PROBLEMATICA INEGALITĂȚII DE GEN Bucneru Mădălina Mirela , Buga Oana, Corduneanu Beatrice ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN BUCUREȘTI Facultatea de… [610567]

1
PROBLEMATICA INEGALITĂȚII DE GEN

Bucneru Mădălina Mirela , Buga Oana, Corduneanu Beatrice

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN BUCUREȘTI

Facultatea de Administrație și Management Public, Specializarea: Resurse Umane

Rezumat : Plecând de la ideea că fenomenul inegalității de gen este o problemă actuală pe plan internațional,
care s e manifestă în diferite domenii , în ciuda faptului că egalitatea este una din cele cinci valori promovate
de Uniunea Europeană, am ales să realizăm u n studiu comparativ pentru a obține date concrete și pentru a
înțelege mai bine această problematică. Cercetarea a fost realizată cu ajutorul unui chestionar autoadministrat
în Compania Imperial S.A din orașul Turnu Magurele și are ca scop identificarea opiniilor persoanelor de sex
feminin și masculin în legătură cu acest fenomen. Chestionarul a fost aplicat unui număr de 45 de persoane,
iar în urma prelucrării datelor statistice am identificat domeniile în care se manifestă inegalitatea de gen și
modul în care respondenții privesc această problematică. Pe cale de consecință, am ajuns la concluzia că
discriminarea există, inegalitatea resimțindu -se în societatea actuală, însă fenomenul este ușor atenuat, în
comparație cu societățile tradiționale, unde con diția femeii era influențată de relația ei de subordonare față de
partenerul de viață.

Cuvinte cheie : egalitate, inegalitate, sex, gen, stereotipuri de gen, discriminare.

Abstract : Starting with the idea that gender inequality is a current international problem, and is manifested in different
domains, d espite the fact that equality is on e of the five values promoted by the European Union. We chose to do a
comparative research in order to obtain empirical facts for the better underst anding of this problem. The purpose is
finding out the opinion of both females and males about this problem . The questionnaire was handed out to 45 people,
and after the processing of statistic data, we identified the domains in which gender inequality man ifests and the way
respondents look at this problem. We concluded that discrimination still exists, inequality is present in our society, but
the phenomenon is slightly diminished in comparison with traditional societies where a woman’s status was influence d
by her subordinated relationship with her partner.

Keywords : gender equality , inequality, gender, gend er stereotypes, discrimination.

2

1.INTRODUCERE
Scopul acestei lucrări este de a identifica modul în care se manifestă inegalitățile de gen în
diferite domenii, astfel că vom realiza o analiză comparativă între femei și bărbați care să reflecte
situațiile discriminatorii și cauzele acestora . Am ales să realizăm acestă cercetare în orașul Turnu
Măgurele, întrucât timpu l scurt nu ne permite să colectă m suficiente date empirice pentru a ajunge la
o concluzie generală, am decis să administrăm chestionarele într-o companie din acest oraș.
Această temă este releva ntă deoarece procesul de dezvoltare al unei societăți poate fi î ncetinit
de inegalitățile de gen. Inegalitățile descurajază participarea activă a persoanelor ce fac parte din
categoria de gen discriminată la activitățile economice și sociale rezultând astfel un venit mai mic pe
cap de locuitor. Având în vedere faptul c ă femeile reprezintă peste jumătate din populația planetei,
egalitatea de șanse ale acestor a cu bărbații este esențială pentru o dezvolare durabilă. Pe lângă
importanța în domeniul economic al egalității de gen, aceasta influențează și coeziunea socială.
Pentru a put ea aborda problematica inegalită ții de gen , trebuie să facem distincția între doua
concepte importante și anume sex și gen. Noțiunea de gen este diferită de cea de sex, acesta di n urmă
referindu -se la componenț a biologică. Sexul este un statu s cu care oamenii se nasc, pe câ nd genul
reprezintă o serie de convenții acceptate din punct de vedere social și cultural ce se referă la
comportamentul și trăsăturile diferite pe care societatea le așteaptă din partea unui individ în funcție
de sexul acest uia. Diferențel e sociale impuse de gen se înv ață și se schimbă în timp.
Inegalitatea de gen se referă la discriminările dintre femei și bărbați, ce pot fi reflectate în mai
multe domenii, acestea diferă de la o cultu ră la alta și de la o societate la alta , în unele ț ări femeile
neavând drepturi egale cu bărbații. Astfel de inegalități pot fi determinate de anumiți factori printre
care se numără și stereotipu rile de gen, acestea influențează percepția generală a populației, impunând
anumite așteptări în func ție de gen. Stereotipurile de gen sunt refectate încă de la începutul vieții
copilului, familiile comportându -se diferit cu nou -născutul în funcție de sexul acestuia, putem obser va
faptul că fetițele sunt îmbră cate, în general, în roz și se joacă cu păpuși le fiind îndemnate să fie
sensibile și delicate, în t imp ce băiețeii sunt îmbrăcați î n albastru și se joacă cu mașinuțe, roboței ș i
alte astfel de jucăr ii. (Anastasiu, 2011)
2. STUDIUL BIBLIOGRAFIC
Odată cu trecerea timpului, societatea a fost marcată d e anumite schimbări, una din
schimbările majore este reprezentată de condiția femeii. Dacă în trecut femeia era supusă bărbatului,
neavând posibilitatea de a fi independentă, în prezent lucrurile s -au schimbat , majoritatea statelor
garantează drepturi egal e între femei si bărbați. Un factor foarte important care a contribuit la
schimbarea statutului social al femei este reprezentat de feminism. Feminismul este o mișcare socială,
susținătorii acesteia militează pentru egalitatea dintre femei și bărbați. În s ocietatea contemporană,
toate statele cu regim democratic au la bază respectarea drepturilor și libertăților cetățenești și,
implicit, ar trebui să promoveze egalitatea de drepturi dintre femei și bărbați. În România, egalitatea
de drepturi este consemnată în Constituție. Cu toate că egalitatea este garantată prin lege, există cazuri
în care femeile sau bărbații se confruntă cu discriminări de gen și situații dezavantajoase în anumite
domenii. (Mih ăilescu, 2006)
Inegalitatea de gen reprezintă o problemă ac tuală pe plan intern ațional, astfel că au fost
realizate studii cu privire la egalitatea dintre femei și bărbați. Egalitatea este una din cele cinci valori
promovate de Uniunea Europeană. Î n Cartea drepturilor fundamentale este prevăzută interzicerea
discrim inării pe criterii de gen deoarece „inegalitățile dintre femei și bărbați, pe de o parte, încalcă
drepturile fundamentale, iar pe de altă parte, reprezintă o povara grea pentru economie, care are că

3
rezultat subutilizarea talentelor”1. (Cartea drept urilor fundamentale, 2007, p.1, art.23) Pentru
monitorizarea acestor situații sunt elaborate Eurobarometre privind in egalitățile dintre sexe, acestea
sunt realizate în diferite perioade , având ca scop anticiparea tendinț elor viitoare legate de inegalitățil e
de gen. În anul 2007 , la nivel european , a fost publicat un Eurobarometru numit „Discrimination in
the European Union ” („Discriminarea în Uniunea Europeană”), conform acestuia discriminarea pe
bază de gen a fost cuan tificată la 40%. R omânia a obținut un procent de 32%, în „partea de sus a
clasamentului situându -se Italia – 56% și Spania – 55%, iar în partea de jos Germania și Lituania –
cu câte 21% .” 2 (Studi u privind barierele de gen din R omânia raport de cercetare, 2014) .
Conform studiilor realizate în ultimii ani , femeile au acces inegal la resurse în comparație cu
bărbații deoarece aceștia dețin, de obicei, funcții superioare pentru că sunt considerați mai buni
conducători. Deși acest fenomen s -a redus considerabil , încă persistă anumite diferențe de șanse între
femei și bărbați. În plus, femeile recurg la întreruperea carierei pentru a se ocupa de viața person ală,
iar acest fapt are repercu siuni negative asupra salariului și asupra ascensiunii profesionale. O altă
cauză a remunerației mai scăzute în c azul femeilor ar putea fi negocierea salariului. În timp ce bărbații
negociază pentru salariu, dar și pentru poziția pe care o vor ocupa, procesul negocierii la femei nu
are întotdeauna rezultatele dorite. Diferența de remunerare se exprimă și în funcție d e complexitatea
activității prestate, însă există situații în care același tip de muncă să fie remunerat diferit pe criterii
discriminatorii. Conform unui studiu european în țările cu nivel de dezvoltare ridicat diferența de
venituri medii brute dintre fem ei și bărbați e ste mai mare, media fiind 17,5%. P rintre țarile ce
depășesc acestă medie se numără și Marea Britanie, Germania, Austria. (Andronie and F ăiniși, 2012)
Femeile sunt predispuse să fie afectate de fenomenul sărăciei pentru că cele mai multe lo curi de
muncă sunt concepute spre a fi ocupate de bă rbați, d e exemplu, activitățile care presupun forță fizică
sunt foarte numeroase, însă nu pot fi întotdeauna profesate de către femei.
Inegalitățile de gen pot avea ca principală cauză stereotipurile de gen. Stereotipurile
reprezintă un sistem de idei preconcepute, care nu sunt întotdeauna adevărate. La inițiativa
Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării s -a realizat un studiu despre familiile din
societatea românească, în urma acestui studiu reconfirmându -se faptul că România este o societate
patriarhală . Eșantionul a fost format din 1400 oameni, cu vârsta de peste 18 ani. În urma acestui
studiu s -a constatat faptul că majorit atea respondenților sunt de părere că principala responsabilitate
a femeilor este aceea de a avea grijă de gospodărie și de fam ilie. Alte stereotipuri ce reies din acest
studiu sunt: faptul că bărbatul este capul familie i și faptul că bărbatul se ocupă de întreținerea familiei,
iar datoria femei este de a face treburi casnice. (Stereotipuri de ge n în publicitate și media)
Un alt st udiu despre fenomenul discriminării, numit „Percepții și atitudini ale populației
României față de fenomenul de discriminare”, a arătat faptul că pes te 90% din respondenți consideră
că egalitatea între femei și bărbații este importantă sau foarte importantă, î n schimb 40% din
respondenți consideră că femeile reprezintă grupul discriminat, 46% din bărbați au afirmat ca cele
două sexe sunt egale, comparativ cu 35% dintre femei care au confirmat același lucru . 22% dintre
femei și 12% din tre bărbați au considerat c ă persoanele de sex masculin sunt privilegiate , având o
situație mai bună decât femeile. (Stereotipuri de gen în publicitate și media, n.d.) Realizarea acestor
studii la nivel național și internațional au ca scop aflarea cauzelor care stau la baza fenomenu lui
discriminării și găsirea de soluții pentru a diminua acest fenomen cu care se confruntă societatea
contemporană.

1 Cartea drepturilor fundamentale , 2007, p.1, art.23
2 Studiu privind barierele de gen din românia raport de cercetare . (2014). [PDF] Available at:
http://feminis.lumina.org/attachments/article/47/Studiul_barierelor_de_gen_din_Romania.pdf [Accessed 12 Mar. 2018].

4
3. METODOLOGIE
3.1 Obiectiv general
Obiectivul general al cercetării este realizarea unui studiu comparativ între femei și bărbați
prin utilizarea datelor empirice, pentru a putea obține rezultate concrete cu privire la problematica
socială a inegalității de gen din Turnu Măgurele. Întrucât timpul scurt și lipsa r esurselor necesare nu
ne permit să extindem concluziile la nivelul întregului oraș, am ales o companie în care să adminstrăm
chestionarul.
3.2 Obiective specifice
Obiectivele specifice sunt: identificarea domeniilor în care s e manifestă inegalitatea de gen,
măsurare percepțiilor dominante ale subiecț ilor asupra inegalității de gen și evaluarea influenței
stereotipurile de gen asupra opiniei.
3.3 Ipotezele de cercetare
Pentru a realiza acestă cercetare am pornit de la ipoteza: „Cu cât există mai multe stereotipuri
de gen, cu atât inegalitatea dintre femei și bărbați este mai pronunțată” . O altă ipoteză pe care dorim
să o testăm este: „ Cu cât se promovează mai mult egalitatea de gen, cu atât se va diminua fenomenul
discriminării dintre femei și bărbați ”.
3.4 Instrumentul de cercetare
Am ales să utilizăm ca instrument de cercetare chestionarul, deoarece se poate aplica unui
număr mai mare de respondenți, nu necesită timp îndelungat pentru aplicare, iar operaționalizarea se
poate realiza mai rapid, folosindu -se date statistice. Chestionarul cuprinde 15 întrebări și un tabel cu
5 într ebări factuale. Tipurile de întrebări folosite în chestionar sunt î ntrebăr i închise, pentru a facilita
analiza statistică, î ntrebări semi -deschise , care oferă posibilitatea respondentului de a adăuga un
raspuns liber, dacă nu îi sunt potriv ite răspunsurile deja existente, și întrebări deschise pentru a -i oferi
libertate respondentului de a -și exprima opinia.
3.5 Eșantionare
Eșantionul ales este reprezentat din femeile și bărbații care lucrează în compania Im perial
S.A. din Turnul Măgurele. Am co nsiderat ace st eșantion reprezentativ deoarece , având în vederea
faptul că respondenții sunt angajații unei companii, putem evalua mai multe domenii , incluzând și
situațiile de inegalitate pe piața muncii, astfel putem obține opinii pe baza expriențelor proprii.
Chestionarele au fost autoadministrate. Numărul respondenți lor care au completat chestionarul este
de 45 de persoane, dintre care 15 sunt bărbați, iar 30 sunt femei.
4. ANALIZA DATELOR
În urma prelucrării datelor factuale, completate de fiecare respondent în tabel, am obținut
ponderea respondenților de gen feminin 67% și ponderea respondenților de gen masculin de 33%.
Conform distribuției respondenților în funcție de ultimul nivel de studiu absolvit , majoritat ea (54%)
au finalizat doar studiile liceale . Un singur respondent de sex feminin și doi respondenți de sex
masculin au absolvit studii postuniversitare. În ceea ce privește ultimul nivel de studii absolvit , nu
există discrepanțe foarte mari între femei și bărbați . Din punct de vedere al venitului, putem observa
că 63% dintre respondenți au venituri între 1251 -1999, diferențele sesizate din acest punct de vedere
sunt semnificative deoarece toți respondenții de sex masculin au peste 1251 lei, în schimb exista 13%
respondenții care au venitul sub 1250 lei și sunt de sex feminin, iar singurul respondent cu venitul de
peste 4000 de lei este bărbat.

5

Figura 1. Ponderea respondenților în funcție de gen Figura 2. Distribuția respondenților în funcție de nivel de studii absolvite

Figura 3. Distribuția respondenților în funcție de nivel de studii absolvite
1. Cine are puterea de decizie în familie?

Figura 4. Cine are puterea de decizie în familie?
Unul din tre factorii importanți în evaluarea diferențelor de gen este reprezentat de puterea de
decizie în familie. Conform datelor statistice, „soțul” este cel care are puterea de decizie în cadrul
familiei într -o proporție de 57%, urmat de soție cu 20%. 13% din tre respondenți au considerat că
ambii partener i au putere de decizie . Se poate observa că peste jumătate din tre respondenți consider ă
că bărbatul este capul familiei, ceea ce rezultă că încă predomină modelul patriarhal.
2. Care sunt sarcinile dumneavostră în ca drul familiei?

Figura 5. Care sunt sarcinile dumneavostră în cadrul familiei? 67%33%Ponderea responden ților în
funcție de gen
Feminin Masculin
16
7 615 5 3 2
020
Liceul Studii
postlicealeStudii
superioareStudii
postuniversitareDistribuția respondenților în funcție de nivel de
studii absolvite
Feminin
Masculin
419
526 62 1
01020
0-1250 1251-1999 2000-2999 3000-3999 peste 4000Distribuția venitului în funcție de gen
Feminin Masculin
7%
13%
3%
20%57%
Altcineva
Altele
Ambii
Soacra
Soția
Soțul
15%
15%
7%
11% 22%30%Respondenții de sex feminin
Altele
Creșterea și educarea
copiilor
Curățenia în casă
Gătitul
Întreținerea familiei
Treburi casnice
5%
11%
6%
56%22%Respondenții de sex masculin

6
Când au fost întrebați de sarcinile din cadrul familie i respondenți au avut posibilitatea de a
încercui mai multe variante, astfel că 56% din respondenții de sex masculin și doar 22% din
respondenții de sex feminin se ocupă cu întreținerea familiei, rolul tradițional al bărbatului de a
întreține familia pastrâ ndu-se într -o oarecare măsură. Treburile casnice au fost varianta aleasă de 30%
dintre femei și de 22% din tre bărbați, de asemenea, putem observa ca 6% din eșantionul de sex
masculin se ocupă de creșterea și educarea copiilor, cumparativ cu 11% dintre feme i. S-a constatat
faptul că bărbații sunt destul de implicați în activitățile din cadrul familie i, însă femeile rămân cele
care realizează cele mai multe activități legate de treburile gospodărești.
3. În ce măsură sunteți de acord cu afirmația următoare: „Dat oria femeilor este de a se
ocupa cu treburile casnice, iar datoria bărbaților este de a aduce bani în casă” ?

Figura 6.În ce măsură sunteți de acord cu afirmația următoare: „Datoria femeilor este de a se ocupa cu treburile casnice, iar datoria bărbaților este
de a aduce bani în casă” ?
Respondenții au fost înt rebați în ce măsură sunt de acord cu afirmația „Datoria femeilor este
de a se ocupa cu treburile casnice, iar datoria bărbaților este de a aduce bani în casă” , acestă
afirmație reprezentând un stereo tip de gen des întâlnit. 73% dintre respondenți și -au exprimat
dezacordul în mare măsură , iar 7% dezacordul în mică măsură , în schimb la întrebarea anterioară se
poate observa faptul că peste jumătate din respondenții de sex masculin se ocupă cu întreținer ea
familiei. 14% din respondenți sunt de acord în foarte mare măsură, iar 3% sunt de acord în mică
măsură. Se poate constata o schimbare de percepție în legătură cu sarcinile tradiționale ale femeilor
și bărbaților în familie.
4. Ați fost vreodată victima vio lenței domestice?

Figura 7. Ați fost vreodată victima violenței domestice?
Analiza datelor statistice evidențiază faptul că din numarul total de respondenți de sex feminin
(30), 11 au fost victime ale violenței domestice. În ceea ce privește genul masculin, un singur
respondent s -a confruntat cu acest fenomen. Se remarcă o discrepanță majora între persoane le de gen
feminin și cele de sex masculin. Ținând cont de gravitatea fenomenul ui, procentul este unul
semnificativ.
14%3%
73%7%3%
Acord în foarte mare măsură
Acord în mică măsură
Dezacord în mare măsură
Dezacord în mică măsură
Nici acord nici dezacord
1119
114
05101520
Da Nu
Feminin
Masculin

7
5. Credeți că femeile și bărbații sunt tratați în mod egal la locul de muncă?

Figura 8. Credeți că femeile și bărbații sunt tratați în mod egal la locul de muncă?
Pentru a afla opiniile despre egalitatea de șanse dintre bărbați și femei la locul de muncă , am
realizat întrebarea „Credeți că femeile și bărbații sunt tratați în mod egal la locul de muncă?” . Peste
jumătate dintre respondenți (70%) au confirmat faptul că femeile și bărbații sunt egali la serviciu, în
timp ce 20% nu au fost de acord, iar 10% au preferat să nu răspundă. Conform răspunsurilor
majoritare egalitatea la locul de muncă nu depinde de genul angajatului.
6. V-ați confruntat cu fenomenul discriminării la locul de muncă? Care sunt aceste situații?

Figura 9. V -ați confruntat cu fenomenul discriminării la locul de muncă
Potrivit datelor obținute, 15 persoane de sex feminin s -au simțit discriminate la locul de
muncă, în timp ce 4 persoane de sex masculin s -au confruntat cu acest fenomen. Rezultatele in dică
faptul că discriminarea este prezentă și resimțită mai ales în rândul femeilor, în ciuda faptului că peste
70% din respondenți au considerat că femeile și bărbații sunt tratați în mod egal la locul de muncă.
Deși au fost realizate anumite progrese, ia r percepțiile generale despre egalitatea dintre sexe s -au
schimbat, totuși potrivit statisticilor există cazuri în care se manifestă astfel de discriminări atât în
rândul bărbaților, cât și al femeilor.
7. În ce măsură genul căruia îi aparțineți influențează salariul?

Figura 9. Cum influențează genul căruia îi aparțineți salariul?
Pentru a putea evalua discriminare de la locului de muncă , este foarte important să aflăm de
la respondenți măsura în care genul influențează salariu l. Respondenți pot genera răspu nsuri ce se
bazează pe propria lor experiență profesională. Astfel că 56% dintre respondenți au considerat că
genul influențeză salariul în mica măsură, 10 % au considerat că genul nu influențează salariu l. 34%
dintre respondenți au fost de părere că genul influențează în mare și foarte mare măsură remunerarea
personalului. Se poate observa din datele statistice că genul influențează salariu .
Da
70%Nu
20%Nu știu
10%
Da
Nu
Nu știu
01020
Da Nu Nu știu17
12
1411
Feminin
Masculin
7%
27%
56%10%
În foarte mare
măsură
În mare măsură
În mică măsură
Nu influențează

8
8. Ce ați prefera ca șef?

Figura 11. Ce ați prefera ca șef?
Respondenții din compania Imperial SA. și-au manifestat dorința de a avea ca șef o femeie în
proporție de 56%, în timp ce 27% din respondenți au considerat că un bărbat este mai potrivit pentru
a fi lider, restul respondenților preferând să nu răspundă. În această companie, tendința dominantă a
angajaților este de a considera mai potrivită o femeie în funcția de conducere.
9. Sunteți de acord cu afirmația conform căreia „Există unele locuri de muncă exclusive
pentru bărbați/femei”?

Figura 12. Sunteți de acord cu afirmația conform căreia „Există u nele locuri de muncă exclusive pentru bărbați/femei”?
Cu toate că respondenți au considerat într -o proporție mare că femeile și bărbați i sunt tratați
în mod egal la locul de muncă, totuși persistă stereotipul conform căruia „Există unele locuri de
muncă exclusive pentru bărbați/femei”, astfel că 67% dintre respondenți au confirmat faptul că există
astfel de locuri de muncă ce pot fi ocupate doar de femei sau doar de bărbați. În timp ce 27% nu au
fost de acord cu acestă afirmație.
10. Dați exemple de domenii de activitate considerate mai potrivite pentru femei/bărbați
Următorul aspect vizat prin chestionar este legat de felul în care genul influențează tipul
profesiei, astfel că le -am lăsat respondenților posibilitatea de a da un răspuns liber . În urma analizării
răspunsurilor, am constatat faptul că domeniile de activitate care implică mai multă forță fizică,
precum: paza și protecție, mineritul, construcțiil e, armata, agricultura le-au fost atribuite bărbaților.
Pe lângă aceste activități au mai fost amintite și industria auto, transporturile și domeniul IT. Pentru
femei, au fost considerate mai potrivite medicina, în special postul de asistentă medicală, domeniul
educațional, comerțul, confecționarea hainelor, posturile din domeniul înfrumusețării și din domeniul
bancar.
11. V-ați simțit vreodată inferior/inferioară din cauza genului dvs.?

Figura 13. V -ați simțit vreodată inferior/inferioară din cauza genul ui dvs.?
17%
56%
27% Nu știu
O femeie
Un bărbat
67%27%6%
Da
Nu
Nu știu
01020
Da Nu15 15
114
Feminin
Masculin

9
Conform datelor obținute putem observa faptul că 16 respondenți s -au simțit inferiori din
cauza gen ului, dintre care 15 sunt de sex feminin, iar unul singur de sex masculin. Distribuția
răspunsurilor indică faptul că, la nivel de mentalitate, barb ații sunt mai încrezători .
12. Considerați că genul influențează poziția socială?

Figura 14. Considerați că genul influențează poziția socială?
29% dintre respondenți consideră ca genul influențează în mică măsură poziția socială , 16%
consid eră că nu influențează, 27% din respondenți consideră că poziția socială e influențată de gen în
mare măsură, iar 15% consideră că e influențată în foarte mare măsură. Astfel că , nu putem ajunge la
o concluzie clară în legătură cu influența genului asupra poziției s ociale.
13. În ce măsură sunteți de acord cu afirmația: „Femeile sunt egale cu bărbații în toate
domeniile"?

Figura 15. În ce măsură sunteți de acord cu afirmația: „Femeile sunt egale cu bărbații în toate domeniile"?
În urma prelucrării datelor am descoperit faptul că 50% din respondenți sunt de acord în foarte
mare măsură cu afirmația conform căreia femeile și bărbații sunt egali în toate domeniile. 13% dintre
respondenți și -au exprimat dezacordul în mică și mare măsu ră. Putem sesiza astfel percepția
predominantă a respondenților aceasta fiind de susținere a egalității dintre sexe în toate domaniile.
14. Credeți că internetul/presa scrisă promovează suficient principiul egalității de șanse
dintre femei și bărbați?

Figura 16. Credeți că internetul/presa scrisă/programele tv promovează suficient principiul egalității de șanse dintre
femei și bărbați?
13%
15%
27%29%16%
Imparțial
În foarte mare măsură
În mare măsură
În mică măsură
Nu influențează
6%
7%
10%
50%
27%În ce măsură sunteți de acord cu afirmația: „Femeile sunt egale cu bărbații în toate
domeniile" ?
Dezacord în mare măsură
Dezacord în mică măsură
Nici de acord, nici dezacord
Sunt de acord în foarte mare măsură
Sunt de acord în mică măsură
30%
53%
17%Credeți că internetul/presa scrisă /programele tv promovează suficient principiul
egalității de șanse dintre femei și bărbați?
Da
Nu
Nu știu

10
Pentru a determina impactul promovării egalității de gen asupra eșantionului, trebuie mai
întâi să aflăm dacă respondenții consideră că mijloacele mass -media promovează suficient principiul
egalitații dintre femei și bărbați. Mijloacele mass -media pe care le-am considerat relevante sunt
internetul, presa scrisă și programele tv , deoarece foarte mulți oamenii au aces la aceste surse de
informare, . 53% dintre respondenți au considerat că egalitatea de șanse nu este suficient promovată.
15. Care considerați că este mentalitatea în România privind egalitatea de șanse dintre femei
și bărbați ?

Figura 17. Care considerați că este menta litatea în România privind egalitatea de șanse dintre femei și bărbați?
Ultima întrebare măsoară opinia respondenților cu privirea la mentalita tea din România în
ceea ce privește egalitat ea de șanse. Procentul respondenților care consideră că mentalitatea privind
egalitatea de șanse dintre femei și bărbați este destul de discriminatorie este de 53%, urmat de un
procent de 17%, acești respondenți considerând că este o mentalitate foarte puț in dicriminatorie .
Așadar , putem observa faptul că încă persistă anumite diferențe pe bază de gen, atunci când vorbim
despre mentalitatea românilor, conform eșantionului evaluat.
5. CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI
În urma studiului realizat am identificat câteva domenii în care s e manifestă inegalitatea de
gen. Unul dintre aceste domenii este piața forței de muncă, unde putem ses iza o diferență de
remunerare î ntre femei și bărbați . Inegalitatae de gen se manifestă și în cadrul familiei la nivelul
atribuțiilor prin faptul că femeile se preocupă mai mult de treburi le gospodărești, pe când respondenții
de sex masculin se ocupă mai mult cu întreținerea familie i. Din perspectiva poziției sociale nu putem
ajunge la o concluzie clară, părerile fiind împărțite. Având în ve dere faptul că nu există discrepanțe
mari în privința ultimului nivel de studii absolvite putem afirma faptul că accesul la educație nu este
influențat de gen.
Percepțiile domina nte ale respondenților nu sunt discriminatorii, totuși există o diferență înt re
percepții și experiențe, fiind destul de semnificativ numărul respondenților ce s -au confruntat cu
fenomenul discriminării de gen. În privința evaluării influențelor stereotipurilor de gen asupra opiniei ,
am sesizat faptul că , înca exista anumite influe nțe ce se manifestă asupra așteptărilor sociale în funcție
de gen. De exemplu, respondenții au considerat că există anumite posturi exclusive pentru femei,
respectiv pentru bărbați și au dat exemple de astfel de locuri de muncă . Cu toate că încă există anu mite
influențe ale stereotipurilor, aceste a s-au redus, la fel ca și fenomenul discriminării, putând dovedi
asta prin faptul că angajații companiei preferă un lider de gen feminin , prin aceste date se confirmă
ipoteza conform căreia stereotipurile de gen i nfluențează inegalitatea.
Ultima întrebare are rolul de a afla opiniile respondenților legate de fenomenul d iscriminării
pe criterii de gen, astfel că 54% din respondenți consideră că mentalitatea din România este destul de
discriminatorie, luând în considerare faptul că 53% dintre respondenți au considerat că egalit atea de
gen nu este suficient promovat ă de catre mijloacele mass -media, putem confirma și cea de -a doua
ipoteză conform căreia pentru dimin uarea unui fenomen este necesară informarea c etățenilor prin
diverse metode.
13%
54%13%17%3%
Deloc discriminatorie
Destul de
discriminatorie
Foarte discriminatorie
Foarte puțin
discriminatorie
Nu știu

11
Limitele întâmpinate pe parcursul realizării acestei cercetări sunt: folosirea unei singure
metode de cercetare, prin care putem obține doar date statistice, nu și informații în profunzime,
timpul s curt de realizare al cercetări i, faptul că nu putem obține o concluzie general valabilă pentru
întreaga companie întrucât numărul de respon denți nu ne permite acest lucru, resursele financiare
limitate și l ipsa experienței în domeniul cercetării cantitative.
O problemă întâm pinată în timpul cercetării a fost faptul că respondenți au preferat să nu
răspundă la întrebările deschise. De asemenea, aceștia au fost rezervați atunci când le -au fost cerute
exemple de situații în care s -au confruntat cu discriminarea de gen, deși la întrebările precedente au
răspuns că s -au confruntat cu acest fenomen. Pentru cercetările viitoare, se va acorda mai multă
atenție elaborării instrumentului de cercetare pentru a nu omite anumite domenii relevante pentru
cercetare. Totodată, p relucrarea și analizare datelor statistice este un procedeu esențial în demersul
cercetării pentru care este nevoie de alocarea unui timp mai îndelungat și de anumite cunoștințe în
domeniul procesării datelor, iar numărul respondenților, pentru a putea ajunge la o concluzie
gener ală, trebuie să fie mult mai mare.

12

6. ANEXE

CHESTIONAR DESPRE PROBLEMA SOCIALĂ A INEGALITĂȚII DE GEN
Bună ziua!
Numele meu este Oana Buga, sunt studentă la „Academia de Studii Economice din
București” în cadrul facultății de „Administrație și Management Public”, specializarea
„Resurse Umane”, și realizez o cercetare științifică despre inegalitatea de gen în orașul
Turnu Măgurele. Cercetarea urmează să fie prezentată în cadrul ”Sesiunii de Comunicări
Științifice” a „Academiei de Studii Economice”.
Datele preluate în urma completării acestui chestionar vor fi utilizate doar în scopul
cercetării.
Vă mulțumesc!

1. Cine are puterea de decizie în familie?
a. Soțul
b. Soția
c. Altcineva: ………………………………………….

2. Care sunt sarcinile dumneavostră în cadrul familiei?
a. Creșterea și educarea copiilor
b. Treburi casnice
c. Curățenia în casă
d. Gătitul
e. Întreținerea familiei
f. Altele
Gen:
a) Feminin
b) Masculin
Ultimul nivel de studii
absolvit:
a) Nu am studii
b) Învățământ primar
c) Învățământ gimnazial
d) Liceul
e) Studii postliceale
f) Studii superioare
g) Studii postuniversitare
h) Doctorat Venitul dumneavoastră lunar:
a) 0- 1250 lei
b) 1251 – 1999 lei
c) 2000 – 2999 lei
d) 3000 – 3999 lei
e) Peste 4000 lei
Stare civilă
a) căsătorit/ă
b) necăsătorit/ă
c) văduv/ă

13
3. În ce măsură sunteți de acord cu afirmația următoare: „Datoria femeilor este de a se
ocupa cu treburile casnice, iar datoria bărbaților este de a aduce bani în casă” ?
a. Acord în foarte mare măsură
b. Acord în mica măsură
c. Nici acord, nici dezacord
d. Dezacord în mica măsură
e. Dezacord în mare măsură

4. Ați fost vreodată victima violenței domestice?
a. Da
b. Nu

5. Credeți că femeile și bărbații sunt tratați în mod egal la locul de muncă?
a. Da
b. Nu
c. Nu știu, nu răspund

6. V-ați confruntat cu fenomenul discriminării la locul de muncă? Care sunt aceste
situații?
a. Da
b. Nu
c. Nu știu, nu răspund

7. În ce măsură genul căruia îi aparțineți influențează salariul?
a. În foarte mare măsură
b. În mare măsură
c. În mica măsură
d. Nu influențează

8. Ce ați prefera ca șef?
a. O femeie
b. Un bărbat
c. Nu știu, nu răspund

9. Sunteți de acord cu afirmația conform căreia „Există unele locuri de muncă exclusive
pentru bărbați/femei”?
a. Da
b. Nu
c. Nici acord, nici dezacord

10. Dați exemple de domenii de activitate considerate mai potrivite pentru:
Bărbați:………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………
…………………

14
Femei:…………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………
………………
11. V-ați simțit vreodată inferior/inferioară din cauza genului dvs.? Argumentati răspunsul!
a. Da
b. Nu
…………………………………………………………………………………………………………….. …………………..
…………………………….. …………………………………………………………………………………………………..
……………………….
12. Considerați că genul influențează poziția socială?
a. În foarte mare măsură
b. În mare măsură
c. Imparțial
d. În mica măsură
e. Nu influențează

13. În ce măsură sunteți de acord cu afirmația: „Femeile sunt egale cu bărbații în toate
domeniile"?
a. Sunt de acord în foarte mare măsură
b. Sunt de acord în mica măsură
c. Nici de acord, nici dezacord
d. Dezacord în mica măsură
e. Dezacord în mare măsură

14. Credeți că internetul/presa scrisă promovează suficient principiul egalității de șanse
dintre femei și bărbați?
a. Da
b. Nu
c. Nu știu, nu răspund

15. Care considerați că este mentalitatea în România privind egalitatea de șanse dintre
femei și bărbați ?
a. Foarte discriminatorie
b. Destul de discriminatorie
c. Foarte puțin discriminatorie
d. Deloc discriminatorie
e. Nu știu, nu răspund

15

7. BIBLIOGRAFIE:

1. Anastasiu, I. (2011). Cultur ă și diversitate . Bucure ști: Editura A.S.E, p.163.
2. Andronie, M. and F ăiniși, F. (2012). Diferen țele bazate pe gen în ceea ce prive ște profesiile,
cariera și veniturile . Bucure ști: Editura Funda ției "Rom ânia de M âine", p.108.
3. Borge Brende Egalitatea de gen . (n.d.). [PDF] Available at:
http://dpus.usv.ro/docs/A6/A6.4_continut_egalitatea_de_gen.pdf [Accessed 12 Mar. 2018].
4. Mihăilescu, S. (2006). Din istoria feminismului rom ânesc. Iași: Polirom, pp.18 -22.
5. Cartea drepturilor fundamentale , 2007, p.1, art.23
6. Stereotipuri de gen în publicitate și media . (n.d.). [ebook] Available at: http://www.cpe.ro/wp –
content/uploads/2016/03/stereotipurile -de-gen-in-publicitate -si-mass -media.pdf [Accessed 18
Mar. 2018].
7. Studiu privind barierele de gen din românia raport de c ercetare . (2014). [PDF] Available at:
http://feminis.lumina.org/attachments/article/47/Studiul_barierelor_de_gen_din_Romania.pdf
[Accessed 12 Mar. 2018].