Problematica Consumului de Droguri

Motivație

In ultimul deceniu, ca urmare a contextului geopolitic international si a schimbarilor sociale interne, in Romania consumul de droguri ilicite a crescut considerabil, atingand dimensiunile unui fenomen social.

Conflictele din spatiul fostei R.S.F.Yugoslavia au determinat modificarea rutei balcanice a drogurilor (prin care heroina si hasisul din Orient ajungeau in vestul Europei) si includerea tarii noastre in acest traseu. Societatea romaneasca, aflata in plin proces de tranzitie, a fost luata prin surprindere, neputand reactiona prompt si corespunzator in nici unul dintre segmentele sale (justitie, ordine publica, sanatate, educatie, atitudini si mentalitati etc.). Singura care a reactionat prompt a fost tanara generatie, aflata ea insasi intr-o perioada de tranzitie, in ceea ce putem numi "tranzitiile adolescentei" – adica intr-o perioada a cautarilor si a descoperirilor propriei identitati, a cunoasterii si a intelegerii de sine si acelor din jur, a confruntarii cu problemele existentiale si cu nevoia imperioasa de a le rezolva. Astfel ca, in numai cativa ani Romania a devenit dintr-un punct de tranzit o importanta piata de desfacere a drogurilor. Traficul incepe sa capete valori semnificative incepand cu anii '92-'93, pentru ca in numai cativa ani consumul de droguri sa inregistreze si el proportii semnificative in Romania.Fenomenul este in continua crestere, din cantitatile mari de droguri care ajung in tara noastra o parte din ce in ce mai mare ramânând pentru consumul intern.

Fenomenul se concentreaza in Bucuresti si in alte cateva orașe mari cum sunt Timișoara, Constanța, Cluj, Iași. Mai mult, ca urmare a cererii crescute, au aparut si incercari de producere a drogurilor pe plan local.

In prezent se poate vorbi de existența unei piețe interne a drogurilor, cu filiere de distribuție bine organizate si o oferta considerabila (heroina, marijuana si hasis, ecstasy, amfetamine, cocaina etc.) si de un grup de "clienți" ai acesteia, consumatorii de droguri (din ce in ce mai numeroși  și din ce in ce mai tineri).

1. Rezumat Introductiv

Este necesar sa examinam cazurile de abuz si sa intelegem efectele daunatoare ale consumului de droguri, pentru ca fiecare dintre noi sa poata lua o decizie rationala si constienta cu privire la aceasta problema. Drogurile sunt substante chimica care schimba modul de functionare a organismului. Daca drogurile sunt folosite uneori cu succes in medicina acest lucru nu inseamna ca este si sanatos sa le folosim.

Drogurile reprezinta substante chimice ce prezinta actiune asupra starii fizice, psihice si comportamentale. Ele sunt folosite in scopuri terapeutice dar si in scopuri experimentale, administrarea acestora supravegheata furnizand informatii asupra modului cum lucreaza sistemul nervos central.

Drogul reprezinta una dintre cele mai raspandite substante care dau nastere la cai de acces catre starile modificate ale constiintei. Experimentarea acestora poate fi fatala sau poate duce la o dependenta totala in sase saptamini.

Printre efectele de scurta durata ale consumului de droguri putem aminti: scaderea coordonarii, alterarea memoriei, voma, dificultatea de a merge sau a sta in picioare, stari halucinogene, labilitate psihica, pierderea cunostintei, tendinte de sinucidere. Efectele nocive ale drogurilor sunt devastatoare conducand la disturgerea sanatatii fizice si psihice.

O parte a marketingului se canalizeaza pe identificarea unui segment de populatie preferate, pe baza unor analize cu privire la sex, varsta, apartenenta etnica. Campaniile de marketing vor fi apoi plasate exact unde aceste segmente de populatie le vor putea vedea. Pe masura ce segmentele de piata traditionale se micsoreaza si apar noi grupuri de interes cu putere de cumparare, marketerii isi vor indrepta atentia exact asupra acestor noi segmente.

Teoria invatarii sociale sugereaza ca expunerea in mod repetat la diferite modele comportamentale poate rezulta in modificarea comportamentului. Datorita numeroaselor aparitii in reclame a diferitilor atleti, celebritati TV sau staruri rock, impactul asupra comportamentului populatiei devine destul de accentuat. Publicitatea este o puternica forta educationala ce promoveaza atat produse cat si atitudini si valori.

Antimarketingul este de obicei folosit bentru a contra-balansa efectele pe care le are consumul de droguri. Astfel de masuri pot lua forma unor reclame publicate sau difuzate.

Antireclamele care incearca stoparea consumului de droguri sunt de obicei instrumentate de agentii guvernamentale sau grupuri de actiune nonguvernamentale.

Abordarea moderna a marketingului se axeaza in jurul celor 4 “p”: produs, pret, plasare si promovare. Aceleasi elemente fundamentale ale marketingului pot fi identificate si in campaniile antimarketing. Produsul ar putea fi modificarea comportamentului de consum, pretul ar putea consta in schimbarea setului de valori sau renuntarea la unele obicieiuri preferate. Plasarea este locul unde populatia pote accepta un program social sau pote urma un nou tipar comportamental. Promovarea consta in metodele folosite la comunicarea mesajului si imbracarea acestuia intr-o forma atragatoare pentru consumatori. Succesul sau esecul unei campanii antimarketing depinde in primul rand de cercetarile efectuate si disciplina din spatele efoturilor de comunicare.

In Romania, fie din cauza lipsei de fonduri, sau poate din cauza parerilor cum ca aceasta problema este una minora sau inexistenta sau poate chiar din cauza unei indiferente totale, problema consumului de droguri si a efectelor acestuia asupra populatiei, in special, asupra tinerilor, este tratata in mod superficial.

Campaniile antimarketing pot fi de un real folos coordonatorilor programelor de prevenire a consumului de droguri. O importanta aparte pentru studiul nostru o are segmetul studentilor din campusul Tudor Vladimirescu.

O campanie antimarketing eficienta se bazeaza in primul rand pe informatii specifice unui anumit campus si populatiei sale sau a unui segment al populatiei sale. In etapa de planificare a unei campanii antimarketing – cercetarea – trebuie gasite raspunsuri la o multitudine de intrebari menite sa ofere suport si informatii pertinente.

Obiectivul major in cazul nostru ar fi lansarea unei campanii antimarketing pentru prevenirea consumului de droguri in randul studentilor din Campusul Tudor Vladimirescu. Dupa cum am mai spus, pentru a genera rezultate masurabile, o campanie antimarketing necesita o perioada lunga de aplicare, chiar si pana la 5 ani. Cum rezultatul dorit este schimbarea comportamentului individual, mesajele antimarketing trebuie sa atinga populatia in mod constant si repetat macar pana la aparitia primelor raspunsuri pozitive. Din acest motiv baza informationala de la care se pleaca intr-o campanie de acest fel este vitala in asigurarea succesului. Aceasta baza informationala este generata de rezultatele cercetarilor prealabile campaniei. Si in acest caz obiectivele si problemele de cercetare sunt vitale.

Cercetarea intreprinsa in campus are ca obiectiv general identificarea comportamentului de consum si a perceptiilor studentilor rezidenti asupra consumului de droguri. Acest obiectiv este transpus in mod concret in patru probleme de cercetare: (1) identificarea perceptiilor studentilor intre 19 si 24 de ani asupra normelor consumului de doguri in campusul Tudor Vladimirescu, (2) evaluarea perceptiilor studentilor intre 19 si 24 de ani din campusul Tudor Vladimirescu cu privire la legislatia in vigoare asupra consumului de droguri, (3) informatii referitoare la consumul personal de droguri al studentilor intre 19 si 24 de ani din campusul Tudor Vladimirescu si (4) identificarea conceptiilor studentilor intre 19 si 24 de ani din campusul Tudor Vladimirescu cu privire la consecintele consumului de droguri.

Am optat astfel pentru realizarea unei cercetari clasice si anume sondajul statistic. Prin aceasta metoda am vizat doar un esantion din intreaga populatie, reducand la minim problemele legate de costul si durata anchetei. Rezultatele obtinute in urma cercetarii esantionului ales vor urma apoi a fi extinse asupra populatiei din care a fost extras.

2. Consumul de droguri – definire

2.1. Consideratii generale

Drogurile reprezintă substanțe chimice ce prezintă acțiune asupra starii fizice, psihice si comportamentale. Ele sunt folosite in scopuri terapeutice dar și in scopuri experimentale, administrarea acestora supravegheată furnizând informații asupra modului cum lucrează sistemul nervos central.

Drogul reprezintă una dintre cele mai răspândite substanțe care dau naștere la căi de acces către stările modificate ale conștiinței. Experimentarea acestora poate fi fatala sau poate duce la o dependenta totala in sase saptamini.

Fie ca admitem, fie ca nu, traim intr-o „cultura a drogurilor”. Adolescentii aflati in crestere pot deprinde viciul drogurilor mult mai repede decit un adult. Primii ani ai adolescentei sunt cei mai dificili, de asemenea este o perioada de stingacie, iar unii tineri aleg sa treaca prin ea anesteziindu-se cu substante chimice. Nu vor face altceva decit sa intirzie sau sa inhibe procesul de maturizare.

Atunci cind avem de-a face cu o problema legata de droguri, trebuie luat in considerare copilul (tinarul) ca intreg si trebuie examinata fiecare zona a vietii lui. Nu putem sa dam pur si simplu vina pe „altcineva decit pe copii”, sa cautam un tratament pentru dependa fiziologica si sa consideram problema rezolvata. Problema trebuie cautata mult mai adinc decit in simpla dependenta fiziologica, iar parintii trebuie sa fie total implicati in viata copiilor, nu in sensul de a merge cu ei oriunde, dar este important sa se cunoasca prietenii, profesorii, antrenorii, liderii si indrumatorii de alte activitati extrascolare. Trebuie sa se stie ce se intimpla cu adevarat la scoala. Un mit destul de raspindit astazi este acela potrivit caruia copilul ia droguri, inclusiv alcool, sub presiunea celor de virsta lui. Acesta nu este insa raspunsul la intrebarea: „DE CE ?”. A descoperi „de ce” s-a apelat la droguri face parte din procesul de vindecare, ori problemele legate de droguri au legatura cu toate zonele vietii: emotionala, psihologica, spirituala, sociala etc. Astfel incit, pentru a ajunge la fondul problemei, trebuie atinsa fiecare zona a vietii copilului si este imperativ ca parintii sa fie implicati.

Folosirea drogurilor este doar un simptom al unei probleme mult mai adinci. Spre exemplu, minia este una din cauzele folosirii drogurilor. Principala cauza a miniei multor copii este aceea ca nevoile lor emotionale nu sunt satisfacute. Copilul trebuie sa se simta iubit si sa primeasca iubire de la parintii lui pentru a se dezvolta normal. Negarea constanta a iubirii si a atentiei este foarte daunatoare unui copil, iar drogurile sunt o cale convenabila pentru un copil neiubit de a-si alina suferinta si minia.

Minia reprimata are ca rezultat un comportament pasiv-agresiv, iar comportamentul pasiv-agresiv este anti-orice. Si pentru ca uzul de droguri este anti-autoritate, copii care nu isi controleaza furia cum trebuie sunt inclinati spre consumul de droguri. De asemenea cu cit un copil este mai miniat, cu atit va deveni mai deprimat. Specialistii care trateaza viciul alcoolului si al drogurilor dau vina pe alcool si pe droguri pentru depresii. Acest lucru este adevarat, dar pina la un punct, caci majoritatea copiilor care iau droguri sunt deja deprimati din cauza ca nu le sunt satisfacute nevoile emotionale de baza. Drogurile ilegale, de care nu e greu sa faci rost indeparteaza repede suferinta pe care copii furiosi si deprimati o traiesc in fiecare zi. Nu e de mirare ca sunt atrasi de droguri.

Depresia adolescentina este complexa pentru ca are multe cauze si efecte complicate. Este subtila si poate trece neobservata cu foarte mare usurinta. Tinerii aflati in aceasta situatie se simt mizerabil, iar suferinta mentala si fizica in aceasta stare este si fizica in aceasta stare este uneori de nesuportat. Drogurile blocheaza durerea din depresii. Din nefericire, cind drogurile sunt scoase din sistemul adolescentului, el se simte si mai rau si astfel are nevoie de mai mult drog. Aceasta poate fi o cale prin care drogurile devin un viciu.

De asemenea, asa cum am amintit mai sus, adolescentii au parte de o perioada deosebit de dificila atunci cind isi identifica sentimentele. Ei nu realizeaza ca deprinderea de a lua droguri are de obicei motivatii inconstiente. Aproape toate deciziile pe care le luam se bazeaza in primul rind pe ceea ce simtim. Copiii se simt deprimati si plictisiti si pot sa ia droguri ca sa se simta mai bine. Ei nu trec aceasta decizie printr-un proces de gindire amanuntit si rational. Drogurile ii fac sa se simta bine, asa ca iau droguri. In realitate ei nu inteleg de ce fac asta.

Auzim tot timpul spunindu-se ca influenta colegilor ii face pe copii sa ia droguri. Acest mesaj ii poate face pe parinti sa-i forteze pe copii lor sa nu-si mai vada prietenii, iar acest lucru poate complica situatia. Copiii au nevoie de prieteni. Influenta celor de-o seama cu ei nu joaca un rol important in experimentarea de catre copii a drogurilor. Unii parinti nu comunica cu copii lor, altii ii tin prea strins, dar nici unul dintre acesti factori, luat singur, nu sint cauza initiala a consumului de droguri. Aproape intotdeauna este vorba de o combinatie de factori si inca ceva care duce in cele din urma la situatia ca un copil sa devina dependent de droguri.

2.2. Caracteristici generale ale consumatorului de droguri

Principala caracteristica a consumatorilor de droguri este, asa cum am mentionat deja, tineretea. Marea majoritate a toxicomanilor romani se afla la varstele tineretii si adolescentei, media de varsta inregistrand o continua scadere: de la 18-22 de ani (la inceputul anului 1997) la 15-18 ani in prezent.

    Desi ponderea baietilor este in continuare mai mare decat cea fetelor, se constata o tendinta clara de reducere a acestui decalaj. De la un raport de 3:1 in anii '96-'97 in prezent s-a ajuns la un raport de 2:1.

    Drogurile consumate de catre tinerii romani sunt in principal heroina si marijuana, urmate de ecstasy, amfetamine si chiar cocaina. Desi mult mai redus datorita pretului prohibitiv, consumul de cocaina este in continua crestere, tot mai multi dintre tineri fiind atrasi de acest drog. Un alt aspect important in cazul heroinei, drogul cel mai utilizat si mai periculos in cazul nostru, este modalitatea de administrare . Trecerea de la perioadele de inceput (anii '96-'97) cand heroina se consuma prin inhalare sau prizare ("la tigare" sau "la folie") la perioada actuala, cand majoritatea heroinomanilor se injecteaza semnifica  intensificarea fenomenului. Injectarea este o forma de administrare mult mai sofisticata dar mai eficienta, tinerii consumatori romani fiind asadar practicanti avansati ai acestui comportament deviant.

    Nivelul de instruire al acestei categorii de tineri este mult scazut fata de colegii lor de generatie. Astfel, o mare parte a adolescentilor si tinerilor consumatori de droguri se opresc la primele clase de liceu; doar o mica parte dintre ei promoveaza liceul si se inscriu la forme de invatamant superior, aproape intotdeauna cel privat unde nu exista un examen de admitere exigent.

    In prezent consumatorii de droguri provin din toate mediile sociale, neputandu-se vorbi de apartenenta lor (a parintilor mai exact) la o anume categorie sociala, cu venituri mari sau pozitie sociala. Este cert insa ca tinerii toxicomani romani provin in principal din medii familiale problematice. Este vorba de medii familiale tensionate si conflictuale (chiar daca uneori acestea sunt disimulate. Literatura de specialitate vorbeste in acest sens de "familii fara crize aparente", familii destramate chiar, unde adolescentii si tinerii nu gasesc climatul echilibrat si securizant de care au nevoie. In aceste familii se consuma in mod obisnuit alcool, tutun sau medicamente, existand deja un pattern dependent (pattern adictiv).

    Adolescentii si tinerii care consuma droguri sunt potentiali delincventi, deoarece dependenta si duritatea sindromului de abstinenta (sevrajul) ii determina sa apeleze la orice cai pentru a obtine banii necesari procurarii drogului. Primul pas (dupa vinderea obiectelor personale, furtul banilor si a obiectelor de valoare din casa) este angrenarea in micul trafic stradal si furturile din buzunare, dupa care urmeaza furturile din masini, talhariile si  infractiunile comise cu violenta.

2.3. Profilul psihologic al consumatorului de droguri

  Atat lucrarile consacrate in domeniu cat si studiile efectuate in cercetarea fenomenului de consum de droguri la tinerii romani arata faptul ca acestia prezinta structuri psihice fragile si un profil de personalitate tipic conduitei dependente. Lipsa de incredere in sine, cu accentuate note depresive este foarte prezenta la acesti tineri, care se simt foarte putin securizati, fara repere valorice certe si cu o mare nevoie de siguranta, de valorizare si de confirmare a propriei identitati. Impulsivitatea si intoleranta la frustrare este o alta trasatura importanta a profilului lor psihic.

    Studiile realizate arata ca aceste conduite sunt corelate cu problemele semnificative ale fiecarui sex. Astfel, "baietii cu probleme vor totul imediat, sunt colerici, le place sa se incaiere. Intoleranta la frustrare semnifica incapacitatea de a se distanta de evenimentele exterioare. Impulsivitatea se exprima diferit in functie de sex: pentru baieti are loc trecerea la act iar pentru fete se rasfrange asupra propriului corp".    

Personalitatea dependenta a facut obiectul multor studii si a multor controverse. Desi nu s-a ajuns inca la un punct de vedere unanim acceptat, este cert ca exista un set de caracteristici specifice profilului psihologic al dependentei, care se manifesta in mod particular la consumatorii de droguri. Dr. Orcel considera ca "in personalitatea toxicomanului coexista supra-maturatia si sub-maturatia".

    Cercetarile recente au conturat ideea impregnarii personalitatii toxicomanului cu un set general de pattern-uri de copiere si reluare permanenta a conduitei dependente de droguri. Acesta cuprinde "variate metode si tehnici, folosite pana la adaptare, pentru acomodare la solicitarile si stresul zilnic".  Acestea  acapareaza structurile personalitatii si determina structurarea unor patern-uri comportamentale ce copiaza aceste optiuni comportamentale. Ele ajung sa fie asociate astfel cu frecventele probleme ale adolescentilor referitoare la propria imagine, la identitatea si stima de sine, lipsa de vitalitate si plictiseala, conflictele cu autoritatea si mentalitatile familiei, presiunilor educationale si depresiei. Si apoi sa le potenteze, prin intarirea acestui "coping" (termen consacrat in literatura de specialitate; preluat si de autorii romani  cu semnificatia: a face fata situatiei; atitudinea adoptata fata de o situatie problematica) realizandu-se astfel un "ciclu al dependentei" sub aspectul patern-urilor si al structurilor de personalitate.

     Analizand profilul psihologic al consumatorilor de droguri romani precum si toate caracteristicile generale ale acestei categorii de tineri si corelandu-le cu actualul context social romanesc, reiese ca este vorba de un grup social deosebit de vulnerabil, aflat in situatie de risc social. Este vorba de riscul de a-si pierde identitatea ca indivizi si sentimentul de apartenenta atat la propriul grup generational, cat si la intreaga societate. Datorita conduitelor deviante adoptate, tinerii consumatori ajung  intr-o pozitie marginala a societatii.

Dependența de substanța psihoactivă este un fenomen complex care poate fi reprezentat schematic ca interacțiunea a trei grupe mari de factori: factorul social care cuprinde disponibilitatea drogului, acceptul sau rejecția de către grup a consumatorului de drog, al doilea factor este reprezentat de fectele farmacologice euforizante ale drogului și, în fine, cel de-al treilea factor important este reprezentat de structura psihologică, personalitatea individului, fapt ce explică de ce unii consumatori ajung dependenți și alții nu.

Rezultanta celor trei grupe de factori este triunghiul dependenței. Măsurile de combatere a dependenței de substanță se vor adresa acestor trei laturi ale triunghiului: factorul social poate fi influențat prin scăderea ofertei de drog, ca urmare a creșterii pedepselor și sancționării ferme a narcotraficului; tot aici are o importanță deosebită și suportul microgrupului familial.

Factorul farmacologic – acțiunea euforizantă a drogului, poate fi influențat prin administrarea fie a tratamentului de întreținere (cu metadonă), fie a tratamentului cu antagoniști (naltrexonă).

Mult mai complicat de abordat este factorul personalitate, care îl vulnerabilizează pe individ la dobândirea dependenței. Acest factor poate fi influențat prin măsuri psihoterapeutice care vor fi aplicate o perioadă îndelungată în postcură.

2.4. Definitii medicale si efecte ale drogurilor asupra organismului

Adevarul despre droguri:

Drogul: nu rezolva problemele, ci le complica;

Drogul: nu te elibereaza, ci te inlantuieste;

Drogul: este inselator, pe nesimtite devine obisnuinta;

Drogul: anihileaza vointa, viciaza trupul si altereaza spiritul;

Drogul: exclude individul din orice activitate familiala si profesionala;

Drogul: genereaza comportament deviant;

Drogurile: va sunt oferite nu numai de necunoscuti, ci adesea si de "prieteni";

Drogul: nu este doar problema celui care il consuma, ci a intregii colectivitati.

Acestea sunt cateva dintre drogurile cele mai cunoscute si efectele lor devastatoare asupra organismului:

Opiacee:

Acest grup contine substante derivate din opiu, si anume heroina, opium, morfina, codeina si opiaceele sintetice.

Diacetilmorfina (Diamorfina) este supranumita "heroina" din cauza efectelor sale "energetice", clorhidratul de diacetilmorfina fiind un produs de semisinteza.

Cu o concentratie mai ridicata de diacetilmorfina (60-95%), heroina se prezinta sub forma de pudra mai mult sau mai putin fina, ca atare sau in amestec cu alte substante, de culoare alba, bej sau bruna. Heroina degaja un miros specific, intepator, care poate fi asemanator, uneori cu cel al opiumului. Heroina se fumeaza, se prizeaza, se inhaleaza sau se injecteaza pe cale subcutanata, intravenoasa sau intramusculara. Injectiile se fac in brate, gambe, glezne, picioare, sub limba. Heroina mai poate fi prizata cu ajutorul unor dispozitive speciale (tub de metal sau de plastic, carton rulat, paie de baut). Heroina injectata provoaca imediat o reactie brutala, violenta, intensa, de placere, euforie si de bine. Acesta este "flash-ul". Urmeaza apoi o faza de relaxare si

de destindere, cu inhibitii psihomotrice si senzatii de cautare de sine. Aceasta este "planeta", care dureaza, dupa caz, de la doua la sase ore. Aceste efecte sunt mult mai putin puternice cand heroina este prizata sau fumata. Repetand prizele de heroina in aceeasi cantitate, consumatorul nu poate "trece", se spune ca e "agatat". El trebuie sa mareasca dozele pentru a obtine din nou aceleasi efecte. Dependenta fizica si psihica, ca si toleranta, sunt foarte puternice. Pe termen scurt, pupila se ingusteaza, consumatorul resimte greturi, apare depresia centrilor respiratori cu risc de coma si deces, incetinire a ritmului cardiac, cresterea temperaturii corpului. Pe termen lung, se pot constata tulburari organice importante ca de exemplu tulburari intestinale si urinare, hemoragii, pneumonii infectioase, septicemie, hepatita virala, SIDA. Cand consumatorul foloseste o doza de heroina mai pura sau in cantitate mai mare decat de obicei, supradoza ii poate fi fatala prin depresie respiratorie marcanta, stare de soc si coma sau deces.

Abstinenta determina starea de deprivare a organismului de drog, manifestata prin starea de rau, nervozitatem anxietate, dureri musculare, transpiratie, lacrimare, chiar si convulsii, intensitatea acestor simptome, variind in functie de gradul dependentei la drog.

Marijuana:

De-a lungul timpului marijuana a fost folosita in diferite culturi pentru schimbarea starii de spirit, a perceptiei, cu alte cuvinte pentru a atinge o treapta mai inalta de constientizare. Efectele sale variaza de la marirea capacitatii creative, pana la provocarea experientelor mistice si la mentinerea ridicata a capacitatilor senzitive. Dupa alcool, marijuana este cea mai populara dintre asa numitele “droguri recreative”. Ea a mai fost folosita insa si in alte scopuri. In unele triburi primitive din America de Sud, Africa si India, “cannabis” a fost folosita in cadrul ceremoniilor religioase si in scopuri medicale. Minerii africani obisnuiau sa o foloseasca pentru a le usura munca dificila, iar jamaicanii o consumau la sfarsitul zilei pentru a le inlatura oboseala. Ca drog a fost utilizata timp de secole in diferite parti ale lumii, iar in Statele Unite mai ales in secolul XX.

Prima mentionare scrisã apare intr-o carte de medicinã intitulatã”Tratat despre plante”, in China secolului al II-lea i.Hr., unde era folositã ca anestezic incã de acum 5.000 de ani. Vechii asirieni, persii, romanii si indienii foloseau acest drog pentru a controla spasmele musculare, pentru a calma durerea, cât si in tratarea indigestiei. Marijuana este folosita curent in medicina traditionala din Africa si Asia.

In secolul al IX-lea, asirienii incepuserã sã o foloseascã ca tãmâie. Incã din 1611 marijuana era cultivatã in Jamestown, Virginia. In secolul al XIX-lea era folositã in tratarea spasmelor musculare, a durerilor de cap, a travaliului, insomniei si a durerilor menstruale. Este inca folosita ca medicament in Orientul Mijlociu si Asia.

Canabisul si derivatele sale pot fi utile în tratarea glaucomului si a anumitor afectiuni oculare legate de nervul optic sau chiar si în cecitate.

Altã posibilitate de utilizare este legatã de tratamentul stãrilor de greatã si de vomã, metoda asociatã chimioterapiei in cazul pacientilor cancerosi.

Alte medicamente recunoscute ca având acest efect nu au fost la fel de eficiente. În 1973 câtiva pacienti cu leucemie – o formã de cancer – au fumat considerabil marijuana si au descoperit cã le reduce starea de greatã si cã a actionat ca un veritabil stimulent pentru apetit. Scaderea apetitului si scaderea in greutate sunt probleme importante in tratarea pacientilor cancerosi.

Canabisul a fost considerat ca o metodã de tratament si în cazurile de astm, anxietate, convulsii si depresii. Unii cercetatori au sugerat cã marijuana este si un relaxant muscular, un calmant pentru dureri si un agent ce lupta impotriva durerilor.

Comitetul Institutului de Medicinã considerã cã potentialul terapeutic detinut de marijuana, canabis si derivatele acestora necesitã cercetãri ulterioare, în scopul de a le explora potentialul în cadrul tratamentelor medicale. Totusi, fãrã prescriptie medicalã, potentialele daune asupra organismului depasesc calitatile cunoscute ale acestora.

Dupã trei sau patru decenii de studii în acest domeniu, cercetãtorii au gãsit dovezi referitoare la efectele daunatoare ale fumatului asupra cailor respiratorii.

Fumatul marijuanei este, de asemenea, nociv. Actul fumatului este legat de aparitia asmului, bronsitelor, emfizemelor, a afectiunilor cardiace si a numeroase forme de cancer, vizând în special plamanii. Fumatul este, de asemenea, legat de cresterea complicatiilor din timpul sarcinii si a travaliului. Un copil cu mama fumatoare poate avea o greutate mai mica la nastere decat cel al unei mame nefumatoare.

Fumul tigãrilor cu marijuana contine multe dintre substantele specifice fumului de tigãri obisnuite, cum ar fi monoxidul de carbon si gudronul. Pe de altã parte însã, contine si alti ingredienti: marijuana are 50% mai mult gudron decât tutunul, fumul sãu este încã si mai iritant si are un efect si mai puternic asupra cãilor respiratorii superioare (sinusurile si laringele). De asemenea, iritã si traheea si bronhiile si cu cât fumul este mai adânc tras în plãmâni si retinut la acest nivel mai mult timp, cu atât este mai mare si gradul de intoxicare.

Fumul lezeazã tesuturile si celulele plãmânilor responsabile cu apãrarea împotriva virusilor si infectiilor. Este foarte posibil ca fumatul marijuanei, ca si cel al tutunului, sã cauzeze tumori canceroase.

Existã în marijuana ciuperci, bacterii, ierbicide si alte substante chimice care pot contamina planta însãsi si dãuna plãmânilor sau altor organe. Ierbicidele, în special una numitã paraquat poate afecta plãmânii, inima, ficatul, glandele suprarenale, muschii, splina si cortexul (acea parte a creierului care “gandeste”).

Munca inimii este îngreunatã. Cresterea numãrului de bãtãi ale inimii si a presiunii sângelui poate fi comparatã cu aceea pe care o suferã o persoanã aflatã intr-o stare de stres extrem. Totodatã, presiunea sângelui poate scãdea pâna la valori anormale. Are loc cresterea nivelului de monoxid de carbon si descresterea nivelului de oxigen.

De asemeni, sistemul imunitar, care protejeazã organismul împotriva virusilor, bacteriilor si infectiilor. Marijuana afecteazã, de asemenea, si sistemul imunitar care protejeazã omul împotriva virusilor, infectiilor si bacteriilor. S-a mai descoperit cã aceasta interfereazã cu celulele care joacã un rol important in lupta împotriva virusilor si cancerului. Folositã ocazional, marijuana poate stimula sau inhiba performantele sexuale, dar utilizatorii frecventi se plang de o descrestere a apetitului sexual.

Numãrul spermatozoizilor descreste si mobilitatea le este diminuatã, ceea ce poate avea importante efecte în fertilitate. Marijuana poate afecta sistemul endocrin care controleazã hormonii si metabolismul si poate cauza o crestere a situatiilor de dezagregare a cromozomilor si astfel a defectelor la nastere ale copiilor.

Este stiut cã marijuana cauzeazã modificãri asupra chimismului creierului. Este inhibatã actiunea acetilcolinei -un neuron ce transferã informatia de la o celulã la alta- explicându-se astfel efectul negativ al marijuanei asupra memoriei.

Fumatul marijuanei are un spectru larg de implicatii si la nivelul comportamentului si stãrilor afective. Ea împiedicã coordonarea miscãrilor, pierderea abilitãtilor si a functiilor perceptuale si senzoriale. Rapidele schimbãri de stare pot produce scurte perioade de anxietate, confuzie sau chiar forme asemanatoare nebuniei.

O serioasã amenintare cauzatã de utilizarea repetatã a oricãrui tip de drog, inclusiv marijuana, este folosirea abuzivã a acestuia. Cei ce abuzeazã de un drog sunt aceia care nu numai cã il folosesc in mod curent, ci cred ca nu pot trai fara el. Aceasta stare este numita dependenta.

O persoanã care abuzeazã de marijuana sau de oricare alt drog, actioneazã in general astfel datoritã unor probleme de naturã psihologicã. Abuzul de marijuana trebuie tratat in acelasi fel ca in cazul abuzului de oricare alt drog: cu suport psihologic din partea unui personal calificat, cât si din partea familiei si prietenilor. In timp ce unii consumatori de marijuana sunt deschisi in a admite acest lucru, cei mai multi il ascund. Este mult mai usor de recunoscut un prieten sau o rudã consumatoare de marijuana, deoarece putem mult mai usor observa schimbarile de comportament.

Unele semne de avertisment in cazul abuzului de marijuana sunt:

ochi iritati,

tuse cronica

tinuta neingrijita

menstra neregulata la femei,

iritabilitate,

lapsusuri,

schimbari recente, vizibile, de personalitate,

paranoia, suspiciune si ostilitate,

stari de trecere de la pasivitate la agresivitate fara nici un motiv clar,

stare de oboseala si apatie sau de depresie si letargie,

dificultati de vorbire,

schimbarea dietei alimentare,

scaderea brusca a realizarilor scolare,

posesie a oricarui drog,

disparitia nejustificata a unor sume de bani ai familiei,

acuzarea unor stari neplacute in mod frecvent, fara gasirea unor explicatii de ordin medical,

probleme relationale sau frecvente dispute cu prietenii

comportament ascuns, incluzand instrainarea si retragerea,

permanente discutii despre marijuana sau utilizarea ei.

Sedativele:

Efectele sunt de depresie si  sedare a sistemului nervos central. Subiectiv, se constata o scadere a anixietatii si a tensiunii inducand stari de somnolenta, apare o distorsionare a imaginii vizuale si o deficienta in coordonarea motorie.

In acest grup se incadreaza barbituricele, sedativele, antidepresivele.

Supradoza poate genera moarte.

In grupul substantelor cu actiune depresiva asupra sistemului nervos central se incadreaza si anumiti solventi pe baza de toluen, hidrocarburi fluorurate.

In cazul consumului acestor substante se poate ajunge la moarte prin reactii de sensibilizate sau prin sufocare, in cazul inhalarii acestor substante din pungi.

In unele situatii, mai ales in cazul unui consum prelungit, se ajunge la efecte toxice renale sau hepatice.

Stimulente ale sistemului nervos central:

In acest grup mentionam amfetaminele si cocaina, alaturi de substante folosite pentru scadera ponderala.

Cocaina are o durata scurta de actiune, aproximativ 20 de minute, comparativ cu o ora pentru amfetamina. Toleranta apare dupa o perioada de cateva zile de folosinta zilnica.

Efectele administrarii acestor substante sunt starea de hiperactivitate fizica si psihica cu un sentiment de superioritate. Efectele depind de personalitatea individului si de cantitatea administrata.

Administrarea excesiva de amfetamine duce la o psihoza paranoida.

Supradozarea, desi rara, duce la colaps cardiovascular, convulsii si moarte.

Sistarea administrarii acestor preparate poate duce la oboseala extrema pana la letargie, depresie si suicid.

Ecstasy:

Este un drog ilegal produs sintetic, care are proprietati asociate de amnfetime si halucinogene. Este folosit in vederea obtinerii unui efect de vis, a unui extaz, fapt ce-I confera si numele.

Riscul asupra starii de sanatate se refera  la aparitia unor probleme psihologice, ca anxietate, stare de panica, confuzie mentala, psihoze si depresii si a unor probleme medicale severe ca insuficienta renala, suferinta hepatica, scadere in greutate,  tulburari cardiace, leziuni cerebrale si moarte.

Halucinogene:

Reprezentate de LSD, mescalina, phencyclidina, ele se consuma ca atare sau in combinatie cu alte droguri.

Acestea determina dupa cum le este si numele numeroase halucinatii. Toleranta apare rapid si dispare dupa aproximativ 4 -5 zile de administrare continua.

Halucinatiile vizuale, auditive, confuzie, distorsionarea realitatii,paranoia, confuzie in timp si in spatiu sunt simptomele aparute in cazul consumului de substante halucinogene.

Riscul consumului excesiv sunt modificarile de personalitate, psihozele, tulburari de memorie, accidentele si moartea.

Prin aceste detalii oferite se vrea a se face clara idea ca consumul de droguri nu poate fi considerat un mod de relaxare si de evadare din cotidian, acesta afectand creierul doar in momentul consumului, ci efectele lasate de cosumul de droguri asupra creierului putand fi permanente.

Studentul care se vede ca un consumator ocazional sau adolescentul care “il incearca doar o singura data” nu vad pericolul decat atunci cand este prea tarziu. Drogurile au efecte atat de rapide asupra creierului incat putem spune ca acesta este coplesit nemaistiind cum sa reactioneze. De exemplu un studiu recent arata ca si consumul unui drog ocazional poate creea dependenta, de la o consumare la alta cantitatile necesare fiind din ce in ce mai mari pentru a atinge efectul initial. “Astfel, odata cu trecerea timpului o persoana trece de la consumul ocazional la dependenta. Aceasta trecere are loc deoarece consumul de droguri afecteaza creierul, uneori dramatic, alteori mai putin vizibil, dar intotdeauna intr-un mod distructiv care are ca rezultat consumul de droguri necontrolat. Aceasta este esenta dependentei”.

Consecintele si extinderea fenomenului consumului de droguri nu sunt foarte bine definite la noi in tara din cauza lipsei unui raport national si a unui sistem de analiza bine pus la punct. Totusi cateva studii preliminare ne permit sa afirmam ca:

Tendinta de consum pentru droguri psiho – energizante (benzodiacepina, barbiturice) este in crestere, fie ca acestea sunt sau nu amestecate cu alcool

Consumul de marijuana si cannabis este deasemenea in crestere in randul studentilor

Au fost raportate cazuri de supradoza de efedrina, obtinuta in cea mai mare parte de la farmacii, fara retete.

Consumul de anfetamine este in crestere mai ales in randul elevilor.

2.5. Pret si puritate

Puritatea drogurilor la noi in tara variaza intre 20 – 70% depinzand de dealer, tinand cont de faptul ca drogurile sunt combinate cu alte produse farmaceutice pentru a cantari mai mult. Pretul variaza deasemenea in functie de situatia financiara a cumparatorului.

Cel mai utilizat drog in Romania este heroina. Derivatele amfetaminelor (in special ecstasy) sunt pe l;ocul doi ca preferinta a consumatorilor de droguri. Puritatea acesteia cand este vanduta la strada este de aproximativ 30 %.

Heroina care este cel mai vandut drog pe piata romaneasca este un praf maro, bej sau gri, fiind ambalata in pachete mici („balls”) care cantaresc intre 0,08 – 0,10 g. O astfel de doza este vanduta la un pret de 7 – 8 $.

Pentru cantitati mai mari pretul pentru un kilogram de heroina variaza intre 2.000 si 15.000 de $. Pretul este influentat si de actiunile politiei care fac ca uneori oferta sa fie inferioara cererii.

Pe locul trei se afla hasisul, cannabisul si opiumul. Opiumul este cel mai des folosit in comunitatile asiatice si este vandut la un pret de 3.000 – 6.000 $/kg. La fel ca si opiumul, cannabisul este consumat numai de anumite comunitati. Pretul acestuia este de aproximativ 2.000 $/kg, pretul unei tigari fiind de aproximativ 80.000 lei.

Cannabisul mai poate fi gasit in mai multe combinatii, ajungand la un pret de aproximativ 7 $ pe doza.

Amfetaminele si derivatele lor (MDMA, MDEA, MDA, DOB) se gasesc sub forma de pudra sau tablete. Tabletele sunt de diferite forme, marimi si culori. O tableta poate contine amfetamine, cofeina, diazepam si lactoza. Pretul acestora este intre 7 – 15 $.

Hasisul este de obicei folosit in combinatie cu tutunul sub forma de tigari. Pretul unei tigari este de aproximativ 10 $. Cand stabilesc preturile pentru droguri, dealerii iau in calcul mai multi factori, cei mai importanti fiind: calitatea, legaturile, daca marfa este adusa direct de la sursa sau de la o a treia persoana, situatia financiara a consumatorului si locul in care este comercializat. Drogurile sunt vandute de obicei in zonele urbane si cea mai probabila ruta pe care au intrat in tara este Iran – Turcia – Bulgaria – Romania.

2.6. Legislatia

Cea mai semnificativa schimbare in sistemul legislativ a avut loc in anul 2000 cand s-a adoptat legea 143, care se refera la lupta impotriva drogurilor ilegale si contrabanda cu droguri. (Anexe). Desi inca incompleta aceasta lege este un pas mare inainte. Deasemenea schimbari importante au fost si in ceea ce priveste drogurile legale (alcool, tutun) – legile 225/2000 si 125/2001 – referindu-se la publicitatea pentru aceste produse si varsta minima pentru cei care cumpara bauturi alcoolice sau tutun. Legile care prevad sanctiuni pentru consum si contrabanda de droguri sunt prevazute in Codul Penal (Art. 118, 312, 313, 314), in Codul Vamal (Art. 176) si Regulile Vamale nr. 141/1992, modificate in 1997.

Legea 143/2000 precizeaza in Art.2, paragraful 1 – “ a creste, a prepara, a testa, a extrage, a oferi, a vinde, a distribui, a trimite, a transporta, a procura, a cumpara, a detine sau alte operatii ce privesc drogurile ilegale este pedepsita cu inchisoare de la 3 la 15 ani.”

Paragraful 2 al aceleiasi legi prevede ca aceleasi actiuni de la paragraful 1 pentru drogurile de un risc ridicat se sanctioneaza cu inchisoare de la 10 la 20 de ani.

Art. 3 paragraful 1 spune ca a aduce sau a scoate din tara, a importa sau a exporta, fara nici un drept, droguri ilegale este pedepsita cu inchisoare de la 10 la 20 de ani.

Paragraful 2 al aceluiasi articol spune ca cultivare de droguri, prepararea si posesia lor este condamnata cu 15 – 25 ani de inchisoare.

Art. 6 (1) Prescrierea intentionata de medicamente periculoase, fara nici o nevoie medicala, este pedepsita cu 15 ani detentie.

Desi exista o strategie nationala in ceea ce priveste politica impotriva HIV/AIDS, nu exista programe care sa se ocupe de situatia drogurilor la noi in tara, legislatia nationala fiind neclara, in unele locuri lipsindu-i capitole importante. Cea mai importanta lege, 143/2000, vorbeste vag despre prevenirea si tratarea consumului de droguri. Oricum trebuie remarcat faptul ca s-a facut un oarecare progres fata de anul 1999, cand legislatia era asigurata de o lege veche de 30 de ani (73/1969).

2.7. Perceptia sociala a fenomenului la noi in tara.

In anul 2002 daca erau intrebati despre opinia lor in ceea ce priveste consumul de droguri, romanii o consiiderau o problema importanta, desi o mare parte din cei chestionati nu stiau ce inseamna droguri ilegale. Cei care stiau de existenta acestora mentionau in mare parte cocaina, marijuana, heroina si hasisul. Fiind intrebati care cred ca sunt principalele motive pentru care se consuma droguri acestia au mentionat probleme financiare, probleme emotionale si curiozitate.

Consumul de droguri printre adulti este surprinzator de scazut, in principal datorita normelor sociale, traditiei si atittudinea negativa a oamenilor fata de droguri. Cu toate acestea, acceptarea sociala a consumulu de alcool si tutun, in special in zonele rurale unde alcoolul si tigarile sunt oferite copiilor spre consum, amplifica fenomenul de consum in randul tinerilor. In acelasi timp prejudecatile asociate drogurilor ilegale si lipsa de bani contribuie la descresterea numarului de consumatori de droguri in randul celor care traiesc in mediul rural.

Faptul ca masurile medicale sunt asociate cu actiunile politiei face ca serviciile de tratament sa fie mai putin utilizate de consumatorii de droguri, amplificandu-se astfel reteaua subterana de tratament al dependentei, cat si “piata neagra” a medicamentelor legale. Printre medicamentele ce pot fi achizitionate pe “piata neagra” se numara metadona si antidepresivele.

Cel mai important argument care ajuta campaniile antidrog la noi in tara pare a fi impactul pe care il are consumul de droguri asupra societatii.

Cap.3. Campanii antimarketing

3.1 Concept si medote folosite

Antimarketingul, in acest caz, este folosit bentru a contra – balansa efectele pe care le are consumul de droguri si problemelor legate de droguri in general. Aceste masuri de contracarare a efectelor drogurilor sunt prezentate de obicei sub forma unor reclame atat publicate cat si difuzate pe posturile importante de televiziune. Eficienta reclamelor antimarketing publicate sau difuzate poate fi influentata de anumiti factori ca apelul emotional, credibilitatea sursei de informare precum si factorul audienta. Eficienta acestora va fi evaluata cu ajutorul masurii in care avertismentele vor avea impact asupra proceselor cognitive si afective precum si asupra comportamentului de consum.

In randul publicului si al organelor statale abilitate, exista o ingrijorare in crestere cu privire la efectele pe care consumul de droguri il provoaca, in special in randul tinerilor. Datorita credibilitatii usor de manipulat a acestor grupuri (copiii si adolescentii), devine extrem de importanta contracararea efectelor care ii determina pe acestia sa apeleze in ultima instanta la consumul de droguri. Fata de adulti, copiii pot distinge mult mai greu mesajele publicitare fata de alte mesaje media si de asemenea sunt mult mai putin critici fata de aceste mesaje comerciale.

Abordarea moderna a marketingului se axeaza in jurul celor 4 “p”: produs, pret, plasare si promovare.

Marketerii comerciali asigura ca produsul lor sa fie de apel pentru consumatori si sa aiba un nume interesant si usor de retinut. Il vand apoi la un pret pe care populatia este dispus sa-l plateasca. Il plaseaza intr-un loc accesibil pentru consumatori si pentru a asigura cumpararea si notorietatea sa, folosesc promovarea prin diferite metode. Aceleasi elemente fundamentale ale marketingului pot fi identificate si in campaniile antimarketing. Produsul ar putea fi scaderea sau eradicarea consumului de droguri, pretul ar putea consta in schimbarea setului de valori sau renuntarea la unele obicieiuri preferate. Plasarea este locul unde populatia poate accepta un program social sau poate urma un nou tipar comportamental. Promovarea consta in metodele folosite la comunicarea mesajului si imbracarea acestuia intr-o forma atragatoare pentru consumatori. Campaniile antimarketing imprumuta metodologia marketingului comercial si o adapteaza pentru a determina schimbari sociale la scara larga.

Campaniile antimarketing sunt adesea descrise ca procese de modificare a comportamentelor de consum destinate liderilor unor grupuri studiate. De asemenea, campaniile antimarketing identifica elementele care determina comportamentul initial pe care vor sa il modifice. Primul si cel mai important pas al tehnicilor antimarketing este de a aduce la cunostinta existenta unei probleme si conditiile care duc la aparitia ei. O campanie antimarketing incerca sa creeze suportul necesar pentru prevenirea creerii mediului in care drogurile sunt vandute si consumate. In timp ce obiectivul major al campaniilor este de a determina renuntarea totala la consumul de droguri, acesta ar putea fi sustinut mai bine cautand posibilitatea ajustarii mediului care influenteaza comportamentul individului. In ceea ce priveste rolul exact pe care il joaca aceste campanii antimarketing exista mai multe opinii cu privire la fortele necunoscute care determina comportamentul individual si de grup.

Campusurile universitare pot oferi o variata gama de produse antimarketing, cum ar fi organizarea unor evenimente sociale pe tema consumului de droguri si a victimelor acestuia. Pretul “platit” pentru renuntarea la consumul de droguri poate fi imbunatatirea performantelor academice sau cea a starii de sanatate. O cafenea sau alt loc popular in randul adolescentilor poate oferi plasarea optima a unui produs antimarketing. Schimbarea comportamentului consumatorilor de droguri poate fi promovata printr-o larga varietate de mijloace media: televiziune, radio si presa locala.

In Statele Unite ale Americii una din cele mai noi campanii impotriva consumului de droguri este cea organizata de NIDA (National Institut of Drug Abuse), al care titlu este “Keep your brain healthy. Don’t use drugs” (Pasreaza-ti creierul sanatos. Nu folosi droguri). Campania contine mesaje radio si televizate care ii avertizeaza pe tineri de consecintele nocive pe care il poate avea consumul de droguri atat pe termen scurt cat si pe termen lung .

Mesajul acestei campanii a fost transmis la 2000 de statii radio si la 1200 de posturi de televiziune.

Pentru ca o campanie antimarketing sa fie reusita sunt necesare respectarea unor principii. Astfel de principii sunt si cele enuntate mai jos de catre NIDA (National Istitut of Drug Abuse). Aceste principii sunt rezultatul a mai multor studii de lunga durata referitoare la originile comportamentului consumatorului de droguri si elementele cele mai comune despre programe de prevenire eficiente. Aceste principii au fost dezvoltate pentru a-i ajuta pe cei ce se ocupa de organizarea unor campanii de prevenire a consumului de droguri in randul copiilor si adolescentilor. Parintii, educatorii si persoanele din conducerea unei comunitati pot folosi aceste principii pentru a-I ajuta sa gandeasca, sa planifice, sa selectioneze si sa livreze programe de prevenire al consumului de droguri la nivelul comunitatii.

Programele de preventie sunt facute in asa fel incat sa poata atinge toate mediile in care este raspandit consumul de droguri: acasa, la scoala sau in interiorul comunitatii.

Principiul nr. 1 Programele de preventie ar trebui sa intensifice factorii protectori sau sa reduca factorii de risc care ar putea declansa o eventuala inclinatie spre consumul de droguri.

Riscul de a deveni consummator de droguri implica relatia dintre numarul de si tipul de factori de risc (comportamentele deviante) si factorii protectori (sprijinul parintilor)

Impactul factorilor de risc si a celor protectori se schimba odata cu varsta. De exemplu factorii de risc din cadrul familiei au un impact mai mare asupra unui copil mai tanar decat asupra unui adolescent, acesta din urma fiind mai mult influentat de anturajul in care isi petrece timpul liber.

Interventiile timpurii asupra factorilor de risc (ex. comportamentul agresiv) dau de cele ai multe ori rezultatele scontate fata de o interventie mai tarzie, reusind sa indrepte viata unui copil spre un comportament pozitiv.

Factorii de risc au efecte diferite in functie de varsta persoanei respective, sex, etnie, cultura si mediul in care traieste.

Principiul nr. 2 Programele de prevenire ar trebui sa se adreseze tuturor formelor de abuz, incepand cu folosirea de droguri legale de catre minori (alcool sau tutun) si teminand cu cele ilegale (marijuana, heroina).

Principiul nr. 3 Programele de prevenire a consumului de droguri ar trebui sa incerce rezolvarea problemelor pe plan local, pentru a putea ataca mai bine factorii de risc si pentru a-i putea intari pe cei protectivi.

Principiul nr. 4 Pentru a imbunatati eficacitatea programelor de descurajare a consumului de droguri, acestea ar ttrebui sa fie adresate unui segment bine definit, in functie de varsta, sex si etnie.

Principiul nr. 5. Programele de prevenire realizate la nivelul familiei ar trebui sa intareasca legatura parinti – copii si sa creasca gradul de constientizare asupra consumului de substante nocive cat si gradul de informare. Intelegerea in cadrul familiei este piatra de temelie care sta la baza relatiei dintre copii si parinti. Aceasta intelegere poate fi dezvoltata prin exersarea aptitudinilor in ceea ce priveste sprijinul acordat copiilor in deciziile pe care le au de facut, prin comunicarea parinte – copil si implicarea acestora in viata copiilor lor.

Principiul nr. 6. Programele de prevenire pot fi introduse si in cadrul scolilor elementare pentru a-i invata pe copii inca din timp despre efectele nocive pe care le provoaca consumul de droguri, fie ele legale sau ilegale.Aceste programe ar fi folositoare pentru a impiedica violenta timpurie si renuntarea la scoala. Aceste programe ar trebui sa concentreze atentia asupra dezvoltarii urmatoarelor abilitati:

cotrolului propriu;

luciditate emotionala

comunicare

rezolvarea problemelor sociala

suport academic, in special in scris.

Principiul nr. 7. Programele de prevenire a consumului de droguri elaborate pentru licee ar trebui sa creasca competitia sociala si academica prin dezvoltarea urmatoarelor abilitati:

suport academic si dezvoltarea obiceiului de a studia

comunicare

eficacitate si evidentiere

capacitatea de a rezista consumului de droguri

reintarirea atitudinii anti – drog

implicarea personala impotriva consumului de droguri

Principiul nr. 8. Programele de prevenire a consumului de droguri care tintesc populatia in general in momentul desfasurarii unor evenimente importante din viata acestora, cum ar fi tranzitia de la scoala primara la invatamantul liceal pot avea efecte benefice chiar si asupra copiilor care provin din familiile cu probleme, ajutandu-i pe acestia sa se ataseze mai mult de scoala si comunitate.

Principiul nr. 9 Programele de prevenire care combina doua sau mai multe programe eficiente, cum ar fi cele destinate familiei si cele destinate scolilor, pot fi mult mai eficiente decat un singur program.

Principiul nr. 10. Programele de prevenire in cadrul comunitatilor care sunt aplicate pe esantioane din locatii diferite cum ar fi scoli, cluburi, organizatii religioase si sunt prezentate prin diferite mijloace media, pentru a avea un impact mai mare asupra populatiei tinta ar trebui sa prezinte informatii cat mai consistente.

Principiul nr. 11 Cand o comunitate adopta un program de prevenire a consumulu de droguri in conformitate cu nevoile lor ar trebui sa retina elemente din cercetarea originala care includ:

Structura (cum este programul organizat si construit)

Continutul (informatii si strategii de implementare a programului)

Lansarea programului pe piata (cum se adapteaza pe piata programul, cum este implementat si evaluat)

Principiul nr. 12. Programele de prevenire ar trebui sa fie de lunga durata, cu interventii repetate care sa reintareasca obiectivele de la inceputul campaniei.

Principiul nr. 13. Programele de prevenire isi merita banii investiti. Studii recente arata ca pentru 1 $ investit in prevenirea consumului de droguri sau alte substante se economisesc 10 $ care ar fi fost cheltuiti pentru tatamente.

Un studiu realizat de Lewin Group pentru NIDA (National Institute on Drug Abuse), releva faptul ca totalul cheltuielilor anuale pentru prevenirea, combaterea si tratarea dependentei de droguri se ridica la suma de 97, 7 miliarde de dolari, din care , 45,1 mrd sunt suportate de catre Guvern, 42,9 mrd. De catre consumatori si familiile acestora, 6,5 mrd de catre victimele consumului de droguri si doar 3,1 mrd de catre asigurarea private.

Antireclame

Antireclamele care condamna consumul de droguri sunt in general prezentate catre marele public cu ajutorul canalelor media traditionale: televiziune, radio, presa si materiale BTL. Aceste mesaje sunt in general instrumentate de agentii guvernamentale sau grupuri de actiune nonguvernamentale. Transmiterea mesajelor poate fi sponsorizata (de organisme ale statului: Directia Publica de Sanatate – mesaje publice), sau pot fi achizitionate (programe de marketing social). Principala tinta a acestor tipuri de mesaje, in ceea ce priveste consumul de droguri in randul adolescentilor este violenta necontrolata.

O analiza riguroasa a anunturilor publice a aratat ca principala strategie folosita in transmiterea mesajului este abordarea testimoniala care furnizeaza informatii simple si la obiect sau care pur si simplu propun acceptarea unui model comportamental. Informatia va fi furnizata de o celebritate, sau de catre o persoana obisnuita de pe strada, sau, intr-un format educational, informatia va fi prezentata simplu, ca o lectie care trebuie invatata. Aceasta abordare , totusi, nu este la fel de puternica ca celelalte strategii. Acestea ar fi: (1) modelarea unui comportament responsabil (ex. renuntandu-se la consumul de droguri chiar si ocazional), (2) descrierea unor situatii positive (descrierea unor situatii sociale positive care nu implica consumul de droguri), (3) evocarea unor pericole pe care le implica consumul de droguri (ex. riscul imbolnavirilor, violenta excesiva, decese accidentale), (4) provocarea simpatiei (ex. fata de victimele consumului de droguri).

Metoda testimoniala generala, presupune ca informatia oferita va duce la o mai buna intelegerea a impactului consumului de droguri asupra indivizilor si, in cele din urma, la o schimbare radicala in ceea ce priveste consumul. Privite totusi din alt punct de vedere, aceste mesaje nu sunt intotdeauna concepute intr-un asa fel incat sa le optimizeze eficienta pe termen lung. Spre exemplu, desi aceste mesaje publice testimoniale ofera informatii pertinente si adevarate, ele nu au intotdeauna un design atragator si din acest motiv sunt procesate mai greu sau chiar deloc de catre public.

3.2. Masuri prezente de combatere a consumului de droguri

Consiliul National al Alcoolismului si Dependentei de Droguri, Centrul Educational pentru Prevenirea Alcoolului si altor Droguri, Centrul de Stiinte pentru Interesul Public, Institutul National de Mediu si Familie, Institutul National pentru Abuzul de Droguri, iata doar cateva dintre sutele de institutii guvernamentale americane infiintate pentru cercetarea si combaterea consumului de droguri. Acestora li se alatura numeroasele programe si clinici de reabilitare existente pe teritoriul Statelor Unite. Pentru rezolvarea unei probleme nu este necesara doar constatarea acesteia, nici macar studiul problemei, ci intreg procesul: identificare – studiu – metode de rezolvare. Din pacate aceasta formula completa nu o putem gasi pe teritoriul Romaniei. Fie din cauza lipsei de fonduri, sau poate din cauza parerilor cum ca aceasta problema este una minora sau inexistenta sau poate chiar din cauza unei indiferente totale, problema consumului de droguri si a efectelor acestora asupra populatiei, in special, asupra tinerilor, este tratata in mod superficial. In afara de unele prevederi legale cu privire la comercializarea drogurilor, impuse in orice tara, in Romania exista prea putine organisme specifice care sa analizeze si sa conceapa diferite metode de prevenire sau tratare a consumului de droguri.

Campaniile antimarketing sunt adesea descrise ca procese de modificare a comportamentelor de consum destinate liderilor unor grupuri studiate. De asemenea, campaniile antimarketing identifica elementele care determina comportamentul initial pe care vor sa il modifice. Primul si cel mai important pas al tehnicilor antimarketing este de a aduce la cunostinta existenta unei probleme si conditiile care duc la aparitia ei. O campanie antimarketing incerca sa creeze suportul necesar pentru prevenirea sau modificarea mediului in care drogurile sunt vandute si consumate. In timp ce obiectivul major al campaniilor este de a determina modificarea comportamentului individual de consum, acesta ar putea fi sustinut mai bine cautand posibilitatea ajustarii mediului care influenteaza comportamentul individului. In ceea ce priveste rolul exact pe care il joaca aceste campanii antimarketing exista mai multe opinii cu privire la fortele necunoscute care determina comportamentul individual si de grup.

La noi in tara pentru a preveni consumul de droguri la scara nationala a fost infiintata cu colaborarea “Ministerului Sanatatii si Familiei”, “Ministerului Administratiei Publice”, “Ministerul Educatiei si Cercetarii”si “Ministerul Tineretului si Sportului” o comisie: “Comisia Interministriala pentru Prevenirea Consumului Ilegal de Droguri”(CIPCID). Alaturi de aceasta comisie au participat cele mai importante Organizatii Nonguvernamentale. Au fost astfel create 47 de Centre de Consiliere si Lupta Antidrog al nivelul fiecarui judet al tarii. Cu ajutor financiar de la Guvernul Romaniei, CIPCID a implementat in august 2001 proiectul ”Consumul de droguri: Spre ce ne indreptam?” , proiect ce a fost realizat in colaborare cu Centrul de Resurse Legale si UNICEF Romania si a constat in activitati informative si educationale in ceea ce priveste lupta impotriva consumului de droguri in randul tinerilor si promovarea unui stil de viata sanatos care ar respinge in mod explicit consumul de droguri. In acelasi timp, sub sloganul “Depinde numai de tine”, proiectul a condus cea mai mare campanie implementata la nivel national – aceasta consta in reclame TV si radio, difuzate la posturi locale si nationale si in activitati orientate spre tineret (concerte, expozitii, seminarii, concursuri, etc.). bugetul total alocat a fost de 145.520 de USD. In proiect au fost implicate 282 de persoane: doctori, politisti, profesori, asistenti sociali care au fost pregatiti sa promoveze un stil de viata sanatos in randul tinerilor si adolescentilor. Pe perioada acestui proiect vor fi distribuite mai mult de 200.000 de brosuri, 4500 de tricouri si 3000 de sepci. Campania a fost suportata de CIPCID, de 5 dintre cele mai importante ONG-uri de la noi din tara si de cele mai importante posturi TV si radio din Romania. Deasemenea de Ziua Internationala de Lupta Impotriva Drogurilor, au fost organizate dezbateri publice si talk-show –uri informative la cele mai importante posturi radio si TV, articole despre fenomenul consumului de droguri publicate in majoritatea jurnalelor la nivel local si national.

In Bucuresti aceste programe de prevenire a consumului de droguri au fost implementate in 40 de scoli si 25 de licee, tratand subiecte ca drogurile legale si ilegale, boli cu transmitere sexuala si alte boli infectioase.

Una dintre Organizatiile Nonguvernamentale implicate in acest proiect este organizatia „Salvati Copii” care a condus in 2001 un proiect ce avea ca tinta elevii cu varste cuprinse intre 13 – 14 ani: tratand subiecte cum ar fi: boli cu transmitere sexuala si efectele consumului de droguri (incluzand alcoolul si tutunul), cum sa te comporti fata de persoanele infectate cu HIV, un comportament sexual sanatos. Aceste programe s-au discutat pe parcursul a 5 ore in fiecare clasa. Deasemenea in 2001 au fost instruiti 22 de voluntari, in principal studenti la psihologie si asistenti sociali. Materialele realizate cu acesta ocazie au fost 3500 de seturi a cate 5 brosuri cu informatii despre principalele droguri (ecstasy, marijuana, cocaina, heroina si alcool), 3000 de pixuri, 3000 de postere, 1000 de carti cu titlul „Ghid pentru consilierii scolari in probleme de sanatate” si 2000 de carti „Manual pentru parinti”. Deasemenea in colaborare cu Ministerul Sanatatii si Familiei si Fundatia Soros a fost realizat un centru pentru tratamentul dependentilor de droguri – Centrul de Consiliere pentru Tineret si Adolescenti (acesta a fost mutat din martie 2001 in cadrul Spitalului Clinic de Urgente „Floreasca”, Bucuresti). Echipa formata consta in 3 psihologi, un neuropsihiatru si un asistent social. A fost realizata o carte „Adolescentii si drogurile” destinata in general profesorilor si parintilor. In tara au fost implementate astfel de campanii in mai multe judete, mentionand faptul ca in unele programe au fost implicati elevi din clase terminale care se presupune ca i-ar fi educat pe cei mai mici.in alte cazuri a fost implicata Crucea Rosie, statii de radio locale si organizatii nonguvernamentale.

Desi aceste campani au fost destul de complexe, nu au fost de lunga durata. Pe langa aceasta problema cea mare raman persoanele dependente de droguri care cauta un tratament. Acesta se poate face si la noi in tara dar in prea putine locuri vinovata fiind lipsa de fonduri.

Abordarea terapeutica pentru persoanele dependente de droguri este detoxificarea, reabilitarea intr-un mediu fara droguri si substituirea heroinei.(in general prin tablete de metadona).

Detoxificarea este oferita in spitalele psihiatrice si in centre specializate in Bucuresti si in Iasi. Un alt centru de acest gen urmeaza sa fie deschis in Constanta.

Internarea in aceste centre este voluntara. Agresivitatea si dorinta puternica de a pleca acasa sunt frecvente, in general imediat dupa internare. In aceste centre care ar trebui sa fie specializate aflam ca parerea personalului nu este una tocmai buna, acestia nefiind increzatori in capacitatea pacientilor de recuperare, facindu-se astfel prea putine eforturi de motivare a acestora. Activitatile pe care le desfasoara acestia sunt cat se poate de monotone uitandu-se toata ziua la televizor sau facand unele exercitii fizice.

3.3. Coordonatele generale ale unei campanii antimarketing

Campaniile antimarketing – metode de reglementare a comportamentului de consum intr-o anumita audienta selectata – pot fi de un real folos coordonatorilor programelor de prevenire a consumului de droguri. O importanta aparte pentru studiul nostru o are segmetul studentilor din campusul Tudor Vladimirescu.

Programele de prevenire a consumului de droguri se bazeaza pe o cunoastere extrem de amanuntita a mediului din campus si a influentelor asupra vietii studentilor. Strategiile de prevenire a exceselor recunosc faptul ca studentii nu decid in totalitate singuri asupra consumului de droguri ci mai de graba sunt influentati de normele sociale aplicate in campus, asteptarile pe care le au colegii si prietenii, precum si legile si politicile impuse de catre universitatile la care sunt inscrisi.

Experienta ne arata ca simpla distribuire a informatiilor cu privire la riscurile asociate de consumul de droguri nu pot produce o schimbare majora in comportamentul de consum al adolescentilor. Nu ne putem astepta ca studentii sa accepte informatiile impuse de mesajele antimarketing daca nu facem nimic pentru a schimba influentele de mediu care i-ar putea atrage in directia opusa.

Campaniile antimarketing imprumuta principiile si procesele de selectivitate din lumea comerciala. Acolo, produsele sunt concepute si vandute printr-un proces atent de cercetare si o folosire optima a mass-mediei in ceea ce priveste partea de promovare si reclama.

Campaniile antimarketing folosesc imagini si mesaje la fel de bine construite ca si cele folosite in promovarea comerciala numai ca motivul folosirii lor este altul. Strategiile folosite au menirea de a populariza idei si atitudini pozitive si de a incuraja schimbari favorabile in sistemul personal de valori si comportamentul individului. Campaniile antimarketing au fost folosite pentru a incuraja diete corespunzatoare, examinari medicale, planing-uri familiale, sex protejat sau renuntarea la consumul de droguri.

Trei din cele mai importante aspecte ale unei campanii antimarketing sunt: (1) adoptarea unor obiective realiste si masurabile; (2) cunoastrea populatiei tinta, (3) testarea mesajelor si materialelor antimarketing.

Adoptarea unor obiective realiste si masurabile

O campanie perceputa ca un atac direct asupra consumului de droguri poate fi gresit inteleasa. Planificatorii campaniilor trebuie deci sa identifice mai intai problemele si riscurile asociate consumului de droguri si apoi sa-si indrepte eforturile spre reducerea sau chiar eliminarea acestor riscuri. Pentru a produce rezultate masurabile si cat mai adecvate, o campanie antimarketing are nevoie de o perioda de desfasurare indelungata – chiar intre 2 si 5 ani. Procesul de contracarare a unor credinte si valori bine impamantenite are nevoie de repetari frecvente pentru a fi acceptat si pentru a genera si motiva actiunea schimbarii. In acest sens am putea aduga un al cincilea “p” al marketingului si anume “perseverenta”.

Cunoaterea populatiei tinta

Campaniile antimarketing nu au un demers universal. Obiectivele si strategiile unei anumite campanii trebuie intotdeauna sa se bazeze pe caracteristicile populatiei vizata de aceasta. Mai mult decat atat, imaginile si mesajele unei campanii antimarketing trebuie sa reflecte conceptiile si interesele celor pentru care au fost concepute sa influenteze.

Testarea mesajelor si materialelor antimarketing

Creatorii campaniilor antimarketing ar putea fi impresionati de un nume comercial, atractiv pentru o campanie orientata catre un campus sau de imagini si postere cu un design deosebit, insa toate acestea nu au nici o valoare daca nu reusesc sa raspunda afirmativ la intrebarea: sunt aceste cuvinte si imagini intelese si acceptate de catre studentii din primul an? Dar de cei din anul doi, trei sau patru? Dar de catre femei sau barbati? Pentru a forma o baza solida de plecare campaniile antimarketing se axeaza astfel pe o atenta cercetare prealabila, interviuri si focus grupuri. In acest fel va exista certitudinea ca mesajele si materialele antimarketing vor fi interpretate asa cum este dorit si vor raspunde acestora asa cum este asteptat.

Cap. 4. Implementarea unei campanii antimarketing in “Campusul Tudor Vladimirescu”

4.1.1. Obiectivele cercetarii

In afaceri, ca si in viata, nu poti cocheta cu succesul fara sa cunosti mediul, piata si clientela. Pentru a cunoaste, fie ca este vorba de un puternic grup industrial, fie de un butic, trebuie sa faci cercetari de marketing, sa studiezi piata, clientela, utilizatorul, consumatorul, concurenta, trebuie sa faci prognoze si sa evaluezi conjunctura.

Cheia potrivita pentru o cercetare de marketing eficace nu este nici tehnica folosita, nici marea cantitaate de date, ci controlul imediat al informatiilor utile. Preferintele clientilor si manevrele concurentilor se schimba continuu. Trebuie sa te mentii in curent. Accesul rapid si simplu la decizie este primul lucru care conteaza cu adevarat; oricum, nu se poate sti niciodata totul despre o anumita problema. Daca se pierde prea mult timp cu culegerea si prelucrarea datelor, s-ar putea ca cercetarea sa nu mai fie buna la nimic.

Cercetarea de marketing (studiul pietei) priveste procesul de investigare, culegere, filtrare, prelucrare, analiza, interpretare, exploatare si difuzare de informatii care descriu o situatie de marketing, in scopul fundamentarii unei decizii.

O campanie antimarketing eficienta se bazeaza in primul rand pe informatii specifice unui anumit campus si populatiei sale sau a unui segment al populatiei sale. In etapa de planificare a unei campanii antimarketing – cercetarea – trebuie gasite raspunsuri la o multitudine de intrebari menite sa ofere suport si informatii pertinente.

Care este problema ce va fi adresata? Cati oameni sunt afectati de aceasta problema, si in ce mod? Sunt ei constienti ca problema ii afecteaza direct? Sunt responsabilii campusului constienti de existenta unor probleme? S-au facut eforturi in aceasta directie? Unde si cum sunt procurate drogurile pe teritoriul campusului? Cum sunt ele promovate? Unde si cand se consuma aceste droguri? Sunt traditii in campus care incurajeaza consumul de droguri?

Cu cat intelegem mai bine problemele care apar, cu atat mai bine putem impune masuri corective. O cunoastere cat mai amauntita a problemei ne va ajuta sa determinam daca o campanie antimarketing este metoda adecvata de adresare catre studentii rezidenti in campus si mai mult ne va ajuta sa determinam care va fi obiectivul acesteia. Cunoscand anatomia problemei vom avea certitudinea unei campanii bine directionate catre populatia vizata avand si obiective realizabile.

Obiectivul major in cazul nostru ar fi lansarea unei campanii antimarketing pentru prevenirea consumului de droguri in randul studentilor din Campusul Tudor Vladimirescu. Dupa cum am mai spus, pentru a genera rezultate masurabile, o campanie antimarketing necesita o perioada lunga de aplicare, chiar si pana la 5 ani. Cum rezultatul dorit este schimbarea comportamentului individual, mesajele antimarketing trebuie sa atinga populatia in mod constant si repetat macar pana la aparitia primelor raspunsuri pozitive. Din acest motiv baza informationala de la care se pleaca intr-o campanie de acest fel este vitala in asigurarea succesului. Aceasta baza informationala este generata de rezultatele cercetarilor prealabile campaniei. Si in acest caz obiectivele si problemele de cercetare sunt vitale.

Cercetarea intreprinsa in campus are ca obiectiv general identificarea comportamentului de consum si a perceptiilor studentilor rezidenti asupra consumului de droguri. Acest obiectiv este transpus in mod concret in patru probleme de cercetare:

identificarea perceptiilor studentilor intre 19 si 24 de ani asupra consumului de droguri in campusul Tudor Vladimirescu;

evaluarea perceptiilor studentilor intre 19 si 24 de ani cu privire la politicile impuse asupra consumului de droguri in campusul Tudor Vladimirescu;

informatii referitoare la consumul personal de droguri al studentilor intre 19 si 24 de ani din campusul Tudor Vladimirescu;

identificarea conceptiilor studentilor intre 19 si 24 de ani din campusul Tudor Vladimirescu cu privire la consecintele consumului de droguri.

In urma rezolvarii acestor probleme de cercetare vom avea o imagine mult mai apropiata de adevar in ceea ce priveste normele, perceptiile si atitudinile cu privire la consumul de droguri si riscurile legate de acesta.

4.1.2. Alegerea instrumentului de cercetare

In campusul Tudor Vladimirescu locuiesc in 22 de camine aproximativ 10 mii de studenti. Din acest motiv, o cercetare realizata la nivel global ar fi fost imposibila.

Am optat astfel pentru realizarea unei cercetari clasice si anume sondajul statistic. Prin aceasta metoda am vizat doar un esantion din intreaga populatie, reducand la minim problemele legate de costul si durata anchetei. Rezultatele obtinute in urma cercetarii esantionului ales vor urma apoi a fi extinse asupra populatiei din care a fost extras.

Aflandu-ne abia la inceputuri in ceea ce priveste cercetarea efectelor consumului de droguri in campusurile studentesti, primul pas logic este de a reda prin sondaj imaginea populatiei asa cum se prezinta in momentul de fata. Tipic pentru aceasta situatie este sondajul ocazional.

Datorita unor limite existente in executarea anchetei, limite despre care vom vorbi mai tarziu, esantionul ales spre cercetare va insuma 100 de subiecti, reprezentand 1% din populatia totala. Cei selectati vor fi cu varste cuprinse intre 19 si 24 de ani. Statisticile arata ca membrii acestui grup de varsta prezinta o inclinatie deosebita spre consumul de droguri. O alta caracteristica a esantionului este aceea ca participantii la ancheta vor fi studenti din toti anii universitari.

Pentru a acoperi aceste cerinte intr-o maniera cat mai echilibrata am optat pentru un sondaj dirijat, in care selectia respondentilor este rationala si voluntara si se desfasoara dupa un plan prestabilit. Astfel vom avea subiecti supusi cercetarii din toti anii de studiu, dupa cum urmeaza: 20 in anul intai, 20 in anul II, 20 in anul III, 20 in anul IV si 20 in anul V de studiu. Mai mult decat atat, acest studiu nu va face discriminare intre sexe. Astfel din fiecare subesantion de 20 de persoane, 10 vor fi barbati si 10 femei. Realizarea practica a sondajului se va baza pe procedeul unitatilor tip. Vom porni de la premisa existentei unei corelatii intre grupul de studenti selectati si intreaga colectivitate a campusului.

Sondajul nostru va fi administrat, dupa cum am mai spus, sub forma unei anchete de piata. Aceasta ancheta se va realiza prin contact direct, fata in fata, deoarece asigura cele mai mari posibilitati de intelegere a rostului investigatiei de catre subiectul cercetat si este cea mai buna cale de clarificare a raspunsurilor de catre anchetator.

Dupa modul in care vom administra chestionarul, vom putea alege unul din urmatoarele tipuri de ancheta: ancheta personala, ancheta interceptata, ancheta telefonica sau ancheta postala. Anchetele de tip posta sau telefon presupun costuri ridicate pentru o astfel de cercetare, si mai mult decat atat, le lipsesc informatiile de contact. O ancheta interceptata ar avea atat o rata de raspuns cat si o calitate a esantionului mult mai scazute.

Ancheta personala, in schimb, reprezinta cea mai sigura forma de ancheta, si presupune completarea unui chestionar la locuinta respondentului, asigurand astfel un control excelent asupra acestuia. Cel mai mare dezavantaj teoretic al acestui tip de ancheta il constituie costurile ridicate, impuse de deplasarea operatorilor sau micile atentii destinate respondentilor. Avantajul cercetarii noastre vine din faptul ca operatorii locuiesc in campus, astfel costurile de deplasare vor fi reduse la zero. Inlaturand acest principal dezavantaj si punand in balanta avantajele oferite de acest tip de cercetare, putem concluziona ca ancheta personala este mijlocul optim de sondare a opiniilor studentilor din campusul Tudor Vladimirescu.

Prezentarea instrumentului de cercetare

Chestionarul este bateria de artilerie a anchetei de piata. Munitia sa o constitue intrebarile “trase in salve” asupra subiectilor interogati, numiti respondenti.

Chestionarul propus spre analiza a fost redactat intr-o maniera simpla, pentru ca toti cei chestionati sa poata sa isi exprime parerea sincera in ceea ce priveste consumul de droguri in campusul “Tudor Vladimirescu”.

Criteriul de selectie ales a fost calitatea de student cu varsta cuprinsa intre 19 si 24 de ani. Pentru acest lucru, intrebarile filtru au coincis cu cele de identificare generale. Numele si adresele respondentilor nu au fost cerute insa nicaieri pe parcursul interviului din ratiuni de confidentialitate si pentru a asigura raspunsuri cat mai sincere.

Nu au fost uitate bineinteles formulele de introducere si cele de multumire pentru ajutorul acordat.

CHESTIONAR

Buna ziua! Numele meu este Simion Alexandru si efectuez o cercetare de piata in ceea ce priveste problematica consumului de droguri in Campusul “Tudor Vladimirescu”. Raspunsurile tale sunt anonime, numele tau neaparand in nici o sectiune a chestionarului. Participarea ta la acest studiu este voluntara. Nu esti obligat sa raspunzi la nici o intrebare fata de care te simti stanjenit.

Multumesc pentru ajutorul accordat. Sper sa participi si sa iti faci parerea auzita.

A.1. Ce varsta aveti?

17 22

18 23

19 24

20 25

21 26 sau mai mult

A.2. Sex?

masculin feminin

A.3. Care este anul de studiu in momentul de fata?

anul 1 anul 4

anul 2 anul 5 sau mai mult

anul 3

A.4. Unde locuiesti in momentul de fata?

camin pentru personae de acelasi sex

camin mixt

apartament in afara campusului

A.5. Cu cine locuiesti in momentul de fata? (raspuns multiplu)

singur colegi de camera

sot / sotie parinti sau alte rude

prietena copii

A.6. Care din urmatoarele note descriu media ta pe anul acesta?

10 7 – 8

9 – 10 6 – 7

8 – 9 5 – 6

A.7. Care este starea ta civila?

casatorit despartit

necasatorit divortat

vaduv

B.1. Dupa parerea ta, problema consumului de droguri este o problema actuala?

da

nu

nu stiu

B.2. Unde ai aflat de existenta drogurilor?

discoteci scoli

petreceri tabere

baruri parcuri si strazi

café – internet alte locuri

B.3.Printre cunostintele tale exista consumatori de droguri?

da

nu

nu stiu

B.4. Ai fi tentat sa consumi droguri, fie ele si mai usoare?

da

nu

nu stiu

B.5. Ai avut ocazia sa ti se ofere spre consum droguri?

da

nu

B.6. Care ar fi motivele care te-ar putea determina sa consumi droguri?

curiozitate teribilismul

ignoranta presiunea grupului

probleme personale altele

probleme familiale

B.7. Personal ati consumat vreun drog, fie el si mai usor?

da

nu

nu raspund

B.7.1. Atunci cand consumati, ce tip de drog preferati?

sedative (barbiturice, sedative si atidepresive)

cannabis (marijuana, hasis si tetrahidrocarbinol)

opiacee (heroina, opium, morfina, codeine si opiaceele sintetice)

stimulente ale sistemului nervos si central (amfetaminele si cocaina)

ecstasy

halucinogene (LSD, mescalina, phencyclidina)

B.8. Cunoasteti continutul legilor care sanctioneaza consumul de droguri?

da

nu

nu stiu

B.9. Cunoasteti efectele consumului de droguri asupra organismului si starii psihice?

da

nu

nu stiu

B.10. Stiti de existenta unor centre antidrog in judetul Iasi?

da

nu

ACESTEA AU FOST TOATE INTREBARILE. VA MULTUMESC FRUMOS PENTRU AJUTORUL ACORDAT.