Problema inegalitatii pare sa se cristalizeze la nivelul cel mai [620903]

Problema
inegalitatii
pare
sa
se
cristalizeze
la
nivelul
cel
mai
profund
al
realitatii
sociale,
mai

exact
cel
al
culturii.
Mosternirea
culturala
precum
sistemul
de
valori,
de
norme
si
simboluri

variaza
dupa
grupele
sociale
si
determina
in
mare
parte
categoriile
de
idei,
atitudini
si
aspiratii

ale
actorilor
sociali.
Mai
mult,
trebuie
analizat
prin
ce
procese
mediatoare
se
opereaza
legatura

intre inegalitatile culturale ale parintilor si inegalitatile in materie de educatie la copii.

Este
o
problema
dificila
nu
doar
fiindca
aceste
idei,
atitudini
si
aspiratii
sunt
categorii
complexe

si slab cunoscute, dar mai ales fiindca legaturile lor cu educatia nu sunt simple, ci reciproce.

Intr-o
publicatie
din
1970,
Ph.Perrenoud
propune
un
decupaj
analitic
al
mostenirii
culturale
in

diferite niveluri distingand domeniul cognitive si cel al atitudinilor.

Cognitiv

Atitudini

Nivel de structure logico-sintactice

Nivel al personalitatii de baza

Nivel
de
obiceiuri
mentale
si
modele
de

gandire implicita

Nivelul
sistemului
implicit
de
valori
si

norme

Nivel de continuturi cultural specific

Nivelul
valorilor
si
atitutdinilor
specific
cu

privire
la
scoala,
criteria
si
cai
de
reusita

sociala

Dezvoltarea
structurilor
logico-sintactice
inconstiente
la
copil
a
facut
obiectul
de
studiu
al
unor

ample
cercetari
printre
care
si
cele
ale
psihologului
J.Piaget.
Aceste
lucrari
au
pus
in
evidenta

faptul
ca
geneza
inteligentei
si
a
limbajului
care
incepe
inca
de
la
nastere
sau
inainte,
atinge
un

echilibru
in
timpul
adolescentei
trecand
prin
stadii
successive
si
ordonate
(5
dupa
Piaget).
Este

general
acceptat
faptul
ca
exista
variatii
in
ritmurile
de
dezvoltare
de
la
unu
pana
la
doi
ani.
In

masura
in
care
intarzierile
sunt
in
relatie
cu
factorii
socio-culturali
si
manifesta
o
corelatie
cu

stratificarea
sociala,
este
usor
de
inteles
ca
ele
afecteaza
direct
reusita
scolara
mai
ales
la
nivelul

primar.

Dar
ce
determina
diferentele
de
dezvoltare
cognitive
ale
copiilor?
In
cartea
“Relevanta
educatiei

“
1972,
psihologul
american
J.S.Bruner
ajunge
la
concluzia
ca
aceste
diferente
sunt
legate
de

modul
in
care
parintii
intervin
in
activitatile
copilului
.
Alte
cercetari
derulate
in
Statele
Unite
au

pus
in
evidenta
ca
acolo
mamele
care
apartineau
claselor
medii
aveau
un
comportament
diferit

fata
de
cel
al
mamelor
apartinand
mediilor
defavorizate.
Ele
erau
mai
atente
in
a
incuraja
copilul

cu
activitati
orientate
catre
scopuri
precise,ii
permiteau
sa
fixeze
el
insusi
obiective
si
sa
le

urmeze
in
propriul
ritm,
mamele
avand
o
interventie
minora
in
cautarea
solutiei,
punand
adesea

intrebari,
reactionand
mai
repede
la
succesul
copilului
decat
la
esecurile
sale.
Putem
intelege
ca

aceste
modele
diferite
de
interactiune
din
sanul
familiei
au
o
influenta
asupra
ritmului
si
bogatiei

dezvoltarii
cognitive
a
copilului.
In
cadrul
invatamantului
prescolar
este
importanta
cunoasterea

acestor modele , fiindca sunt factori cheie care determina nivelul structurilor logice .

Un
alt
factor
al
inegalitatii
este
nivelul
limbajului,
specific
fiecarui
mediu
social.
Cea
mai

cunoscuta
teorie
privind
subculturile
lingvistice
si
relatia
lor
cu
structura
claselor
a
fost

dezvoltata
de
sociologul
englez
B.Bernstein
(1961),
care
a
realizat
o
serie
de
cercetari
ce
ne
pot

ajuta
sa
intelegem
mai
bine
dizabilitatile
experimentate
de
diferite
categorii
de
copii
cu
privire
la

comunicarea pedagogica utilizata in scoala.

In
primul
rand,
aceasta
teorie
nu
pretinde
deloc
ca
anumite
clase
sociale
au
un
limbaj
diferit,
ci

mai
degraba
ca
modul
de
utiliaze
a
limbajului
in
sine
este
diferit.
Bernstein
face
distinctia
intre

doua
coduri
lingvistice:
un
cod
restrans,
caracterizat
printr-o
selectie
limitata
de
alternative

sintactice
si
lexicale
,
si
un
cod
elaborat,
care
permite
o
selectie
foarte
larga
a
acelorasi

alternative.
Diferentele
intre
aceste
doua
coduri
pot
fi
masurate
de
variabile
precum
gradul
de

complexitate
si
de
subordonare
al
frazelor,
frecventa
de
utilizare
a
conjunctiilor,
a
adverbelor,
a

unor pronume, etc.

Faptul
ca
un
copil
a
socializat
intr-un
cod
restrans
cu
o
comunicare
particulara,
nu
inseamna

deloc
ca
ar
fi
incapabil
sa
utilizeze
uneori
un
cod
elaborat.
Sau
cum
explica
Bernstein
:
“Daca

contextul
invatarii,
exemplele,
cartile
de
lectura,
nu
sunt
contexte
care
sa
declanseze
imaginatia

copilului
si
care
sa-i
stimuleze
curiozitatea
si
explorarile
in
familia
si
comunitatea
sa,
atunci

copilul
nu
se
simte
acasa
in
lumea
scolara.
Multe
contexte
create
de
scolile
noastre
sunt

involuntar
imprumutate
din
lumea
simbolica
a
claselor
de
mijloc
si
cand
copilul
(defavorizat)

intra
in
scoala,
el
intra
intr-un
sistem
simbolic
care
nu
ii
ofera
deloc
legatura
cu
lumea

exterioara.” (B.Bernstein, 1961
​
pagina????
​
).

2.1 Inegalitatile scolare dupa origine si gen

La
nivel
social
egal,
descendentii
minoritatilor
sunt
mai
mult
afectati
de
esecul
scolar,
iar

numarul celor care nu obtin diploma de absolvire este crescut.

Apartenenta
celor
mai
multi
elevi
la
familii
cu
venituri
scazute
si
ai
caror
membri
au
un
nivel

scazut
de
educatie
explica
cea
mai
mica
rata
de
reusita
scolara.
Elevii
proveniti
din
structuri

entice
minoritare
cunosc
adesea
esecul,
mai
ales
deoarece
apartin
unor
medii
sociale

defavorizate.
Alti
factori
se
pot
adauga
acestei
realitati
sociale
cum
ar
fi
scolarizarea
tardiva
in

functie de varsta , nefrecventarea gradinitei.

Totusi,
fetele
obtin
rezultate
scolare
snsibil
superioare
baietilor
si
studiaza
de
asemenea,
mai

mult
timp.
scolaritatea
fetelor
pare
sa
fie
mai
putin
afectata
decat
cea
a
baietilor
de
elementele

contextului
social.
Diferenta
de
perfomanta
scolara
intre
fete
si
baieti
este
de
asemenea
mai
mare

in mediile defavorizate.