Problema drogurilor a constituit,constituie și va reprezenta în permanență una dintre temele [606539]

1

INTRODUCERE

Problema drogurilor a constituit,constituie și va reprezenta în permanență una dintre temele
dominante ale vieții politice și ale dezbaterii publice,nu numai în România ,ci în întreaga lume în
dificila încercare de aflare a unor răs punsuri la multiplele și complexele probleme legate de existenta
umană.
Diversele surse de informare,inclusiv mijloacele mass -media aduc constant la cunoștința opiniei
publice faptul că la nivel mondial,milioane de oameni au căzut pradă drogurilor,ia r aria
consumatorilor de droguri se lărgește de la an la an.Potrivit unor estimări ale Organizației Națiunilor
Unite,Interpol și Europol,piața drogurilor ocupă locul secund după cea a armamentului,cu profituri
de miliarde de dolari anual.
Realitatea a demonstrat că prin efortul organelor specializate, flagelul stupefiantelor poate fi
cunoscut și în bună măsură combătut și reprimat,dar în niciun caz semnificativ și cu atât mai puțin
eradicat. De asemenea,problema drogurilor nu poate fi soluționată într -o singură zi sau într -un
interval de timp anume stabilit,dar prin participarea activă a popoarelor,organizațiilor și instituțiilor
specializate,fiecare în parte ,dar și împreună ea poate fi în cele din urmă redusă.
Această realitate a morții albe a dev enit tot mai amenințătoare pentru România,chiar dacă la
începutul anilor "90 eram o țară eminamente de tranzit,în ultimii ani s -a dezvoltat o piață profitabilă
de desfacere a stupefiantelor.Faptul că într -adevăr așa stau lucrurile o demonstrează fără echiv oc
numărul persoanelor cercetate pentru trafic și consum,cantitățile depistate și confiscate care au
crescut de la sute de grame la tone,numărul persoanelor internate în unitățile sanitare și argumentul
tragic dar hotărâtor,numărul deceselor având drept ca uză drogul.
Combaterea traficului și consumului de droguri a reprezentat la nivel național și încă mai
reprezintă o problema socială complexă ale cărei modalități de manifestare,represiuni și modul de
soluționare interesează atât factorii instituțional i ai statului ,cât și opinia publică datorită faptului câ
este un fenomen deosebit de grav și periculos atât pentru sănătatea populației cât și pentru
stabilitatea economico -socială și bună dezvoltare a instituțiilor democratice ale statului.
Realizând o prezentare detaliată a categoriilor de droguri,precursori și substanțe chimice esențiale
, a instrumentelor juridice și a instituțiilor naționale și internaționale implicate în lupta împotriva
acestui fenomen precum și o analiză combinată a mijloacelor și metodelor utilizate pentru
ascunderea drogurilor în principalele mijloace de transport,inclusiv în corpul uman dar și a celor
utilizate în punctele de intrare in țară pentru decoperirea acetora.Traficul ilicit de droguri ca
infracțiune internaționlă la rg răpândită și cu implicații deoebite de ordin juridic și medical reprezintă
un adevărat flagel al contemporaneității care provoaca rani adânci în viață a numeroase comunități și
a oamenilor în general.
Toxicomania a fost practicată din cele mai vechi timpuri.Acesta a cunoscut o mare rapândire în
societățile primitive,iar în secolele următoare a cunocut aceeași linie acendentă.
Cele mai cunoscute,dar și mai vechi droguri sunt produse din mac ( opiu), din canabis indică
cânepa indiană ( hașișul și mari juana ),dar și arbustul de coca din care rezultă cocaina .Astăzi,când
cunoaștem în bună măsură efectele negative ale consumului de droguri asupra sănătății omului,ne
putem da seama de urmările dezastroase pe care le -a avut consumul de droguri de -a lungul
timpului.Nimeni nu va putea face vreodată o statistică exactă ,chiar și numai a victimelor directe ale
consumului de droguri,însă pe baza datelor existente putem să calificăm acest fenomen ca fiind o
adevărată calamitate a lumii contemporane.

2

Capitolul I: NOTIUNI GENERALE DESPRE SUBSTANTELE TOXICE

1.1.Definiț ii
Toxicologia este știința al cărui obiect îl reprezintă cunoașterea toxicelor (sau a
otrăvurilor),modul lor de acțiune asupra organismului,precum și mijloacele de prevenire și
combatere a intoxi cațiilor1.
gr. toxikon=otravă , logos=știință
toxon= arc (în slavă,în corelație cu săgețile otrăvitoare de odinioară)
Toxicologia este știința care se ocupă de toxice și anume de origine ,proprietăți
fizice,chimice,biologice,de modalitățile mecanismelor de acțiune,de izolarea și identificarea
lor,dozarea și măsurile terapeutice și de combatere a acțiunii lor nocive.
Pentru a apăra sănătatea animalelor față de toxice, toxicologul tre buie să cunoască: originea
lor,adică să stabileacă dacă sunt sintetice sau naturale, dacă sunt elaborate de
plante,animale,mucegaiuri sau bacterii.
Substanțe naturale de:
-plante: alcaloizii,glicozizii
-anim ale:ptomaine,veninul
-mucegaiurile: micotoxinele
-bacterii: exotoxine și endotoxine,nitriți ;
Toxicologul trebuie să cunoască proprietățile toxicelor pentru a înțelege soarta acestora în
organism și totodată pe ntru a stabili metodologia de analiză a toxicelor.
Toxicologul trebuie să cunoască mecanismul de acțiune toxică pentru a pune în evidență
receptorii biochimici sau morfologici care duc sau conduc la instalarea leziunilor biochimice sau
la alterări exprimate au vizibile histologic.
Tot toxicologul trebuie să știe să izoleze,identifice și dozeze toxicele,atât pentru
supravegherea mediului (apa,aerul,alimente),cât și pentru stabilirea circuitelor toxicelor în
organism.
Medicul veterinar trebuie să stabilească metodele de combatere a nocivității toxicelor prin
tratarea lor și prin măsuri profilactice,acesta reușind prin fixarea pragurilor de toxicitate.

1 Abraham,Pavel, Dicționar de droguri,toxicomanii și dependența,București,Editura Științelor Medicale,2005,p.193

3 Toxicul ca otravă a fost definit pentru prima oară de Paracelsius , care spunea : ,,totul este
otravă,numai doza face ca o substanță să nu fie otravă".
Cuvântul are origine slavă , otrăviți=a amărâ
Toxicul este considerat ca fiind o substanță care odată pătrunsă în organism în cantitate
suficientă determină tulburări ale func țiilor fizilogice și/sau leziuni ale țesuturilor care pot duce
la îmbolnăviri și moarte.
Fabre spunea în 1981 că toxic este (orice) substanță care pătrunsă în organismul viu pe
(orice) cale odată sau de mai multe ori la intervale foarte apropiate , î n cantități mari sau mici
provoacă trecător sau durabil,printr -o acțiune fizico -chimică,tulburări mai mult sau mai puțin
grave uneia sau mai multor funcțiuni putînd provoca chiar moartea.
Toxicele pot fi de natură: -exogenă
-endogenă
Toxicologia ocupându -se doar de cele de natură exogenă.
Toxina este o substanță organică de natură proteică,cu acțiune toxică produsă de organisme
animale au vegetale.
Toxicoza reprezintă expresia clinică a unei stăr i intoxicație.
Cel mai mare toxicolog,Deriveaux spunea că toxicologia poate fi considerată sub următoarele
aspecte:2
a. toxicologie fizico -medicală , dacă se studiază efectele substanțelor toxice asupra
organismelor vii.
b. toxicologia chimică , dacă se cercetează identitatea și calitatea toxicelor.
c. toxicologia medico -legală

1.2.Clasificarea toxicilor
1. După leziunile anatomopatologice
-toxici care produc leziuni locale,specifici.
-toxici care leziuni postresorbitive distinctive in diferite organe
-toxici ce nu produc leziuni sau produc leziuni numai anumiți toxici funcționali.
2. După starea de agregare (clasificare făcută de Ogier ):
-gazoși
-volatili

2 Abraham,Pavel, Dicționar de droguri,toxicomanii și dependența,București,Editura Științelor Medi cale,2005,p.193

4 3. După domeniul principal de utilizare :
-toxici medicamentoși și cosmetic i
-toxici din domeniul agricol
-toxici din sectorul casnico -gospodăresc
4.După simptomele care le declanșează :
-convulsilvanți
-asfixianți
-halucinogeni
5. După origine:
-minerali sau organominerali
-vegetali au de origine animală
-organici de sinteză sau de semisinteză

Clasificarea intoxicațiilor produse de toxici:
-accidentale
-intenționate ( sinuciderele,inclusiv toximaniile,omuciderele )
-acute (cu formă supraacută ș i subacută )
-cronică
Toxicitatea produșilor diferă în funcție de proprietățile lor curente (în funcție de culoare,de
starea fizică,constanta fizico -chimică).
Există o serie de factori prioritari care condiționează comportamentul bioc himic al substanței
față de organismul viu,ca de exemplu:
a. organismul asupra căruia acționează
b. doza pătrunsă în organism

A.Tipul de organism afectat
Reacția biochimică obținută din acțiunea asupra organismului viu este în multe situații leg ată
de specia repectivă: sunt substanțe foarte toxice pentru organismul uman, și netoxice , inofensive
chiar pentru alte viețuitoare (de exemplu : unele erbivore mănâncă plante foarte toxice pentru om
cum ar fi mătrăguna,ori sunt păsări ce mănâncă candarida care este foarte toxică pentru om ).
La polul opus sunt substanțe deosebit de toxice pentru unele specii de animale și netoxice pentru
om (unele insecticide de uz casnic gospodăresc ).

5

B.Dozajul
Relația dintre cantitate și efect reprezintă doza.Pentru o mai bună prevenție antitoxică sau
stabilit cantitățile de produse nepericuloase pentru organism,inclusiv pentru om,cât și cele care
produc o stare de boală.
În medicină există patru tipuri de doze cu referire la medicație:
-doza maxim ă luată odată
-doza maximă luată la 24 de ore
-doza de atac
-doza de întreținere aplicată la medicație luată pe termen lung.
În cazul medicamentelor,acțiunea asupra organismului poate fi : terapeutică sau în unele
cazuri toxică.
DML (doza minimă letală )-reprezintă cantitatea minimă de toxic care administrată o
singură dată poate provoca moartea unei persoane adulte.Această doză a fost stabilită prin
studii experimentale făcute pe animale care se apropie de reactivitatea organi smului uman.
Doza experimentală se exprimă prin DLM (doza letală medie )-reprezintă cantitatea de
subtanță toxică exprimată în g/kg corp animal,care provoacă la o singură doză administrată
moar tea într -un timp determinant a 50% dintre animalele exper imentate asupra toxicității acelei
substanțe.
Substanțele care au un potențial toxic având efecte toxice cu sfârșit letal,se exprimă prin
aprecierea cantitativă a unei doze minime DML capabile să provoace moartea unei persoane
adulte.În funcție de valoarea DML este apreciat și gradul de toxicitate al unei s ubtanțe care se
încadrează,r eprezintă cantitatea de substanță toxică , exprimată în g/kg corp animal care
provoacă la o singură doză administrată moartea într -un timp determinant a 50% dintre
animalele experimentate asupra toxicității acelei substanțe.Substanțele care au un potențial
toxic,având efecte toxice cu sfârșit letal,se exprimă prin aprecierea cantitativă a unei doze
minime DML capabile să provoace moartea unei persoane adulte.În funcție de valoarea DML
este apreciat și gradul de toxicitate al unei substanțe care se încadrează în diverse grupe. ³

6 În urma experimentelor făcute,în funcție de procentul de animale omorâte se pot st abili și
alte valori precum:DL 25,DL 100.
Pentru substanțel e dispersate în aer sau dizolvate în apă se folosește termenul de concentrație
letală ( CL) a toxicului în atmosferă sau în apă (analog cu doză letală DL) care se măsoară în
mg/l sau % volum.
Pentru fiecare toxic din mediul industrial se stabilește conc entrația maximă admisă, CMA
este concentrația medie a toxicului care nu provoacă nici un simptom de boală la niciunul
dintre subiecții expuși continuu în câmpul muncii zilnice ( tab).

Capitolul II: DROGURILE SI TOXICOMANIA

2.1 Aspecte generale

În sensul larg al cuvântului,prin drog se înțelege orice substanță utilizată în terapeutică,datorită
unor proprietăți curative,dar al cărei efect este,uneori incert și nociv pentru organismul uman.
Vorbirea curentă desemnează prin droguri produsele și substanțele stupefiante sau toxice,definite
ca atare și prohibite de legislațiile naționale și internaționale.În concepția Organizații Mondiale a
Sănătății,drogul este substanța care fiind absorbită de un organism ,îi modifică acestuia una sau mai
multe funcții.
În sens strict farmaceutic,drogul este materia primă de origine vegetală,animală sau minerală ce
servește la prepararea anumitor medicamente,stupefiante sau definite ca substanțe care inhibă centrii
nervoși,producînd o stare de inerț ie fiz ică și psihică,iar drogul de abuz est e o substanță utilizată sau
nu în terapeutică,a cărei folosire abuzivă poate crea dependență fizică,psihică sau tulburări grave ale
activității mentale,ale percepției și ale comportamentului.
Termenul de stupefian t mai este folosit și într -o altă accepțiune și anume,în cea
juridică,legislativă.Din acest punct de vedere sunt stupefiante ori ce fel de substanțe sau
produse,indiferent de efectele lor asupra sistemului nervos atunci când sunt folosite , ce se bucură de
o protecție juridică specială,având un regim aparte și care sunt declarate atfel prin convenții
internaționale.
Alături de termenul de drog mai trebuie definit un alt termen care se află în strânsă legătură cu
acesta , și anume ,precursorii care repr ezintă substanța chimică folosită la fabricarea ilicită a
drogurilor,sărurile acestora,precum și amestecurile ce conțin astfel de substanțe, cu excepția

7 preparatelor farmaceutice și a altor preparate cu aceste substanțe care nu pot fi recuperate sau
utiliz ate în acest scop prin metode de laborator.
De origine naturală,aproape în excluvitate vegetală ori sintetică și având în vedere efectele lor
multiple și variate,psihotropele pot fi definite ca substanțe capabile să influențeze activ psihicul și
comportamentul uman.
Pornind de la considerentele arătate,termenul de drog trebuie înțeles în sensul de
stupefiant,produse sau substanțe stupefiante ori toxice,substanțe psihotrope.
Substanțele care fac obiectul Convenției Națiunilor Unite din 1961 privind substanțele
stupefiante amendată prin protocolul din 1972 ,al Convenței Națiunilor Unite din 1971 privind
substanțele psihotrope și al Legii 143/2000 privind combaterea traficului și consumului ilicit de
droguri,pot fi definite și cu termenul de dr oguri.Făra teama de a greși putem spune că apariția
drogurilor coincide cu momentul de început al umanității.
De-a lungul milenarei existențe al omului,drogurile au constituit întodeauna un subiect
complex,de mare amploare,o problemă controversată și ac ceptată în aceeași măsură care,din
nefericire,nu a găsit nici soluție conciliantă.
Ca și în zilele noastre omul primitiv,din trecut,a fost împins de nevoia de a cunoaște,într -un habitat
prea puțin înțeles de el,cu fenomene și evenimente bizare,cunoașterea reprezintă drumul sigur spre
supraviețuire.Omul află astfel despre animalele din jurul său,proprietățile focului,pietrei și
metalelor,dar incontestabil ajunge să folosească substanțele stupefiante și toxice conținute de
anumite plante.
Cunoștințe despre aceste substanțe precum și cele din practica ocultă au dus la crearea
conceptului de ,,magie" larg utilizat în vremurile trecute.Vrăjitorii țineau secretul asupra
amestecurilor magice,secret considerat moștenire de familie și transmis din generație în gen erație.
Plantele respective erau folosite în scopuri diferite dintre care putem exemplifica:
-măselarița (creează stări de nebunie,râs demențial sau stări colerice)
-mătrăguna (folosită pentru adormire,sedare și letargie,picurat în ochi pr ovoacă dublarea
imaginilor)
-laurul (are efecte diferite după cantitatea folosită:somn,euforie,delir,etc)
-mandragora (apatie,somnolență,halucinații)
-cucut a (folosită în licori narcotice sau în amestecur i letale)
-gălbenelele (provoacă stări de nebunie,râs demențial,foarte des cauzând moartea)
-laptele cucului (țâîntrebuințat la prepararea otrăvurilor,cu efect în timp)

8
Opiul apare consemnat pentru prima dată în izvoarele istorice prin anii 4000 î.Ch. în plăcuțele
sumeriene.Evoluția societății umane și mișcările demografice au făcut ca proprietățile opiului să fie
cunoscute prin intermediul babilonienilor în Persia,Egipt,Grecia,precum și în lumea arabă.Sunt
consemnate ,de asemenea ,în scrier ile ebraice și amestecurile de smirnă care aveau ca efect scăderea
simțurilor,fiind folosite pentru calmarea durerilor și stărilor de agitare.
Printre istoricii antici care fac referire la licorile magice se numără și Diodor din Sicilia sau Pliniu
cel Bătr ân.Aceștia consacră starea provocată de ele, delirul prin termenul de ,,phytie" și amintesc de
amestecurile care determinau pe ucigași să -și recunoască vina după administrarea lor.Paleta
preparatelor era vastă,iar rezultatul avea de multe ori consecințe p ericuloase asupra corpului
uman,datorate toxinelor conținute în unele plante (mandragora,laptele cucului,etc) sau substanțe
toxice folosite (mosc,ambră,borax). Preparatele se prezentau în forme diverse:unguente,lichide,
pomezi, prafuri sau substanțe odoran te.Un loc aparte era ocupat de licorile afrodisiace.
Simultan cu progresele înregistrate în domeniul geografiei și științei,gama acestor substanțe s -a
diversificat.Totuși,c el mai căutat și utilizat drog a continuat să fie opiul,acesta pătrunzând și în
farmacia chineză,în timpul dinastiei Thong (618 -906 d.Ch.).
Primul vas portughez care acostează,în timpul dinastiei Ming (1368 -1644 d.Ch) în portul Canton
va răspândi viciul consumului de opiu și în lumea latină.Cânepa, care se găsea din abundență în ace a
regiune,era folosită de marinari la fabricarea frânghiilor și a fibrelor necesare nevoilor corăbiilor.
Medicii și filosofii europeni ai acelor vremuri au încurajat astfel de practici.Nu exista ca un
mag,medic sau vrăjitor să nu cunoască cel puțin o rețetă de unguent,pudră,băutură sau licoare
magică,evident cu proprietăți narcotice.
Cunoscut sub numele de ,, thebaicum" ,opiul este folosit frecvent și în scopuri terapeutice.Medici
renumiți, făceau referiri în lucrările lor la tinctura de opiu simplă(tinc tura thebaică) -Paracelsu XIV.
Pulberea compusă din opiu,pulberea Daver,cum este cunoscută a fost introdusă în terapeutică de
către medicul englez Thomas Maverin în 1732.Opiul era folosit în același timp și ca armă pentru
suprimarea adversari lor politici,da torită proprietăț ilor caracteristice ale acestuia și anume uciderea
ușor și fără urme.Aici s -a remarcat în special papa Alexandru al VI -lea care v -a ridica crima la
rangul de politică de stat.
Nici Renașterea italiană nu a neglijat acest aspect.Astfel , Govani Boccacio(1313 -1375) descrie
efectele hașișului în cartea sa ,,Decameronul",trăgând un semnal de alarmă împotriva folosirii
drogurilor.

9 Printre primele țări care s -au angajat în lupta împotriva acestui flagel s -a aflat Egiptul,în 1799
Napoleon Bona parte emițând un decret prin care se interzicea prepararea lichiorului din florile
plantei numite ,,hașiș".
În aria continentului sud -american,în această epocă,semnificativă este istoria arborelui de
coca.Despre mestecatul frunzelor de coca vorbește Alex ander Von Humboldt (1769 -1859) naturalist
și geograf german.
Spațiul nord -american,pe de altă parte a fost ocupat până spre mijlocul secolului XVIII de către
halucinogene.Aztecii venerau mescalina ca panaceu.

Drogul în perioada contemporană .
Abuzu l de opiu a afectat întreaga regiune a Extremului Orient,dar mai ales China.Măsurile luate
de autoritățile chineze împotriva traficului de ,, moarte albă " au periclitat interesele marilor
comercianți și au constituit pretextul declanșării ,,primului război al opiului" între Anglia și China.
Acest război a constituit începutul unei perioade de ,,înflorire" a comerțului cu opiu în lume.,,Al
doilea război" al opiului a fost purtat de China,pe de o parte ,respect iv Anglia și Franța pe de altă
parte.Acest război a condus la continuarea marelui trafic cu opiu,iar flagelul s -a răspândit cu
repeziciune.Acest fapt a condus la moartea a peste 17 milioane de chinezi în câteva decenii.
După izolarea morfinei,în anul 1805,acest principal constituent al opiului și -a des chis drumul
către continentul nord -american,și,în special către Statele Unite ale Americii,unde în timpul
războiului de secesiune (1861 -1865) consumul de morfină a atins cote alarmante.
Sintetizarea heroinei și izolarea cocainei din frunzele de coca au avut drept efect pătrunderea
deosebit de rapidă a acestor substanțe stupefiante în Statele Unite ale Americii.
Datorită răsândirii deosebit de rapide a morfinei,cocainei și heroinei, Statele Unite ale Americii au
ajuns ca într -o perioadă relativ scurtă de timp să dețină adevărate recorduri în materia traficului și
consumului de produse și substanțe stupefiante.Deși la scară mai redusă , produsele și substanțele
stupefiante s -au răspândit și în Europa, în ,,lumea bună" hașișul era considerat un adevărat
rafinament,iar în țări coloniale,cum ar fi Marocul și Libanul colonizatorii încurajau cultivarea
canabisului.
În Extremul Orient,China a fost statul care a avut cel mai mult de suferit de pe urma consumului
și traficului de stupefiante.

10 În anul 1908 S.U.A interzic consumul pe teritoriul Filipinelor,în alte scopuri decât cele
terapeutice.
În 1909 s -a întrunit la Shanghai așa numita ,, Comisie a opiului " din care făceau parte 13 state ce
aveau interese în zonă.
În această perioadă pe teritoriul S.U.A. traf icul și consumul de stupefiante lua
amploare.Consumul de canabis a dus la apariția unei adevărate epidemii în cursul anilor
"30.Libertatea moravurilor din acea perioadă , precum și opiniile potrivit cărora canabisul nu ar fi
periculos au condus la o și mai mare accentuare a crizei.Rămâne de neînțeles poziția îngăduitoare a
autorităților,în condițiile în care în traficul de stupefiante erau rulate sume de peste 40 de miliarde de
dolari anual.
Drogurile s -au răspândit în toată lumea,iar efectele lor sunt c omparabile cu cele ale molimelor
din Evul Mediu.
Concepția majorității populației despre efectele traficului și consumului de droguri până în anul
1989,reflectată în mass -media:presă,radio și televiziune,exclud țara noastră,aceasta fiind ocolită de
activ itățile ilicite ale traficanților.Asta nu înseamnă că înainte de 1989 nu au existat probleme în ceea
ce privește drogurile,deși România era considerată doar o ,,țară de tranzit",controalele și măsurile
intreprinse pe linia traficului și consumului de stupe fiante determinând inexistența consumatorilor
indigeni,iar cetățenii români fiifnd folosiți ca intermeridiari sau cărăuși.
În spațiul carpato -danubiano -pontic,preoții terapeuți și vracii strămoșilor noștri din
antichitate,geto -dacii,cunoșteu multe din efec tele terapeutice ale substanțelor cunoscute de noi astăzi
drept ,,droguri",acest lucru fiind dovedit de izvoarele istorice scrise ș i de descoperirele
arheologice.Expresii din limba română cu conotații arhaice ,denotă o folosire curentă în trecut a
cuvântul ui ,,laur" .O altă plantă cunoscută și des folosită este ,, mătrăguna ",imaginea acesteia
proiectată din trecut fiind una plină de mister.Dioscoride amintește de proprietățile sucului de
,,mandragor a",acesta,spunea el,amestecat cu vin își sporea proprietățile narcotice,devenind un
excelent anetezic.
Izvoarele istorice scrise in perioada Evului Mediu recunosc o folosire intensă a narcoticelor cu
preponderență în domeniul terapeutic.
Primul caz de dependență de droguri,emnalat în izvoarele istorice este cel al Domnului Moldovei
și al Țării Românești,Constantin Racoviță Cehan ,,de atâta era trașnic că mânca afion -opiu dimineața
și la vreme de chindii bea pelin cu uleiorul".

11 Inventarele primelor farmacii din Transilvania,numite în acea vreme ,,apoteei" sau
,,patikarii",demonstrează că acestea dețineau,prelucrau și comercializau droguri.Cele mai utilizate
plante erau cornul secarei,cucuta,măselarița,feriga,mătrăguna,vâscul,etc.
În istoria modernă a României,aceasta va cunoaște o intensă dezvoltare în ceea ce privește
folosirea drogurilor în scop terapeutic și a creării unei legislații ce reglementa regimul produselor și
substanîelor stupefiante și toxice,precum și o legislație medicală.
Fenomenul se agravează în prima jumătate a secolului nostru,România ală turi de comunitatea
internațională angajându -se în lupta împotriva acestui flagel,prin crearea structurilor necesare
combaterii acestuia și prin permanenta perfecționare a sistemului legislativ.Deși s -au luat măsuri de
protecție și combatere,traficul ilici t și consumul de stupefiante nu au încetat,adăgându -se permanent
tragedii produse de acest obicei distructiv.
Marea majoritate a drogurilor urmează cursul rutei balcanice,tranzitând
Iran,Turcia,Bulgaria,România , Ungaria, principala destinație fiind Ola nda, Germania, Belgia și
Franța.Transformarea opiului în heroină se face în principal în laboratoarele din Iran,Turcia și
Albania.
Pe această rută se disting trei direcții principale:
1.Ruta Nordului
a.Turcia,Bulgaria,România,Ungaria,Slovacia,Cehia ,Germania,Belgia,Olanda;
b.Turcia,România, prin transbordare Ungaria,Slovacia,Cehia,Germania,Belgia,Olanda;
2.Ruta Centrală
a.Turcia,Bulgaria,România,Ungaria,Austria,Germania, Belgia,Olanda;
b.Turcia,Bulgaria,ex -Iugoslaxia,Italia;
3.Ruta Sudulu i
a.Turcia,Grecia,prin transbordare Italia
Ca element de noutate se manifestă cel mai mult ,, Ruta Asia " cu destinația Rusia și China,ca zone
de consum și îndeosebi de tranzit pentru celelalte țări ale lumii.
Cocaina se tranzitează pe căi aeriene, directe sau indirecte,provenind din țările Americii de Sud și
zona Caraibelor către Spania , cu escală în țările europene și America:
-prin Columbia:Bogota -Madrid
-prin Venezuela:Caracas -Tenerife -Madrid
-prin Brazilia:Rio de Janeiro -Madrid -Barc elona către Italia
-prin Argentina:Buenos Aires -Madrid

12 Pe calea maritimă,provenind din țările sud -americane cu destinația finală orașele spaniole:
-Columbia -Barcelona -Vadiz sau Sevilla
Metodologia este prin intermediul încărcăturilor comerciale și p rin containere.
De asemenea , este important și traficul provenit din Africa prin intermediul organizațiilor din
Nigeria și Ghana.
Se remarcă faptul că ,așa cum heroina ia drumul Europei de Vest,și cocaina ia drumul
Americ ii de Nord,respectiv Canada și S .U.A ,prin Mexic sau pe calea maritimă,iar în
Europa,cocaina și hașișul pătrunde în cea mai mare parte prin Spania sau Portugalia,de unde
ulterior este introdusă în țările vest -europene,în special Germania.

2.2.Clasificarea toximaniei
Datorită faptului că marea majoritate a substanțelor incluse în clasa stupefiantelor sunt
naturale,nu există o nomenclatură sistematizată.Așa zisele droguri care dau aparența și
înșelătoarea stare de extaz,și în care individul e acoperit de mirajul voluptății,nu p ot fi grupate în
anumite clasificări stricte.Acest fapt se datorează atât multitudinii acestor substanțe,și deci
caracteristicelor diferite ale grupărilor chimice specifice,cât și dificultăților de a corela gruparea
chimică a acestora cu efectul produs asu pa organismului uman.
O clasificare restrânsă ar fi:3
-drogurile care inhibă centrii nervoși: cannabis,opiacee,opiu,morfina,derivații de
morfină,heroina,metadona,petidina,codeina,barbituree,tranchilzante;
-droguri care stimulează centrii ne rvoși: cocaina,amfetaminele,crack -ul,nicotina,xantinele;
-droguri halucinogene: LSD,Estasy,Phencielidina(PCP),Peyote (mescalina) ,Psilocybina și
Psilocyna.
-inhalanți: solvenți organici,lacuri,vopsele(,,aurolac"),gaz, adezivi,benzine ușoare .
O clasificare mai cuprinzătoare și fundamentată științific poate grupa aceste substanțe sau
produse, în mod logic,după modul de acțiune și modul de producere.
Asfel,într -o clasificare acceptată la nivel internațional se disting trei categorii mari de
stupefiante:
-produse depresive ale S.N.C:morfina,opiumul;
-produse stimulente ale S.N.C care se împart în:

3 Abraham Pavel,Aspecte juridice și psihosociale,Editura Mihai Eminescu,2001,p.133

13 -stimulente ale veghii :amfetamnele,xantinele,cocaina,cathina (în doze
moderate întreține starea de veghe,cresc activitatea mentală și creează o senzație de
bine);
-stimulente ale umorii :substanțe tricielice ( antidepres oare care îndepărtează
starea depresivă);
-produse perturbatoare ale S.N.C :psilocina,cannabisul,L.S.D.

La rândul lor,substanțele psihotope ar putea fi clasificate du pă cum urmează:
-după substanța din care derivă;
-după origine:naturale,semisintetice și sintetice;
-după riscurile farmacodependenței și abuzului;
-după efectele de ordin fizic și psihic;
-după structura chimică:
-compuși cu nucleu fenantrenic:heroina,oximorfonul;
-derivați de fenilpiperidină:petidină,fentanil;
-derivați de difenilmetan:metadonă;
-derivați de benzoformon ;
În raport cu regimul juridic care le reglementează stupefiantele pot fi legale sau ilegale,în timp ce
raportate la dependența dobândită în urma consumului,acestea pot fi grupate în trei categorii:
-stupefi ante care dau dependență f izică;
– stupefia nte care dau dependență psihică;
– stupefiante care dau dependență mixtă.
După nivelul efectelor,stupefiantele pot fi dure sau ușoare,iar în funcție de modul de administrare –
consum ele pot fi: injectabile,ingerabile,de prizare,de masticare,de fumare,de inhalare.
După proprietatea de a modifica percepțiile senzoriale sunt:
-drog psihedelic;
-drog psihomimetic;
-drog simp aticomimetic;
-drog metagnimimigen;
După durata efectului sunt:
-droguri de inițiere
-droguri de cursă lungă;

14 După efectul asupra consumatorului sunt : drogul adevărului,drogul dragostei,drogul
săracului,drogul dulce al Americii.
Dacă între anii dintre cele două războaie mondiale,consumul de droguri era în tâlnit în special în
lumea artiș tilor,a intelectualilor și a celor cu o bună situație financiară,odată cu desființarea
barierelor sociale ș i cu creșterea posibilităților de deplasare,utilizarea drogurilor a atins toate mediile
și straturile sociale,dar în special tinerii.Drogul a devenit,astfel,poate cel mai important mijloc de
contestare,fiind și cel mai pasiv dintre toate.
Specialiștii t ind în prezent să repartizeze consumatorii de droguri în patru mari grupe:
1.psihotici,prepsihotici,parapsihotici;
2.psihopatie,dezechilibru psihic,nevroză de caracter;
3.întârzieri de maturizare;
4.fenomenul modei,presiunea de moment a grupului;
Se pare însă că în unele cazuri se poate vorbi și de o sensibilitate ereditară.În acest sens , o
importanță demonstrată o are și contagiunea familială.
Olivenstein definea taxicomania în general,ca fiind tripla întâlnire a unui produs,a unei
personalități și a unui context social.
În trecut,s -a crezut pe nedrept că un efe ct benefic al consumului anumitor droguri este
îmbunătățirea facultăților intelectuale,dezvoltarea imaginației și a puterii de creație.Astăzi se știe
însă ,așa cum puncta Baudelaire , că drogul nu relevează individului nimic altceva decât pe individul
însăși.Din contră , specialiștii de azi susțin apariția unui deficit de activitate în cazul persoanelor
dependent e de substanțe,manifestat prin preocuparea excesivă pentru asigurarea drogului.Apare,de
asemenea și un deficit de funcționare intelectuala cu ideație lentă,tulburări ale momoriei și un deficit
de bună dispoziție și afectivitate.
De asemenea,s -a relie vat faptul că subiecții dependenți de substanțe , devin în astfel de cazuri
agenți de control social în viața familiilor lor și inves și nu dezvoltă o rețea normală de raporturi
sociale în afara familiei.
Personalitatea dependentă a făcut obiectul mul tor studii și multor controverse.
Deși nu s -a ajuns la un punct de vedere unanim acceptat,este cert că există un set de caracteristici
specifice profilului psihologic al dependenței,care se manifestă în mod particular la consumatorii de
droguri.
Cercetările recente au conturat ideea impregnării personalității toxicomanului cu un set general de
pattern -uri de copiere și reluare permanentă a conduitei de dependențe de droguri.Acestea

15 acaparează structurile personalității și ajung să fie asociate astfel cu frecventele probleme ale
adolescenților referitoare la propria imagine,l a identitate și la stima de sine,lipsa de vitalitate și
plictiseală,conflictele cu autoritatea și mentalitățile familiei,presiunile educaționale și depresia.Toate
aceste probleme sunt apoi potențate prin utilizarea tot mai frecventă acestei modalități greș ite de
copying,realizându -se astfel un ciclu al dependenței sub aspectul pa ternurilor și al structurilor de
personalitate.
Un alt aspect al profilului psihologic general al consumatorului de droguri poate face referire la
existența unor probleme minta le neurologice.
Principalele tulburări psihice asociate cu consumul de droguri sau alcool au fost: tulburarea
afectivă bipolară (trecerea rapidă și fără influențe exterioare de la exaltare la depresie) și tulburarea
de personalitate de tip ,,borderlin e"(nu se pot adapta foarte bine,au dificultăți în a gândi
limpede,logic și rațional).În astfel de cazuri,în care o persoană prezintă atât o tulburare psihică,cât și
un sindrom de d ependență de droguri , este oar e important să se ia în considerare persoana ca întreg
și să fie tratate ambele probleme.
Analizând caracteristicile generale ale acestei categorii de persoane,consumatorii de droguri,și
corelându -se cu actualul context social,putem afirma că este vorba de un grup social deosebit de
vulnerabil ,aflat în situații de risc social.Este vorba de riscul de a -și pierde identitatea ca indivizi și
sentimentul de apartenență atât la propriul grup generațional,cât și la întreaga societate.Datorită
conduitelor deviante adoptate,consumatorii pot ajunge într -o poziție marginală a societății.
Consumul îndelungat de stupefiante duce la degradarea nu doar fizică,ci psihică și morală a
individului.Toxicomanul ajunge să nu mai poată îndeplini obligațiile lui curente,nu mai este atent
nici cu propria persoană,nic i cu cei apropiați.Singura lor preocupare fiind procurarea
drogului.Dorința toxicomanilor fiind de a -și modifica starea mintală.Cei mai mulți doresc o stare
agreabilă,de euforie.Alții doresc să scape de tensiunea nervoasă acumulată,să se destindă,unii dint re
ei mergând chiar mai departe,dorind să ajungă la pierderea parțială sau totală a coștiinței.Aceste
efecte sunt obținute și în funcție de substanța consumată.Astfel,toxicomanii pot folosi frecvent o
anumită substanță pentru producerea unei anumite stări pe care o doresc,dar,în general,în lipsa
acestei substanțe ei vor folosi orice alt drog pentru a evita sevrajul sau indispozițiile cauzate de
absența drogului.

2.3.Prezentarea principalelor droguri si efectele lor
1.Opiul și derivații săi

16 Opiul este obținut din latexul secretat de macul opiaceu.Opiul brut,obținut prin coagularea
latexului scurs după incizarea capsulei de Papaver somniferum ,în contact cu aerul capătă o culoare
maronie spre brună.
Capsulă si mac opiaceu

După recoltare,opiul brut este adunat în bulgări sau calupuri. Principalii derivați sunt morfina și
heroina .
Opiul poate fi întâlnit și sub alte forme: opiul preparat,opiul medicinal și drossul .
Morfina este compusul cel mai activ al opiului și este util izată frecvent în medicină,pentru
calmarea durerilor post -operatorii,a celor pricinuite de arsuri sau fracturi,dar mai ales în fazele
ultime ale bolilor incurabile.

Soluție de morfină
Codeina este un alcaloid izolat din opiu,are o acțiune analgezică mai redusă decât morfina și nu
duce la taxicomanie,decât în cazuri excepționale.Este cel mai popular drog,fiind calmant al tusei și al
durerilor de stomac,intră în componența numeroaselor produse farmaceutice,motiv pentru care este
cel mai ușor de procura t.
Heroina este un drog semisintetic foarte puternic a cărui toxicitate este de cinci ori mai mare
decât al morfinei.Micul dozaj duce la obișnuință,dar dozele de 5 -10 centigrame devin periculoase
pentru organism,deoarece heroina este hidrolizată și eliminată ca morfină liberă și conjugate dau
capacitate mai mare de metabolizare,afectând în special ficatul și rinichii.consumul de heroină
induce o stare de profundă euforie ,dar și o puternică greață.

Heroina si instrumente pentru administrarea acesteia
Heroina este fără îndoială cel mai puternic alcaloid al opiului.De regulă,ea se obți ne prin sinteză
din morfină,dar nu sunt excluse posibilitățile ca aceasta să fie obținută și direct din capsulele papaver
somniferum.Ea domină piața ilicită a drogurilor,laboratoarele clandestine fiind semnalate în Asia de
sud-est,Europa Occidentală și Mex ic.
Heroina poate fi utilizată în patru moduri:
 Prizare
 Injectare subcutanată
 Injectare intravenoasă

17  Vânarea dragonului -o practică chinezească care a devenit din ce în ce mai
răspândită în Canada.Heroina și orice substanță de diluție este plasată pe o folie de
staniol împăturită.Aceasta este încălzită cu o brichetă și fumul obținut este inhalat
printr -o bucată mică de hârtie sau bambus.Fumul urcă și coboară pe hârtie
,asemănător c u coada dragonului chinez din mi todologie.

Formele heroinei:
 Heroina 1:bej până la maro -conține numai morfină.
 Heroina 2:alb până la gri -heroină bază liberă
 Heroina 3:bej până la gri -granulată
 Heroina 4:alb -verzui,65 -95% heroină;
O întreagă familie de droguri sintetice sunt prezentate ca heroină sintetică.Cea mai
reprezentativă dintre acestea este ,,Albul de China",care este de câteva ori mai puternic decât
heroina și a cauzat multe victime printre dependenți,fiind folosită în același mod ca și heroina.
Anhidrida acetică este folosită în industria coloranților,a a cetatului de celuloză,în fabricarea
medicamentelor și de asemenea este un produs indispensabil fabricării diferitelor tipuri de
heroină.

2.Stupefiantele sintetice
Metadona ,deși diferă din punct de vedere chimic de morfină și heroină,produce efecte
identice cu ale acestora.Este folosită curent în tratarea heroinomanilor în cursul curei de
dezintoxicare.
Peditina (meperidina,demerol,mialgin) figurează printre drogurile folosite cel mai mult ca
analgezice,pentru calmarea durerilor puternice.
Prop axyfena(darwon,dalene) este mai puțin eficace ca analgezicși în consecință mai puțin
toxicomanogen.
Pentazocina(fortal,pentolgin,talwin) este un analgezic puternic ,dar cu efect redus din punct de
vedere toxicomanogen.

3.Produși extrași din canabis

18 Planta ,, Cannabis Sativa L.", numită popular cânepa indiană crește anual în majoritatea
zonelor cu climă caldă și temperată.Are o înălțime ce variază între 1 -3m,cu frunze lungi,înguste
și dantelate,dispuse în evantai.
Planta ,,Cannabis Sativa L
Specific pentru această plantă este faptul că părțile ce conțin produsul psihoactiv și care se
vând pe piața iligită a drogurilor pot fi despărțite de restul plantei,aceasta continuându -și
creșterea și dezoltarea.
Cannabisul este cunoscut cel mai adese a sub numele de marijuana și este produsul obținut
prin uscare din frunzele și somitățile florale și fructifere ale plantei de cânepă.
Rezina,rășina sau hașiș este un extract obținut prin fierberea plantei de cannabis într -un
solvent,după anumite meto de,după care este comprimat sub formă de turte de hașiș,culoarea lor
variind de la maro deschis spre brun.
Uleiul de cannabis este un extract de rășină ,rezină ,realizat prin distilarea repetată cu ajutorul
unui solvent ori cu alcool.Produsul obținut ar e o culoare închisă și un aspect vâscos,uleios.

4.Cocaina și alți produși pe bază de coca
Majoritatea produselor obținute din arborele de coca -frunzele de coca,pasta de coca,cocaina
bază și crackul -sunt stimulenți puternici ai S.N.C. și tox icomanogeni de temut.
Arborele de coca este culti vat în regiunile muntoase din A merica de Sud
(Columbia,Peru ,Ecuador,Bolivia,Brazilia).Are o înălțime de aproximativ 1,50 m și frunzele
netede,ovale,grupate câte 7 pe tijă.
Arbustul de coca
Pasta d e coca reprezintă un produs intermeridiar al transformării frunzelor de coca în
cocaină .Cocaina este principalul alcaloid al frunzelor,fiind extrasă din acestea printr -un procedeu
chimic.Cocaina se prezintă sub formă de pudră cristalină de culoare albă,ase mănătoare
zăpezii,fiind solubilă în alcool,eter și cloroform.
În traficul ilicit de cele mai multe ori,cocaina este combinată cu o pudră albă ,inertă cum ar fi
bicarbonatul de sodiu sau acidul boric.

Cocaina și instrumente necesare pentru administrare

19 Pentru a fi fumată,cocaina (clorhidratatul de cocaină) este trecută în baza liberă cu ajutorul
amoniacului sau al bicarbonatului de sodiu și încălzirea amestecului,denumită de traficanți
crack , un produs sub formă de cristale,de mărimea unei pietri cele mici.

Crack și instrumente necesare pentru administrare

5.Amfetaminele și stimulentele înrudite
La început ele au fost fabricate în scopuri medicale,îndeosebi pentru tratarea obezității,dar
foarte curând s -a constatat că ele au efecte puter nice asupra psihicului și duc la
dependență.Principalii reprezentanți din grupa amfetaminelor :anifetamina,etilamfetamina,DMA,
MDA,MMDA,MDMA.

Comprimate de amfetaină

Produsele amfetaminice fabricate ilicit,vândute sub formă de comprimate: capsule,s iropuri și
elixiruri,conțin drogul sub forma diferitelor săruri.

XTC (Adam,Ecstasy) este un așa numit ,,designer drug",care reprezintă o amenințare serioasă
asupra sănătății,putând duce la deces.

6.Drogurile halucinogene
Halucinogenele sunt dr oguri care acționează asupra S.N.C.,producând atât modificări ale
dispoziției și percepției,cât și iluzii senzoriale,însoțite de halucinații.
Mescalina ,un derivat al feniletilaminei este o substanță hlucinogenă tipică și se consumă atât pe
cale orală,c ât și prin fumare ori injectare intravenoasă.
Psilocina și Psilocybina sunt extrase din ciuperca halucinogenă Psilocybe Mexicana.
Psilocybina este halucinogenul cu acțiunea cea mai rapidă ,efectele sale apărând după circa 15
min. de la administrar e și durând în jur de 5 -6 ore.

Psilocybe Mexicana

20
L.S.D -cel mai puternic halucinogen,este un drog semisintetic din categoria halucinogenelor
psihodelice.În mod obișnuit se prezintă sub forma unui lichid incolor,insipid și inodor,dar el poate fi
întâlnit și sub formă de pudră albă,casanată,mici pilule sau comprimate,având o formă variabilă.

7.Barbituricele și alte sedative hipnotice
Barbituricele sunt o categorie de droguri derivate din acidul barbituric,produs sintetic obținut prin
cond ensarea ureei și acidului malonic.
Ele sunt utilizate în scopuri terapeutice ca sedative hipnotice și anticonvulsive ( fenobarbitalul
sodic,barbitalul sodic,amobarbitalul,secobarbital )și provoacă o diminuare considerabilă a activității
nervoase și muscul are.Profund toxicomanogene,consumul acestora duce cu ușurință la toleranță și
dependență.
Metaqualona și Mecloqualona pot fi procurate prin deturnarea din circuitul legal,ori prin fabricarea
în laboratoare clandestine.
Cu tot regresul înregistrat în ultimii ani,comerțul ilegal cu barbiturice continuă să fie o sursă
importantă de venituri pentru traficanți.
Metaqualona fabricată clandestin este comercializată sub formă de pudră gri,brună sau
neagră,culoarea depinzând de impuritățile pe care le conține. Alteori, Metaqualona și Mecloqualona
pure și clorhidrații acestora,pot fi întâlnite și sub formă de capsule sau comprimate.

8.Drogurile asemănătoare aflate sub control -Designer drugs
Designer drugs sunt acele substanțe,droguri semisintetice sau asemănătoare celor supuse
controlului internațional , fabricate în laboratoarele clandestine, ,,transformate"printr -o ușoară
modificare a structurii chimice a substanțelor aflate deja sub control.Este cazul
meperidinei,fentanylului și amfetaminelor.
Printre produsele incluse în clasa Designer drugs se află:
 Produse înrudite cu fentanylul,opiaceu de sinteză cu acțiune rapidă și efecte intense care se
utilizează în scopuri terapeutice ca analgezic și anestezic.
 Heroina sintetică,consumată cel mai mult d upă 1980,are cert o proveniență ilicită.

21  Produse analoage și vândute clandestin , înrudite cu amfetamina și care cunosc o mare
răspândire în Europa și America.

9.Tranchil izantele minore
Constituie un grup de substanțe depresive apărute în prac tica medicală începând cu anul 1950.
Tranchil izantele sunt prescrise deseori de către medici ca tratament în anxietate,stări
tensionate,insomnii ,convulsii,iritabilitate.Ele sunt folosite foarte des pentru efectele lor
relaxante;sunt utilizate pentru efect ul lor calmant și acțiunea anxiolitică eficace,contrar
tranchilzantelor majore care sunt agenți antiseptici.
Printre tranchil izantele minore se numără: diazepamul,meprobamatul,clorhidratul de
hidroxizin,benzodiazepinele,clordiazepaxidul, etc.

10.Inhal anții
Tot ce produce fum sau se află sub formă de vapori ce pot fi inhalați și produce stare de high se
numesc inhalanți .
Sunt multe tipuri de inhalanți , incluzând : oxizii de azot,azotați de amil,butil,diluanți,solvenți,
sprayuri cu vopsea,hidrocarb uri precum și gazolina,lipici,fumul multor chimicale de uz casnic
(fixativ,corector de mașină de scris,acetonă,etc) ce pot fi inhalate pentru a produce starea de
high.Efectul inhalatelor depinde de tipul de inhalat.
Inhalanți
Motivul pentru care su nt consumate este detașarea de realitatea,indiferență,abolirea senzațiilor
neplăcute de foame,frig.Alte efecte imediate ale inhalațiilor includ stare de
vomă,strănut,tuse,hemoragii nazale,oboseală,pierderea coordonării,pierderea apetitului .
Sunt multe tipuri de inhalanți,incluzând oxizii de azot,butil,diluanți,sprayuri cu
vopsea,hidrocarburi precum gazolina ,lipici,fumul multor chimicale de uz casnic (fixativ,corector
de mașină de scris,acetonă).
La noi ,în țară cel mai utilizat inhalant este aurolacul .

22
2.4.Comportamentul consumului de droguri
Consumatorul de droguri este clar o victimă. El are probleme serioase în relația cu
familia,societatea și cu propria lui viață.Cu toate acestea,conform legislației,societatea îi poate
trata ca pe infra ctori dacă săvârșesc și infracțiuni.În acest context, izolarea lui poate deveni
definitivă,chiar dacă toxicomanul are nevoie de asistență,riscând excluderea socială și pedeapsa
penală.Conduita toxicomană constituie o plăcere indispensabilă,care satisface t otal nevoia
proprie (căutarea plăcerii,evitarea suferinței), prin absorție regulată și imperioasă a unuia sau mai
multor produse toxice.Această plăcere se aseamănă cu plăcerea de a mânca, în măsura în care ea
prezintă caracterul fundamental,adică regresie la o plăcere parțială.
Schema evoluției consumului de drog de la prima administrare și până la stadiul de
dependență -toxicoman:
-începe să folosească drog ,căutând bună dispoziție denumită e uforie sau căutând senzații noi
sau imitând semenii ca re ne asigură că ,,merită să încerci".
-în momentul când iau drogul obțin sau nu trăirile așteptate. Este faza așa numitului ,,uz
recreațional".
-eventual,cantitățile administrate antrenează riscuri pentru funcționarea individului ca
membru al so cietății sau pentru propria sănătate.
-în cazul unui mare număr de substanțe,se constată, după mult timp, o adaptare a
organismului care face necesară administrarea unei cantități mai mari de drog pentru a obține
același efect.
-apariția,în sfârși t a incapacității de a întrerupe consumul de drog prin voință proprie,indică
faptul că ne aflăm deja la stadiul de ,,dependență".
– vor trăi o suferință cu simptome mintale și fizice,distincte pentru fiecare clasă de
substanțe,dacă administrarea este to tuși întreruptă în mod brutal.Este ,,sindromul de abstinență"
sau de ,,sevraj"(înțărcare).
Etapele prin care trece un consumator:
1. Comportament autodistructiv -suicidar ,automedicația,presiunea grupului interesat
economic în vânzarea de droguri sau p olitic de destabilizarea situației (,,mafia")
completează lista factorilor cauzali ai începerii consumului de drog și ai abuzului.

23 2. Perturbarea dispoziției afective este foarte frecventă ți se traduce prin euforie,stări de
depresie,anxietate,stările acestea apărând fie ca efect direct al intoxicării,fie ca efect dorit
post-toxic.
3. Perturbări ale personalității ,trăsături antisociale de personalitate pot fi accentuate de
necesitatea de a obține bani pentru a procura substanțe ilegale.Felul de a fi suspicios
începând cu instabilitatea dispoziției,pot genera la toxicomani violență.
Când o dependență apare din cauza uzului de substanțe psihoactive în adolescență,ea se
însoțește de o tulburare de conduită și incapacitatea de a termina studiile.
Societate a actuală îi condamnă pe consumatorii de droguri ilegale,dar sunt toleranți față de
consumatorii de alcool și tutun. Foarte puțini părinți se așteaptă ca ai lor copii să nu consume
niciodată alcool sau să nu încerce să fumeze,pentru că aceste produse li se par mai puțin nocive și nu
sunt în afara legii.Problematic este că tinerii de azi,însă,nu văd nicio diferență între consumul de
tutun,alcool și cel de droguri ilegale ușoare,deși,ar trebui să fie conștienți că,separat de efectul
dăunător al drogului în si ne,chiar și implicarea întâmplătoare sau experimentarea acestora este o
activitate ilegală și se poate solda cu repercursiuni grave.

Tipuri de comportament al unui consumator de droguri:
a. Comportamente psihotice ,uneori în forme grave.
Consumatorul aude voci ,are iluzii caudate,crede că oamenii vorbesc despre el sau este
urmărit de cineva,intră în panică și prezintă o stare psihotică acută,ceea ce este foarte
periculos,căci pot rezulta fapte de o violență extremă.
b. Comportamente agresive,violente sau criminale .
Consumul unor droguri poate duce chiar la crime.Se recurge deseori la jafuri,spargeri și
alte infracțiuni în vederea obținerii banilor necesari pentru cumpărarea drogurilor.
c. Comportamente labile
Consumatorii de droguri devin agitați și imprevizibili,pot fi un moment calm și prietenoși,ca
apoi să devină furioși și amenințători.
d. Comportamente confuze
Consumatorii devenind confuzi,dezorientați,dezechilibre în coordonare,memorie slabă.De
aceea este periculos să ia decizii,să conducă mașina,motocicleta,bicicleta sau să muncească cu
utilaje în această stare.
e. Comportamentul suicidar în cazul în care nu reușe sc să facă rost de bani prin

24 violență,încorsetați de durerile fizice sau psihice.
f. Consumul de droguri afectează în mo d serios comportamentul afectiv .
În general,toxicomanii în perioada de sevraj nu mai au sentimente:nu au milă,nu au
dragoste,nu au jenă,iar de răbdare nici nu poate fi vorba.
g. Vagabondajul.Fuga de acasă
|Reprezintă o deteriorare comportamentală gravă cu o evoluție spectaculoasă ce este dublată
deseori de alte forme aberante ,cum ar fi prostituția.
h. Comportamentul depresiv .
Nevroza depresivă este probabil cea mai gravă afecțiune nevrotică.Cei ce suferă de aceasta
sunt incapabili să treacă pe ste necazurile vieții într -o anumită perioadă de timp.Ei sunt cuprinși
de tristețe,apatie și letargie,până când mintea lor nu mai funcționează normal.
i. Comportamente paranoice .
Toxicomanii cu tulburări paranoice suferă halucinații.Ei pot avea halu cinații de gelozie (acuză
persoana iubită de infidelitate),de grandomanie (se consideră persoane superioare),de
inferioritate (își autosugerează scopuri înalte,ireale,în vederea depășirii sentimentului de eșec).
Alte consecințe ale consumatorului de droguri constă în faptul că nu mai reușesc să se
maturizeze,este o persoană cu o stimă de sine scăzută,incapabil să tolereze frustrări și să facă față
diferitelor probleme ,fiindu -i diminuată funcționarea socială ,familială și psihologică.Imaginea de
sine a acestuia are mult de suferit prin pierderea abilității de a trăi emoțiile ca parte integrantă a
conduitei umane.Atitudinea consumatorului poate varia în funcție de măsura cunoștințelor sale în
ceea ce privește fenomenul consumului de droguri,de la încr ederea sa în capacitatea de a menține
un control asupra consumului până la instalarea unei stări depresive.
Efectul opiului se manifestă la nivelul sistemului nervos central și al intestinului. La nivelul
sistemului nervos central,acționând ca analg ezic,opiul produce două faze de excitare și
somn.După parcurgerea fazei de excitare apar vărsături,slăbirea circulației,coma,moartea.În
intoxicații se manifestă prin greață,vărsături,tremurături,convulsii,insomnii și alergii.Dozele
toxice ale opiului sunt variate,toxicitatea crescând de la
morfină,codeină,thebaină,papaverină,narcotină,narccină.Intocsicația cronică se produce,fie prin
inhalarea fumului -prin fumarea opiului cu pipa,fie prin injectare.La început produce o stare de
excitare trecătoare,apatie,st are de odihnă și vise plăcute.La nivelul intestinului,opiul întârzie
secreția gastrică și digestia,reduce miscările peristaltice la nivelul colonului,dând constipație.

25 Morfina are ca efecte principale deprimarea durerii,scăderea sensibilității termic e,a
capacității de concentrare,precum și a capacității de muncă fizică și intelectuală.De
asemenea,produce somnolență și deprimă respirația, atăcând centrul bulbar,mioza
oftalmică,creșterea reflectivității la nivelul măduvei și deprimarea centrului vasomot or
unibloc.Printre efectele secundare la nivelul sistemului nervos central,se pot
menționa:tremurături,insomnie,delir și convulsii.Totodată,ea afectează și tubul
digestiv,provocînd grețuri și vărsături,și produce erupții la nivelul pielii.
Heroina este de cinci ori mai toxică decât morfina. Ea dă o euforie mare și produce
greață.Dozele de la 5 la 10 centigrame sunt periculoase.În organism este hidrolizată și se elimină
ca morfină liberă și conjugate,dau capacitate mai mare de metabolizare,afectând fic atul și
rinichii.Ajunsă în organism,heroina trece bariera placentară.În general intoxicația cronică este
mai puțin suportată.
Consumatorul de methaqualona , după ingerarea a 150 -500 grame ,resimte o senzație de
destindere,euforie,relaxare musculară și dezinhibiție afectivă.În asociație cu alcool,apar delirul și
halucinațiile.Pe termen scurt,toxicomanul resimte o necoordonare motrică,o alterare a percepției
subiective și o stare depresivă,sau dimpotrivă,o stare de nervozitate extremă.Pe termen lung apar
tremurături,episoade de amnezie,degradare intelectuală și tulburări de comportament.Riscul
supradozei există,cu depresie respiratorie și cardiacă,comă și chiar moartea.
În cazul cocainei,dozele mereu crescânde duc la intoxicații.Formele mai ușoare de intoxicație
cu acest stupefiant se concretizează prin excitarea funcțiilor centrale,dublată de relexarea
centrilor inhibatori și o pronunțată creștere a sexualității,mai ales în rândul femeilor.Specifică
acestei forme ușoare de intoxicație este dorința ma re de mișcare,așa numita ,,furia dansului".
În schimb,formele grave ale intoxicației,excitația gravă duce la aspectul de ,,ochi sticloși",cu
midriaza,thaicardie,congestia feței,transpirații,hipertermie,hipertensiune arterială și tremuratul
mâinilor.Excit area centrală poate merge atât de departe,încât pot apărea convulsii epileptice,și ,
alături de alte manifestări ,halucinații net colorate,și de regulă de natură sexuală.Unaspect grav îl
constituie consumul de cocaină de către femeia gravidă cu creșterea m arcată a consumului de
avort spontan în luna mare,dezlipire prematură de placentă,hipotrofie fetală,risc crescut de
moarte subită a sugarului,întârziere de dezvoltare motorie și cognitivă în primii ani de viață și
temutul sindrom neonatal de dependență la cocaină.
Inhalații,vaporii de crack sunt rapid absorbiți de plămâni și apoi de sânge,afectând sistemul
nervos central după 6 -7 secunde.Efectele constau într -o stare de excitație euforică ce poate dura

26 circa 5 minute,după care se diminuează ca intensit ate,precum și într -un sentiment de voluptate,de
voință sexuală și halucinații.Pe lângă efectele imediate de la nivelul psihicului,apar și accelerația
ritmului cardiac,tremurături și diaree.Pe termen lung abuzul de crack generează tulburări
pulmonare grave, maladii cardiace,dar și tulburări psihice (paranoia).Supradozajul amplifică
efectele nefaste și conduce la moarte.
Khat -ul este un stimulator al sistemului nervos central ce dă o stare de bună dispoziție.La
început provoacă o stare de euforie,caracter izată prin excitație și stimulare,instalându -se apoi
mirajul.Acestei faze îi succede o stare depresivă,cu insomnie și lipsa apetitului.Dacă dependența
fizică este discutabilă,dependența psihică este deosebit de gravă.
Produșii extrași din Cannabis Sativ a L. parcurg în acțiunea lor patru faze:
 excitația
 necoordonarea
 perioada de halucinații și extaz
 perioada de somn;

În prima fază,cea a excitației ,datorită acțiunii asupra sistemului nervos central,se provoacă
indirect o stare de beție,asemănătoare cu cea produsă de cocaină,râs nestăpânit,convulsii,asociate cu
o stare de bună dispoziție fizică și morală.
În faza de necoordonare ,persoana aflată sub influe nța drogului percepe spațiul lărgit,obiectele
îndepărtate și timpul lungit.Concomitent,cel în cauză își simte extremitățile grele,capul pare
umflat,memoria este scăzută,iar pupilele sunt dilatate și sensibile la lumină.De asemenea,se constată
o încetinire a reflexelor,pielea este palidă sau roșie,temperatura acesteia fiind scăzută.Printre alte
simptome amintim creșterea deosebită a apetitului pentru dulciuri,acest fapt datorându -se scăderii
glicemiei.
În faza a treia ,consumatorul are uneori halucina ții plăcute,cu coloratura sexuală,iar alteori apare
exteriorizarea instinctelor perverse.Apare senzația de dublare a personalității.Perioada de somn
aduce mai puțină euforie,somnul fiind precedat de o stare depresivă.
Dietilamida, acidul lisergic (L.S .D) ca substanță halucinogenă,produce excitare,uneori
depresiune:euforie,halucinații,depersonalizare ,cu păstrarea intactă a cunoștinței.Efectele toxice sunt
cuprinse în următorul tablou:dezorientare,ataxie,înțepenirea mușchilor,maxilarelor,palpitații,dure re
în zona pieptului,oboseală și tremurături,slăbirea atenției și concentrării.De asemenea,se manifestă
stări de euforie și mânie cu halucinații,precum distorsionarea spațio -temporală.

27

2.5. Consecințele toxicomaniei în plan individual și social

Consumul de droguri ar putea fi definit astfel: consumul abuziv al substanțelor incluse în
categoria drogurilor sau administrarea unor amestecuri de substanțe care conțin droguri,ori a unor
produse farmaceutice care au drept principii active substanț e stupefiante sau psihotrope,în afara unor
motivații terapeutice.
Consumul poate fi:
 excepțional,în scopul de a încerca odată sau de mai multe ori un drog,fără a continua însă.
 ocazional,sub formă intermitentă,fără a junge la dependență
 episodic,într -o circumstanță determinată
 sistematic,caracterizându -se prin dependență

Pentru ca drogurile să aibă efect asupra organismului,ele trebuie introduse în organism printr –
un mecanism:
 enteral -drogurile sunt plasate în tractul gastro -intestinal ( sub limbă,oral,rectal)
 parental -traversarea tractului gastro -intestinal (intravenos,intramuscular,subcutanat,inhalare).
Drogurile sunt distribuite în organism prin sânge , în locurile așa numite receptori.Acești
receptori sunt în mod obișnuit în creier și sunt responasbili pentru efectele drogurilor.Efectele
drogurilor sunt stopate prin eliminarea lor,de obicei,prin urină.Drogurile pot fi de asemenea
metabolizate sau transformate chimic,de organism,de obicei în ficat,înainte de a fi eliminate.
Drogurile acționează,în mod deosebit la nivelul creierului.După administrarea lor apar
modificări în întregul organism,acestea fiind specifice fiecărui drog în parte.De exemplu ,
morfina determină apariția mioziei ,cocaina produce midriaza .
Drogurile au e fecte diferite asupra organismului,î n funcție de doza administrată.D e
exemplu,cocaina are la doză mică,efect stupefiant,iar la doză mare,efect halocinogen.
O substanță medicamentoasă sau un medicament poate deveni drog în decursul administrărilor
îndel ungate,inducând starea de obișnuință. În această clasă sunt incluse barbituricele .
Acțiunea drogului asupra organismului uman este influențată de moștenirea genetică a
individulu i și de sistemul său enzimatic.O doză de drog administrată unui subiect poa te induce
alt efect în comparație cu aceeași doză de drog administrată altui subiect.

28 Toleranța desemnează fie o sensibilitate redusă,fie absența sensibilității unei persoane la
anumite acțiuni ale substanțelor medicamentoase.Pierderea sensibilității la administrarea unui
drog ori al unei grupe de droguri conduce invariabil la mărirea dozei,numai în acest fel
consumatorul putând obține efectul cu intensitate inițială.În literatura de specialitate și în practica
medicală se utilizează și termenul de tol eranță încrucișată,acesta desemnând capacitatea unui
individ care , după ce a consumat o perioadă un anumit drog,poate suporta doze mai mari dintr –
un alt drog,neutilizat anterior.Un astfel de fenomen este întâlnit în cazul substanțelor înrudite din
punct d e vedere chimic sau farmacologic(de ex.toate drogurile din grupa opiaceelor prezintă
toleranță încrucișată între ele).
Dependența,farmacodependența sau toxicomania este starea fizică și/sau psihică rezultată din
interacțiunea organismului cu o substa nță de tip medicamentos.Ea este caracterizată atât prin
modificări de ordin comportamental,cât și prin alte reacții,însoțite întodeauna de nevoia continuă
și periodică de a consuma droguri.A ceasta pentru a resimți efectele psihice ale drogului
respectiv ș i , nu de puține ori pentru a evita suferințele pricinuite de lipsa acestuia.Starea de
toleranță nu este însoțită întodeauna de dependență.
Toxicomanul este persoana care consumă , în mod regulat droguri pentru a obține o stare de
o anumită intensit ate.Introducerea în organism a unei cantități de substanță mai mare decât poate
suporta acesta și care poate produce moartea,înseamnă supradoză. Ea inetrvine atunci când
consumatorul utilizează o doză prea puternică, în raport cu cea obișnuită, atunci când se continuă
consumul dozei uzuale în paralel cu medicația din cura de dezintoxicare.
Depedența poate fi : fizică, psihică sau mixtă .Stupefiantele induc dependența fizică și
psihică,adică mixtă, iar halocinogenele numai dependență psihică.Dependența mai poate fi de tip
cannabis,cocainic,morfinic,etc,în funcție de drogul administrat.Toxicomania se caracterizează
printr -o tendință de a mări dozele în urma apariției unei toleranțe față de drog,printr -o
dependență psihică față de efectele drogului,printr -o dependență fizică față de drog,prin apariția
unui sindrom de abstinență (sevraj),prin efecte nocive pentru individ și societate.
Sevrajul reprezintă simptomele fizice și psihice care apar în situația în care un individ este
privat de drogul care l -a adus în starea de dependență.Acesta este foarte periculos deoarece
există riscul ca subiectul să moară dacă nu face rost de o nouă doză.Mai există riscul necalculării
corecte a dozei de drog.Pericolul acesta apare în cazul drogurilor foarte toxice,cum este cazul
LSD -ului ,în cazul căruia diferența dintre doza activă și cea letală este foarte mică.Nu același
lucru se poate spune în cazul așa -numitelor droguri ușoare (marijuana,psilocina).

29 Abuzul de droguri desemnează autoadministrarea în mod repetat a u nui drog în scopuri
nemedicale.
După administrarea unui drog se instalează stupefacția sau halucinația ,ca re este aceea
percepț ie senzorială ce nu are corespondent în realitatea obiectivă (individul aflat într -o astfel de
stare ,,vede" imagini și ,,aud e"sunete inexistente.
Euforia este senzația de bună dispoziție , obținută în mod artificial după consumul de
droguri.Este faza în care individul scapă de orice influență exterioară,nesimțind nicio anxietate –
subiectul,după administrarea drogului,trece p rintr-un proces neexplicabil de instalare a stării de
bună dispoziție și de încredere în propriile forțe (pentru stupefiante) sau de apariția halucinaților
(pentru halucinogene).Atât de intense sunt aceste trăiri,încât subiectul dorește să treacă din nou
prin experiența pe care tocmai a trăit -o și va face tot ce -i stă în putință pentru a -și obține o nouă
doză de drog.
Consumul de droguri este un flagel care,practic ,nu a putut fi stopat și nu va putea fi stopat
curând.El prinde teren în mod deosebit în r ândul tinerilor deoarece tinerețea învinge totul și
dorește să se confrunte cu tot ce este inedit.
Cura de dezintoxicare se face prin administrarea unei doze din ce în ce mai mici de drog sau
prin întreruperea bruscă a administrării drogului,cum este ca zul tratamentului în cură de
dezintoxicare a cocainomanilor,fie prin administrarea unor antagoniști ai acestor droguri.Pentru
morfină și heroină se administrează nalorfină sau metadona.Antagoniștii folosiți în dezintoxicare
acționează prin fixarea competit ivă pe receptorii pe care s -ar fixa drogul datorită afinității
crescute pe care o au pentru acești receptori.
Majoritatea oamenilor nu cunosc suficient de multe lucruri referitoare la efectele pe care le
implică consumul diferitelor droguri,existând co nfuzie și informații greșite în acest domeniu.
Câteva dintre cele mai des întâlnite motive pentru care un om ajunge să consume droguri
sunt:
-consumul de droguri poate fi văzut ca un lucru excitant și pentru care ai nevoie de
curaj;este nevoia adolescentului de a brava;
-pentru a scăpa de problemele zilnice:divorțul părinților,abuzul sau neglijarea părinților,la
școală sau în alte instituții.
-singurătatea,sentimentul de inutilitate,lipsa respectului de sine sau a încrederii în sine.
Se spune că doar indivizii slabi ajung dependenți de drog uri,însă studiile au dovedit că
toxicomanii provin din toate categoriile sociale și domeniile de activitate.De asemenea , se spune că

30 abuzul de droguri este o ,,crimă f ără victime", deoar ece îl love ște doar pe cel care le consumă,dar ,în
realitate,toxicomanul nu este singura persoană care suferă.
Potrivit estimărilor făcute de diferite organisme statale și internaționale peste 100 milioane de
oameni din întreaga lu me sunt victime ale abuzului de droguri.Consecințele nefaste ale consumului
unor astfel de substanțe ori produse,afecțiuni organice și psihice,depersonalizarea și degradarea
omului,asociate frecvent cu săvâ rșirea unor infracțiuni grave:omoruri,tâlhării,vio luri,etc,fac din
,,beția albă" unul din principalii factori de mortalitate.
Studiile cu privire la categoriile de droguri consumate pe teritoriul României relevă următoarele
aspecte:
-heroina este drogul care ridică cele mai mari probleme,aâ t în domeniul cererii cât și al ofertei.
-administrarea pe cale injectab ilă a heroinei a luat amploare î n rândul tinerilor.
-cannabisul,hașișul,cocaina și opiumul sunt alte droguri consumate pe teritoriul României
-consumul amfetaminelor s -a extins în rândul tinerilor
-deturnarea unor medicamente cu conținut stupefiant din circuitul legal în traficul ilicit
(ex.methadona,petioline,pentazacine,etc).
Sintetizate ,efectele consumului de droguri asupra societății se prezintă astfel:
-scăderea alarmantă a randamentului în muncă al celor ce consumă droguri
-deturnarea unor imense sume de bani din circuitul economic normal
-folosirea sumelor de bani rezultate din trafic în scopuri criminale,inclusiv prin finanțarea
activităților subversive,având drept scop răsturnarea unor guverne,declanșarea unor războie
civile,ori întreținerea așa -numitei ,,economii subterane";costurile tot mai ridicate ale tratamentelor
medicale de dezintoxicare
-cheltuielile din ce in ce mai mari pentru întreținerea și dotarea forțelor abilitate să combată
fenomenul
-compromiterea unor instituții ale statului,caracterizată fie în coruperea unor funcționari
publici,fie în atragerea unor bănci în activitatea de ,,spălare" a banilor prove niți din traficul ilicit
Trebuie subliniat faptul și co mbătută teoria potrivit căreia numai indivizii slabi ajung la
consumul de droguri.Motivele pentru care unii recurg la consumul de droguri sunt diverse:dorința de
a evada de realitate,nevoia ada ptării la cerințele vieții cotidiene,ori,pur și simplu,imposibilitatea de a
rezista la presiunea grupului din care fac parte.
În prima fază persoana chiar își realizează scopul propus,acesta fiind începutul dependenței de
acest drog,dintr -un impuls ocazional va ajunge cât de curând obsedat să obțină cantități cât mai

31 mari,indiferent de sacrificiile de ordin material la care s -ar supune.Pot fi citate mii de exemple de
oameni care și -au distrus viața de familie,și -au pierdut averea și s -au ratat din punct de vedere
profesional tocmai datorită erorii pe care au făcut -o,considerând că numai cei slabi pot deveni
dependenți de droguri.
Dar consumul de droguri antrenează și alte consecințe ce trebuie luate în calcul,pentru a ne face
o imagine reală asupra tuturor segmentelor afectate de acest flagel.În primul rând pot fi aduși în
discuție factori de ordin economic,concretizați în pierderi de producție,creșterea numărului de
accidente , absențe de la lucru și costuri sporite pentru îngrijirea medicală a toxicomanilor.
Calitatea scăzută a produselor îl afectează , fără doar și poate pe cumpărătorul obișnuit , care se
vede nevoit să achiziționeze bunuri de calitate slabă la prețuri ridicate.Pe de altă
parte,contribuabilul,și prin el comunitatea,în gene ral va fi păgubit , în sensul că banii pe care -i
plătește sub formă de taxe,impozite,etc , în loc să fie folosiți pentru binele public,vor fi utilizați
pentru eforturile guvernelor,ale forțelor de ordine și ale centrelor medicale de tratare și reabilitare a
celor dependenți de drog.La rândul ei,familia are de suferit,fie și numai din considerentul că armonia
ei este distrusă,fiind nevoită să asiste la autodegradarea c elui apropiat.Nu în ultimul
rând, toxicomanul încurajează direct traficul ilicit,banii dați pentru procurarea drogurilor constituind
o ,,primă de încurajare" pentru cei ce se îndeletnicesc cu acest odios comerț.
Cercetările din ultimele decenii au scos în evidență faptul că,mai devreme sau mai
tîrziu,toxicomanii,în marea lor majoritate ,îngroa șă rândurile bolnavilor psihic -irecuperabili pentru
societate,din rândul lor fiind recrutați criminaii cei mai feroce.
Drogul reprezintă pragul delicvenței,fiind de fapt o ,,anticameră a criminalității".
Cortegiul efectelor nocive ale consumului de dr oguri asupra organismului uman nu poate fi
încheiat fără a aduce în discuție ,,contribuția"acestora la transmiterea celei mai cumplite boli ale
secolului XX,Sindromul Imunodeficitar Dobândit ,teribila SIDA,împotriva căreia , deocamdată nu
există remediu.SI DA paralizează mecanismele de apărare ale corpului,făcându -le incapab ile să
acționeze la reacția unor microorganisme.Ea este indusă de HIV-virusul imunodeficitar uman, SIDA
putând fi definită ca o manifestare întârziată gravă a infecției cu acest virus ce p aralizează sau
distruge cei mai importanți componenți ai sistemului imunitar la bolnavii de SIDA,cauzele efective
ale morții sunt diverse infecții mai rar întâlnite , ca și alte boli,cărora un sistem imunitar sănătos le -ar
fi putut face față în condiții no rmale.
Consumul de droguri ar putea fi definit astfel:consumul abuziv al substanțelor incluse în categoria
drogurilor sau administrarea unor amestecuri de substanțe care conțin droguri ori a unor produse

32 farmaceutice care au drept principii active sub stanțe stupefiante sau psihotrope , în afara unor
motivații terapeutice.

2.6.Consumul de droguri la nivel mondial si in Romania
În România,tradiția poporului român indică folosirea semințelor de mac în infuzie pentru
liniștirea copiilor agitați în perioada apariției dentiției.Această ,,rețetă" se regăsea de altfel,în
farmacopeile mai tuturor popoarelor.Tot tradiția ne avertizează că este periculos să dormi în lanurile
de cânepă sau în apropierea cânepii proaspăt recoltate.
Oamenii lui Mihai Viteazul cumparau teriaca de la Veneția , iar Grigore al II -lea Ghica moare în
1752 din cauza unei doze prea mari de teriaca , socotit panaceu universal la acea dată.Domnul
Moldovei,Constantin Racoviță (sec.XVIII) era alcoolic și opioma. În 1907 St.Bogdan scrie lucrarea
de tehnică farmaceutică ,,Despre opiul românesc ".
La începutul sec.XX se făcea trafic și consum de cocaină,de exemplu,numită în limbajul
românesc ,,papagalul alb".Se consuma opiu și hașiș.În afară de intrarea în traficul internațional de
droguri (fapt care explică și colaborarea poliției române cu cele străine),mari cantități de stupefiante
sunt sustrase din circuitul legal cu concursul unor medici și farmaciști.Armatele din I.r.m. au adus
moda injectării morfinei ,în special printre artiștii de varieteu și pungașii de elită;marinarii,lumea
interlopă;toate clasele și păturile sociale,cu predilecție artiștii și intelectualii,în toată țara,nu doar în
București.
În perioada comunistă,traficul și consumul de droguri dincoace de ,,cortina de fier " au continuat ,
dar rareori erau aduse la cunoștință opiniei publice.România a fost confruntată mai mult cu
traficul,decât cu consumul. ,,Podul de hașiș"era o filieră care a funcționat între 1970 -1977/1978
dinspre Orientul Apropiat,care travers a Turcia,Bulgaria,România,Ungaria și Austria,ținta fiind
Germania și Olanda.Centrul de greutate al traficului de droguri se mută la Constanța (portul și
localitatea Vama Veche,unde există punctul rutier de intrare în România dinspre Bulgaria.Pe aici
tranzi tau străinii care își procurau droguri din Turcia.
Dintre drogurile confiscate în România , 90% au fost descoperite la intrarea în țară.Cele mai
multe descoperiri s -au făcut la vamă:în 1978,cele mai puține în 1983,1987 -1989.În interiorul țării
,cele m ai multe cazuri de trafic:1970,1978 și 1982,iar niciuna în:1979,1984,1987,1988.Spre
deosebire de perioada interbelică,cei mai mulți cetățeni implicați în traficul și consumul ilegal de
droguri sunt străini,iar de cele mai multe ori cetățenia lor aparține c hiar țărilor producătoare de
droguri,ori a celor în care se consumă mai mult sau mai puțin legal și,de regulă,în mod tradițional

33 asemenea substanțe și produse (p.354).Marea majoritate a cetățenilor implicați provin din
Turcia,după care urmează Egipt,Grecia ,apoi Libanul,Iordania,Italia,Pakistan,Siria,India,Senegal,etc ,
se mai pot enumera 25 de țări de unde au fost cumpărate drogurile identificate pe teritoriul
României.
Cele mai multe capturi se făceau în august -septembrie,la întoarcerea din concediu a turiștilor
străini occidentali,care își procuraseră drogurile direct din țările de origine,mai ieftin.Ele erau
transportate cu navele,autoturismele și automarfarele ,TIR -uri,avioanele,trenurile.
În prezent,cel mai mare consum de droguri este în oraș ele mari:București,Constanța, Tg.Mureș,
Cluj-Napoca,Timișoara.7 -8% din liceeni și 15% din studenți s -au drogat o dată. Vârsta de începere
13-14 ani. Copii străzii încep chiar la 5 ani (,,aurolacii").Nu există o evidență a consumatorilor ,dar
numărul lor cre ște de la o lună la alta.
Potrivit Raportului Național Privind Situația Drogurilor din România al Agenției Naționale
Antidrog ,,în anul 2015 piața ilicită a drogurilor din România înregistrează următoarele tendințe:
Creșterea cantității totale de dr oguri confiscate (cu 55,12%) cu următoarele caracteristici;
 cantitatea totală de droguri confiscate înregistrează creșteri semnificative față de anii
anteriori (2015 – 1.192,792 kg, în creștere cu 55,12% față de 2014 – 768,902 kg și cu
109,7%. față de anu l 2013 – 568,773 kg);
 numărul capturilor de droguri este în ușoară scădere față de anul 2014 (3679 capturi realizate
în 2015 față de 3737 capturi în 2014), dar se menține peste valorile înregistrate în anii 2011 –
2013;
 cele mai importante capturi (număr ș i cantitate) au fost înregistrate pentru: heroina
(334,195 kg provenind din 335 de capturi), khat (247,715 kg provenind din 13 capturi),
canabis (235,19 kg provenind din 2129 capturi), pirovalerone (2,658 kg provenind din 185
de capturi), benzodiazepine (141299 comprimate provenind din 64 de capturi) și cocaina
(71,286 kg provenind din 119 capturi);
 54,76% (653,196 kg) din cantitatea totală de droguri confiscate în anul 2015 reprezintă
heroină (334,195 kg), cocaină (71,286 kg) și khat (247,715 kg);
 44,3% (528,418 kg) din cantitățile totale de droguri confiscate reprezintă capturi de canabis,
din care: 179,757 kg canabis iarbă, 55,433 kg fragmente vegetale cu THC și 293,228 kg
masă plante de canabis.

34  khatul își menține prezența pe piața ilicită a drogurilo r, fiind confiscate 247,715 kg, valoare
în creștere față de anul 2014, când au fost confiscate 75,421 kg;
 cantitatea de droguri provenită din capturile semnificative realizate în cursul anului
2015 reprezintă peste 94,94% din totalul confiscărilor realiza te, în creștere față de anul
2014 (92%), astfel:
 total cantități droguri capturate: 1192,792 kg, 159907 comprimate, 0,596 litri și 75
doze;
 total cantități droguri provenite din capturi semnificative: 1132,52 kg., 154266
comprimate și 0,5 litri.

 confis cările de medicamente cu conținut psihotrop și stupefiant sunt în creștere
semnificativă , în special cele din categoria benzodiazepine;


2.7. Masuri legislative privind comercializarea si consumul de droguri
Extinderea și multiplicarea cr imei organizate într-un număr important de state a fundamentat
oportunitatea analizării acestui fenomen global la nivelul O.N.U.În acest cadru s -a elaborat o soluție
specială pentru combaterea ,,crimei ca formă de afaceri",în care se subliniază patru crite rii definitorii
pentru acest fenomen:
a. scopul : obținerea de câștiguri substanțiale;
b. legături:bine structurate și delimitateierarhic în cadrul grupului infracțional;
c. specific:folosirea atribuțiilor și relațiilor de serviciu ale participanților;
d. nivel:ocupar ea de către participanți a unor funcții superioare în economie și societate;

Unii criminologi consideră pe de o parte ca ,,asistăm la nașterea celei de a patra puteri în stat –
crima organizată",iar pe de altă parte să avertizeze ,,crima organizată"est e unul dintre prețurile pe

35 care societatea trebuie să le plătească pentru democrație.Dar ea trebuie sa facăîn așa fel încât
acest preț să fie cât mai puțin dureros.
Aspectele ce urmează a fi prezentate au fost cuprinse în materialele existente la ,,re uniunea
internațională asupra criminalității organizate și bandelor de infractori de origine asiatică,italiană
și est -europeană,care a avut loc la sediul INTERPOL în orașul Lyon,Franța.
Mafia este apreciată drept cea mai periculoasă organizație crimina lă,nu numai datorită
numărului de membrii,ci mai ales ca urmare a structurii și capacității sale de a dezvolta strategii
unitare.Mafia este singura organiație criminală care oferă un model criminal valabil la nivel
internațional.În ultimele decenii,mafia s -a instalat nu doar în Sicilia,dar și la
Roma,Napoli,Milano,Torino ,precum și în țări ca S.U.A,Canada,Australia sau România.Unitatea
de acțiune și buna organizare structurală a mafiei nu exclud o autonomie relativă a fiecărei
familii în ceea ce privește p roblemele locale și mici lupte fraticide ,mai ales pentru obținerea
conducerii aceseia.
1.Criminalitatea internațională italo -americană
Uniunea siciliană a apărut la sfârșitul secolului al XIX -lea la New York ca o societate
fraternală,având ca scop promovarea intereselor legitime ale imigranților sicilieni.Ca urmare a
imigrării masive din Italia,au apărut numeroase filiale ale Uniunii Siciliene în toate zonele
colonizate de sicilieni.În anul 1920 Uniunea avea 40000 de membrii în zona Chicago.Od ată cu
introducerea prohibiției alcoolului ,respectarea Uniunii a decăzut.Aceasta a fost infiltrată de
gangsteri care au pervertit țelurile asociației.
Cosa Nostra este a doua generație de imigranți italieni (născută pe pământ american) care s -a
doved it a fi mult mai adaptată noilor condiți socio -culturale și economice.S -a inițiat o acțiune de
organizare și coordonare a eforturilor gangsterilor italieni care a avut ca rezultat apariția unei noi
entități intitulate ,,La Cosa Nostra".Aceasta unește famil iile și le coordonează acțiunile prin
intermediul unei ,,Comisii"care analizează și supervizează orientarea generală și principalele
planuri de perspectivă ale ,,corpurilor"care analizează și supervizează orientarea generală și
principalele planuri de pers pectivă ale ,,corpurilor"reunite.
Două caracteristici importante ale Cosei Nostra seamănă cu cele ale vechii mafii
siciliene:Codul Tăcerii și structura ierarhică.
Cu toate acestea ,Mafia și Cosa nostra sunt diferite.Cosa Nostra a abolit funcția de , ,boss al
boss-ilor"și se impune mai degrabă prin inteligență decât prin teroare.Astăzi,Cosa Nostra și

36 Mafia continuă să opereze ,dar și pe alte continente.Ele rămân diferite prin structură ,mod de
acțiune și tip de conducere.
Lumea subterană a crimina lității organizate americane nu aparține exclusiv
italienilor,irlandezilor și evreilor,aici interferându -se ca într -o alianță:triadele chineze,yakuza
japoneză,italo -americanii și negrii.
2. Criminalitatea internațională europeană
În Germania,în legătură directă cu infractorii germani sau independent de aceștia au acționat și
grupuri de infractori de origine asiatică,italiană și est -europeană care au comis peste 500000 de
infracțiuni , provocând pagube de peste 3 miliarde de mărci.Grupurile de infractori , compuse din
japonezi,chinezi,ruși,italieni sunt implicate în traficul de droguri,furt cu mâna armată,trafic de
monedă,cărți de credit și pașapoarte false,trafic de autovehicule furate,răpiri de persoane în scop de
răscumpărare.Sunt aduse ilegal în Germaini a , din statele est -europene,prostituate,droguri și
substanțe radioactive,iar în sens invers traficanții transportă mașini furate.Femei tinere,în special din
Cehia,Slovacia,Polonia Romania,ex -Uniunea Sovietică sunt aduse ilegal în Germania și obligate să
se prostitueze.
În Franța acționează grupuri ale crimei organizate italiene , care în general se ocupă cu traficul de
droguri ,contrabandă,trafic de arme și muniții,autoturisme furate ,omoruri la comandă,trafic de
valută și cărți de credit false.Referito r la organizațiile de origine asiatică,organele franceze nu dețin
încă informații suficiente asupra lor,datorită faptului că încă nu pot fi penetrate și controlate
informativ.
În Federația Rusă ,un raport al Ministerului de Interne rus estimează că în ț ară operează
aproximativ 3500 -4000 de bande organizate.Prejudiciul cauzat de activitățile lor infracționale a fost
estimat la peste 15 miliarde de ruble,dar se apreciază că în economia subterană se manipulează
15000 de miliarde de ruble pe an.

3. Criminalita tea internațională chineză
O altă formă de criminalitate originară din Extremul Orient ,dar cu o activitate susținută și în
Europa Occidentală,o constiuie triadele chinezești ,care pun probleme serioase poliției ,fiind
implicate în tot felul de acțiuni ile gale :trafic de stupefiante,jocuri de noroc,prostituție
,șantaje,agresiuni,etc.

37 Una dintre principalele arme utilizate de triade pentru a câștiga bani este teroarea ,prezentă
nu numai în conflictele dintre bandele rivale ,dar și pentru supunerea celor care nu înțeleg să
plătească de bună voie taxele impuse pentru asigurarea protecției proprietarilor
barurilor,caselor de jocuri de noroc,etc.Principalul centru operațional al triadelor este situat în
Hong -Kong.Deși mii de infractori au părăsit insula,marii conducători ai crimei organizate
rămân în continuare aici,valorificând la maximum baza lor istorică pentru comerț ilegal.

România în lanțul internațional al crimei organizate
România a devenit un important punct de stocare a drogurilor,în aștepta rea unor trasee sigure
către piețele europene și americane.Există trei căi de tranzit către Europa,care trece prin țara noastră:
a. prin est -din Azerbaidjan,Rusia,moldova;
b. prin navele care vin în portul Constanța;
c. prin sud -din Turcia,Bulgaria;
Analiza feno menului din zonă arată că țara noastră este situată pe trei din cele cinci rute
balcanice de traficare a drogurilor,dinspre Orientul Apropiat și Mijlociu către zona de vest a
Europei.Această constatare demonstrează cât se poate de limpede că principalele cantități de
stupefiante sunt traficate pe aceste rute care includ și România.
Din ultimele studii , rezultă că mecanismele internaționale de aplicare a legii au constatat
tendința de schimbare a acestora și orientarea rețelelor de traficanți către Nord ul Mării Negre către
țări apropiate de rusia,cum sunt Uzbechistan,Tadjikistan și Afghanistan,iar de aici spre Vest,via
Ucraina și Polonia.De fapt este o mișcare strategică a traficanților care nu aleg rute neapărat
scurte,ci pe cele foarte sigure.
Româ nia se află în atenția traficanților prin poziția geografică.
Amplasarea geografică a țării noastre ,la intersecția principalelor comunicații ce leagă Orientul
apropiat de Europa Occidentală,la care se adaugă intensificarea schimburilor
comerciale,tur istice,culturaleetc,numărul mare de cetățeni străini aflați la studii sau în scop de
afaceri.Toate acestea constituie condiții favorizatoare traficului ilicit și consumului de stupefiante
și toxice în spațiul românesc.
Deschiderea granițelor a însemnat o creștere importantă a numărului de persoane,mijloace de
transport,mărfuri și servicii ce intră și ies din România.această situație a fost și este speculată de
către traficanți,care folosesc România ca pe un important cap de pod,ce face legătura dintre
Orientul Apropiat și Occident.

38 Pentru transportul drogurilor s -au creat două rute:
-către România , drogurile sintetice vin din Olanda;
-apoi dinspre Ucraina;
Cocaina nu este un drog foarte căutat la noi din cauza prețului de cumpărare foarte
ridicat.Există însă și aici două rute care vin,în special dinspre țările cu producție tradițională de
cocaină,cum sunt Columbia și Venezuela,ajung în Spania,iar de aici în România,via Italia.
În ultimii ani se constată o intensi ficare a activităților criminale din America de Sud și din alte
zone ale lumii,prin diversificarea metodelor de introducere a drogurilor în țara noastră,cu
destinația Europa de Vest,activități la care,alături de români,participă traficanți din
Columbia,Sta tele Unite ale Americii,Europa,Asia și Africa.
România prezintă un interes din ce în ce mai mare pentru rețelele de traficare a hașișului din
Africa (Nigeria,Uganda) și a cocainei din America de Sud (Columbia,Venezuela) spre europa
occidentală,mai ales Germania,Belgia,olanda,Austria;italia ,Spania.
Flagelul drogurilor reprezintă unul dintre fenomenele cele mai complexe,profunde și tragice ale
lumii contemporane.
Potrivit art.k.1.9 al Tratatului Uniunii Europene,Europolul are în competența sa alte forme
grave de criminalitate internațională,în acest sens ,Consiliul U.E.a adoptat la 10 martie 1995 o
măsură comună care avea să înlocuiască acordul ministerial care prevedea că Unitatea Droguri
Europol funcționează ca o echipă non -operațională,responsabi lă de schimbul și analizarea
informațiilor referitoare la traficul ilicit de droguri,traficul ilicit de materii radioactive și
nucleare,criminalitatea privind filierele de imigrație clandestină,traficul ilegal de
autovehicule,precum și organizațiile crimin ale implicate în aceste activități. Obiectivul declarat
al Europol a fost acela de a îmbunătăți eficiența și cooperarea poliției între statele membre,cu
scopul de a lupta împotriva terorismului,a traficului ilicit de stupefiante și a altor forme grave de
criminalitate organizată.
În această ordine se vor înscrie o serie de atribuții principale,dintre care amintim:înlesnirea și
schimbul de informații între statele membre,culegerea,adunarea și analiza informațiilor și a
semnalizărilor,comunicarea fără în târzieri serviciilor componente ale statelor membre cu ajutorul
unităților naționale,a informațiilor ce le privesc,facilitarea investigațiilor în statele
membre,transmiterea unităților naționale a tuturor informațiilor,precum și gestionarea și culegerea
acestora.

39 În ceea ce privește structura organizațională a Europol,ea se compune dintr -o structură
centrală cu sediul la Aja,de unde se dezvoltă birourile naționale operative în statele
membre,legate,la rândul lor de structura centrală prin ofițerii de legătură.Este compus din patru
organe :consiliul de administrație,directorul,controlor financiar și comitetul financiar.
Consiliul de administrație este format dintr -un reprezentant pentru fiecare stat membru și are un
președinte din partea statului ,c are exercită președinția semestrială a Uniunii Europene.Se
întrunește de două ori pe an și în mod normal la ședințele acestuia este prezentă pe bază de
invitație,Comisia Europeană.Consiliului de administrație îi este încredințat o serie de activități
deciz ionale,de control precum și consultative.
Directorul,numit de unanimitatea consiliului de administrație este numit pe o perioadă de patru
ani,numire ce poate fi reînoită o singură dată,și este ajutat de directorii adjuncți,numiți în același
mod.Este de subliniat faptul ca,primul mandat al directorului a fost de cinci ani ,respectiv patru și
trei ani pentru directorii adjuncți.Directorul este responsabil de atribuțiile conferite Europol –
ului,printre care principalele atribuții sunt de ordin administrati v,de gestiune a pesonalului,de
îndeplinirea hotărârilor consiliulul de administrație și alte atribuții minore.
Controlorul financiar,numit în unanimitatea consiliului de administrație și responsabil în fața
acesuia,verifică obligațiile economice în plata cheluielelor,constatarea și încasareaintrărilor.
Organizația Europol apreciază că fenomenul crimei organizate a devenit foarte complex.Pe plan
european se constată că actuala evoluție a fenomenului constă în implicarea și participarea tot mai
eficientă a infractorilor proveniți din terțe țări,care cooperează la săvârșirea actului criminal cu cei
aparținând statelor membre.În această situație,Europol se vede obligat să -și extindă aria de
colaborare confruntându -se pe găsirea unui cadru adecvat și a unor forme cât mai eficiente de
combatere a fenomenului infracțional.
Până în prezent Europol a devenit un receptor pentru schimbul de informații,atât pe plan
bilateral ,cât și multilateral,în acest scop a fost creat un birou de legătură pentru țările terțe ,pe
lângă care sunt acreditați ofițeri de legătură din statele membre.
Europol poate asista statele membre cu sugestii și activități de cercetare în sectoarele legate de
formarea membrilor serviciilor competente,de organizare și dotarea cu materiale a serviciilor
,metode de prevenire a infracțiunilor și,în final,de metodele poliției tehnice,științifice și,nu în
ultimul rând ,de investigație.
Pe aceste baze,fiecare stat membru și -a înființat o unitate națională însărcinată să desfășoare
atribuțiile me nționate mai sus.Această unitate națională ,care este unicul organism de legătură

40 între Europol și serviciile naționale competente,transmite spre Europol cel puțin un ofițer de
legătură,însărcinat să se ocupe de interesele unității sale.
Cu scopul de a desfășura atribuțiile conferite,Biroul European de Poliție gestionează un sistem
electronic al informațiilor,care este alimentat direct de State membre și este accesibil pentru a fi
consultat de unitățile naționale,de birourile de legătură,de directori,di rectori adjuncți și de agenți
Europol autorizați.
Experții din cadrul Secretariatului internațional conlucrează ,totodată,cu autoritățile naționale
pentru a se asigura ca acestea au acces la cele mai moderne tehnici pe care grupurile infracționale
le pu n la punct pentru realizarea obiectivelor,polițiile locale putând fi copleșite de grupuri
infracționale care au capacitatea de a folosi echipamente scumpe și sofisticate pentru a -și atinge
scopurile.Europol speră că va putea pune la dispoziția autoritățilo r locale resurse pentru a le
sprijini în lupta împotriva crimei organizate.
Birocrația din poliție complică,din păcate în mod grav,operațiunile internaționale polițienești,iar
unul dintre scopurile exprese ale Europol este realizarea unui dispozitiv jur idico -operativ pentru
înlăturarea birocrației fără a încălca în niciun fel principiul subdidiarității.
Întrucât barierele juridice,traduse prin ceea ce înseamnă specificul penal și procedural -penal al
fiecărui stat,există ,cu toate eforturile depuse de organismele internaționale pentru armonizarea
acestora,polițiile statelor lumii aflate în mai mare cunoștință de cauză ,au găsit căi și mijloace de
cooperare directă,pentru stăvilirea valului crimei organizate.

Acestea fiind,în general următoarele:
-adoptarea ori acceptarea instituției ofițerului de legătură,respectiv a unui reprezentant al
Ministerului de Interne al unui stat străin,detașat pe lângă reprezentanța Ministerului de Externe al
statului respectiv în propria țară.Acesta,având rolul de co laborare permanentă și directă cu
organele polițienești interne ,specializate în combaterea crimei organizate prin realizarea unui
schimb de informații în domeniu și conceperea ,ori realizarea acțiunilor care să ducă la capturarea
autorilor ori complicilor la asemenea acte infracționale.
-organizarea și desfășurarea unor acțiuni polițienești comune pe teritoriul unui stat,acolo unde
situația operativă o impune ,pentru depistarea și capturarea infractorilor;
-efectuarea unor comisii obligatorii pentru partenerul solicitant;
-asigurarea protecției martorilor sau victemelor pe teritoriul național,la cererea motivată a
partenerului străin;

41 -înființarea unei baze de date informativ -operative unice,la care să aibă acces toate serviciile
polițienești ,în vederea rezolvării unor cazuri propri ori cu implicații transfrontaliere;
-congrese,conferințe,simpozioane ori alte asemenea întruniri sau reuniuni internaționale ,în
cadrul cărora se dezbatb ori se analizează aspecte de interes comun;
-organizar ea și desfășurarea unor cursuri de calificare sau de schimb de experiență la nivel zonal
ori regional,în cadrul cărora cei instruiți vor dobândi un limbaj comun în ceea ce privește
exercitarea meseriei lor;
Ceea ce trebuie reținut este faptul că toate a ceste cooperări nu se pot realiza decât în baza unor
înțelegeri,aranjamente bilaterale sau multilaterale între state,guverne sau instituții guvernamentale
mandatate și interesate în cauză.
În acest sens,trebuie remarcate întrunirile periodice ale min iștrilor de justiție și de interne din
țările europene,finalizate de cele mai multe ori ,cu înțelegeri benefice pentru combaterea
criminalității organizate internaționale.
În altă ordine de idei,trebuie să menționăm faptul că din unele rapoarte ale țăr ilor membre ale
Organizației Națiunilor Unite,solicitate de Secretariatul General s -a reținut,că o problemă distinctă
ar fi solicitarea de către țările în curs de dezvoltare de asistență tehnică și financiară ,inclusiv
personal de specialitate în domeniul prevenirii criminalității din cadrul structurilor de specialitate
O.N.U. (Departamentul pentru Justiție Criminală și Prevenire Infracțională).
Atât în țările dezvoltate,cât și în cele în curs de dezvoltare s -a acordat și se acordă o importanță
deosebită re alizării schimburilor de experiență prin conferință,seminarii,vizite ale grupurilor de
experți,materiale documentare,publicații și date statistice.De asemenea,s -a acentuat necesitaea
colaborării și cooperării regionale între țările cu problematică comună, în majoritatea lor,state
membre O.N.U.Acestea au solicitat standardizarea și schimbul de date și informații pe linie de
poliție,în special prin crearea de sisteme automate în rețea , care să cuprindă atât pe cele statale,cât
și interstatale,cum este Rețeau a de Informații în domeniul Justiției Criminale a Națiunilor Unite.
Desigur,importanța deosebită a problematicii în discuție a determinat și o sporită conlucrare
internațională în ultimul deceniu al secolului trecut,dar și în prezent,prin contacte inter naționale la
cel mai înalt nivel,între factorii de decizie și organismele specializate ,unicul scop fiind acela de a
găsi soluțiile juridice și practice de a lupta cu mai mult succes împotriva organizațiilor criminale.
Unitatea de cooperare jdiciară eur opeană EUROJUST -în vederea intensificării cooperării
judiciare internaționale în materie penală și implicit a acțiunilor de contracarare a formelor grave
de criminalitate organizată.Consiliul European de la Tampere din octombrie 1999 a decis crearea

42 unităț ii EUROJUST,organism fondat în anul 2000,format din magistrați și ofițeri de poliție în
vederea stimulării și îmbunătățirii coordonării investigațiilor și procedurilor dintre autoritățile
competente din statele membre,îndeosebi prin facilitarea execuției a sistenței judiciare
internaționale mutuale și implementării cererilor de extrădare.
Astfel,că prin Decizia nr.2002/187/J.A.I Consiliului din 28 februarie 2002 a fost creată unitatea
Eurojust (numită Decizia Eurojust),cu personalitate juridică și finanța tă din fonduri europene,în
scopul îmbunătățirii cooperării juridice între statele membre,în special în lupta împotriva formelor
grave de criminalitate ,care sunt adesea fapte ale organizațiilor transnaționale.
Obiectivele principale ale Eurojust instit uite prin decizia de înființare vizează:
-coordonarea și stimularea îmbunătățirii legăturilor dintre statele membre,desfășurarea
activităților de investigare și urmărire a infracțiunilor de tip organizat transnaționale,discutarea
petițiilor provenin d de la autoritățile competente ale unui stat membru și orice informație furnizată
de o autoritate competentă.
-îmbunătățirea conlucrării autorităților statelor membre în ceea ce privește executarea hotărârilor
judecătorești,oferirea asistenței judicia re internaționale,respectarea prevederilor referitoare la
soluționarea cererilor de extrăfdare;
-susținerea și întrajutorarea cât mai eficientă a autorităților statelor membre în ceea ce privește
investigarea și urmărirea infracțiunilor;
printre obiectivele sale se numără și ameliorarea cooperării dintre autoritățile competente ale
statelor membre,în special prin facilitarea punerii în aplicare a asistenței judiciare internaționale și
a executării cererilor de extrădare ;susținerea,în orice fel a autorităților competente din statele
membre pentru a consolida eficiența cercetărilor și urmăririlor penale;sprijinirea cercetării sau
urmăriri penale la cererea autorităților competente unui stat membru,în cazul în care un acord a
fost incheiat cu statul respectiv sau atunci când ,într -un caz particular există un interes
fundamental pentru a oferi acest sprijin.
Unitatea Eurojust menține și dezvoltă o strânsă colaborare atât cu Europol,Rețeaua Judiciară
Europeană și Oficiul European Anti -fraudă (O.E.A. F.).
Domeniul competențelor Eurojust vizează tipurile de criminalitate și infracțiunile date în
competența Europol,precum și criminalitatea informatică,frauda și corupția sau orice altă faptă
care aduce atingere intereselor financiare ale Comunității Europene; spălarea produselor
ifracțiunii;infracțiuni împotriva mediului;participarea la o organizație criminală;precum și orice
alte infracțiuni în legătură cu cele indicate mai sus.

43 În realizarea obiectivelor,Eurojust funcționează potrivit proprii lor regulamente adoptate de
către Colegiul Eurojust (condus de un președinte și un vicepreședinte),alcătuit dintr -un
reprezentant național , detașat de ficare stat membru,având calitatea de procuror,judecător sau
ofițer de poliție cu competențe echivalente .
În vederea intensificării cooperării statelor membre în lupta criminalității organizate,autoritățile
statelor membre trebuie sa depășească treptat difernțele reglementărilor penale și procedurale,în
vederea înțelegerii corecte a limitelor în care nor mele juridice afectează suveranitatea statelor.
După Revoluția din 1989,în bogata paletă de infracțiuni ce s-au săvârșit și se săvârșesc în țara
noastră,s -a observat că procentul pe care -l ocupă infracțiunile de trafic de droguri este în continuă
creștere până la cote foarte alarmante.
România s -a transformat într -o placă turnantă cu droguri ,cu o semnificație aparte în contextul
balcanic,fapt confirmat și de cazurile descoperite în perioada 1990 -2003 de către statele din Europa
Occidentală,în care s -a stabilit că țara noastră a fost tranzitată de mari cantități de droguri
(exemplu:peste 9 tone de hașiș capturate în portul Constanța).
În România au fost adoptate următoarele acte normative:
 HG nr.1023/25.06.2004 (MO nr.663/23.07.2004) pentru a probarea Planului de acțiune în
vederea implimentării Strategiei naționale antidrog în anul 2004.Planul prevede sarcini cu
responsabilități și termene concrete pentru toate instiuțiile cu atribuțiuni în implimentarea
Strategiei naționale antidrog,fiind str ucturat pe 4 capitole:reducerea cererii de droguri prin
măsuri de prevenire,asistență medicală și psihologică;reabilitare și reintegrare
socială;reducerea ofertei de droguri;cooperarea internațională și sisteme informaționale.
 HG nr.1093/15.07.2004(MO nr.6 63/23.07.2004)pentru modificarea și completarea HG
nr.1489/2002 privind înființarea Agenției Naționale Antidrog.
Prin noul act normativ centrele de prevenire,evaluare și consiliere antidrog,de la nivelul
județelor și al sectoarelor municipiului Bucureșt i , constituie structurile teritoriale ale
Agențșiei,fiecare dintre aceste centre fiind prevăzute cu câte 5 posturi.De asemenea,numărul
maxim de posturi pentru Agenție a fost stablit la 321,exclusiv demnitarul,din care 235 posturi
pentru centrele de preven ire,evaluare și consiliere antidrog.Pentru anul 2004,Agenția
funcționează cu un număr de 136 posturi,exclusiv demnitarul,din care 50 pentru centrele de
prevenire,evaluare și consiliere antidrog de la nivelul sectoarelor municipiului București și al
județel or Cluj,Constanța,Iași,Timiș.

44 La 28.07.2004,proiectul de Lege privind unele măsuri financiare în domeniul prevenirii și
combaterii traficului ilicit de droguri,proiect aprobat de Guvern la 08.07.2004,a fost trimis
Senatului României.Acest proiect de act normativ are ca obiect crearea fondului de bunuri
confiscate provenite din traficul ilicit de droguri,precursori și alte infracțiuni .
Proiectul de modificare a Legii nr.300/2002 privind regimul juridic al precursorilor folosiți la
fabricarea ilicită a drogurilor a fost adoptată în Ședința Guvernului din data de 13 august și
transmis în Senat.Modificările propuse prin acest proiect de act normativ vizează,în principal
reformularea unor definiții,completarea liste precursorilor ce pot fi deținuțifără aut orizație sau
aviz,eliminarea licenței de export a precursorilor,instituirea comisei de distrugere a
precursorilor,abilitarea Inspectoratului General al Poliției Române de a primi notificări
referitoare la tranzacțiile comerciale cu precursori care se efect uează fără atngere fizică a
teritoriului României,sancționarea contravenționalăa nerespectării regimului de notificare a
exportului de precursori.Totodată sunt redistribuite unele competente privind controlul și
supravegherea operațiunulor cu precursori în sarcina autorităților abilitate și actualizarea
denumirilor acestora,precum și instituirea unui mecanism de cooperare cu operatorii și
asociațiile de operatori.
Proiectul Legii pentru modificarea și completarea Legii nr.143/2000 privind combaterea
traficului și consumului ilicit de droguri a fost adoptat în Ședința Guvernului din data de 13
august și transmis Senatului României.
În cadrul proiectului ,,Fondul Global"al Băncii Mondiale a fost primită tehnica de calcul
necesară implementării in dicatorului EMCDDA ,,Cererea de tratament".România a fost
reprezentată la Conferința ,,Strategia europeană asupra drogurilor -Drumul înainte"9 –
12.05.2004/Dublin; Conferința ,,Tendințe și politici în domeniul drogurilor" -25-28
.05.2004/Berlin; ,,Conferința p rivind cercetarea controlului drogurilor" -19-21 .07.2007 -Viena.
Traficul de droguri prevăzut de art.2 din Legea nr.143/2000 este incriminat de legiuitor într -o
variantă tip sau simplă și una agravată.Astfel,constituie infracțiune:,, Cultivarea, produc erea,
fabricarea, experimentarea, extragerea, prepararea, transformarea, oferirea, punerea în vânzare,
vânzarea, distribuirea, livrarea cu orice titlu, trimiterea, transportul, procurarea, cumpărarea,
deținerea ori alte operațiuni privind circulația drogur ilor de risc, fără drept, se pedepsesc cu
închisoare de la 2 la 7 ani și interzicerea unor drepturi ".
Dacă faptele prevăzute în alin.(1) au ca obiect droguri de mare risc pedeapsa va fi mai aspră.

45 Potrivit unei statistici realizate de Institutul pen tru cercetarea și prevenirea criminalității din
Inspetoratul General al Poliției, ,,toxicomanii români consumă anual droguri în valoare de 15
milioane de dolari".Potrivit aceluiași institut din 1996 și până în 2001,în România consumul de
droguri a crescut cu 450 de procente,fiind confiscate la nivel național 21,5 tone droguri
(Sursă:Metrobus nr.453 din 4 iunie 2002).
În București,după evenimentele din decembrie 1989 și -au făcut apariția și distribuitorii de
droguri,așa zișii dealeri.
Transportul ilicit de droguri
Reprezintă o altă modalitate prin care se poate săvârși infracțiunea ce o analizămÎn mecanismul
traficului de droguri,transportatorii au un rol esențial.Ei sunt aceia care mișcă drogurile dintr -o
țară în alta ,dintr -un anumit loc în altul sa u până la frontiere.De exemplu,opiul btrut ca să ajungă
din Laos,Birmania sau Thailanda (unde e produc ilicit în cantități foarte mari) în laboratoarele
clandestine din Marsilia (Franța),trebuie ă fie transportat cu ajutorul diferitelor mijloace de
transpo rt.Pentru a scoate opiul din Laos,traficanții se înțeleg cu anumiți transportatori (oameni
locali de încredre și bine selecționați pentru această operațiune) care urmează să ducă marfa de la
locul producției până la frontiere,unde aceasta este preluată de transportatori.
Un alt exemplu ,,un cetățean columbian a făcut studiile în Ro,ânia,în municipiul Cluj –
Napoca.În acest interval de timp s -a căsătorit cu o româncă din Cluj pe care o vom numi X.După
terminarea studiilor,cetățeanul columbian ,împreună cu s oția s -au stabilit în Columbia.Întors în
țara sa natală,acesta a intrat ca membru în rețeaua internațională de traficanți de
cocaină.Misiunea columbianului în rețea era aceea de a constitui pe teritoriul României un
depozit de cocaină.În acest scop ,columb ianul a foosit -o pe soția sa ,care fiind româncă și având
o soră în municipiul Cluj -Napoca,a atras -o pe aceasta pentru a -și atinge scopul propus.Pentru
constituirea depozitului de cocaină în România,soția columbianul trimitea periodic (pentru a nu
bate la ochi) sorei sale,diverse colete poștale.În documentele de expediere a coletelor se
menționa că acestea conțin haine,jucării sau obiecte de artizanat,iar în aceste obiecte erau
ascunse importante cantități de cocaină.Odată ajunsă și depozitată în Cluj -Napoc a la domiciliul
destinatarului,cocaina era preluată ulterior de un transportator care o scotea din România,ducând –
o la Roma în Italia.
Activitatea soției columbianului de a expedia colete poștale conținând droguri,reprezintă o
activitate tipică de trimi tere de droguri".

46 ,,Vameșii aeroportului din Manchester (Marea Britanie) au găsit asupra unei fetițe cantitatea de
13 kg heroină.Fetița adusese drogul din Pakistan".
Autoritățile britanice susțin ca marea majoritate a drogurilor transportate în Marea Britanie
provin din Afganistan.Traficanții folosesc drept cărăuși femei,tineri,oameni simpli sau disperați
care încearcă să treacă vama cu droguri diferite .(Sursă:Național nr.1507/11.04.2002).
Pentru a transporta opiu de la locul de producție până la f rontieră,transportatorii folosesc
animale de povară (măgari),urmând un traseu prin munți ,de ei știut,având garanția că nu vor fi
prinși de poliție.Alți transportatori versați folosesc autoturisme,camioane,autobuze sau TIR –
uri,pentru a duce drogurile dint r-un loc în altul.Ei ascund foarte bine drogurile în aceste mijloace
de transport sau își fac complici în rândul unor vameși și reușesc de fiecare dată să treacă
drogurile peste frontierele statelor pe care le străbat până la locul de destinație ,fără a fi prinși de
autorități.
Unii traficanți care sunt cunoscuți de polițiile diferitelor state și sunt supravegheați,pentru a nu
fi prinși cu drogurile asupra lor,folosesc transportatori locali pentru a duce marfa dintr -un loc în
altul.Pentru existența infra cțiunii în modalitatea ,,tranport ilicit"nu are importanță cantitatea de
drog transportată.De exemplu,un toxicoman bucureștean care își procura două doze de heroină
din ,,complexul studențesc regie"și se duce cu ele acasă,pe lângă activitatea ilicită de cu mpărare
și deținere de droguri,el încalcă legea și prin modalitatea transport ilicit.

Procurarea de droguri
Este o altă activitate interzisă prin lege.Nimeni nu are voie să procure pe căi ilicite droguri
pentru a fi furnizate altei persoane.Cei mai in teresați în obținerea /cumpărarea de droguri sunt
toxicomanii.Deoarece drogurile nu sunt libere la vânzare pentru consumul ilicit , toxicomanii
încearcă să le găsească în traficul ilicit.Ca orice marfă interzisă la vânzare și drogurile se găsesc
mai greu d e către toxicomani,mai ales atunci când sursa de la care se aprovizionează nu mai
există,fiind ,spre exemplu arestată sau decedată.În această situație toxicomanul trebuie să -și
găsească o altă sursă să -și cumpere drogul necesar lui.
Procuratorul este pe rsoana care procură cuiva ceva.În sensul legii penale,procurarea de droguri
reprezintă activitatea ilicită a unei persoane care prin posibilitățile…

Capitolul III

47 REZULTATE PERSONALE

CONCLUZIE
Trăim într -o epocă în care,ca rezu ltat al gândirii și creației,omul a pătruns până în cele mai
necunoscute taine ale naturii.Asistăm la eforturi susținute ale organizațiilor internaționale,ale
șefilor de state și de guverne de a contribui la soluționarea multiplelor conflicte și contradicț ii
care apar în lumea contemporană.Multora li s -a găsit și li se vor găsi rezolvări favorabile,ca
urmare a faptului că,totuși în ultima intanță,ființa umană poate și trebuie să se apere de marile și
numeroasele pericole care o amenință. încă.

48 Constatăm o recrudescență nemaiîntâlnită a flagelului drogurilor.Se nasc o erie de întrebări
firești,dintre care se detașează una,de fond , și anume ,dacă acest flagel poate fi pus ca gravitate
alături de un altul ce amenință omenirea,războiul nuclear.Un răspuns per tinent este greu de
dat,dar lăsând să vorbească cifrele,apare concluzia că,de fapt,de la începutul secolului
notru,drogurile au produs mai multe victime umane decât toate conflagrațiile militare care au
avut loc.
Flagelul stupefiantelor reprezintă un gr av pericol ce amenință tot mai mult umanitatea,printr -o
diversitate de forme specifice,pornind de la influența nocivă pe care o are asupra tinerii
generații,alterarea relațiilor sociale dintre oameni și continuând cu distrugerea
sănătății,îmbogățirea unor a,apariția de organizații criminale puternice,care,de multe ori
concurează cu puterea unor guverne,provocând adevărate ,,războaie locale " soldate cu mari
pierderi de vieți omenești.
Grav este că flagelul stupefiantelor a luat proporții și se observă cu ușurință că
granițele,problema violării acestora,a cetățeniei,a respectării normelor de drept sunt trecute de
marii traficanți pe planul al doilea,ca și cum nu ar exista.
Juriștii,sociologii,oamenii de știință din lumea medicală au încercat să abord eze în diferite
feluri problema referitoare la modul în care trebuie analizat,interpretat și estompat acest
fenomen.Soluțiile sunt greu de găsit,deoarece,în multe cazuri,traficul ilicit de droguri se află
îmbinat cu acte de terorism,trafic de arme și,la un ele organizații teroriste,cu false aspirații de
ordin ,,politic".Aceste mașinațiuni,deghizări și manifestări de subtilitate nu ascund,de fapt decât
niște încercări lipsite de orice scrupule,de a trage o perdea peste interesul fundamental care
guvernează gr upurile de traficanți -realizarea unor câștiguri fabuloase.

49 BIBLIOGRAFIE
1. Abraham Pavel -Drogurile,aspecte juridice și psihosociale,Editura Mirton Timișoara,2004;
2. Biberi I. -alcoolismul,Editura Medicală , București 1996;
3. Bontaș I. -Pedagogie,Editu ra All,București,1994;
4. Boroi alexandru -Infracțiuni prevăzute de Legea 143/2000 privind combaterea traficului și
consumului ilicit de droguri,Editura Rosetti,București,2001;
5. Bruja N.,Ileana Ionescu Vișan -Diagnosticul de la borator in intoxicațiile acute , Ed.Medicală;
6. Carmen Lopez Sanchez -Îndreptar privind alcoolul,tutunul și alte droguri;
7. Cerghit I. -Didactica,E.D.P,București,1996;
8. Cerghit I.,Neacțiu I.,Neguț I. -Prelegeri pedagogice,Ed.Polirom,2001;
9. Cheleea A.(coord.) -Psihot este,Editura Știință și Tehnică S.A.,București,1998;
10. Cheleea S. și colab. -Cercetarea sociologică,Metode și tehnici,Editura Destin,Deva,1994;
11. Cojocaru Venera -Teoria și metodologia instruirii,E.D.P,București,2002;
12. Cotrau M.,Popa L.,Stan T.,Preda N.,Kinkses A .-Toxicologie Ed.Didacică și Pedagogică
București,1991;
13. Dermengiu D.,Gorun G. -Toxicologie medico -legală românească,2006;
14. Dimitriu C. -Intoxicațiile acute,Editura Medicală,București, 1970;
15. Dr.Jose Antonio Garcia Rodriguez -Copilul meu,drogurile și eu;
16. Drăgan J.-Drogurile în viața românilor,Editura Militară,1994,coordonator Ion Sucevă;
17. RAPORT pentru Centrul European de Monitorizare a Drogurilor și a Dependenței de Droguri
realizat de Punctul Național privind Drogurile (Observatorul Român pentru Droguri și
Toxi comanii) din Rețeaua Europeană a Punctelor Naționale Focale privind Drogurile,2003
18. Raportul european privind drogurile . Tendințe și evoluții,2015;
19. AGENȚIA NAȚIONALĂ ANTIDROG -RAPORT NAȚIONAL PRIVIND SITUAȚIA DROGURILOR 2015
20. AGENȚIA NAȚIONALĂ ANTIDROG -RAPORT NAȚIONAL PRIVIND SITUAȚIA DROGURILOR 201 6
21.