Problema Adaptarii Anglicismelor In Limba Romana Actuala
PROBLEMA ADAPTĂRII ANGLICISMELOR ÎN LIMBA ROMÂNĂ ACTUALĂ
CUPRINS
ÎNTRODUCERE
1. INFLUENȚA LIMBII ENGLEZE- FENOMEN INTERNAȚIONAL
1.1 Evoluția relațiilor româno-engleze. O privire generală
1.2 Globalizarea lingvistică, rolul englezei în acest proces
1.3 Categoria neologismului necesar
1.4 Anglicisme de lux
1.5 Concluzii la capitolul 1
2. DIFICULTĂȚI DE ADAPTARE A ANGLICISMELOR LA VOCABULARUL LIMBII ROMÂNE
2.1 Aspecte fonetice și ortografice
2.2 Aspecte morfologice
2.3 Aspecte lexico-semantice
2.4 Aspecte legate de formarea cuvintelor
2.5 Concluzii la capitolul 2
3. EXPERIMENTUL LINGVISTIC DE CONSTATARE A UTILIZĂRII CORECTE A ANGLICISMELOR ÎN LIMBA ROMÂNĂ ACTUALĂ
3.1. Metodologia cercetării
3.2. Eșantionul cercetării
3.3.Etapele experimentului constatativ și metodele utilizate în cercetare
3.4. Interpretarea cantitativa și calitativă a rezultatelor cercetării
3.5. Concluzii la capitolul 3
CONCLUZII GENERALE ȘI RECOMANDĂRI
BIBLIOGRAFIA
ANEXE
INTRODUCERE
,,Limba este tezaurul cel mai prețios pe care-l
moștenesc copiii de la părinți, depozitul cel mai sacru
lăsat de generațiile trecute și care merită să fie păstrat cu
sfințenie de generațiile ce-l primesc”.
(Vasile Alecsandri)
O contribuție valoroasă la îmbogățirea și nuanțarea limbajului o are procesul de împrumutul cuvintelor noi și adaptarea acestora la sistemele limbii. Asupra limbii române, au ʺvenit” diverse influențe (slavona, turcă, rusă, franceză, engleza) care s-au manifestat într-o măsură mai mică sau mai mare și care au fost primite fie cu entuziasm, fie cu reticență.
Tema lucrări de față nu reprezintă o noutate. Ea a mai constituit obiectul de studiu al unor diverse cercetări – individuale sau colective – care au fost îndeplinite de angliciști și româniști și care au vizat anumite aspecte legate de influența limbii engleze asupra limbii române. Sunt foarte interesante în acest sens cercetările realizate de valoroșii noștri lingviști Mioara Avram, , Adriana Stoichițoiu Ichim, Theodor Hristea, Georgeta Ciobanu și alții.
Actualitatea temei. Am ales această temă deoarece am considerat că este un fenomen de actualitate dat fiind numărul foarte mare al anglicismelor care au pătruns în limba română în ultimul timp, număr care continuă să crească într-un ritm foarte rapid. Influența limbii engleze asupra limbii române nu este totuși o noutate a acestei perioade de timp. Ea are o vechime de peste un secol și jumătate și s-a produs la început mai mult prin intermediul altor limbi.
De asemenea, influența engleză nu s-a manifestat doar asupra limbii române, ci în majoritatea limbilor europene făcând din aceasta un fenomen internațional care face parte din globalizarea lingvistică. Ca și în celelalte țări, și în România au existat diferite idei care au criticat împrumutul de cuvinte englezești motivând că ar putea deveni un pericol pentru integritatea limbii române. Lucrarea de față nu își propune ca scop să judece influența engleză din limba româna actuală. Acest fenomen nu-l pitem considera ca unul negativ și nu avem motive să mergem până la a-l numi un pericol pentru limba româna. Cunoaștem faptul că una din funcțiile limbii este aceea de comunicare și nu putem să ne imaginăm o comunicare fără cuvinte sau cu prea puține cuvinte. Scopul nostru este un vocabular cât mai bogat și mai variat. La fel de incontestabil însă este faptul că anumite categorii de oameni exagerează în folosirea anglicismelor ajungând chiar la excesuri. Un rol important în dezvoltarea acestui fenomen îl are mass-media, care după cum bine știm reprezintă ,,a patra putere în stat” dar și un important factor cultural-educativ. Numărul foarte mare a anglicismelor folosite chiar și atunci când nu este necesar întâlnit în programul principalelor posturi de televiziune dar mai ales în revistele pentru tineri care duc de foarte multe ori la greșeli de limbă și abuzuri ar trebui să ne îngrijoreze dar fără a se exagera totuși.
Scopul și obiectivele lucrării. Ne propunem în această lucrare să studiem anglicismele dintr-o perspectivă normativă având în vedere principalele aspecte ale influenței limbii engleze asupra limbii românei dar și una descriptivă care își propune ca scop depistarea domeniilor unde împrumuturile englezești sunt des utilizate.
În realizarea scopului am poropus următoarele obiective:
teoretizarea sintagmei ˮglobalizare lingvisticăˮ
explicarea etimologiei termenului ˮanglicismˮ
evidențierea influenței anglicismelor la nivelul lexicului
identificarea problemelor legate de adaptarea anglicismelor la vocabularul limbii române
Importanța și valoarea aplicativă a tezei rezidă în faptul ca prezintă unele caracteristici ale adaptării elementului englez în limba română contmporană română. Este discutată și problema neadaptării elementelor engleze în limba română, ceea ce provoaca unele gereșeli gramaticale și lexicale în utilizarea anglicismelor. Toate acestea ar putea servi ca un indiciu pentru utilizarea corectă și normată a anglicismelor de către vorbitori de limba română.
Metodele și procedeele de investigație utilizate în eloborarea lucrării au fost condiționate de specificul problemelor abordate, de conținutul lucrărilor , astfel a fost folosită o gamă largă de metode, cum ar fi: expunerea, paralelismul, analiza și sinteza, comparația, explicația, descrierea, studiul de caz, etc.
Baza metodologică. În realizarea tezei de față au servit ca suport teoretic un șir de studii, articole, afirmații reprezentative ale multor lingviști și, filologi români, părerile, opiniile verbalizate ale autorilor naționali, cât și internaționali, dar și izvoarele literare, pe baza cărora s-au încercuit obiectivele lucrării.
Căutarea unor modalități eficiente de adaptarea a anglicismelor la vocabularul limbii române ne-a condus la formularea problemei cercetării care constă în insuficiența funcțională a procesului de adaptare a anglicismelor, care necătând la aceasta totuși au pătruns în limbajul român.
Ipoteza cercetării: împrumuturile din limba engleză, la fel și din alte limbi, vor fi de folos și vor îmbogăți vocabularul limbii noastre doar atunci cînd noi, vorbitori de limbă română, le vom utiliza corect, ținând cont de aspecte lexicale, morfologice și semantice ale adaptării anglicismelor la vocabularul limbii române. Dar nu trebuie să uităm de faptul că excesul de anglicisme reprezintă un pericol pentru integritatea limbii române.
Epistemologia cercetării a inclus conceptele esențiale oferite de mari lingviști, care au încercat să trateze fenomenul de anglicizare colectivă din diferite puncte de vedere. Ei au încercat să găsească nu doar dezavantajele acestui proces, dar și avantajele lui, pînă la sfîrșit să ajungă la concluzie că prezența anglicisemlor în vocabularul limbii române este un aspect pozitiv și binevenit. Suportul teoretico- știiințific l-au constituit conceptele elaborate de: Avram Mioara (1997), Adriana Stoichițoiu – Ichim (2001), Theodor Hristea (1984), Georgeta Ciobanu (1996), Zugun Petru (2000), Vintilă-Rădulescu Ioana (2004), Donici Mihaela-Cristina (2010), Novotna Jarmila (2005), Manea Constantin (2010) etc.
Inovația științifică și valoarea teoretică a cercetării este determinată de :
Abordarea conceptului de anglicism în cadrul glbalizării lingvistice;
Relevarea tendințelor și particularităților de adaptare a anglicismelor la sistemele limbii române;
Elaborarea unui chestionar de identificare nivelului de utilizare a anglicismelor în limba română actuală ;
Valoarea practică a cercetării rezultă din realizarea obiectivelor cercetării, din informațiile pe care ni le poate oferi literatura de specialitate. Elaborările teoreice vor putea fi de folos pentru cercetători, învățători, studenți și pentru ori ce persoană care dorește să utilizeze limba română corect și expresiv.
Etapele cercetării: stabilirea tematicii de cercetare, selectarea și studierea literaturii din domeniu, studierea aspectelor teoretice și celor practice;
examinarea cadrului conceptual, structurarea și elaborarea fundamentalelor științifice de adaptare a împrumuturilor englezești;
planificarea actiunilor experimenale prin intermediul elaborării chestionarului de depistare a nivelului utilizării anglicismelor în diferite domenii;
realizarea experimentului;
prelucrarea rezultatelor și interpretarea lor;
elaborarea corpusului principal al tezei.
Sumarul compartimentelor tezei. Întroducere este argumentează actualitatea temei cercetate, este formulată scopul, problema principală a cercetării, obiectivele care duc la realizarea scopului, se descrie valoarea teoretică și practică a studiului. Lucrarea este structurată în trei capitole, concluzii generale și recomandări, bibliografie și anexe [2, p.104].
Capitolul 1. Influența limbii engleze – fenomen internațional pune în valoare un șir se idei cu privire la geneza noțiunii de anglicism. Este explicat fenomenul de globalizarea lingvistică și rolul limbii engleze în acest proces. La fel în acest capitol putem găsi clasificrea anglicismelor în două categorii principale: neologisme și anglicisme de lux.
Capitolul 2. Dificultăți de adaptare a anglicismelor la vocabularul limbii române, acest capitol vizează probleme care apar în procesul de adaptare a anglicismelor la sistemul limbii române. Aici discutăm dificultățile adaptării la nivel fonetic, ortografic, morfologic, și cel semantic.
Capitolul 3. Experimentul lingvistic de constatare a utilizarii corecte a anglicismelor in limba româna actuală descrie metodologia cercetării, eșantionul implicat în experimentul de cercetare. Este descris instrumentul (chestionarul) utilizat în realizarea scopului cercetării. Este realizată analiza cantitativă și calitativă a datelor obținute.
În concluzii genrale și recomandări sunt redate, idei și acțiuni esențiale care au fost interprinse pentru atingerea scopului și rezolvarea problemei cercetării.
I INFLUENȚA LIMII ENGLEZE – FENOMEN INTERNAȚIONAL
1.1 Evoluția relațiilor româno-engleze. O privire generală
Datorită poziției sale geografice, română a fost influențată în mod direct de mai multe limbi din diferite tipuri genetice, iar acest lucru a transformat limba română într-un receptor generos, capabil sa asimileze cuvinte din diferite limbi. Impactul diverselor influențe lingvistice a favorizat deschiderea limbii noastre de a împrumuta cuvinte străine, inclusiv și cuvinte din limba engleză. În cazul limbii române, lipsa de rezistență la împrumuturi, care se dezvoltată de-a lungul secolelor, sa dovedit a fi de ajutor, favorizând integrarea elementelor limba engleză.
Deși cronologic limba engleză este ultima dintre limbile moderne (de exemplu, italiană, franceză, rusă, germană), pentru a contribui la îmbogățirea limbii române contemporane, prezența unor mii de anglicisme (cel puțin 3000) [8] în vocabularul general a limbii române, și o mulțime de termeni din domeniul științific, reprezintă un corpus care merită să fie luat în considerare.
Originea neologismelor în limba română este diversificată, dar majoritatea lor provine din limbile clasice: latina și greaca, din limbile neo-latine cum ar fi franceză, italiană, și din limbile germanice, cum ar fi germană și engleză. Aparținind unui nucleu familiar diferit decât limba latină, împrumuturile din engleză trebuie să treacă o adaptare dificilă sau proces de acceptare complicat din partea multor vorbitori. Totuși, să nu uităm că limba engleza are un număr destul de mare de cuvinte de origine latină (de exemplu, audit, bonus, item), și, prin urmare, unele dintre aceste împrumuturi din engleză nu afectează limba noastră, ei doar continua procesul vechi de re-latinizare a limbii române. Prin urmare, noi nu trebuie să fim îngrijorați de influența limbii engleze asupra limbii române, care doar pare a fi prea puternică.
Originile contactului dintre cultura engleză și cultura română, și influența englezei asupra limbii române pot fi regăsite începând cu secolul al XVI-lea, conform cercetării lui Arina Greavu (2010) [11]. greaca, din limbile neo-latine cum ar fi franceză, italiană, și din limbile germanice, cum ar fi germană și engleză. Aparținind unui nucleu familiar diferit decât limba latină, împrumuturile din engleză trebuie să treacă o adaptare dificilă sau proces de acceptare complicat din partea multor vorbitori. Totuși, să nu uităm că limba engleza are un număr destul de mare de cuvinte de origine latină (de exemplu, audit, bonus, item), și, prin urmare, unele dintre aceste împrumuturi din engleză nu afectează limba noastră, ei doar continua procesul vechi de re-latinizare a limbii române. Prin urmare, noi nu trebuie să fim îngrijorați de influența limbii engleze asupra limbii române, care doar pare a fi prea puternică.
Originile contactului dintre cultura engleză și cultura română, și influența englezei asupra limbii române pot fi regăsite începând cu secolul al XVI-lea, conform cercetării lui Arina Greavu (2010) [11]. Cu toate acestea, influența majoră a limbii engleză asupra limbii românesc a început în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, împreună cu intensificarea relațiilor culturale și economice dintre cele două țări, această influență a fost înregistrată în lucrările lexicografice ale timpului.
Hristea (1984) demonstrează că neologismele care limba româna a început să le împrumute din engleză în secolul XIX au intrat aproape exclusiv prin intermediul limbii franceze, multe dintre acestea aparțin terminologiei sportive: aut, bowling, baschet, base-ball, bridge, corner, fault, finiș, ofsaid, meci, outsider, polo, rugby, ring, scor, set, start, sportsman, șut, tenis, volei, etc. [13].
Un val de împrumuturi foarte importante din engleză în limba română, a început la rândul său, în secolul XX și a coincis cu intensificarea contactelor economice și culturale, fiind încurajat de dezvoltare industrială și economică a României după modele vest-europene, multe dintre aceste anglicisme sunt de origine britanica. Astfel, metodele tehnologice britanice împreună cu terminologia engleză, au fost aduse în atenția specialiștilor din foraj petrolier, miniere, finanțe, producerea oțelului, construcții navale, țesut, etc. Pentru aceste elemente industriale / economice, s-au adăugat altele, cum ar fi militare și circumstanțele politice.
A doua jumătate a secolului XX a vazut o intensificare suplimentară a acestei influențe, în pofida barierelor politice, economice și culturale existente între Europa de est și Europa de vest. Diversele circumstanțe, în special politice ale timpului, au dus la schimbarea atitudinii față de limba engleză. Astfel, în timp ce 1950 se crede ca au fost anii "marcate mai intens de xenofobie", tot mai multe cuvinte din limba engleză și-au găsit drumul în terminologia tehnică in anii 1970, atunci când România a început să simtă aerul independenței.
Această perioadă a fost marcată de un aflux de traduceri științifice și literare. Dovadă de majorarea influenței a limbii engleze asupra limbii române este înregistrare unui număr mai mare de anglicisme în dicționare românești începând cu anul 1970. Aceste dicționare includ și lucrări cu caracter general, cum ar fi Dicționarul explicativ al limbii române (DEX), dicționare de neologisme (DN) și înregistrări de cuvinte noi (Florica Dimitrescu, 1982, 1997: Dicționar de cuvinte recente – DCR1 și DcR2), precum și dicționare de specialitate, de exemplu, informatică, finanțe și comerț, marketing, sport și medicină.
În final, perioada contemporană, anume sfârșitul secolului XX și începutul secolului XXI este caracterizată de ceea ce este numit ca "influență engleză fără precedent" care se manifestă în mod direct, fără intermedierea altor limbi, în principal, prin intermediul studierii limbii străine și mass-media, fiind susținută de factori extra-lingvistice, cum ar fi moda si prestigiu. Afluxul de anglicisme în limba română, care caracterizează perioadă contemporană, este extraordinar de interesant și demn de studiat din perspectiva lingvistică. Prin urmare, aceste anglicismele recente constituie corpusul principal de cuvinte care vor fi analizate în prezenta lucrare.
Progresul continuu în arte, tehnologie, științe aduce un număr mare de cuvinte noi. Fiecare lucru nou, obiect, trebuie să poarte un nume; de exemplu: virus, apendicita, motorul etc. Și aceste cuvinte noi sunt fie împrumuturi din alte limbi sau noi creații din cuvinte vechi, formate cu ajutorul tuturor mijloacelor de îmbogățire a vocabularului: derivare, conversie, compoziția etc. Este interesant de observat că toate aceste elemente nu au fost înregistrate în dicționarele când au apărut pentru prima dată. În prezent nu mai putem comunica eficient, fără ele. Totusi, la fel ca majoritatea lucrurilor din această lume, există un revers al acestui proces: toate aceste cuvinte noi care apar într-o limbă trebuie să fie monitorizate cu atenție pentru a nu dăuna limbii, care primește aceste împrumuturi.
În ceea ce privește diversele elemente care au contribuit la acest aflux de anglicismele, există doi factori, în opinia mea cei mai puternici predictori de împrumut din limba engleză în română contemporană: necesitatea și prestigiu. Astfel, multe dintre cuvintele care au fost împrumutate în ultimele două decenii pentru funcția lor informativă, răspund la nevoile referențiale și comunicative specifice, în diferite compartimente ale societății românești, de exemplu economie, politică, cultură, distracție, știință și tehnologie.
Este general acceptat faptul că împrumutând termeni englezi, cum ar fi fast-food, pop music, management, pentru a descrie diferite realități culturale, este considerat un semn de internaționalizare a vocabularului românesc [26], în timp ce respingerea acestora este o manifestare de auto-izolare și provincialism cultural.
1.2 Globalizarea lingvistică, rolul englezei în acest proces
Termenul de « globalizare » este creat recent la noi, prin procedeul derivării, pornindu-se de la radicalul glob/global după o serie de modele străine : fr. globalisation, engl. globalization, germ. Globaliesirung și care îl plasează în sfera vocabularului « internațional » ; până în momenul de față, ultimele dicționarele românești apărute (generale sau de neologisme) nu l-au omologat ; în limba franceză globalisation este atestat începând din 1968 în Dictionnaire Historique de la Langue Française, numai cu valoarea sa de abstract verbal, utilizarea sa specială în domeniul economic nefiind, probabil, socotită generală în momentul apariției lucrării respective (1992).
Termenul a apărut, mai întâi, în domeniul economic, răspândindu-se ulterior rapid și în alte sfere a le vieții sociale. Globalizarea, după cum consideră analiștii, este, indiscutabil, un proces generat de dezvoltarea capitalismului, proces, care a luat amploare, mai ales, după destrămarea Uniunii Sovietice ca o alternativă viabilă la desființarea sau redimensionarea vechilor organizații economice interstatale. ʺGlobalisation is the rapid increase in cross-border economic, social, technological exchange under conditions of capitalismʺ [43].
Astăzi fenomenul are ramificații și efecte în domeniul structurilor vieții politice, al mediului, al culturii, al limbii etc [44].
Globalizarea lingvistica este un subiect dezbatut de lingvistii din întreaga lume. În contextul economic al secolului XXI, in care comerțul a depasit granițele statelor, limba engleza a devenit una dintre cele mai utilizate cai de comunicare între oamenii de afaceri și, ulterior, și între alte categorii de persoane. Posibilitatea ca limba engleza sa devina unica limba vorbita în toate țările planetei este tot mai intens pusa in discuție, însă cei mai mulți lingviști și cercetători în domeniu sunt împotriva acestei posibilități [14].
Sintagma globalizare lingvistică se referă la transformările din ultimele decenii ale limbilor naționale. Cele patru dimensiuni spațio-temporale ale globalizării: extensiune, intensitate, velocitate și impact [3, p. 40] reprezintă tot atâtea criterii și în domeniul lingvistic; în particular, acestea sunt îndeplinite de utilizarea limbii engleze. Fără îndoială, engleza1 este cea mai răspândită limbă de pe glob, chiar dacă familia limbilor romanice, în special spaniola și portugheza, araba, chineza sau hindi sunt utilizate de un mare număr de vorbitori. Dincolo de Marea Britanie, Statele Unite ale Americii și fostele colonii britanice, limba engleză este cea folosită în comunicarea între persoane de naționalități diferite. Spre exemplu, în aviație limba oficială de comunicare este engleza. Astfel, criteriul extensiunii este îndeplinit. Din numărul de limbi vorbite în prezent pe glob, apreciat între 2500 și 7000 [31, p.24], există câteva limbi care au fost și sunt folosite în spațiul internațional: limbile imperiului european (engleza, franceza, spaniola, portugheza), araba, malay, hindi, rusa, chineza și engleza americană. Dintre toate acestea, limba engleză este cea care se află în centrul sistemului lingvistic global, devenind o lingua franca prin excelență [12, p. 391]. Intensificarea relațiilor economice și politice la nivel mondial a contribuit într-un ritm direct proporțional la intensificarea folosirii limbii engleze. Cele două abordări opuse care se referă la răspândirea limbii engleze pot fi subordonate unei grile de evaluări duale: fie pozitivă, fie negativă. Perspectiva pozitivă susține necesitatea unui cod universal în comunicarea mondială, acesta devenind în prezent o necesitate vitală. Este evident însă, că în același timp limbile vorbite de un grup restrâns de oameni își pierd importanța comunicațională și implicit ajung la dispariție. Însă nu doar ascensiunea unei singure limbi care domină comunicarea la nivel planetar constituie un pericol pentru limbile mai puțin răspândite. Școlarizarea de masă și televiziunea constituie la rândul lor forțe de omogenizare ale căror efecte sunt considerate superioare celor ale forțelor de diferențiere [4, p.131].
Globalizarea lingvistică presupune însă răspândirea unei exprimări simpliste, fade, în care se folosesc cu preponderență doar cuvintele de bază. Sensurile secundare ale cuvintelor se pierd. Figurile de stil devin rara avis. Iar jocurile de cuvinte, pe care un vorbitor le poate realiza în limba sa maternă, sunt tot mai dificil de realizat. Principiul guvernator devine eficiența în transmiterea de informații, și nu esteticul care domină textele literare.
Globalizarea lingvistică trebuie privită în primul rând dintr-o perspectivă obiectivă, fără prejudecăți părtinitoare. Este nevoie de o limbă comună, cunoscută de toți, indiferent de naționalitate, așezare geografică ori cultură. Cât timp limba națională îți păstrează individualitatea și importanța în cadrul unei națiuni fenomenul mondializării lingvistice este unul firesc și necesar [5].
Astăzi, la început de nou mileniu și de secol se manifestă o nouă și viguroasă cuprindere a spațiilor de existență și de activitate umană, în cadrul căreia fenomenul globalizării este tot mai mult prezent și simțit. Această nouă și complexă realitate a lumii de azi, fie că o cunoaștem sau nu, fie că ne place sau nu, fie că o susținem sau o respingem înaintează tot mai mult, cuprinzând spații sociale și destine umane în continuă creștere. Interdepedența economică, politică, științifică și culturală la nivel mondial, deschisă sub impulsul teoriilor liberului schimb care a asigurat deschiderea frontierelor naționale, întărită de dezmembrarea blocului comunist și susținută de noile tehnologii informaționale devine o tot mai vizibilă preocupare a noilor purtători de valori universale și de acțiune în și pentru spații mondiale [42].
Declanșat în urmă cu 35-40 de ani, fenomenul globalizării s-a manifestat cu precădere în sfera economică, concretizată printre altele în extinderea comerțului mondial. Globalizarea a dus la retrasarea hărții economice mondiale, la înființarea unor rețele științifice și tehnologice care leagă centrele de cercetare de cercurile de afaceri importante din lumea întreagă. Asistăm astfel, atât în sfera politică cât și în cea economică, la tendința de a apela la acțiuni internaționale ca mijloc de găsire a unor soluții satisfăcătoare pentru problemele de interes mondial. În acest ansamblu, cei care pot contribui în cadrul acestor rețele fie prin informații, fie prin fonduri reușesc să li se alăture. Însă cercetătorii și oamenii de afaceri din țările sărace pot rămâne foarte ușor în afara acestor rețele, din lipsă de resurse, ceea ce face ca respectivele țări să nu se dezvolte, rezultatul final fiind că cei fără educație temeinică sunt lăsați în voia sorții, departe de autorul acțiunii [9, p.30]. Schimbările rapide ale societății, la care cu toții suntem martori, operează la două niveluri: în paralel cu internaționalizarea crescândă se manifestă tendința întoarcerii spre propriile valori. Asemenea schimbări îi supun pe cei care le trăiesc sau le direcționează unor tensiuni contradictorii. Presați din toate părțile de o societate modernă, care încă nu dispune de toate mijloacele de adaptare și integrare rapidă și eficientă, oamenii nu sunt pregătiți pentru a juca un rol important în noua situație mondializată. Se naște un conflict de adâncă profunzime între dorința de a manifesta loialitate față de diversele comunități locale și necesitatea de a da un răspuns pozitiv solicitărilor complexității lumii moderne, care diluează puncte fundamentale de susți- nere, între care cele familiale rămân ca prioritate. Sentimentul de dezorientare este determinat de numeroși factori dintre care esențiali devin: incapacitatea de a face față particularităților și dinamicii globalizării; teama apariției unor dezastre și conflicte care pun în primejdie viața oamenilor; sentimentul vulnerabilității în fața șomajului; neîncrederea în capacitatea de soluționare eficientă și oportună a disfuncționalităților generate de noul „șoc“ al globalizării. Neliniștiți și zdruncinați de această subminare a temeliei existenței lor, este posibil ca oamenii să perceapă tendințele declanșate din afara grupului lor ca amenințări și să trăiască, în mod paradoxal, sentimentul iluzoriu al securității oferit de retragerea în acest grup propriu și de respingerea „celuilalt“, pe care această retragere uneori o provoacă.
Fluxul liber al imaginilor și al cuvintelor în lumea întreagă, prin intermediul noilor tehnologii convenționale, care prefigurează lumea de mâine, a contribuit la transformarea nu numai a relațiilor internaționale, ci și la înțelegerea lumii de către oameni. Sistemele informaționale sunt încă relativ costisitoare, și pentru multe țări este dificil să aibă acces la ele. Controlul asupra lor le pune la dispoziție celor care le dețin pârghii culturale și politice reale, spre deosebire de cei ce nu au beneficiat de un tip de educație care să le ofere șansa și posibilitatea de a evalua informația pe care o primesc în funcție de importanța sa, pentru ca apoi să o poată interpreta și aprecia. Oricât de previzibilă și, de multe ori, oricât de agresivă ar deveni „cultura mondială artificială“, aceasta aduce totuși cu sine sisteme de valori implicite, care pot determina apariția unui sentiment de pierdere a identității la cei care sunt expuși acestui fenomen și sunt nepregătiți pentru a-i răspunde [32, p.465].
Acceptarea unei limbi naturale ca instrument unic de comunicare apare astăzi ca o necesitate obiectivă, stringentă a vieții sociale contemporane. Această înțelegere presupune, după cum precizam mai sus, acceptarea deliberată a unei singure limbi care să funcționeze în acest domeniu al comunicării, situație în care trebuie să se depășească mentalitatea mai veche de tip concurențial care implică ideea de supremație lingvistică. În consecință, în plan subiectiv, se poate ajunge la lezarea anumitor orgolii naționale, a anumitor veleități culturale dobândite în decursul timpului și favorizate de anumite împrejurări istorice; efectele negative ale «supremației lingvistice» apar, mai ales, în sfera limbilor consacrate, tot prin tradiție ca „ limbi de circulație internațională”.
Din rațiuni pur conjuncturale, create în procesul de evoluție economică, socială și tehnico- științifică a societății, limba acceptată ca limbă a globalizării a fost engleza. Motivele care au generat impunerea limbii engleze sunt evidente și o enumerare sumară a lor ni se pare suficientă; este clar că dezvoltarea vertiginoasă a tehnicii informatice ca și a domeniului financiar bancar s-a făcut, mai întâi în SUA, deci, în spațiu de limbă engleză. Faptul i-a determinat pe cei ce doreau să aibă acces la informația și cuceririle științifice americane, sau a obligat pe partenerii de afaceri să adopte în negocieri limba interlocutorului de peste ocean.. Un exemplu elocvent îl reprezintă Japonia, interesată după 1945 de refacerea economică, de performanțe notabile și rapide în domeniul vieții economice pentru ocuparea unui loc de prim rang în economia mondială; cum interesul promovării propriei limbi ar fi întârziat sau limitat ritmul dezvoltării economice într-un moment când, după război, economia țării avea nevoie de un ritm accelerat al refacerii și sincronizării, dar și al dobândirii unei eventuale supremații, oficialitățile nipone au acceptat comunicarea în limba engleză, au inițiat măsuri pentru extinderea studiului limbii engleze în scoli permițând, astfel accesul direct la informație, dar și la asaltul piețelor, chiar în interiorul societății americane. In ceea ce privește Japonia, interesul dezvoltării economice, atingerea unor performanțe care să poată face față concurenței au reușit să primeze asupra orgoliilor lingvistice și culturale naționale [40].
Mioara Avram (1997) afirmă că influența engleză asupra limbii române nu este o noutate a perioadei actuale, de după 1989. Ea are o vechime de peste un secol și jumătate, timp în care s-a exercitat la început mai puțin direct și mai mult prin intermediul altor limbi, în special franceză. Pentru secolul trecut, chiar dacă nu cercetam presa și alte documente de epocă, avem mărturia operelor literare ale lui C. Negruzzi, Ion Ghica și, mai târziu, I. L. Caragiale, cu renumitele sale High Life și Five o'clock. Destul de piternică în anumite limbaje funcționale (economice – în special finanțe, industria petrolului, marină, sport, cinematografie, viața mondenă) în prima jumătate a secolului nostru- ceea ce se poate vedea din lucrările de sinteză ale lui Sextil Pușcariu (Limba română, vol. I, Privire generală, ediția I, 1940) și Iorgu Iordan (Limba română actuală, O gramatică a ʺgreșelilorʺ, ediția I, 1943) și din articolele de presă ale lui Alexandru Graur (reunite în ultimii ani ai vieții Sale, în volumele Puțină gramatică, I;1987, II, 1988)-, influența engleză s-a dezvoltat mult după al doiulea război mondial, oricâte frâne i s-au pus în regimul totalitar. Pentru ponderea ei în deceniile trecute, pe care, în general, le uitam prea repede, amintesc faptul că , prin anii '70, când s-au deschis magazinele universale numite BIG, denumirea a fost percepută ca reprezentând adjectivul englezesc cu sensul ʺmareʺ, deși ea era o siglă formată din inițialele cuvintelor românești băcănie, industriale, Gospodină( desigur, o siglă aleasă nu întîmplător, ci tocmai pentru coincidență cu engl. big); faptul că așa a fost înțeleasă denumirea de către mulți vorbitori români arată familiarizarea lor cu limba engleză. Pe de altă parte însă, cu surprindere am constatat în presa recentă că același adjectiv englezesc în bing-bang ( un bun exemplu pentru legătura dintre limbă și cultură)!
Creșterea actuală a influenței engleze vine în continuarea unui proces îndelungat. Majoritatea anglicismelor de care se face caz astăzi, în măsură în care nu denumesc realității recente, sunt atestate în limba română cu mult înainte de 1989, ceea ce poate constata oricine din Dicționarul de neologisme de Florin Marcu și Constant Maneca (ediția a treia, 1978), Dicționarul de cuvinte recente de Florica Dimitrescu (1982), Dicționarul explicativ al limbii române (DEX), din prima lui ediție (1975) și mai ales din Suplimentul său (1988), care, de curând, au fost comasate în ediția a doua (1966), și, firește, aceste dicționare nu au inclus toateanglicismele cu circulație restrânsă la anumitecercuri [1, p.7,8].
Anglicizare se prezintă ca o tendință a limbilor actuale de a lăsa să pătrundă, mai ales, în domeniul vocaularului, influența engleză, aceasta manifestându-se, deci, ca element de superstrat. Fenomenul este cu atât mai nteresant, cu cât are loc întru limi neînrudite genealogic; prin faptul că acesta cuprinde astăzi un număr tot mai mare de limbi, el are tendința de internaționalizare, relevând o nouă dimensiune a contactului între limi [41].
Dacă luăm ca exemplu limba română, constatăm că acest element de superstrat are pondere destul de mica în ansamblul lexicului din perspectiva structurii sale etimologice [3, p.17].
Astfel, Adriana Stoichițoiu-Iachim în lucrarea sa ʺAspecte ale influenței engleze în limba română actualăʺ a menționat faptul că în bibliografia românească referitoare la problematica în discuție se operează, de regulă, cu trei categorii de termeni (împrumuturi propriu-zise; anglicisme și americanisme; xenisme), realitatea lingvistică actuală nu permite, în opinia noastră, o delimitare precisă între anglicisme /americanisme (cuvinte în curs de asimilare) și xenisme (cuvinte neadaptate, numite și barbarisme, cuvinte aloglote sau străinisme ori, pur și simplu, cuvinte străine). În sprijinul afirmației noastre poate fi invocat faptul că încadrarea cuvintelor de origine engleză în una dintre cele trei categorii stabilite de autoarea DCR2 este, în numeroase cazuri, discutabilă, dată fiind dinamica generală a lexicului. Astfel, între împrumuturile considerate neasimilate (xenisme) se înscriu – în mod impropriu -cash, jogging, puzzle, show, staff, story, summit, talk-show, trend (considerate cuvinte englezești), ca și master, racket, supermarket (prezentate drept cuvinte din engleza americană). în opinia noastră, ele pot fi considerate anglicisme (respectiv americanisme), în virtutea frecvenței și a circulației lor, precum și a faptului că se află în curs de asimilare morfologică, iar show, puzzle și racket au înregistrat și evoluții semantice pe teren românesc.
Din rațiuni similare, calificarea de anglicism ni se pare nepotrivită în cazul cu unele împrumuturi care sunt deja asimilate și folosite des, inclusiv în limbajul oral, de exemplu fan, cool, job, hit, star, stres, fain. Pe de altă parte, dicționarul amintit acordă cu prea mare ușurință statutul de anglicism unor împrumuturi neasimilate, cu sferă de circulație foarte restrânsă; brunch „ceva între mic-dejun și prânz”; free-lancer „colaborator extern la un ziar, post de radio sau TV”;pick-pocket „hoț de buzunare”; shuttle „navetă spațială” [28, p. 83].
Progresul continuu al artelor, tehnologiei, al științelor aduce cu sine o serie mare de cuvinte noi. Fiecare lucru nou, obiect, trebuie să poarte un nume; de exemplu: virus, apendicita, motor etc. Și aceste cuvinte noi sunt fie împrumuturi din alte limbi sau noi creații din cuvinte vechi prin intermediul tuturor mijloacelor interne ale îmbogățirii vocabularului: derivare, conversie, compoziție etc. Este interesant de observat că toate aceste elemente nu au fost înregistrate în dicționarele când au apărut pentru prima dată. In zilele noastre nu mai putem comunica eficient fără ele. Totuși, la fel ca cele mai multe dintre lucrurile din această lume, există un revers al acestui proces: toate aceste cuvinte noi care apar într-o limbă trebuie să fie atent monitorizate pentru a nu sufoca limba de împrumut.
În ceea ce privește diversele elemente care au contribuit la acest aflux de anglicismele, doi factori sunt, în opinia mea cei mai puternici predictori de împrumut din limba engleză în română contemporană: necesitatea și prestigiu. Astfel, multe dintre cuvintele care au fost împrumutate în ultimele două decenii pentru funcția lor informativă, acoperind nevoile referențiale și de comunicare specifice în diferite compartimente ale societății românești, de exemplu economie, politică, cultură, divertisment, știință și tehnologie.
Locul dominant limba engleză deține în avangarda progresului științific, precum și în afaceri și în alte relații internaționale, înzestrează acest limbaj cu conotații anumite modernității, modă și prestigiu, care promovează împrumuturile de cuvinte care nu sunt motivate de nevoie, prin urmare aceste termeni sunt numite "de lux" sau împrumuturi "inutile". Acesta este situația cu o mulțime de cuvinte împrumutate după 1989, precum și de Anglomania, care justifică utilizarea unui număr mare de termeni în domenii legate de viața de zi cu zi, cum ar fi muzica, sport, moda etc. O mulțime astfel de cuvinte sunt pur și simplu preluate (ele nu sunt într-adevăr împrumutate): fashion advisor – (ziare, reviste și TV preferă să utilizeze termenul în limba engleză); High Tech, a cărui traducerea română este "Tehnologie de varf", dar este de preferat în formă engleză, și așa mai departe.
Ajuns să se recunoască faptul că împrumut termeni americani / britanice cum ar fi : fast-food, muzică pop, management, pentru a descrie diverse realități culturale este considerat un semn de internaționalizare a vocabularului românesc, în timp ce le respinge este o manifestare de auto-izolare și provincialism cultural.
În concluzie, toate aceste aspecte – progresul, nevoi de comunicare, prestigiu, eficiență, inexistența de termeni, noi realități culturale – pot fi văzute ca factori puternici care ajuta la promovarea împrumuturilor de anglicismele în limba română, ca și în multe alte limbi.
1.3 Categoria neologismului necesar
Limba romana este o limba care unește aproximativ 28 de milioane de oameni, care o vorbesc în fiecare zi. Originea ei romanica o face asemănătoare cu alte limbi portugheza, italiana, spaniola sau franceza.
Istoricul ei poate fi urmarit pe parcursul unor anumite evenimente istorice pe care le-a traversat. De exemplu, cu 2000 de ani in urma, teritoriul de astăzi al Romaniei a fost populat de daci ocupațiile carora includeau agricultura, viticultura sau crescutul animalelor. S-au păstrat din perioada ceea câteva cuvinte ce țin de corpul omenesc și relațiile familiale (picior, cap, mana). Insa dacii nu sunt unicii stramoși ai romanilor și a limbii romane. Romanii au un rol important in dezvoltarea și istoria limbii romane atunci cand au încercat să copie comportamentul dacilor cîte puțin.
Un alt exemplu este influența slavă, pe parcursul secolelor VII, VIII și IX, slavii au venit pe teritoriul Romaniei actuale. În acestă perioadă slavii au reușit să învețe limba latină, iar limba lor a lăsat urme în limba română. Astfel putem găsi elemetele limbii slave în limba română de acum spre exemplu în pronunție ceea ce este vizibil mai clar în iodizarea sau palatizarea sunetului "e" la inceputul cuvintelor ca "el", "ea" sau "este".
In ziua de azi, limba romana este foarte influentata de limba engleză și franceza. Cu toate acestea influnțe diferite limba romana a reușit să-și păstreze originea romanica.
Vocabularul limbii romane include următoarele părți: masa vocabularului și vocabularul fundamental. Vocabularul principal include circa 1500 de cuvinte din cele mai des utilizate: denumirile unor obiecte și acțiuni foarte importante (casă, masă), numele unor culori importante, numele unor alimente, numele unor familii si ale unor rude, numele partilor corpului omenesc(mana, picior), cele mai bine reprezentate în vocabular sunt cuvintele de legatura, pronumele, numeralele.
Volumul vocabularului include 90% din totalitatea cuvintelor existente in limba romana: arhaisme (chezasieâ – garantie), regionalisme (cucuruz- porumb), termeni de jargon (merci), termeni de argou (polonic-bucatar). Este foarte bine cunoscut faptul că limba este în schimbarea continuă, schimbare apăruta în primul rand din cauza dezvoltării rapide a domeniului tehnologiilor și economiei. Fiecare perioadă a avut neologismele sale: slavonisme (cuvinte care au pătruns în limba în special prin intermediul traducerilor de cărți bisericești), ungurisme (mai ales în perioada stăpânirii austro-ungare în Transilvania), turcisme, grecisme, (in perioada fanariota), franțuzisme (în epoca moderna), anglicisme și americanisme apărute recent.
Vorbind despre influența limbii engleze, primul fapt demn de menționat este că vorbim de un fenomen global (nu numai european, ci și mondial). Imprumutul masiv de civnte anglo-americani a avut loc dupa al doilea razboi mondial în marea parte a limbilor europene și nu doar europene. Este un fenomen care poate fi explicat mai ales prin progresul în anumite domenii ale tehnicii. Trebuie menționat faptul că aceste imprumuturi și influențe sunt necesare, chiar pozitive, atâta timp cât nu devin excesive.
Procesul de împrumut a termenilor anglo-americani reprezinta un fenomen desfasurat în limba română mai ales în ultimul secol. E o pătrundere masiva, care continua sa creasca într-un mod rapid, dar care este motivată prin necesitatea de a denumi niște realități extralingvistice.
Un rol remarcabil în răspândirea inovațiilor lexicale aparține presei, care, pe langa faptul ca este considerata „a patra putere în stat”, joacă și un rol important în educație culturală a popurului unei țări. Prin audienta sa vastă, prin autoritatea pe care o impune, presa audio-vizuala și scrisa participă activ la „educarea lingvistica” a publicului, dar si la variație si difuzarea inovatiilor lexicale.
Aspectele influentei limbii engleze în romana pot fi vizionate din perspectiva normativa: pe de o parte norma lingvistică, iar pe de alta parte norma socio-culturală [39].
Norma socio-culturala stabilește motivatia si functia imprumutului din limba engleză în dependență de specificul unui anumit stil sau registru al limbii. Conform celor doua categorii stabilite de Sextil Puscariu (1976), anglicanismele care apar in vocabularul limbii române actuale se pot diviza in: „necesare” sau „de lux” [20, p. 24].
Împrumuturile „necesare" sunt cuvinte sau unități frazeologice care nu au corespondent românesc sau care prezintă anumite avantaje în raport cu termenul autohton (precizie, brevilocvență, expresivitate, circulație internațională).
Burbulea (2007) : ʺValul de neologisme ʺnecesareʺ, cu precădere anglicisme, vine să umple, înmod benefic, largi goluri de dominare, din domeniile politic, economic, financiar-bancar, tehno-științific, cultural, viața cotidiană, divertisment și alteleʺ [6, p. 216].
Ținând seama de complexitatea discursului publicistic, caracterizat prin împletirea funcțiilor referențială (informativă), conativă (persuasivă) și expresivă, anglicismele „necesare” pot fi motivate denotativ sau stilistic (conotativ).
Categoria aglicismelor denotative cuprinde, în general, termeni de specialitate care nu au echivalente românești, deoarece denumesc realități apărute recent în diverse domenii ale culturii materiale și spirituale. Printre avantajele utilizării acestor termeni se înscriu: precizia sensului, scurtimea și simplitatea structurii (cf. mass-media față de mijloace de comunicare în masă), precum și caracterul lor internațional, care facilitează schimbul de informații și tehnologii între specialiști. Deoarece îndeplinesc numai funcții denominative, acești termeni sunt lipsiți de expresivitate [28, p. 85].
În tabelul care urmează va fi prezentată lista domeniilor în care sunt des utilizate înprumuturile necesare din limba engleză.
Stanțieru (2011) remarcă faptul că invazia cuvintelor străine, în special al anglicismelor, este un fenomen firesc, în mare, imposibil de evitat, dat fiind că nu există o limită la care împrumuturile se opresc, dar, evident, atât mass-media, cât și vorbitorii ar trebui să fie mai rezervați în utilizarea xenismelor, căci folosirea corectă, adecvată a limbii reprezintă cartea de vizită a oricărui vorbitor [25, p.85].
1.4 Anglicisme ʺde luxʺ
Limba engleză deține locul dominant în avangarda progresului științific, precum și în afaceri și în relații internaționale, această poziție a limbii dotează vocabularul ei cu conotații specifice modernității. Modă și prestigiu, care promovează împrumuturile de cuvinte care nu sunt motivate de nevoie, prin urmare, aceste cuvinte sunt numite "de lux" sau împrumuturi "inutile". Aceasta este situația cu o multime de cuvinte împrumutate după 1989, și un grad ridicat de Anglomania justifică utilizarea unui număr mare de termeni în domeniile vieții de zi cu zi, cum ar fi muzica, sport, moda, politică, arte etc.
Anglicismele „de lux” reprezintă împrumuturi efemere, utilizate de un cerc restrâns de vorbitori, care nu sunt absolut necesare limbii române și care nu au o justificare stilistică. De cele mai multe ori, aceste împrumuturi dublează termini autohtoni, fără a aduce o informație în plus față de cuvintele românești sau apar ca sinonime recente ale unor împrumuturi anterioare. Ele sunt de cele mai multe ori nemotivate sau reflect un anumit veleitarism intelectual, snobism lingvistic sau insuficienta cunoaștere a resurselor limbii române, constituind manifestări tipice de anglomanie. Împotriva unor astfel de cuvinte se ridică cei mai mulți dintre lingviști [23, p. 137].
Cea de-a doua categorie implică anglicismele de lux, care reprezintă împrumuturi inutile, ce țin de tendința de ordin subiectiv a unor categorii sociale de a se individualiza lingvistic în acest mod, precum: band (orchestră), advertising (publicitate), toast (pâine prăjită), shopping (cumpărături), company (firmă, societate comercială), like (a plăcea), weekend (sfârșit de săptămână), horror (groază), girl (fată), cool (grozav), sexy (atrăgător), bad (rău), sorry (a regreta), please (te rog), busy (ocupat), friend (prieten), beauty (frumusețe), coffee (cafea), darling (dragă). Fără a cunoaște sensul anglicismului ales în vorbire, riscăm să uzităm construcții pleonastice intolerabile, de tipul: a face henț cu mâna, bord de conducere, bani cash, narațiunea unui story. Utilizarea anumitor anglicisme este absolut necesară, întrucât nu există corespondent în limba română (exemple: subscribe, puzzle, jazz, funk, rock, snowboard), iar altele rămân mereu „crude“, cum ar fi: sms, ok, bye, beep, trendy, fifty-fifty, VIP, Facebook, smart phone, webcam, ori locuțiunile, sintagmele, expresiile frazeologice: all right, best seller, angry young man care stau adesea pe buzele tinerilor.
Avantajele anglicismelor nu au determinat o ,,alterare“ a limbii române, ci, dimpotrivă, au contribuit la o permanentă înnoire și reconstrucție, la nuanțarea ei semantică și stilistică, la modernizarea lexicului, datorită faptului că limba e o ființă vie ce evoluează cu fiece zi ce trece, fiind privită, totodată, ca un aspect al creativității lingvistice [38].
Anglicismele „de lux” reprezintă împrumuturi inutile și, în unele cazuri, chiar dăunătoare. Ele sunt nemotivate sau posedă motivații de tip negativ, precum veleitarismul intelectual și afectarea, traduse prin snobism lingvistic, insuficienta cunoaștere a resurselor limbii materne, comoditatea sau graba care – mai ales în cazul ziariștilor – nu le permit să reflecteze asupra echivalențelor lexicale, pentru a alege termenul cel mai adecvat.
Întrucât asemenea termeni nu fac decât să dubleze cuvinte (sau unități frazeologice) românești, fără a aduce informații suplimentare (de natură cognitivă sau expresivă), ei constituie manifestări tipice de anglomanie, putând fi încadrați în categona așa-numitelor „cultisme”. Majoritatea anglicismelor din această categorie se regăsește în acel „jargon janquisant” sugestiv numit franglais, ceea ce poate indica – pentru unele dintre ele – o etimologie multiplă [28].
În tabelul care urmează va fi prezentată lista domeniilor în care sunt des utilizate împrumuturile ˮde luxˮ din limba engleză.
Seliverstu Elena (2008) afirmă că încadrarea unor împrumuturi într-o categorie sau alta este un proces oscilant. Astfel, se pot înregistra o serie de fluctuații privind statutul unor cuvinte care au fost incluse în categoria așa-numitelor împrumuturi „de lux” și care au devenit, cu timpul, necesare, datorită utilizării frecvente și acceptării lor de către vorbitorii de limbă română [23, p.138].
Gabriela Pană Dindelegan (1997) vorbește într-un articol despre terminologia lingvistică actuală și remarcă faptul că în cea mai mare parte împrumuturile terminologice sunt de proveniență anglo – americană și ,,în măsura în care termenul nou sau sensul nou corespunde unui nou concept, inexistent în lingvistica veche, sau unei perspective diferite de abordare a realității lingvistice ori este rezultatul unei detalieri, al unei rafinări a descrierii, introducerea oricărui termen și a oricărui sens este justificată” [18].
În opinia lui Donici M.C. (2010) anglicismele fac parte din realitatea noastră lingvistică iar atitudinea specialiștilor și a vorbitorilor trebuie să fie una rațională în această problemă, să ia în considerație atât avantajele cât și dezavantajele ei. Influența engleză nu trebuie tratată ca un mijloc de distrugere al limbii române, ci dimpotrivă ca un mijloc de modernizare a lexicului. Adaptarea acestor termeni corespunde unor necesități de expresie culturală, socială și funcțională. În ceea ce privește manifestările exagerate ale unor ,,anglomani”, vor fi cu siguranță ,,liniștite” de sistemele limbii dacă vor fi considerate inutile [10].
1.5 Concluzii la capitolul 1
Din analiza de mai sus rezultă că atât globalizarea lingvistică, cât și răspândirea în diverse limbi a anglicismelor sunt fenomene actuale care au tendința să se internaționalizeze. Faptele și argumentele discutate arată, pe de o parte că globalizarea lingvistică trebuie interpretată ca o consecință a mondializării economiei care pe planul schimburilor verbale a dus la crearea unei noi situații de comunicare în care se cere utilizarea de către parteneri economici a unei singure limbi ca unic instrument lingvistic de comunicare, iar pe de altă parte că alegerea limbii engleze pentru această funcție este un fenomen istoric conjunctural. Globalizarea lingvistică poate fi raportată din punct de vedere teoretic la bilingvism văzut nu sub aspectul său colectiv, ci sub aspectul său individual, căci în relațiile și schimburile economice părțile sunt interesate de cunoștințele de engleză ale partenerului numai în măsura în care acestea trebuie să asigure o comunicare eficientă.
Anglicizare actuală a unor limbi, deși prezintă tendința de internaționalizare rămâne un fenomen procentual scăzut, rezultat din evoluția firească a unei limbi sau a alteia, iar din punct de vedere lingvistic el se circumscrie fenomenelor de superstrat [40].
Anglicism este o unitate lingvistică de origine engleză, care apare des în diferite domenii a limbajului românesc. Aceste civunte sunt împrumutate din vocabularul limbii engleze și adaptate la diferite niveluri (fonetic, morfologic) in limba română. De obicei anglicismele sunt binevenite și des sutilizate de generația tînără, deoarece utilizarea ecestora în discursul său este la modă, cum s-ar spune ʺfashionableʺ. Cei mai în vîrstă tratează anglicismele cu precauție, pentru ei anglicismele sunt niște cuvinte care poluează limba română, deoarece acest grup de oameni tind să pastreze puritatea inițială a limbii.
Conform cercetărilor facute de Sextil Pușcariu (1976) anglicismele care apar în presa actuală pot fi divizate în două categorii : neologisme ʺnecesareʺ și cele ʺde luxʺ.
Împrumuturile necesare reprezintă un grup de anglicisme care nu au echivalent în limba română, astfel reprezintă o nouă unitate lingvistică. Această categorie de împrumuturi este binevenită, deoarece îmbogățește limba recipientă, introducând o noțiune nouă sau prezentând unele avanteje în raport cu termenul autohton.
Anglicisme ʺde luxʺ reprezintă un grup de cuvinte, care sunt considerate împrumututri inutile, deoarece au echivalent în limba română, dar introducerea variantei engleze este o tendință modernă.
Cu toate avantejele și dezavantajele sale anglicismele au contribuit la o permanentă înnoire și reconstrucție a limbii române, la nuanțarea ei semantică și stilistică, la modernizarea lexicului, datorită faptului că limba e o ființă vie ce evoluează cu fiece zi ce trece, fiind privită, totodată, ca un aspect al creativității lingvistice.
Pentru a rezuma, toate aceste aspecte – progresul, nevoi comunicative, prestigiu, eficiență, inexistenta de termeni, noi realități culturale – poat fi văzute ca factori puternici care ajuta la promovarea împrumutului de anglicisme în limba română, la fel ca și în multe alte limbi.
2. DIFICULTĂȚI DE ADAPTARE A ANGLICISMELOR LA VOCABULARUL LIMBII ROMÂNE
2.1 Aspecte fonetice și ortografice
Perioada actuală este una de mari și multuple schimbări, în care comunicarea umană este caracterizată printr-o adevărată deflagrație de idei, termeni noi din tehnică sau din știință, care își află reflectarea într-un nou mod de a judeca, de a acționa și a le exprima prin mijloace expresive și originale.
Încadrate în sistemul lingvistic a limbii române, inovațiile lexicale devin adevărate unități structurale și funcționale, însă multe anglicisme rămân neadaptate la nivel fonetic și morfologic la sistemele limbii române, unele dintre ele lipsesc chiar în lucrările lexicografice: boarder, boyband, blog cover, challange, fres, review, office, modeling, hair-style, track, nick-name, outfit, fulltime, partytime, songwriter, laptop, target, t-shirt, shaping, stick, writing, offline, online.
Opiniile lingviștilor în privința acceptării sau respingerii anglicismelor sunt împărțite. Cei mai mulți (Mioara Avram, Georgeta Ciobanu, Ștefania Isaac, Adriana Stoichițoiu-Ichim) au declarat mai curând permisivitate în recomandările lor normative, însă solicită pentru impunerea unor tipare stricte de adaptare morfologică a acestor termini. O părere contrară este cea a regretatului senator și lingvist George Pruteanu care declară că „Ceea ce pretind, e ca noile cuvinte – repet: binevenite! – să fie scrise românește. Nu putem scrie nici franțuzește, nici ungurește, nici englezește limba română. Atâta timp cât va exista, limba română trebuie scrisă românește. În toate cazurile în care e posibil fără pierderi semnificative, orice cuvânt nou-preluat trebuie integrat sistemului, asimilat, autohtonizat, conform regulilor de scriere și de pronunție ale limbii române. În era globalizării, pe care o trăim acum, acest lucru trebuie să se petreacă mult mai prompt, mai rapid, și un rol serios îl joacă, pe de o parte, presa, pe de alta, lucrările normative, dicționarele. Dacă ele încă propun, din inerție sau timiditate, să scriem, în romgleză, lookul sau site-ul, ele fac un deserviciu limbii române. O limbă nu se îmbogățește cu xenisme, cu cuvinte care rămân străine. Nu se poate ca zone ample din limba română să fie, grafic, «colonii»”. G.Pruteanu reproșează ediției noi a Dicționarului ortografic, ortoepic și morfologic – „că legitimează oficial romgleza, că recomandă scrierea englezește a unor cuvinte simțite ca românești, astfel, consideră el, fără frâna lucrărilor normative și a cunoscătorilor limbii engleze, anglicismele recente s-ar adapta la limba română ușor…”[37].
Totuși în lingvistică s-au precizat deja doua categorii mari ale cuvintelor de altă origine într-o limbă: adaptate și neadaptate, sau, după cum vizează acest fenomen cercetătorul Francisc Kiraly, în preluarea unui cuvânt din altă limbă se pot distinge mai multe etape, dintre care menționăm:
a ) împrumuturile propriu-zise, adică cuvintele venite din alte limbi, care s-au adaptat la sistemele morfologic și fonetic sunt utilizate mai des, dau naștere la derivate și nu mai sunt vizate de vorbitori ca fiind cuvinte de altă origine (lider, miting);
b) cuvintele străine, adică cuvintele care nu corespund acestor cerințe, au morfeme străine în corpul lor, nu corespund morfologic, se folosesc incidental, iar vorbitorul, fără să fie specialist în domeniu, le poate depista ușor originea (leasing, show). Așa fiind cuvântul de altă origine, în prima fază a existenței sale pe teren românesc, este termin străin și devine împrumut doar atunci când se supune particularităților limbii în care a nimerit. Împrumutul este destiația finală, rezultatul, încheierea procesului. Dacă procesul începe, dar nu trece etapele necesare, și din cauze diferite se întrerupe, în acest caz avem un cuvânt străin și nu un împrumut. Cu alte cuvinte, orice împrumut a fost cândva termin străin, dar nu fiecare termin străin utilizat ajunge la destinația sa finală de a fi împrumut [24].
Conform ideilor lui Rus Maria Laura, adaptarea fonetică și grafică depinde de mai mulți factori: momentul intrării în limbă, conștiința lingvistică a vorbitorilor (cunoașterea sau necunoașterea limbii engleze). Cunoscătorii limbii engleze acționează ca ,,frână” în calea adaptării. Caracterul internațional al anglicismelor denotative motivează folosirea lor în forma originară (tocmai pentru a fi un ,,instrument” facil de comunicare între specialiști și nu numai). Ele nu se vor adapta niciodată, tocmai datorită acestui caracter: lobby, hobby, thriller, brandy, ketchup, western etc.
Un alt factor demn de menționat este filiera de pătrundere în limba română. Avem anglicisme pătrunse prin filieră franceză (șalanger din challenger, golaveraj din goal-average) și germană (forme incorecte ortografiate cu ș pentru start, sprint, strand).
O manifestare evidentă de snobism lingvistic este în cazul anglicismelor intrate demult în limbă și care sunt ortografiate conform etimologiei lor, deși acestea sunt adaptate fonetic și grafic: interview (pentru interviu), clown (pentru clovn), leader (pentru lider) ș.a.
Acele anglicisme care au pătruns în limba vorbită se ortografiază fonetic. Cel mai cunoscut exemplu în acest caz este blugi, care s-a adaptat total.
Dificultăți apar adesea în scrierea compuselor englezești cu sau fără cratimă, precum și în
utilizarea cratimei în cazul formelor articulate enclitic, flexionate sau derivate. Normele actuale nu sunt explicite în aceste situații [22].
G. Ciobanu (2004) afirmă că "ortografia fonetică" trebuie înțeleasă ca "un sistem unde fiecare sunet denotă o literă și fiecare literă denotă același sunet " [7].
Varga (2010) menționeaă că, în ciuda emulație vorbitorilor să pronunțe împrumuturile așa cum se pronunță în limba donatoare, o replica fonetică exactă este aproape imposibilă. Prin urmare, fonemele de limba maternă adesea înlocuiesc sunetele necunoscute a limbii donatoare [30].
În studiile lingviștilor români, anglicismele sunt tratate ca neologisme, adica cuvinte îmrumutate începând cu secolul al XIX-lea până astăzi. O categorie aparteo formează și așa-zisele barbarisme și xenisme. ʺÎmprumuturile neadaptate – cele care nu s-au diferențiat prin nici o trăsătură semantică de sinonime ale lor – sunt barbarisme, iar cele care sunt păstrate intenționat cu forma și sensul di limbile împrumutătoaresunt xenismeʺ [33]. În procesul de adaptare, aceste împrumuturi devin treptat neologisme.
Novotna Jarmila (2005) încearcă să răspundă la următoarea întrebare : ʺCum sunt adaptate împrumuturile engleze la sistemul gramatical al limbii române ?ʺ Mă voi referi pe rind la ortogrfie, morfologie și la formarea cuvintelor. In ortografia românească, în ceea ce privește transcrierea cuvintelor străine, predomină astăzi două tendințe. Unii lingviști recomandă ortografia strict etimologică, alții o preferă pe cea fonetică, de exemplu : aisberg- iceberg, ghem- game, lider – leader, meci – match. Deocamdată nu există un acord comun, de aceea putem întîlni diferite variante, în funcție de gradul de adaptare al cuvântului respectiv. Observăm totuși că cuvintele mai recente sunt scrise etimologic, iar cele mai vechi în mod fonetic. Există și cazuri de ortografie greșită : offsaid în loc de offside sau ofsaid, ghay în loc de gay sau ghei, uneori aceste greșeli pot fi exemplificate prin ortoepia greșită a cuvântului englez în mediul românesc. O altă problemă este folosirea liniuței la cuvinte de origine engleză, ca de pildă : week-end, dar și unele cazuri de flexiune ; de exemplu : week-end-uri, bridge-ul, show-uri [17].
Contribuțiile de până acum au discutat aspecte majore ale adaptării anglicismelor la nivel fonetic, grafic și morfologic.
Mioara Avram (1997) are idei diferite cu privire la problemele de pronunțare și de scriere, ea sublinia deosebirile existente la multe anglicisme între aspectul oral și cel grafic, precum și soluțiile divergente de normare, statuate sau numai propuse. Anglicismele furnizează cel mai mare procent de abateri de la aplicarea principiului fonetic (mai exact, fonologie) în ortografia limbii române și e greu de imaginat că generațiile care stăpânesc din ce în ce mai bine engleza vor accepta românizarea celor scrise cu ortografia etimologică originară. Dimpotrivă, multe voci cer să se revină la scrierea etimologică și în cazul unor cuvinte scrise acum fonetic, de tipul aisberg (iceberg), ghem (game), lider (leader) sau meci (match), ceea ce iarăși e greu de admis, chiar dacă ar fi în spiritul unor tendințe internaționale. Să recunoaștem însă că, la unele cuvinte, s-au făcut greșeli de normare asupra cărora ar trebui să se revină: cazuri flagrante, sunt grafiile și pronunțările cnocaut și cnocdaun (pentru knock-out, respectiv knock-down), cu c inițial, în contradicție cu abrevierile menținute cu k (K.O., K.D.) pentru că sunt internaționale, fără a mai vorbi de neconcordanța cu pronunțarea englezească (litera inițială к nu se pronunță aici); exagerat populistă este și norma scrierii fonetice hailaif (pentru high-life), stabilită în 1953, pe care DOOM și îndreptărele ulterioare acestuia s-au jenat să o preia, dar nici nu au avut curajul s-o modifice (deci, pur și simplu, au omis cuvântul), în timp ce DEX o menține [1, p.14].
Modificările fonetice care au loc în timpul procesului de adaptare sunt analizate detaliat în cartea Cristinei Athu ʺIinfluenta limbii engleze Asupra limbii române actualeʺ (2011). Aici sunt unele dintre cele mai importante modificări, găsite in cercetarea ei:
Schimbarea de consoana finală pentru substantivele de genul masculin:
– z în loc de d, cum în: bodyguarzi, milorzi, pounzi, stewarzi;
– ș în loc de s, cum în : boși, jeanși, pamperși;
– ț în loc de t, cum în: biți, byți, cenți, digiți, megawați, rackeți.
Unele substantive masculine care conțin – man au mutatie vocala a / e: businessmeni, congresmeni, gentlemeni, yes-meni; De asemenea, walkmenuri (neînsuflețit); spre deosebire de împrumuturi venite prin intermediul limbii franceze: cameramani, barmani, vatmani, de asemenea vitezomani, jazzmani.
Unele cuvinte preiau ortografia fonetică: aisberg for iceberg, cocteil for cocktail, scheci for sketch, șou for show, finiș for finish, lider for leader (nu este acceptat), biznis (nu este recomandat de DOOM2) for business.
Un caz special este scrierea fonetică. Stoichitoiu-Ichim (2003) explică faptul că scrierea fonetică a unor termeni englezi neasimilați este dată în contextul valorilor conotative de tip ironic: “Politicienii români, abonații forumurilor unde se vorbește de integreișăn și neito, se pare că se simt foarte bine. “ (Adevărul, 18.11.1998). Prin urmare, formarea unor derivări cu intenție peiorativa, în baza unor termeni englezi bine asimilate, este specificul limbajului utilizat în pamflete. Un exemplu ilustrativ de astfel de derivare este termenul meeting, asimilat ca miting în limba română, si utilizat ca rădăcină pentru numeroase derivări: mitingar, mitingărie, a mitingi, mitingism, mitingist, mitingistă, si cuvinte compuse: mitingofilie, mitingomanie, minimiting, toate inventate în jurul anilor 1990 -1992 [36].
Rumyana Lyutakova abordează subiectul asimilării ortografice într-un, care a apărut în revista ʺRomanoslavicaʺ, în 2004. Ea explică faptul că împrumuturile limba engleză care intră în limba română sunt în primul rând asimilate din punct de vedere fonetic și doar după aceea din punct de vedere ortografic. Ea, de asemenea vorbește despre diferite etape de adaptare ortografică. Ea menționează trei etape de adaptare ortografică: adaptare inițială / preliminară, etapa împrumuturilor, care sunt în curs de adaptare si asimilare, împrumuturile, care sunt complet asimilate în limba română [15].
Anglicisme care se încadrează în aceste categorii au un grad incomplet de adaptare la sistemul ortografic a limbii române și majoritatea lor își păstrează ortografia originală. Majoritatea împrumuturilor din limba engleză aparțin acestei categorii și au o ortografia etimologică. În afară de împrumuturi apărute recent: hardware, marketing, workshop, feedback, brainstorming, hold-up, pacemaker, killer, display, challenge-day, duty-free, airbag, etc (unele dintre ele nu sunt înregistrate în dicționare contemporane de limbă română: DEX, MDN, DOOM), există de asemenea, unele împrumuturi a căror ortografia încă nu a fost schimbată, deși acestea sunt împrumuturi mai vechi: team, bridge, whisky, western, twist, rummy, musical, etc.
Anglicismele care sunt în proces de adaptare reprezintă etapa intermediară care "prezinta evolutia împrumutului în felul său față de asimilare" [15]. Cuvântul împrumutat are o formă tranzitorie, afișează caracteristicile atât donatorului cît și a limbii de recepție (o combinație de ortografie etimologică și fonetică). Împrumuturile care aparțin acestui grup au grafii hibride și, pentru majoritatea din ei sunt înregistrate mai multe variante de scriere, care pot fi găsite în dicționare.
Variantele de ortografie înseamnă "evoluția și direcția schimbărilor care au avut loc în procesul de adaptare"[15]. Atâta timp cât există variante de ortografie, procesul de asimilare nu este complet finalizat. Mioara Avram (1997) distinge între variantele înregistrate și acceptate de DOOM și cele utilizate în discursul zilnic, care nu sunt înregistrate în dicționar sau altele care abordează aspecte normative. Există multe exemple de variația ortografică (etimologică / ortografia fonetică):
– bodyguard / badigard (DOOM 2005): uneori acest cuvânt apare asimilat cu varianta Americană (badigard), dar, în prezent, varianta etimologică (bodigard) este utilizată pe larg în reviste și ziare;
– break / brec (DOOM);
– clearing / cliring (DOOM 2005; DEX 1998);
– clovn / claun (DOOM 2005);
– cocktail / cocteil (DOOM 2005);
– derby / derbi (DOOM 2005);
– game/ ghem (DOOM 2005);
– roast beef / rosbif (DOOM);
– sandvici / sendviș (DOOM 2005);
– sandviș / sandvici / sanviș (DEX 1998) (ultimele două sunt variante de ortografie opționale, prima este recomandată de DEX);
– smash / smeș (DOOM 2005).
Ortografia anglicismelor clovn și brec a fost reglementată în 1953 printr-o reformă majoră de ortografie. Printre cuvinte care au fost supuse aceluiași proces de reglementare, există, de asemenea, fotbal și chec.
Lyutakova (2004) a observat, de asemenea, un proces de adaptare inversată. Unele împrumuturi asimilate ortografic sunt utilizate în prezent cu ortografia lor etimologică inițială, ortografia fonetică se înlocuiește cu cea etimologică:
– cnocdaun, cnocaut (DEX) → knockdown, knockout (DOOM);
– hailaif (DEX 1998) → high-life (DOOM 2005);
– jaz (DEX) → jazz (DOOM);
– șalanger (DEX) → challenger (DOOM).
În articolul său, în Romanoslavica, Rumiana Lyutakova (2004), analizează problema literelor duble. Ea remarcă faptul că normele ortografice românești cer dublarea consoanei numai în cazul în care consoana îndeplinește o funcție fonetică ca în accelera, accent. Având în vedere că există multe împrumuturi de origine engleză a căror ortografia este caracterizată prin dublarea literei (consoană dublă), grupuri de litere identice sunt primele care trebuie să fie supuse procesului de adaptare. Ele pot fi divizate în trei clase:
împrumuturi care au păstrat consoane duble: business, bluff, hobby, reggae, summit, scrabble, thriller, lobby, banner, best-seller, challenge, fitness, jogging, killer, lobby, play-off, puzzle, etc. (DOOM 2005);
împrumuturi care au mai multe variante:
tress (MDN 2002) / stres (DOOM, DEX, MDN 2002);
boss (DEX) / bos (MDN, DOOM), bos(s) (DCR);
rapper / raper (MDN 2002);
uppercut (MDN 2002) / upercut (DOOM, DEX, MDN);
bluff / bluf (ÎOOP, DOOM, DEX, MDN);
congressman / congresman (DOOM, DEX, MDN);
jazz / jaz (ÎOOP, DOOM, DEX, MDN);
jazzband / jazband (DOOM, DEX);
jazzman / jazman (DCR: also jazzman);
kidnapping (DEX, DOOM, MDN) / kidnaping (DCR);
scanner / scaner (MDN, DEX: also scanner, DCR: also scanner);
staff (DCR, MDN) / staf;
cuvinte împrumutate care au fost asimilate cu o singură literă (deși cuvintele originale din limba engleză conțin consoană dublă): boicot < engl boycott; ofset < engl.offset, buldog < engl. bulldog, seter < engl. setter, cros < engl. Cross (-country), stoper < engl. stopper, ofsaid < engl. off-side, tenis < engl. tennis (DOOM).
Deoarece prima categorie este cea mai bogata dintre cele trei, se poate spune că cele mai multe cuvinte în limba engleză scrise cu o consoană dublă au păstrat această caracteristică atunci, când acestea au fost transferate în limba română [15].
Un caz special este cel al grupului de litere "ck", care are echivalente "c" și "ch" în limba română: bec < back, docher < docker, cocteil < cocktail (în DOOM, este de asemenea, înregistrat cu ortografie etimologică cocktail). Cu toate acestea, multe împrumuturi care conțin acest grup de litere au o ortografie etimologică: rock, snack-bar, cockpit, hacker, background, feedback, pick-up, lock-out, play-back, etc.
O altă problem a adaptării ortografice este litera "y", care de obicei se păstrează în majoritatea imprumuturilor: lobby, whisky, cowboy, hobby, fairplay, sexy, spray, hippy, and cherry-brandy. Foarte puține împrumuturi care conțin litera "y" au fost adaptate la sistemul ortografic Român, în majoritatea cazurilor această litera se înlocuiește cu "i": iaht, volei, hochei, nailon; unele împrumuturi sunt înregistrate în DOOM cu ambele variante de ortografie: derby / i, penalty / i, rugby / i.
O altă problemă apare atunci când ortografia etimologică poate duce la confuzie din cauza contradicției dintre sistemele de ortografie românia și engleză, de exemplu, atunci când ele funcționează ca omonime cu împrumuturile din franceză: auditor (fr.auditeur) – cel care audiază un curs, o conferință etc. și auditor – control financiar; board (en. board) – consiliu de administrație) și bord (fr. bord); sau atunci când ele sunt omonime cu termini din limba română. Un astfel de exemplu este grupul de consoane "ch", care corespunde cu [tʃ] în limba engleză și cu [k] în română, atunci când este urmat de vocale, la fel ca în cuvântul englezesc "chip", care a fost împrumutat recent și a cărui semnificație a fost prestată de traducerea împrumutului, "pastilă" sau sintagma "circuit integrat". Din cauza statutului său internațional, acest cuvânt a intrat în limba română și a fost adaptat cu ortografie sa: cip (DOOM), în scopul de a evita coincidența cu vechiul: chip [kip].
Alte cazuri similare sunt: deal, en. – afacere, tranzacție versus deal, rom. – formă de relief; tunat (en. tuned – a acorda, a regla), versus rom. tunat (lovit de trăsnet).
Mioara Avram (1997) consideră că aspectul scris (etimologic) este adesea mai transparent decât cel fonetic, ajutând la analiza cuvântului și la identificarea relațiilor lui cu altele; de exemplu: grafia camping este mai apropiată de a campa și campanie decât pronunțarea [kempiŊg]; la fel, grafia consulting de a consulta decât pronunțarea [kon'saltiŊg] și grafia service de serviciu decât pronunțarea ['servis]. Alteori însă, exact invers, aspectul oral permite analiza ascunsă de scrierea etimologică: de exemplu, dancing ['dansiŊg] față de a dansa sau shocking ['șokiŊg] față de a șoca. Grafii ca marcher și parching, cu ch pentru k, criticate de unii, au fost recomandate de DOOM pentru a se evidenția relația cu a marca, a parca.
Deosebirile în ce privește vechimea și răspândirea în limba română, corelate cu data normării, explică normarea ortografică diferită a unor anglicisme din aceeași familie; de exemplu: aut (cf. și cnocaut, taim-aut) și ofsaid față de outsider (cf. și output) sau folclor față de folk și folkist. Deosebirile reale de pronunțare și de normare ortoepică la unele cuvinte se justifică fie prin gradul diferit de adaptare, legat și de vechime (de exemplu: jocheu [jo'keu] față de disc jockey ['disk gokei]), fie prin etimologia parțial diferită (joule cu variație liberă admisă în normă între pronunțarea [gul] și [jul], sau a lui jet [jet] și [get], cu diferențiere semantică). Variația liberă poate fi ortoepică și ortografică la cuvintele scrise neetimologic: de exemplu, sandviș/sandvici.
Pentru dificultățile normării ortoepice și ortografice este instructiv cazul anglicismului seif < safe : scrierea etimologică inițială, ca în engleză, a generat variantele de pronunțare [sa'fe] și [sa'feu], ultima și scrisă safeu; scrierea fonetică seif, recomandată din 1953, a ajutat la promovarea pronunțării corecte [seif], dar, în ciuda indicației de pronunțare într-o singură silabă, cu diftong, a generat varianta fonetică greșită bisilabică [se'if] (cum s-a întâmplat și în cazul cuvintelor seim și șeic, de alte origini), iar varianta corectă monosilabică a fost simplificată de unii vorbitori în varianta sef. Un asemenea caz-limită – amintind anecdota cu turistul strain care încearcă să-și scrie numele conform pronunțării engleze americane și nu reușește decât să și-l vadă mereu altfel receptat, din ce în ce mai departe de original — este în măsură să descurajeze pe cei care se ocupă de normarea ortografică și ortoepică a anglicismelor in limba noastră.
Pronunțarea anglicismelor în română presupune totdeauna o doză de adaptare la deprinderile vorbitorilor români, chiar atunci când nu e vorba de o adaptare mai mare (de exemplu: se pronunță -g în grupul scris -ng și r în orice poziție —inclusiv finală sau preconsonantică -, nu se disting vocalele închise de cele deschise, nu se pronunță ca în engleză consoanele interdentale notate th). La anglicismele intrate în română prin filieră franceză s-au preluat și aspecte fonetice sau/și grafice de acolo: este cazul lui șalanger, al lui forfait [for'te] sau al lui bluf [blöf], rummy [römi]. Variantele de pronunțare sunt foarte numeroase, de la cele care redau fidel scrierea până la cele care tind spre o pronunțare exact ca în engleză; ca și în cazul grafiei, există și în cazul ortoepiei voci care cer modificarea normei la cuvinte ca bluf în sensul adoptării pronunțării englezești [blaf] în locul celei franceze, [blöf], corespunzătoare sursei directe [1, p. 14-15].
În presa scrisă, în general, dar și în revistele și ziare de strictă specialitate, împreună cu păstrarea grafiei originare a termenului englez, recomandată de DOOM², se întâlnesc și anglicisme notate în diferite moduri: cu grafia adaptată scrierii românești (senviș/sanviș, treidăr șou/shou), se renunță uneori la consoanele duble (modeling, scaner, reseler), sau alteori se dublează fara nici o cauză, anumite litere (developper pentru engl.developer, dinning pentru engl.dining) sau cu o formă hipercorectă (night-loser pentru engl. night-looser, , handycraft pentru engl. handicraft, haker pentru engl. hacker). Pătrunderea și răspândirea pe cale scrisă și orală a cuvintelor din engleză favorizează apariția dubletelor ortografice (brand/brend, feribot/ferry-boat, discount/discont) .
În vorbirea orală, împrumuturile din engleză apar foarte des cu mai multe modalități de pronunțare: deseori se redă cât mai corect aspectul fonetic originar ([ăsemblăr] pentru engl. assembler [ə’sæmblər], [on-eăr] pentru engl. on-air [כn ‘æər]), dar există situații în care, din ironie sau ignoranță, pronunțarea schimbș transpunerea în termenii valorilor sistemului grafic român a formei scrise a cuvântului englez împrumutat; în unele cazuri asemenea asimilări pot genera coliziuni semantice (engl. casual ['kæjuəl] pronunțat în română [kazual], engl. track engl.trap [‘træp], prin [trap], [‘træk] redat prin [trac]) [35, p.8-9].
2.2 Aspecte morfologice
În general, adaptarea morfo-sintactică vine înainte de fonetică și cea ortografică. După cum sa afirmat deja în lucrarea de față, majoritatea împrumuturilor din engleză îsi păstrează ortografie originală. Împreună cu aspectele specifice legate de ortografia cuvintelor, trebuie să fie acordată atenția, de asemenea, și implicațiilor morfologice, unele decurg din convențiile grafice implicate, ca și în cazul cuvintelor a căror formă este divizată în silabe cu ajutorul cratimei, de exemplu, spread-ul, spread-uri. În astfel de cazuri, forma etimologică eterogenă reunește rădăcina engleză și terminația română printr-o cratimă, spre deosebire de cazurile destul de rare de ortografie fixă, de exemplu, livingul, fanul, softuri, etc., astfel de termeni fiind evident considerate ca împrumuturi deplin adaptate.
După cum substantivele sunt, fără îndoială, categoria gramaticală cel mai bine reprezentată de anglicismele în vocabularul limbii române, ei primesc în mod normal cea mai mare atenție în cercetarea lingvistică. Și, în relație directă cu substantivele, articole, pluralul substantivelor și genul lor sunt cele mai importante elemente care trebuie analizate în acest capitol, în timp ce adjectivele și verbele provoacă mai puține dificultăți în procesul de adaptare.
Articole enclitic și desinențele : -ul, -ului, -ilor sunt atașate la majoritatea împrumuturilor din engleză, indiferent de gen (chiar și substantivele de genul feminin), în special substantivele care se termină în consoană, așa cum se recomandă în DOOM2:
cu ajutorul cratimei, atunci când termenul englez se termină în -sh, -ch, -y, -w, -e:
smeșul/smash-ul, slash-ul, scratch-ul, brandy-ul, dandy-ul, disk-jockey-ul, know-how-ul, lobby-ul, play-boy-ul, story-ul, rugby-ul; bridge-ul, dance-ul, hotline-ul, porridge-ul, puzzle-ul, reggae-ul, site-ul, striptease-ul etc.
fără cratimă:boardul, copy-rightul, boomului, gamerilor, staffului, rememberul, driverele, hotdogul, leasingul, trendul, meciul/meciurile [36].
Cu toate acestea, trebuie să menționăm că în mass-media aceste recomandări sunt adesea neglijate.
Articolul nedefinit, proclitic în ambele limbi, nu provoacă dificultăți, cu excepția unor fluctuații între genurile feminin și neutru, în limba engleză substantivele de genul feminin care se finiseazăcu o consoană (o / un cover-girl), sau substantivele neinsuflețite, care sunt asociate cu echivalentele lor români de genul feminine (un/o story, un/o soap-opera).
Un alt subiect interesant al adaptării anglicismelor la nivel morphologic sunt terminațiile substantivelor la plural.
substantive de gen masculine, care se termină în -i: dealeri, publisheri, manageri, basiști, outsideri, rapperi, rockeri, stripperi, but play-boy-i, dandy-i, hippy-i;
substantive de gen feminin care se termină în –e: newslettere, bannere, suportere, tenismene, sexiste, recordmene; și cele invariabile: coca-cola, hotline.
Neutru este îmbogățit substanțial, în special cu substantivele neinsuflețite, care se termină în – uri și formează forma de plural: cu ajutorul cratimei: desk-uri, call-center-uri, internet-cafe-uri, spread-uri, lobby-uri, story-uri, service-uri, show-uri, snack-bar-uri, spray-uri; și fără cratimă: branduri, clipuri, grilluri, jeepuri, printuri, trenduri; castinguri, holdinguri, driblinguri, ratinguri, campinguri, briefinguri, traininguri;
există, de asemenea mai multe cazuri speciale de formare a pluralului substantivelor de origine engleză: pluralul invariabil – blue-jeans, cornflakes; singularul invariabil- jacuzzi, koala, panda, miss, kiwi, smog, cash, horror(DOOM2); substantivele neinsufletite care își păstrează forma pluralului din engleză – one man shows, slot machines, piețe futures, storage services; substantive însuflețite care denumesc de locuri de muncă – value investors, senior associates, sky-marshalls, trainers.
În ceea ce privește genul substantivelor, majoritatea anglicismelor se referă la substantivele neînsuflețite care se încadrează în categoria genului neutru în limba română: star – staruri, cocteil – cocteiluri, weekend – weekenduri, trening – treninguri, meci – meciuri etc. Doar un singur substantiv neînsuflețit a fost plasat în categoria genului feminin și este acceptat în dicționare:giacă (geacă) / jachetă (DEX) ambele forme din engleză jacket.
În privința anglicismor de genul masculin și feminin, ele sunt mai puține, dar nu pot fi neglijate. De exemplu .:
Anglicismele de genul masculin: lider, lideri; suporter, suporteri; clovn, clovni; dealer, dealeri etc.
Anglicismele de genul feminin: stewardesă, stewardese; tenismenă, tenismene; reporteră, reportereetc.
Spre deosebire de substantivele masculine, substantivele feminine au desinențe care sunt întâlnite în limbajul de zi cu zi: tenismenă, suporteră, recordmană; sau în vorbire orală: rockeriță, lideră, fană, baby-sitteră, rapperiță. În unele cazuri (de exemplu, lady, miss), nici un articol enclitic nu este acceptat (DOOM), în timp ce articolul proclitic (lui) este acceptat.
Majoritatea anglicismelor în procesul de asimilare rămân fără schimbări: shocking, scary, trendy, full, casual, porno, punk, sexy, stereo, single, dry, indoor, topless, underground. Unele adjective pot fi utilizate ca substantive în limba română (la fel ca și în limba engleză): best-of-ul, fresh-uri, single-uri, cash-ul, low-uri (= coborâri, descreșteri).
Unele dintre acestea sunt utilizate în calitate de adjective sau de adverbe: "afiș cool", "e cool să fii analist…".
Altele sunt folosite ca adjective (muzică underground) și ca substantive (undergroundul londonez).
Verbe împrumutate din limba engleză sunt mai puțin frecvente decât substantivele, dar, în cazul lor, adaptarea lor morfo-sintactică este obligatorie. Acestea se împart în două tipuri de conjugări productive:
Majoritatea adaugă a pentru formarea infinitivului : a downloada, a forwarda, a manageria, a posta, a seta, a spama, a updata/upgrada, a dribla, a accesa, a procesa, a sponsoriza, a implementa, a scana, a lista, etc.
cele mai recente adaugă -i la sfîrșitul cuvântului: a bipui, a brandui.
Gerunziu englez deseori este redat în limba română ca substantiv: firma de shipping, sharing (difuzare) de muzică, un palpitant making of.
De asemenea, participiile de originea engleză sunt utilizate în limba română ca adjective:
un calculator customizat, club bine manageriat, acord presumat.
Uneori este utilizat participiul trecut: echipamente built-in, cartele pre-paid, locuințe reloaded (reamenajate).
Conform ideilor Mioarei Avram (1997), adaptarea sau încadrarea morfologică a anglicismelor pune probleme de gen, de articulare enclitică, de număr și de flexiune cazuală la substantive, care reprezintă majoritatea acestor împrumuturi. Este semnificativ faptul că multe anglicisme sunt înregistrate în dicționare numai ca substantive, fără specificarea genului, sau că unele au câte două genuri la forma nearticulată (un/o story, dar numai story-ul), de asemenea că, din considerente de formă, numele unor animate de sex femeiesc se încadrează la genul neutru (script-girl, top-model, chiar miss, pentru care am întâlnit pluralul miss-uri: ADEV. 1995, nr. 1716, 7/6) și pun probleme de acord (de exemplu: „divorțat de frumoasa top-model ” ROM. LIB. 1995, nr. 1696, 14/1 sau „un tânăr top-model […] se întoarce acasă […] dezamăgită de relația de dragoste cu impresarul ei” ROM. LIB. 1996, nr. 1950, 13/5). Semnificativă prin frecvență este și dubla marcare â numărului plural în exemple ca jeanși și comicsuri, cu câte două desinențe, sau tenismeni, cu alternanță englezească și desinență românească. Relativ numeroase substantive sunt invariabile sau/și nearticulabile, iar unele sunt defective de număr. Un caz extrem este reprezentat de mult discutatul mass-media, care este și invariabil (de exemplu: influența mass-media), și nearticulabil hotărât, și defectiv de număr (plurale tantum; singularul un mass-medium se întâlnește doar accidental, în traduceri: de exemplu, la Alvin Toffier, Powershift – Puterea în mișcare, 1995, p. 353). Unele anglicisme își completează paradigma pe teren românesc: blug – blugi. Ca problemă specială a substantivelor masculine și neutre terminate în [i] scris y, menționez că anglicismele mai vechi în română au fost adaptate cu desinența -u [u] Ia singular: jocheu (cf. însă mai recentul disc-jockey), troleu.
La adjectiv, anglicismele îmbogățesc clasa unităților invariabile prin exemple ca live, nonstop, sexy, shocking, care funcționează și ca adverbe. Valoare adjectivală au și unele substantive (de exemplu: fair-play, science-fiction), iar uneori apar dificultăți de identificare a statutului de substantiv sau adjectiv (Ia exemple ca folk sau pop pe lângă substantivele din sfera muzicii: cântăreț, formație, grup, muzică, piesă, stand-by în sintagma acord stand-by). Un anglicism care pune probleme de clasificare ca parte de vorbire este și cunoscutul cash, calificat de obicei numai ca substantiv, dar folosit mai mult ca adjectiv și ca adverb cu sensul „peșin”.
În ce privește adaptarea/încadrarea verbelor împrumutate din engleză, se preferă net conjugarea I (cu prezentul indicativ în -ez): a dribla, a faulta, a sprinta, a șuta, a loba (întâlnit ca adaptare nu numai a engl. to lob din terminologia tenisului, ci și – poate, numai în glumă – a engl. to lobby din terminologia politică: „Năstase Iobează la Cotroceni pentru schimbarea Iui Văcăroiu” ACAD. CAȚ. IV, 1994, nr.39 (151), 5/4); a lista, a printa, a scana; uneori se ajunge astfel la dublete, ca în cazul anglicismului a procesa față de mai vechiul a proceda (același fenomen este în curs de realizare cu a accesa față de a accede). Opțiunea pentru conjugarea a IV-a, de obicei cu sufixul lexical -ui, este populară și familiară: formații glumețe ca a drincui coincid ca tip cu cele uzuale la românii americani (a draivui, de exemplu, în textele culese și publicate de Anca Hartular, Mergem la America)[1, p.18-19].
2.3 Aspecte lexico-semantice
Atunci când un cuvânt englezesc își găsește drumul său într-o altă limbă, de obicei el păstrează doar una sau cateva din semnificațiile individuale. După ce procesul de împrumut a avut loc, cuvântul poate pierde sau modifica sensul său, sau să dezvolte sensuri noi în limba recipientă. Împrumuturile sunt, în general eligibile pentru același tip de modificări semantice precum cuvinte native, adică extinderea metonimică, schimbarea metaforică, extensie polisemantică, sau pierderea unui sens, dacă era polisemantic.
De asemenea sunt posibile schimbari in stilul sau conotația împrumutului. Prin urmare, cel puțin în teorie, trebuie să distingem: procesul de împrumut, atunci când împrumuturile intra într-o limbă oarecare, și procesele consecutive, atunci când cuvântul nou împrumutat suferă modificări în limba din care acesta acum face parte. Atunci sensul englez original poate deveni, opac.
Privit din perspectiva semanticii, procesul de asimilare sugerează ordonarea
anglicismelor în categorii diferite. Astfel, în conformitate cu ideile lui C. Manea (2010), există trei etape principale:
termenii care încă sunt considerate străini (sau "outsideri"), de exemplu, promotion, promotional;
termenii sunt încă în process de adaptare și cele adaptate deja / elemente lexicale acceptate, de exemplu: public relations, consulting, engineering;
cuvintele care au fost împrumutate și complet legitimate de limb româna, de exemplu: cash, clearing, sponsorizare [16];
Cea mai importantă categorie de cuvinte împrumutate conform studiului lexicologic (și lexicografic) este, fără îndoială, formată din termeni a căror prezență în vocabularul contemporan (fie el unul strict specializat sau nu) este pe deplin justificată, evitând astfel statutul de barbarisme / xenisme; unele dintre acestea cuvinte par să aibă o șansă reală de a intra în vocabularul activ, de exemplu: marketing, taylorism, (epoca) post-tayloristă. Ei reușesc să fie semantic utile dacă acestea sunt suficient de informative, și anume prin puterea lor de desemnarea semantică, ei evita sa fie simple cuvinte "parazite", precum dublete de termeni deja existente. Cu toate acestea, redundanță informativă uneori poate fi detectată, de exemplu: barter, pentru care echivalent în româna poate fi cu siguranță "schimb deproduse", și chiar termenul vechi "troc".
În procesul de adaptare semantică, primul pas este traducerea termenilor străini, care își fac loc în limba română, după cum C. Manea (2010) prevede în analiza sa. Acesta este cazul cu termenii care urmează: spread (“o îmbinare a două contracte futures opuse”), closing price (“preț de închidere”). Traducerea este practic explicativă: dead-lock („impasuri”),strategia win-win (“câștig-câștig”), hardship (“clauza de impreviziune”), operațiuni“spot” (“la disponibil”), package deal (“negocierile pachet”); ele sunt mai utilizate în condiții deosebit / strict specializate, care sunt în proces de definire în text, de exemplu: operațiunile la termen” (futures), “relații publice” (for public relations – care ar trebui de fapt să fie considerat ca "relații cu publicul") [16].
Ca o varianta de traducere este utilizată explicația sinonimică, unde este posibil, ca în: "brokeri (misiți, samsari, curtieri) …".
Când traducerea se face literalmente, pot apărea cazuri de ambiguitate sau inertie stilistică, de exemplu, "furtuna creierelor ", ca o redare absurdă de brainstorming (pentru care cea mai bună variantă posibilă este, desigur, "asalt de idei / Metoda asaltului de idei"). În mod evident, astfel de traduceri neglijente trebuie evitate.
Aspecte mai puțin studiate sunt cele semantice și influențele (calcurile) gramaticale, afirmă Mioara Avram (1997). Dintre aspectele semantice au fost relevate – de Adriana Stoichițoiu, Șerban Iliescu și alții, în articole și emisiuni de radio și de televiziune – mai ales două fenomene care constituie greșeli: pe de o parte, pleonasme (de tipul bord de conducere, conducere managerială, hit de succes, mijloace (de) mass-media sau mijloace media, publicitate de reclamă sau reclamă publicitară, summit la vârf) și, pe de alta, sensuri noi explicabile prin categoria „falșilor prieteni” sau a „rudelor înșelătoare”. Acestea din urmă sunt numeroase la diverse părți de vorbire; de exemplu, la substantive: audiență „public, auditoriu” („declarația a fost făcută unei audiențe formate din tineri” ADEV. 1996, nr. 2003, 1/1), oportunitate „șansă, posibilitate, ocazie” („numeroase oportunități de cooperare” ROM. LIB. 1994, nr. 1267, 8/3; „o oportunitate unică” VOCEA ROM. Ш, 1995, nr. 360, 5/1), pachet „set, ansamblu”(„pachet de acțiuni, de legi, de măsuri etc.”, dar și „un pachet de muzică românească” ROM. LIB. 1996, nr. 1928, 16/1 sau „A fost convenit pachetul de negociere pentru organizarea Congresului…” ROM. LIB. 1995, nr. 1534, 3/1), rezoluție „fermitate”, suport „sprijin, susținere” („Programul își propune să acorde suport financiar de conectare la Internet ROM. LIB. 1997, nr. 2124, 18/4; cf. și suporter), la adjective: confortabil „convenabil” (în îmbinări ca „preț confortabil’), decent „acceptabil, pasabil” (în îmbinări ca „(nivel de) trai decent”sau „preț decent”), domestic „intern, național”, frugal „sumar, în cantitate mică” („o serie de date frugale, dar foarte concrete” ROM. LIB. 1996, nr. 2029, 1/4; și adverb: „astăzi oamenii au devenit dependenți de stilul radio-TV, gândesc «frugal»”ROM.’ LIB. 1997, nr. 2124, 18/2), la verbe: a agrea „a fi sau a cădea de acord”(„au agreat să constituie o societate pe acțiuni” ROM. LIB. 1996, nr. 1875, 24/5), a aplica (și substantivul aplicație) „a cere, a solicita (un post, o bursă etc.)”, sens de la care s-a creat și derivatul special aplicant („Aplicanții trebuie să fie studenți aflați cel puțin în anul trei de studiu” ROM. LIB. 1997, nr. 2120, 20/1), a promova (și substantivele promovare, promoție, ultimul cu adjectivul special promotional) „a face publicitate/reclamă, a lansa” („Michael va cânta piesa D. S., care nu a fost promovată până acum nici ca extras pe single și nici ca videoclip” EV. Z. 1996, nr. 1283, 2/3; „Unele edituri […] au veritabile programe pentru promoția cărții de arhitectură” ROM. LIB. 1995, nr. 1794, 1/6), a realiza „a-și da seama”. Am enumerat în această listă selectivă numai sensuri devenite curente în limbajul publicistic, lăsând la o parte exemplele cu caracter accidental limitate la traduceri neglijente, cum ar fi bandă „fâșie” („banda autonomă Gaza ROM. LIB. 1995, nr. 1492, 8/3) sau fizician „medic” (ROM. LIB. 1995, nr. 1474, 8/6); îndeosebi în subtitrarea filmelor abundă exemple asemănătoare, de folosire greșită a unor cuvinte ca bloc „șir de clădiri cuprinse între două străzi”, confuz „tulburat”, copie „exemplar”, librărie „bibliotecă”, taxă „impozit [1, p. 18-19].
După cum consideră Stoichițoiu-Iachim Adriana (2007), elucidarea sensului împrumuturilor se face, de regulă, printr-un sinonim sau o expresie echivalentă românească, urmând în context: „hacked (spărgători de coduri)” sau „pirați ai informaticii”; „un killer (un ucigaș cu simbrie)”; „casting-ul, proba de selecție propriu- zisă”.
Mai rar, anglicismul este introdus în text după echivalentul său românesc: „mese rotunde (talk-show, adică)”; „banii din plastic (plastic money)"; „un băiat de viață, un playboy cum se spune acum”.
În cazul anglicismelor din terminologiile de specialitate se propun enunțuri de tip (cvasi)-definițional: „Currency-board înseamnă, de fapt, limitarea emisiunii de monedă și legarea leului de o valută forte, de exemplu dolarul”; „Termenul de ‘non-paper’ semnifică un document de poziție, având o valoare diplomatică alta decât cea a unui protest”.
Într-o manieră tipic jurnalistică, sinonimia între termenul românesc și anglicism se realizează prin „jocul” dintre titluri și subtitluri: „Autorul unui jaf armat la Arad – prins în Deva. În hold-up-ul de la magazinul ‘Stil Discount’ este implicat și patronul unui bar” [apud 28, p. 103].
Comparând sensurile din presa actuală ale unor anglicisme cu definițiile lor de dicționar (reprezentând norma lexicală) se pot evidenția principalele direcții ale dinamicii sensului [28, p. 103].
Modificările semantice pot fi divizate în două categorii: denotative – schimbări de sens, cum ar fi îngustarea, lărgirea, metonimia și metafora, și cele conotative – modificările de sens, cum ar fi degradarea sensului și ameliorarea.
Dintre ultimele lărgiri de sens, aș dori să menționez fraza- câini de pază ai democrației (engleză watchdogs), referindu-ne la mass-media și profesioniștii din mass-media, cei care servesc ca păzitori sau protectori împotriva deșeurilor, pierderilor, sau practicilor ilegale, în timp ce sensul principal din engleză ("un caine dresat să păzească oameni sau proprietate") este lăsat deoparte.
Extinderea sensului cuvintelor este un fenomen mai frecvent. El se extinde adesea cu sensuri apropiate din limbajul de specialitate, din limbajul de zi cu zi sau din cel stilistic.
De exemplu, cuvântul lider este înregistrat atât în DN cît și în MDN cu semnificațiile stabilite de domeniul politic ("conducător"), precum și cel al sportului („echipă sau sportiv aflat în fruntea unui clasament”). În prezent, acest termen este folosit în mass-media într-o mare varietate de domenii: politic („lider PNL”, „liderul de la Casa Albă”), sindicat commercial („liderul Ligii Sindicatelor Miniere”), divertisment („liderul grupului Divertis”), religia („lider spiritual suprem al talibanilor”). De asemenea, extinderea de sens, poate avea conotația negativă: "liderul rețelei de traficanți", "lider mafiot", cu o gamă largă de sinonimie contextuale: lider / boss / șef de clan, lider local (corupt) – baron local; lider / președinte; lider / prim-ministru; lider al țiganilor / bulibașăetc [27].
Stoichițoiu-Ichim Adriana (2007) a menționat că cel mai frecvent întâlnite sunt extinderile de sens asociate, în cazul termenilor specializați, cu procesul de determinologizare.
Pe lângă lărgirile de sens, regăsite în DCR2 (de exemplu, în cazul termenilor bodyguard, a kidnapa, jack pot, pedrigree, team) și în afara celor menționate supra, presa actuală oferă o gamă largă de alte exemple:
– Best-seller, înregistrat în DCR, (p. 44) ca substantiv, cu sensul „carte, lucrare care are un mare succes (de vânzare)”, a dobândit semnificație generică de „marfă foarte bine vândută”. Este folosit, de regulă, ca substantiv „Imprimările sale disco- grafice, adevărate best-seller-uri, cuprind numeroase arii și recitaluri” [apud 21, p. 104], și, mai rar, ca adjectiv „Bestseller sunt serviciile unei [prostituate] românce, Ani”, [apud 28, p. 104].
– Poster, înregistrat în DN3 ca termen livresc, cu sensul „afiș care se vinde publicului, reprezentând, de regulă, portretul fotografic al unei personalități”, se utilizează în presa actuală cu o semnificație mai largă, corespunzătoare celei din engleză și franceză. Astfel, poster poate desemna afișe decorative „un poster cu peisaje exotice” [apud 21, p. 104], tematice „Profesorii au îndrumat copiii la realizarea posterelor pentru Ziua Pământului” [apud 21, p. 105], sau electorale „La apariția delegației, un aeroplan a lansat un imens poster inscripționat cu sigla UNC” [apud 28, p. 105].
– Recordman – pseudoanglicism, înregistrat în DN3 cu sensul „sportiv care deține sau a realizat un (nou) record” – este utilizat cu sensul generic „deținător al unui record ” (negativ, în contextul dat): „Românii – recordmani la intrarea clandestină în Austria” [apud 28, p. 105].
– Top, înregistrat în DCR2 (p. 237) cu sensul „clasament al preferințelor, în special pentru spectacole, muzică etc.”, este folosit în presa actuală cu sensul generic „clasament”, indiferent de domeniu: „topul prețurilor”; „topul infracțiunilor”. Anglicismul poate fi întâlnit cu o frecvență care frizează abuzul în denumirea unor emisiuni de radio sau televiziune: „Autohton top rock și pop”, „Top 15 – noutăți de discotecă”, „Top star ‘95”, „Top Ten Viva Tele 7”, „Video Top Music” [28, p. 104- 105].
Opinia Mioarei Avram despre lărgirea sensurilor a anglicismelor este diferită, ea consideră că adaosul de sens nu duce numai la încărcarea cuvintelor în cauză, ci pune probleme de receptare corectă vorbitorilor nefamiliarizați cu limba engleză, cu atât mai mult cu cât uneori se produc adevărate conflicte între sensuri opuse, ca în cazul adjectivului și adverbului formal (la cele două sensuri opuse ale acestuia – 1. „de formă”, 2. „categoric” – se adaugă acum al treilea: „protocolar, solemn, oficial”, foarte folosit în sociologie; de remarcat însă diferențierea antonimelor neformal și informal.
Calcurile semantice după engleză pot afecta nu numai neologisme înrudite, ca în exemplele anterioare, ci și cuvinte mai vechi din română. Oricât ar părea de bizară încadrarea lor la anglicisme, substantivul calup, de origine turcă, adjectivul participial țintit, cu rădăcina de origine slavă țintă, și adjectivul cumsecade, compus românesc din elemente latinești moștenite, intră în categoria anglicismelor semantice prin folosirea celui dintâi cu sensul „set, ansamblu” (deci sinonim cu pachet, de care am vorbit) în îmbinări de tipul „calup de fiIme”, a celui de al doilea în „programe țintite, de interes regional sau județean” și a ultimului, Ia concurență cu decent, în reclamele care oferă „calitate Ia un preț cumsecade”; cf. și cârtiță (< bulg.) „spion” [1, p. 19-20].
Stabilireairea sensului imprumuturilor din engleză se face, în majoritatea cazurilor, printr-un sinonim sau o expresie echivalenta în limba română. Anglicismul mai poate fi inclus în text dupa echivalentul sau român sau, într-o metodă jurnalistica, prin alternarea termenilor sinonime în titluri și subtitluri.
In asimilarea anglicismelor ne putem ciocni cu diferite probleme: „falși prieteni”, termeni prost formati, constructii pleonastice.
„Falsii prieteni” denumesc teremni străini cu forma identica sau foarte similara, dar cu semnificație distinctă față de corespondentele lor în limba română. De exemplu:
– a acomoda și to accomodate (a asigura cuiva cazarea);
– agrement și agreement (acord);
– audiența și audience (public);
– a observa și to observe (a respecta un obicei, o lege);
– suport și support (sprijin financiar).
Necunoasterea sensului unor anglicisme, neatenția, graba sau neglijenta genereaza in presa construcții pleonastice. De exemplu:
– „leadership-ul american la conducerea treburilor parlamantare” (alaturarea anglicismului și a echivalentului sau românesc);
-mijloace mass-media;
-conducerea manageriala a organizației;
-hit de mare succes;
Termeni prost formati sau forlulați greșit: stripteuz, bisnitman, hipermarket (nefolositor deoarece dubleaza sensul americanismului supermarket).
În continuare vom încerca să stabilim sensul și definițiile unor anglicisme din domeniul sportului cu ajutorul DEX-ului și DOOM- ului.
Badminton s. n. „joc sportiv asemănător cu tenisul”.
Bowling s. n. „joc de popice practicat pe o pistă contemporană, cu dispozitive
automatizate”.
Body building s. n. „culturism”.
Bungee-jumping s. n. „denumește un sport extrem; săritura cu coarda”.
Baseball s. n. „joc sportiv (la americani) între două echipe a câte 9 jucătorii,
asemănător cu oina”.
Fitness s. n. „condiție fizică bună, sănătate”.
Jogging s. n. „alergare ușoară în scopul menținerii sănătății”.
Derby s. n. pl. derby-uri, articulat derby-ul „întrecere sportivă de mare
importanță”[21, p. 723].
Canyoning – sport extrem constând din coborârea pe văile unor torenți din munți” (Ant 1, 28.03.2015).
-Playoff este utilizat în română cu un sens identic cu acela din engleză („joc suplimentar pentru a decide ordinea finală în cazul unor competitori aflați la egalitate”, BBC, p. 843): „După disputarea partidelor din playoff, numai 10 formații reprezentative se vor califica la turneul final al Campionatului European din anul 2000” (A, 31.05.1999, p. 11).
-Rafting, glosat „proba plutașilor” (A, 25.08.1999, p. 9), într-un articol despre expediția „Marlboro Adventure Team”, desemnează coborârea în barcă de cauciuc a unui râu vijelios, cu obstacole, care necesită manevre dificile din partea coechipierilor.
-Skate „patinaj pe rotile” reprezintă rezultatul unei elipse și al unei contaminări dintre compusele englezești roller-skates „patine cu rotile” și roller-skating, care desemnează sportul respectiv: „Skate-ulextrem nu e lipsit de pericole”; „noul skate-parc din Capitală” (TVR,, 5.04.2015).
-Skateboard (trunchiere a compusului englezesc skateboarding „sportul practicat cu ajutorul planșei pe role”, BBC, p. 1052) circulă în presă (și în limba vorbită) cu două accepții. El desemnează, corect, planșa („Fericiți că și-au confecționat skate-board, doi copii au ajuns sub roțile unei Dacii”, A, 29.06.1998, p. 16) și, în mod impropriu, sportul respectiv („Se vor instala rampe pentru skateboard", A, 5.02.1999, p. 8).
-Snow-board (inexistent în BBC) reprezintă un caz similar cu cel discutat anterior: același termen desemnează sportul și planșa cu care acesta se practică („Austriecii au înregistrat 89 de decese pe pârtiile de schi, victimele fiind practicanți ai schiului sau snow-board-ului”, A, 19.01.1998, p. 13) [28, p. 90].
2.4 Aspecte legate de formarea cuvintelor
Avram Mioara consideră că în domeniul formării cuvintelor influența engleză, foarte puțin studiata, poate fi detectată sub aspecte care țin fie de formațiile și procedeele împrumutate, fie de funcționarea anglicismelor lexicale ca baze pentru formații pe teren românesc.
Din Pnma categorie interesează procedeele cu care cuvintele englezești intră m limba noastră, atât cele pe care le conțin la origine, cât și cele' aplicate la împrumutarea lor: deci, pe de o parte, formanți (afixe și elemente de compunere), compuse cu o anumită topică, iar, pe de alta, calcuri de structură și trunchieri.
Chiar dacă este vorba de formanți nu pur englezești, ci cu etimologie multiplă, preponderent latino-romanică, sursa engleză trebuie luată în considerație la sufixe ca -al (fapt semnalat de Iorgu Iordan, care era romanist; pentru frecvența acestui sufix în româna actuală aș putea cita o frază din săptămânalul ALDINE I, 1996, nr. 29, 2/1, cu cinci adjective în -ai, dintre care trei susceptibile de a fi anglicisme: acționai, atitudinal și informațional), -anță (consultanță), ~(at)ic (mediatic),- ism, -itate, -iv (protectiv), la prefixe ca hiper-, super- și la elemente de compunere prefixoide ca dis-, maxi-, mega-, mini-, pe care influența engleză le-a întărit considerabil. Intr-o doză mai mare sunt de proveniență englezească sufixele cel puțin virtuale -er neaccentuat (prognozer, sprinter, suporter), -i (sexy, dar și Văii) și -ing (dribling, fixing, parching) și elementele de compunere sufixoide active -averaj (pe lângă pseudoanglicismele împrumutate golaveraj, setaveraj, există și coșaveraj), -gate (extras din Watergate cu sensul „afacere necurată, scandaloasă” și folosit în formații ca Andagate „scandalul legat de înregistrările de la terasa Anda” ACAD. CAȚ. V,'l995, nr. 38 (202), 4/1, Bombgate ROM. LIB. 1995, nr. 1530, 3/6, SaS-gate ROM. LIB. 1996, nr. 1851, 16/1), -land(a) (extras din nume de țări/regiuni și folosit în Golanland ca denumiri pentru „Piața Universității ocupată de «golani»”.
Compusele englezești cu structura analizabilă în cuvinte așezate în ordinea determinant + determinat au dezvoltat acest model de compunere în româna actuală, mai cu seamă la numele proprii de firme în sens larg (de exemplu: Nord Hotel, Imobiliar Grup; cf. și aici hibrizi ca firma Comtim Westcame sau titlul de rubrică Săptămânal Press), dar și la substantive comune adaptate (sex- industrie ROM. LIB. 1993, nr. 1065, 11/2, stock-opțiune ROM. LIB. 1995, nr. 1505, 8/5); acum 25 de ani m-am amuzat imaginând contexte în care s-ar aglomera asemenea formații de tip „romenglez”: „La Student-CIub se audiază Meridiane-melodii cântate de Modem-Grup, se vizionează Universal-șotron sau o producție România-film și se lecturează Glob-Magazin”, „De la Parc-hotel la Intim-bar se merge cu un turist-transport sau cu Jumbo-car” [1, p. 22-23].
Numeroase anglicisme au intrat în română prin trunchierea unui compus (bluming < blooming mill, grep < grapefruit, snec < snack-bar, trend < trench coat) sau chiar a unui derivat (racket s.m. < racketeer, cf. și box < boxing, poate după franceză); unele au fost împrumutate și în forma netrunchiată, dublete existând și în engleză (living/living-room; cf. și hard/hardware, soft/software). Cuvinte simple trunchiate s-au împrumutat uneori ca variante cu existență paralelă, în registre diferite, ale unor cuvinte întregi: hi fi / high fidelity. Tot astfel unele compuse sau cvasicompuse s-au împrumutat și sub forma abrevierilor grafice oralizate: de exemplu, LP / long play, CD / compact disc sau PC / computer personal. Calcul de structură se întâlnește mai ales în redarea unor compuse, ca mai vechiul cal-putere (după engl. horse-power, poate și după germană), autocontrol (după engl. și fr. self-control, împrumutat și ca atare) sau autoservire (după engl. self-service și rus. samoobslujivanie; în DEX se trimite numai la rusă) și viitorologie (după engl. futurology), dar și în redarea unor derivate cu prefixe, ca interfață (după engl. și fr. interface).
Unele anglicisme derivate au fost adaptate prin înlocuirea sufixului originar cu sufixul românesc corespunzător: engl. -able cu rom. -abil (predictabil < predictable), engl. -age cu rom. -aj (dunaj < dunage), engl. -ance cu rom. -anță (uteranță < utterance) etc. sau cu un sufix sinonim (engl. consulting, rom. consultanță; engl. exploder: rom. explodor, engl. monitoring, rom. monitorizare: în Republica Moldova engl. computer, rom. computator).
Conform părerii lui Stoichițoiu-Ichim Adriana cele mai frecvente sunt numele de agent formate cu sufixele -ist și -er: bare- boatistși shippingist, termeni din domeniul marinei comerciale; snow-border, roller „patinator pe rotile” și biker„motociclisfʺ. Uneori, ambele sufixe se întâlnesc atașate aceluiași cuvânt-bază, dând naștere unor sinonime perfecte (punkist și punker). In limba vorbită se recurge și la sufixul vechi, popular -ar, rezultând nume de agent ca bișnițar, snecaretc.
Dintre sufixele moționale de formare'a femininului, cele mai utilizate sunt-o și -iță. Primul este atestat în termeni precum bodyguardă cu varianta „românizată” bodigardă, lideră, fană, outsideră. Cel de al doilea, propriu limbii vorbite, apare în derivate mai vechi precum barmaniță sau mai noi, ca rockeriță, fâniță (feminin al anglicismului fan, într-un context glumeț: „Cei doi băieți de la‘No Comment’ […] au împușcat la Mamaia mai mulți iepuri: Premiul Societății Române de Televiziune, […] o cantitate impresionantă de fânițe hipnotizate și o prestație bună în festival”, A, 2.09.1999, p. 4) [28, p. 102].
Vom analiza modul de formare a cuvintelor în baza terminologiei din domeniul informaticii. Astfel termeni ca bold, chat, Cobol, compailer, computer service, copy, Corel draw, crack, desktop, digit, display, e-mail, emulator, Excel, fire wall, floppy disk, folder, font, hub, internet protocol, italics, joystick, laptop, Microsoft, modem, mouse, operator, paste, plotter, printer, scanner, server, short cut, site, up-grade (to), user, web, Windows etc. au devenit prezențe firești ale presei zilelor noastre. Dicționarele academice ale limbii române încearcă să țină pasul cu această permanentă înnoire a lexicului generată de dinamica domeniului informaticii. Astfel DOOM2 înregistrează următoarele anglicisme aparținând terminologiei informaticii:
BASIC / Basic (limbaj de programare) (angl.) [pron.beisic] s. n. propriu.
byte (angl.) [pron. bait] s.m., pl. byti
CD (angl.) [pron. sidi] s.n., art. CD-ul; pl. CD-uri
CD-ROM (angl.) [pron. sidirom] s.n.,pl. CD-ROM-uri
CD-writer (angl.) [pron. sidiraitar] s.n., pl. CD-writere
chat (angl.) [pron. cet] s.n., art. chatul
computer (angl.) [pron. compiuter] s.n., pl. computere
computeriza (a ~) [u pron. iu] vb., ind. prez. 3 computerizează
computerizare [u pron. iu] s.f.,g.-d. art. computerizarii
desktop (angl.) (desk-top) s.n.,pl. desktopuri
display (angl.) [pron. displei] s.n., art.display-ul; pl.display-uri
driver (obiect) (angl.) [draỉvăr] s. n., pl. drivere
e-mail (angl.) [pron. imeil] s.n.,(mesaje) pl. e-mailuri (-mai-)
font s.n. (set de litere), s. n., pl. fonturi
hacker (angl.) [pron. hecăr] (ha-cker) s.m., pl. hackeri
hard (angl.) s.n., pl. harduri
hard disk (angl.) s.n.,pl. hard diskuri
hardware (angl.) [ware pron. uer] (hard-ware) s.n.,art. hardware-ul
laptop (angl.) [pron. leptop]s.n.,pl. laptopuri
link (angl.) s.n., pl. linkuri
módem/modém s.n., pl. modemuri/ modemuri/ modeme/ modeme
mouse (dispozitiv la computer ) (angl.) [pron. maus] s.n., art. mouse-ul; pl. mouse-uri
off-line/offline (angl.) [pron.oflain] loc. adv
on-line/online (angl.) [pron.onlain] loc. adj., loc.adv.
output (angl.) [pron. autput] (out-) s.n., pl. outputuri
pointer (angl.) (adresă IP) [e pron.ă] s.m., pl. pointeri
print s.n., pl. printuri
printa (a-) vb., ind. prez. 3 printează
provider (angl.) [pron. provaidăr] s.m., pl. provideri
reprint (angl.) [pron. riprint] (re-print) s.n., pl. reprinturi
server s.n., pl. servere
service (angl.) [ce pron. s] (-vice ) s.n., art.service-ul ; pl. service-uri
seta (a-) vb., ind. prez. 3 setează
site (spațiu pe internet) (angl.) [pron. saĩt] s.n., art. site-ul; pl. site-uri
Soft (software) s.n., pl. softuri
software (angl.) [ware pron. ŭer] (soft-ware) s.n.
toner (angl.) [e pron. ă] s. n., pl. tonere [21, p. 547-550].
2.5 Concluzii la capitolul 2
Împrumutul și utilizarea termenilor englezești în română ridică numeroase dificultăți de utilizare corectă și adaptare, din cauza diversităților de sistem ortografic, fonetic și morfologic
dintre aceste două limbi.
La nivel fonetic și ortografic adaptarea anglicismelor la sistemul limbii române se efectuează cu dificultate, motivul principal constând în caracterul divers al ortografiei în cele două limbi: etimologic, pentru limba engleză și fonetic, pentru limba română.
Diferențele importante care regăsesc în engleză între aspectul oral și cel scris a cuvântului explică utilizarea a două modalități principale de grafie în română a anglicismelor (prin păstrarea aspectului grafic din limba engleză sau prin redarea, pe cât este posibil, cu mijloacele alfabetului românesc, a aspectului fonetic englezesc: exceingi pentru engl. exchange [iks‘t∫einʤ], treidăr pentru engl.trader [‘treidər], năuhau notează engl. knowhow [‘nəu’hau]).
În procesul de adaptare a împrumuturilor din limba engleză, se declară tendința de a păstra (pe cât este posibil) aspectul fonetic al cuvintelor din limba engleză, astfel DOOM² recomandă: baseball [beĭsbol], bowling [baŭling], bluff [blaf], dancing [densing] [35].
Adaptarea morfologică a anglicismelor provoacă omulțime de dificultăți de adaptare din cauza diversității celor două sisteme gramaticale.
În acest mod, în procesul de adaptare a substantivelor împrumutate din limba engleză, încadrarea lor în clasele de gen ale gramaticii limbii române are în vedere mai ales principiul semantic; principiul aspectului formal este inoperant, având în vedere faptul că substantivele din limba engleză – indiferent de gen – majoritatea se termină cu o consoană, iar flexiunea este substituită prin intermediul prepozițiilor.
Cu toate problemele de adaptare la sistemul lingvistic al limbii române, termeni împrumutați din limba engleză continuă să pătrundă masiv și foarte repede în limba română actuală, accelerând procesul de îmbogățire a vocabularului, antrenând în același timp schimbări importante la alte niveluri ale sistemului.
3. EXPERIMENTUL LINGVISTIC DE CONSTATARE A UTILIZĂRII CORECTE A ANGLICISMELOR ÎN LIMBA ROMÂNĂ ACTUALĂ
3.1. Metodologia cercetării.
Dacă de la început anglicismele întîlnite în limba română erau tratate neagtiv, astăzi, în secolul XXI majoritatea vorbitorilor la și o mare parte de lingviști sunt de acord că împrumuturi reprezintă un fenomen normal și recomandabil în evoluția unei limbi. Ei îmbogățesc limba, dezvolta sinonimia, uneori aceste cuvinte se introduc să înlocuiască cuvinte vechi și ajută vorbitorii să fie în pas cu progresul în tehnologie sau în comunicații. Unele dintre termenii împrumutate sunt necesare, în sensul că acestea sunt introduse, deoarece nu există un echivalent pentru concepte noi introduse, iar unii devin sinonime pentru cuvinte deja existente în vocabular, prestigiul, snobismul sau relațiile internaționale sunt unii dintre factorii care ajută menținerii astfel de împrumuturi inutile în limba noastră.
După ce ne-am convins că procesul de împrumut al cuvintelor, inclusiv și din limbă engleză, este un fenomen obișnuit și pozitiv, putem discuta mai detailat despre problemele de adaptare acestor cuvinte la diferite sisteme a limbii române. Aceasta ne-a determinat să identificăm problema cercetării care constă în necesitatea introducerii unor reguli stricte de adaptare a anglicismelor la diferite niveluri: fonetic, morfologic, sintactic, semantic.
Scopul cercetării. Partea principală a cercetării mele se bazează astfel pe o metodă de anchetă sociolingvistică, având ca instrument de lucru un chestionar, cu ajutorul caruia intenționez să depistez comportamentul lingvistic și comunicațional al studenților din diferite specialități din cadrul universității, privind folosirea anglicismelor în limbajul lor .
Ipoteza cercetării. Utilizarea corectă și dozată a împrumuturilor din limba engleză duce spre îmbogățirea limbii române și ajută vorbitorilor să specifice valoarea și expresivitatea limbii noastre.
Obiactivele cercetării:
Precizarea atidunii vorbitorilor nativi față de utilizarea anglicismelor în discursul cazual;
Examinarea înțelegerii sensului anglicismelor utilizate în limba română, de către vorbitori nativi;
Analiza manifestării uzului lingvistic a anglicismelor în limbajul tinerilor
Organizarea și desfășurarea experimentului lingvistic, pentru a identifica nivelul de ințelegere și corectitudinea anglicismelor utilizate în discurs cazual a vorbitorilor nativi de limbă română.
Metodologia cercetării. Metode folosite: observarea, testul, comparația rezultateor obținute, metoda matematică de prelucrare statistică a datelor conform răspunsurile studenților din chestionar, analiza cantitativă și calitativă a datelor experimentului lingvistic, forme de prezentare grafică a rezultatelor prelucrate etc.
3.2. Eșantionul cercetării
Cercetarea pe teren, completarea chestionarului a fost efectuată în Universitatea de Stat ʺB.P. Hasdeuʺ din Cahul. Primul eșantion de subiecți este reprezentat de 27 studenți din universitate de la facultatea de Filologie și Istorie, cu vârste cuprinse între 19-22 ani și cunostințe de limba engleză achiționate în medie în urma a 5-8 ani de studiu la școală și universitate inclusiv.
Cel de al doilea eșantion este reprezentat de 21 studenți din Universitatea de Stat ʺB.P. Hasdeuʺ din Cahul, de la facultatea de Economie, Informatică și Matematică tot cu vârste cuprinse între 19-22 ani și cunostințe de limba engleză în medie de 1-2 ani.
Scopul acetui chestionar nu este să întocmească o culegere a unor cuvinte și expresii de origine engleză folosite în discurs cazual, ci a oferi o listă de anglicisme utilizate des și considerate uzuale, urmărindu-le receptarea sensului și a uzului contextual, respectiv recunoașterea unor aspecte pragmatice ale utilizării acestora de către vorbotri nativia limbii române.
Chestionarul este structurat în două seturi, acestea cuprinzând întrebări de tip onomasiologic și semasiologic cu variante de răspuns „multiple choice”. Astfel, chestionarul se referă, la cunoașterea unor cuvinte de origine engleză, la descrierea situațiilor și la motivul utilizării lor, la justificarea opțiunii pentru anglicisme în locul cuvintelor din limba maternă.
3.3.Etapele experimentului constatativ și metodele utilizate în cercetare
La prima etapă a cercetării, care s-a axat pe identificarea nivelului de utilizare a anglicismelor în limba română, ca instrument de cercetare a fost utilizat testul docimologic care a inclus 8 itemi obiectivi (itemi cu alegere multiplă) și semiobiectivi (itemi cu răspuns scurt, itemi de completare, întrebări structurale). Itemii de cercetare sunt indicati mai jos:
1. Utilizați în vorbire anglicismele?
a) da b) nu
2. Cît de des folosiți anglicisme în discursul dvs.?
a) permanent
b) destul de rar
c) nicicînd
3. Care este cauza utilizării anglicismelor în limba româna?
a) în limba română nu există noțiune corespunzătoare;
b) cu ajutorul lor, îmi este mai ușor și mai rapid să explic ceea ce vreau să spun;
c) pentru mine cuvintele din limba engleză sunt mai expresive decât cuvintele limbii române;
d) folosesc cuvinte de origine engleză pentru a specifica valoarea limbii române;
4. Propuneți cite un echivalentul sau o explicație în limba română pentru următoarele cuvinte de origine engleză:
Cool –
Fast food –
Non-stop –
Second hand –
Talk show –
Weekend –
5. Numiți anumite contexte situaționale în care folosiți cuvintele date din punctul precedent.
_______________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
6. Enumerați cîteva anglicisme pe care le utilizați în diferite contexte situaționale :
Sport –
Economie –
Alimentație –
Internet –
7. Care este atitudinea dumneavoastră față de utilizarea anglicismelor în discurs cazual?
a) pozitivă
b) negativă
c) neutră
d) indiferentă
8. Numiți 5 anglicisme care le utilizați frecvent în discursul dumneavoastră
_______________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
(vezi ANEXA 1)
La etapa a II-a s-a utilizat un chestionar pentru studenți de identificare a nivelului de corectitudine a utilizării anglicismelor în limba română. Itemii de cercetare sunt următorii:
1.Care este ortografia corectă a anglicismului iceberg ?
a) aisberg
b) iceberg
c) isberg
2.Scrieți pluralul substantivului de origine engleză – businessman
a) businessmen
b) biznesmani
c) businessmeni
3. Încercuiți varianta ce corespunde traducerii corecte a cuvîntului englez sandwich:
a) sandviș
b) sandvici
c) sanviș
4. Propuneți varianta română a verbului englez to manage:
a) a conduce
b) a manageria
c) a menegeria
5. Care este familia de cuvinte / cuvinte înrudite a anglicismului shopping? (min. 3 cuvinte)
__________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
(vezi ANEXA 1)
3.4. Interpretarea cantitativa și calitativă a rezultatelor cercetării
Analiza și interpretarea rezultatelor de la prima etapă a cercetării, testul aplicat studenților (48) din cadrul universității ˮB.P. Hasdeuˮ din Cahul , chestionarul cu 8 itemi, care includ diferite itemi: multiple choise, propunerea variantei, exprimarea opiniei.
Analiza itemiului 1. Primul item constă dintr-o întrebare, dacă cei interogați utilizează anglicismele în vorbire, ei aveau de ales una din două opțiuni (da, nu). Astfel, răspuns pozitiv au dat 94 % și negativ (nu) 6%. De unde putem concluziona că majoritatea celor care au fost interogați, utilizează anglicismele în discursul său. Vezi fig. 3.2 de mai jos:
Rezultatele obținute la itemul 2, ˮCît de des utilizați anglicismele în discursul dvs.? ˮ sunt următoarele: permanent – 50 % , destul de rar – 44 %, nicicînd – 6 %. După cum observăm jumătate de contingent interogat permanent folosesc anglicismele în discursul lor. Este un procent destul de mare ca să plasăm problema adaptării anglicismelor pe un loc important. Rezultatele obținute în forma grafică le putem vedea mai jos, fig. 3.3:
La itemul 3, unde am încercat să stabilesc cauza utilizării anglicismelor în limba română. La acest item sunt patru variante de răspuns:
a) în limba română nu există noțiune corespunzătoare – 54%;
b) cu ajutorul lor, îmi este mai ușor și mai rapid să explic ceea ce vreau să spun – 38% ;
c) pentru mine cuvintele din limba engleză sunt mai expresive decât cuvintele limbii române- 6%;
d) folosesc cuvinte de origine engleză pentru a specifica valoarea limbii române – 2%;
Din rezultatele prezentate sus putem concluziona că principalul motiv al utilizării anglicismelor în limba română este lipsa noțiunii corespunzătoare în limba maternă. Un procent mai mic de interogați au ales opțiunea a doua, care afirmă că cu ajutorul lor, le este mai ușor și mai rapid să explice ceea ce vor să spună. Trei persoane au răspuns că pentru ei cuvintele din limba engleză sunt mai expresive decât cuvintele limbii române. Și doar o persoană a raspuns că utilizeaza cuvintele de origine engleză pentru a specifica valoarea limbii romîne. Pentru a vizualiza rezultate în forma grfică vezi fig. 3.4 :
Scopul itemului 4 este propunerea unui echivalent sau unei explicații în limba română pentru anglicismele date mai jos, ca să vedem dacă studenții cunosc sensul anglicismului:
Cool – tare – 31%, super – 27%, mișto – 18%, extraordinar – 15%, frumos – 6%, fain – 3%;
Fast food – mîncare rapidă – 67%, repede și bun – 31%, hot-dog – 2%;
Non-stop – fără oprire – 53%, 24 de ore – 41%, nelimitat – 3%, mereu – 2%, fară pauză – 1%;
Second hand – lucruri la a doua mînă – 67%, a folosi a doua oară – 31, ajutor umanitar – 2%;
Talk show – emisiune TV – 63%, emisiune în direct – 23%, TV programa – 13%, televizor – 2%;
Week-end – sfârșit de săptămână – 53%, zile de odihnă – 37%, odihnă – 8%, somn – 1%, vacanță – 1%;
Din rezultatele date putem concluziona că majoritatea celor care utilizează anglicismele în discursul lor, cunosc sensul acestora.
Itemul 5 cu referire la contexte situaționale unde sunt utilizate anglicismele date în itemul 4, nu ne propune variante de răspuns așteptînd aceasta de la interogați. Astfel, am obținut următoarele rezultate: între prietenei, alimentație, televiziune, cumpărături, universitate, acasă. Vezi fig. 3.6:
Itemul 6 cere de la cei interogați cîteva exemple de anglicisme din diferite domenii.
Sport – bodybuilding – 20%, fotbal – 17%, backet – 16%, volei – 14%, fintess – 13%, jogging -11% , goal – 8% , letʼs go – 1%;
Economie – money – 39%, businessman – 27%, cash – 18%, card – 15%, broker – 1%;
Alimentație – food – 45%, fast food – 39%, hamburger – 11%, toast – 5%;
Internet – facebook – 17%, google – 15%, download – 13%, site- 12% , link – 11%, wi-fi – 10%, chat – 9%, browser -8% , software 5% ;
Putem vedea faptul că cei interogați cunosc mai multe anglicisme din domeniul Internetului.
Graficul 3.6:
La itemul 7 ce ține de atitudinea vorbitorilor de limba română față de utillizarea anglicismelor în discurs cazual, unde trebuia să aleagă una din patru opțiuni: pozitivă, negativă, neutră, indiferentă, majoritatea au ales punctul a) pozitivă, iar varinta b) negativă, nu a fost aleasă de loc. Acest fapt ne arată că vorbitorii nativi de limbă română vizează pozitiv și acceptă procesul de împrumut al cuvintelor din limba engleză. Graficul 3.8:
Itemul 8 cere enumerarea anglicismelor care sunt utilizate frecvent în discursul studenților. După cum ne-au arătat rezultatele cel mai des utilizate sunt următoarele cuvinte:
Hi – 11%;
Yes – 11%;
Ok – 10%;
Hello – 9%;
Thank you – 8%;
Bye – 8%;
Cool – 7%
Like – 7%
Friend – 6%
Shopping – 5%
Week-end – 5%
Computer – 4%
Second-hand – 3%
Non-stop – 2%
Fain- 2%
Cola – 2%
Partea a doua a experimentului ține de chestionarul aplicat studenților, tot din instituția respectivă, pentru a identifica nivelul de corectitudine a utilizării anglicismelor în limba română.
Această parte a chestionarului constă din cinci iteme, fiecare conține cîte trei variante de răspuns, din care corectă este doar o variantă. Cu ajutorul acestor întebări încercăm să depistăm problemele adaptării a anglicismelor la nivel ortografic, morfologic, sintactic și semantic.
Astfel analizînd chestionarele putem deduce următoarele rezulate:
Itemul 1 ne pune o întreabare care este ortografia corectă a anglicismului aisberg, la care avem trei variante de răspuns: aisberg, aisberg, isberg. După rezultate vedem că auditoriul nostru s-a divizat aproape în jumătate între punctele a) aisberg și b) aisberg, iar varianta c) isberg a rămas fară susținători. Fig. 3.8:
Itemul 2 cere pluralul substantivului de origine engleză businessman și propune trei varianate de răspuns: businessmen, biznesmani, businessmeni. Rezultatele sunt redate în diagrama nr. 3.9:
Itemul 3 le propune studenților să aleagă variantra română a cuvîntului englez sandwich. La dispoziție sunt trei variante de răspuns: sandviș. Sandvici, sanviș. După analiza raspunsurilor observăm că 48% au ales răspunsul sandviș, 49% – sandvici și 3% – sanviș. Itnrebarea această nu are un răspuns simplu deoarece toate variantele le putem găsi in DEX; sandvici (DEX 2009), sandviș (DEX 1998), sanviș (DEX 2009).
Itemul 4 necesită cunoștințe de limbă engleză propunând studenților să aleagă cea mai potrivită variantă de treducere în română a verbului englez to manage. Variantele de răspuns sunt următoare: a conduce, a manageria, a menegeria. Rezultatele le veem în diagrama următoare. Fig. 3.11
La itemul 5 studenții au încercat să găsească familia de cuvinte a anglicismului shopping,majoritatea au lăsat acest item fără răspuns dar unii au propus următoarele variante: shop, a shopa, top shop, shopmania.
3.5. Concluzii la capitolul 3
Pe baza datelor obținute în urma interpretării și prelucrării răspunsurilor la întrebările din chestionar au fost formulate considerațiile și concluziile finale care confirmă sau infirmă ipotezele de lucru stabilite pentru testul desfășurat după cum urmează:
Majoritatea ( 94%) celor interogați utilizează anglicismele în discursul său și destul de des după cum ne arată răspunsul la întrebarea a doua (50% – permanent). Atitudinea celor interogați față de anglicisme este una pozitivă.
Cauza principală a existenței anglicismelor în vocabularul limbii române este lipsa de noțiune corespunzătoare, cauza secundară ,conform rezultatelor chestionarului 38 %, arată că cu ajutorul anglicismelor le este mai ușor și mai rapid să-și exprime gîndurile. Subiecții interogați au dat dovadă de cunoștințe destul de profunde a domeniilor în care des sunt folosite anglicismele, la fel au dat exemple de anglicisme care se utilizează în domenii anumite, de exemplu sport, economie, alimentație, internet.
Parte a doua a chestionarului ne arată că majoritatea studenților utilizează forma corectă a anglicismelor, cu totul că nu cunosc unele reguli de asimilare a anglicismelor.
În concluzie se poate spune că anglicismele în limbajul tinerilor au un loc bine stabilit,
iar însărcinarea noastră constă în stabilirea unui set de reguli simpli pentru asimilarea anglicismelor, atunci tînara generația va utiliza corect îmrumuturile astfel, specificând valoarea limbii române.
CONCLUZII GENERALE ȘI RECOMANDĂRI
Imaginea globală de penetrare și utilizare a împrumuturi din limba engleză în vocabularul limbiiromâne este extrem de complexă și neclară. Cu toate acestea, având în vedere elementele descrise în aceasta lucrare, putem sublinia cateva aspecte principale:
în contact cu limba engleză, limba română se dovedește a fi un receptor generos, gata să se îmbogățească în permanență;
elementele engleze, ca și alte elemente străine care intră în vocabularul limbii române, sunt adaptate la sistemul limbii;
împrumutul elementelor din limba engleză nu modifică caracterul limbii române;
cuvinte care sunt percepute ca "străini" păstrează adesea forma lor inițială, în timp ce împrumuturi care sunt utilizate în discursul comun tind să se adapteze la cerințele articulației și ortografiei a limbii române.
De asemenea, se poate observa că utilizarea anglicismelor diferă foarte mult în dependență de circumstanțe. Unii termeni sunt folosite pentru a ușura comunicarea, deoarece există cuvinte fără echivalente românești și acestea ar trebui să fie pronunțate printr-o frază lungă (de exemplu, single „disc ce conține câte o singură piesă pe fiecare față”). Alteori sunt folosite doar pentru a schimba limbajul "vechi" și pentru a fi în pas cu tendințele internaționale.
Din punct de vedere morfologic, trebuie să recunoaștem că vorbitorii de limba română adapta rapid anglicismele la nivelul morfologic a limbii, pentru a avea posibilitatea să le folosească în mod corespunzător în comunicare. Prin urmare, anglicismele sunt modelate astfel ca să corespundă cerințelor limbii române, destul de repede după intrarea în limba noastră, aceste cuvinte pot forma pluralul, pot fi articulate ca substantive, verbe pot fi conjugate în conformitate cu număr și persoană, etc., astfel cum sa explicat anterior în această lucrare. A introduce un cuvânt nou înseamnă să-l adaptezi, să-l asimilezi și să-l modifici, să-l integrezi grafic, morfologic și fonetic – ce este destul de dificil, deoarece în practica generală, adesea există mai multe alternative de pronunțare a unui cuvânt. Uneori, dificultățile integrării fonetice și grafice duc la erori de traducere: location – tradus greșit ca locație cînd traducerea corectă este amplasament; maintenance tradus greșit ca mentenanță (in comision de mentenanță); iar traducerea corectă este întreținere, administrare (comision de administrare).
Până la urmă, nu trebuie să uităm că, în special în ultimii ani, vorbitorii nativi de română au obținut atâta informație despre modul de viață în milenium trei. Având o limbă extrem de permisivă, o limbă care se comportă ca un "burete" care absoarbe imediat "lichidul lingvistic" necesar, românii, în special tânăra generație, motivați de libertatea exprimării, câștigată după evenimetele anilor 1989, apreciază nu numai cuvinte și expresii noi în limba lor maternă, dar și diversitatea culturii, extrem de publicitată prin canalele mass-media. Tradiții și simboluri necunoscute, cum ar fi Halloween sau Valentine's Day câștigă tot mai multă atenție în cultura noastră, făcând România să se simtă ca o parte a lumii multiculturale. Și anglicismele, deoarece provin din engleză – care este considerată ca limbă dominantă a afacerilor internaționale și de comunicare la nivel mondial, sunt instrumentele care fac posibil acest lucru.
Bibliografia:
Avram M. Anglicismele în limba română actuală. București: Editura Academiei, 1997.
Axentii I. A., Axentii V. Ghid de perfectare a tezelor de licență și masterat. Ediția a II-a, revăzută și completată. Cahul: Centrografic SRL, 2014.
Axentii V. Mondializarea și problema limbii române în acest process. În: Conferința științifico-practică ʺImpactul globalizării asupra învățământului superior și preuniversitarʺ. Cahul: Univ. de Stat ʺB.P.Hasdeuʺ, 2012.
Béra M., Yvon L., Sociologia culturii, Iași: Editura Institutul European, 2008.
Bătrân M. Globalizarea lingvistică. În: Revista de Administrație Publică și Politici Sociale, 2010, nr. 3.
Burbulea S. Anglicismele în limba română. În: Revista științifică a Universității de Stat din Moldova, 2007, nr.4, p. 216.
Ciobanu G. Adaptation of the English Element in Romanian, Timișoara: Editura Mirton, 2004.
Ciobanu G. The English Element in the Romanian Language. În: Suvremena lingvistika, Vol. 41-42, Nr.1-2, Zagreb, 1996, p. 635-641.
Delors J., Comoara lăuntrică, Raportul către UNESCO al Comisiei internaționale pentru Educație în secolul XXI, Iași, Editura Polirom, 2000, p. 30.
Donici M.C. Anglicismele în limba română. Editura Sfântul Ierarh Nicolae, 2010. ISBN 978-606-577-142-0
Greavu A. Aspects of English Borrowings in Romanian. În: Revista economica, Nr. 1-2 (49) / 2010, p. 94-106.
Held D., Mc Grew A., Goldblatt D., Perraton J., Transformări globale. Politică, economie și cultură, Iași: Editura Polirom, 2004.
Hristea T. Sinteze de limba română (Syntheses on the RomanianLanguage), București: Editura Albatros,1984, p. 48-53.
Kuhajda G. Globalizarea lingvistică – Engleza nu va deveni unica limba din lume, in opinia unor lingvisti din Brazilia, Italia sau Suedia. În: Știri Maramureș – ziar electronic. 17 mai 2013;
Lyutakova R. The orthographic adaptation of English borrowings in Romanian and Bulgarian. In : Revista Romanoslavica, 2004.
Manea C. Remarcs on the recent English loan words in the Romanian vocabulary of economics. Editura Universității din Pitești, 2010, p. 365-371.
Novotna J. Anglicisme în limba română contemporană. In: Primul simpozion internațional de studii românești din Cehia. Praga, 23-24 noiembrie 2005, p. 130-133.
Pană Dindelegan G. ,Terminologia lingvistică actuală între tradiție și inovație , în LL, 1997, vol. II, anul XLII, București, p. 11.
Preda V. The present stage of lexical neologisms adaptation (within reference to anglicisms and Americanisms). În: LDMD I, University of Craiova, Sectioan: Lnaguage and Discourse. 2013, p. 1074.
Pușcariu S. Limba română I. Privire generală. București: Editura Minerva, 1976.
Radu V. Aspecte ale terminologiilor și contribuția acestora la înnoirea lexicului românesc. În: Volumul Conferinței științifice a Universitatății „Aurel Vlaicu”, Arad 2008, p. 547-550.
Rus M. L. Un fapt lingvistic de actualitate : Influența engleză asupra limbii române. În : Volumul conferinței internaționale a Universității ,,Petru Maior” din Târgu-Mureș, România. 2005, p. 266-272.
Silvestru E. Tendințe actuale în limba română. Bucureștiː Editura Fundației România de Mâine, 2008.
Smântână D. Problema anglicismelor în imba română actuală. În: Revista Limba română, 2008, nr. 5-6, p. 21-23.
Stanțieru S., Codreanu A. Statutul xenismelor în limba română actuală. În: Buletin de lingvistică a Universității de Stat din Bălți, 2011, nr. 12, p. 85
Stoichițoiu-Ichim A. Vocabularul limbii române actuale: dinamică, influență,creativitate. București: Editura ALL, 2001.
Stoichițoiu-Ichim A. Influența engleză în terminologia politică a românei actuale. În: Revista științifică a Universității din București, 2003.
Stoichițoiu-Ichim A. Aspectele ale influenței engleze în română actuală. București : Editura Universității, 2007.
Tălmăcian E. Aspects of anglicisms in the Romanian academic language. În: Revista Synegry, vol. 9, nr. 1/2013, p. 46-55.
Varga A. The orthographic adaptation of English borrowings in Romanian. În: Journal of Linguistic Studies, Timișoara, 2010, vol 3 (2), p. 28-34.
Vintilă-Rădulescu I. Sociolingvistică și globalizare, București: Editura Oscar Print, 2004.
Zamagni, S., Globalizarea ca specific al economiei postindustriale: implicații economice și opțiuni etice, în Ică I.I., Marani, G., Gândirea socială a Bisericii, Sibiu, Editura Deisis, 2002, p.465
Zugun P. Lexicologia limbii române. Iași : Tehnopress, 2000, p. 65
II. Resurse internet
Trăistaru L. Moda anglicismelor în limba română, 2008
http://www.philippide.ro/distorsionari_2008/721-725%20Traistaru%20Laura%20rev.pdf
(07.05.2015)
Influența limbii engleze asupra limbii române actuale (În limbajul economic și de afaceri) https://www.google.ru/url?sa=t&rct=j&q=&esrc=s&source=web&cd=4&ved=0CDYQFjAD&url=http%3A%2F%2Fwww.unibuc.ro%2Fstudies%2FDoctorate2008Mai%2FAthu%2520Cristina%2520%2520Influenta%2520limbii%2520engleze%2520asupra%2520limbii%2520Romane%2520actuale%2528in%2520limbajul%2520economic%2520si%2520de%2520afaceri%2529%2Frezumat.doc&ei=cotLVZnZIovzUovfgagC&usg=AFQjCNF6EzxJjeCZIbmJhBUpOPZBHEiKAg&bvm=bv.92765956,d.ZGU&cad=rjt
(vizitat 07.05.2015)
Șerban G. Anglicisms in Romanian. 2012
http://romenglish.blogspot.com (vizitat 03.05.2015).
Pruteanu G. Româna sau romgleza? 2007.
http://www.pruteanu.ro/6atitudini/2007.09.27-limba.htm (vizitat 03.05.2015).
Călugăru A. ˮAnglicismele, o modă în presa adolescentinăˮ, 2014
http://www.desteptarea.ro/anglicismele-o-moda-in-presa-adolescentina/
(vizitat 22.04.2015).
Influența limii engleze în limba română actuală, 2008
http://mire-referate.blogspot.com/2008/01/influenta-limbii-engleze-in-limba.html
(vizitat 16.11.2014).
Călărașu C. Globalizare lingvistică și anglicizare. Universitatea din București, Facultatea de Litere. http://ebooks.unibuc.ro/filologie/dindelegan/25.pdf
(vizitat 16.04.2015).
www.unibuc.ro/ro/cdcv_cricalarasu_ro (vizitat 16.11.2014).
Cosma M. Globalizarea și educația.
http://www.armyacademy.ro/reviste/2_2004/r5.pdf (vizitat 16.04.2015).
Globalisation Guide www.globalisationguide.org/01.html
Călărașu C. Globalizare lingvistică și anglicizare. Universitatea din București, Facultatea de Litere. http://ebooks.unibuc.ro/filologie/dindelegan/25.pdf
III. Dicționare
American Heritage Dictionary. By Editors of the American Heritage Dictionaries. Houghton Mifflin Company. Boston: 2011.
Dicționar de cuvinte recente. Dimitrescu Florica. București: Editura Albatros, 1982.
Dicționarul explicativ al limbii române. Academia Română. Institutul de Lingvistică "Iorgu Iordan". Editura Univers Enciclopedic, 1998.
Dicționar al limbii române actuale (ediția a II-a revăzută și adăugită), Creța Z., Mareș L., Ștefănescu-Goangă Z., Editura Curtea Veche, 1998.
Dicționarul limbii române contemporane. Vasile Breban. Editura Științifică și Enciclopedică, 1980.
Dicționar de neologisme. Marcu F., Maneca C., București: Editura Academiei, 1986.
Dicționar ortografic al limbii române. Colectiv. București: Editura Litera Internațional, 2002.
Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române. București: Editura Academiei, 1982.
Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a, București: Editura Univers Enciclopedic, 2005.
Marele dicționar de neologisme, ediție revizuită, augmentată și actualizată. Florin Marcu. București: Editura Saeculum I. O, 2002.
Noul dicționar explicativ al limbii românE. București: Editura Litera Internațional, 2002.
Oxford English Dictionary. Oxford University Press, 1989.
Izvoare
Adevărul, nr. 2003, 1/1, 1996
România liberă, nr. 1267, 8/3, 1994
Vocea României Ш, nr. 360, 5/1, 1995
România liberă, nr. 1928, 16/1, 1996
România liberă, nr. 1534, 3/1,1 995
România liberă, nr. 2124, 18/4, 1997
România liberă, nr. 2029, 1/4, 1996
România liberă, nr. 2124, 18/2, 1997
România liberă, nr. 1875, 24/5, 1996
România liberă, nr. 2120, 20/1, 1997
Evenimentul zilei, nr. 1283, 2/3, 1996
România liberă, nr. 1794, 1/6, 1999
România liberă, nr. 1492, 8/3, 1998
România liberă, nr. 1474, 8/6, 1997
EMISIUNI
• Radio Star
• Europa F.M.
• Pro TV.
• Acasă
• Prima TV.
• TVR 1, 2
• Europa FM
ANEXA 1
CHESTIONAR
De identificare nivelului de utilizare a anglicismelor în limba română
(aplicat studenților)
Dragi studenți, propunem spre atenției dvs. Chestionarul care cuprinde mai multe întrebări, la care vă rugăm să dați un răspuns sincer. Citiți cu atenție itemii și încercuiți varianta/variantele care vi se potrivesc cel mai mult. Dacă în lista răspunsurilor posibile nu găsiți varianta care să vă convină, vă rugăm să da-ți un alt răspuns, propriu, în spațiul special rezervat.
1. Utilizați în vorbire anglicismele?
a) da b) nu
2. Cît de des folosiți anglicisme în discursul dvs.?
a) permanent
b) destul de rar
c) nicicînd
3. Care este cauza utilizării anglicismelor în limba româna?
a) în limba română nu există noțiune corespunzătoare;
b) cu ajutorul lor, îmi este mai ușor și mai rapid să explic ceea ce vreau să spun;
c) pentru mine cuvintele din limba engleză sunt mai expresive decât cuvintele limbii române;
d) folosesc cuvinte de origine engleză pentru a specifica valoarea limbii române;
4. Propuneți cite un echivalentul sau o explicație în limba română pentru următoarele cuvinte de origine engleză:
Cool –
Fast food –
Non-stop –
Second hand –
Talk show –
Weekend –
5. Numiți anumite contexte situaționale în care folosiți cuvintele date din punctul precedent.
_______________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
6. Enumerați cîteva anglicisme pe care le utilizați în diferite contexte situaționale:
Sport –
Economie –
Alimentație –
Internet –
7. Care este atitudinea dumneavoastră față de utilizarea anglicismelor în discurs cazual?
a) pozitivă
b) negativă
c) neutră
d) indiferentă
8. Numiți 5 anglicisme care le utilizați frecvent în discursul dumneavoastră
_______________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
Partea II
Identificarea nivelului de corectitudine a utilizării anglicismelor
în limba română
1. Care este ortografia corectă a anglicismului iceberg ?
a) aisberg
b) iceberg
c) isberg
2. Scrieți pluralul substantivului de origine engleză – businessman
a) businessmen
b) biznesmani
c) businessmeni
3. Încercuiți varianta ce corespunde traducerii corecte a cuvîntului englez sandwich:
a) sandviș
b) sandvici
c) sanviș
4. Propuneți varianta română a verbului englez to manage:
a) a conduce
b) a manageria
c) a menegeria
Care este familia de cuvinte / cuvinte înrudite a anglicismului shopping? (min. 3 cuvinte)
__________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
Data: _________________
Instituția în care a fost aplicat chestionarul: _________________________
Va multumim!!!
Chestionarul a fost elaborat de: Pașalî Nadejda
ANEXA 2
DECLARAȚIE DE INTEGRITATE A TEZEI
Prin prezenta declar că teza (proiectul) de _____________________________________ cu tema
(licența/master)
„____________________________________________________________________________
(tema completă a tezei)
_________________________________________________________________________________________________________________________________________________________”
este scrisă de mine, nu a mai fost prezentată niciodată la o altă facultate sau instituție de învățământ superior din țară sau străinătate, toate sursele utilizate, inclusiv cele de pe Internet, sunt indicate în lucrare, cu respectarea regulilor de evitare a plagiatului:
toate fragmentele de text reproduse exact, chiar și în traducere proprie din altă limbă, sunt scrise între ghilimele și dețin referința precisă a sursei;
reformularea în cuvinte proprii a textelor scrise de către alți autori deține referința precisă;
rezumarea ideilor altor autori deține referința precisă la textul original.
_____________________________________
(numele, prenumele persoanei care declară)
_____________________________________
(semnătura persoanei care declară)
_____________________________________
(data)
UNIVERSITATEA DE STAT ”BOGDAN PETRICEICU HASDEU” DIN CAHUL
FACULTATEA DE FILOLOGIE ȘI ISTORIE
CATEDRA DE LIMBI MODERNE
Aprobat
Șef catedră:
________________________/_________
(semnătura/ nume, prenume)
„___” _____________ 2015
GRAFICUL CALENDARISTIC
DE EXECUTARE A TEZEI (PROIECTULUI) DE LICENȚĂ/ MASTER
elaborată de______________________________________________________________
(numele si prenumele studentului)
Tema tezei (proiectului) de _________________________________________________
(licenta/master)
_______________________________________________________________________
(tema tezei)
______________________________________________________________________________________________________________________________________________
aprobată prin decizia Consiliului Facultății de Filologie și Istorie din _____ ______ 2015, proces verbal nr.____.
Termenul limită de prezentare a lucrării la catedră „______” _________________ 2015.
Etapele executării tezei:
Autor __________________________________
Conducător științific ___________________________
Bibliografia:
Avram M. Anglicismele în limba română actuală. București: Editura Academiei, 1997.
Axentii I. A., Axentii V. Ghid de perfectare a tezelor de licență și masterat. Ediția a II-a, revăzută și completată. Cahul: Centrografic SRL, 2014.
Axentii V. Mondializarea și problema limbii române în acest process. În: Conferința științifico-practică ʺImpactul globalizării asupra învățământului superior și preuniversitarʺ. Cahul: Univ. de Stat ʺB.P.Hasdeuʺ, 2012.
Béra M., Yvon L., Sociologia culturii, Iași: Editura Institutul European, 2008.
Bătrân M. Globalizarea lingvistică. În: Revista de Administrație Publică și Politici Sociale, 2010, nr. 3.
Burbulea S. Anglicismele în limba română. În: Revista științifică a Universității de Stat din Moldova, 2007, nr.4, p. 216.
Ciobanu G. Adaptation of the English Element in Romanian, Timișoara: Editura Mirton, 2004.
Ciobanu G. The English Element in the Romanian Language. În: Suvremena lingvistika, Vol. 41-42, Nr.1-2, Zagreb, 1996, p. 635-641.
Delors J., Comoara lăuntrică, Raportul către UNESCO al Comisiei internaționale pentru Educație în secolul XXI, Iași, Editura Polirom, 2000, p. 30.
Donici M.C. Anglicismele în limba română. Editura Sfântul Ierarh Nicolae, 2010. ISBN 978-606-577-142-0
Greavu A. Aspects of English Borrowings in Romanian. În: Revista economica, Nr. 1-2 (49) / 2010, p. 94-106.
Held D., Mc Grew A., Goldblatt D., Perraton J., Transformări globale. Politică, economie și cultură, Iași: Editura Polirom, 2004.
Hristea T. Sinteze de limba română (Syntheses on the RomanianLanguage), București: Editura Albatros,1984, p. 48-53.
Kuhajda G. Globalizarea lingvistică – Engleza nu va deveni unica limba din lume, in opinia unor lingvisti din Brazilia, Italia sau Suedia. În: Știri Maramureș – ziar electronic. 17 mai 2013;
Lyutakova R. The orthographic adaptation of English borrowings in Romanian and Bulgarian. In : Revista Romanoslavica, 2004.
Manea C. Remarcs on the recent English loan words in the Romanian vocabulary of economics. Editura Universității din Pitești, 2010, p. 365-371.
Novotna J. Anglicisme în limba română contemporană. In: Primul simpozion internațional de studii românești din Cehia. Praga, 23-24 noiembrie 2005, p. 130-133.
Pană Dindelegan G. ,Terminologia lingvistică actuală între tradiție și inovație , în LL, 1997, vol. II, anul XLII, București, p. 11.
Preda V. The present stage of lexical neologisms adaptation (within reference to anglicisms and Americanisms). În: LDMD I, University of Craiova, Sectioan: Lnaguage and Discourse. 2013, p. 1074.
Pușcariu S. Limba română I. Privire generală. București: Editura Minerva, 1976.
Radu V. Aspecte ale terminologiilor și contribuția acestora la înnoirea lexicului românesc. În: Volumul Conferinței științifice a Universitatății „Aurel Vlaicu”, Arad 2008, p. 547-550.
Rus M. L. Un fapt lingvistic de actualitate : Influența engleză asupra limbii române. În : Volumul conferinței internaționale a Universității ,,Petru Maior” din Târgu-Mureș, România. 2005, p. 266-272.
Silvestru E. Tendințe actuale în limba română. Bucureștiː Editura Fundației România de Mâine, 2008.
Smântână D. Problema anglicismelor în imba română actuală. În: Revista Limba română, 2008, nr. 5-6, p. 21-23.
Stanțieru S., Codreanu A. Statutul xenismelor în limba română actuală. În: Buletin de lingvistică a Universității de Stat din Bălți, 2011, nr. 12, p. 85
Stoichițoiu-Ichim A. Vocabularul limbii române actuale: dinamică, influență,creativitate. București: Editura ALL, 2001.
Stoichițoiu-Ichim A. Influența engleză în terminologia politică a românei actuale. În: Revista științifică a Universității din București, 2003.
Stoichițoiu-Ichim A. Aspectele ale influenței engleze în română actuală. București : Editura Universității, 2007.
Tălmăcian E. Aspects of anglicisms in the Romanian academic language. În: Revista Synegry, vol. 9, nr. 1/2013, p. 46-55.
Varga A. The orthographic adaptation of English borrowings in Romanian. În: Journal of Linguistic Studies, Timișoara, 2010, vol 3 (2), p. 28-34.
Vintilă-Rădulescu I. Sociolingvistică și globalizare, București: Editura Oscar Print, 2004.
Zamagni, S., Globalizarea ca specific al economiei postindustriale: implicații economice și opțiuni etice, în Ică I.I., Marani, G., Gândirea socială a Bisericii, Sibiu, Editura Deisis, 2002, p.465
Zugun P. Lexicologia limbii române. Iași : Tehnopress, 2000, p. 65
II. Resurse internet
Trăistaru L. Moda anglicismelor în limba română, 2008
http://www.philippide.ro/distorsionari_2008/721-725%20Traistaru%20Laura%20rev.pdf
(07.05.2015)
Influența limbii engleze asupra limbii române actuale (În limbajul economic și de afaceri) https://www.google.ru/url?sa=t&rct=j&q=&esrc=s&source=web&cd=4&ved=0CDYQFjAD&url=http%3A%2F%2Fwww.unibuc.ro%2Fstudies%2FDoctorate2008Mai%2FAthu%2520Cristina%2520%2520Influenta%2520limbii%2520engleze%2520asupra%2520limbii%2520Romane%2520actuale%2528in%2520limbajul%2520economic%2520si%2520de%2520afaceri%2529%2Frezumat.doc&ei=cotLVZnZIovzUovfgagC&usg=AFQjCNF6EzxJjeCZIbmJhBUpOPZBHEiKAg&bvm=bv.92765956,d.ZGU&cad=rjt
(vizitat 07.05.2015)
Șerban G. Anglicisms in Romanian. 2012
http://romenglish.blogspot.com (vizitat 03.05.2015).
Pruteanu G. Româna sau romgleza? 2007.
http://www.pruteanu.ro/6atitudini/2007.09.27-limba.htm (vizitat 03.05.2015).
Călugăru A. ˮAnglicismele, o modă în presa adolescentinăˮ, 2014
http://www.desteptarea.ro/anglicismele-o-moda-in-presa-adolescentina/
(vizitat 22.04.2015).
Influența limii engleze în limba română actuală, 2008
http://mire-referate.blogspot.com/2008/01/influenta-limbii-engleze-in-limba.html
(vizitat 16.11.2014).
Călărașu C. Globalizare lingvistică și anglicizare. Universitatea din București, Facultatea de Litere. http://ebooks.unibuc.ro/filologie/dindelegan/25.pdf
(vizitat 16.04.2015).
www.unibuc.ro/ro/cdcv_cricalarasu_ro (vizitat 16.11.2014).
Cosma M. Globalizarea și educația.
http://www.armyacademy.ro/reviste/2_2004/r5.pdf (vizitat 16.04.2015).
Globalisation Guide www.globalisationguide.org/01.html
Călărașu C. Globalizare lingvistică și anglicizare. Universitatea din București, Facultatea de Litere. http://ebooks.unibuc.ro/filologie/dindelegan/25.pdf
III. Dicționare
American Heritage Dictionary. By Editors of the American Heritage Dictionaries. Houghton Mifflin Company. Boston: 2011.
Dicționar de cuvinte recente. Dimitrescu Florica. București: Editura Albatros, 1982.
Dicționarul explicativ al limbii române. Academia Română. Institutul de Lingvistică "Iorgu Iordan". Editura Univers Enciclopedic, 1998.
Dicționar al limbii române actuale (ediția a II-a revăzută și adăugită), Creța Z., Mareș L., Ștefănescu-Goangă Z., Editura Curtea Veche, 1998.
Dicționarul limbii române contemporane. Vasile Breban. Editura Științifică și Enciclopedică, 1980.
Dicționar de neologisme. Marcu F., Maneca C., București: Editura Academiei, 1986.
Dicționar ortografic al limbii române. Colectiv. București: Editura Litera Internațional, 2002.
Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române. București: Editura Academiei, 1982.
Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a, București: Editura Univers Enciclopedic, 2005.
Marele dicționar de neologisme, ediție revizuită, augmentată și actualizată. Florin Marcu. București: Editura Saeculum I. O, 2002.
Noul dicționar explicativ al limbii românE. București: Editura Litera Internațional, 2002.
Oxford English Dictionary. Oxford University Press, 1989.
Izvoare
Adevărul, nr. 2003, 1/1, 1996
România liberă, nr. 1267, 8/3, 1994
Vocea României Ш, nr. 360, 5/1, 1995
România liberă, nr. 1928, 16/1, 1996
România liberă, nr. 1534, 3/1,1 995
România liberă, nr. 2124, 18/4, 1997
România liberă, nr. 2029, 1/4, 1996
România liberă, nr. 2124, 18/2, 1997
România liberă, nr. 1875, 24/5, 1996
România liberă, nr. 2120, 20/1, 1997
Evenimentul zilei, nr. 1283, 2/3, 1996
România liberă, nr. 1794, 1/6, 1999
România liberă, nr. 1492, 8/3, 1998
România liberă, nr. 1474, 8/6, 1997
EMISIUNI
• Radio Star
• Europa F.M.
• Pro TV.
• Acasă
• Prima TV.
• TVR 1, 2
• Europa FM
ANEXA 1
CHESTIONAR
De identificare nivelului de utilizare a anglicismelor în limba română
(aplicat studenților)
Dragi studenți, propunem spre atenției dvs. Chestionarul care cuprinde mai multe întrebări, la care vă rugăm să dați un răspuns sincer. Citiți cu atenție itemii și încercuiți varianta/variantele care vi se potrivesc cel mai mult. Dacă în lista răspunsurilor posibile nu găsiți varianta care să vă convină, vă rugăm să da-ți un alt răspuns, propriu, în spațiul special rezervat.
1. Utilizați în vorbire anglicismele?
a) da b) nu
2. Cît de des folosiți anglicisme în discursul dvs.?
a) permanent
b) destul de rar
c) nicicînd
3. Care este cauza utilizării anglicismelor în limba româna?
a) în limba română nu există noțiune corespunzătoare;
b) cu ajutorul lor, îmi este mai ușor și mai rapid să explic ceea ce vreau să spun;
c) pentru mine cuvintele din limba engleză sunt mai expresive decât cuvintele limbii române;
d) folosesc cuvinte de origine engleză pentru a specifica valoarea limbii române;
4. Propuneți cite un echivalentul sau o explicație în limba română pentru următoarele cuvinte de origine engleză:
Cool –
Fast food –
Non-stop –
Second hand –
Talk show –
Weekend –
5. Numiți anumite contexte situaționale în care folosiți cuvintele date din punctul precedent.
_______________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
6. Enumerați cîteva anglicisme pe care le utilizați în diferite contexte situaționale:
Sport –
Economie –
Alimentație –
Internet –
7. Care este atitudinea dumneavoastră față de utilizarea anglicismelor în discurs cazual?
a) pozitivă
b) negativă
c) neutră
d) indiferentă
8. Numiți 5 anglicisme care le utilizați frecvent în discursul dumneavoastră
_______________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
Partea II
Identificarea nivelului de corectitudine a utilizării anglicismelor
în limba română
1. Care este ortografia corectă a anglicismului iceberg ?
a) aisberg
b) iceberg
c) isberg
2. Scrieți pluralul substantivului de origine engleză – businessman
a) businessmen
b) biznesmani
c) businessmeni
3. Încercuiți varianta ce corespunde traducerii corecte a cuvîntului englez sandwich:
a) sandviș
b) sandvici
c) sanviș
4. Propuneți varianta română a verbului englez to manage:
a) a conduce
b) a manageria
c) a menegeria
Care este familia de cuvinte / cuvinte înrudite a anglicismului shopping? (min. 3 cuvinte)
__________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
Data: _________________
Instituția în care a fost aplicat chestionarul: _________________________
Va multumim!!!
Chestionarul a fost elaborat de: Pașalî Nadejda
ANEXA 2
DECLARAȚIE DE INTEGRITATE A TEZEI
Prin prezenta declar că teza (proiectul) de _____________________________________ cu tema
(licența/master)
„____________________________________________________________________________
(tema completă a tezei)
_________________________________________________________________________________________________________________________________________________________”
este scrisă de mine, nu a mai fost prezentată niciodată la o altă facultate sau instituție de învățământ superior din țară sau străinătate, toate sursele utilizate, inclusiv cele de pe Internet, sunt indicate în lucrare, cu respectarea regulilor de evitare a plagiatului:
toate fragmentele de text reproduse exact, chiar și în traducere proprie din altă limbă, sunt scrise între ghilimele și dețin referința precisă a sursei;
reformularea în cuvinte proprii a textelor scrise de către alți autori deține referința precisă;
rezumarea ideilor altor autori deține referința precisă la textul original.
_____________________________________
(numele, prenumele persoanei care declară)
_____________________________________
(semnătura persoanei care declară)
_____________________________________
(data)
UNIVERSITATEA DE STAT ”BOGDAN PETRICEICU HASDEU” DIN CAHUL
FACULTATEA DE FILOLOGIE ȘI ISTORIE
CATEDRA DE LIMBI MODERNE
Aprobat
Șef catedră:
________________________/_________
(semnătura/ nume, prenume)
„___” _____________ 2015
GRAFICUL CALENDARISTIC
DE EXECUTARE A TEZEI (PROIECTULUI) DE LICENȚĂ/ MASTER
elaborată de______________________________________________________________
(numele si prenumele studentului)
Tema tezei (proiectului) de _________________________________________________
(licenta/master)
_______________________________________________________________________
(tema tezei)
______________________________________________________________________________________________________________________________________________
aprobată prin decizia Consiliului Facultății de Filologie și Istorie din _____ ______ 2015, proces verbal nr.____.
Termenul limită de prezentare a lucrării la catedră „______” _________________ 2015.
Etapele executării tezei:
Autor __________________________________
Conducător științific ___________________________
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Problema Adaptarii Anglicismelor In Limba Romana Actuala (ID: 154549)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.