probabilCentenar — jurnal social și politic — Centenar — jurnal social și politic TIBERIU FORIS Timpul probabil— Centenar — jurnal social și politic… [630317]

TIBERIU FORIS
Timpul
probabilCentenar — jurnal social și politic

— Centenar — jurnal social și politic

TIBERIU FORIS
Timpul
probabil— Centenar — jurnal social și politic

Director editorial: Dana Anghelescu
Design: Irinel Merlușcă
© Libris Editorial, 2018 Descrierea CIP a Bibliotecii Naționale a României
FORIS, TIBERIUTimpul probabil – Centenar / jurnal social și politic / Tiberiu Foris. – Brașov: Libris Editorial, 2017ISBN 978-606-8953-95-3
Str. Mureșenilor, Nr. 14, Brașov, RomâniaE-mail: [anonimizat]
Libris Distribuție – Librăria Șt. O. Iosif
Tel: 0268 477 799E-mail: [anonimizat]
Respect pentru oameni și cărți

5CUVÂNT ÎNAINTE
Am scris a treia carte de poezie; poezie de suflet dedicată
țării mele la ceas aniversar și poezie pamflet. Centenarul este
o convenție pentru istoria modernă, pentru că țara mea este
mult mai veche ca trăire pe vechiul continent european; țara
mea este Dacia milenară! Am scris și mai scriu atâta timp cât
mai pot simți românește – condamnare pe viață la iubire de
ai mei!
Mă inspiră tot ce mă înconjoară, de la rotația anotimpurilor
la rotația nesocotită a clasei politice, de la frumusețea de
deasupra spinilor trandafirilor la spinii printre care trebuie să ne strecurăm pentru a simți frumusețea vieții.
De Centenar, doresc să transmit tuturor fraților mei români:
Fiți mândri! Suntem viețuitorii Grădinii Maicii Domnului!
Mulțumesc soției mele, Diana Foris, muză și cenzor!
Mulțumesc din suflet celor care mi-au recenzat cartea –
D-na prof. dr. Maria Popescu, D-na lector dr. Cristina Nicolau,
D-na psih. Daniela Cirică, Dl. prof. dr. Radu Iovănaș.

6Mulțumesc colegului și prietenului general maior (rt) prof.
dr. Petrișor Mandu pentru tot sprijinul acordat în apariția
acestei cărți.
Tiberiu Foris

7TIMPUL PROBABIL
Când „Timpul probabil” planifică totul,
puține, pe Terra, poteci s-au ivit,
poeți și prieteni găsit-am izvorul,
prin „Timpul Probabil” în loc potrivit.
Când lumea se-neacă cu-atâtea funingini,
iar alții, în bancă, stau blânzi și cuminți,tu critici metehne venind din origini,
în viața ce n-are un loc pentru sfinți.
Tu treci înțelept printre norme nedrepte
și-n lumea cea mare, prin versuri sperând,
cu multă răbdare aștepți să se-ndrepteîn „Timpul Probabil” , cu toate, pe rând.

8Citind astăzi versuri cu-a ta semnătură,
ce-n multe credințe în ritm au intrat,
se bucură-n suflet divina natură,
transpusă-n zeiță prin versu-ți curat.
Prin versuri, talent și culori umaniste,
când vremea-i noroasă, ori ceru-i senin,pictezi „Anotimpuri” cu „Zâmbete Triste”
și „Timpul Probabil” , în anii ce vin.
Gen. Mr. (rt) prof. univ. dr.
Petrișor Mandu

901.
ROMÂNIA
România-n sărbătoare
e mereu surprinzătoare,
de te joci, în slove ai,
pur și simplu – OM ÎN RAI.
Și, tot slove meșterite,
ne arată, răsucite,ce unit-a România,
pur si simplu – ARMONIA.
În a Sfintei Maici grădină,
viața vrem a fi senină,
vrem să fie-n România,OM ÎN RAI și ARMONIA.

1002.
1 DECEMBRIE
Pentru acei ce suntem frați,
copii ai munților Carpați,
urmași de daci și de romani,
un cald și sincer La mulți ani!
Aniversăm o zi-n onoare,
când țara s-a-ntregit sub soare,când bine s-a croit din rău,
Nimic fără de Dumnezeu!
Și, de atunci, avem să fie,
o dodoloață Românie,
iar bunii ne-au lăsat soliede demnitate și mândrie!

1103.
DE ZIUA TA
În mândră zi de sărbătoare
când totu-n jur e plin de soare
și totul îți zâmbește ție,
e ziua ta, cu bucurie.
O zi marcată-n cer pe-o stea
când lumea toată e a tao zi când lumii dai de știre
că-i ziua ta de fericire.
E astăzi vremea vesel-tristă,
când plângi, în suflet optimistă,
și-n Centenarul de Unire,eu te condamn la nemurire!

12În ziua, numele de-ți poartă
spre țeluri scrise azi în soartă
când anii se-ntâlnesc în prag,Mulți ani cu bine, suflet drag!

1304.
CLEPSIDRA
Sus, într-o lume nesfârșită
fără de timp, fără de clipă,
un Uriaș sub o aripă
cernea nisipul printr-o sită.
Un bob minuscul din nisipuri,
în drumul lui spre nicăierea,creștea pe când i-era căderea,
plutind ușor printre nimicuri.
Și apărură mici broboane,
ce par pe bobul din nisipuri
oceane pline de adâncuri,ce s-au umplut de lighioane.

14Și-apoi, plutind pe ape lente,
uscaturi duse în derivă,
oprite-n marea primitivă,s-au transformat în continente.
Și pe uscat, pe-ntinsa-i față,
e totul viu și totu-i verde,
totul se schimbă, nu se pierde,
iar pe grăunte, totu-i viață.
În goana lui mereu rotită
printre lumini și întuneric,în lunecat mereu și sferic,
vremea devine infinită.
Și multele viețuitoare
s-au așezat în lanțul trofic,
gonindu-se spre pol și tropicși pe uscat, dar și în mare.
Și-n fruntea lor se puse omul,
stăpân deplin pe-a lui planetă,
iar lumea toată-i o flașnetă
și-n veci, neliniștit i-e somnul.

15Azi, pe Pământ, nebun e ritmul,
iar om cu om se dușmănește,
planeta plânge și icneșteși crunt dușman devine timpul!
În Univers, nu știm de-i mare,
un bob se mișcă prin nimicuri,
clepsidra curge din nisipuri,
iar veșnicia-i trecătoare!

1605.
CARPE DIEM
Viața-n vremuri i-un contor,
descrescător numărător,
necunoscut la numitor,
incert rotit spre viitor.
De crezi că-i zero o clipită
și timpul i-o simplă ispităbanal și inutil trăită,
din timp – e viața construită!
Disprețuiți din plin risipa,
prea importantă este clipa,
căci timpul nostru, crud sau blând,e tot ce-avem pe-acest pământ!

17Serbăm, cu bune și cu rele
o zi când am venit din stele
dar, făr’ de-a ști, trece și eași ziua-n care vom pleca….
Să ne-amintim ce-au spus romanii:
să prețuim clipa și anii
și negrăbiți și fără pripă
să știm trăi în orice clipă!

1806.
BRÂNCUă I
O poartă, un sărut,
iubire de-nceput,
iubește, uită, iartă,
amor săpat în piatră.
Coloana infinită,
poveste nesfârșităîntre pământ și cer,
iubire prinsă-n fier.
Și masa de tăcere,
rotundă mângâiere,
i-o mamă mult-iubită,de prunci încercuită.

19Simbol pe-acest tărâm,
esență de român,
piatră, pământ și fier,cu suflet rupt din cer.

2007.
EMINESCU
Călăuza vieții noastre
e Luceafărul din cer,
strălucitul efemer,
lăcrimat în flori albastre.
Raze ce călătoresc
mii de ani, rătăcitoare,luminează în altare
sfântul suflet românesc.
Când pe cer, pe la apus,
raze norii-mbrățișează,
aurei ce ne vegheazăEminescu i s-a spus.

21Eminescu e un astru,
raza ce ne luminează,
poezia ce creeazăRoșu, Galben și Albastru!

2208.
POEZIE
Florile de pe câmpie,
stele pe albastrul cer,
fir de suflet efemer,
într-o vorbă – poezIE!
Nopțile de Sânziene
pe un câmp de borangicprinse-n mijloc de ilic
la mijlocul mândrei mele!
Tot frumosul strâns din lume,
fir brodat cu dor în rime,
ni s-a spus că-i poezIE,căci trebuia să poarte-un nume!

2309.
LERU-I LER …
Omagiu lui Radu Gyr
Nu se mai colindă, cum cântam odată, Leru-i ler,
Sărbătoarea-i tristă, vocea-i sugrumată, Leru-i ler,Lacrimi ne e glasul, sufletu-i în lacrimi, Leru-i ler,
Ne șoptim necazul, povestim doar patimi, Leru-i ler.
Țara-i tot mai tristă, sunt uitați eroii, Leru-i ler,
Și ne ceartă moșii, în trecute glorii, Leru-i ler,
Mai avem doar popii, să ne-aline dorul, Leru-i ler,Și-n vârtejul sorții, nu ne mai știm rolul, Leru-i ler.
Ce-ați făcut din țară, din mândra grădină, Leru-i ler,
Vină și povară, tină și rugină, Leru-i ler,
Ce-ați făcut din suflet, ură și uitare, Leru-i ler,
Doar furtuni și tunet, ceru-i făr’ de soare, Leru-i ler.

24Un blestem în timpuri, suntem dați uitării, Leru-i ler,
Spărgători de visuri, din străfundul zării, Leru-i ler,
Ce-ați făcut din pruncii, viitorul țării, Leru-i ler,
Sclavi în toată lumea, tăietori ai sării, Leru-i ler.
Vă ferească Sfântul de mânia noastră, Leru-i ler,
Să ne vrem pământul, Vatra Strămoșească, Leru-i ler,Aprig e românul, chiar de blând el pare, Leru-i ler,
Pentru el Pământul, pită e și sare, Leru-i ler.
Ochii lăcrămează, ne doare lumina, Leru-i ler,
Plânge când visează din poveste Buna, Leru-i ler,
Vă ferească Sfântul de mânia noastră, Leru-i ler,Să ne vrem cuvântul iar în limba noastră, Leru-i ler.
Nu se mai colindă, cum cântam odată, Leru-i ler,
Sărbătoarea-i falsă, dusă și furată, Leru-i ler,
Lacrimi ne e glasul, sufletu-i în lacrimi, Leru-i ler,
Dar visăm istorii povestite-n patimi, Leru-i ler.

2510.
RIDICÃ -TE GHEORGHE,
RIDICÃ -TE IOANE!
Pentru insul șef de țară suntem toți o cocină,
iar Ion, după mintea strâmbă-i un atom cu sarcină
și se-ntreabă, în disprețu-i, pus ca șef de colonie:
de ce naiba, țara asta, liniștită vrea să fie?
E-n campanie permanentă dar nu știm împins de cine
de aceia care-n ciudă ne vor aurul din minedupă ce, ca o simbrie, ne-au luat preț pe integrare
și ne-au prins în sărăcie, sclavi la minele de sare.
Un robot fără de suflet, ce mănâncă vaselină,
ne transformă țara astăzi într-o groapă doar cu tină
și după o eră strâmbă, plină doar de ghinion,plâng să se ridice Gheorghe, plâng să se ridice Ion!

2611.
CENTENARUL?
Toată lumea azi înjură, nu mai știm cine pe cine
și a fi român trezește sentimente de rușine,
plouă peste tot și-n suflet, totu-i ud și se dărâmă
și se pare că dizolvă tot ce-i nație română!
Lumea urlă și înjură, par a fi cu toți nebuni
și împart o nație toată în penali, de-s răi sau bunidin istorii vechi, ai noștri par nimic a ști să-nvețe
când cu toții se înjură, rând pe rând sărind prin piețe!
Și în timpuri, toți vecinii, europeni, vechi cruciați,
scuipă-n sân, fac semnul crucii și ne văd ca bieți ratați
iar o mega-prăvălie pângărește Centenarulși în minți străine, proaste, îl rimează cu grătarul!

27Dă-ne, Doamne, astăzi nouă, mintea ceea de pe urmă,
să fim iarăși națiune și nu doar o proastă turmă
și în an de sărbătoare, anul sfânt de Centenar,să zâmbim din nou sub soare, deșteptați dintr-un coșmar!

2812.
APÃ ăI FOC
Continentul arde-n flăcări de nu poți să le mai stingi,
ard pădurile în maluri și cu greci și cu vikingi
și în mijloc curg șiroaie, curg cascadele de ploaie,
continentul prins în boală arde, plânge și se-ndoaie!
Codrii seculari tăiați sunt, fără gânduri pentru mâine,
arși pe rugurile sterpe, pentru bani, nu pentru pâine,dar în lumea fără minte, toate cele drepte cad,
și e cald unde-au fost friguri, ghețuri sunt unde-a fost cald!
Dă-ne Doamne, dă-ne minte, ne trezește iar la viață
până nu va fi planeta doar o platoșă de gheață,
când în vremuri de restriște ne vom transforma în turmă,dă-ne minte, nu vrem multă, dar ne-o dă pe cea din urmă!

2913.
HAI, DEă TEAPT Ã-TE
ROMÂNE!
Nu știam atunci niciunul de se cade, nu se cade,
când ai mei mureau săracii demonstrând pe baricade
și-n avântul de revoltă nu era niciunul trist,
căci luptam cu toți să piară odiosul comunist.
Îmi aduc aminte timpul și-mi e dor și nu-mi e dor,
când plângeau prin piețe puștii înveliți în tricolorși luptam atunci cu toții pentru ziua cea de mâine
contra botniței, minciunii, contra cozilor la pâine.
Dar trecu un sfert de secol peste vremuri, peste noi,
revoluția de plastic azi se-ntide, e în toi
și noi am rămas ca proștii, dar cu ghiocei în tâmplăși nu știm ce mai vrea lumea, nu mai știm ce se întâmplă!

30Revoluționari în piețe țopăie cu vuvuzele
și în difuzoare urlă ritmuri tâmpe de maneleși-njurându-i pe aceia ce se uită de pe tușe,azi toți urlă ca demenții zornăind de zor cătușe!
Am rămas în țara asta, am muncit ca niște robi
și privind trist la modele, pițipoance, proști și snobi,ne-am văzut de treaba noastră, nădușind, muncind cuminți,cu respect doar pentru țară, pentru semeni și părinți!
Și trezitu-ne-am deodată cu necunoscute oști
ce ne-acuză azi în masă cum că toți suntem cam proștiși venind de pe tarlale, din azile, de pe schele,ne acuză toți în masă c-am fi proști și cu sechele.
Nu-nțelegem, nu pricepem, parcă este noaptea minții,
noi le educăm copiii, noi le îngrijim părinții,noi muncim în țara asta, când e frig și când e greu,nu venim doar în concedii, criticând că tot e rău!
Asta este țara noastră, ne-am umplut de disperare,
totu-i trist, totul e jale, ce se-ntâmplă tot ne doareși nu știm de toate cele de-s spurcate sau curate,de-am ajuns de râsul lumii să luptăm frate cu frate.
Azi la cumpănă de secol spunem NU la nesimțire
căci pe-al nostru steag de-un secol stă cu sânge scris UNIRE,și al nostru Imn de suflet, tot ce-n inimă rămâne,ne îndeamnă patriotic: Hai, Deșteaptă-te Române!

3114.
DUP-UN VEAC
Într-o țară unde-n vremuri viețuit-au Pui de lei,
câinii-n haite azi se-adună și se mușcă între ei,
iar justiția-i jigărită, baltă plină cu noroi,
prin care mâlos se scaldă și e plină doar de boi.
Cățelușii latră-n Lună, se aleargă și-ocolesc
balta cea de tină plină și pe boi îi ocărăsc,iar dulăii, plini de bale, se adună laolaltă
și în lătrături de scârbă sar în haită peste baltă.
Iar românii cu credință, după vorbă, după port,
devenit-au marfă proastă, dată toată la export
și prin dor și suferință și-au găsit un rost prin lume,cu licențe plânse-n țară, buni sunt doar de strâns căpșune.

32Dar acum, în Anul Mare, de-am ajuns la Centenar,
ne rugăm la Duhuri Sfinte să mai fim, să mai fim iar,
un Popor nu populație, nu averi vrem, doar Mândrie,dup-un veac să fim iar Țară, să fim iar o Românie!

3315.
BLESTEM
Pentru tot ce sfert de veac
ați distrus și ați furat,
pentru toți ce azi se tem,
de la noi s-aveți Blestem!
Pentru cei goniți afară
dorul de și-l plâng de țară,ochii plânși cu drag îi chem,
de la ei s-aveți Blestem!
Pentru pruncii de se scoală
noaptea de-a pleca la școală
prin furtuni și prin nămeți,de la ei, Blestem s-aveți!

34Pentru cei cuprinși de boale
morți cu zile prin spitale,
doar noroc ca ei s-aveți,Blestemați pe nouă vieți!
Pentru codrii, toți tăiați,
ce ne-au fost odată frați,
în cenușă azi uitați,
fiți cu toții Blestemați!
Ale țării bogății
duse toate în pustiis-au spurcat pe negrii bani…
vă Blesteamă peste ani!
Și eroii, moșii care
ne-au făcut o țară mare,
azi mai pot, uitați de vreme,doar s-arunce cu Blesteme!
Țara asta, o grădină,
vrea dreptate, vrea lumină,
Centenarul ne adună,
nu-n Blestem, ci-n veste bună!

3516.
FRÃȚ IA DRAGOBETELUI!
După marea brambureală zisă Plan de guvernare
vă mai crede doar Păcală în prostia lui cea mare,
aruncat-ați țara-n aer, împărțită pe din două
cu proteste țopăite, cu lanterne și cu ouă!
ONG-ei năimiți de-afară, de voi proști și-au râs în barbă
ațâțând nemulțumirea unei nații prinse-n iarnăși-n zâzania iscată în familii, moși, nepoți,
ne-au spurcat prin lumea toată ca pe-un loc duhnind de hoți!
Râde-n barba-i tremurândă necuratu-n cap cu coarne,
căci de-un sfert de veac încoace tot încearcă să ne-ntoarne,
dar zâmbim, să ne deștepte dragul nostru Dragobete,să fim frați, din nou, cu toții-n primăvara ce va-ncepe!

3617.
LA MARGINEA EUROPEI…
Când din inima științei, mari savanți cu minte mare,
patrioți iubind poporul, disperați ne-au scris scrisoare,
ONG-iști tocmiți de Soros, școală proastă, minți puține,
au sărit turbați prin piețe cu lozinci cum că nu-i bine!
Mai avem în fruntea țării doar o mână de români
de putem în limba noastră numele să-l mai rostim,este rău și nu e bine, țipă cei plătiți de-afară,
pe toți DNA să-i salte, toți în pușcării să piară!
Duhul Sfânt doar de ne-ajută să mai fim la noi stăpâni,
să ne apere-n nevoie nu de draci, ci de români,
c-am ajuns, din neamuri mândre, să ne plângem azi la popă,colonii de neamuri proaste de la margini de Europă!

3718.
U.E. 60
Speriați de mii de bombe, trei state, BeNeLux,
vorbit-au cu franțuzii răpiți din al lor lux
să prindă nemțoteii și pe itali în laț
să potolescă pofta, de luptă-al lor nesaț!
Și doar ca treaba asta să fie, dar, pe bune,
le-au controlat oțelul și mina de cărbune,și tot ce vindea neamțul, pe bune-avea să spună,
căci toți știau secretul, din Piața lor Comună!
Și pentru ca vreodată să nu dispară omul
trebuia și controlată, în forța lui, atomul,
și-a fost pecetluită să știe-n veacuri toți,când s-au născut din teamă, vreo trei Comunități!

38Dar astăzi fondatorii sunt blânzi ca niște miei
și bieți, umili, se uită în sus la nemțotei
ce n-au făcut prin lupte, făcut-au azi ce vor,Europa, azi unită, e jucăria lor!
Și țările Europei din frică reunite
se simt, peste decenii, furate și prostite,
căci U.E. este landul creat de ieri pe mâine,
s-o ducă Herr și Fraulein, din ce în ce mai bine!
Și pentru periferici, cu visuri vechi și noi,
menirea e să fie sclavi în viteza doi,iar estul ce luptase ca liber iar să fie,
în pace devenit-a o tristă colonie!

3919.
MIORITICUL DESTIN
Astăzi pușca ruginește, meteo devine armă,
soldățeii-s la reformă, iar savanții-și râd în barbă,
neaua nu mai vine iarna, de la Giurgiu pân’ la Cluj,
ci ne vine primăvara, după Paște, de la ruși!
Dar, ne apără yankeul, cu un tun la Deveselu,
de ne râde și purceaua și găina și cățelu’ ,strategii de trei parale, schimbăm prieteni cu dușmani
și-am ajuns ciudații lumii, și bătuți, și fără bani!
Și de vină nu e nimeni, poate fi doar Miorița,
plus Manole și Baltagul, Fefeleaga-mi spurcă vița,
fatalista soartă-mi spune să nu fiu ca un dulău,să mă bucur astăzi sincer, că mâine va fi mai rău!

4020.
PENEă CURCANUL
Când grade-n termometre coboară și nu urcă
și se usucă-n ramuri, trist, florile de țuică,
azi timpul cel probabil i-un lup, cioban la stână,
schimbând trei anotimpuri în nici o săptămână!
Azi meteo devine unealtă de tortură
ce trist ne mutilează și oameni și culturămi-e greu ca drept să cuget, mi-e greu și drept a sta,
ca cel ce-n snoave moare, de grija mea și-a ta!
Când tot ce-a fost în țară s-a dus și s-a ciordit
și azi, de-mi fac bilanțul, sunt slab și umilit
aud de prin maidane, răcnit din dosul viei,un cântec plin de jale, zis Oda Bucuriei!

41Azi imnul nu-i o odă, ci-i cânt din cor de robi
falsat de cei ce uită, de hoțomani și snobi,
dar sper, cu disperare, să prind suta cu anulși să-mi cinstesc eroul, pe-al meu PENEȘ CURCANUL!

4221.
ȚEPEă PREă EDINTE!
Cu o țară-n agonie, care crește pe hârtie,
cu politici mincinoase, ce-s făcute doar să fie,
iar ne-apucă demonstrita și ne dăm prin piețe huța,
țopăind cu disperare, s-o susținem pe Luluța!
Deja-vu, din nou prin piețe, se întâmplă iar și iară,
disperați sub zeci de grade, țopăiala cea de vară,dar uităm că cei din frunte, cârmuind, ce iar ne mint,
sunt toți unică plămadă, toți o apă și-un pământ!
Ne-mbătăm în miez de vară, iar și iar, cu apă rece,
dar, ca-n vorba bătrânească, câinii latră, ursul trece,
căci în țara unde-n frunte se trag țepe și se minte,socoteala-i tare simplă – vrem un Țepeș președinte!

4322.
MÃ-NTREABÃ BUNA …
Sunt mândru membru NATO și-n toate-s mândru tare,
dar mă întreabă Buna, mă-ntreabă Mama-mare:
Păi cum e treaba, Maică, păi cum, copilul Bunii,
să vrei a merge-n State, iei viză, ca păgânii?
Și mă întreabă Buna, mă-ntreabă Mama-mare:
Păi cum, dragă nepoate, de ce românul moare,pentru străinii despoți contra străini tirani,
nu pentru Țara-i Sfântă, ci pentr-un pumn de bani?
Și cum, din seva țării, din banul nost’ puțin,
fără de bumbi și hapuri prea de curând murim?
Noi cumpărăm avioane, rachete, vorba ceia,întoarse din gunoaie, toate la mâna-treia!

44Și mă întreabă Buna, cu școala ei puțină,
cum noi, conduși de gangsteri duhnind ca o latrină,
cum doar, de-a fi-n Europa, prin josnic șiretlic,le-am dat lor tot și toate și n-am primit nimic?
Și cum, că dintr-aceia, ce azi ne cârmuiesc,
sunt mulți cu nume strâmbe, de nu pot să le rostesc,
iar bieți români își cară obida în desagi,
rămași triști, în uitare, în țara lor iobagi?
Și tac și n-am răspunsuri și fug și n-am un loc
și plâng și simt că-n lume sunt luat drept dobitoc,dar am un crez în viață și ieri și azi și mâine
și-mi port deviza-n suflet – Deșteaptă-te Române!

4523.
TOAMNA CENTENARÃ
E toamnă-n calendare, dar vremea nu prea știe,
pădurea se-nroșește-n culori de poezie
și soarele se-arată din ceața dimineții
cu raze de lumină ce dau culoare vieții.
Și-s trandafirii-n floare, iar vița-i de rugină,
în ziua ce zâmbește deși-i tot mai puțină,iar graurii bezmetici, în cete fără formă,
mai zboară pe sub nouri, în vreme de reformă.
Brândușe dau în floare, să nască ghiocei
și oile-n saivane se duc să nască miei,
iar grâul pe ogoare apucă să-nfrățeascăși pâinea viitoare-n cuptoare să se nască.

46Copiii sunt la școală, timizi și cuminței,
mânați pe drumul vieții de veseli clopoței
și-n lumea lor visează, pe tablă cu o cretă,la lumea ideală, la lumea lor secretă.
Iar roua dimineții s-a transformat în brumă,
bunica vremii albe ce va veni din urmă
și anotimpul roadei, ce vine ca să piară,
ne aduce bucurie în Toamna Centenară!

4724.
SCRISOAREA V.I.
Un politician de-aceia care la partide schimbă
neuroni de neam-prostie conectați direct la limbă,
care-n vise odioase văd doar furturi și minciuni,
a ajuns în fruntea țării, șef suprem la furăciuni.
Statu-l vede ca pe-o damă, îmbrăcată-n lenjerie,
cam trecută, cam urâtă, bună doar de companieși în visu-n care somnul e lipsit de rațiune,
o trimite să producă, până dă-n sudori și-n spume.
Cleptomani, copii de suflet ai lui ANAF, toți dilii,
vin de prăduiesc finanța insolventei Românii,
ca la dânsul, boss-ul mândru, șmecheraș cu mâna lungă,biruri multe și peșcheșuri fără număr să ajungă.

48Și toți cei ce astăzi țara ca paiațe cârmuiesc,
școli puține, minte scurtă, doar stăpânul și-l slujesc,
tre’ să aibă rădăcina de origine taman,de la dânsul din feudă, musai de la el din clan.
Și pe toți, ca o fanfară însoțită de un cor,
îi sucește și-i învârte, fie vor, fie nu vor,
ca la toți pe rând s-ajungă, să le-ajungă tuturor,
câte-un ban din visterie și din oală un oscior.
Voi sunteți supușii Romei, niște slugi și niște fameni,
cățeluși în două labe, ce vă spuneți singuri oameni?Pentru voi cuvântul sacru, care se pronunță Țară,
e echivalent cu zero și dă-l naibii ca să moară!
Cum nu vii tu, Țepeș Doamne, ca punând mâna pe ei,
să-i arunci într-o pubelă, reciclând la derbedei
și s-aduci tu din istorii, pentru cei ce nu mai pot,niște minte, colo-n creier, când e rost de mers la vot!

4925.
POLITRUCI…
Dintr-o gașcă ce se crede a fi un partid din vremuri,
politruci cu nesimțire ce te fac să verși, să tremuri,
se dau azi în timpul nostru simbol de democrație,
când în tot ce-n luptă-i mână e bănetul din simbrie.
Guralivi cu fiere-n limbă și cu minte de licheni
se socot urmași în drepturi de eroi, de Brătieni,dar, fentând democrația, sunt doar membrii unui clan,
sunt doar biete copii false, cu deliruri de maidan.
Șeful lor ne inventase stat cu mafii paralele,
etilist, președinte, șmecheraș în toate cele,
care-n șprițuri căutându-și muza-n baruri, blonda divă,ne-a întors scurt, democratic, în Comuna Primitivă.

50Șeful roșu, conte sudic, mare șmecher, tare-n gură,
învârtit-a stânga – dreapta într-o mare cotitură
și-a schimbat în legea țării, cum că-n stat șef poți a fi,doar de mama și cu tata fac prin satul lui copii.
De la supermanul Soros unii își cerșesc simbria,
ca de noi, votanții simpli, să salveze România
și umplut-au țara toată doar de ură și de circ,
dorm, mănâncă din gunoaie și nu fac în rest nimic.
Alții la pădure taie și, la gatere când trag,
urlă-n mintea lor dilie gaură să facă-n steag,cum că-n Dacia milenară, n-au fost daci, ai noștri buni,
ci au fost, de prin Cretacic, mustăcioșii lor de huni.
Uite așa, a noastră țară a ajuns caricatură,
c-am votat doar politrucii, hoți titrați și tari în gură,
dar, prin Imnul cel de țară, ne-ndemnăm să ne trezim,căci de nu, ne piere neamul – ori murim, ori toți fugim!

5126.
ZÂMBEă TE,
MÂINE VA FI MAI RÃ U!
Lumea asta e ciudată și s-a-ntors cu josu-n sus,
toate cele, fost – normale, jos pe gârlă s-au cam dus,
și mi-e greu a ști ca sigur ce-i cu rost ori fără rost,
făr’ să par inadaptabil sau să par un mare prost!
De te duci la vot, la urnă, și cu stânga de votezi,
comunist ești, ori pe față, ori la comuniști visezi,iar de ștampilat ți-e votul pe-un partid din partea dreaptă,
ești fascist, fără de poate, și vei fi bătut de soartă!
Poate-atunci ar fi mai bine să nu mergi deloc la vot,
dar precis în ochii lumii vei părea un idiot,
și atunci m-apucă plânsul, sunt apatic și sunt trist,dar, citind din Miorița, mă calmez și mai rezist!

52Tac și trist mă uit la bombe date de americani,
căci, de zic ceva de rele, sunt trecut între dușmani,
căci ajuns-a lumea asta, ce-a ajuns acum să fie,un comerț în piața păcii, bombe pe democrație!
Doamne feri, cumva în public, bine să vorbești de ruși,
căci proscris vei fi pe viață, zile dacă mai apuci,
iar de UE, dacă gaia te va pune să hulești,
ești un comunist nostalgic și-ar trebui să te căiești!
Dacă liber umblă-ți limba, cum că țara ți-o iubești,
ești naționalist fanatic și-ar trebui să tăinuiești,căci în lumea asta nouă totu-i scris și iar rescris,
iar de ai ceva prin creier, ești ciudat și ești proscris!
Dacă spui în gura mare că familia ți-o iubești,
homofob îți scrie-n frunte și păcatul ți-l plătești,
iar în catalog la școală, va ajunge și la noi,să semnezi, nu mama, tata, ci P1 și P2!
Uite-așa, în lumea asta, omul simplu i-un ratat,
și mă simt ca-n Caragiale, cetățeanul turmentat,
dar mă-ndeamnă Domnul Murphy, filozoful nătărău,
să zâmbesc, pentru că sigur, mâine va fi mult mai rău!

5327.
RIGA CRYPTO
ăI LAPONA ENIGEL
Într-o lume bântuită de năzbâtii fel de fel,
mi-amintesc de Riga Crypto și lapona Enigel,
cum, ca-n basme învechite, într-o lume zăpăcită,
o ciupercă mititică se iubea cu o fetiță.
Dacă basmul din vechime e o sursă de povețe,
pentru ca pruncimea toată, despre bine să învețe,să ne-nchipuim că vine, în curând, sau poate este,
între politrucii dacici, o iubire de poveste!
Căci partide, zis dușmane, care azi conduc în țară,
devenit-au, peste vremuri, nu un sprijin, ci povară
și, urmând povața veche, cu iubirea de nespus,tind să cred că ei, pe bune, se iubesc, dar mai pe-ascuns!

5428.
DIN POART Ã-N POART Ã!
Când noi ne băteam cu turcul, disperând a exista,
ei luptau în toată lumea, pentru dreptul de-a fura!
Ai mei otrăveau fântâna și la holde foc dădeau,
ei, biserici fastuoase și castele construiau!
Ce să facem, Mioriță, asta este soarta noastră,
să plecăm sub săbii capul, să cerșim din Poartă-n Poartă?Ieri la Poarta Otomană, azi la Poarta Europeană,
hoții, cei ce ne furară, zic că noi cerem pomană!
Dar, să nu dea al nost’ Sfânt, să strângem din dinți urlând,
să ne deșteptăm curând, să vrem sânge, nu pământ!
Vechi imperii stau să cadă și istoria demonstrează,că nimic nu stă să șadă, când mălaiul explodează!

5529.
CETÃȚEANUL
TURMENTAT
Emigranți veniți din valuri și mimând că sunt turiști,
copiind refugiații, căpușând harapii triști,
se transformă în Europa, explodând, în teroriști,
transformând tot continentul într-o nație de puciști!
Iar, în timpul ăsta, Johnny, peste-ocean se rățoiește
și în lumea de nisipuri doar zâzanie sădește,exportând democrația printr-un trist, sinistru rol,
cu războaie mondiale decontate în petrol!
De istorie nu cunoaștem, sau ne facem c-am uitat,
globul tot ni se transformă în proiect uman ratat,
iar de națiile le-amesteci și oceanul cu uscat,pământeanul tot devine Cetățeanul Turmentat!

5630.
VRAJBA
Țara-i toată în dihonii, totu-i prins în cruntă ură,
generații succesive azi se bat și se înjură,
iar puiuții care-n vremuri mult mai au a învăța,
la orice azi se întâmplă, știu a zice numai Ba!
Generația eșuată a făcut o țară praf,
e luată-n umiliță, e luată în perdaf,căci muțită-i în credința, că muncind precum un bou,
totu-n sine se transformă și se face totul nou!
Un uncheș, care făcut-a revoluție cu sânge,
stă prostit și doar privește, și în barba-i ninsă plânge,
și uimit, cu umilință, ca un prost s-a întrebat,ce vrei tu, mai băiețică, când n-ai dat nimic la stat?

57Iezii, mândrii pui de capră care ieri săriră masa,
azi, scârbiți de toate cele, ca reper mai au doar casa
și mai văd, în toate cele, vinovați, nu judecați,pe acei ce le-au dat viața, pe bunici, pe unchi și tați!
Stau privind în colțu-mi tragic, încâlcit în generații,
ce-ați făcut, voi politrucii, ce-ați făcut acestei nații?
Să fiți blestemați în vremuri, printre draci și printre sfinți,
că-nvrăjbirăți țara toată, pe copii contra părinți!

5831.
DA
Viitorul sună bine, democratic, printre nații,
iar copiii din adopții, fericiți din cer cu grații,
trag la sorți și dau cu zarul, căci nu pot a-și da cu seama,
în a ști care din casă este tata sau e mama.
Cu slogane avântate, promovate-n chip de legi
cum că dragostea e pură și nu-i preț să o alegi,unii urlă și ne ceartă, cum că suntem imorali,
retrograzi, bătuți în bilă, proști la cap și anormali.
Iar biserica-i tâmpită, popii-s minți fără de forme,
căci nu vor să îi cunune în altar pe Ion cu Gheorghe
și susțin, urlând ca proștii, o habotnică idee,uniunea demodată cu-n bărbăt și o femeie.

59Eu zic DA când mă întreabă și, cu inima curată,
vreau familie creștină, cea cu Mamă și cu Tată,
copilașii în familii, și sub cruce să se nască,să iubească-n veci femeia, sfânta mamă și nevastă!

6032.
UN SFERT DE VEAC DE
ÎMPLINIRI MÃ REȚE
Un sfert de veac de împliniri mărețe,
am transformat uzinele-n cotețe,
am transformat ai țării intelectuali,
în Euro-culegători, budari, hamali…
Am ridicat o pleavă-n fruntea țării,
golani iviți ciudat din spuma mării,votând năuci, bezmetici și netoți,
doar derbedei și șefi de cuib de hoți!
Viața noastră azi se-nvârte-n cerc,
e totul strâmb, ciudat și e incert,
alegem iar, senin, pe hoțul fost,și iarăși pic de fraier și de prost!

61Am rezistat în veacuri, azi ne-ndoaie,
ne plângem doar ascunși, cântând la oaie,
ne renegăm istoria și vița,și nu-s de vină eu, ci Miorița!
Îmi amintesc de Iancul lui Avram,
de Brâncoveni, martirii noștri-n neam,
și Decebal, de-a fost al tău străbun,
Deșteaptă-te și fii din nou Român!

6233.
DEMOCRATIC
E DOAR VOTUL!
Nu știu cine sunt aceia ce-a-și impune pofta vor,
doar atâția sunt s-aleagă-n Parlament un senator,
atacând armata țării cu gunoaie, cu pietroaie,
zic că ar fi frații noștri, însă sunt doar niște zoaie!
I-au prostit pe-acei ai noștri, duși cu dorul la export,
cum că toți am fi asemeni, după vorbă, după port,și-n buricul capitalei, mare circ, mare tamtam,
vor să facă-n țara noastră revoluții de Maidan!
Maimuțoi ce fac politici cu doctrine de nimic,
urlă toți cu zoaie-n gură și nimic de alte zic,
și, prostind șoferi de dube, galerii de derbedei,zic că țara asta toată-i un gunoi, la fel ca ei!

63ONG-istul care-n mintea-i doar penali în țară știe,
minte strâmbă, fără școală, ne-nvață democrație
și, din toată țara asta, doar o vorbă știe-a spune,cum că toți suntem rebuturi și mâncați de roșii ciume!
Dup-un sfert de veac amarnic, chiar românul de-i sărac,
cred c-avem cu toții minte, creier toți avem în cap,
și le spun acelor care văd schimbarea doar cu botul,
țara nu-i haznaua voastră, Democratic e doar Votul!

6434.
BARZI DIN CERURI
În lumea asta tristă, cu suflet mai puțin,
trecut-a tristă vremea și nu mai e Vadim,
s-a dus patriotismul, un suflu efemer,
și barzii ne mai ceartă doar fulguind din cer!
Și Flacăra mai cântă în trista amintire,
cu Păunescu-n ceruri, o tragică zidire,iar România Mare, un vis și o urare,
din versuri plânse-n rime, încet și tragic moare!
Și Vieru-n cer și Aldea, din stele mai compun,
și țara doar în versuri din amintiri o spun,
și plâng cu lacrimi ninse în iarna dintre ani,căci nu mai văd în semeni, nici prieteni, nici dușmani!

65Azi țara de ne cere, să fim sau să nu fim,
aș vrea să fim în suflet urmași de-ai lui Vadim,
și-n lumea ce se luptă de nu știm cine-i tare,pe ulița din satu-mi, doar barzii mă văd mare!
Îndemnul pentru astăzi, îndemnul pentru mâine,
e-n Imnul țării mele, Deșteaptă-te, Române,
cu barzii cei din ceruri, în rolul lor celest,
cu marea lor iubire, cu țara ce-o iubesc!

6635.
TOAMNA DIN VARÃ
E vreme de beție și vântul bate crunt,
și cerul se revarsă cu picături de plumb,
o vară mult prea tristă, cu picuri prinși în barbă,
plângând din nouri negri ce toamnă par să cearnă.
Natura e uimită văzând ce ne-nconjoară,
privind prin frunze ude la toamna cea din vară,și-n cer, un stol de berze, nu știu ce se petrece
și stau nedumirite, de vin sau va să plece!
De vină e partidul ce face doar paradă,
de vină-s TFL-iștii ce urlă și nu rabdă,
ori vină au penalii aflați în fruntea țării,ce-au mâniat văzduhul, stârnind în ceruri norii?

67Să luăm dar partea bună, te uită-n calendar,
e totuși vară plină, nu-i toamnă de hambar,
dar, zice domnul Murphy, glumind în felul său,zâmbește, de nu, mâine, sigur va fi mai rău!

6836.
DÃ-NE DOAMNE CEVA
MINTE!
Amărâții vin din lume, plâng de viața lor cea grea,
și în piață-n capitală vor doar jalea a-și striga,
vor acasă iar degrabă, vor acasă a veni,
să își ducă traiu-n pace, vor în țara lor a fi!
Dar au dat, aici acasă, de maimuțe urlătoare,
ce-și făcură-n piața mare loc de circ și șezătoare…Cum să schimbe ăștia lumea, ce vor ei a fi schimbat,
cei ce-n gură au sudalme și au minte de argat?
Dragii noștri, frați de cruce, nu pricep și sunt uimiți,
cum din nou, în țara mamă, sunt prostiți și umiliți,
și pleca-vor iar în lume, iar s-or duce-n lumea mare,și vor duce iar în suflet, doar amar și supărare!

69Asta este țara noastră, plină doar de circ amar,
asta este țara care, vrea respect în Centenar?
Dă-ne Doamne ceva minte, dă-ne Doamne iar lumină,să avem din nou o Țară, să avem vreme senină!

7037.
CUVÂNTUL
În lumea tot mai tristă și mai săracă-n cuget,
când banul ne conduce, iar vorba-i tragic muget,
prin norii de furtună, pe cerul de leșie,
cu greu străbate raza născută-n poezie.
O lume ce se zbate în certuri și-n războaie,
și suflete-nrobește, scăldate-n colb și-n zoaie,când, zguduit de rele, ne plânge azi Pământul,
s-a transformat în armă, de nimicit, Cuvântul!
Dar, cred că-n lumea crudă, speriată și nebună,
Cuvântul este leacul, de veacuri ce ne-adună,
salvarea e în gânduri, curate prinse-n cânt,în sentimente-n versuri, sfințite prin Cuvânt!

7138.
CARAGIALE,
PURURI VIU
Astăzi, statu-i plin de boale,
ca-n vremea lui Caragiale,
căci, orice noi am vota,
e ales tot Pristanda!
Zoițica-i renăscută,
din Scrisoarea-cea-pierdută,bou făcut-am din vițel,
Cațavencu-i iar model!
Suntem ceea ce-a votat,
Cetățeanul Turmentat,
iar ideile mărețe,se Răgnesc sărind prin piețe!

72Și, din centru, zboară-n sate
mii de clone Dandanache,
tupeiști și ne-isteți,frățiori de oameni beți!
Zahariile-s perfecți,
și-n județe-s puși prefecți,
derivați din zburătoare,
și cu june soțioare!
Și-n șuete, fără frică,
tupeiștii gen Fănică,flecăresc și-și râd de noi,
Tipătești de rangul doi!
Într-o țară Care-Este,
teatru prost, veche poveste,
coane, hai parol, subscriu,Caragiale-i pururi viu!

7339.
MANOLE
Mi-amintesc, ce-a fost să fie
parte din copilărie,
o poveste tristă tare,
cu Manole, meșter mare.
Tot ce ziua el clădea,
noaptea-n somn se dărâma…Ca să-nlăture năpasta,
vie și-a zidit nevasta.
Astfel a clădit, să fie,
turlă mare, pe vecie,
alta cum nicicând n-a fost,și măreață, și cu rost.

74Mândru, dar și trist în gând,
când să vină pe pământ,
fără sfoară, fără scară,meșterul căzu să moară.
Azi morala-mi dă fiori:
Merită, așa să mori
pentru casa altuia,
și tu, și nevasta ta?

7540.
MIORIȚ A
Amintirea-i zestre-n ladă,
Miorița, o baladă,
ne-nvață, morala-i tare,
ce să faci când vei fi mare.
De la muncă te-ai băgat,
faci averi, vei fi bogat,dar când ai, și-apuci să crești,
vezi cu cine te-nsoțești!
Când doi vin capul să-ți taie,
stai și plânge-te la oaie,
și, de soarta crunt te bate,stai și cântă-n fluier, frate!

7641.
ULTIMA ȚARÃ
S-a dat lege de-a fura…
tot ce-i codru, poți tăia,
ghinde, afine și mure,
un program Prima Pădure!
Ce-or tăia și ce-or fura,
tot devine cherestea,tot ce-i arbore sau pom,
pleacă-n Viena! Ghinion!
Gaura de vrei s-astupi,
treci și crește urși și lupi,
și, de aer vrei și nu e,taci, că fonduri îți dă UE!

77Și, pentru petrol și gaze,
apă, aer, oameni, raze,
să plecăm cu toți afară…un program Ultima Țară!

7842.
OAIA
– SIMBOL DE Ț ARÃ!
Oaia, azi, simbol ne e,
imn de țară, Be-he-he,
și, ne definește vița,
o baladă – Miorița!
Un diliu, precum se știe,
zice că-i statuie vie,și nu-i banc, prost și sinistru,
căci diliul e ministru!
Iar cornuta carpatină,
cunoscută drept ovină,
scufundat-a, c-un cap tare,submarine-n Neagra Mare!

79Când dușmanii ne îndoaie,
noi doinim, plângând la oaie,
dar, când rost e de bătaie,cap plecat, sabia nu-l taie!
Când românul se ridică,
strâns de gât e, fără frică,
și-i simbol, la o adică,
o coloană nesfârșită!
Peștele, zice Mitică,
de la cap mereu se strică,dar, ne zice vorba șoadă,
trebuie curățat din coadă!
De copii, primim povață,
c-un cățel ce fură-o rață,
iar la nuntă-n bătătură,miresicile se fură!
Doar pe-aici, la noi în țară,
meseria-i o brățară,
și, normal și fără ură,
dacă vrei s-o ai, o fură!

80Umilit și prea sărac,
trebuie să mă schimb la cap,
iar povața de mai bine,e: Deșteaptă-te, Române!

8143.
KODRULA
Gașca roșie se-adună,
la protest sub clar de Lună,
căci le-ajunse-n coaste sula,
tot împunsă de Kodrula.
Catastrofa-i națională,
haștag plâng de dau în boală,sar în piețe, nu-și dau rând,
ciuma roșie înjurând.
Coperiți, de greu îi numeri,
stelele le saltă-n umeri,
și ei urlă-și pe maidane,libertatea la timpane.

82Politruci cu țeste – nap
i-au tâmpit pe toți la cap,
și se bat la întâmplare,nu mai știu, care cu care!
Numai unii nu au arme,
nu știu dacă-s domni ori doamne,
dar îi văd, țâfnoși mereu,
legănați sub curcubeu!
Judecata mea, nătânga,
nu-i de dreapta, nici de stânga,dar ea vede doar un țel –
toți penalii sunt la fel!
Și propun o strategie,
și de-o fi, așa să fie,
să coalizăm netoții -jos cu dânșii, jos cu toții!
Toți acei ce sunt, să fie,
zero în democrație…
Plâng și mi se spurcă gura:
cine naiba e Kodrula?

8344.
ZÂMBEă TE!
De treci prin iad, nu te opri,
privește-n sus și vei ieși,
chiar de ți-e greu, bine să faci,
și astfel vei scăpa de draci!
De crezi că ești un biet pitic,
prin viață, simplu venetic,un singur lucru pot să-ți zic:
un zâmbet nu costă nimic!
Oriunde-ai fi, pribeag prin lume,
dușmani plini de venin și spume,
oricât de răi și-oricât de hâzi,vor pierde dacă văd că râzi!

8445.
S-AU TERMINAT DE TOT
ROMÂNII?
În colț de lume bizantină,
azi plângem, viața-i mai puțină,
și în a Sfintei-Maici grădină,
a noastră limbă se-nstrăină!
Mânați de venetici haini,
țara-i condusă de străini,și-n toate cele, șefi prin stat,
au nume greu de pronunțat!
Cei șase sași, cărând la saci,
ce plâng că-s truditori săraci,
și-au tras la rând, din șase-n șase,din burguri, vechile sălașe!

85Și austriecii-și joacă rolul,
ne-au luat pădurea și petrolul,
și sărăciți, suntem certați,că suntem proști și demodați!
Arabi cu business-ul incert,
precum cămila prin deșert,
făcut-au ici, afaceri mari,
doar investind vreo doi biștari!
Și italieni cu flinta-n brâu,
ce pe la noi cresc orz și grâu,pământul ni l-au cumpărat,
mutând Sicilia-n Banat!
Unguri ce cresc la noi cartofi,
ce azi se dau urmași de grofi,
retrocedând din deal în deal,ajung stăpâni peste Ardeal!
Și chinezoi ce știu ce vor,
și-ți vând orice, în legea lor,
azi, până careva s-a prins,
în patru zări s-au tot întins!

86Cu strategii din puț în lac,
din Colorado c-un gândac,
poți chiar yankei găsi, de vrei,tratându-ne ca bieți lachei!
Cu un guvern de nici doi bani,
plin de vânduți și șarlatani,
azi, mămăliga n-are sare
și plânge în globalizare!
Străini ciudați, fără de oști,
ne ceartă și ne iau de proști…Azi, în grânarul sfânt al pâinii,
s-au terminat de tot românii?

8746.
SHOPPING – SPORTUL
NAȚIONAL
Când ajunge-n prăvălie,
tot românul, cum se știe,
ca-n povestea cu cocoșul,
își umflă cu vârfuri coșul!
Poți să-l bați, poți să-l înjuri,
când e la cumpărături,parcă-i dat în cap cu mir,
și-ntre rafturi e-n delir!
Moși și babe și flăcăi,
la promoții de tigăi,
își dau coate, dau cu pumnul,ca în ring, ca la K1!

88Devenit-a, din banal,
shoppingul, sport național,
și toți văd cât ești de tare,după coș, cât e de mare!
Dar, când noi ne dăm la gioale,
boșii din transnaționale,
șefi rapace, râd de noi,
și ne-aruncă-n coș gunoi!
Dar, ministrul cel posac,
ce i-a prins cu mâța-n sac,individul cel cu oaia,
nu dă nume… de ce? Daea!
Căci, ghidați de Miorița,
ne deplângem iarăși vița…
Iar picarăm de prostani:și bătuți, și fără bani!

8947.
BOLOVANI,
VOI FALă I EROI…
Într-o țară prea-vândută,
cu soldați făcuți din plută,
șefi avem, de n-om avea,
păpușoi de tinichea!
Șmecherași, puiuți de lele,
cu clavicule din stele,din umili și bieți căprari,
s-au ajuns mari generali!
Înfoiați în cioc și-n pene,
doctori la-mpărțit izmene,
la război se duc și vin,comandând sticle de vin!

90Azi, când țara stă să ardă,
înstelații fug în hoardă,
încurcându-se-n ițari,deghizați în pensionari!
Constelații de snobism,
de apus patriotism,
stele scufundate-n mare,
imn falsând în deșteptare!
Ce te faci fără luceferi,
când ne vrem a fi iar teferi,apărați vom fi vreodată,
de prostimea înstelată?
E speranța-n muritori,
în pălmași și-n muncitori,
pensionari cu duse doruri,doctori, profi, prostiți cu sporuri!
Bolovani, voi falși eroi,
apa trece peste voi,
și c-un colțișor de pâine,
păzim țara, azi și mâine!

9148.
STRATEGIE!
Patrioți cu pieptul mare,
genii în plimbat dosare,
comandanți ce trec și vin,
șefi de baterii de vin,cărând stele ca hamali,
devenit-au generali!
Dar, când se-arătau pe-aici,
ruși matoli plesnind din bici,
și, văzând pocnind taman,artificii-n noul an,
toți se-ascund plângând sub masă…
fuga-i rea, dar sănătoasă!

92Într-o țară comedie,
unde toate-s ca să fie,
idealu-i șmecherie,să propunem strategie:
pensionarea, propun eu,
imediat după liceu!

9349.
E GREU…
Într-o țară loto-prono,
popii, cântă predici porno,
și-ntre noi sunt cei mai răi,
și șpăgari, și hoți, și gay!
Pe patroni toți îi înjură,
sunt șpăgari, și răi, și fură!ce să facem cu ei oare?
Jos, cu toții la-nchisoare!
De ți-e rău și nu ți-e bine,
și vreo boală zace-n tine,
vracii-s dracii cei mai mari:și șpăgari, și criminali!

94De ești bun și n-ai vreo boală,
dar te roade să faci școală,
dai de profi, te minunează:și șpăgari, și plagiază!
Iar dezastrul permanent,
se numește Parlament!
de privești, te înfiori:
toți șpăgari și infractori!
Dar, ne plângem tot mereu,
ne e greață, ne e greu,căci, rămași fără elite,
devenim turmă de vite!

9550.
AăA BEAU OAMENII
BUNI!
Așa beau oamenii buni,
de sâmbătă până luni,
cu duminică cu tot,
chiar de-i zi de mers la vot!
Marinarul, mare om,
dup-un kil – două de rom,ce și-ar mai dori el oare?
O sirenă cu picioare!
Un constructor, alt om mare,
dup-un kil de ceva tare,
ce și-ar mai dori el oare?Cărămizi cu aripioare!

96Un șofer, un domn deplin,
Dup-un kil – două de vin,
ce și-ar mai dori el oare?O mașină ca să zboare!
Dar un prof, mare om mare,
dup-un whisky ultra tare,
ce și-ar mai dori el oare?
Cărți puține și ușoare!
Un contabil în putere,
după un butoi de bere,ce și-ar mai dori el oare?
Sac cu bani, în cap de-i sare!
Inginer, al țării talpă,
Dup-un brandy, luat în halbă,
ce și-ar mai dori el oare?Standardele de-ar dispare!
Doctorul și el om tare,
după două – trei chintale,
ce și-ar mai dori el oare?
Pacienți cu leafă mare!

97Juristu-i de toată fala,
măsura la șpriț e oala,
ce și-ar mai dori el oare?
Legi să-l umple de parale!
Om politic, chiar de-i moale,
fără șpriț, fără matoale,ce și-ar mai dori el oare?
Proști, să-l facă pe el mare!

9851.
CORUPȚ IA – BRAND DE
ȚARÃ
Nicăieri, ca pe la noi:
lupii-s paznici peste oi,
și-n pornirea lor hapsână,
devenit-au șefi de stână!
Tot dispare, e-n zadar,
când mâncău-i bucătar,când bețivul e paharnic,
și când prostu-i tare harnic!
Slugi perfide, unic plan,
au s-ajungă în Divan,
știu să mintă, știu să-njure,și școliți sunt doar să fure!

99Și, prin găștile perfide,
botezate ca partide,
tupeiștii cei hapsâni,devenit-au toți stăpâni!
Unde mergi, în largul zării,
țara mea-i culmea mirării,
ca popor de idioți,
mincinoși, corupți și hoți!
E de-ajuns, m-am săturat,
tot românul i-un ratat,hoțoman, în coate rupt,
scris în frunte că-i corupt?
O istorie milenară,
e spurcată rău pe-afară,
chiar de-ai noștri din popor,jalnice cozi de topor!
Cu Corupția – brand de țară,
nația toată stă să moară…
Când mălaiul delirează,
mămăliga explodează!

10052.
TURISMUL DE SCANDAL
Guralivi de-avem din plin,
politruci plini de venin!
țara asta-i mândră tare,
și mereu surprinzătoare!
Certăreți, dar creativi,
suntem cei mai inventivi,primii-n topul mondial,
la turismul de scandal!
Seara, stând cuminți pe deal,
cu binocluri de scandal,
vor vedea turiștii noștri,cum noi ne certăm ca proștii!

101Și-n talk-show-uri odioase,
văd cafteli periculoase,
cu porcine la lături,grohăieli și-njurături!
Unii par asta să ceară,
cearta-live, ca brand de țară,
ce la noi i-un act artistic,
și, mai nou, un brand turistic!
Nu vrea munți, nu vrea mistere,
azi turistul ceartă cere!Chiar de pare curios,
cu turism de circ, ne-am scos!

10253.
SÃ NU-ȚI PSD NIMIC!
Astăzi toți suntem actori
și mereu surprinzători,
iar politica-i, se știe,
cea mai veche meserie!
De te simți ca un pitic,
cu salariul tot mai mic,un secret pot doar să-ți zic:
să nu-ți PSD nimic!
Și, restant la orice teme,
dacă lenea-n tine geme,
la politici aiurite,stai cu PNL zburlite!

103Țoape vechi, bocind mereu,
gureșe, UDMR-eu,
își aleg partide breze,ca să se împerecheze!
Alții-n piață-s mari guriști,
haștagi, mândrii ONG-iști,
uite nu e, uite e,
USR, nou DDD!
Și, conduși de prostovani,
strategia-i peste aniiarbă rea și pălămidă,
pizza-n blat de mămăligă!

10454.
STEMA
În țara unde eram frați,
uniți prin Deltă și Carpați,
conduși ajuns-am de argați,
și umiliți și prea-furați!
Din stema strălucind sub soare,
pădurea nu mai e, căci moare,și sonde mai trudesc ca prostul,
căci scot petrol, dar nu-i al nostru!
Și-n fier, industria prinsă-n roată,
a fost topită și furată,
iar spice-n snopuri mari, perechi,azi mai vedem prin poze vechi!

105Ogoarele, bucăți din noi,
lucrate sunt pentru ciocoi,
și țara-n propriile hotare,golită-n toate, tragic moare!
Români urmași din rege dac,
plecând își iau trist lumea-n cap,
spre patru zări se duc mereu,
și strâng din dinți, și le e greu!
Din stemă nu mai e nimic,
cu strategia Fur-și-Stric…Se duc valorile și-i trist,
și ce-a rămas? Haștag rezist!

10655.
CINE NE-O TRATA DE
BOAL Ã?
Astăzi cei mai mafioți,
doctorii, sunt mega-hoți
și, prevenție ca să fie,
marș cu toții-n pușcărie!
Toți fac trafic de organe
și vând sânge în flacoaneși, vorbiți de rău prin țară,
se ușchesc cu toți afară!
Mafioți cu tolba goală
ne predau la prunci în școală
furăcioși în dublă fază -traficanți ce plagiază!

107Este trist și tare-i rău,
toți de mâine la bulău!
Și prin UE raportămțara cum ne-o curățăm!
Dar, ca prost ce treabă n-are,
am și eu o întrebare:
cine ne-o trata de boală?
Babele fără de școală!

10856.
UN GUVERN PICAT DIN
LUN Ã
Un guvern de tristă glumă,
a picat recent din Lună,
și se bâlbâie senin,
zâmbind tâmp și anonim.
Toți ciudați, făr’ de știință,
toți, mirați, jură credință,se foiesc, rânjesc, nu tac,
habar n-au ce-acolo fac!
Când un tont deschide gura,
și-și arată tâmp dantura,
sar pe el toți, ca să tacă,să nu cugete, să zacă!

109Fiind toți picați din Lună,
le e greu orice să spună,
iar dușmanca lor comună,e gramatica română!
Anonimi fără de vază,
renunțat-au toți la pază,
vor să meargă-n cap cu sacul,
oricum, nu-i știe nici dracul!
Ăsta-i azi în țară mersul,
vin guverne cu semestrul,tonții greu sunt de găsit,
că-n guverne s-au pitit!

11057.
SUS CU NA ȚIA!
O țară plină de căpușe,
trăind în sunet de cătușe,
umplutu-s-a de rău și ură,
căci cei din frunte mint și fură.
Și-n timp ce mulții dormitează,
căpușele azi candidează,și vin, și stau, și nu se duc,
se-nvârt în frunte, și conduc.
Și bunii mulți azi se-nconvoaie,
capul plecat, sabia nu-l taie,
și plâng tăcuți, târâți în tină,la Mioriță de se-nchină.

111În țara mea, astăzi ești teafăr,
de te închini iar la Luceafăr,
și unicul discurs – No Hai,de la Avram pân’ la Mihai.
În țara unde mult s-a spus,
salută-te cu Nația Sus,
și de românul astăzi plâns-a,
salută-te cu Sus cu Dânsa!
În țara asta, mândră floare,
vrem iar lumină, iar vrem soare,și-n țara mea vreau să rămân,
un mândru Cetățean Român!

11258.
DIN COTEȚ …
Un porc gras și tare-n rât,
șef de cocină, decât,
un godac plin de unsoare,
fix în șunci și-n slană-l doare.
Cu belciug înfipt în rât,
cu-n lănțoi baban la gât,se dă neam venit din taur,
și se-mbracă tot în haur.
Burta-i joacă-n colăcele,
când dansează pe manele,
și se jură, labă-n cer,că nu-i hoț, că e bancher.

113Fără număr, lei și zloți,
să-i moară dușmanii toți,
cântă-i despre clan și neam,Guță, Puștiu și Salam.
Rugi ridică înspre cer,
să găsească munți de fer,
și să-și facă pe cotețe,
mii de colți și turnulețe.
Și consoarta lui, metresă,
nu e scroafă, e prințesă,și dansează din buric,
cu trei tâțe și-un batic.
De la fisc unii de-l cată,
e ființă asistată,
și se plânge, nu-i, să fie,are mult, da-i datorie.
Firma lui tare-i nasoală,
șefă-i mă-sa, fără școală,
iar săraca, repetenta,
se semnează cu amprenta.

114Și nicicum vreodat’ n-a dat
vreun bănuț ca bir la stat,
dar el veșnic protestează,și-n politici candidează.
Ăsta-i noul trend în piață,
insul cu succes în viață,
nu-n povești din fundul mării,
nu-n coteț, ci-n fruntea țării!

11559.
DEMOCRA ȚIA
Un deștept, ce multe știe
cugeta-n democrație:
dacă votul ar conta,
nimeni-n veci n-ar mai vota!
Democratic de insulți,
dai, nu-n culți, ci dai în mulți,luați în seamă-n cap pe umăr,
nu cu creier, ci în număr!
Diferiți față de oaie,
vor, nu iarbă, ci tigaie,
și-apoi urlă, fără rost,cum că-i rău, și c-o duc prost!

116De plângem c-am fost netoți
și că ne conduc doar hoți,
dragii mei compatrioți,azi, de vină, suntem toți!

11760.
SE FURÃ …
De la primii ani de viață,
poezia ce se-nvață,
c-un cățel ciordind o rață,
nu e poantă, ci povață!
Cum că hoțul cel diliu,
nu-i penal, ci e hazliuși, corect – cățel pretins,
se căinează doar că-i prins!
Când flăcăul mare crește,
mă-sa de-l căsătorește,
obiceiul, fără ură,e că fata i se fură!

118Și, când e de-o fi să fie,
să-ți alegi o meserie,
calm să fii și fără ură,că și asta, tot se fură!
Asta-i țara, toți înjură,
tot ce mișcă, tot se fură
și nu-i lucru de mirat,
hoții de conduc în stat!

11961.
FABULÃ
Porcușori cu șunca lată,
godăcei conduși de-o scroafă,
prinseră a guița,
și prin codri a râma.
Și, cum turma lor, aiurea,
prinse-a scotoci pădurea,într-o zi, conul girafă,
o luă la rost pe scroafă.
Cum că bagă, să se-ndoaie,
animalele-n pârnaie
și aplică-n dreptul urii,sfânta lege a pădurii.

120Scroafa-i țipă – tu să taci,
a mea turmă de godaci
are dreptul să domneascăpeste lege, că-i porcească.
Dar girafa, mare-n gât,
decretă numaidecât,
că-n dreptatea ce se face,
numai ursul face pace.
Dar, cum iarna a venit,
ursul doarme liniștit,iar prin lemne-n legea sorții,
prin pădure, scurmă porcii!

12162.
ORICE NAă
ÎăI ARE-UN NAă !
– Fabula țânțarului –
Un țânțar pe-un fir de mentă,
în gândirea lui dementă,cu mândrie se-admirase,
cât de bine el miroase!
În parfum stând, sub zefir,
cocoțat în vârf de fir,
se vedea drept cel mai mare,zeu printre bâzâitoare!
Rege, peste crâng măcar,
mare cât un armăsar,
ce pe toți îi face-a plânge,
însetat mereu de sânge!

122Dar, visând vise mărețe,
un paung ce pânza-și țese,
contempla rânjind jivina,colo sus văzându-și cina!
Individul, zis pe nume,
care bagă spaima-n lume,
zmeu temut, mare și tare,
pentru alții e mâncare!
O morală pe-un răvaș
dus de vânt pe un făraș:ori de-i rău, ori drăgălaș,
orice naș își are-un naș!

12363.
GREIERELE ăI FURNICA
Greierele-a prins să-nvețe
a cânta sărind prin piețe,
și, crezut-a năzdrăvanul,
că vară va fi tot anul.
Și, cântând și dând din coate,
rezistent la tot ce poate,a urlat și-a protestat,
niciun bob n-a adunat.
Între tip, mândra furnică,
hărnicuța fără frică,
plină și-a făcut cu hrană,cămăruța europeană.

124Pentru greier viața-i vis,
iar furnica-i cere bis,
Raiul este a lui piață,iar el este zeu în viață.
Dar, când iarna stă să vie,
vine plata pe prostie,
iar plânsul lui disperat,
pagubă-i din fluierat!
Asta-i lumea, cum se știe,
plină toată de prostie,iar prostul nu-i prost destul,
dacă nu e și fudul!

12564.
FERMA ANIMALELOR
Azi, Divanul parvenit,
fermă-n stat a devenit,
plin de inși ce-și dau la gioale,
populat cu animale!
Ca o capră cu trei iezi,
surul Roman, n-ai să crezi,la ieslea-tribună sare,
dăngănind talanga-i mare!
Și, să vezi că nu-i de șagă,
oaia blondă și Țurcană,
printre iezi și printre miei,behăie în legea ei!

126De deasupra-și râd în barbă
doi purcei râmând prin iarbă,
șefi de grajd și de senat,puși în țarc la îngrășat!
Despre doamna Bibilică,
umblă vorba, va să zică,
la dimensiune cică,
cum c-ar fi nițel cam mică!
Pentru cei de n-ar mai fi,
și gândesc numai prostii,n-are “ceea” – cât o linte,
ci e mică doar la minte!
Dup-un roșu, mare bou,
Chichi face mult și rău,
dar Closeta, vorba vine,face Chichi – mult și bine!
O mârțoagă, cal matol,
fost prim-șef, duhnind nasol,
necheza zâmbind tembel,
călărind un colonel!

127Un măgar halind o pită,
neam de traistă și copită,
cuvânta rânjindu-și tigva:generalu-i tare – iiha!
Vacii-s superați pe eu,
și sunt toți Udemereu,
cocoșați de muncă tare,
că-s mereu la guvernare!
Cu aripi în loc de brațe,
cârdul de găini și rațe,Piu și Mac, pe toți sfădesc,
Scurmă-n tot și rățoiesc!
Și, un cârd de mici cârlani,
cu mărgele de curcani,
urlă-n cor rebel cu toții,doar cuvântul # hoooții!
Iar un corb, pe cap cu ciucuri,
amator de multe cuiburi,
aliat cu anti-hoții,
se sfădește rău cu porcii!

128Aș zâmbi, dar baiu-i mare,
c-un Divan de-animale!
Grohăit ai, și nu voci,șefii când ți-s neam de porci!

12965.
CIUMA PORCINÃ
Pe tărâmul Daco-land,
cocina devine brand,
căci, oriunde te întorci,
țara s-a umplut de porci.
Râtul e de-acum normal,
grohăitul muzical,și tot porcul e frumos,
doar de-i gras și pofticios.
Tot se duce, totul seacă,
toți înfulecă din troacă,
și, cu creiere de nucă,se slobod pe unde-apucă.

130Dar, pe porci i-apucă frica,
de aiurea, din nimica,
se întinde precum guma,pesta africană – ciuma.
Minte unul, galanton,
cum că nu se ia la om,
dar acum sunt de bonton
homo-porcii tirbușon.
Corcituri de rasă rară,
troacă au făcut din țară,toate-s strâmbe și se-ntorc,
de corcești un om c-un porc!

13166.
MARKETING RELIGIOS
Popa-șef s-a pronunțat:
birul e mare păcat,
și-n natură și în lei…
dacă-i să-l plătească ei!
Au pus monopol pe ceară,
concurența-n focuri piară,și venituri mari aduce,
șurubelnița în cruce!
E bănos și cu folos,
marketing religios!
Inovat-am în Europa,noul brand cu Popa-Boca!

132Să se pună unic bir,
și pe ceară și pe mir!
Viitorul nu stă-n predici…școli, spitale, nu biserici!
În suflet e crucea noastră,
ochii sunt sfânta fereastră,
iar în lume, omule,
bir și moartea-s sigure!

13367.
GLOBALIZARE
Astăzi, ai prostiei robi,
țara au umplut de snobi,
și nu-i prostul – prost destul,
dacă nu e și fudul!
Cu pretenții de artist,
tot frizerul e Stilist,și, nu e-ntre cei-mai-cei,
dacă nu e, musai, Gay!
De-o friptură de am chef,
bucătarul este Chef,
de legume ciopârțite,șef de oale și cuțite!

134În afaceri, măi nepoate,
firma este Societate,
și-ăi din frunte-ocupă Joburi,și-s Manageri, joacă roluri!
Creier mic, mândrie mare,
piața-i împărțită-n Share,
iar în limba lor pocită,
ei au Target, nu au Țintă!
Zău că tare-mi pare rău,
să-mi pocească limba, zău,și mi-e dor de Bunul meu,
cu cravata – Gâtlegău!

13568.
EU-RON-LEVA
Astăzi este, mâine nu e,
se dezintegrează UE…
Vor rămâne cei mai tari,
doar români și frați bulgari!
Pe steag vor fi două stele,
ca monedă – mahmudele,și, putem să prevestim,
capitală, la Vidin!
Imnul lor va fi maneaua,
iar moneda, mahmudeaua,
convertită și ea-n ceva,își va spune EU-RON-LEVA!

136Schengen-ul va fi-n Pleșcoi,
cu simbolul Măturoi,
și, în jurul lui, toți cer,să se fac-un gard de fier!
Și-or începe, iar, măi frate,
a negocia tratate…
Prin urmare și-așa deci,
poate-i integrăm pe greci!

13769.
ION CU JANOS
ăI-AU DAT MÂNA!
Ion cu Janos și-au dat mâna
în ținutul secuiesc,
și vorbesc maghia-româna,
Da și Igen se corcesc!
De milenii aici suntem,
pân’ la astă generație,să luptăm ca să rămânem,
un popor, nu populație!
Ion cu Janos și-au dat mâna,
de-un mileniu sunt ei frați,
în grădina dodoloață,străjuită de Carpați!

13870.
VIZIUNEA VIZUINII
Ne-nvârtim în jurul cozii,
excitați de vocea străzii,
luminați de raza Lunii,
viziunea vizuinii!
Sub năframa Sfintei Vineri,
tinerii frumoși și liberi,pe rețele protestează,
se revoltă, nu votează!
Estu-i vest și sudu-i nord,
om deștept i-un biet nărod,
ai furtuni, de vânturi sameni,pentru vot, muriră oameni!

139Omul bun e prost, se știe,
procentaj mie la mie,
chel cu de cleștar tipsie,democratic – anarhie!
E păcat sau i-un făcut,
să repeți trecutul slut,
lângă scut sau peste scut,
viitorul e-n trecut!

14071.
ăI … EXPIR!
Cu o flotă scufundată,
într-o țară prea-furată,
viitorul se arată:
Visul unei nopți de vacă!
Cu pădurile ciordite,
cu uzinele topite,este clar și luați aminte:
Ceva-i putred pe la minte!
Sfert de veac de mare bal,
s-a furat în așa hal,
noul euro-vasal,dat-a țara pe un cal!

141Devenit-am toți pitici,
migratori și venetici,
Pe aici, sau nu pe-aici,Pe la groapa cu furnici!

14272.
CU SUFLET CALD
DE GHIOCEI
Iarna-i lungă, tristă-i seara,
nu mai vine primăvara,
noaptea-i prinsă-n dimineață,
țara toată e de gheață.
Totu-i rece, înghețat,
albul trist și nemișcat,și-n sunet de zurgălăi,
oamenii sunt reci și răi.
Am devenit cu toți absenți,
când toți, conduși de repetenți,
ne-am resemnat în trista viață,înțepeniți în recea gheață.

143Viața-i viață, prinsă-n versuri,
rotită-n veci în universuri,
și mai sperăm să-nvie țara,când va să vină primăvara.
Mândru mai sunt de-a fi român,
și în îngheț, tot cald rămân,
căci suntem lei, nu suntem miei,
cu suflet cald de ghiocei!

14473.
ÎNCÃ LZIREA CEA
GLOBALÃ
Vremea azi, un greu ponos,
s-a întors cu susu-n jos,
Comicul e azi Nebunul,
Paștele schimbă Crăciunul.
Primăvara-n dimineață,
plouă azi cu stropi de gheață,și pozăm pe telefon,
ghiocei purtând palton.
Și, venind la noi să zboare,
păsările călătoare,
berze, peste fulgi și penepoartă cioareci și izmene.

145Când citesc de crunta boală,
de încălzirea ce-i globală,
mă întreb, înjur și strig,cum e cald, dacă e frig?
Azi, când zboară-n cer racheta
și s-a micșorat planeta,
oameni răi, bolnavi cu gândul,
au îmbolnăvit Pământul!
Cuget și mă-ntreb eu, oare,
ultimi vreți să fiți sub Soare?Mai contează doar talanții?
După noi, mai vin și alții!

14674.
P1 ăI P2
Într-o lume fără genii,
șefi ajuns-au alogenii,
iar Pământul, mut sub Soare,
nu se vaită cât îl doare.
Viața-i fără oxigen,
n-avem sex, avem doar gen,iar părinții, vai de noi,
sunt P1 și P2.
Nu mai știm azi de șuete,
ci postăm, tâmp, pe tablete,
și, tot ce mai poți să zici,e legat doar de pisici.

147Azi copiii stau în țarcuri,
nu mai fug nebuni prin parcuri,
și, fără năzdrăvănii,au doar boli și alergii.
Toți sunt genii-n devenire
și în viitor, am știre,
c-or munci doar idioții
și moșnegii, și roboții.
Și, de stăm azi să bocim,
și cu toții ne smintim, vina toată e la noi,
La P1 și P2!

14875.
ăEF DE GRAJD
Ce fac boii, la porți noi,
sub soare, nimic nu-i nou!
Când aleg doar niște boi,
șef de grajd, e clar un bou!
De pârjolul îi cuprinde,
paie pun, rânjind, pe jar,căci, cireada fără minte,
pus-a boul drept grăjdar!
Când la grajd, scopitul taur,
luă furaj vânzând elită,
herghelia, cea de aur,azi, de boi e umilită!

14976.
COADA DE TOPOR
Într-un mediu plin de frică,
azi pădurea-i tot mai mică,
iar stejari, și brazi, și pini,
sunt mai rari și mai puțini.
Dar copacii, ei, poporul,
își votează tot toporul,printre ei părând că-i demn,
coada lui fiind de lemn.
I-o zicală din popor,
despre coada de topor,
și, de nu vezi ce alegi,nu mai ai ce să culegi!

15077.
CEFERAă UL CEL VITEAZ
Ceferașul cel viteaz,
azi, în lume-i cel mai breaz,
și-n mișcarea lui discretă,
melcul pare o rachetă!
Campion la-ntârzieri,
zace obosit prin gări,și, în mersul lui netot,
într-un an a stat vreo opt!
Africanul nu ne bate
la record pe căi ferate!
Ceferașul repetentla iuțeală-i cel mai lent!

15178.
FÃRÃ DE Ț INTE
Când toate s-au dichisit,
românașu-i plictisit,
și s-a pus pe zgândărit
ursul de la răsărit.
Putin, un strateg de soi,
cu ministrul de război,hotărât-au ei, colea,
peste noi bombe să dea!
Zise Putin: Măi Serghei,
în cătare tu să iei,
și-n rachete și în tun,tot ce ăștia au mai bun!

152Să țintești, întâi mai bine,
înspre fabrici și uzine,
și-n ogor, dar și-n silozși în loc, să lași moloz!
Șefu, bine e a ști,
că n-avem ce mai ținti!
Ăștia și-au cam râs de noi,
au moloz, și doar noroi!
Ei, atunci nu-i mare jale,
dă în școli și dă-n spitale!Șefu, eu n-am nicio vină,
dar totu-i deja ruină!
Măi Serghei, fir-ar a fi,
bubuie-n rafinării!
Șefu’ , scuze, nu se poate,că toate-s rusificate!
Ca să nu se mai adape,
dă-le cu otravă-n ape!
Scuze mii, mărite Țare,
apele-s deja murdare!

153Dă-n păduri, atunci, Serghei,
oxigenul să le iei!
Mă scuzați, dar nu se poate,ăștia le-au tăiat pe toate!
Ca să-i radem permanent,
dă cu bombe-n Parlament!
Șefu, deja mi-e rușine,
dar le-am face doar un bine!
Țarul Putin, abătut,
umilit se dă bătut,căci românii cei cu minte
l-au lăsat fără de ținte!

15479.
VINOVAT
Țara dacă-i divizată
și ne pare că nu-i toată,
mă simt astăzi vinovat,
c-am votat, ori n-am votat!
Președinte, de-i paiață,
țopăind rânjit prin piață,recunosc, sunt vinovat,
când pe facebook l-am votat!
De conduc analfabeții,
nu sunt ei de vină, bieții,
numai eu sunt vinovatcând la vot n-am cugetat!

155Sfert de veac, de plângem toți,
c-avem șefi tâlhari și hoți,
recunosc, sunt vinovatcând în joacă am votat!
Aș urla, nu pot să tac,
ce să fac, cum pot să scap?
Să verific, la votat,
creierul de-i conectat!

15680.
ROMÂN, ÎN LUME-N
COATE RUPT
Român, văzut în coate rupt,
un hoț mărunt, profund corupt,
un delicvent bolnav sub soare,
i-un semn de rău în lumea mare?
Analfabet bătut în cap,
din naștere profund ratat,un ins certat mereu cu treaba,
prin lume bântuie degeaba?
Și stau, și cuget, și nu mint,
și mă întorc privind în timp,
și cuget căutând temei,cam ce făcură-n timp ai mei!

157Un brav înaintaș erou
a scris el primul c-un stilou,
și dacă azi deschid penarul,îi mulțumesc lui Poenaru!
Avioane azi de zboară-n cer,
ca păsări mari, cu-aripi de fier,
e că ai mei au fost mai ieri,
ai cerului bravi pionieri!
Și viața ne e astăzi lină
c-un ser, de-i zice insulină,de Paulescu inventat,
și umilit, și rău furat!
Dar când mă-njură idioții,
când mă conduc proștii și hoții,
mă-ntreb cum m-a lovit năpasta,ce-ați făcut, bre, din țara asta?
Când noi muncirăm, neatenți,
un roi de hoți și repetenți
ajuns-au să conducă-n țară,
spre umilință și ocară!

158Și de mai pot să am și mâine,
al meu pământ și-un colț de pâine,
și dacă vreau iar primăvară,să îmi cânt Imnul meu de Țară!

15981.
BERBECUL
Despre șeful de la stână unii zic că e berbec
și toți cățelușii-n staul sluj îi fac și se întrec,
dar, în căpățâna-i mare, de te uiți, e gol ca becul
și de-i zic Berbec lui Șefu’ , aș jigni profund berbecul!
S-a înconjurat în stână de dulăi urlând turbați,
doar cu crezul în berbece, toți colțoși și răsfățați,iar în stâna paradită, un berbec și-a lui potăi,
au luat în stăpânire tot poporul slab de oi!
Și, de-a crede în dreptate, cât un bob de grâu măcar,
poate să mai jinduiască doar un biet, bătrân, măgar,
iar morala-n umilință, dacă paști cu frica-n tine,asta-i soarta ce te paște, asta-i soarta de ovine!

16082.
CURCUBEU
Tricolor din apă vie,
arc din munți înspre câmpie,
seară-n cânt de ciocârlie,
într-o vorbă – Bucurie!
Cuplu-n zboruri, efemer,
ea zâmbind și el stingher,fac pe cer un atelier,
cu picturi ce-mi râd și pier!
Un decor de Ateneu,
desenat pe cer de-un Zeu,
un urmaș de Prometeui-a spus simplu – Curcubeu!

161După ploi, după furtună,
pe când vremea-i iarăși bună,
în acest celest decor,văd pe cer un tricolor!

16283.
FÃRÃ CREIER…
Fără creier, doar cu gură,
toată țara-i prinsă-n ură,
și-i condusă de vasali,
de argați și de penali.
Șefi în țară, azi par toți,
prototip de idioți,școală proastă și puțină,
cu examene-n latrină.
Chiar așa o fi s-apară,
azi, și-acu, această țară,
chiar așa o fi în trend,cu corupția ca brand?

163Când mă uit la cei fițoși,
văd corupți și mincinoși,
văd că nemții nu se simt -vând mașini ce toate mint!
Și mai văd la Nalta-Poartă,
pe franțujii de ne ceartă –
șeful lor suprem de neam,
cum lua șpagă-n geamantan.
Iar în Spania, se știe,
plină de democrație,șpaga a pornit infernul:
sora regelui, guvernul…,
Alții de ne dau de furcă,
chiar și sexul și-l încurcă –
pare că visez în somn,prima-doamnă e un domn!
Unii, de nu se dau duși,
cic-ar fi vânduți la ruși,
dar toți știm telenovela,
cea cu Putin și Angela!

164Doar în țara – chip de cizmă,
totu-i ceartă, totu-i pizmă,
numai ei nu ne-au spurcat – cu Sicilia suntem frați!
Au ajuns astăzi să fie
șefi în trista Românie,
alogeni impuși de sus,
toți cu nume greu de spus!
Voi, creații de noroi,
ce vă bateți joc de noi,nu mai vrem a îndura,
căci noi suntem Dacia!

16584.
ăEFUȚ I
Derbedei de te ia frica,
ce nu știe mai nimica,
au ajuns azi, bunăoară,
șefi de țară, nu de scară!
Stele-n umeri sau pe frunte,
tari în coate și-n genunche,unii fură, ca mai ieri,
ori șomeri, ori branconieri!
Europeni, dar pui de lele,
nici nu știe câte stele
are steagul europeanpus în par lângă maidan!

166Toți țâfnoși și arțăgoși,
prostălăi, dar puturoși,
cu tupeu și tari în rât,șmecheri toți se dau decât!
De-i întreabă ăi din presă
despre botniță și lesă,
bâlbâie, dar nu se lasă,
cum că vorbele-s acasă!
De te uiți pe la procent
de penali în parlament,înțelegi cam cum stă treaba,
e mai rău ca la Jilava!
Iar în cealantă parte,
ăi de nu prea știe carte,
șefii mari de la guvern,au procente de infern!
Iarăși sus de tot, se știe,
ăl de la președinție
de-a vedea de-o lege-i bună,
trebe-i cel puțin o lună!

167Dacă mă-ntrebați pe mine,
cum naiba să meargă bine,
dacă șefii eminenți,toti sunt multi-repetenți!
An de an ne-am luat-o-n bot
drept prin urna de la vot,
dar, acei de-i înjurăm,
sunt șefuții de-i votăm!

16885.
PÃDUREA PARALELÃ
În Poiana lui Iocan,
bursucelul cel viclean
trage sfori, și mari și multe,
după prea-vicleana vulpe.
Cum că vulpea cea șireată,
pusă șefă la poiată,prinse-n garduri, prinse-n spini,
iepuri, rațe și găini.
Cu capcane fabricate
din cutii vechi și stricate,
și-n ciudata vânătoare,toți acu’ sunt la răcoare.

169Și-și alese, trucu-i vechi,
un cirac plin de urechi
și la toți le dau la gioale,cu ascunse protocoale.
Toți s-au pus la greu să-njure,
căci găsiră în pădure,
printre crengi, printre nuiele,
numai linii paralele.
Bursucelul supărat,
reclamă trucul la sfat,și, mai-marii s-au supus,
și-au trimis vulpea la urs.
Ursul cică, se cam știe,
e cu vulpea-n cârdășie,
și-i luă drept idioțiși le zise MOR la toți.
Asta se întâmplă-n vale,
sfadă între animale,
printre fragi și printre mure:
asta-i legea din pădure!

17086.
STAU ăI MÃ GÂNDESC!
Sunt șofer, conduc mașina,
merg prin trafic, bată-l vina,
dar la roșu nu opresc,
căci eu stau și mă gândesc!
Des mă duc la prăvălie,
ce tot cumpăr, naiba știe,dar, n-am chef să mai plătesc,
căci eu stau și mă gândesc!
Toți mă știu ca un om cult,
de ciordesc, nu fur prea mult,
am un prag de mă opresc,căci eu stau și mă gândesc!

171Dau examene-n neștire,
toată viața mea-i citire
dar, când e să absolvesc,eu zic pas și mă gândesc!
Deci vedeți că vreau doar bine,
nu știu ce au toți cu mine,
pas cu pas de-ncerc să scap,
toți îmi zic că-s greu de cap!

17287.
PUăTI
Cu bombița și racheta,
azi se joacă cu planeta,
haz făcând de toți din plin,
puștiul Pump, puștiul Trumpin.
Minți necoapte de copii,
ce se bat pe jucării,au făcut planeta toată
doar terenul lor de joacă.
Cam ce merită pe loc,
doi copii obraznici foc,
amândoi, gândind profund?Câte-o joardă peste fund!

17388.
ȚARA-I ȚARÃ!
Într-o țară fără lege,
președintele e rege,
ce citește nu-nțelege,
strică tot, nimic nu drege!
Într-o țară paralelă,
populația-i rebelă,cu conducere tembelă,
răsărită din pubelă!
Într-o țară răscolită,
banul circulă ca mită,
tot ce-i bun este ispită,și coloana-i îndoită!

174Într-o țară fără țară,
tot ce-i bun se duce-afară,
soarta face-o să dispară,ca un tren plecat din gară!
Povestit-am de-o povară,
când ce-i bun e de ocară,
dar toți știm că, bunăoară,
Țara-i Sfântă, țara-i Țară!

17589.
ALIANȚ A
Nu de mult, plini de prestanță,
s-au legat în alianță –
domni de bine, cu monocluri,
cu băieții dintre blocuri!
Dar, băieții de băieți,
mai mereu sunt rupți de beți,și imprimă noi tendințe,
printre dinți scuipând semințe!
Domnii, doar privesc mirați,
disperați, oripilați,
și, picând drept idioți,toți de proști sunt luați de hoți!

176Rând pe rând sunt dați afară,
ori să plece, ori să moară,
și, cu mască, fără mască,doar golani mai sunt în gașcă!
Iar băieții dintre blocuri
poartă azi cu toți monocluri,
și se vor toți șefi în țară,
c-au istorie seculară!

17790.
E PLOAIE …
E ploaie și se-nfoaie știuleții de porumb,
și cerul curge ape cu picături de plumb,
și-mi vine doar să urlu, ce s-a-ntâmplat, măi nene,
ce s-a-ntâmplat cu timpul, ce-i ăsta, iad ori vreme?
Și-mi amintesc de vremuri, demult în ierni trecute,
când tristele cucoane, cu chip de cobe tute,ne-amenințau prin sticlă și nu pot să le iert,
că vara va fi tristă și-aci va fi deșert!
Și țara se preumblă și sigur va fi goală,
în kukta ce ne fierbe, în oala mondială,
dar toți ne mint și fură, din grade, din căldură,căci din pădurea mamă rămas-a rău și ură!

178De vină-i PSD-ul, de vină-i Veorica,
din ale noastre plaiuri c-a mai rămas nimica,
sau vina-i colectivă, de vină suntem toți,când, pleoștiți sub ploaie, ales-am numai hoți?

17991.
A LOR SORÃ !
Ne văităm că Veorica
e cam toantă, mititica,
dar mă mai calmez azi, zău,
că la alții-i și mai rău!
Șef la UE fu, săracul,
neamț fudul ce n-avea bacul,facultăți – mare scofală,
el avea a vieții școală!
Ăsta nou i-un elitist,
drojdier și etilist,
și-n al lui guvern aparec-un pahar la cingătoare!

180Sarkozy, sorbindu-și vodka,
conducea prin valuri lotca,
unduios ca o baliză,și lua spaga în valiză!
Și la ruși, un mare domn,
în avion zăcea la somn,
și visa-n coșmaruri bete
la bombițe și rakete!
Donald bossul, bată-l vina,
dansa rumba cu regina,dându-i brânci, dându-i ocol,
lua-l-ar dracii protocol!
Și se-nfoaie, nu e zvon,
c-are cel mai gras buton,
într-o sfadă, vorba ceea,c-un diliu de prin Coreea!
Mă crucesc, dar e pe bune,
azi tembelii-s șefi în lume,
iar în lumea incoloră,
Veorica-i a lor soră!

18192.
PERLE
Veorica scoate perle, când vorbește mititica,
și, din orice cuvântare, înțelegem mai nimica,
ori e tare rău mintoasă, ori e toantă rău gagica,
și mă-ntreb, așa ca prostul, o fi scoică Veorica?
Azi, o stradă nefăcută se măsoară-n lung cu tona
și, la orișice-ntrebare, se consultă doar cu bona,în Europa, tot încurcă, de-i ciudată tare zona,
a lui Păcală, se pare, este biata fată clona!
De-n trecutele istorii, un ciudat imperator,
își făcuse-n ciuda lumii, calul, membru senator,
azi, în țara lui Dracula, într-un grav și trist decor,prim-sinistră e o scoică, cu IQ de erbivor!

18293.
MÃ TOT MINUNEZ …
Mă tot minunez de coana, prin manele privind zarea,
pe la Moromeți, prin crătiți, ce-și ardea de zor mâncarea,
cum, în ziua cea de astăzi, conducând un clan de tonți,
prin prostia ei nativă, ne încurcă-n stat pe toți!
Mă tot minunez de fapte și mă rog să mă mai ție,
cum poate ajunge-n funcții un prostan, fir-ar să fie,un ministru economic care-i mut după vreo dușcă,
scos din gaură de șoarec, un tălâmb ca o Rățușcă!
Mă tot minunez de insul, azi prezent în ecuații,
ce conduce o elită ce prestează educații,
care face din gramatici doar prostii în tragic set,când el, insul cu pricina, corigent e-n alfabet!

183Mă tot minunez de tipul ce vorbește ca și oaia
și la orșice-ntrebare ne răspunde sigur – d-aia,
cum de ridicat-s-a insul, de la rang de CAP-ist,până în guvernul țării și-s nervos, de n-aș fi trist!
Mă tot minunez și parcă, chiar începe de mă doare,
cum o toantă palincară făcută-i din grade mare,
și, făcând pe ministresa, scuipă-n scârbă peste-un mit,
și pune mândria țării la diete de slăbit!
Mă tot minunez de insul, azi cîrmaci peste armată,
ce a strâns în mintea-i scurtă aroganță la găleată,și aproape ne aduse în al treilea război,
inventând tălâmb rachete într-un câmp de păpușoi!
Mă tot minunez de ăștia și înjur viața amară,
cum naiba ajuns-au tâmpii să conducă într-o țară,
și, de toate azi sunt contra, vina-i la cel de-a votat,vinovat este doar dânsul, Cetățeanul turmentat!

18494.
ÎN ȚARA
LUI MOROMETE
În Poiana lui Iocan,
protestat-a Țugurlan,
cum că, cei de la putere
fură toți, nu știu a cere!
Azi, în piață la guvern,
vezi același vechi infern,cum aleșii la putere,
iarăși fură, făr’ de-a cere!
Din istorii, va să zic,
nu-nvățarăm mai nimic…
asta-i soarta, măi băiete,când conduce Moromete!

18595.
FABULA
DOBITOACELOR
Într-o fermă de la noi,
stână mare, multe oi,
și-au ales, paradoxal,
șef suprem, un mare cal.
Câinii latră, să se știe,
că e mare bucurie,zile bune or să vie,
pace și democrație.
Șefi, de rândul doi de mari,
și-au ales taman măgari,
căci la stâna de ovine,ăștia știu tot ce-i mai bine.

186După două zile bune,
circul mare-i pe pășune:
de-a vedea care-i mai tare,toți se bat, care cu care.
Calul pe măgari înjură,
cum că-s proști, și cum că fură,
comuniști de proastă viță,
și-s conduși de-o măgăriță.
Toți măgarii-n bot au spume,
urlă către-ntreaga lume:calul și cu-ai lui căței,
paraleli c-ar fi cu ei.
Și că-i prost, nimic nu-ncepe,
ce citește, nu pricepe
și, la orice-n față-i crește,el nechează și se-oprește.
De scandalul din pășune
râde-n draci întreaga lume,
numai oaia cea de rând
stă și behăie plângând.

187Fabula morală-ți face:
de amesteci dobitoace,
stâna se va face circ,iar căruța va fi dric!

18896.
M-AM SÃ TURAT!
Am văzut, cu griji și teamă,
inchiziție europeană,
ce-i condusă, în delir,
de moșnegi plini de sictir.
Când o țară de pitici
e bătută cu urzici,terfelită rău, urât,
de-un senil cu flegme-n gât.
Și vrea a băga tataie,
tot guvernul în pârnaie,
secundat în tragic cor,chiar de-ai mei, cozi de topor.

189Pentru ei, de lume rupți,
proști am fi toți și corupți,
dar ei iau, fără să ceară,tot ce mai avem prin țară.
Nu știu cât mai vrea să tacă
ruda proastă și săracă,
dar, de asta-i uniune,
eu m-am săturat. Pe bune!

19097.
TRAFALETUL
Ne închinăm la tonele de moaște,
târându-ne umili, ca niște broaște,
ne-aghesmuim, pioși, la robinet,
și ne-închinăm la Sfântul Trafalet!
Tot construim biserici, mănăstiri,
umplut-am țara doar de-așa zidiri,dar demolăm din greu spitale, școli,
ucidem porumbei și creștem ciori!
Îi prigonim pe dascăli și pe medici,
și rezolvăm orice necaz prin predici,
îi declarăm pe toți șpăgari și hoți,și umplem un popor cu ciungi și proști!

191Ne strângem în biserici, cimitire,
murim pe bune și de necitire,
și ce să-i faci, de vrei să pari deștept,trebuie să-nveți să crezi în Trafalet!

19298.
BISERICA
SUNTEM NOI!
Din Crăciun și până-n Paște,
bucuria ne-o deznoadă,
ore-ntregi de stăm la coadă,
să pupăm prea-sfinte moaște!
Demolăm din greu spitale,
schituri ridicăm în loc,și-apoi ne rugăm cu foc:
sănătate, dă-ne, Doamne!
Demolăm științei casa,
în loc construim biserici,
și-apoi ne rugăm, prin predici:dă, Doamne, să trecem clasa!

193Obiceiuri vechi și noi,
de Ev-mediu mai modern,
pân’ la Rai și la Infern…Biserica suntem noi!

19499.
CAPRA,
VECTOR SECURIST
Ion, țăran din țara asta,
pe la prânz, fătându-i capra,
bucuros, se ascunse-n vie,
nime-n sat să nu îl știe!
Fâlfâind la gât fularul,
brusc, îi sună celularul,și, speriat de știri și vorbe,
pe display, văzu că-i Gheorghe!
Ioane, ia zi, măi bădie,
ai tu azi vreo bucurie?
Când deschisă îți fu poarta,văzui că borțoasă-i capra!

195Măi Gheorghiță, zise Ion,
nu vorbim la telefon!
Hai diseară lângă plută:c-ăștia, azi, pe toți ne-ascultă!
Trist e Gheo și Ion e trist,
colo-n satul securist,
și-și șoptesc, secret de sat,
despre capra ce-a fătat!
E secret, cum altul nu-i,
cu capra vecinului!Vesel e, de n-ar fi trist:
capra-i vector securist!

196100.
POLITICA
Partide de dreapta au oameni bogați,
cu banii munciți, cu banii curați,
au oameni cu minte, mereu îndreptați,
spre spor, capital, sunt cu școală, titrați!
Partide de stânga cuprind luptători,
în liber, egal stă mereu crezul lor,acei, de le pasă de-ntregul popor,
cu mintea deschisă, clădind viitor!
Când țara se duce de râpă, săracă,
doar dreapta prin muncă-ar putea să o scoată,
iar când bogăția se-arată, firește,vine și stânga și-o-mparte frățește!

197Asta-i politica-n mersul firesc,
când stânga și dreapta, pe rând, cârmuiesc,
și-n veșnic rotitul balans social,o țară prosperă pe creastă de val!
Dar când politruci, turmentați ca-ntr-o horă,
se-nvârt de la stânga la dreapta-ntr-o oră,
nu poți avea-n veci o țară normală,
ci ai doar hoție, mizerii și boală!

199CUPRINS
CUVÂNT ÎNAINTE ………………………………………………………………………. 5
TIMPUL PROBABIL
de Gen. Mr. (rt) prof. univ. dr. Petrișor Mandu ………………………………… 7
ROMÂNIA …………………………………………………………………………………… 9
1 DECEMBRIE ……………………………………………………………………………… 10
DE ZIUA TA ………………………………………………………………………………….. 11
CLEPSIDRA …………………………………………………………………………………… 13
CARPE DIEM ………………………………………………………………………………… 16
BRÂNCUăI …………………………………………………………………………………… 18
EMINESCU ………………………………………………………………………………….. 20
POEZIE ………………………………………………………………………………………… 22
LERU-I LER … ………………………………………………………………………………….. 23
RIDICÃ-TE GHEORGHE, RIDICÃ-TE IOANE! …………………………….. 25
CENTENARUL? ……………………………………………………………………………. 26
APÃ ăI FOC ………………………………………………………………………………….. 28
HAI, DEăTEAPTÃ-TE ROMÂNE! ………………………………………………….. 29
DUP-UN VEAC …………………………………………………………………………….. 31
BLESTEM ………………………………………………………………………………………. 33
FRÃ ȚIA DRAGOBETELUI! ……………………………………………………………… 35
LA MARGINEA EUROPEI… …………………………………………………………. 36
U.E. 60 ………………………………………………………………………………………….. 37

200MIORITICUL DESTIN …………………………………………………………………… 39
PENEă CURCANUL …………………………………………………………………….. 40
ȚEPEă PREăEDINTE! …………………………………………………………………….. 42
MÃ-NTREABÃ BUNA … ………………………………………………………………. 43
TOAMNA CENTENARÃ …………………………………………………………….. 45
SCRISOAREA V.I. ………………………………………………………………………… 47
POLITRUCI… …………………………………………………………………………………. 49
ZÂMBEăTE, MÂINE VA FI MAI RÃU! ………………………………………… 51
RIGA CRYPTO ăI LAPONA ENIGEL …………………………………………… 53
DIN POARTÃ-N POARTÃ! ……………………………………………………………. 54
CETÃ ȚEANUL TURMENTAT …………………………………………………………. 55
VRAJBA …………………………………………………………………………………………. 56
DA …………………………………………………………………………………………………. 58
UN SFERT DE VEAC DE ÎMPLINIRI MÃREȚE ……………………………… 60
DEMOCRATIC E DOAR VOTUL! ………………………………………………… 62
BARZI DIN CERURI …………………………………………………………………….. 64
TOAMNA DIN VARÃ ………………………………………………………………….. 66
DÃ-NE DOAMNE CEVA MINTE! ………………………………………………. 68
CUVÂNTUL ………………………………………………………………………………….. 70
CARAGIALE, PURURI VIU ……………………………………………………………. 71
MANOLE ……………………………………………………………………………………… 73
MIORIȚA ………………………………………………………………………………………. 75
ULTIMA ȚARÃ ………………………………………………………………………………. 76
OAIA – SIMBOL DE ȚARÃ! …………………………………………………………. 78
KODRULA …………………………………………………………………………………….. 81
ZÂMBEăTE! ………………………………………………………………………………….. 83
S-AU TERMINAT DE TOT ROMÂNII? ………………………………………… 84
SHOPPING – SPORTUL NA ȚIONAL …………………………………………. 87
BOLOVANI, VOI FALăI EROI… ……………………………………………………. 89
STRATEGIE! ………………………………………………………………………………….. 91
E GREU… ………………………………………………………………………………………. 93
AăA BEAU OAMENII BUNI! ……………………………………………………… 95
CORUPȚIA – BRAND DE ȚARÃ ………………………………………………….. 98

201TURISMUL DE SCANDAL ……………………………………………………………. 100
SÃ NU-ȚI PSD NIMIC! ………………………………………………………………… 102
STEMA …………………………………………………………………………………………. 104
CINE NE-O TRATA DE BOALÃ? …………………………………………………. 106
UN GUVERN PICAT DIN LUNÃ ………………………………………………… 108
SUS CU NA ȚIA! …………………………………………………………………………… 110
DIN COTEȚ … ………………………………………………………………………………. 112
DEMOCRA ȚIA ……………………………………………………………………………… 115
SE FURÃ… …………………………………………………………………………………….. 117
FABULÃ …………………………………………………………………………………………. 119
ORICE NAă ÎăI ARE-UN NAă! …………………………………………………… 121
GREIERELE ăI FURNICA ………………………………………………………………. 123
FERMA ANIMALELOR …………………………………………………………………. 125
CIUMA PORCINÃ ………………………………………………………………………. 129
MARKETING RELIGIOS ……………………………………………………………… 131
GLOBALIZARE ……………………………………………………………………………… 133
EU-RON-LEVA ………………………………………………………………………………. 135
ION CU JANOS ăI-AU DAT MÂNA! ………………………………………… 137
VIZIUNEA VIZUINII …………………………………………………………………….. 138
ăI … EXPIR! ……………………………………………………………………………………. 140
CU SUFLET CALD DE GHIOCEI …………………………………………………. 142
ÎNCÃLZIREA CEA GLOBALÃ ………………………………………………………. 144
P1 ăI P2 ………………………………………………………………………………………… 146
ăEF DE GRAJD ……………………………………………………………………………… 148
COADA DE TOPOR …………………………………………………………………….. 149
CEFERAăUL CEL VITEAZ ……………………………………………………………… 150
FÃRÃ DE ȚINTE …………………………………………………………………………….. 151
VINOVAT ……………………………………………………………………………………… 154
ROMÂN, ÎN LUME-N COATE RUPT ………………………………………….. 156
BERBECUL ……………………………………………………………………………………. 159
CURCUBEU …………………………………………………………………………………. 160
FÃRÃ CREIER… ……………………………………………………………………………… 162
ăEFUȚI …………………………………………………………………………………………… 165

202PÃDUREA PARALELÃ …………………………………………………………………….. 168
STAU ăI MÃ GÂNDESC! ……………………………………………………………. 170
PUăTI …………………………………………………………………………………………….. 172
ȚARA-I ȚARÃ! ………………………………………………………………………………… 173
ALIANȚA ………………………………………………………………………………………. 175
E PLOAIE … …………………………………………………………………………………… 177
A LOR SORÃ! ……………………………………………………………………………….. 179
PERLE …………………………………………………………………………………………….. 181
MÃ TOT MINUNEZ … ………………………………………………………………… 182
ÎN ȚARA LUI MOROMETE ………………………………………………………….. 184
FABULA DOBITOACELOR …………………………………………………………… 185
M-AM SÃTURAT! …………………………………………………………………………. 188
TRAFALETUL ………………………………………………………………………………….. 190
BISERICA SUNTEM NOI! …………………………………………………………… 192
CAPRA, VECTOR SECURIST ……………………………………………………….. 194
POLITICA ……………………………………………………………………………………… 196

Pentru comenzi și detalii:
LIBRIS EDITORIAL SRL
str. Mureșenilor nr. 14, Brașov, cod 500030
e-mail: editura@libris. ro
www. libris. ro