PROBA uni0162IUNEA ÎN PROCESUL PENAL I ȘI II [628088]

1
PROBA /uni0162IUNEA ÎN PROCESUL PENAL I ȘI II

PROBELE, MIJLOACELE DE PROBÃ ȘI PROCEDEELE PROBATORII

6.1. PROBELE (art. 97- 103 C.pr.pen.)
6.1.1. No /uni0163iunea de prob ă
Probele sunt acele elemente de fapt (realit ă/uni0163i, împrejur ări, întâmpl ări) care, datorit ă
relevan /uni0163ei lor informative, servesc la aflarea adev ărului și la justa rezolvare a cauzei penale.
Constituie prob ă orice element de fapt care serve ște la constatarea existen /uni0163ei sau inexisten /uni0163ei unei
infrac /uni0163iuni, la identificarea persoanei care a s ăvâr șit-o și la cunoa șterea împrejur ărilor necesare
pentru justa solu /uni0163ionare a cauzei și care contribuie la aflarea adev ărului în procesul penal.
6.1.2. Importan /uni0163a și clasificarea probelor
Importan /uni0163a și valoarea probelor în procesul penal se impun prin eviden /uni0163ă și necesitate, care
le a șaz ă pe primul plan al preocup ărilor procesului penal, fiind factorul cel mai impo rtant și
dificil pentru solu /uni0163ionarea cauzei penale. Probele sunt considerate ner vul principal al procesului
penal, ele scot adev ărul la lumin ă, pe baza lor întemeindu-se hot ărârea instan /uni0163ei. 1
În faza de urm ărire penal ă, organele de urm ărire penal ă strâng probele necesare cu privire
la existen /uni0163a infrac /uni0163iunilor, la identificarea f ăptuitorilor și la stabilirea r ăspunderii acestora, pentru
a se constata dac ă este sau nu cazul s ă se dispun ă trimiterea în judecat ă (art. 100 și art. 285
C.pr.pen.), strângând probe atât în favoarea, cât și în defavoarea suspectului sau inculpatului.
În faza de judecat ă în cadrul cercet ării judec ătore ști se administreaz ă probele pe baza
cărora s-a întocmit materialul de urm ărire penal ă sau se administreaz ă probe noi dac ă se
consider ă necesar.
Probele nu au valoare mai dinainte stabilit ă. Aprecierea fiec ărei probe se face de organul de
urm ărire penal ă sau de instan /uni0163a de judecat ă în urma examin ării tuturor probelor administrate, în
scopul afl ării adev ărului (art. 103 alin. 1 C.pr.pen.).
Cele mai importante categorii de prob ă sunt:
• probe privind învinuirea – fapte și elemente care probeaz ă vinov ă/uni0163ia suspectului sau
inculpatului;
• probe în ap ărare – fapte și elemente care dovedesc nevinov ă/uni0163ia inculpatului sau
circumstan /uni0163iaz ă (atenueaz ă) vinov ă/uni0163ia acestuia.
De și aceast ă categorie prezint ă o utilitate procesual ă în ceea ce prive ște sarcina probei, din
punct de vedere știin /uni0163ific ea nu poate fi acceptat ă, deoarece între cele dou ă categorii de probe nu
exist ă substan /uni0163ial o demarca /uni0163ie net ă (o prob ă din ap ărare corelat ă cu alte probe poate fi folosit ă și
la încriminare) 2
În raport cu realit ă/uni0163ile la care se refer ă, probele pot fi 3:
• preexistente (exemplu: anterior s ăvâr șirii infrac /uni0163iunii de bigamie, cel care a s ăvâr șit-o era
legal c ăsătorit cu o alt ă persoan ă);
• survenite (exemplu: sustragerea unui bun din patrimoniul unei persoane constituie o prob ă
întrucât împrejurarea a survenit cu ocazia s ăvâr șirii faptei).
În func /uni0163ie de izvorul lor, probele sunt imediate (sau primare) – probele ob /uni0163inute de la sursa
original ă (declara /uni0163iile inculpatului cu privire la fapt ă) și mediate (secundare, derivate), ob /uni0163inute
din alte surse decât cea original ă (fotografierea amprentelor digitale).

1 Traian Pop, Drept procesual penal, vol. III, Partea general`, Tipografia Na\ional` S.A. Cluj, 1947, pa g. 157-158.
2 V. Dongoroz ]i colectiv, op. cit., pag. 171.
3 Ibidem.

2
În func /uni0163ie de leg ătura lor cu obiectul proba /uni0163iunii avem:
• probe directe – dovedesc nemijlocit vinov ă/uni0163ia sau nevinov ă/uni0163ia suspectului sau
inculpatului (prinderea în flagrant, con /uni0163inutul recunoa șterii suspectului sau inculpatului);
• probe indirecte – dovedesc prin corelarea lor date cu privire la f apta s ăvâr șit ă, la
vinov ă/uni0163ia sau nevinov ă/uni0163ia suspectului sau inculpatului (prezen /uni0163a suspectului la locul faptei poate
fi o prob ă indirect ă).

6.2. PROBATORIUL ÎN PROCESUL PENAL
6.2.1. No /uni0163iuni introductive și obiectul proba /uni0163iunii
Pentru ca procesul penal s ă se desf ăș oare în condi /uni0163ii normale trebuie ca legea procesual
penal ă s ă reglementeze probele admisibile prin care s ă se poat ă solu /uni0163iona o anumit ă cauz ă penal ă,
cine trebuie s ă aduc ă aceste probe și procedura prin care se administreaz ă probele.
Toate aceste acte procesuale și procedurale prin care se propun și se invoc ă probele, se
admit sau se administreaz ă probe poart ă denumirea de probatoriu. 4
Obiectul proba /uni0163iunii (factum probandum ) îl constituie totalitatea faptelor și împrejur ărilor
de fapt ce trebuie dovedite într-o cauz ă penal ă pentru a putea fi just solu /uni0163ionat ă.5
Astfel, pot constitui obiect al proba /uni0163iunii 6:
– constatarea existen /uni0163ei sau inexisten /uni0163ei infrac /uni0163iunii;
– identificarea persoanei care a s ăvâr șit infrac /uni0163iunea și a tuturor împrejur ărilor care
demonstreaz ă vinov ă/uni0163ia sau nevinov ă/uni0163ia acesteia;
– cunoa șterea împrejur ărilor în care a fost s ăvâr șit ă infrac /uni0163iunea (consecin /uni0163ele infrac /uni0163iunii,
factori care au determinat, înlesnit sau favorizat s ăvâr șirea infrac /uni0163iunii), precum și circumstan /uni0163ele
atenuante sau agravante ale învinuitului sau inculp atului;
– date despre p ăr/uni0163ile în proces.
Fiecare prob ă în parte con /uni0163ine date și elemente care împreun ă formeaz ă obiectul probei (o
anumit ă împrejurare, o întâmplare) și care prin natura lor pot constitui o prob ă.
În raport cu tipul infrac /uni0163iunii, faptele și împrejur ările care formeaz ă obiectul proba /uni0163iunii sunt
diferite de la o cauz ă la alta.
Obiectul probei ( factum probans ) trebuie s ă priveasc ă obiectul proba /uni0163iunii ( factum
probandum ), aceast ă corela /uni0163ie f ăcând posibil ă calificarea probei ca fiind admisibil ă, pertinent ă,
concludent ă și util ă.
Potrivit art. 98 C.pr.pen. Constituie obiect al pro bei:
a) existen /uni021Ba infrac /uni021Biunii și s ăvâr șirea ei de c ătre inculpat;
b) faptele privitoare la r ăspunderea civil ă, atunci când exist ă parte civil ă;
c) faptele și împrejur ările de fapt de care depinde aplicarea legii;
d) orice împrejurare necesar ă pentru justa solu /uni021Bionare a cauzei.

Probele sunt pertinente dac ă au leg ătur ă cu sfera chestiunilor ce formeaz ă obiectul
proba /uni0163iunii, întrucât nu sunt pertinente decât faptele ca re intr ă în obiectul proba /uni0163iunii. Dac ă între
obiectul probei și obiectul proba /uni0163iunii nu exist ă nici o leg ătur ă, proba nu este pertinent ă.7
O prob ă pertinent ă într-o anumit ă cauz ă nu este suficient ă dac ă nu este și concludent ă.

4 N. Volonciu, op. cit., pag. 341.
5 Gr. Theodoru, Curs de drept procesual penal, Partea general`, Ia]i, 1959, pag. 116.
6 V. Dongoroz ]i colectiv, op. cit., pag. 173-174.
7 Apetrei, op. cit., pag. 244.

3
Proba este concludent ă dac ă are leg ătur ă cu cauza și este esen /uni0163ial ă în solu /uni0163ionarea cauzei.
Probele care nu determin ă în nici un fel solu /uni0163ia în cauz ă sunt neconcludente. Totdeauna, orice
prob ă concludent ă este și pertinent ă, dar nu orice prob ă pertinent ă este și concludent ă.8
În toate cazurile, admiterea sau respingerea probel or se face motivat de c ătre organele
judiciare.
Conform dispozi /uni0163iilor art. 100 alin. 4 C.pr.pen. organele judiciare pot respinge o cerere
privitoare la administrarea unor probe atunci când:
a) proba nu este relevant ă în raport cu obiectul proba /uni021Biunii din cauz ă;
b) se apreciaz ă c ă pentru dovedirea elementului de fapt care constitu ie obiectul probei au
fost administrate suficiente mijloace de prob ă;
c) proba nu este necesar ă, întrucât faptul este notoriu;
d) proba este imposibil de ob /uni021Binut;
e) cererea a fost formulat ă de o persoan ă neîndrept ă/uni021Bit ă;
f) administrarea probei este contrar ă legii.
Legiuitorul a introdus în dispozi /uni0163iile art. 101 principiul loialit ă/uni0163ii administr ării probelor în
sensul c ă este oprit a se întrebuin /uni021Ba violen /uni021Be, amenin /uni021Bări ori alte mijloace de constrângere, precum
și promisiuni sau îndemnuri în scopul de a se ob /uni021Bine probe.
Nu pot fi folosite metode sau tehnici de ascultare care afecteaz ă capacitatea persoanei de a-
și aminti și de a relata în mod con știent și voluntar faptele care constituie obiectul probei.
Interdic /uni021Bia se aplic ă chiar dac ă persoana ascultat ă î și d ă consim /uni021Bământul la utilizarea unei
asemenea metode sau tehnici de ascultare.
Este interzis organelor judiciare penale sau altor persoane care ac /uni021Bioneaz ă pentru acestea s ă
provoace o persoan ă s ă s ăvâr șeasc ă ori s ă continue s ăvâr șirea unei fapte penale, în scopul
ob /uni021Binerii unei probe.
De asemenea, probele ob /uni0163inute prin tortur ă sau probele derivate din acestea nu pot fi folosit e
în cadrul procesului penal, astfel c ă ele trebuie excluse conform dispozi /uni0163iilor art. 102 C.pr.pen.,
precum și constatarea nulit ă/uni0163ii actelor prin care s-a dispus sau autorizat admin istrarea unei probe.
A se vedea în acest sens Decizia Cur /uni0163ii Constitu /uni0163ionale nr. 22/2018 referitoare la excep /uni021Bia de
neconstitu /uni021Bionalitate a dispozi /uni021Biilor art. 102 alin. (3), art. 345 alin. (3) și art. 346 alin. (4) din
Codul de procedur ă penal ă (M.Of. partea I nr. 177 din 26/02/2018) în care s- a statuat c ă acestea
sunt constitu /uni021Bionale în m ăsura în care prin sintagma "excluderea probei", din cuprinsul lor, se
în /uni021Belege și eliminarea mijloacelor de prob ă din dosarul cauzei.

Așa cum ar ătam mai sus, în obiectul proba /uni0163iunii intr ă un ansamblu de fapte și împrejur ări
cum ar fi:
a) Fapte și împrejur ări care formeaz ă obiectul proba /uni0163iunii
Acestea pot fi fapte sau împrejur ări care se refer ă la fondul cauzei (la infrac /uni0163iune, la
persoana f ăptuitorului, la consecin /uni0163ele infrac /uni0163iunii) și fapte sau împrejur ări care se refer ă la
normala desf ăș urare a procesului penal (necesitatea lu ării m ăsurilor de siguran /uni0163ă , starea
sănătă/uni0163ii suspectului sau inculpatului). 9
Putem întâlni fapte și împrejur ări cu ajutorul c ărora se rezolv ă fondul cauzei: faptele
principale (res probandae ) și faptele probatorii (res probantes ): 10

8 Gr. Theodoru, L. Moldovan, op. cit., pag. 119.
9 Gr. Theodoru, L. Moldovan, op. cit., pag. 117.
10 I. Neagu, op. cit., pag. 260-261; Gh. Nistoreanu ]i colectiv, op. cit., pag. 93.

4
• faptele principale – prin intermediul lor se face dovada existen /uni0163ei sau inexisten /uni0163ei faptei, a
urm ărilor ei, a vinov ă/uni0163iei sau nevinov ă/uni0163iei f ăptuitorului;
• faptele probatorii (indiciile) sunt acelea care, prin informa /uni0163iile pe care le furnizeaz ă,
conduc la stabilirea pe cale indirect ă a faptului principal.
b) Faptele auxiliare, similare și negative
Faptele sau împrejur ările auxiliare nu au leg ătur ă direct ă cu cauza, dar pot fi obiect al
proba /uni0163iunii atunci când ajut ă la precizarea și, implicit, la aprecierea probelor administrate în
cauz ă.
Faptele similare sunt faptele de aceea și natur ă cu infrac /uni0163iunea urm ărit ă, s ăvâr șit ă de suspect
sau inculpat anterior 11 (exemplu: împrejurarea c ă infrac /uni0163iunea a fost s ăvâr șit ă dup ă acela și modus
operandi în care presupusul f ăptuitor a comis anterior o infrac /uni0163iune inedit ă). Faptele anterioare
nu pot constitui obiectul proba /uni0163iunii în cauz ă, dar pot fi probate și re /uni0163inute ca o circumstan /uni0163ă
agravant ă.
Faptele negative sunt împrejur ări care nu s-au realizat, sunt inexistente și ele nu pot fi
probate decât dac ă sunt convertite în fapte pozitive. Faptele negativ e pot fi dovedite dac ă sunt
limitate și determinate, acestea permi /uni0163ând transformarea lor în fapte pozitive (exemplu: s e poate
proba c ă cineva în anumite condi /uni0163ii de timp și de loc, nu a efectuat o ac /uni0163iune, prin dovedirea
faptului c ă în acea perioad ă se afla în alt loc). Faptele negative se dovedesc în acest caz prin
fapte pozitive, iar faptele negative nedeterminate nu pot fi dovedite niciodat ă datorit ă vastit ă/uni0163ii
lor. 12
c) Faptele și împrejur ările care nu pot forma obiect al proba /uni0163iunii
În obiectul proba /uni0163iunii nu pot intra faptele și împrejur ările care vin în contradic /uni0163ie cu
cuno știn /uni0163ele știin /uni0163ifice sau cu normele morale. Astfel, nu se admite d ovedirea unor fapte sau
împrejur ări care nu sunt posibile (exemplu: moartea unei per soane a fost provocat ă de stafii sau
fantome); de asemenea, nu poate fi admis ă proba c ă o anumit ă persoan ă a s ăvâr șit infrac /uni0163iunea de
folosire a unui minor în scop de cer șetorie deoarece nu are suficiente mijloace de tr ăi. 13
d) Faptele și împrejur ările care nu trebuie dovedite
Pot exista fapte sau împrejur ări pentru care nu este necesar ă efectuarea de probatorii în
urm ătoarele cazuri:
• Prezum /uni0163iile legale – nu mai trebuie dovedite faptele cu privire la ca re exist ă prezum /uni0163ii
legale. Acest lucru cu privire la dispensa de prob ă este prev ăzut și în art. 1202 C. civ. –
prezum /uni0163ia legal ă dispenseaz ă de orice prob ă pe acela în favoarea c ăruia este f ăcut ă.
• Prezum /uni0163iile legale absolute – pentru care nu se admite nici o prob ă contrar ă – sunt
obligatorii în orice împrejurare ( juris et de jure ). În acest sens se pot da ca exemple:
– nu poate fi invocat ă necunoa șterea legii penale;
– prezum /uni0163ia lipsei de discern ământ a minorilor care nu au împlinit 14 ani (art. 1 13 alin.
1 C. pen. – minorul care nu a împlinit vârsta de 14 ani nu r ăspunde penal), iar aceast ă lips ă de
discern ământ nu mai poate fi dovedit ă printr-o expertiz ă medico-legal ă psihiatric ă;
• Prezum /uni0163iile legale relative pot fi comb ătute prin probe contrare (prezum /uni0163ia lipsei
discern ământului la minori între 14-16 ani este relativ ă și poate fi înl ăturat ă prin proba contrar ă)
și sunt obligatorii numai pân ă la proba contrar ă ( juris tantum );

11 Gr. Theodoru, T. Florescu, Drept procesual penal, P artea general`, Tipografia Universit`\ii „Al. I. Cu za“, Ia]i,
1986, pag. 207.
12 N. Volonciu, op. cit., pag.345.
13 Gh. Nistoreanu ]i colectiv, op. cit., pag. 94; I. N eagu, op. cit., pag. 262.

5
• Faptele evidente și notorii – faptele a c ăror existen /uni0163ă este evident ă, nu mai trebuie
dovedit ă (exemplu: nu mai trebuie dovedit c ă apa unui râu curge de la izvor spre v ărsare și nu
invers);
• Faptele notorii sunt cele cunoscute de un cerc larg de persoane, f iind de notoritate, iar
caracterul notoriu al unui fapt este stabilit de or ganul judiciar în func /uni0163ie de împrejurarea c ăreia i
se confer ă relevan /uni0163ă informativ ă și de gradul de instruc /uni0163ie al subiectului fa /uni0163ă de care se apreciaz ă
notorietatea (exemplu: este de notorietate faptul c ă ora șul Bucure ști este capitala /uni0163ă rii). 14
Faptele necontestate sunt împrejur ările cu privire la care p ăr/uni0163ile, de comun acord, nu ridic ă
probleme, acceptându-le existen /uni0163a sau inexisten /uni0163a. În m ăsura în care aceste fapte sunt esen /uni0163iale în
rezolvarea cauzei, ele trebuie dovedite; dac ă sunt neesen /uni0163iale, nu se impune dovedirea lor. 15

6.2.2. Sarcina proba /uni0163iunii
În literatura judiciar ă s-a ar ătat c ă prin sarcina proba /uni0163iunii ( onus probandi ) se în /uni0163elege
obliga /uni0163ia procesual ă ce revine participan /uni0163ilor de a dovedi împrejur ările care formeaz ă obiectul
proba /uni0163iunii 16 , fie datoria celui ce acuz ă de a indica faptul ce este de probat și de a face dovada
acestuia potrivit regulii „actori incubit probatio “17 fie obliga /uni0163ia administr ării probelor în
procesul penal. 18
Chiar dac ă, potrivit art. 99 alin. 3 C.pr.pen., persoana v ătămat ă, suspectul și p ăr/uni0163ile au
dreptul de a propune probe și cere administrarea lor ajutând în acest sens orga nele judiciare,
sarcina administr ării probelor în procesul penal apar /uni021Bine în principal procurorului, iar în ac /uni021Biunea
civil ă, p ăr/uni021Bii civile ori, dup ă caz, procurorului care exercit ă ac /uni021Biunea civil ă în cazul în care
persoana v ătămat ă este lipsit ă de capacitate de exerci /uni021Biu sau are capacitate de exerci /uni021Biu restrâns ă.
(art. 99 alin. 1 C.pr.pen.).
Propunerea administr ării unor probe nu trebuie confundat ă cu sarcina administr ării probelor
pentru c ă dac ă uneori propunerea pentru probe poate fi f ăcut ă și de c ătre una din p ăr/uni0163i, sarcina
administr ării revine numai organelor judiciare.
În cazul în care o persoan ă este avertizat ă asupra consecin /uni021Belor faptei sale de a refuz ă s ă
pun ă la dispozi /uni021Bia organului de urm ărire penal ă, instan /uni021Bei, în tot sau în parte, datele, informa /uni021Biile,
înscrisurile sau bunurile de /uni021Binute, care i-au fost solicitate în mod explicit, î n condi /uni021Biile legii, în
vederea solu /uni021Bion ării unei cauze, s ăvâr șește infrac /uni0163iunea prev ăzut ă de art. 271 C.pen. privind
obstruc /uni0163ionarea justi /uni0163iei.

6.2.3. Prezum /uni0163ia de nevinov ă/uni0163ie
Conform art. 23 alin. 11 din Constitu /uni0163ie pân ă la r ămânerea definitiv ă a hot ărârii
judec ătore ști de condamnare, persoana este considerat ă nevinovat ă.
Și în art. 99 alin. 2 C.pr.pen. se arat ă c ă suspectul sau inculpatul beneficiaz ă de prezum /uni0163ia
de nevinov ă/uni0163ie, nefiind obligat s ă î și dovedeasc ă nevinov ă/uni0163ia și are dreptul de a nu contribui la
propria acuzare.
Din textul celor dou ă articole rezult ă c ă, pân ă la declararea vinov ă/uni0163iei de c ătre organele
judiciare, suspectul sau inculpatul este prezumat n evinovat . Prezum /uni0163ia de nevinov ă/uni0163ie const ă în
faptul c ă nu toate acuz ările sunt adev ărate, iar sarcina dovedirii o au organele judiciare .

14 I. Neagu, op. cit., pag. 263.
15 Gh. Nistoreanu ]i colectiv, op. cit., pag. 95.
16 Gr. Teodoru, L. Moldovan, op. cit., pag. 121.
17 T. Pop, op. cit., pag. 184.
18 I. Neagu, op. cit., pag. 265.

6
La prezum /uni0163ia de nevinov ă/uni0163ie trebuie avut în vedere ca legisla /uni0163ie conex ă și art. 6 paragraful
2 din CEDO, art. 41 alin. 1 din CDFUE și Directiva (UE) 2016/343 a Parlamentului European și
Consiliului din 9 martie 2016 privind consolidarea anumitor aspecte ale prezum /uni021Biei de
nevinov ă/uni021Bie și a dreptului de a fi prezent la proces în cadrul p rocedurilor penale.

6.2.4. Administrarea și aprecierea probelor
Administrarea probelor const ă în activitatea de a lua la cuno știn /uni0163ă , și de a da eficacitate
juridic ă în modurile prescrise de lege, despre faptele și elementele de fapt necesare afl ării
adev ărului într-o cauz ă penal ă.19 Astfel, prin administrarea probelor se desf ăș oar ă o activitate
procesual ă complex ă de c ătre organele judiciare în colaborare cu p ăr/uni0163ile, constând în îndeplinirea
drepturilor și obliga /uni0163iilor prev ăzute de lege cu privire la procurarea, verificarea și preluarea, ca
probe ale dosarului, a dovezilor prin prisma c ărora urmeaz ă a fi elucidate faptele și solu /uni0163ionat ă
cauza. 20
În administrarea probelor exist ă libertatea de a folosi orice prob ă sau mijloc de prob ă care
să conduc ă la aflarea adev ărului și solu /uni0163ionarea legal ă a cauzei. Pentru ca aceast ă administrare de
probe s ă fie f ăcut ă cu respectarea dispozi /uni0163iilor legale referitoare la drepturile și interesele p ăr/uni0163ilor,
s-au prev ăzut anumite garan /uni0163ii procesuale, astfel, potrivit art. 100 alin. 1 și 2 C.pr.pen. în cursul
urm ăririi penale , organul de urm ărire penal ă strânge și administreaz ă probe atât în favoarea, cât
și în defavoarea suspectului sau a inculpatului, din oficiu ori la cerere. În cursul judec ă/uni021Bii ,
instan /uni021Ba administreaz ă probe la cererea procurorului, a persoanei v ătămate sau a p ăr/uni021Bilor și, în
mod subsidiar, din oficiu, atunci când consider ă necesar pentru formarea convingerii sale.

Aprecierea fiec ărei probe se face de organul de urm ărire penal ă și de instan /uni0163a de judecat ă,
potrivit convingerii lor, format ă în urma examin ării tuturor probelor administrate și conducându-
se dup ă con știin /uni0163a lor. Aprecierea probelor este opera /uni0163ia final ă a activit ă/uni0163ii de proba /uni0163iune prin
care organele judiciare determin ă m ăsura în care acestea le formeaz ă convingerea c ă faptele și
împrejur ările de fapt la care se refer ă au avut sau nu au avut loc în realitate 21
Condamnarea se dispune doar atunci când instan /uni021Ba are convingerea c ă acuza /uni021Bia a fost
dovedit ă dincolo de orice îndoial ă rezonabil ă.
Hot ărârea de condamnare, de renun /uni021Bare la aplicarea pedepsei sau de amânare a aplic ării
pedepsei nu se poate întemeia în m ăsur ă determinant ă pe declara /uni021Biile investigatorului, ale
colaboratorilor ori ale martorilor proteja /uni021Bi. (Art. 103 alin. 2 și 3 C.pr.pen.)

6.3. MIJLOACELE DE PROB Ă
Mijloacele de prob ă sunt acele mijloace legale prin care se constat ă elemente de fapt ce
pot servi ca prob ă în procesul penal.
În actualul Cod de procedur ă penal ă, la art. 97 alin. 2 se arat ă c ă proba se ob /uni021Bine în
procesul penal prin urm ătoarele mijloace:
a) declara /uni021Biile suspectului sau ale inculpatului;
b) declara /uni021Biile persoanei v ătămate;
c) declara /uni021Biile p ăr/uni021Bii civile sau ale p ăr/uni021Bii responsabile civilmente;
d) declara /uni021Biile martorilor;

19 M. Apetrei, op. cit., pag. 249.
20 N. Volonciu, op. cit., pag. 356.
21 Gr. Theodoru, L. Moldovan, op. cit., pag. 125 .

7
e) înscrisuri, rapoarte de expertiz ă sau constatare, procese-verbale, fotografii, mijlo ace
materiale de prob ă;
f) orice alt mijloc de prob ă care nu este interzis prin lege.

Atât probele, cât și mijloacele de prob ă au ca scop finalizarea just ă a cauzelor penale.
Declan șarea procesului penal face ca probele s ă fie administrate prin mijloacele de prob ă
prev ăzute de lege.
Mijloacele de prob ă prezint ă o importan /uni0163ă deosebit ă, întrucât, împreun ă cu probele, sunt
strâns legate de realizarea regulii de baz ă a afl ării adev ărului, cât și pentru faptul c ă în cea mai
mare parte a procesului penal se pun probleme legat e de probe și mijloacele de prob ă. De aceea
trebuie a se stabili dac ă fapta exist ă și de cine a fost s ăvâr șit ă, dac ă întrune ște toate elementele
constitutive ale unei infrac /uni0163iuni și dac ă f ăptuitorul r ăspunde penal pentru fapta sa. 22
Mijloacele de prob ă ob /uni0163inute în mod ilegal nu pot fi folosite în procesul penal, cum ar fi
metode sau tehnici care afecteaz ă capacitatea persoanei de a- și aminti și de a relata în mod
con știent și voluntar faptele care constituie obiectul probei (art. 100 alin. 2 C.pr.pen.)

6.3.2. Declara /uni0163iile p ăr/uni0163ilor și ale martorilor

Pentru a audia în cursul procesului penal legiuitor ul a introdus câteva reguli generale
prev ăzute în dispozi /uni0163iile art. 104 – 106 și anume cum pot fi audiate suspectul, inculpatul,
persoana v ătămat ă, partea civil ă, partea responsabil ă civilmente, martorii și interpre /uni0163ii.
S-au prev ăzut dispozi /uni0163ii cu privire la audierea prin interpret (art. 105) precum și ca noutate
reguli speciale privind ascultarea atunci când o pe rsoan ă prezint ă semne vizibile de oboseal ă
excesiv ă sau simptomele unei boli care îi afecteaz ă capacitatea fizic ă ori psihic ă de a participa la
ascultare și de asemenea c ă persoana aflat ă în deten /uni0163ie poate fi audiat ă prin video-conferin /uni0163ă ,
lăsând acest lucru la aprecierea organelor judiciare (art. 106 C.pr.pen.)

6.3.2.1. Declara /uni0163iile suspectului sau ale inculpatului (art. 107 – 1 10 C.pr.pen.)

Audierea suspectului sau inculpatului se face prin întreb ările pe care organul judiciar le
adreseaz ă acestuia cu privire la datele de identificare (art . 107), dup ă care le comunic ă drepturile
și obliga /uni0163iile prev ăzute la art. 108 din Codul penal.
În acest sens, organul judiciar comunic ă suspectului sau inculpatului calitatea în care est e
audiat, fapta prev ăzut ă de legea penal ă pentru s ăvâr șirea c ăreia este suspectat sau pentru care a
fost pus ă în mi șcare ac /uni021Biunea penală și încadrarea juridic ă a acesteia.
Suspectului sau inculpatului i se aduc la cuno știn /uni021Bă drepturile prev ăzute la art. 83, precum și
urm ătoarele obliga /uni021Bii:
a) obliga /uni021Bia de a se prezenta la chem ările organelor judiciare, atr ăgându-i-se aten /uni021Bia c ă, în
cazul neîndeplinirii acestei obliga /uni021Bii, se poate emite mandat de aducere împotriva sa, iar în cazul
sustragerii, judec ătorul poate dispune arestarea sa preventiv ă;
b) obliga /uni021Bia de a comunica în scris, în termen de 3 zile, ori ce schimbare a adresei, atr ăgându-
i-se aten /uni021Bia c ă, în cazul neîndeplinirii acestei obliga /uni021Bii, cita /uni021Biile și orice alte acte comunicate la
prima adres ă r ămân valabile și se consider ă c ă le-a luat la cuno știn /uni021Bă.

22 M. Apetrei, op.cit., pag. 258.

8
În cursul urm ăririi penale, înainte de prima audiere a suspectulu i sau inculpatului, i se aduc
la cuno știn /uni021Bă drepturile și obliga /uni021Biile prev ăzute mai sus. Aceste drepturi și obliga /uni021Bii i se comunic ă
și în scris, sub semn ătur ă, iar în cazul în care nu poate ori refuz ă s ă semneze, se va încheia un
proces-verbal.
Organul judiciar trebuie s ă aduc ă la cuno știn /uni021Ba inculpatului posibilitatea încheierii, în cursul
urm ăririi penale, a unui acord, ca urmare a recunoa șterii vinov ă/uni021Biei, iar în cursul judec ă/uni021Bii
posibilitatea de a beneficia de reducerea pedepsei prev ăzute de lege, ca urmare a recunoa șterii
învinuirii.
Suspectul sau inculpatul este l ăsat s ă declare tot ce dore ște referitor la fapt ă, dup ă care i
se pot pune întreb ări având dreptul s ă se și consulte cu avocatul s ău.
Declara /uni0163iile suspectului sa inculpatului se consemneaz ă în scris, inclusiv întreb ările
adresate pe parcursul ascult ării, men /uni0163ionându-se cine le-a ascultat și se men /uni0163ioneaz ă de fiecare
dat ă ora începerii și ora încheierii ascult ării (art. 110 alin. 1 C.pr.pen.)
În cursul urm ăririi penale, audierea suspectului sau inculpatului se înregistreaz ă cu mijloace
tehnice audio sau audiovideo. Atunci când înregistr area nu este posibil ă, acest lucru se
consemneaz ă în declara /uni021Bia suspectului sau inculpatului, cu indicarea concr et ă a motivului pentru
care înregistrarea nu a fost posibil ă. (art. 110 alin. 5 C.pr.pen.)

6.3.2.2. Audierea persoanei v ătămate, a p ăr/uni0163ii civile și a p ăr/uni0163ii responsabile civilmente ( art.
111-113 C.pr.pen. )
Pentru aflarea adev ărului, declara /uni0163iile persoanei v ătămate, a p ăr/uni0163ii civile și a p ăr/uni0163ii
responsabile civilmente pot aduce elemente de fapt sau împrejur ări care pot servi ca prob ă cu
privire la fapta comis ă, la persoana f ăptuitorului, la modul de comitere al faptei, numai în m ăsura
în care sunt coroborate cu fapte sau împrejur ări ce rezult ă din ansamblul probelor existente la
dosar.
Audierea persoanei v ătămate se face prin aducerea la cuno știn /uni0163ă a drepturilor și
obliga /uni0163iilor prev ăzute de art. 111 alin. 2, iar în cursul urm ăririi penale audierea se poate înregistra
prin mijloace tehnice audio sau audio-video numai a tunci când organul de urm ărire penal ă
consider ă necesar, iar înregistrarea este posibil ă.
Dac ă persoana v ătămat ă are nevoie specifice de protec /uni0163ie, organul judiciar poate lua
asemenea m ăsuri și numai dac ă acesta apreciaz ă c ă nu se aduc atingere bunei desf ăș ur ări a
procesului ori drepturilor și intereselor p ăr/uni0163ilor.
Legiuitorul a prev ăzut dispozi /uni0163ii referitoare și la audierea persoanelor v ătămate care sunt
victime ale infrac /uni0163iunii de violen /uni0163ă în familie, de viol, agresiune sexual ă, precum și modalit ă/uni0163ile
prin care audierea s ă nu aduc ă atingere asupra st ării emo /uni0163ionale a acestora. (A se vedea în acest
sens dispozi /uni0163iile art. 111 C.pr.pen.)
Declara /uni0163ia dat ă de persoana v ătămat ă chiar înainte de începerea urm ăririi penale poate fi
folosit ă ca mijloc de prob ă.
Modul de audiere al p ăr/uni0163ii civile și al p ăr/uni0163ii responsabile civilmente este asem ănător cu cel
al persoanei v ătămate cuprins în dispozi /uni0163iile art. 111 alin. 1, 3 și 4 C.pr.pen. și li se aduc la
cuno știn /uni021Bă drepturile prev ăzute la art. 112 alin. 2 C.pr.pen.
Dac ă exist ă situa /uni0163ii în care sunt necesare protec /uni0163ia persoanei v ătămate și a p ăr/uni0163ii civile se
aplic ă art. 113 C.pr.pen., acestea fiind asem ănătoare cu îndeplinirea condi /uni0163iilor prev ăzute de lege
referitoare la statutul de martor amenin /uni0163at sau vulnerabil ori pentru protec /uni0163ia vie /uni0163ii private sau a
demnit ă/uni0163ii organului de urm ărire penal ă.

9

6.3.2.3. Audierea martorilor (art. 114 – 124)
Martorul este orice persoan ă care are cuno știn /uni0163ă despre fapte sau împrejur ări de fapt care
constituie prob ă într-o cauz ă penal ă. Martorul are urm ătoarele obliga /uni0163ii (art. 114 alin. 2):
a) de a se prezenta în fa /uni021Ba organului judiciar care a citat-o la locul, ziua și ora ar ătate în cita /uni021Bie;
b) de a depune jur ământ sau declara /uni021Bie solemn ă în fa /uni021Ba instan /uni021Bei;
c) de a spune adev ărul.
Pot fi audiate în calitate de martor și persoanele care au întocmit procese-verbale în te meiul
art. 61 și 62 C.pr.pen..
Ca element de noutate, în Codul de procedur ă penal ă s-a prev ăzut c ă citarea unei
persoane în calitate de martor pentru a da declara /uni0163ii trebuie s ă aib ă capacitatea de a fi martor în
sensul c ă persoanele care se afl ă într-o situa /uni021Bie ce pune la îndoial ă, în mod rezonabil, capacitatea
de a fi martor pot fi audiate doar atunci când orga nul judiciar constat ă c ă persoana este capabil ă
să relateze în mod con știent fapte și împrejur ări de fapt conforme cu realitatea. Pentru a decide
cu privire la capacitatea unei persoane de a fi mar tor, organul judiciar dispune, la cerere sau din
oficiu, orice examinare necesar ă, prin mijloacele prev ăzute de lege. (art. 115 C.pr.pen.)
Martorul este audiat numai cu privire la fapte sau împrejur ări care constituie obiectul
proba /uni0163iunii. Nu este obligat s ă relateze fapte sau împrejur ări ce constituie secret profesional,
numai dac ă persoana îndrept ă/uni0163it ă sau autoritatea competent ă î și exprim ă acordul în acest sens.
Exist ă anumite persoane care au dreptul de a refuza s ă dea declara /uni0163ii în calitate de martori
și anume (art. 117 C.pr.pen.):
– so /uni021Bul, ascenden /uni021Bii și descenden /uni021Bii în linie direct ă, precum și fra /uni021Bii și surorile suspectului sau
inculpatului;
– persoanele care au avut calitatea de so /uni021B al suspectului sau al inculpatului.
Prin Decizia nr. 652/2017 a CCR s-a admis excep /uni0163ia de neconstitu /uni0163ionalitate a art. 117
alin. 1 lit. a și b în sensul c ă pot refuza s ă fie audiate în calitate de martori și persoanele care au
stabilit rela /uni0163ii asem ănătoare acelora dintre so /uni0163i, cum ar fi: logodnicul/logodnica,
concubinul/concubina.
O chestiune esen /uni0163ial ă este aceea c ă martorul are dreptul de a nu se acuza în declara /uni0163ia dat ă.
Dispozi /uni0163iile referitoare la întreb ările privind persoana martorului, comunicarea drept urilor
și obliga /uni0163iilor, jur ământul și declara /uni0163ia solemn ă a martorului, modul de audiere al martorului,
consemnarea declara /uni0163iilor și cauzele speciale de audiere a martorului (minor î n vârst ă pân ă la 14
ani) sunt prev ăzute în dispozi /uni0163iile art. 119 – 124 C.pr.pen.
Pentru situa /uni0163iile în care exist ă o suspiciune rezonabil ă c ă via /uni0163a, integritatea corporal ă,
libertatea, bunurile sau activitatea profesional ă a martorului ori a unui membru de familie al
acestuia sunt puse în pericol, legiuitorul a prev ăzut în dispozi /uni0163iile art. 125 – 130 C.pr.pen.
dispozi /uni0163ii referitoare la martorul amenin /uni0163at, m ăsurile de protec /uni0163ie care se pot lua în timpul
urm ăririi penal, în cursul judec ă/uni0163ii, cum se face audierea martorului protejat și atunci când se
instituie acordarea statutului de martor vulnerabil (celui care a suferit o traum ă ca urmare a
săvâr șirii unei infrac /uni0163iuni sau martorul minor)

6.3.2.5. Înscrisurile, rapoartele de expertiz ă sau constatare, procesele verbale, fotografii și
mijloacele materiale de prob ă
Cu privire la înscrisurile și procesele-verbale ca mijloace de prob ă ar ătăm c ă acestea sunt
prev ăzute în dispozi /uni0163iile art. 198 alin. 1 și 2 C.pr.pen. și anume:

10
– Înscrisurile pot servi ca mijloace de prob ă, dac ă, din con /uni021Binutul lor, rezult ă fapte sau
împrejur ări de natur ă s ă contribuie la aflarea adev ărului.
– Procesul-verbal ce cuprinde constat ările personale ale organului de urm ărire penal ă sau
ale instan /uni021Bei de judecat ă este mijloc de prob ă. Procesele-verbale întocmite de organele prev ăzute
la art. 61 alin. (1) lit. a) -c) constituie acte de sesizare a organului de urm ărire penal ă și nu au
valoarea unor constat ări de specialitate în procesul penal.
Con /uni0163inutul și forma procesului-verbal sunt prev ăzute în dispozi /uni0163iile art. 199 C.pr.pen..
Referitor la fotografiile și luarea amprentelor suspectului, inculpatului sau alte persoane
ar ătăm c ă organele de urm ărire penal ă pot dispune fotografierea și luarea amprentelor
suspectului, inculpatului sau ale altor persoane cu privire la care exist ă o suspiciune c ă au
leg ătur ă cu fapta comis ă sau că au fost prezente la locul faptei, chiar și în lipsa consim /uni021Bământului
acestora.
Organul de urm ărire penal ă poate autoriza s ă se dea publicit ă/uni021Bii fotografia unei persoane,
când aceast ă m ăsur ă este necesar ă pentru stabilirea identit ă/uni021Bii persoanei sau în alte cazuri în care
publicarea fotografiei prezint ă importan /uni021Bă pentru buna desf ășurare a urm ăririi penale.
Dac ă este necesar ă identificarea amprentelor ce au fost g ăsite pe anumite obiecte sau a
persoanelor care pot fi puse în leg ătur ă cu fapta ori locul comiterii faptei, organele de u rm ărire
penal ă pot dispune luarea amprentelor persoanelor despre care se presupune c ă au intrat în
contact cu acele obiecte, respectiv fotografierea a celora despre care se presupune c ă au avut
leg ătur ă cu fapta comis ă sau au fost prezente la locul faptei. (art. 196 al in. 1 – 3 C.pr.pen.)
Mijloacele materiale de prob ă sunt acele obiecte care con /uni0163in sau poart ă o urm ă a faptei
săvâr șite, precum și orice alte obiecte care pot servi la aflarea adev ărului. Atunci când avem
obiecte folosite sau au fost destinate s ă serveasc ă la s ăvâr șirea unei infrac /uni0163iuni, precum și
obiectele care sunt produsul infrac /uni0163iunii, acestea sunt considerate corpuri delicte și constituie
mijloace materiale de prob ă.
Expertiza constituie un procedeu de proba /uni0163iune cu ajutorul c ăruia se opereaz ă asupra
anumitor mijloace de prob ă a c ăror corect ă folosire nu ar fi posibil ă f ără cunoa șterea exact ă a
valorii lor probatorii.
Efectuarea unei expertize se dispune când pentru co nstatarea, clarificarea sau evaluarea
unor fapte ori împrejur ări ce prezint ă importan /uni021Bă pentru aflarea adev ărului în cauz ă este necesar ă
și opinia unui expert.
Expertiza se dispune la cerere sau din oficiu, de c ătre organul de urm ărire penal ă, prin
ordonan /uni021Bă motivat ă, iar în cursul judec ă/uni021Bii se dispune de c ătre instan /uni021Bă, prin încheiere motivat ă.
Cererea de efectuare a expertizei trebuie formulat ă în scris, cu indicarea faptelor și
împrejur ărilor supuse evalu ării și a obiectivelor care trebuie l ămurite de expert.
Expertiza poate fi efectuat ă de exper /uni021Bi oficiali din laboratoare sau institu /uni021Bii de specialitate
ori de exper /uni021Bi independen /uni021Bi autoriza /uni021Bi din /uni021Bar ă sau din str ăin ătate, în condi /uni021Biile legii.
Expertiza și examinarea medico-legal ă se efectueaz ă în cadrul institu /uni021Biilor medico-legale.
Ordonan /uni021Ba organului de urm ărire penal ă sau încheierea instan /uni021Bei prin care se dispune
efectuarea expertizei trebuie s ă indice faptele sau împrejur ările pe care expertul trebuie s ă le
constate, s ă le clarifice și s ă le evalueze, obiectivele la care trebuie s ă r ăspund ă, termenul în care
trebuie efectuat ă expertiza, precum și institu /uni021Bia ori exper /uni021Bii desemna /uni021Bi.
În domeniile strict specializate, dac ă pentru în /uni021Belegerea probelor sunt necesare anumite
cuno știn /uni021Be specifice sau alte asemenea cuno știn /uni021Be, instan /uni021Ba ori organul de urm ărire penal ă poate
solicita opinia unor speciali ști care func /uni021Bioneaz ă în cadrul organelor judiciare sau în afara
acestora. Dispozi /uni021Biile relative la audierea martorului sunt aplicabil e în mod corespunz ător.

11
La efectuarea expertizei pot participa exper /uni021Bi independen /uni021Bi autoriza /uni021Bi, numi /uni021Bi la solicitarea
păr/uni021Bilor sau subiec /uni021Bilor procesuali principali.
Când exist ă pericol de dispari /uni021Bie a unor mijloace de prob ă sau de schimbare a unor situa /uni021Bii
de fapt ori este necesar ă l ămurirea urgent ă a unor fapte sau împrejur ări ale cauzei, organul de
urm ărire penal ă poate dispune prin ordonan /uni021Bă efectuarea unei constat ări .
Constatarea este efectuat ă de c ătre un specialist care func /uni021Bioneaz ă în cadrul organelor
judiciare sau din afara acestora.
Certificatul medico-legal are valoarea unui raport de constatare.
Dup ă finalizarea raportului de constatare, când organul judiciar apreciaz ă c ă este necesar ă
opinia unui expert sau când concluziile raportului de constatare sunt contestate, se poate dispune
efectuarea unei expertize.

Cu privire la expertiza ca mijloc de prob ă, dispozi /uni0163iile art. 173 – 183 din Codul de
procedur ă penal ă, arat ă cum se face numirea expertului, incompatibilitatea expertului, drepturile
și obliga /uni0163iile expertului, modalitatea prin care un expert po ate fi înlocuit, procedura efectu ării
expertizei, modul cum se redacteaz ă și se încheie un raport de expertiz ă, audierea expertului
atunci când este cazul fie în cursul urm ăririi penale fie al judec ă/uni0163ii, modul cum se face un
supliment de expertiz ă dac ă este necesar sau când se efectueaz ă o nou ă expertiz ă, precum și alte
aspecte necesare l ămuririi anumitor situa /uni0163ii din expertiz ă.
Un loc aparte îl reprezint ă mijlocul de prob ă al expertizei medico-legale psihiatrice care
se dispune potrivit art. 184 din Codul de procedur ă penal ă atunci când avem o infrac /uni0163iune comis ă
de minori între 14 și 16 ani, pentru anumite infrac /uni0163iuni grave sau atunci când organul de urm ărire
penal ă sau instan /uni0163a au o îndoial ă asupra discern ământului suspectului sau inculpatului în
momentul s ăvâr șirii faptei.
În caz de moarte violent ă se poate dispune tot ca mijloc de prob ă autopsia medico-legal ă
prev ăzut ă la art. 185, exhumarea unui cadavru în vederea sta bilirii felului și cauzei mor /uni0163ii și a
identific ării acestuia.
Se mai pot dispune autopsia medico-legal ă a fetusului sau a nou n ăscutului, expertiza
toxicologic ă, examinarea medico-legal ă a persoanei, examinarea fizic ă și expertiza genetic ă a șa
cum este prev ăzut ă în dispozi /uni0163iile art. 186 – 191 C.pr.pen.
În procesul penal se poate folosi orice alt mijloc de prob ă care nu este interzis prin lege.

6.3.2.7. Procedeele probatorii – reglementate în art. 97 alin. 3 Cod procedur ă penal ă
reprezentând modalitatea legal ă de ob /uni0163inere a mijlocului de prob ă. Ele nu se confund ă cu
mijloacele de prob ă întrucât reprezint ă moduri de a proceda la ob /uni0163inerea mijlocului de prob ă cum
ar fi:
– interceptarea comunica /uni0163iilor ori a oric ărui tip de comunicare la distan /uni0163ă ; (art. 138 – art.
147 C.pr.pen.)
– utilizarea investigatorilor sub acoperire; (art. 14 8 – art. 150 C.pr.pen.)
– cercetarea la fa /uni0163a locului și reconstituirea; (art. 192 – art. 195 C.pr.pen.)
– audierea suspectului sau inculpatului prin înregist rarea de mijloace tehnice audio sau
audio-video;
– activitatea de fotografiere sau luarea amprentelor suspectului;

12
– ob /uni0163inerea înscrisurilor și a mijloacelor materiale de prob ă care presupun ca procedee
probatorii perchezi /uni0163ia, ridicarea de obiecte și înscrisuri, re /uni0163inerea, predarea sau
perchezi /uni0163ionarea trimiterilor po ștale;
– participarea inculpatului privat de libertate la ședin /uni0163a de judecat ă prin procedeul
videoconferin /uni0163ei de la locul de de /uni0163inere (art. 106 alin. 2 Cod procedur ă penal ă, art. 204
alin. 7 Cod procedur ă penal ă, art. 364 alin. 1 Cod procedur ă penal ă).
De și rapoartele de expertiz ă sau de constatare, constat ările medico-legale și procesele-
verbale sunt trecute în cadrul mijloacelor de prob ă ele de fapt, în realitate, sunt procedee
probatorii întrucât prin acestea se relateaz ă existen /uni0163a unor probe și c ăpătând caracterul de mijloc
de prob ă ca orice înscris. 23

Excluderea probelor ob /uni021Binute în mod nelegal
Art. 102. – (1) Probele ob /uni021Binute prin tortur ă, precum și probele derivate din acestea nu pot fi
folosite în cadrul procesului penal.
(2) Probele ob /uni021Binute în mod nelegal nu pot fi folosite în procesul penal.
(3) Nulitatea actului prin care s-a dispus sau auto rizat administrarea unei probe ori prin care
aceasta a fost administrat ă determin ă excluderea probei.
(4) Probele derivate se exclud dac ă au fost ob /uni021Binute în mod direct din probele ob /uni021Binute în mod
nelegal și nu puteau fi ob /uni021Binute în alt mod.

• Declarat par /uni021Bial neconstitu /uni021Bional la data de 18/01/2018 prin Decizia nr. 22/201 8
referitoare la excep /uni021Bia de neconstitu /uni021Bionalitate a dispozi /uni021Biilor art. 102 alin. (3), art. 345
alin. (3) și art. 346 alin. (4) din Codul de procedur ă penal ă (M.Of. partea I nr. 177 din
26/02/2018) CURTEA CONSTITU /uni021AIONAL Ă – D E C I D E: – Admite excep /uni021Bia de
neconstitu /uni021Bionalitate a dispozi /uni021Biilor art. 102 alin. (3) din Codul de procedur ă penal ă,
excep /uni021Bie ridicat ă de Ionu /uni021B Damian și Costel Simion în Dosarul nr. 11.523/63/2015 al
Tribunalului Dolj – Sec /uni021Bia penal ă și pentru cauze cu minori și constat ă c ă acestea sunt
constitu /uni021Bionale în m ăsura în care prin sintagma "excluderea probei", din cuprinsul lor, se
în /uni021Belege și eliminarea mijloacelor de prob ă din dosarul cauzei.

Persoanele care au dreptul de a refuza s ă dea declara /uni021Bii în calitate de martor
Art. 117. – (1) Au dreptul de a refuza s ă fie audiate în calitate de martor urm ătoarele persoane:
a) so /uni021Bul, ascenden /uni021Bii și descenden /uni021Bii în linie direct ă, precum și fra /uni021Bii și surorile suspectului sau
inculpatului;
b) persoanele care au avut calitatea de so /uni021B al suspectului sau al inculpatului.
(2) Dup ă comunicarea drepturilor și obliga /uni021Biilor potrivit art. 120 , organele judiciare comunic ă
persoanelor prev ăzute la alin. (1) dreptul de a nu da declara /uni021Bii în calitate de martor.

23 Vintil ă Dongoroz, Siegfried Kahane, George Antoniu, Consta ntin Bulai, Nicoleta Iliescu, Rodica
St ănoiu, Explica ții teoretice ale Codului de procedur ă penal ă român, Partea General ă, Vol.I, Ed.
Academiei Române, Bucure ști, 1975, p.170.

13
(3) Dac ă persoanele prev ăzute la alin. (1) sunt de acord s ă dea declara /uni021Bii, în privin /uni021Ba acestora sunt
aplicabile dispozi /uni021Biile privitoare la drepturile și obliga /uni021Biile martorilor.
(4) Persoana care îndepline ște una dintre calit ă/uni021Bile prev ăzute la alin. (1) în raport cu unul dintre
suspec /uni021Bi sau inculpa /uni021Bi este scutit ă de obliga /uni021Bia de a depune m ărturie și împotriva celorlal /uni021Bi
suspec /uni021Bi sau inculpa /uni021Bi, în cazul în care declara /uni021Bia sa nu poate fi limitat ă doar la ace știa din urm ă.

• Declarat par /uni021Bial neconstitu /uni021Bional la data de 19/09/2017 prin Decizia nr. 562/2017
referitoare la admiterea excep /uni021Biei de neconstitu /uni021Bionalitate a dispozi /uni021Biilor art. 117 alin. (1)
lit. a) și lit. b) din Codul de procedur ă penal ă (M.Of. partea I nr. 837 din 23/10/2017)
CURTEA CONSTITU /uni021AIONAL Ă – D E C I D E: – Admite excep /uni021Bia de neconstitu /uni021Bionalitate
ridicat ă de Iovan Scripcariu în Dosarul nr. 2.512/103/2016/ a1 al Tribunalului Neam /uni021B –
Sec /uni021Bia penal ă și constat ă c ă solu /uni021Bia legislativ ă cuprins ă în art. 117 alin. (1) lit. a) și lit. b)
din Codul de procedur ă penal ă, care exclude de la dreptul de a refuza s ă fie audiate în
calitate de martor persoanele care au stabilit rela /uni021Bii asem ănătoare acelora dintre so /uni021Bi, este
neconstitu /uni021Bional ă.

Metode speciale de supraveghere sau cercetare

Dispozi /uni021Bii generale
Art. 138. –
(1) Constituie metode speciale de supraveghere sau cercetare urm ătoarele:
a) interceptarea comunica /uni021Biilor ori a oric ărui tip de comunicare la distan /uni021Bă;
b) accesul la un sistem informatic;
c) supravegherea video, audio sau prin fotografiere ;
d) localizarea sau urm ărirea prin mijloace tehnice;
e) ob /uni021Binerea datelor privind tranzac /uni021Biile financiare ale unei persoane;
f) re /uni021Binerea, predarea sau perchezi /uni021Bionarea trimiterilor po ștale;
g) utilizarea investigatorilor sub acoperire și a colaboratorilor;
h) participarea autorizat ă la anumite activit ă/uni021Bi;
i) livrarea supravegheat ă;
j) ob /uni021Binerea datelor de trafic și de localizare prelucrate de c ătre furnizorii de re /uni021Bele publice de
comunica /uni021Bii electronice ori furnizorii de servicii de comuni ca /uni021Bii electronice destinate publicului.
(2) Prin interceptarea comunica /uni021Biilor ori a oric ărui tip de comunicare se în /uni021Belege interceptarea,
accesul, monitorizarea, colectarea sau înregistrare a comunic ărilor efectuate prin telefon, sistem
informatic ori prin orice alt mijloc de comunicare.
(3) Prin acces la un sistem informatic se în /uni021Belege p ătrunderea într-un sistem informatic sau mijloc
de stocare a datelor informatice fie direct, fie de la distan /uni021Bă, prin intermediul unor programe
specializate ori prin intermediul unei re /uni021Bele, în scopul de a identifica probe.
(4) Prin sistem informatic se în /uni021Belege orice dispozitiv sau ansamblu de dispozitive interconectate
ori aflate în rela /uni021Bie func /uni021Bional ă, dintre care unul sau mai multe asigur ă prelucrarea automat ă a
datelor, cu ajutorul unui program informatic.

14
(5) Prin date informatice se în /uni021Belege orice reprezentare de fapte, informa /uni021Bii sau concepte sub o
form ă adecvat ă prelucr ării într-un sistem informatic, inclusiv un program capabil s ă determine
executarea unei func /uni021Bii de c ătre un sistem informatic.
(6) Prin supraveghere video, audio sau prin fotogra fiere se în /uni021Belege fotografierea persoanelor,
observarea sau înregistrarea conversa /uni021Biilor, mi șcărilor ori a altor activit ă/uni021Bi ale acestora.
(7) Prin localizare sau urm ărire prin mijloace tehnice se în /uni021Belege folosirea unor dispozitive care
determin ă locul unde se afl ă persoana sau obiectul la care sunt ata șate.
(8) Prin perchezi /uni021Bionarea trimiterilor po ștale se în /uni021Belege verificarea, prin mijloace fizice sau
tehnice, a scrisorilor, a altor trimiteri po ștale sau a obiectelor transmise prin orice alt mijl oc.
(9) Prin ob /uni021Binerea datelor privind tranzac /uni021Biile financiare ale unei persoane se în /uni021Belege opera /uni021Biunile
prin care se asigur ă cunoa șterea con /uni021Binutului tranzac /uni021Biilor financiare și al altor opera /uni021Biuni
efectuate sau care urmeaz ă s ă fie efectuate prin intermediul unei institu /uni021Bii de credit ori al altei
entit ă/uni021Bi financiare, precum și ob /uni021Binerea de la o institu /uni021Bie de credit sau de la alt ă entitate financiar ă
de înscrisuri ori informa /uni021Bii aflate în posesia acesteia referitoare la tranza c /uni021Biile sau opera /uni021Biunile
unei persoane.
(10) Prin utilizarea investigatorilor sub acoperire și a colaboratorilor se în /uni021Belege folosirea unei
persoane cu o alt ă identitate decât cea real ă în scopul ob /uni021Binerii de date și informa /uni021Bii cu privire la
săvâr șirea unei infrac /uni021Biuni.
(11) Prin participarea autorizat ă la anumite activit ă/uni021Bi se în /uni021Belege comiterea unei fapte similare
laturii obiective a unei infrac /uni021Biuni de corup /uni021Bie, efectuarea de tranzac /uni021Bii, opera /uni021Biuni sau orice fel de
în /uni021Belegeri privind un bun sau privind o persoan ă despre care se b ănuie ște c ă ar fi disp ărut ă, c ă
este victima traficului de persoane ori a unei r ăpiri, efectuarea de opera /uni021Biuni privind droguri,
precum și prestarea unui serviciu, desf ășurate cu autorizarea organului judiciar competent, în
scopul ob /uni021Binerii de mijloace de prob ă.
(12) Prin livrare supravegheat ă se în /uni021Belege tehnica de supraveghere și cercetare prin care se
permit intrarea, circula /uni021Bia sau ie șirea de pe teritoriul /uni021Bării a unor bunuri în privin /uni021Ba c ărora exist ă o
suspiciune cu privire la caracterul ilicit al de /uni021Binerii sau ob /uni021Binerii acestora, sub supravegherea ori
cu autorizarea autorit ă/uni021Bilor competente, în scopul investig ării unei infrac /uni021Biuni sau al identific ării
persoanelor implicate în s ăvâr șirea acesteia.
(13) Prin supraveghere tehnic ă se în /uni021Belege utilizarea uneia dintre metodele prev ăzute la alin. (1)
lit. a) -d) .

Punerea în executare a mandatului de supraveghere t ehnic ă
Art. 142. –
(1) Procurorul pune în executare supravegherea tehn ic ă ori poate dispune ca aceasta s ă fie
efectuat ă de organul de cercetare penal ă sau de lucr ători specializa /uni021Bi din cadrul poli /uni021Biei.
(1 1) Pentru realizarea activit ă/uni021Bilor prev ăzute la art. 138 alin. (1) lit. a) -d) , procurorul, organele de
cercetare penal ă sau lucr ătorii specializa /uni021Bi din cadrul poli /uni021Biei folosesc nemijlocit sistemele
tehnice și proceduri adecvate, de natur ă s ă asigure integritatea și confiden /uni021Bialitatea datelor și
informa /uni021Biilor colectate.
(2) Furnizorii de re /uni021Bele publice de comunica /uni021Bii electronice sau furnizorii de servicii de
comunica /uni021Bii electronice destinate publicului sau de orice ti p de comunicare sunt obliga /uni021Bi s ă
colaboreze cu procurorul, organele de cercetare pen al ă sau lucr ătorii specializa /uni021Bi din cadrul

15
poli /uni021Biei, în limitele competen /uni021Belor acestora, pentru punerea în executare a mandat ului de
supraveghere tehnic ă.
(3) Persoanele care sunt chemate s ă dea concurs tehnic la executarea m ăsurilor de supraveghere
au obliga /uni021Bia s ă p ăstreze secretul opera /uni021Biunii efectuate, sub sanc /uni021Biunea legii penale.
(4) Procurorul are obliga /uni021Bia de a înceta imediat supravegherea tehnic ă înainte de expirarea
duratei mandatului dac ă nu mai exist ă temeiurile care au justificat m ăsura, informând de îndat ă
despre aceasta judec ătorul care a emis mandatul.
(5) Datele rezultate din m ăsurile de supraveghere tehnic ă pot fi folosite și în alt ă cauz ă penal ă
dacă din cuprinsul acestora rezult ă date sau informa /uni021Bii concludente și utile privitoare la preg ătirea
ori s ăvâr șirea unei alte infrac /uni021Biuni dintre cele prev ăzute la art. 139 alin. (2) .
(6) Datele rezultate din m ăsurile de supraveghere care nu privesc fapta ce for meaz ă obiectul
cercet ării sau care nu contribuie la identificarea ori loc alizarea persoanelor, dac ă nu sunt folosite
în alte cauze penale potrivit alin. (5) , se arhiveaz ă la sediul parchetului, în locuri speciale, cu
asigurarea confiden /uni021Bialit ă/uni021Bii. Din oficiu sau la solicitarea p ăr/uni021Bilor, judec ătorul ori completul
învestit poate solicita datele sigilate dac ă exist ă noi probe din care rezult ă c ă totu și o parte dintre
acestea privesc fapta ce formeaz ă obiectul cercet ării. Dup ă un an de la solu /uni021Bionarea definitiv ă a
cauzei, acestea sunt distruse de c ătre procuror, care întocme ște un proces-verbal în acest sens.
Art. 142 1. – (1) Orice persoan ă autorizat ă care realizeaz ă activit ă/uni021Bi de supraveghere tehnic ă, în
baza prezentei legi, are posibilitatea de a asigura semnarea electronic ă a datelor rezultate din
activit ă/uni021Bile de supraveghere tehnic ă, utilizând o semn ătur ă electronic ă extins ă bazat ă pe un
certificat calificat eliberat de un furnizor de ser vicii de certificare acreditat.
(2) Orice persoan ă autorizat ă care transmite date rezultate din activit ă/uni021Bile de supraveghere
tehnic ă, în baza prezentei legi, are posibilitatea s ă semneze datele transmise, utilizând și o
semn ătur ă electronic ă extins ă bazat ă pe un certificat calificat eliberat de un furnizor de servicii
de certificare acreditat și care permite identificarea neambigu ă a persoanei autorizate, aceasta
asumându-și astfel responsabilitatea în ceea ce prive ște integritatea datelor transmise.
(3) Orice persoan ă autorizat ă care prime ște date rezultate din activit ă/uni021Bile de supraveghere tehnic ă,
în baza prezentei legi, are posibilitatea s ă verifice integritatea datelor primite și s ă certifice
aceast ă integritate prin semnarea datelor, utilizând o sem n ătur ă electronic ă extins ă bazat ă pe un
certificat calificat eliberat de un furnizor de ser vicii de certificare acreditat și care permite
identificarea neambigu ă a persoanei autorizate.
(4) Fiecare persoan ă care certific ă datele sub semn ătur ă electronic ă r ăspunde potrivit legii pentru
securitatea și integritatea acestor date.

Informarea persoanei supravegheate
Art. 145. –
(1) Dup ă încetarea m ăsurii de supraveghere tehnic ă, procurorul informeaz ă, în scris, în cel mult
10 zile, pe fiecare subiect al unui mandat despre m ăsura de supraveghere tehnic ă ce a fost luat ă
în privin /uni021Ba sa.
(2) Dup ă momentul inform ării, persoana supravegheat ă are dreptul de a lua cuno știn /uni021Bă, la cerere,
de con /uni021Binutul proceselor-verbale în care sunt consemnate a ctivit ă/uni021Bile de supraveghere tehnic ă
efectuate. De asemenea, procurorul trebuie s ă asigure, la cerere, ascultarea convorbirilor,
comunic ărilor sau conversa /uni021Biilor ori vizionarea imaginilor rezultate din activ itatea de
supraveghere tehnic ă.

16
(3) Termenul de formulare a cererii este de 20 de z ile de la data comunic ării inform ării scrise
prev ăzute la alin. (1) .
(4) Procurorul poate s ă amâne motivat efectuarea inform ării sau a prezent ării suporturilor pe care
sunt stocate activit ă/uni021Bile de supraveghere tehnic ă ori a proceselor- verbale de redare, dac ă aceasta
ar putea conduce la:
a) perturbarea sau periclitarea bunei desf ășur ări a urm ăririi penale în cauz ă;
b) punerea în pericol a siguran /uni021Bei victimei, a martorilor sau a membrilor familiilo r acestora;
c) dificult ă/uni021Bi în supravegherea tehnic ă asupra altor persoane implicate în cauz ă.
(5) Amânarea prev ăzut ă la alin. (4) se poate dispune cel mai târziu pân ă la terminarea urm ăririi
penale sau pân ă la clasarea cauzei.

• Declarat par /uni021Bial neconstitu /uni021Bional la data de 06/04/2017 prin Decizia nr. 244/20 17
referitoare la admiterea excep /uni021Biei de neconstitu /uni021Bionalitate a dispozi /uni021Biilor art. 145 din
Codul de procedur ă penal ă (M.Of. partea I nr. 529 din 06/07/2017) CURTEA
CONSTITU /uni021AIONAL Ă – D E C I D E: – Admite excep /uni021Bia de neconstitu /uni021Bionalitate ridicat ă
de Parchetul de pe lâng ă Înalta Curte de Casa /uni021Bie și Justi /uni021Bie – Direc /uni021Bia Na /uni021Bional ă
Anticorup /uni021Bie în Dosarul nr. 4.821/1/2015 al Înaltei Cur /uni021Bi de Casa /uni021Bie și Justi /uni021Bie – Sec /uni021Bia
penal ă și constat ă c ă solu /uni021Bia legislativ ă cuprins ă în dispozi /uni021Biile art. 145 din Codul de
procedur ă penal ă, care nu permite contestarea legalit ă/uni021Bii m ăsurii supravegherii tehnice de
către persoana vizat ă de aceasta, care nu are calitatea de inculpat, est e neconstitu /uni021Bional ă.

Perchezi /uni021Bia informatic ă
Art. 168. – (1) Prin perchezi /uni021Bie în sistem informatic sau a unui suport de stocar e a datelor
informatice se în /uni021Belege procedeul de cercetare, descoperire, identifi care și strângere a probelor
stocate într-un sistem informatic sau suport de sto care a datelor informatice, realizat prin
intermediul unor mijloace tehnice și proceduri adecvate, de natur ă s ă asigure integritatea
informa /uni021Biilor con /uni021Binute de acestea.
(2) În cursul urm ăririi penale, judec ătorul de drepturi și libert ă/uni021Bi de la instan /uni021Ba c ăreia i-ar reveni
competen /uni021Ba s ă judece cauza în prim ă instan /uni021Bă sau de la instan /uni021Ba corespunz ătoare în grad acesteia
în a c ărei circumscrip /uni021Bie se afl ă sediul parchetului din care face parte procurorul care efectueaz ă
sau supravegheaz ă urm ărirea penal ă poate dispune efectuarea unei perchezi /uni021Bii informatice, la
cererea procurorului, atunci când pentru descoperir ea și strângerea probelor este necesar ă
cercetarea unui sistem informatic sau a unui suport de stocare a datelor informatice.
(3) Procurorul înainteaz ă cererea prin care se solicit ă încuviin /uni021Barea efectu ării perchezi /uni021Biei
informatice împreun ă cu dosarul cauzei judec ătorului de drepturi și libert ă/uni021Bi.
(4) Cererea se solu /uni021Bioneaz ă în camera de consiliu, f ără citarea p ăr/uni021Bilor. Participarea procurorului
este obligatorie.
(5) Judec ătorul dispune prin încheiere admiterea cererii, atu nci când aceasta este întemeiat ă,
încuviin /uni021Barea efectu ării perchezi /uni021Biei informatice și emite de îndat ă mandatul de perchezi /uni021Bie.
(6) Încheierea instan /uni021Bei trebuie s ă cuprind ă:
a) denumirea instan /uni021Bei;
b) data, ora și locul emiterii;
c) numele, prenumele și calitatea persoanei care a emis mandatul;
d) perioada pentru care s-a emis mandatul și în cadrul c ăreia trebuie efectuat ă activitatea dispus ă;

17
e) scopul pentru care a fost emis;
f) sistemul informatic sau suportul de stocare a da telor informatice care urmeaz ă a fi
perchezi /uni021Bionat, precum și numele suspectului sau inculpatului, dac ă este cunoscut;
g) semn ătura judec ătorului și ștampila instan /uni021Bei.
(7) Încheierea prin care judec ătorul de drepturi și libert ă/uni021Bi se pronun /uni021Bă asupra cererii de
încuviin /uni021Bare a efectu ării perchezi /uni021Biei informatice nu este supus ă c ăilor de atac.
(8) În cazul în care, cu ocazia efectu ării perchezi /uni021Biei unui sistem informatic sau a unui suport de
stocare a datelor informatice, se constat ă c ă datele informatice c ăutate sunt cuprinse într-un alt
sistem informatic ori suport de stocare a datelor i nformatice și sunt accesibile din sistemul sau
suportul ini /uni021Bial, procurorul dispune de îndat ă conservarea, copierea datelor informatice
identificate și va solicita de urgen /uni021Bă completarea mandatului, dispozi /uni021Biile alin. (1) – (7) aplicându-
se în mod corespunz ător.
(9) În vederea execut ării perchezi /uni021Biei dispuse, pentru asigurarea integrit ă/uni021Bii datelor informatice
stocate pe obiectele ridicate, procurorul dispune e fectuarea de copii.
(10) Dac ă ridicarea obiectelor care con /uni021Bin datele informatice prev ăzute la alin. (1) ar afecta grav
desf ășurarea activit ă/uni021Bii persoanelor care de /uni021Bin aceste obiecte, procurorul poate dispune efectua rea
de copii, care servesc ca mijloc de prob ă. Copiile se realizeaz ă cu mijloace tehnice și proceduri
adecvate, de natur ă s ă asigure integritatea informa /uni021Biilor con /uni021Binute de acestea.
(11) Perchezi /uni021Bia în sistem informatic sau a unui suport de stocar e a datelor informatice se
efectueaz ă în prezen /uni021Ba suspectului ori a inculpatului, dispozi /uni021Biile art. 159 alin. (10) și (11)
aplicându-se în mod corespunz ător.
(12) Perchezi /uni021Bia în sistem informatic ori a unui suport de stocar e a datelor informatice se
efectueaz ă de un specialist care func /uni021Bioneaz ă în cadrul organelor judiciare sau din afara acesto ra,
în prezen /uni021Ba procurorului sau a organului de cercetare penal ă.
(13) Procesul-verbal de perchezi /uni021Bie informatic ă trebuie s ă cuprind ă:
a) numele persoanei de la care a fost ridicat siste mul informatic sau suporturile de stocare a
datelor informatice ori numele persoanei al c ărei sistem informatic este cercetat;
b) numele persoanei care a efectuat perchezi /uni021Bia;
c) numele persoanelor prezente la efectuarea perche zi /uni021Biei;
d) descrierea și enumerarea sistemelor informatice ori suporturilo r de stocare a datelor
informatice fa /uni021Bă de care s-a dispus perchezi /uni021Bia;
e) descrierea și enumerarea activit ă/uni021Bilor desf ășurate;
f) descrierea și enumerarea datelor informatice descoperite cu oca zia perchezi /uni021Biei;
g) semn ătura sau ștampila persoanei care a efectuat perchezi /uni021Bia;
h) semn ătura persoanelor prezente la efectuarea perchezi /uni021Biei.
(14) Organele de urm ărire penal ă trebuie s ă ia m ăsuri ca perchezi /uni021Bia informatic ă s ă fie efectuat ă
fără ca faptele și împrejur ările din via /uni021Ba personal ă a celui la care se efectueaz ă perchezi /uni021Bia s ă
devin ă, în mod nejustificat, publice.
(15) Datele informatice identificate cu caracter se cret se p ăstreaz ă în condi /uni021Biile legii.
(16) În cursul judec ă/uni021Bii, perchezi /uni021Bia informatic ă se dispune de c ătre instan /uni021Bă, din oficiu sau la
cererea procurorului, a p ăr/uni021Bilor ori a persoanei v ătămate, în cazurile prev ăzute la alin. (2) .
Mandatul de efectuare a perchezi /uni021Biei informatice dispuse de instan /uni021Bă se comunic ă procurorului,
care procedeaz ă potrivit alin. (8) – (15) .

Efectuarea perchezi /uni021Biei informatice de lucr ători de poli /uni021Bie

18
Art. 168 1. – Efectuarea perchezi /uni021Biei informatice prev ăzut ă la art. 168 alin. (12) se poate realiza și
de c ătre lucr ători de poli /uni021Bie specializa /uni021Bi, în prezen /uni021Ba procurorului sau a organului de cercetare
penal ă.

Expertiza medico-legală psihiatrică
Art. 184. – (1) În cazul infrac /uni021Biunilor comise de minorii cu vârsta între 14 și 16 ani, în cazul
uciderii sau v ătămării copilului nou-n ăscut ori a f ătului de c ătre mam ă, precum și atunci când
organul de urm ărire penal ă sau instan /uni021Ba are o îndoial ă asupra discern ământului suspectului ori
inculpatului în momentul s ăvâr șirii infrac /uni021Biunii ce face obiectul acuza /uni021Biei, se dispune efectuarea
unei expertize medico-legale psihiatrice, stabilind u-se totodat ă termenul de prezentare în vederea
examin ării.
(2) Expertiza se efectueaz ă în cadrul institu /uni021Biei medico-legale de c ătre o comisie, constituit ă
potrivit legii.
(3) Expertiza medico-legal ă psihiatric ă se efectueaz ă dup ă ob /uni021Binerea consim /uni021Bământului scris al
persoanei ce urmeaz ă a fi supus ă expertizei, exprimat, în prezen /uni021Ba unui avocat ales sau din oficiu,
în fa /uni021Ba organului judiciar, iar în cazul minorului, și în prezen /uni021Ba ocrotitorului legal.
(4) În cazul în care suspectul sau inculpatul refuz ă în cursul urm ăririi penale efectuarea
expertizei ori nu se prezint ă în vederea examin ării la comisia medico-legal ă psihiatric ă, organul
de cercetare penal ă sesizeaz ă procurorul sau judec ătorul de drepturi și libert ă/uni021Bi în vederea
emiterii unui mandat de aducere în scopul prezent ării la comisia medico-legal ă psihiatric ă.
Dispozi /uni021Biile art. 265 alin. (4) – (9) se aplic ă în mod corespunz ător.
(5) În cazul în care consider ă c ă este necesar ă o examinare complex ă, ce necesită internarea
medical ă a suspectului sau a inculpatului într-o institu /uni021Bie sanitar ă de specialitate, iar acesta refuz ă
internarea, comisia medico-legal ă sesizeaz ă organul de urm ărire penal ă sau instan /uni021Ba cu privire la
necesitatea lu ării m ăsurii intern ării nevoluntare.
(6) În cursul urm ăririi penale, procurorul, dac ă apreciaz ă c ă solicitarea comisiei medico-legale
este întemeiat ă, poate cere judec ătorului de drepturi și libert ă/uni021Bi de la instan /uni021Ba c ăreia i-ar reveni
competen /uni021Ba s ă judece cauza în prim ă instan /uni021Bă sau de la instan /uni021Ba corespunz ătoare în grad acesteia
în a c ărei circumscrip /uni021Bie se afl ă locul de internare ori sediul parchetului din care face parte
procurorul care a întocmit propunerea luarea m ăsurii intern ării nevoluntare, pentru maximum 30
de zile, în vederea efectu ării expertizei psihiatrice.
(7) Propunerea procurorului de luare a m ăsurii intern ării nevoluntare trebuie s ă cuprind ă, dup ă
caz, men /uni021Biuni cu privire la: fapta pentru care se efectueaz ă cercetarea penal ă, încadrarea juridic ă,
denumirea infrac /uni021Biunii; faptele și împrejur ările din care rezult ă îndoiala asupra discern ământului
suspectului sau inculpatului, sesizarea comisiei me dico-legale psihiatrice cu privire la refuzul
suspectului sau inculpatului de a se interna, motiv area necesit ă/uni021Bii lu ării m ăsurii intern ării și a
propor /uni021Bionalit ă/uni021Bii acesteia cu scopul urm ărit. Propunerea împreun ă cu dosarul cauzei se prezint ă
judec ătorului de drepturi și libert ă/uni021Bi.
(8) Judec ătorul de drepturi și libert ă/uni021Bi fixeaz ă ziua și ora de solu /uni021Bionare a propunerii de luare a
măsurii intern ării nevoluntare, în cel mult 3 zile de la data sesi z ării, având obliga /uni021Bia de a-l cita pe
suspect sau inculpat pentru termenul fixat. Termenu l se comunic ă procurorului, precum și
avocatului suspectului sau inculpatului, c ăruia i se acord ă, la cerere, dreptul de a studia dosarul
cauzei și propunerea formulat ă de procuror.

19
(9) Solu /uni021Bionarea propunerii de luare a m ăsurii intern ării nevoluntare se face numai în prezen /uni021Ba
suspectului sau inculpatului, în afar ă de cazul când acesta este disp ărut, se sustrage sau când din
cauza st ării s ănătă/uni021Bii sau din cauz ă de for /uni021Bă major ă ori stare de necesitate nu se poate prezenta.
(10) Participarea procurorului și a avocatului ales sau numit din oficiu al suspect ului ori
inculpatului este obligatorie.
(11) În cazul admiterii propunerii de internare nev oluntar ă, încheierea judec ătorului trebuie s ă
cuprind ă:
a) datele de identitate ale suspectului sau inculpa tului;
b) descrierea faptei de care este acuzat suspectul sau inculpatul, încadrarea juridic ă și denumirea
infrac /uni021Biunii;
c) faptele și împrejur ările din care rezult ă îndoial ă asupra st ării psihice a suspectului sau
inculpatului;
d) motivarea necesit ă/uni021Bii lu ării m ăsurii intern ării nevoluntare în vederea efectu ării expertizei
medico-legale psihiatrice și a propor /uni021Bionalit ă/uni021Bii acesteia cu scopul urm ărit;
e) durata m ăsurii intern ării.
(12) Dup ă luarea m ăsurii, suspectului sau inculpatului i se aduc la cu no știn /uni021Bă, de îndat ă, în limba
pe care o în /uni021Belege, motivele intern ării, încheindu-se în acest sens un proces-verbal.
(13) Dup ă dispunerea intern ării, dac ă suspectul sau inculpatul se afl ă în stare de de /uni021Binere,
judec ătorul de drepturi și libert ă/uni021Bi informeaz ă administra /uni021Bia locului de de /uni021Binere despre m ăsura
intern ării și dispune transferul arestatului într-o sec /uni021Bie de psihiatrie a unui penitenciar-spital.
(14) Împotriva încheierii judec ătorului de drepturi și libert ă/uni021Bi se poate face contesta /uni021Bie la
judec ătorul de drepturi și libert ă/uni021Bi de la instan /uni021Ba ierarhic superioar ă de c ătre suspect, inculpat sau
de procuror în termen de 24 de ore de la pronun /uni021Bare. Contesta /uni021Bia împotriva încheierii prin care se
dispune internarea nevoluntar ă nu suspend ă executarea.
(15) Contesta /uni021Bia formulat ă de suspect sau inculpat împotriva încheierii prin care s-a dispus
internarea nevoluntar ă se solu /uni021Bioneaz ă în termen de 3 zile de la data înregistr ării acesteia și nu
este suspensiv ă de executare.
(16) În vederea solu /uni021Bion ării contesta /uni021Biei formulate de procuror, judec ătorul de la instan /uni021Ba ierarhic
superioar ă dispune citarea suspectului sau inculpatului. Part iciparea avocatului ales sau numit din
oficiu al suspectului ori inculpatului este obligat orie.
(17) În vederea solu /uni021Bion ării contesta /uni021Biei formulate de suspect sau de inculpat, judec ătorul de la
instan /uni021Ba ierarhic superioar ă comunic ă acestuia și procurorului data stabilit ă pentru judecarea
contesta /uni021Biei și le acord ă posibilitatea de a depune observa /uni021Bii scrise pân ă la acea dat ă, în afar ă de
cazul când apreciaz ă c ă prezen /uni021Ba suspectului sau inculpatului, participarea procur orului și
formularea de concluzii orale de c ătre ace știa sunt necesare pentru justa solu /uni021Bionare a contesta /uni021Biei.
(18) În cazul admiterii contesta /uni021Biei formulate de suspect sau inculpat, judec ătorul de la instan /uni021Ba
ierarhic superioar ă dispune respingerea propunerii de internare și externarea, dac ă este cazul, de
îndat ă, a suspectului sau inculpatului, dac ă acesta nu este de /uni021Binut sau arestat chiar și în alt ă cauz ă.
(19) Dosarul cauzei se restituie procurorului în te rmen de 24 de ore de la solu /uni021Bionarea
contesta /uni021Biei. Dac ă încheierea judec ătorului de drepturi și libert ă/uni021Bi nu este atacat ă cu contesta /uni021Bie,
acesta restituie dosarul procurorului în termen de 24 de ore de la expirarea termenului de
contesta /uni021Bie.
(20) În cursul judec ă/uni021Bii, dac ă inculpatul refuz ă efectuarea expertizei ori nu se prezint ă în vederea
examin ării la comisia medico-legal ă psihiatric ă, instan /uni021Ba, din oficiu sau la cererea procurorului,
dispune emiterea unui mandat de aducere în condi /uni021Biile art. 265 .

20
(21) M ăsura intern ării nevoluntare poate fi luat ă de instan /uni021Bă în cursul judec ă/uni021Bii la propunerea
comisiei medico-legale psihiatrice. Dispozi /uni021Biile alin. (6) – (19 ) se aplic ă în mod corespunz ător.
(22) Imediat dup ă luarea m ăsurii intern ării nevoluntare sau în cazul schimb ării ulterioare a
locului de internare, judec ătorul de drepturi și libert ă/uni021Bi sau, dup ă caz, pre ședintele completului de
judecat ă care a dispus m ăsura încuno știn /uni021Beaz ă despre aceasta și despre locul intern ării un
membru al familiei suspectului sau inculpatului ori o alt ă persoan ă desemnat ă de acesta, precum
și institu /uni021Bia medico-legal ă care efectueaz ă expertiza, încheindu-se în acest sens un proces-ve rbal.
Institu /uni021Bia de specialitate are obliga /uni021Bia de a informa organele judiciare despre schimbare a locului
intern ării.
(23) Hot ărârea prin care dispune internarea nevoluntar ă se pune în executare de procuror prin
intermediul organelor de poli /uni021Bie.
(24) În cazul în care suspectul sau inculpatul se a fl ă în stare de de /uni021Binere, judec ătorul de drepturi
și libert ă/uni021Bi sau instan /uni021Ba ce a dispus m ăsura intern ării într-o institu /uni021Bie de specialitate în vederea
efectu ării expertizei medico-legale psihiatrice informeaz ă, de îndat ă, administra /uni021Bia locului de
de /uni021Binere sau arestare despre m ăsura dispus ă.
(25) M ăsura intern ării medicale în vederea efectu ării expertizei medico-legale psihiatrice poate fi
prelungit ă o singur ă dat ă, pe o durat ă de cel mult 30 de zile. Comisia de expertiz ă medico-legal ă
psihiatric ă sesizeaz ă procurorul sau, dup ă caz, instan /uni021Ba asupra necesit ă/uni021Bii prelungirii m ăsurii
intern ării cu cel pu /uni021Bin 7 zile înainte de expirarea acesteia. Sesizarea trebuie s ă con /uni021Bin ă descrierea
activit ă/uni021Bilor efectuate, motivele pentru care examinarea nu a fost finalizat ă pe parcursul intern ării,
examin ările ce urmeaz ă a fi efectuate, precizarea perioadei pentru care e ste necesar ă prelungirea.
Dispozi /uni021Biile alin. (6) – (24) se aplic ă în mod corespunz ător.
(26) În cazul în care înainte de expirarea duratei intern ării nevoluntare se constat ă c ă aceasta nu
mai este necesar ă, comisia de expertiz ă medico-legal ă psihiatric ă sau persoana internat ă
sesizeaz ă de îndat ă organul care a dispus m ăsura, în vederea revoc ării acesteia. Sesizarea se
solu /uni021Bioneaz ă de urgen /uni021Bă, în camera de consiliu, cu participarea procurorul ui, dup ă audierea
avocatului ales sau din oficiu al persoanei interna te. Încheierea pronun /uni021Bat ă de judec ătorul de
drepturi și libert ă/uni021Bi sau de instan /uni021Bă nu este supus ă niciunei c ăi de atac.
(27) Dac ă în cursul efectu ării expertizei medico-legale psihiatrice se constat ă c ă sunt îndeplinite
condi /uni021Biile prev ăzute la art. 247 , comisia de expertiz ă medico-legal ă psihiatric ă sesizeaz ă organele
judiciare în vederea lu ării m ăsurii de siguran /uni021Bă a intern ării medicale provizorii.
(28) Perioada în care suspectul sau inculpatul a fo st internat într-o institu /uni021Bie de specialitate în
vederea efectu ării expertizei psihiatrice se deduce din durata ped epsei, în condi /uni021Biile art. 72 din
Codul penal.