Proba Psihologica Decas

DECAS

Prezentare generală și considerente istorice

DECAS este o probă psihologică acreditată de Colegiul Psihologilor din România, licența de producere și distribuire fiind deținută de PsihoProiect SRL.

DECAS este un inventar indigen de măsurare a personalității descrise din perspectiva celei mai cunoscute teoretizări – modelul Big Five. “DECAS”, denumirea propusă de autori pentru instrumentul de față, reprezintă acronimul pentru cele cinci dimensiuni fundamentale ale personalității, anume: Deschiderea, Extraversia, Conștiinciozitatea, Agreabilitatea și Stabilitatea emoțională.

Inventarul de personalitate DECAS fost conceput în 2008 de către Florin-Alin Sava și colaboratorii săi, dorindu-se a fi printre primele chestionare fundamentate pe modelul Big Five construite în România. Contextul testării psihometrice a personalității din acea perioadă fundamentează apariția DECAS ca o oportunitate de a surprinde specificul cultural românesc – neexistând până la acea dată o probă de personalitate autohtonă, dar și ca răspuns la nevoia unei palete variate de opțiuni pentru uzul practicienilor. Deși comunitatea științifică internațională ajunsese la un consens cu privire la teorie generală a Celor Cinci Factori (engl. Five Factor Model / Big Five) ai personalității, interesul comunității din România în acea perioadă era destul de redus, existând practic, așa cum raportează autorul (2008) un singur chestionar din sfera Big Five autorizat de Colegiul Psihologilor din România.

Un alt obiectiv al echipei de cercetare fost acela al construirii unei probe scurte, rapid de administrat, în scop de screening, psihodiagnostic și monitorizare. Conține 97 de afirmații la care respondentul trebuie să răspundă cu “Adevărat” sau “Fals”. Chestionarul este alcătuit din 18 itemi pentru fiecare din cele cinci domenii Big Five, plus alți câțiva itemi de rezervă. Pe baza unei analize raționale, fiecărui domeniu i-au fost alocați itemi din sfera fațetelor modelului Big Five. Astfel: dimensiunea Deschidere însumează 2 itemi din fațeta Fantezie, 4 itemi din fațeta Estetică, 1 item din sfera Sentimente, 3 itemi din fațeta Acțiuni, 7 itemi din fațeta Idei și 2 itemi din fațeta Valori; dimensiunea Extraversiune conține 3 itemi din fațeta Căldură, 5 itemi din fațeta Sociabilitate, 2 itemi din Asertivitate, 2 itemi din fațeta Activism, 3 itemi din fațeta Căutarea de senzații și 4 itemi din fațeta Emoții pozitive; dimensiunea Conștiinciozitate are 1 item din fațeta Competență, 4 itemi din fațeta Ordine, 3 itemi din fațeta Simțul datoriei, 3 itemi din fațeta Dorința de realizare, 4 itemi din fațeta Perseverență și 4 itemi din fațeta Deliberare; dimensiunea Agreabilitate conține 4 itemi din fațeta Încredere, 3 itemi din fațeta Comportament direct, 3 itemi din fațeta Altruism, 5 itemi din fațeta Bunăvoință, 3 itemi din fațeta Modestie și 2 itemi din fațeta Blândețe; dimensiunea Stabilitate emoțională cuprinde 3 itemi din fațeta Anxietate, 1 item din fațeta Mânie, 4 itemi din fațeta Depresie, 2 itemi din fațeta Conștiința de sine, 4 itemi din fațeta Impulsivitate, 5 itemi din fațeta Vulnerabilitate.

Numărul redus de itemi alocați fiecărei fațete nu permite inferențe exhaustive, astfel încât analiza rezultatelor este făcută global la nivel de dimensiune, putând fi comparabil dacă ne raportăm la instrumentele de la nivel internațional cu forma prescurtată a NEO PI-R, anume cu NEO FFI. Ambele chestionare sunt fundamentate pe Modelul celor cinci Factori.

Ca și modelul 16 PF a lui Cattell, cadrul personalității în Modelul celor Cinci Factori își are originile în ipoteza lexicală – în presupunerea că dimensiunile principale ale comportamentului ar trebui să fie conturate sau derivate din cuvintele ce există în vocabularul unui popor pentru a descrie o persoană. După versiunea inițială a lui Cattell, care cuprindea seturi de adjective bipolare, Tupes și Christal (1961) au reanalizat datele, și în mod empiric au constat existența a cinci factori replicabili. O mare importanță în evoluția cercetărilor de tip Big Five au fost studiile lui Lewis Norman în perioada anilor 70, sau ale lui Digman în perioada anilor 80, care deși independent au pornit de pe o poziție sceptică privind comprehensivitatea modelului, devin convinși de robustețea celor cinci mari factori ai personalității (Minulescu, 2008). Statuarea modelului celor cinci suprafactori se datorează cercetărilor conduse de Costa și McCrae (1990) și ale lui Goldberg (1990).

Big Five conceptualizează așadar diferențele care se referă la tipuri stabile de comportament, care sunt independente unele de altele.

Descrierea celor cinci mari dimensiuni reprezintă o parte semnificativă în economia manualului utilizatorului chestionarului DECAS.

Redăm pe scurt câteva informații despre cele cinci mari dimensiuni sau factori:

Factorul Deschiderea (D) este mult mai puțin studiat în literatură decât celelalte dimensiuni și asupra lui există cele mai puține congruențe. Acest factor se mai denumește de alți autori Imaginație, Intelect sau Cultură (Goldberg, 1994; Johnson, 1994; Saucier, 1994) și Dispoziții tandre sau Afectivitate (Brand, Egan, & Deary, 1993). Cele mai frecvente sintagme fiind cele de Intelect sau Deschidere spre experiențe. Într-un sens general, Deschiderea este asociată cu sensibilitatea estetică, curiozitatea intelectuală, imaginația vividă, flexibilitatea comportamentală și atitudini neconvenționale (McCrae, 1993).

Factorul Extraversiune (E) sau Extraversie este cea mai evidentă dimensiune a personalității și alături de Stabilitatea emoțională – Nevrotism, se regăsește în toate modelele de referință ale personalității. Cu toate acestea, sensul nu este unitar – spre exemplu, atitudinea caldă conform lui Costa și McCrae (1992) este o caracteristică a Extraversiei, pe când Goldberb (1992) consideră a fi corespondentă a factorului Agreabilitate. Introspecția din tipologia lui Jung este corespondentă Introversiunii, teoria Big Five o atribuie însă factorului Deschidere. Există însă un consens general privind factorul Extraversie/Introversie, anume că face referire la mișcarea predominant înspre lumea interioară sau cea exterioară, transpuse în extreme în comportamente de căutare a companiei celorlalți sau din contră de retragere socială. Comportamentului extravert i-a fost asociate de – alungul timpului și o anumită emoționalitate pozitivă în contrast cu comportamentul introvert, deși, dacă țintim spre o puritate conceptuală, emoționalitatea trebuie arondată factorului Stabilitate emoțională – Nevrozism, Extraversia – Introversia fiind mai degrabă doar un vehiculul de exprimare/expunere a emoționalității.

Conștiinciozitatea (C) a fost inițial considerată un factor caracterial, fiind asociat cu un nivel ridicat de responsabilitate, persoanele care au un C ridicat fiind considerate a fi de încredere, persoane pe care poți conta (Costa și Mc Cree). În sfera modelului Big – Five, conștiinciozitatea este un construct care acoperă un domeniu principal al personalității prin două aspecte: nevoia de control și nevoia de ordonare (Minulescu, 2008). Această dimensiune a personalității este semnificativ asociată cu competența, simțul datoriei, dorință de reușită, determinarea și persistența (Busato, Prins, Elshout, & Hamaker, 2000).

Agreabilitatea (A), alături de Extraversie, reprezintă un exponent al comportamentului social în general și sub această denumire este cel mai nou construct al modelui Big Five. Spre deosebire de Extraversie însă, Agreabilitatea are central credințe de valoare asupra naturii umane. Comportamentul prietenos, colaborativ flexibil, modest, tolerant, plin de afecțiune, sunt descriptori specifici ai unui scor ridicat al A. Agreabilitatea este puternic relaționată cu dezirabilitatea socială, putând fi percepută și ca lipsa de autenticitate, iar nivele foarte ridicate pot dezvălui o personalitate dependentă. La celălalt pol se regăsesc indivizi mai degrabă independenți de percepțiile sociale, în extremă, ostili, competitivi, argumentativi și mai puțin complianți.

Stabilitatea emoțională (S)- Nevrozism (N) este o dimensiune larg conceptualizată, existând inventare mai ales din zona clinică contruite special spre a surprinde acest unic construct. Este dimensiunea care surprinde aspecte ale funcționalității psihice. Poate fi definită ca interrelația dintre absența sau prezența tendințelor anxioase, depresive, subapreciere, furie, vulnerabilitate. Fără a intra pe tărâmul patologiei, această dimensiune este depozitarul experiențelor, dar mai ales al percepțiilor și credințelor, cu impact asupra stării de bine psihosomatice.

Combinare celor cinci dimensiuni universale permite descifrarea adecvată a tuturor trăsăturilor de personalitate. Spre exemplu, agresivitatea poate fi prezisă printr-un scor ridicat al Extraversiei și scoruri scăzute la Stabilitate emoțională și la Agreabilitate (Sava, 2008). Mai multe informații despre posibile combinații abordăm în secțiunea interpretare, așa cum se regăsesc în manualul utilizatorului.

Pe lângă aceste aspecte, autorii furnizează informații relevante despre domeniile de aplicabilitate în general ale modelului Big Five și informații sumare despre caracteristicile psihometrice ale inventarului DECAS.

Configurarea chiar și numai succintă a evoluției care a ghidat forma actuală a instrumentului ar fi fost necesară pentru a creiona o perspectivă asupra demersului de generare și selecție a itemilor pentru asigurarea reprezentativității eșantioanelor de comportament în acord cu factorii componenți.

Caracteristici psihometrice

Pentru a servi scopului pentru care a fost selectat, un test trebuie judecat în termeni de validitate, fidelitate, putere discriminativă și tabel de norme (Anastasi, 1982). Este obligatoriu ca toate acestea să se regăsesc în manualul tehnic sau să fie raportate în studii publicate în jurnale științifice (Radu I, ).

Fidelitatea

Calculul fidelității unui chestionar de personalitate presupune în mod curent compararea datelor obținute fie printr-o singură aplicare (consistența inter – itemi, metoda înjumătățirii etc.), fie obținute în urma a două aplicări (forme paralele ale aceleiași probe sau repetarea testului după un timp).

Fiecare modalitate ne oferă indicii despre aspecte diferite ale fidelității testului.

Astfel, consistența internă estimează fidelitatea unei scale sau sub-scale, precizând, de fapt, măsura în care surprinde un construct mai degrabă omogen (consistență internă mare) sau eterogen (consistență internă scăzută).

Consistența internă a scalelor DECAS într-un eșantion de 1524 de respondenți variază între .70 pentru Conștiinciozitate și .75 pentru Stabilitate emoțională (Sava, 2008). Într-un studiu independent, Vîrgă, Sulea, Zaborilă (2008, apud. Sava, 2008) identifică valori între .66 pentru scala Conștiinciozitate și .81 pentru Stabilitatea emoțională. Sava (2008) argumentează faptul că analizele au fost reluate pe un lot de 77 de respondenți, scala Conștiinciozitate obținând un coeficient de .74, adică superior pragului Alpha minim acceptat.

Indici mai degrabă reduși pot într-adevăr să rezulte când scala are conținut eterogen, adică nu măsoare o singură trăsătură clară. Există și alte posibile explicații, spre exemplu formatul dihotomic al itemilor care afectează varianța măsurării sau utilizarea unui număr restrâns de itemi pentru evaluarea unor constructe largi (Cortina, 1993).

Fidelitatea test-retest, deși nu este raportată în manualul chestionarului, este tot atât de importantă ca și consistența internă. Fidelitatea test-retest oferă o estimare a stabilității rezultatelor de-a lungul timpului. Stabilitatea rezultatelor de-a lungul timpului este o problema crucială în activitatea psihodiagnostică a practicianului, care îi asigură acestuia securitatea de a nu își dilua responsabilitatea profesională în spatele sintagmei ”apt la momentul evaluării”. Practica din România de a pune un astfel de diagnostic în contextul evaluării psihologice a capacității de muncă ar trebui să fie înțeleasă nu doar ca non – etică, ci de asemenea ar trebui să fie ilegală (Iliescu și colab., 2015).

Validitatea

Validitatea de construct a DECAS s-a testat de către autori pe baza a trei probe concurente, anume: Chestionarul BFQ-2 (Caprara, Barbarnelli, Borgogni și Perugini, 1993), Lista de 100 de afirmații scurte din IPIP (Goldberb, 1993), Chestionarul Nonverbal de Personalitate FF-NPQ (Paunonen, Jackson și Ashton, 2004). Rezultatele analizei factoriale confirmatorii realizată pe un lot de 185 de participanți nu au confirmat structura așteptată pentru FF-NPQ. Analizele ulterioare exploratorii pe celelalte trei chestionare converg însă spre o soluție cu 5 factori. Itemii au o saturație reprezentativă în patru factori corecți: .74 pentru factorul Extraversiune, .68 pentru factorul Deschidere, .71 pentru factorul Stabilitate emoțională și .74 pentru factorul Conștiinciozitate, corelația pentru factorul Agreabilitate fiind de .32. O altă condiție a operaționalizării Modelului Big Five este aceea a demonstrării independenței factorilor. Din analiza rezultată, toate cele cinci scale corelează între ele, la nivelul factori existând o problemă de „contaminare” fapt care poate afecta caracteristicile psihometrice de ansamblu ale probei.

Într-un studiu cu design similar, Ticu (2014) raportează pentru DECAS coeficienți care variază între .56 pentru Agreabilitate și .89 pentru Conștiinciozitate.

Tot în scopul explorării validității concurente, Sava (2008) compară scalele DECAS cu scalele din NEO PI-R, obținând relații omonime între scalele corespondente, coeficienții de corelație variind între .57 pentru Agreabilitate și .81 pentru Extraversie.

Pentru a explora la un nivel mai complex modalitatea în care itemii se grupează structural în cinci factori și a explora astfel validitatea chestionarului, datele cuprinse în eșantionul normativ românesc au fost supuse unui proces de analiză factorială. Rezultatele au fost obținute cu metoda de extracție a componentelor principale (EFA), optându-se pentru tehnica de rotație oblică Oblimin. În analiză au fost incluse parcele sau pachete de itemi (engl. item parceles), metodă adecvată scalelor cu itemi dihotomici (Sava, 2008). Dintre cele 30 de grupări de itemi, 29 au obținut saturații în factorii așteptați, sprijinindu-se astfel soluția factorială cu cinci factori.

Validitatea de criteriu

Valoarea unui test rezidă în capacitatea sa de a scoate în evidență relațiile semnificative cu un

criteriu extern. Aceste relații ne permit să facem inferențe valide plecând de la rezultatele la chestionarului și ne oferă informații privind domeniul său de aplicabilitate.

În această secțiune vom menționa studii care dovedesc validitatea concurentă a scalelor DECAS în raport cu patru criterii externe, precum: agresivitatea și comportamentul agresiv la volan, cognițiile iraționale, comportamentul elevilor în școală, emoțiile și gradul de implicare în muncă.

Analizele corelaționale evidențiate prin două studii conduse de Pogaci pe un lot de 104 participanți (2008, apud. Sava, 2008) și de Drăgan, Gabor, Lupșan, Moțăteanu pe un lot de 58 de participanți (2008, apud. Sava, 2008 ) și confirmate de meta-analiza efectuată de Clarke și Robertson (2005, apud. Sava, 2008) relevă faptul că asocierea dintre o Extraversiune ridicată, Conștiinciozitate și Agreabilitate scăzută, indică un profil predispus la accidente rutiere, primirea de amenzi în circulație ( (A= -.31, p < .05) ) și în general la un comportament agresiv la volan ( (E) = r = .35, p < .01; (C) = r = -.28, p < .01; (A) = r = -.22, p < .05).

Relația dintre cognițiile iraționale măsurate cu YSQ-S3 (Young și Brown, 2007), atitudinile disfuncționale măsurate cu DAS-B (Weissman și Beck, 2007) și scalele DECAS a fot investigată de Tâmplaru și Sava (2008) pe un lot restrâns de 50 de participanți. Stabilitatea emoțională este factorul cu cel mai mare impact asupra funcționării adaptative, în timp ce Deschiderea are cel mai mic impact.

În mediul educațional, Arsene (2008, apud. Sava, 2008) cu ajutorul DECAS a realizat patru profile modale ale elevilor în funcție de o tipologie obținută pe baza unei tehnici similare cu cea a testului sociometric. În cadrul categoriei elevi populari se întâlnesc două sub-categorii: rezistenții (D+, E+, S+) și rebelii (C-, A-).În categoria elevilor respinși se disting de asemenea două tipologii: melancolicii (E-, S-) și tiranii (E +, A-, C-, S+). Ultima categorie, aceea a elevilor victimă, întâlnim fanteziștii (D+, S +) și refractarii (D-, C-).

În mediul profesional, Pitariu, Vîrgă, Sulea, Zaborilă (2008, apud. Sava) au investigat relația dintre variabile precum starea de bine, implicarea în muncă și trăsăturile de personalitate. Administrare DECAS a fost efectuată împreună cu Scala de angajament în muncă (Schaufeli și colab, 2003) și cu un instrument de evaluare a afectivității la locul de muncă dezvoltat de Katwyk și colaboratorii (2000). Rezultatele studiului prezentate în cadrul Conferinței Naționale de Psihologie Industrială și Organizațională, 2008 (apud. Sava, 2008) concluzionează faptul că Extraversia și Conștiinciozitatea sunt predictori atât pentru implicarea în muncă, definită ca conjuncția dintre vitalitate, dedicare și cufundare, cât și pentru manifestarea emoțiilor pozitive. Deschiderea corelează pozitiv cu scala cufundarea în muncă, iar un nivel scăzut de Stabilitate emoțională și de Agreabilitate sugerează tendința de a experimenta emoții negative la locul de muncă.

Etalonarea

Metoda de eșantionare de tip multifazic, probabilistic, urmată de eșantionarea aleatorie sistematică au fost combinate pentru a colecta datele pentru eșantionul normativ. Datele au fost colectate din 8 zone ale României (Banat, București, Crișana-Maramureș, Dobrogea, Moldova, Muntenia, Oltenia și Transilvania). Din punctul de vedere al mediului de rezidență distribuția reflectă tendința din ultimul deceniu a populației de a migra de la mediul rural la cel urban (N rural = 592 reprezentând 46, 84%, N urban = 672 reprezentând 53, 16 %).

Distribuția eșantionului normativ în funcție de gen este echilibrată (623 de bărbați și 641 de femei).

Volumele sunt diferite ca număr de participanți, în funcție de nivelul de educație: N (minim 10 clase absolvite) = 443, adică 35,05 %, N (liceu absolvit) = 550, adică 43, 51%, N (studii universitare absolvite) = 271, adică 21, 44 %. Vârsta eșantionului este redată pe trei categorii, fără raportarea mediilor și a abaterilor standard: N (16-25 de ani) = 336, adică 26, 58 %, N (26-40 de ani) = 457, adică 36, 16 %, N (41-60 de ani) = 471, adică 37, 26 %.

În funcție de distribuția acestora, s-a apelat la transformarea scorurilor brute în percentile și scoruri T. Tabelele de etalonare regăsite în manualul testului permit transformarea directă a scorurilor brute în scoruri standard în funcție de categoria de vârstă și în funcție de gen.

Administrare și scorare

Conform sistemului de clasificare APA al testelor psihologice, DECAS este un test profesional, destinat spre utilizare psihologilor licențiați în conformitate cu regulile Colegiului Psihologilor din România. Pentru certificarea de utilizator este nevoie o licențiere din partea furnizorului, care, opțional poate asigura un training în utilizarea și interpretarea probei DECAS.

După licențiere, utilizatorii pot alege între două variante de lucru, fie un abonament anual, fie prin sistem Pre Pay. Ambele variante presupun acces la un anumit număr de credite, echivalente unui număr de aplicări.

Inventarul de personalitate DECAS, se administrează fie sub formă creion-hârtie, fie electronic, într-o variantă online. Administrarea creion-hârtie presupune ca cel evaluat să încercuiască răspunsurile sale pe un formular în care sunt incluși itemii testului. Formularul de completare este disponibil în limba română, engleză și maghiară.

Varianta online presupune transmiterea electronica a unei invitații de completare împreună cu datele de acces. Limba de aplicare în aceasta variantă poate fi româna sau engleza.

Proba este adresată publicului larg, începând cu vârsta de 16 ani, cu un nivel de alfabetizare similar unui elev de clasa a VII-a, conform standardelor internaționale.

În instructajul standardizat se insistă pe următoarele aspecte:

Respondenții trebuie să citească cu atenție fiecare enunț și să cântărească dacă afirmație se referă la o caracteristică ce se potrivește felului lor de a fi și de a acționa. Daca enunțul se potrivește, se apasă tasta A ("Adevărat"), dacă enunțul nu este caracteristic, se apasă tasta F ("Fals").

Se recomandă să se lucreze cât mai repede. Un alt accent se pune pe necesitatea unei conduite sincere în completarea chestionarului, ca și condiție de validare a profilului, menționându-se că nu există răspunsuri "corecte" sau "greșite".

DECAS se aplică fără limită de timp, ceea ce înseamnă că fiecare respondent poate lucra în propriul său ritm. Durata medie de completare a chestionarului este de 10 minute.

DECAS poate fi administrat individual sau în grup. Recomandările privind mediul și condițiile testării sunt cele specifice oricărui proces de evaluare psihologică (cu consimțământul candidatului, starea de sănătate/odihnă, condiții ambientale optime etc).

Scorarea DECAS se face poate realiza doar online, automat – în cazul aplicării online și prin introducere datelor pe platforma furnizorului, în varianta creion-hârtie. Durata de introducere a datelor este în jurul a 1-2 minute per aplicare.

În ambele variante, completare creion-hârtie sau online, utilizatorul are nevoie de acces la internet pentru a cota și a genera rapoarte direct din interfața furnizorului, în baza unei identificări prealabile cu un nume de utilizator și parolă. În urma aplicării DECAS, rezultă patru tipuri de rapoarte (economic, standard, business, de echipă) ce urmează a fi prezentate succint în secțiunea dedicată interpretării rezultatelor.

Rapoartele sunt generate de calculator. Fiecare utilizator are flexibilitatea de a opta pentru oricare dintre acestea, în funcție de scopul evaluării. Aplicația permite stocarea, sortarea, organizarea pe fișiere și exportarea datelor în programe generale de tip Excel sau SPSS pentru analize ulterioare.

Pentru fiecare tip de raport, utilizatorii pot opta pentru a utiliza etaloane locale (configurabile) sau un etalon standard obținut prin eșantionare probabilistică reprezentativă la nivel național (N = 1250), diferențiat în funcție de gen și grupe de vârstă.

Interpretare

Interpretarea rezultatelor se poate realiza optim doar de persoane antrenate si calificate, respectiv psihologi cu atestat de liberă practică. Se recomandă ca informațiile obținute să fie validate și prin prisma altor date colectate despre respondent (e.g. din interviul anamnestic).

Indiferent de tipul raportului, interpretarea rezultatelor impun ca pas inițial verificarea validității protocolului.

Adiacent celor cinci scale principalele, chestionarul DECAS include și trei scale filtru de examinare a protocolului: SD (dezirabilitate socială), RD (răspunsuri la întâmplare/random) și AP (aprobare), care trebuie consultate anterior interpretării efective.

Scala de dezirabilitate socială reflectă măsura în care un candidat oferă răspunsuri mai degrabă valorizate social. Prin urmare, oferă indicii cu privire la tendința acestuia de a distorsiona răspunsurile.

Scala nu distinge între cele două fațete ale dezirabilității sociale (Paulhus, 1984): tendința de auto-amăgire (engl. self-deceiving) și managementul impresiei (engl. other-deceiving), anume, nu este preocupată de motivația care stă la baza distorsiunii, ci își propune să identifice în mod pragmatic această tendință. În acest sens, s-au realizat studii de validitate concurentă cu scale similare din chestionarele CPI, FPI, BFQ-2, Marlowe- Crowne, coeficienții de corelație variind între .43 și .54. Validitatea scalei este confirmată și de studiul experimental realizat de Tiuren (2008), ale cărui rezultate relevă o creștere a scorurilor dezirabilității sociale a respondenților, în cea de-a doua etapă a testării, după ce aceștia au fost instruiți să se prezinte într-o lumină favorabilă, – t (30) = 3. 68, (p .xxx.autorul).

Scala de validare RD – Răspunsurile aleatorii pot fi consecințe a lipsei de implicare sau de motivare asupra procesului de testare, neînțelegerea conținutului itemilor sau pur și simplu erori de completare (Pitariu, Iliescu, Tureanu, Peleasa, 2006, apud. Sava, 2008). Scala de validare a răspunsurilor întâmplătoare compară răspunsurile respondenților cu un pattern corelațional sesizat pe anumite perechi de itemi, rezultat în urma studiului pe un eșantion național reprezentativ. Cu cât distanța față de pattern este mai mare, cu atât există probabilitatea ca răspunsurile să fie bifate aleator.Validitatea scalei este susținută de experimentul cu măsurători repetate a lui Tiuren, din 2008, în care respondenților li s-a solicitat fie să răspundă cu atenție, fie să bifeze răspunsurile într-o manieră întâmplătoare. Media scorurilor scalei a crescut în cea de-a doua variantă, -t (17) zxxxx (xxx.autorul, 2008).

Scala de validare AP – Scala de aprobare evaluează tendința de a răspunde fie doar pozitiv, fie doar negativ la itemii chestionarului. Se controlează dacă există o predominanță a răspunsurilor ''Da'' sau ''Nu'' care ar reliefa un anumit montaj al respondentului, care, de asemenea, ar invalida protocolul.

După aprecierea gradului de validitate a protocolului, se recomandă ca interpretarea să țină cont de trei niveluri: interpretarea independentă a scalelor, interpretarea bazată pe combinarea a câte două scale, interpretarea prin luarea în calcul simultan a tuturor celor cinci scale. Acest algoritm de interpretare se regăsește la baza tipurilor de rapoarte care pot fi generate automat în urma aplicării DECAS.

Astfel, raportul economic cuprinde o reprezentare grafică a nivelului de situare pe fiecare din cele cinci scale principale. Rezultatele cantitative, exprimate în scoruri T și percentile pot fi interpretate prin prisma scurtelor descrieri ale fiecărei scale, expuse prin prisma avantajelor și riscurilor, în funcție de cei doi poli extremi.

Astfel, indiferent de extremitatea trăsăturii reprezentată prin scoruri scăzute sau dimpotrivă, prin scoruri ridicate, prezintă avantaje și riscuri. Interpretare care vine de fapt să confirme postulatul conform căruia, nu există trăsături de personalitate bune sau rele, ci doar feluri diferite de a fi, valoarea de judecată fiind dată de context. Spre exemplu, pentru un contabil, un scor ridicat la scala creativitate ar putea să fie o preferință limitativă în activitate, în timp ce pentru un designer este esențială. Redăm așadar mai jos, avantajele și riscurile scorurile, așa cu sunt redate în raport:

Raportul standard permite pe lângă interpretarea independentă a scalelor, ca în cazul raportului economic, și o interpretare bazată pe combinarea a câte două scale. Nu există referințe privind maniera de atribuire a celor 10 combinații de scale sau împărțirea în categoriile majore propuse. Raportul standard conține în plus față de raportul economic o detaliere a caracterizării psihologice în zece direcții ce vizează (orientarea în viață; orientarea în societate; stilul de interacțiune cu oamenii, tipul de trăiri afective dominante; reacția în situații de stres; reacția în situații de conflict; stilul cognitiv; atitudinea față de muncă; modul de implicare în sarcini și tipul caracterial). Pentru fiecare combinație de factori sunt prezentate patru caracterizări si se oferă un set de trei adjective descriptive. Descrierile adjectivale provin din două analize nepublicate (Sava, 2008).

Redăm mai jos cu titlu exemplificator, o analiză a unei astfel de interacțiunii între scale. Astfel, domeniul stilul de interacțiune reprezintă combinația unică dintre două trăsături, Sociabilitate și Agreabilitate. În funcție de magnitudinea scorurilor, rezultă patru tipologii aproximative. Primei tipologii, Competitorul (scor scăzut la Sociabilitate, dar și la Agreabilitate), îi este caracteristică preferința de a lucra singur, independent, precum și centrarea pe sarcină. Autoritarul (scor ridicat la Sociabilitate, dar și la Agreabilitate) preferă să dea indicați și să opună rezistență dacă îi este contestată decizia. Popularul (scor ridicat la Sociabilitate, dar și la Agreabilitate) preferă compania celorlalți, adeseori devin lideri de grup, fiind apreciați de către ceilalți. Pun un accent mai mare pe relații si prietenii, decât pe sarcini. Înțelegătorul (scor scăzut la Sociabilitate, dar ridicat la Agreabilitate) preferă să execute ceea ce i se spune fără a chestiona. Fiind o fire liniștită, ajunge rar in conflict deschis cu ceilalți. Pentru o analiză completă a interacțiunilor dintre toate scalele luate câte două, se poate consulta modelul de raport disponibil gratuit pe site-ul utilizatorului.

Raportul business oferă în plus față de raportul economic și cel standard și posibilitatea interpretării preferințelor de personalitate prin prisma unui sistem de competențe profesionale propus de Howard si Howard (2001). Competentele profesionale urmărite se refera la un set de deprinderi non-cognitive care au impact asupra ușurinței indivizilor de a se adapta în context profesional. Spre exemplu, competența Spirit Antreprenorial presupune un nivel ridicat de Deschidere, Extraversie și Conștiinciozitate, Stabilitate emoțională, respectiv un nivel mai scăzut de Agreabilitate.

Practic, preferințele de personalitate oferă indicii despre nivelul de dezvoltare sau potențialul individului pentru toate cele 16 competențe profesionale vizate în raportul interpretativ: Leadership, Managementul stresului, Rezolvarea de probleme, Analiza si gândire critică, Motivarea celorlalți, Motivația pentru auto-dezvoltare,Abilități interpersonale, Integritate, Perseverenta in munca rutiniera, Spirit antreprenorial, Disciplina si respect fata de reguli, Flexibilitate si spirit inovativ, Munca in echipa, Independenta in munca, Orientarea spre relații umane, Orientarea spre rezultate. În funcție de nivelul de dezvoltare al competențelor cheie pentru poziția țintită, se poate calcula și un indice de potrivire cu postul. Indexul de compatibilitate cu postul este exprimat procentual și reprezintă suprapunerea profilului respondentului cu profilul ideal.

Ultima secțiune a raportului constă într-o sumarizare a profilului respondentului în corelație cu recomandări pentru creșterea eficienței în activitatea profesională, menite să sporească motivarea angajatului și să faciliteze interacțiunea cu cel evaluat.

Raportul de echipă este un produs suplimentar oferit de furnizor în cazul generării mai multor rapoarte business. Structura și principiile de interpretare sunt cele regăsite în raportul standard. Fiecare membru al grupului este situat grafic pe axele rezultate din combinarea a câte două scale.

Toate rapoartele conțin și (1) informații succinte de interpretare a raportului; (2) răspunsuri la itemi și rezultatele brute; (3) gradul de încredere în rezultatele testului.

Deși DECAS nu a fost construit special pentru surprinderea altor tipologii, universalitatea modelul Big-Five permite, prin analiza globală a dinamicii celor cinci factori, interpretări și prin prisma altor taxonomii ale teoriilor personalității conform lui Sava (2008), precum: Tipurile de personalitate după Pulkkinen (1996), Tipurile de personalitate din Myers-Briggs Type indicator (MBTI), tipologia lui Gough din CPI (Pitariu, Iliescu, Tureanu și Peleașă, 2006), tipologia lui Block (1995), clasificarea tipologică evidențiată în DSM-IV (1994).

Aplicabilitate, concluzii, alte aspecte
Chestionarul DECAS este recomandat de autor în toate domeniile aplicative ale psihologiei.

În sfera psihologiei muncii, DECAS poate fi util atât în etapa de analiză a muncii, cât și în testarea efectivă în scop de selecție profesională. Primul pas important în realizarea unui

proces de selecție profesională este acela al identificării competențelor critice responsabile de succesul într-o anumită activitate profesională. În acest scop, autorul pune la dispoziție în manualul utilizatorului o serie de 25 de competențe profesionale (Howard și Howard, 2005), ca punct de plecare în etapa de analiză a muncii. Fiecărei competențe îi este atașată o scurtă descriere, precum și configurația de trăsături de personalitate corespunzătoare care trebuie urmărite în procesele de testare. Maparea factor de personalitate – competență este realizată pe baza rezultatelor anterioare identificate în literatura de specialitate și nu pe studii directe de validitate cu DECAS.

Aplicabilitatea DECAS în alte domenii, precum: psihologie clinică, psihologie educațională, consiliere școlară și a carierei etc. este susținută de o generalizare a utilității modelului teoretic demonstrată de – alungul timpului de numeroase cercetării. Astfel de inferențe asigură desigur o validitatea a instrumentului principial valabilă, care trebuie însă probată extensiv.

Utilizarea oricărui chestionar în afara concluziilor direct rezultate din propriul proces de validare – înseamnă a administra instrumentul în contexte și pe eșantioane pentru care testul nu a fost intenționat sau adecvat.