Pr.lect. univ. dr. CĂLIN IO AN DUȘE [618386]

UNIVERSITATEA „BABEȘ -BOLYAI” CLUJ -NAPOCA
FACULTATEA DE TEOLOGIE GRECO -CATOLICĂ
ORADEA

LUCRARE DE DISERTAȚIE

Coordonator științific:
Pr.lect. univ. dr. CĂLIN IO AN DUȘE

Masterand: [anonimizat]
2017

UNIVERSITATEA „BABEȘ -BOLYAI” CLUJ -NAPOCA
FACULTATEA DE TEOLOGIE GRECO -CATOLICĂ
ORADEA

MASTER
„FUNDAMENTE CREȘTINE ALE
IDENTITĂȚ II EUROPENE ”

Intervenții socio -educaționale
în prevenția și combaterea violenței
în me diul școlar

Coordonator științific:
Pr.lect. univ. dr. CĂLIN IO AN DUȘE

Masterand: [anonimizat]
2017

1

CUPRINS
Introducere p. 3
Ce este bullyin g-ul ? p. 4

Capitolul 1 – PACEA /NON VIOLENȚA ÎN TEOLOGIE p. 8
1.1. Pacea/Nonv iolența în Vechiul Testament p. 11
1.2. Pacea/Nonviolența în Noul Testament p. 13
1.3.Viziunea Sfinților Părinți asupra păcii/non violenței p. 17
Capitolul 2 – PREVALENȚ A ȘI PROGRAMME SOCIO -EDUCAȚIONALE
ACTUALE , DE PREVENȚIE ȘI INTERVENȚIE
ASUPRA VIOLENȚEI ȘCOLARE LA NIVEL EUROPEAN
2.1. În Turcia p. 21
2.2. În Spania p. 22
2.3. În Portugalia p. 23
2.4. În Italia p. 24
2.5. În Grecia p. 25
2.6. În România p. 26

Capitolul 3 – INTERVENȚIA SOCIO -EDUCAȚIONALĂ –
EARLY CHILD ABUSE RESPONSE ENABLING –eCARE ,
PROIECT ERASMUS +
3.1. Prezentarea proiectului p. 33
3.2. Activități practice p. 36
Capi tolul 4 – OBIECTIVELE ȘI METODOLOGIA CERCETĂRII
4.1. Ipoteza cercetării p. 40
4.2. Obiectivele cer cetării p. 40
4.3. Instrumente de colectare a datelor p. 40
4.4. Modalități de cotare p. 40
4.5. Eșantionul de su biecți p. 41
Capitolul 5 – PREZENTAREA ȘI INTERPRETAREA REZULTATELOR
5.1. Rezultatele descriptive pentru eșantionul r omânesc p. 42
5.2. Rezultatele descriptive pentru eșantionul gene ral p. 52
Concluzii p. 67
Anexe p. 69
Bibliografie p. 74

2
INDICE DE ABREVIERI
Gen. Geneza
Ex. Exodul
Lv. Leviticul
Dt. Deuteronomul
Nm. Numeri
Jdc. Judecători
I Re. I Regi
II Re. II Regi
I Cr. I Cronici
II Cr. II Cronici
PG Patrologia Greacă
PL Patrologia Latină
Epist. Epistola
Omil. Omilie
Ps. Psalmi
Pr. Proverbe
Is. Isaia
Os. Osea
Mt. Matei
Mc. Marcu
Lc. Luca
In. Ioan
F.A. Faptele Apostolilor
Rm Romani
I Cor. I Corinteni
II Cor. II Corinteni
Gal. Galateni
Ef. Efeseni
Col. Coloseni
I Tes. I Tesalonic eni
II Tes. II Tesaloniceni
I Tm. I Timotei
II Tm. II Timotei
Ev. Evrei
Ic. Iacob
Id. Iuda
I Pt. I Petru
II Pt. II Petru
I In. I Ioan
II In. II Ioan
III In. III Ioan
Dr. Dr.h.c. Doctor Doctor Honoris Caus a

3

INTRODUCERE

„Lumea contemporană trece printr -o serie de frământări și crize,
semnele unor schimbări majore la nivel cultural, spiritual și religios. (…)
Sarcina iluminării spiritului omului contemporan trebuie pusă în practică în
orice timp de către cei care au misiunea d e a călăuzi și păstori Biserica, fie că
este vorba despre educatori și profesori, fie că este vorba despre filosofi,
teologi și preoți. ”1
Violența umană reprezintă una dintre temele recurente ale societăților
contemporane. Preocuparea pentru manifestările de violență, dilemele privind
creșterea criminalității și a cauzelor ei, strategiile de prevenire și combatere a
acestor fenomene reprezintă subiecte de reflecție pentru lideri de opinie,
jurnaliști, politicieni, teologi, pentru cercetător ii în diferite do menii ale
științelor sociale și, în particular, pentru specialiștii din domeniul educației.
Generalizarea interesului față de violența socială este consecința unei
conștientizări unanime privind necesitatea punerii violenței pe agendele de
lucru ale difer iților actori sociali, responsabili de găsirea unor soluții, dar și de
mobilizarea societăților civile pentru luarea de poziție, implicarea și
participarea la prevenirea și combaterea acestui fenomen social.
Violența școlară este una din manifestările viol enței cot idiene, dar acest
lucru nu înseamnă că nu trebuie să i se dea un răspuns ferm, prin acordarea
unui rol special prevenirii și combaterii acestui fenomen social, iar școala, ca
mediu instituțional nu se poate sustrage acestui rol.
Din perspectivă le gală, în România ca și î n majoritatea țărilor europene ,
termenii de abuz și de violență sunt sinonimi .2 Abuzul asupra copiilor
(violența) îmbracă forme diverse: violența verbală, fizică, psihică, emoțională ,

1 P.S.Dr.Virgil Bercea , Cuvânt înainte , în Secularizarea și Europa contemporană , coordonatori științifici Pr.
Lector Univ. Dr. Călin Ioan Dușe și Pr. Conf. Univ. Dr. Alexandru Buzalic, Editura Galaxia Gutenberg, Târgu
Lăpuș, 2011, p. 7.
2 https://ro.wikipedia.org/wiki/Abuz_asupra_copilului , accesat în 21 iunie 2017.

4
sexuală, fiecare dintre acestea cu numeroase faț ete, toate însă având urmări
negative asupra celor ce le cad victimă. Atunci când, în școală, abuzul fizic
și/sau emoțional este intenționat și repetat îndreptat asupra unei victime avem
de-a face cu fenomenul numit generic bullying școlar .
În țara noastră , Legea 272/2004 privind protecția copii lor are menirea de
a oferi suportul legal pentru a identifica cazurile de abuz și oferă un cadru care
poate fi folosit în lupta pentru stoparea comportamentelor violente asupra
copiilor. Însă, ar fi de dorit o îmbunătățire a cadrului legal astfel încât să se
pună accentul pe prevenția fenomenelor de violență împotriva copiilor, care
să evite apariția abuzurilor asupra copiilor.
Conform legii, instituțiile statului sunt obligate să prevină și să
protejeze copiii de orice act de violență, abuz fizic, psihic sau sexual împotriva
lor. Legea interzice orice fel de pedeapsă fizică sau umilitoare, acasă sau într -o
instituție care ar trebui să se ocupe de protejarea sau educația copiilor.3
Ca mediu instituțional în care copilul petrece zilnic o mare parte din
timpul său, școala trebuie să reprezinte un mediu sănătos, un loc în care fiecare
copil să se simtă bine, în siguranță, ferit de orice f el de discriminare sau formă
de abuz.
Atunci, școlii și Bisericii le revine sarcina de face educația și în această
direcție, a toleranței, a iubirii față de aproapele, a dreptății și a conviețuirii în
pace, în ciuda diferențelor care îl face pe fiecare cop il să fie unic și valoros.

Ce este bullying -ul?
Bullying -ul este un termen care nu are un corespondent exact în limba
română. În limba engleză, cuvântul bully înseamnă bătăuș, huligan. În limba
română, bullying -ul definește o formă de abuz emoțional și fizic, un
comportament intenționat (agresorul are intenția să rănească pe cineva) ,

3 https://ro.wikipedia.org/wiki/Abuz_asupra_copilului , accesat în 21 iunie 2017.

5
repetat (aceeași persoană este rănită mereu) , caracterizat prin existența unui
dezechilibru de forțe – agresorul își alege victima , care este percepută ca fiind
vulnerabilă, slabă și nu se poate apăra singură.4
În bullying, agresorul are ca scop provocarea durerii fizice sau /și
psihice unei victime. Astfel, el își folosește forța superioară pentru a influența
sau intimida, pentru a persecuta sau răni victima verbal, relation al sau/și fizic.
Acest comportament este, de multe ori, dobândit în mediul familial și este
favorizat de diferențele de ordin social, etnic, religios, fizic etc.
Fenomenul de bullying constituie o realitate tot mai mult întâlnită în
școlile din toată lumea, indiferent de nivelul de dezvoltare al societății
respective, de orientarea religioasă, de dotarea materială sau de procentul din
PIB alocat învățământului.
Comportamentul specific bullyingului implică excluderea din grup a
celui diferit, izolarea soc ială a acestuia, amenințarea cu violența fizică,
umilirea, distrugerea bunurilor personale, interdicția de a vorbi cu un alt coleg
sau denigrarea pe motive fizice, etnice, religioase sau de gen.
În școli, s unt tot mai des întâlnite situațiile în care unii elevi sunt
victimele izolării în interiorul clasei, le este interzis să vorbească cu alți colegi
sau, și mai grav, sunt victimele agesiunii fizice repetate venite din partea
celorlalți colegi.
În ciuda unei atitudini frecvent întâlnită în școlile dar și în familiile din
România conform căreia „așa sunt copiii, se mai iau unii de alții”, „așa e la
școală , se va obișnui” sau „lasă, așa învață să se descurce în viață”, f enomenul
bullying nu este inofensiv sau inevitabil.
Fenomenul bullying este învățat, răn ește și poate fi controlat.
Fenomenul bullying se dezvoltă dacă este susținut și lăsat
nesupravegheat.

4http://www.telefonulcopilului.ro/uploaded/stop%20bullying/ASOCIATIA_TELEFONUL_COPILULUI_GHI
D_PROFESORI.pdf , accesat în 5 iunie 2017 .

6
Fenomenul bullying poate fi prevenit și stopat.5
În mediul școlar, bullyingul îmbracă diverse forme :
 bullying fizic : lovire, împingere , luarea și/sau d istrugerea obiectelor
personale , îmbrânceală ;
 bullying verbal : batjocură , amenințări , etichetări , jignirile cu referire la
trăsăturile fizice sau psihice ale colegilor, precum și la probleme de
ordin medical/familial , tachinare ;
 bullying social: izolarea, marginalizarea victimei , răspândirea de
zvonuri , „luarea” prietenilor .
Odată cu dezvoltarea mijloacelor de comunicare digitale, a apărut și cyber –
bullying. Acesta se caracterizează prin promovarea în spațiul virtual, profitând
de anonimitate și distanță fi zică, a amenințărilor, intimidărilor sau a unor
etichetări, postarea unor conținuturi umilitoare sau denigratoare la adresa
victimei, sub formă de texte, imagini sau filme, pe rețelele de socializare on –
line, prin e -mail, SMS -uri sau jocuri on -line. Tot în această categorie intră și
atragerea victimei în spații virtuale periculoase sau apelurile nedorite în
momente nepotrivite.
În bullying, personajele principale sunt: agresorul, victima și
martorii. Dar agresorul are, de cele mai multe ori, susținători și/ sau complici
iar victima are, uneori, protectori.
Având în vedere incidența fenomenului violenței în mediul școlar și
riscurile pe care le generează o atitudine pasivă sau indiferentă față de acesta,
am considerat necesară implicarea mea în activități care să conștientizeze
actorii implicați, să prevină și să combată fenomenul.
În acest sens, prin participarea la proiectul european Erasmus+, prezentat
parțial în capitolele acestei lucrări, am urmărit identificarea și implementarea
unor intervenții socio -educaționale în prevenția și combaterea violenței în

5http://www.telefonulc opilului.ro/uploaded/stop%20bullying/ASOCIATIA_TELEFONUL_COPILULUI_GHI
D_PROFESORI.pdf , accesat în 5 iunie 2017 .

7
mediul școlar, în vederea stabilirii unor standarde operaționale pentru
managementul conflictului, identificarea și managerierea emoțiilor asociate cu
actele de violență, a bullyingului școlar, în spec ial.

8
Capitolul 1
PACEA /NONVIOLENȚA ÎN TEOLOGIE

Sfântul Ioan Damaschin, vorbind despre Biblie, afirmă că prin ea
„suntem îndreptați spre virtute și contemplație netulburată. În ea găsim
îndemn spre orice fel de virtute și îndepărt are de la toată răutatea. Dacă
suntem iubitori de învățătură, vom fi și cu mai multă învățătură, căci prin
știință, prin osteneală și prin harul lui Dumnezeu se duc la bun sfârșit toate.
Să batem așadar, la paradisul frumos al Scripturii care mângâie inima noastră
atunci când este întristată, o potolește când este plină de mânie și o umple de
bucurie veșnică, urcând -o către Fiul Unul născut și prin El la Tatăl Cel
Luminător .”6
Urmând îndemnul de mai sus, în demersul acestei lucrări voi identifica
modul în care Sfânta Scriptură ne ajută să descoperim idei de o înaltă valoare
etică, să privim concepte opuse ale violenței , în sens larg, și anume pacea,
iubirea, dragostea față de aproapele , egalitatea tuturor oamenilor.
„Pacea se bazează pe iubire și dreptate. Unde nu -i dreptate și iubire,
acolo nu e nici pace ”.7 Deși în mod uzual pacea este înțeleasă ca o perioadă
lipsită de războaie, întrucât o lume fără război este o lume care se bucură de
vremuri de pace, totuși, pacea este mai mult decât atât. Există pacea înțeleasă
ca armistițiu între două războaie, sau pacea bazată pe forță, care subjugă și
exploatează, dar pacea adevărată, spre care tinde omul și omenirea este pacea
universală, veșnică, creatoare, un bun de preț care se cucerește uneori prin
eroism .
Iubir ea este energie divină, este centrul vieții morale creștine, așa cum
spune Sfântul Apostol Ioan: „Dumnezeu este iubire și cel ce rămâne în iubire

6 Stelian Gomboș, Despre valoarea și importanța Sfintei Scripturi în viața duhovnicească a creștinului , în
www.crestinortodox.ro/religie/sfanta -scriptura -126460.html , accesat în 22 iunie 2017.
7Dr.Dr.h.c. Nicolae Mladin, Mitropolitul Ardealului, Studii de teologie morală , Editura și Tipografia
Arhiepiescopiei, Sibiu, 1969 , p.107 .

9
rămâne în Dumnezeu și Dumnezeu rămâne întru el ” (I. Ioan 4, 16) . Iubirea este
aspirația spre comuniunea cu sin e, cu ceilalți și cu Dumnezeu. Așa cum iubirea
lui Dumnezeu s -a revărsat peste oameni și lucrează la mântuirea și
desăvârșirea lumii, la om iubirea se manifestă ca o forță spirituală izvorâtă din
adâncul ființei sale, care se revarsă în jurul său, îmbogăți nd și înfrumusețând
lumea.
Iubirea l a creștin este „energie divin -umană , căci prin cele omenești
lucrează cele dumnezeiești. Așa este ea în fiecare credincios, căci în el
sălășluiește Hristos, sălășluiește iubirea divină, care îi pătrunde ființa, îi
pătru nde iubirea, o înnobilează și face ca lucrarea ei să fie divin -umană,
împletire de iubire divină și iubire umană” .8 Prin această simbioză a omului cu
Isus Hristos se contopește forța (iubirea) spirituală a omului cu energia
(iubirea) divină și astfel creș tinul poate să împlinească „porunca nouă” a
Mântuitorului, așa cum a dat -o El ucenicilor Lui: „Să vă iubiți unul pe altul.
Precum eu v -am iubit pe voi, așa și voi să vă iubiți unul pe altul.” (Ioan, 13,
34). Iubind cu dăruirea cu care a iubit Dumnezeu omul , iubind cu dăruirea cu
care a iubit Isus Hristos omenirea, creștinul se va înălța pe sine și pe ceilalți
spre desăvârșire, țelul i ubirii creștine fiind să atingă înălțimea iubirii supreme
dumnezeiești: „Fiți, dar, voi desăvârșiți, precum Tatăl vostru Cel ceresc
desăvârșit este.” (Matei 5, 48).
Iubir ea lui Dumnezeu este universală, aceeași pentru toți, creștini sau
necreștini deopotrivă. Dumnezeu ne iubește dezinteresat, toți fiind fiii Lui, E l
Tatăl Nostru Ceresc. În această familie universală, oamenii su nt egali în fața
lui Dumnezeu, sunt frați între ei și trebuie să -și arate iubirea frățească, așa cum
Isus Hristos a arătat -o ucenicilor Săi. Dumnezeu ne -a creat pe toți după chipul
Său și apoi cu toții am fost eliberați din robia păcatului prin jertfa Fiul ui Său,
Isus Hristos: „nu mai este iudeu, nici elin; nu mai este nici rob, nici liber; nu
mai este parte bărbătească și parte femeiască, pentru că voi toți una sunteți”

8 Ibidem, p.35.

10
(Galateni 3, 28) sau „să fim un singur trup, fie iudei, fie elini, fie robi, fie liberi
și toți la un Duh ne -am adăpat” (I Corinteni 12, 13).
Astfel, cu toții avem un Tată Ceresc care înconjoară cu iubirea Lui toți
oamenii, toate popoarele, ca fii ai Săi, egali între ei, frați, fără deosebire de
seminție, bogăție, credință, datori să convieț uiască în pace, în iubire, dreptate și
înțelegere, uniți de idealul comun al creării unei comunități desăvârșite unde să
domnească pacea și iubirea universală.
Christos Yannaras spune în cartea sa „Libertatea moralei”9: „Orice om
este o persoană unică, d iferită, de neînlocuit. Oricare om este o alteritate
existențială. Toți oamenii au o natură sau o esență comună, însă aceasta nu
există decât ca alteritate personală, ca libertate și depășire a determinismelor
și a necesității naturale.” Continuând ideea: „Acest mod de existență care este
alteritatea personală întipărește în om chipul lui Dumnezeu, îl face pe om
părtaș Ființei. Omul este chipul lui Dumnezeu nu ca natură, nici fiindcă are
proprietăți comune ori analoage celor divine, ci pentru că e un iposta s
ontologic liber, slobod de spațiu, timp și necesitate naturală: el este o
alteritate personală și o libertate ce depășește orice condiționare impusă de
natură.”10
„Să iubim pe aproapele nostru… Cum îl iubim pe aproapele nostru în
zilele noastre ?” se întreabă omul de cultură, Zoe Dumitrescu -Bușulenga,
Maica Benedicta, „Mântuitorul spune: iubește și pe dușmanul tău! Iar în altă
parte vorbește despre cine îți este aproapele: aproapele nu -ți este nici fratele,
nici mama, nici tata, aproapele este oricare d intre oameni. Chiar dușmanul
tău cel mai înverșunat. Acestea sunt cuvinte dumnezeiești de dragoste infinită,
pentru că El a știut ce este dăruirea pentru oameni, dăruirea pentru păcătoșii
care suntem noi iar El S -a dăruit pentru a răscumpăra păcatele noast re. Toată
ticăloșia noastră, a umanității întregi a luat -o pe umerii Lui și a spălat -o cu

9Christos Yannaras, Libertatea moralei , traducer e de Mihai Cantuniari, Editura Anastasia, București, 2004,
p. 13.
10 Ibidem, p.14.

11
sângele Lui!”11. Maica Benedicta își exprima dezamăgirea față de situația
actuală în care omul este intolerant dar și speranța și încrederea în puterea lui
Celui de Su s de a ne lumina mintea și inimile: „Departe suntem de iubirea
aproapelui. Noi nu numai că nu iertăm, dar încărcăm pe aproapele nostru cu
tot felul de lucruri negative. Nu avem toleranță. Toată lumea vorbește despre
asta și asta lipsește. Dar tot așa, ceea ce nu este cu putință la oameni, la
Dumnezeu este cu putință, și nădejdea noastră este trează. Dacă El va hotărî
ca inimile noastre să se schimbe, se vor schimba” .12

1.1.Pacea /Nonviolența în Vechiul Testament
În Vechiul Testament , cuvântul pace = sh alom, are multiple înțelesuri
cuprinzătoare: 1. integritate, sănătate, plinătate, lucru i sprăvit -desăvârșit; 2.
liniște, salvare, mântuire, prosperitate, fericire, binele general, pace.13 Același
cuvânt, în sens restrâns avea înțelesul de lipsă a oricărei pricin i de tulburare ,
fie interior, fie în exterior și liniștea unui popor care trăiește în bună vecinătate
cu alte popoare. Cu alte cuvinte, pacea se regăsește în toate aspectele vieții:
liniște, sănătate, prosperitate, fericire, mântuire. Ca urmare, salutul fr ecvent
era: „Pac e ție!” (I Regi 20, 42); „Mergeți cu pace!” (Judecătorii 18, 6). A dori
pace celui cu care te întâlnești era urarea obișnuită în viața de fiecare zi.
Dumnezeu este la temelia acestei stări de pace, pentru că astfel se arată
pacea dintre om și Creator în paradis, care se răsfrânge apoi în pacea
interioară, lăuntrică și pacea cu toate cele înconjurătoare, din exterior (Gen.1,
31; 2, 8, 19, 24). Supunerea în fața voiei lui Dumnezeu și a poruncilor Lui se
accentuează după căderea în păcat, dar rezultatul este pacea cu Dumnezeu
(Num. 25, 12 -13; Is. 54, 10; ), fericirea și pacea sufletului care merge pe căile
Domnului („Pace multă au cei ce iubesc legea Ta și nu se smintesc.” Ps.118,

11 Zoe Dumitrescu -Bușulenga, Maica Benedicta, Să nu pierdem verticala , Editura Nicodim Caligraful, 2013,
p.270 .
12Ibidem , p.270 .
13 Dr.Dr.h.c. Nicolae Mladin, Mitropolitul Ard ealului, Op. cit ., p.109 .

12
165). Pacea sufletelor cărora Domnul le este păstor, le -a iertat greșelile și le
conduce la izvoarele vieții și la pășunea cea aleasă (Ps.1,2; Ps. 4,8; Pilde 24, 6;
Pilde 12, 20) este aceeași cu pacea poporului : „Domnul va binecuvânta pe
poporul Său cu pace” (Ps. 28, 11) . De asemenea, este lăudată domnia regilor
care, p rin binecuvântarea lui Dumnezeu, au cârmuit în pace: David și Solomon
sunt de -o seamă cu Mesia ce va să vină. Î n timpul domniei lor, viața a fost mai
îndestulătoare, fiecare „a trăit (în pace) sub vița sa și sub smochinul său” .
„Omul păcii”, Solomon, a zid it templu în cetatea păcii – Ierusalim (II. Cron.
14, 6: regele As a; regele Solomon – III. Regi 4, 24 ; IV. Regi 2 0, 19; I. Cron. 4,
40; 22 ). Cea mai frumoasă urare adresată Ierusalimului împletește pacea cu
propășirea, cu belșugul : „Cei ce te iubesc pe ti ne să se bucure de liniște.
Pacea să domnească între zidurile tale și propășirea în casele tale!” (Ps. 121,
7-9).
Cu toate acestea, în acele vremuri tulburi, pacea era firavă. Pacea
universală și veșnică era proorocită ca o realitate mesianică viitoare pen tru că
Fiul lui Dumnezeu, Mesia, va veni în lume și va întemeia o împărăție
universală (Ps. 2), în care celor săraci și asupriți li se va face dreptate (Ps. 44,
5; 44 , 7; Ps. 72 , 4; 71, 42). Acea împărăție a lui Mesia va fi una a păcii
universale și veșnic e, unde „dreptatea și pacea se vor săruta” (Ps. 84, 11),
pământul va fi rodnic „Atunci munții vor rodi pace și colinele mântuire” ; „în
zilele lui dreptatea și pacea vor înflori din belșug” (Ps. 72 , 3; 71, 7).
Proorocirile psalmistului sunt aceleași cu ale profeților, doar că ale
acestora din urmă sunt mai ample. Mesia care va veni va face pace între
oameni și Dumnezeu (Is. 52, 12 -13). El e „Domn păcii” și stăpânirea Lui „și
pacea Lui va fi fără sfârșit” . Armele vor fi preschimbate în unelte pentru
munca câ mpului: săbiile în fiare de plug și lăncile în seceri (Is. 8, 8 -10; 9, 4;
Miheia 4, 3; Osea 1, 7; 2, 20;) . În împărăția lui Mesia „toți vor locui liniștiți în
țara lor”, în pace și belșug (Miheia 4, 5 ; 5, 3 -4; Ez. 34, 25, 28 ). Pacea profețită
va fi rodul d reptății (Isaia 32, 17; „Pacea va fi lucrul dreptății, roada dreptății

13
va fi liniștea și nădejdea în veci de veci” ) care va înlătura jugul asupritorilor și
va judeca cu dreptate pe cei săraci (Is. 9, 3 -7; Ieremia 23, 36). Mesia va face ca
oameni diferiți și popoare diferite, cu religii, obiceiuri, tradiții diferite să
conviețuiască în bună pace și înțelegere. Toate făpturile pământului vor fi în
pace pentru că va fi restabilită armonia paradisiacă: „Lupul va paște la un loc
cu mielul, leul va mânca paie ca boul și șarpele cu țărână se va hrăni. Nimic
rău și vătămător nu va fi în muntele Meu cel sfânt” (Isaia 9, 6 -8; 65, 25;
Miheia 4, 3 -5). Pământul va rodi din belșug, „pustiul va fi ca o grădină cu
pomi și grădina socotită ca o pădure” (Isaia 32, 15 ).
„Ace ste previziuni ale profeților pare că grăiesc despre perspectivele
actuale ale luptei pentru o pace trainică, pace dreaptă și roditoare de belșug
pentru toate popoarele. Ele sunt suficiente ca să îndemne pe fiecare creștin să
lupte – alături de popoarele l umii – pentru realizarea păcii universale și
veșnice, pacea dreptății și a belșugului”14- un îndemn adresat în urmă cu
aproape 50 de ani de Dr. Dr. h. c. Nicolae Maldin, Mitropolitul Ardealului și,
totuși, atât de actual.

1.2.Pacea /Nonviolența în Noul Testament
În Noul Testament , s-a împlinit proorocia făcută de profeți și ni se
revelează acea pace universală și veșnică , odată cu ve nirea lui Mesia cel
așteptat, I sus Hristos. Pacea desăvârșită, sub toate aspectele ei, mai mult
năzuință și previziune în Vechiul Testament , devine realitate când I sus Hristos
este cel care împlinește previziunile mesianice.
La fel ca și în Vechiul Testament , „Pace vouă” este salutul obișnuit
(Ioan 20, 19, 20, 26) , „Mergi în pace” (Marcu 5, 34; Luca 7, 50; 8, 48) sau
„Har și pac e”, după cum apare în epistole (Romani 1, 7; I Cor. 1, 3; Efeseni 1,
2; I Tes. 1; I Pet ru 1, 2; 5, 14; III Ioan 15 ). Cuvântul „pace” capătă în Noul
Testament un nou conținut: este „pacea lui Hristos” .

14 Ibidem, p.110 .

14
Isus Hristos este „Domnul Păcii” , cel vestit de prooroc i, „rege al
dreptății” și „rege al păcii” (Evrei 7, 15) . Dumnezeu ni se desc operă ca
„Dumnezeul Păcii” în I sus Hristos (Romani 15, 13; 16, 20; I Cor. 14, 33; I Tes.
5, 23; Fil. 4, 9; II Tes. 3, 16; Evrei 13, 20), „Dumnezeul dragostei și al păcii”
(II Cor. 13, 11), iar Evanghelia Lui este „Evanghelia păcii” (Efes. 6, 15).
În Noul Testament , „pacea noastră” este Isus Hristos (Efes. 2, 14) pentru
că, jertfindu -se pe Sine pe cruce, ne -a împăcat cu Dumnezeu Tatăl Ceresc, a
făcut pace între oameni și Dumnezeu. „Avem pace cu Dumnezeu prin Domnul
nostru Isus Hristos” (Romani 5, 1, 10 -11; Col. 1, 20, 21, 22; Efes. 2, 16).
Isus Hristos este „pacea noastră” deoarece, odată cu restabilirea păcii
dintre oameni și Dumnezeu, a comuniunii Tatăl -Fiul, „El revarsă în noi haru l
divin și ne transformă într -o creatură nouă, sălășluind pacea profundă a
sufletului unit cu El”15. Înainte de patimă, El spune „Pace vă las vouă, pacea
Mea o dau vouă” (Ioan 14, 27) și după Înviere „Pace vouă” (Ioan 20, 19) . În
Romani 15, 13, Sfântul Apos tol Pavel scrie creștinilor din Roma „Dumnezeul
nădejdii să vă umple pe voi de toată bucuria și pacea în credință” , pentru că
„împărăția lui Dumnezeu” este „dreptate, pace și bucurie în Duhul Sfânt”
(Romani 14, 17).
Isus Hristos este „pacea noastră” deoare ce, împăcând cu Dumnezeu
toate , „fie cele de pe pământ, fie cele din cer uri” (Coloseni 1, 20) , El a
împăcat toți oamenii, toate popoarele, a restabilit pacea universală, pacea
cosmică, prin învierea Lui. Isus Hristos a adus „pe pământ pace, între oameni
bunăvoire” (Luca 2, 14). Dărâmând zidul urii și al dușmăniei între popoare
(evrei și celelalte popoare), El a mântuit omenirea în treagă, a unit popoarele
„într -un trup, prin cruce, omorând prin ea vrăjmășia” (Efeseni 2, 14 -18).
„Pacea lui Hristos” este pre tutindeni acolo unde este unitate în bine și
în pace, ea fiind un dar al Cerului, coborâtă pe pământ „și revărsată ca un
ocean de lumină, în mod tainic în toți , nu este numai un dar, ci și o misiune, o

15 Ibidem, p.111 .

15
răspundere, o sarcină.”16 Cu alte cuvinte, fiind un dar primit, această pace
interioară trebuie îngrijită, apărată împotriva păcatelor ce ar putea -o tulbura și
acest lucru se face ținând calea dreaptă a virtuții și a învățăturilor lui Isus
Hristos, Fiul lui Dumnezeu (Gal.6, 16; Fil ipeni 4, 7-9).
Și pentru pace a exterioară individului, pacea dintre popoare, pacea
generală, este nevoie de determinare, de ascultarea cuvântului lui Dumnezeu,
de luptă împotriva vrajbei și a urii. Mântuitorul i -a sfătuit pe ucenicii Săi:
„Trăiți în pace unii cu alții” (Marcu 9, 50).
Sfântul Apostol Pavel scrie corintenilor „Trăiți în pace” (II Corinteni
13, 11) pentru că „Dumnezeu ne -a chemat să trăim în pace” (I Corinteni 7, 15)
sau tesalonicenilor: „Trăiți în pace între voi” (I Tes. 5, 13), făcând apel la
păstrarea „unității duhulu i prin legătura păcii” astfel: „Să urmărim lucrurile
care duc la pacea și zidirea noastră” (Romani 14, 19). Tot Sfântul Apostol
Pavel îndeamnă la viețuirea în pace a creștinilor cu cei de alte seminții, alte
credințe, alte neamuri, pace între toate popoare le, pacea în general: „Urmăriți
pacea cu toți” (Evrei 12, 14), „Dacă se poate , pe cât stă în puterea voastră,
trăiți în bună pace cu toți oamenii” (Romani 12, 18), iar Sfântul Apostol Petru
îndeamnă creștinii să trăiască în pace cu toții, să iubească viața , „să caute
pacea și s -o urmeze” (I Petru 3, 10 -11).
Pentru că Dumnezeu este Tatăl iubitor al tuturor ființelor deopotrivă și
oamenii sunt fiii Tatălui Ceresc , toți oamenii trebuie să trăiască în p ace și bună
înțelegere ca frații, ca urmași ai lui Adam, pl ămădiți din același sânge. (F. A .
17, 26).
„Pacea lui Hristos” este, după cum se vede, un dar al lui Dumnezeu
făcut prin viața, răstignirea și învierea lui Isus, prin revărsarea harului divin în
Duhul Sfânt, dar este și o datorie a fiecărui creștin care es te chemat să o apere,
să o mențină, să o sporească alături de ceilalți frați „făcători de pace” , creștini

16 Ibidem , p.112 .

16
sau nu: „Fericiți făcătorii de pace, că aceia fiii lui Dumnezeu se vor chema”
(Matei 5, 9) .
Sfântul Apostol Pavel vede în creștin un soldat care luptă pentru pace cu
„armele duhului împotriva răului: coiful mântuirii, platoșa dreptății, scutul
credinței, sabia Duhului, mijlocul încins cu adevărul și picioarele încălțate cu
învățăturile Evangheliei păcii ”17 (Efeseni 6, 11 -17). „Cât de frumoase sunt
picioa rele celor care vestesc pacea!” (Isaia 52, 7; Romani 10, 15) pentru că ei
aduc iubirea, dreptatea, bucuria și liniștea pretutindeni.
La temelia acestei stări de pace, atât la nivel interior, al individului, al
creștinului cât și la nivel exterior, al popoa relor, al întregii omeniri, stă
iubirea : „Dumnezeu este iubire” (I Ioan 4, 8) . Toți oamenii sunt fiii lui
Dumnezeu și frați între ei, deci iubirea trebuie să îi unească, fără a ține cont de
națiune, rasă, credință etc. Iubirea creștină include și promoveaz ă libertatea,
egalitatea, dreptatea și buna înțelegere între oameni și între popoare. Cel ce
iubește nu face rău, el face binele, fiind astfel un izvorâtor de pace: el trăiește
în pace cu Dumnezeu, are pace sufletească, trăiește în pace cu semenii lui și
promovează pacea între popoare. „Iubirea este forța spirituală care ne unește
cu Dumnezeu, ne unifică pe noi înșine, ne unește cu semenii, unește popoarele
într-o mare familie și unifică universul acesta măreț cu toată necontenita
mișcare dintr -însul .”18
Sfântul Apostol Pavel îl sfătuiește pe Timotei: „Urmează dreptatea,
credința, dragostea, pacea cu cei ce cheamă pe Domnul din inimă curată” (II
Tim. 2, 22) sau scrie către tesaloniceni „Căutați să trăiți în liniște, (…) să
lucrați cu mâinile voastre, (…) să vă purtați cuviincios față de cei din afară
(din Biserică) ” (Ep. I, 4, 11 -12).

17 Ibidem , p.114 .
18 Ibidem, p.115.

17
1.3.Viziunea Sf inților Părinți asupra păcii / nonviolenței
În cuvântările lor, Sfinții Părinți au acordat păcii și semnificației acesteia
(iubire, liniște sufletească, iertare, smerenie, dreptate, înțelegere între oameni și
între popoare etc.) o atenție majoră, considerând -o bunul cel mai de preț al
omenirii. Fiul lui Dumnezeu, Isus Hristos , a adus pacea și aceia care caută
pacea îl caută pe Hristos și îl urmează în credin ță, dreptate și dragoste, luptând
pentru pace, sacrificându -se pentru ea.
Referindu -se la pace, Sfântul Vasile cel Mare o numește „acest mare și
minunat bun” și se întreabă: „Ce este mai dulce de auzit decât numele păcii?”
(Epist. 156 PG.32, 613; Epist.11 4 PG. 32, 52, 8)19 și „Cela ce caută pacea,
acela caută pe Hristos fiindcă El este pacea, care a zidit pe cei doi într -un
singur om făcând pace” . Pacea este „darul ceresc și de mântuire al lui
Hristos. Ea este necesară pentru noi și folositoare” (Epist. 42, PG 32, 433).
„Nimic nu este mai propriu creștinului decât să fie făcător de pace; de aceea
Domnul ne -a făgăduit cea mai mare răsplată pentru aceasta” (Epist. 44, PG
32, 528). Sfântul Părinte îndeamnă creștinii: „Să se facă între voi întrecere
bună: care s e va învrednici mai întâi să fie numit fiu al lui Dumnezeu,
agonisindu -și această vrednicie prin facere de pace” , căci „ce este mai sfânt și
mai plăcut Domnului decât să trudești pentru pace?” (Epist. 219, PG 32, 813;
Epist. 156, PG 32, 613).20
Sfântul I oan Gură de Aur numește pacea „maica tuturor bunurilor” :
„Atât de mare bun este pacea încât fii ai lui Dumnezeu sunt numiți cei care o
fac și o clădesc” (Omil.III la Epist. către Coloseni, PG. 62, 322 sq). 21 Tot el,
Sfântul Ioan Hrisostom ul, referindu -se la datoria creștinilor, subliniază că
„Niciodată n -am fost și nu vom fi dușmani ai păcii, căci dacă vom pierde

19 Ibidem , p.116 .
20 Ibidem, p.117 .
21 Ibidem , p.116 .

18
pacea ne vom face dușmani ai celor care au auzit de la Hristos cuvintele: Pace
vouă.” (Omil. la Înălțarea Domnului, PG 52, 790).22
În aceeași idee, Origen spune: „Creștinul e dator să apere pacea cu
munca sa, cu truda sa (…) și dacă e necesar chiar cu primejdia vieții și a
bunului nume” (Coment. la Ep.c.Romani PG 14, 1252).23
Sfântul Augustin consideră că nimic nu se poate compara cu pacea, pe
pămân t: „Pacea este un bun atât de mare, încât chiar în cele pământești și
trecătoare nimic nu este mai plăcut să auzi decât ea, nimic mai râvnit să
dorești, nimic mai bun să găsești” și este de înțeles că „nu există nimeni care
nu voiește să aibă pace” (Despre Cetatea lui Dumnezeu 19, 11. PL 41, 637).24
Pentru Sfântul Augustin, pacea este similară cu ordinea și, în același timp, cu
dreptatea: „Pacea trupului înseamnă alcătuirea ordonată a părților. Pacea
sufletului rațional este corelația ordonată dintre cunoașt ere și lucrare. Pacea
trupului și a sufletului înseamnă viața și mântuirea ordonată a ființei. Pacea
omului muritor și a lui Dumnezeu este ascultarea ordonată sub legea veșnică
prin credință. Pacea oamenilor e înțelegerea ordonată. Pacea casei înseamnă
înțelepciunea ordonată a locatarilor în poruncă și ascultare. Pacea statului
este în înțelegerea ordonată a cetățenilor în a conduce și în a se supune.
Pacea cetății cerești înseamnă unirea cea mai ordonată și cea mai armonioasă
în bucurie, când de Dumnezeu, când în Dumnezeu.” (De Civitate Dei , cart. 19,
cap. 13, PL 41, col. 640).25
Sfântul Grigorie de Nissa, re ferindu -se la pace, o vede ca „o puternică
înclinare plină de iubire spre aproapele” (Despre Fericiri , Cuv. VII PG 44 1,
Col. 1284 B, 1289 D).26
Sfântul Grigorie de Nazianz percepe pacea ca „garanția armoniei și
frumuseții universului: popoarele, orașele (…) familiile, comunitățile se

22 Ibidem , p.117 .
23 Ibidem , p.117 .
24 Ibidem , p.116 .
25 Ibidem , p.118 .
26 Ibidem , p.116 .

19
conservă prin pace” (Cuv. 6: I Despre pace, PG 34, 1. col. 741 a 744 -a)27 și „e
mai bine să ne facem mijlocitori de unire și iubire decât de dezbinare și
despărțire” (Scris. 145, către Verian, PG 47, 3 col ., 248 B) .28
La fel ca și Sfântul Augustin, Isidor Pelusiotul identifică pacea cu
dreptatea: „Pacea amestecată cu dreptatea este un bun dumnezeiesc, iar dacă
una ar exista fără cealaltă se vatămă frumusețea virtuții. Noi nu putem numi
pace pe aceea care nu este împodobită cu dreptate.” (Cartea 3, Epist. 246, PG
87, 924).29
Sfântul Ciprian subliniază legătura dintre pace și iubire: „Dragostea este
legătura frăției, temeiul păc ii, statornicia și tăria unității ”(Despre bunul
răbdării , PL 4, 631) . Tot el consolidează ideea că, moștenind pacea adusă de
Isus Hristos, trebuie să căutăm să o urmăm: „Fiul păcii trebuie să caute pacea
și să o urmeze. Dacă suntem împreună moștenitori cu Hristos, să rămânem în
pacea lui Hristos. Dacă suntem fiii lui Dumnezeu, trebuie să fim făcători de
pace” (Despre Unitatea Bisericii , PL 4, 534).30
Vorbind despre dificila misiune de a educa sufletul omenesc , Sfântul
Grigorie Teologul, în a doua cuvântare apologetică, pentru fuga in Pont după
ce a fost hirotionisit preot, referindu -se la misiunea preoților : „Meșteșugul
meșteșugurilor și știința științelor este aceea de a educa bine pe om, ființa cea
mai deosebită și mai complicată .”31 Marele părinte biserice sc observă astfel
dificila misiune a educației creștine, arta de a educa și mai ales complexitatea
sufletului omenesc.
Sfântul Simeon Noul Teolog spune , referindu -se la versetul Matei 11 -29
(„Învățați -vă de la Mine, că sunt blând și smerit cu inima și veț i afla odihnă
sufletelor voastre :”) că „Cei ce cred nu fac tulburări, ci, urmând Domnului

27 Ibidem , p.116 .
28 Ibidem , p.117 .
29 Ibidem, p.118 .
30 Ibidem, p.119 .
31 Sf. Grigorie Teologul. Oratio II. Apologetica Migne . patr. gr. tom. XXXV. Col. 425. XVI. B în Pedagogia
creștin -ortodoxă , Pr. Mihail Bulacu , Editura Școala Brâncovenească, Constanța, 2009, p.12.

20
lor, au blândețe”32, ceea ce ne tra nsmite că „în măsura în care iubim, ne
umplem de rost și ne aflăm locul în această lume făcută de Dumnezeu. (…)
Dacă ne putem asem ăna cu ceva prin Dumnezeu, atunci prin iertare ne facem
asemenea lui Dumnezeu. ”33

32Sfântul Simeon Noul Cuvântător de Dumnezeu , Mărgăritare, Cuvinte ale Sfântului Ioan Gură de Aur și ale
multor Sfinți și Dascăli , Editura C artea Ortodoxă, București, 2010, p. 377.
33 Despre dragoste, iertare și suferințele provocate de cei dragi , pe http://www.ortodoxiatinerilor.ro/fapte –
bune/iertarea/18936 , accesat în 22 iunie 2017.

21
Capitolul 2
PREVALENȚA VIOLENȚEI ȘCOLARE ȘI
PROGRAME SOCIO -EDUCAȚIONALE ACTUALE DE PREVENȚIE
ȘI INTERVENȚIE ASUPRA VIOLENȚEI ȘCOLARE
LA NIVEL EUROPEAN34
2.1.Turcia35 promovează din 2014 programul suport al Civil Society
Organisation “BILKA” Organizația Societății Civile , care include 7 regiuni,
34 de orașe și 37 școli, cu adresabilitate elevilor, personalului didactic, celui
auxiliar și familiei, conform Ali Karay Ortaokulu (AKO), situată în Avcilar,
Istanbul, partener în proiectul Early Child Abuse Response Enabling (eCARE).
Problema violenței școlare din Turcia comportă o specificitate aparte,
luând în considerare varietățile culturale, etnice și regiona le prezente. De
aceea, parametri i de acțiune din țara coordonatoare a proiectului eCARE
vizează o arie mai largă și accesul la mai multe nivele – pornind de la cel al
sistemului școlar, la cel al comunității școlare și al comunităților anexe, la
context ul social, la serviciile de sănătate și securitate, până la dezvoltarea
sistemului educațional turcesc pornind de la bazele istorice, cu sublinierea
politicilor de cooperare internațională în contextul regiunilor de conflict
existente și al refugiaților. Violența școlară este extinsă la problemele
contemporane ale societății și înclină pentru violența interetnică.
Turcia înregistrează cel mai recent și mai amplu program creat sub
forma unui plan strategic pe o durată de cinci ani Avcılar District Nationa l
Education Directorate (ADNED) al Direcției Naționale a Educației din
Districtul Acvilar, care se adresează cu predilecție violenței școlare.
Participanții sunt reprezentați de cadre didactice, reprezentanți ai domeniului

34 Informațiile cuprinse în acest capitol fac parte din etapa de cercetare inițială a proiectului Erasmus+,
EARLY CHILD ABUSE RESPONSE ENABLING – eCARE, pentru stabilirea unu i cadru general existent la
momentul demarării proiectului, mai 2016. D atele au fost colectate de fiecare echipă de proiect și postate
deocamdată pe platforma Google Drive a proiectului, urmând să fie făcute publice, integral, la finalul
proiectului, dece mbrie 2017. De asemenea, cercetările au fost extinse și la alte cercetă ri efectuate de membrii
echipei de proiect.
35 https://drive.google.com/drive/folders/0B_qwGH -Qsdz9REp4VHE0a2FkZmM , accesat în 20 iunie 2017.

22
politicilor educaționale, cercetă tori academici, precum și specialiști în
domeniul prevenirii violenței și a abuzului la copii. Programul cuprinde
activități menite să sensibilizeze elevii împotriva actelor de abuz și de violență
și formarea de deprinderi de recunoaștere a situațiilor de risc și de combatere a
acestora
Printre exemplele de bune practici în intervenția asupra violenței
menționăm Capacity Building Programmes CBP (Programe de dezvoltare de
capacități ) cu adresabilitate elevilor și profesorilor care explorează
capacitățile învățării active și promovează metodologii de asistare a copiilor cu
nevoi speciale de învățare, victime ale violenței. Strategiile adresate
profesorilor sunt strâns asociate educației incluzive, ca nevoie primară a
societății. Obiectivele acestor program e țintesc în direcția unei dezvoltări
multimodale considerată benefică pentru sistemul școlar, care să răspundă
nevoilor individuale și să furnizeze în același timp colaborare interregională și
interetnică.
Alături de programele pentru devoltarea capacit ăților se situează
Consilierea preventivă pentru dezvoltare , adresată copiilor între 0-8 ani și
constituie o abordare strategică promovată în districtul Acvilar, în care
profesorii și studenții ca viitori profesori sunt instruiți să gestioneze problema
violenței, de către specialiști. Değerler Eğitimi (Valori în educație ) este un alt
exemplu de bune practici la nivel local.

2.2.Spania36 a studiat fenomenul violenței școlare la nivelul a 2 727
elevi din 66 școli la nivel de gimnaziu și de liceu, din Barce lona, prin
intermediul unui sondaj. Răspunsurile subiecților au relevat frecvența
acțiunilor de violența școlară, en- bullying agresiuni fizice, intimidare,
batjocură, marginalizare, din care 10,7%, declară că au fost agresați de cel
puțin patru ori pe lună, conform raportului partenerilor din Spania, din eCARE,

36 https://drive.google.com/drive/folders/0B 9MOCwOzAm2Tazg2UzBJcV9wczQ , accesat la 20 iunie 2017.

23
2016. Rezultatele sondajului coincid cu studii anterioare în domeniu și
subliniază gravitatea fenomenului și importanța adresării acestuia cu intervenții
eduaționale preventive și de combatere.
Ințiative de prevenție și intervenție asupra violenței școlare sunt
cuprinse la nivelul unităților școlare prin intermediul proiectelor, la nivelul
ONG -urilor existente sau a politicilor educaționale locale sau naționale.
Programul Seville a implicat 10 școli pe parcursul a 3 ani (1996 -1999) și a fost
fundamentat pe principiile lui Olweus. Menționăm alte astfel de programe
educaționale de intervenție și prevenție a violenței școlare: Andave (acronimul
pentru Program educațional de prevenire a abuzului în rândul elevilor),
Convivir es vivir (Conviețuirea în armonie e viața adevărată ), program de
dezvoltare a interacțiunilor umane școlare pozitive, No estás solo (Nu ești
singur ) program care oferă suport material și emoțional victimelor și urmărește
prevenir ea victimizării în școli și în familiile elevilor. Prin intermediul
proiectului ConRed37 se urmărește prevenirea violenței electronice en.
Cyberbullying. Există organizații responsabile cu menținerea conviețuirii
pașnice în școlile din Spania , menționăm Observatorio Nacional de la
Convivencia (Observatorul Național al conviețuirii , Observatorio de la
Convivencia Escola (Observatorul conviețuirii școlare) din Valencia și
Instituto para la Convivencia y Éxito Escolar en las Islas Baleares (Institutul
de convi ețuire pașnică și succes școlar ) din Insulele Baleare.
Spania dispune, de asemenea, de linii de urgență și suport pentru
situațiile de violență școlară El Teléfono Amigo (Telefonul prietenos ), din
2001, creat în Andalusia și Protégele s (Protejați -i) în sistem ONG.

2.3.În urma sondajelor efectuate de Comisia Națională pentru
Promovarea Drepturlor și Protec ției Copilului și a Tinerilor din Portugalia38

37 http://www.uco.es/laecovi/conred/ ,accesat în 20 iunie 2017.
38 https://drive.google.com/drive/folders/0BwAGRFIN4uaCSWpPWTJST0pSRFU , accesat în 21 iunie 2017.

24
(mai 2015) declară 29594 de cazuri declarate de violență, din care 30511
corespund situațiilor de risc (din care 94.9% violență domestică), 8896
(39.2%) corespund expunerilor la acte care compromit sănătatea psihologică a
copilului și 4148 (14%) se referă la violență în rândul tinerilor, conform
raportului partenerilor din Portugalia, din eCARE, 2016. În 2015 numărul
copiilor implicați în acte de violență școlară este estimat la 240 000 (Centro de
Investigação e Intervenção Social do ISCTE -Instituto Universitário de Lisboa –
Centrul de Investigație și Intervenție social al Universității Lisabona) .
Statistici recente susțin că 1 din 5 copii e implicat direct în acte de violență
școlară, la nivel național.
Inițiativele la nivel național ale Portugaliei adresate violenței școlare,
abuzului asupra copilului, hărțuirii sexuale, cuprind datele a 133 de țări, din
2014 și semnalează nevoia acută de intervenții preventive și de combatere
susținute de cadre educaționale și legale. Printre exemplele de bune practici în
combaterea violenței școlare se numără ghiduri teoretice de intervenție și
programe aplicate: Violênc ia em contexto Escolar (ghid Violența în contextul
școlar )39, Programa Escola Segura (Programul O școală mai sigură )
promovată la nivelul Ministerului Național, începând cu 1992 .40

2.4.Italia41 semnalează nevoia de cadrul legal care să reglementeze
standard ele violenței și abuzului în rândul copiilor și de congruență în ceea ce
privește gestionarea diferitelor tipuri de violență. În raportul eCARE, Italia
numește cea mai considerabilă inițiativă în ceea ce privește combaterea
violenței în rândul tinerilor raportul Istat: Bullying -ul în Italia: acte violente și
ofensive în rândul tinerilor , 2015. Dimensiunile statistice de răspândire a
fenomenului declară creșterea acestuia în rândul elevilor: mai mult de 50% din
copiii participanți între 11-17 ani au fost victime ale violenței covârstnicilor ,

39 http://www.dge.mec.pt/saude -mental -e-prevencao -da-violencia , accesat în 21 iunie 2017.
40 http://www.psp.pt/Pages/programasespeciais/escolasegura.aspx?menu=4 , accesat în 21 iunie 2017.
41 https://drive.google.com/drive/folders/0BwD2uTLQA6EPNnJ1Y1g3eTdqUlU , accesat în 22 iunie 2017.

25
iar 19,8% victime constante, unde fetele mai mult decât băieții. Un alt aspect
considerabil în acest context este creșterea fenomenului de violență electronică
(cyberbullying), 5.9% din copiii care dețin gadget -uri elect ronice declară ca au
fost victime ale acestui tip de violență.
Primele inițiative de stopare a acestor fenomene apar în 2007 când
Ministerul Educației și Cercetării elaborează o campanie de prevenție la nivel
național și furnizează un ghid strategic și două linii de urgență pentru contact:
Strategii generale de prevenire și stopare a bullying -ului42, precum și Ghid
orientativ de prevenire și stopare a bullying -ului și a cyberbullying -ului, 2015.

2.5.Grecia43 înregistrează prevalența violenței școlare în 2000, când
14.7% dintre elevii de 8-12 din Atena se identificau ca victime ale acesteia,
6.2% ca agresori, iar 4.8% cu dublu rol. Statistici ale răspândirii fenomenului
la nivel național sunt cuprinse în studiul HBSC, derulat la fiecare patru ani, în
2015 relevă că din 4.141 participanți cu vârste cuprinse între 11 și 15 ani 6.4%
sunt victime constante ale violenței școlare, iar 7.5% se declară agresori sau
complici.
Printre cele mai recente cercetări ale Ministerului Educației din Grecia
în ceea ce priveșt e răspândirea și formele violenței școlare au participat în total
33112 elevi de gimnaziu din școli din Grecia. Rezultatele traduc incidența
alarmantă a acestui fenomen și riscul escaladării acestuia de la un an la altul.
Câteva programe reprezentative de intervenție implementate în Grecia
sunt programele Stop Bullying -ului școlar (2010 -2011), programul lui Andreou
și colaboratorii, Înțelegerea bullyingului școlar este un program de prevenție și
combatere la nivelul școlar gimnazial. Toate aceste programe se adresează atât
elevilor, cât și profesorilor prin module de training.

42 www.smontailbu llo.it, accesat în 22 iunie 2017.
43 https://drive.google.com/drive/folders/0B7QM4FscRmdMSGdDVUFBSVZERlE , accesat în 20 iunie 2017.

26
În prezent Ministerul Educației din Grecia implementează axa prioritară
din Programul Operațional „Education and Lifelong Learning” (Educație și
Învățare Continuă ) NSRF 2007 -2013 Development and Information Network
operation, training, prevention and treatment of school violence and bullying
(Rețeaua de dezvoltare și informare, pentru gestionare, training, prevenție și
tratament pentru violența școlară și bullying ).44
Zâmbetul unui copil este un ONG grecesc destinat protecției drepturilor
copilului și oferirii de suport și servicii familiilor și copiilor în situații de risc.
Zâmbetul unui copil în asociere cu alte 17 organizații promovează European
strategy against bullying -Strategia Europeană Împotriva Bullying -ului. Scopul
strategiei este de a dezvolta o organizație incluzivă pentru toate părțile
interesate, guvernamentale, non-guvernamentale, importante și relevante, care
lucrează împotriva violenței. O altă strategie de prote jare a victimelor
violenței, în Grecia, este reprezentată de Daphne III ca parte din Programul
General Fundamental Rights and Justice . Statul dispune de serviciul 1056
Helpline , care este linia telefonică a copilului, la nivel național, din 1997.

2.6.În R omânia , Organizația Salvați Copiii a realizat în 201645 un
studiu privind bullying -ul, prin intermediul unui chestionar adresat unui număr
de 1.120 de elevi sub 18 ani, din învățământul primar, gimnazial și liceal, din
școli și licee din București, Brașo v, Dolj, Iași, Maramureș, Suceava și Timiș.
De asemenea, au fost chestionați și 1.262 de părinți.
În limba română nu avem un corespondent pentru bullying , deoarece
cuvinte ca „umilire”, „hărțuire”, cu toate că sunt frecvent folosite, nu pot
cuprinde în înt regime sensul acestuia. Astfel s -ar putea explica motivul pentru
care aspectele bullyingului sunt destul de puțin cunoscute și conștientizate atât
la nivelul școlilor cât și, mai grav, chiar în rândul profesioniștilor de protecție

44http://stop -bullying.sch.gr , accesat în 22 iunie 2017.
45 http://salvaticopiii.ro/upload/p000600010001_Salvati%20Copiii_Rapor t%20bullying.pdf , accesat în 20
iunie 2017.

27
socială. Nu ne mai mirăm atunci că nici copiii nu cunosc semnificația
termenului de bullying, cu toate că ei se întâlnesc frecvent cu aspectele pe care
le îmbracă acesta.
Conform studiului amintit, realizat de Organizația Salvați Copiii în
România, cea mai mare parte dintre elevi i cuprinși în eșantion au recunoscut că
nu cunosc sensul acestui cuvânt, iar cei care au aflat despre bullying au accesat
informațiile de la TV sau de pe Internet. Unii au dat ca sursă a informației
ora de limba engleză și, din păcate, nu au vorbit desp re acest fenomen nici cu
consilierul școlar nici cu un cadru didactic, în cadrul orei de dirigenție.
Procentul de doar 13% dintre copiii chestionați care au afirmat că au aflat
despre bullying la ora de dirigenție arată că fenomenul este tratat cu indifere nță
la nivelul școlilor, în ciuda faptului că este în creștere alarmantă numărul
faptelor de violență petrecute în școală.
De multe ori, faptele de violență repetate asociate bullyingului sunt
privite diferit de către cadrele didactice, în sensul că bully ingul pornit de la un
elev cu rezultate bune la învățătură este trecut cu vederea de profesori și, dacă
este sancționat, sancțiunea este una mai blândă, în timp ce aceleași fapte
săvârșite de un elev cu rezultate școlare slabe sunt sancționate prompt și,
uneori, mai sever.
„Când vorbim despre bullying nu vorbim despre orice formă de violență
între copii. Nu orice conflict între copii este considerat o formă de bullying.
Vorbim despre o formă specifică de violență, caracterizată de repetitivitate,
care prod uce suferință, un dezechilibru puternic de forțe, o formă de violență
pe care nu o pot gestiona doar copiii. Cel mai adesea se spune că un copil
trebuie să învețe să gestioneze singur conflictele și să se descurce din ce în ce
mai bine pe cont propriu”46, arată Diana Stănculeanu, coordonatorul

46 http://salvaticopiii.ro/upload/p000600010001_Salvati%20Copiii_Raport%20bullying.pdf , accesat în 20
iunie 2017

28
programului pentru combaterea violenței împotriva copiilor din cadrul Salvați
Copiii.
Din studiul amintit a reieșit că elevii nu aveau cunoștință că în școala lor
există o comisie de combatere a violenței școlare, cu toate că legislația în
vigoare prevede acest lucru, relevându -se astfel ineficiența organismelor din
școli, care sunt responsabile să combată comportamentele indezirabile. În
același timp, copiii au susținut că, dacă au fost aplicate sancțiuni discipl inare,
acestea au fost luate doar în situații de violență fizică repetată extremă sau
umilire severă, mediatizate intens.
Când au fost chestionați în legătură cu modul de acțiune al adulților în
prezența fenomenului de bullying, copiii au relevat o perspe ctivă interesantă
asupra modului în care percep adulții situațiile. Astfel, elevii sunt de părere că
adulții manifestă multă toleranță la formele de bullying psihologic și emoțional
și că aceștia intervin doar acolo unde conflictul a escaladat și se ajunge la
violență fizică, adică atunci când bullyingul se face vizibil.
Studiul a scos în evidență și faptul că în școli nu există o abordare
unitară în privința cazurilor de bullying. În funcție de personalitatea și de
profesionalismul fiecăruia, unele cadre d idactice se implică în activități de
prevenire și stopare a violenței școlare, în timp ce alți profesori rămân
impasibili, considerând că nu este de competența lor să intervină în conflictele
dintre elevi. Din păcate au fost semnalate și situații în care c hiar profesorii,
voit sau nu, au încurajat situația de bullying umilind constant un elev.
De asemenea, după cum reiese din răspunsurile elevilor la chestionar, la
nivelul școlilor, intervenția consilierilor școlari nu este vizibilă, este ineficientă
sau, d in păcate, inexistentă, deoarece majoritatea elevilor nu au știut despre
responsabilitățile acestor cadre din școală, de unde se deduce o slabă implicare
în rezolvarea nevoilor reale ale copiilor din instituție.
Chestionați în legătură cu implicarea părinț ilor în rezolvarea situațiilor
conflictuale repetate specifice bullyingului, elevii au fost de părere că aceștia

29
agravează de multe ori situația, prin intervenția neinspirată de a merge la
școală ca să își apere copilul, solicitând explicații sau chiar „di sciplinându -l”
fizic, personal, pe colegul cu care propriul copil a avut conflictul.
„Ceea ce a remarcat studiul este o atitudine extrem de firească și de
normalizatoare a adulților în ceea ce privește comportamentul de bullying
între copii. Spunem cu fo arte mare ușurință că ei trebuie să se descurce, că
dintotdeauna unii copii au fost mai puternici și alții au fost mai slabi, că până
la urmă școala este un grup social în care fiecare face ce poate și adesea ne
declinăm responsabilitatea de a interveni și de a-i susține în astfel de situații,
atât preventiv, cât și la nivel de intervenție”47, explică Diana Stănculeanu,
psihoterapeut, c oordonator de proiect, Organizația Salvați Copiii , susținând,
practic, spusele copiilor.
Din studiul Salvați Copiii, 2016, reiese cu pregnanță faptul că bullyingul
este un fenomen care acționează și afectează și sistemul educațional din
România. Faptul că 3 din 10 copii sunt excluși din grupul de prieteni, în timp
ce 1 din 4 copii a fost umilit în fața colegilor sau 3 din 10 copii sunt amenințați
cu bătaia sau lovirea de către colegi, sunt realități cu consecințe pe termen
mediu și lung pentru victimele asupra cărora sunt îndreptate asemenea
comportamente. Dintre numeroasele consecințe amintim aici scăderea
interesului față d e școală, dezvoltarea unor comportamente agresive sau,
dimpotrivă, pasive și pot ajunge până la depresie și chiar suicid.
După cum am arătat și mai sus, bullyingul îmbracă forme variate și
include diferite metode de acțiune. Des întâlnită în mediul școlar este
excluderea din grup a unui copil, din motive dintre cele mai diverse: diferențe
de gen, religie, stare socială, înfățișare fizică etc. Doi din zece copii au afirmat
că, la un moment dat, au exclus din grup pe cineva, iar aproape 3 din 10 spun
că au s olicitat unui coleg sau chiar grupului să nu se joace cu un anume coleg.

47 http://salvaticopiii.ro/upload/p000600010001_Salvati%20Copiii_Raport%20bullying.pdf , accesat în 2 0
iunie 2017.

30
23% dintre copiii chestionați au recunoscut că au fost victime ale bullyingului
când au fost amenințați cu excluderea din grup, 31% spun că au fost chiar
excluși și 39% au recunoscu t că au fost puși în situația în care unul dintre
colegi a fost atenționat să nu se joace cu ei sau să le vorbească.48
O altă formă pe care o îmbracă bullyingul este amenințarea cu violența
fizică sau umilirea, fațete tot mai des mediatizate în mass -media. Astfel, 19%
dintre copiii chestionați au recunoscut că au umilit în mod repetat un coleg la
școală și 22% au amenințat un alt elev cu bătaia sau lovirea, în timp ce 29%
dintre elevi au fost în situația de victimă, fiind amenințați cu violența fizică, iar
24% dintre ei s -au simțit umiliți în fața clasei. Răspândirea unor zvonuri
denigratoare în școală a afectat 4 din 10 copii, aceștia simțindu -se umiliți.
O fațetă mai gravă a bullying ului este reprezentată de violența fizică
sau/și distrugerea bunurilor. U n procent de 32% dintre elevi recunosc că au
fost împinși sau îmbrânciți, în mod repetat, de alți colegi, în timp ce 39%
dintre copii afirmă că au fost răniți ușor. Faptul că 16% dintre elevii
intervievați au recunoscut că au fost bătuți de mai multe ori este în corelație cu
cei 16% care au recunoscut că au agresat/bătut în mod repetat un alt coleg, dar
doar 13% au răspuns că au distrus intenționat bunurile unui alt coleg, în timp
ce 3 din 10 elevi afirmă că și -au lovit ușor un alt coleg.
Explicațiile pentru apariția și perpetuarea fenomenelor asociate cu
bullyingul sunt diverse și pornesc, în unele cazuri, de la nevoia resimțită de
unii elevi de a impresiona, nevoia de a epata pe cei din jur și merg până la
supraviețuirea celui mai adaptat.
În privința si tuației de martor al violenței școlare, 73% dintre elevii
chestionați au recunoscut că au fost martorii unei situații de bullying în școală,
iar 58% au afirmat că au asistat la asemenea situații în clasă. Întrebați despre
atitudinea pe care o manifestă în situația de martor în bullying, cea mai

48 http://www.gandul.info/stiri/o -statistica -simpla -scoate -la-iveala -un-fenomen -periculos -din-scolile -din-
romania -cum-ajung -3-din-10-copii -victime -15304492 , accesat în 19 iunie 2017.

31
frecventă reacție a lor este aceea de a rămâne un simplu spectator, nu de a
interveni. Agresiunea este tratată ca un spectacol care „poate fi uneori chiar
distractiv” , iar atunci când hotărăsc să intervină, martorii susțin agresorul și nu
victima, pentru că se simt bine să fie de partea celui mai tare. Atitudinea pasivă
a copiilor martori la bullying este explicată de către elevi prin dorința de a nu –
și crea probleme cu agresorul, la rândul lor, sau lipsa de empatie cu victima.49
Comportamentele agresive, repetate, ale elevilor în școală, respectiv
fenomenele asociate bullyingului, au diverse cauze dar, în majoritatea
cazurilor, au la bază situații concrete de abuz în interiorul familiilor din care
provin educabilii, i ndiferent că este vorba despre ipostaza de victimă a
abuzului din partea unuia dintre părinți fie a altor membri ai familiei sau, mai
des, despre situația în care copilul este martor la acte de violență fizică sau
verbală.
„Studiul a pus în evidență o legă tură extrem de puternică între abuzul în
familie și comportamentul de bullying al copiilor în școală. Într -o măsură mult
mai mare, copiii care sunt abuzați acasă fizic sau emoțional, fie duc acest
comportament mai departe ca strategie de supraviețuire, fie primesc și
tolerează cu ușurință statutul de victimă, pentru că este ceva cu care ei sunt
obișnuiți, ceva ce li se întâmplă deja acasă”50, explică Diana Stănculeanu.
De aici rezultă că un copil abuzat, ușor sau grav, în familie are o
predispoziție spre a perpetua forme ale agresiunii în mediul școlar și/sau cade
mai ușor victimă bullyingului. Un copil obișnuit să fie violentat în familie
exclude din grup, umilește sau agresează la rândul său un alt copil sau,
dimpotrivă, este exclus, agresat, victimizat.
Soluțiile la problema bullyingului în școli pot veni atât din partea
autorităților centrale, prin introducerea orelor de consiliere și dezvoltare

49 http://salvaticopiii.ro/upload/p000600010001_Salvati%20Cop iii_Raport%20bullying.pdf , accesat în 20
iunie 2017.
50 http://www.gandul.info/stiri/o -statistica -simpla -scoate -la-iveala -un-fenomen -periculos -din-scolile -din-
romania -cum-ajung -3-din-10-copii -victime -15304492

32
personală în planul -cadru pentru învățământul gimnazial cât ș i prin proiecte
școlare care să ducă la conștientizarea de către adulți și copii, deopotrivă, a
riscurilor pe care le implică tratarea cu superficialitate sau indiferență a
fenomenului de bullying școlar.
În actul ed ucațional, accentul trebuie să se pună pe ideea de „unitate în
diversitate”51, de acceptare a diferențelor, de toleranță și iubire față de
aproapele, pe egalitate în drepturi, toți fiind fiii lui Dumnezeu.

51 „Unitate în diversitate” este deviza Uniunii Europene .

33
Capitolul 3

INTERVE NȚIA SOCIO -EDUCAȚIONALĂ
– EARLY CHILD ABUSE RESPONSE ENABLING –eCARE,
(Prevenirea timpurie a abuzurilor asupra copiilor )
PROIECT ERASMUS+

MOTTO
Ce este toleranța? Apanajul umanității. Cu toții suntem caracterizați
de slăbiciuni și erori; să ne iertăm reciproc pentru acest lucru – aceasta este
cea dintâi lege a naturii.52
Voltaire – Dicționar de filosofie

3.1.Prezentarea proiectului
Proiectele europene de parteneriat strategic pentru educația adulților
(AE) ,,Cooperare pentru inovare și schimb de bune practici”, din cadrul
Programului Erasmus+ al Comisiei Europene au ca motivație oferirea de
oportunități de finanțare pentru organizațiile implicate activ în furnizarea de
educație și formare și pentru a sprijini achiziționarea și utilizarea de cunoștin țe,
aptitudini și calificări pentru a facilita dezvoltarea personală și profesională a
adulților.
Parteneriatele strategice KA2 oferă o oportunitate deosebită pentru
organizații să lucreze împreună pentru a se dezvolta, a pune în aplicare și/sau
transfera practici inovatoare, ceea ce duce la predare de înaltă calitate,
modernizarea instituțională și inovarea socială.
Proiectele KA2 sunt flexibile și implică o serie de activități diferite în
funcție de dimensiunea și domeniul de aplicare al proiectului, de la întâlniri
transnaționale de proiect, dezvoltarea de realizări intelectuale, diseminari,

52 http://enciclopedie.citatepedia.ro/index.php?c=toleran%FE%E3 , accesat în 5 iunie 2017

34
activități de formare, predare sau de învățare transnaționale, cu condiția ca
aceste activități să contribuie la atingerea obiectivelor generale ale proiectului.
În ceea ce mă privește, în activitatea profesională, am fost mereu
interesată de implicarea în proiecte care să mă ajute în formarea ca dascăl și
dobândirea de competențe în pas cu cerințele unei școli moderne. Am ajuns
astfel să colaborez cu profesori din diferite țări și să facilitez elevilor mei
schimburi de idei, jocuri și activități online cu copii din Europa.
În acest sens, am acceptat provocarea de a fi coordonatorul de proiect
la care Școala Gimnazială Nr.11, Oradea este partener și anume Proiectul
Erasmus+ EARLY CHILD ABUSE RESPONSE ENABLING –eCARE,
acțiunea K2 -Cooperare pentru inovare și schimb de bune practici, axat pe
educația adulților, în vederea prevenirii timpurii a abuzurilor asupra copiilor (a
bullying -ului, în special), 2015 -2017, alătur i de școli și instituții din Turcia,
Italia, Spania, Portugalia, Bulgaria și Grecia.
În contextul european și naț ional expus anterior, cu privire la fenomenul
bullying -ului, Proiectul Erasmus+ EARLY CHILD ABUSE RESPONSE
ENABLING –eCARE, are ca scop elabor area unui ghid de bune practici și
strategii eficiente de intervenție în prevenirea violenței în rândul elevilor și a
consilierii acestora în cazul în care au fost martori sau victime ale violenței (a
bullying -ului).
Prin p roiectul ,,Early Child Abuse Resp onse Enabling – eCARE” ne
propune m să contribuim la consolidarea și armonizarea competențelor
profes orilor și a întregului personal cu un rol participativ în cadrul sistemului
de învățământ, în materie de comportament violent, cu sprijinul a două
activităț i precise :
1) proiectarea și dezvoltarea unui program de formare cu instrumente
practice, al cărui scop este acela de a consolida competențele necesare pentru a
aborda problema abuzurilor asupra copiilor, pe baza unei cartografieri
structurate și colectar ea de bune practici care urmează să fie examinate în

35
cadrul unui studiu comparativ, având ca scop identificarea practică și
metodologii prompte pentru a realiza pe termen scurt, dar cu rezultate durabile
obiectivele propuse;
2) stabilirea unor măsuri care urmăresc să sp rijine realizarea activităților
și asigurarea conștientizării în cadrul unui program structurat, precum și
asigurarea recunoașterii rolului cheie jucat de școli în materie de prevenire
timpurie a abuzului asupra copiilor, având în vedere inte grarea , recunoașterea
și validarea competențelor în conformitate cu cadrele aplicabile ale UE .
În faza de cercetare din cadrul Proiectului Erasmus+ EARLY
CHILD ABUSE RESPONSE ENABLING –eCARE (aprilie -septembrie
2016) s -au identificat proiecte -exemple de b une practici , ce s -au desfășurat la
nivel local/regional/național, în direcția prevenirii violenței în rândul elevilor și
a consilierii elevilor martori sau victime ale violenței (a bullying -ului).
De asemenea, tot în această fază de cercetare, am aplicat un chestionar
în rândul adulților (cadre didactice, personal școlar, experți în protecția
copilului abuzat, experți în domeniul politicilor educaționale) pentru a obține
informații utile privitoare la cunoștințele, opiniile și reacțiile persoanelor care
vin în contact cu fenomenul de bullying și a situației de martor al unor fapte de
violență.
În faza următoare a proiectului, s -a trecut la proiectarea și conceperea
unor mod ule teoretice și practice care, la finalul proiectului, să constituie un
suport teore tic și practic util pentru persoanele care vin în contact cu
fenomenul de bullying.
Modulele de training , la care în această perioadă lucrează fiecare
partener membru în proiect, vor fi structurate astfel :
1.Profilul agresorului în bullying
2.Profilul vic timei în bullying
3.Profilul martorului în bullying
4. Conflictul

36
5. Relația dintre autor și victimă în bullying
6. Intervenții și strategii aplicabile
Fiecare modul de formare va face analiza subiectului pe 4 nivele: nivel
psihologic, nivel emoț ional, ni vel comportamental și la nivel social.
Structura l fiecare modul va conține: analiza subiectului, exemple de 2
activități practice/ exerciții/jocuri de rol, studii de caz și c oncluzii cu punctele
de acțiune viitoare pentru educatori și personalul școlii.

3.2.Activități practice pentru prevenirea și combaterea fenomenului
de bullying

Obiective
 Plan cognitiv
 Însușirea cunoștințelor referitoare la bullying
 Recunoașterea și înțelegerea problemei de către participanți
 Plan comportamental
 Prezentarea comport amentelor dezirabile
 Dezvoltarea abilităților necesare schimbării
comportamentului
 Plan emoțional
 Formarea atitudinii participanților pentru a -i motiva în
aplicarea abilităților însușite în viața de zi -cu-zi

Activitatea 1. Ce este bullying ? Fenomenul bul lying -ului școlar.
 Prezentarea filmulețului “Sasso, carta, forbice contro il bullismo”
(„Piatră, hârtie, foarfecă împotriva bullying -ului„)
https://www.youtube.com/watch?v=AwAaLJfuNbw53

53 https://www.youtube.com/watch?v=AwAaLJfuNbw, accesat în 19 iunie 2017

37
 Brainstroming în echipă – sintetizarea ideilor pe grupe , pe o coală
flipchart și a unui simbol ales pentru bullying
 Prezentarea muncii echipelor de câte un reprezentant al grupului
 Sintetizarea informațiior subliniind elementele care definesc
bullyingul și formele acestuia

Activitatea 2. Ce este bullying și ce nu? Recunoașt erea bullyingului
 Diferențierea bullyingului de conflictele obișnuite, realizând un tabel
comparativ
 Elevii d iscută despre câteva situații concrete din viața de școlar și în
care categorie se încadrează (agresor, victimă, martor etc.)
 Dacă ei consideră că este bullying , se ridică în picioare/ridică mâna
cu ochii închiși, iar dacă este un conflict obișnuit rămân șezând în
bănci/ nu ridică mâna; își argumentează alegerea
 Inventează și ei situații asemănătoare, le prezintă colegilor, iar ei vor
decide asupra acestora
 Fiecare elev își scrie toate poreclele pe bilețele, de care “să scape”
apoi, aruncându -le la coșul de gunoi
 Fiecare elev își scrie numele cum îi place și îl afișează, pentru a
vedea toată clasa cum îi place să i se adreseze; ori se po ate căuta î n
dicționar semnificația și originea fiecărui prenume din clasă

Activitatea 3. Consecințele bullying -ului
Jocul păpușa Bobo (Vanda etc.)
 să deseneze conturul unui om și să -i dea un nume neutru din punct de
vedere emoțional de ex. Bobo, Vanda etc.
 să o „ insulte” scriind lucruri urâte, mototolind hârtia, rupând -o
 să încerce să repare răul făcut (lipind, netezind etc. hârtia)

38
 să conștientizeze consecințele jignirilor , care nu dispar fără urme
Filmulețul I AM … https://www.youtube.com/watch?v=8JZ –
P2vcFQs&t=10 4s54
 discuții despre emoțiile victimei
 să realizeze ilustrații proiectând emoțiile victimei în norișori
 identificarea motivelor pentru care unii copii devin victime /agresori

Activitatea 4. Reacțiile martorilor
Filmulețe anti -bullying Cartoon Network
 Analiza situației prezentate din perspectiva victimei, a agresorului și a
martorilor
 http://clubulprieteniei.cartoonnetwork.ro/#/urmareste -videoclipuri55
Jocul Deasupra liniei /sub linie
 Desenăm o linie la mijlocul tablei . Deasupra vom trece tot ce este
accept at, iar dedesubt vom scrie reacțiile neadecvate.
 Abordăm problematica pasivității, a neimplicării
Care este atitudinea ta? I nterv ii?
 În cele 4 colțuri ale sălii așezăm coli A4 pe care sunt scrise cuvintele:
„Ignorare ”, „Intervenție ”, „Consolare ”, „Cerere de ajutor ”
 Le citim elevilor câteva situații de hărțuire, iar ei se vor așeza în acel colț
în care se află eticheta potrivită reacției lor în acea situație concretă
 Cei care au făcut aceleași alegeri își împărtășesc motivele
 Sintetizăm care sunt factorii c are facilitează reacția de „intervenție”,
dezbatem metode de intervenții securizate

Activitatea 5. Împotriva bullyingului
Să facem diferența între „a pârî” și „a cere ajutor” în situații concrete

54 https://www.youtube.com/watch?v=8JZ -P2vcFQs&t=104s , accesat în 19 iunie 2017
55 http://clubulprieteniei.cartoonnetwork.ro/#/urmareste -videoclipuri , accesat în 15 iunie 2017

39
Joc de asertivitate
 Să prezinte în grupuri mici atitudine a asertivă într -o scenetă scurtă
 Conștientizarea rolului comunicării non -verbale în exprimarea
asertivității

Activitatea 6. Reguli de grup pentru combaterea bullyingului
 Recapitularea activităților anterioare pe baza unor întrebări
 Colectarea regulilor și mesajelor anti -bullying
 Realizarea unui filmuleț și/sau poster cu mesaj antibullying care poate fi
prezentat celorlalți elevi ai școlii
 Lănțișorul anti -bullying
-fiecare copil primește o fâșie de hârtie colorată
-notează pe ea cum intenționează să intervi nă pe viitor pentru ca
școala și clasa din care face parte să fie un medi u securizat
-elevii citesc pe rând promisiunil e, apoi le lip esc și form ează un
lanț anti -bullying care poate fi afișat în clasă .

40
Capitolul 4
OBIECTIVELE ȘI METODOLOGIA CE RCETĂRII

4.1.Ipoteza cercetării
Studiul de față este unul de natură explorativă și constatativă. Am
pornit totuși de la premisa că, dacă vom cunoaște percepția educatorilor
asupra fenomenului violenței șco lare, atunci vom putea găsi cele mai adecvate
modalități de a -i sprijini în vederea eficientizării intervențiilor socio –
educaționale pentru prevenirea și combaterea abuzurilor în mediul școlar.
4.2. Obiectivele cercetării
 identificarea nivelului de înțelegere a comunității de adulți cu
privire la caracte risticile bullying -ului în școli, ca formă de abuz
și victimizare între copii (definiție, tipuri, cauze, consecințe,
motive implicate, servicii și soluții);
 obținerea de informații utile privitoare la cunoștințele, opiniile și
reacțiile persoanelor care vin în contact cu fenomenul de bullying
și a situației de martor al unor fapte de violență .
4.3. Instrumente de colectare a datelor:
Chestionarul a fost conceput de către membrii coordonatori ai
programului Erasmus+, EARLY CHILD ABUSE RESPONSE ENABLING –
eCARE , și adaptat în limba română de către membrii reprezentanți ai României
de la Șc. Gimn. Nr.11, Oradea.
4.4. Modalități de cotare a datelor
Chestionarul are 16 itemi , întrebări închise cu posibilitatea alegerii unui
singur răspuns dintre variante multiple.
Chestionarul nu a fost structurat cu întrebări corecte sau greșite, dorind
doar să identifice răspunsul care e cel mai probabil să reprezinte opinia
respondentului în legătură cu problematica bullyingului, bifând unul și numai
unul dintre posibilele răspunsuri la fiecare întrebare, anonim și opțional.

41
Chestionarul conține și date cu privire la indici de vârstă, mediul
profesional de activitate și experiența în specialitate. Chestionatul poate opta
pentru una dintre ariile de specialit ate în care profesează dintre: cadru
didactic/personal școlar /expert în protecția copilului abuzat/e xpert în domeniul
politicilor educaționale.
4.5. Eșantionul de studiu
Chestionarul s -a adresat unui număr de 80 de persoane din fiecare țară
parteneră în proiect, după cu m urmează: 30 cadre didactice, 30 de asistenți
sociali, psi hologi și personal medical, 10 experți în domeniul prevenirii
abuzului față de copii și copi i cu cerințe educative speciale, 10 factori de
decizie la nivel național în do meniul politicilor educațio nale.
Eșantion general : 560 subiecți (80 persoane X 7 țări partenere în
proiect)
Tabelul nr. 1. Date despre eșantionul românesc

Nr. Grup investigat Mediu profesional Metoda
abordată Nr. de
unități
1. Cadre didactice școli de masă din mediul urban / rural
(din județul Bihor , Satu – Mare) chestionar 30
2. Personal școlar
(consilieri, logopezi,
psihologi) școlile de masă /special din județul
Bihor chestionar 30
3. Experți D.G.A.S.P.C (Direcția Generală de
Asistență Socială și Protecția Copilului)
din județul Bihor
I.P.J. BIHOR (Inspectoratul de Poliție
Județean) chestionar 10
4. Experți în politici
educaționale I.S.J. Bihor (Inspectoratul Școlar
Județean) și
C.C.D. Bihor (Casa Corpului Didactic)
județul Bihor chestionar 10

42
Capitolul 5
PREZ ENTAREA ȘI INTER PRETAREA REZULTATELOR

5.1.Rezultate descriptive pentru eșantionul românesc

Din raportul proiectului eCARE asupra percepției bullyingului de
către adulți care își desfășoară activitatea în domeniul serviciilor
educaționale și sociale, în urma aplicării chestionarului, rezultatele pentru
eșantionul românesc56 arată astfel:

1.Cum vă simțiți când auziți cuvântul bullying sau sintagma martor al
violenței ?

Privind graficul, observăm că cea mai mare parte din componenți i
eșantionului anchetat simt îngrijorare când sunt confruntați cu ideea de bullying
(59%), pe când cealaltă jumătate declară că sunt supărați sau furioși.

56Datele au fost preluate de pe platforma Google Drive a proiectului Erasmus+, eCARE.

43
2.Care este reacția dvs. aveți când auziți vorbindu -se despre bullying sau
martor al violenței ?

Când aud vorbindu -se despre bullying, peste 60% din respondenți caută
să identifice strategii eficiente de intervenție, 26% doresc să examineze
problema, în timp ce doar 10% au deja o opinie pe care doresc s -o prezinte
celor din jur.

3.Care dintre următoarele acțiuni considerați că sunt potrivite într -un caz
de bullying sau de martor al violenței?

44
Discuția cu copiii implicați într -un caz de bullying sau victimizare este
văzută de 70% dintre intervievați ca o soluție pentru rezol varea situației, în
timp ce 20% dintre aceșia consideră mai importantă discuția cu părinții și doar
8% ar contacta serviciile pentru protecția copilului/serviciile sociale.
4.Care considerați că sunt factorii principali care pot influența
comportamentele agresive?
57%
10% 10% 18% 5%
sociali
psihologici
culturali
de mediu
genetici

Dintre cei chestionați, 57% consideră că factorii sociali influențează
comportamentele agresive, 18% sunt de părere că factorii de mediu și doar câte
10% iau în calcul factorii psihologici și cei culturali ca posibil i determinanți ai
comportamentelor agresive.
5.Care considerați că sunt acțiuni tipice bullying -ului?

45
În proporție de 49%, respondenții au identificat abuzul verbal și insulta
ca fiind atitudini tipice bullyingului, 30% au considerat viole nța fizică ca fiind
o fațetă a acestuia, 12% au asimilat poreclele cu bullyingul și doar 9% au optat
pentru atitudini de discriminare și excludere.
6.Care considerați că ar putea fi răspunsul unui copil la comportamente
de abuz sau de hărțuire din partea altor copii?

Jumătate dintre respondenți consideră că, în cazul în care un copil este
abuzat/hărțuit de alți copii, acesta va răspunde cu modificări la nivel
comportamental, 25% cred că va răspunde la nivel verbal și doar 13% la nivel
psiholog ic.

7.Care considerați că sunt semnele care avertizează că un copil este
supus agresiunilor specifice bullyingului?

25%
51% 13% 11% la nivel verbal
la nivel
comportamental
la nivel psihologic
la nivel relational

46
Dintre cei chestionați, un procent de 34% consideră că un copil care
supus agresiunilor specifice bullyingului manifestă tulbură ri relaționale, 28%
spun că semnele fizice inexplicabile pot indica un copil abuzat, 14% consideră
că un copil supus bullyingului prezintă dificultăți de învățare ca lipsa
concentrării, a atenției și predispoziție către eșec școlar.
8.Care dintre acestea credeți că pot face să crească riscul de a fi
intimidat/ terorizat/ hărțuit?

Personalitatea fragilă sau comportamente care sunt diferite față de cele
ale grupului reprezintă alegerea făcută de 41% dintre chestionați în legătură cu
elementel e care pot face să crească riscul ca un copil să fie victimă a
bullyingului. De asemenea, 34% dintre intervievați consideră handicapul fizic
sau psihologic un motiv de hărțuire, iar 19% sunt de părere că înfățișarea
fizică poate fi motivul intimidării.

9.Care dintre următoarele elemente considerați că poate activa astfel de
comportamente de bullying?

47

Climatul (conflictele familale) și mediul social al familei din care
provin indivizii implicați în bullying sunt percepuți ca factori predispozan ți
31%, respectiv 35%, iar un istoric al tulburărilor de comportament (opozante,
disruptive) sunt considerate în proporție de 15%, similară cu istoricul
experienței de a fi martor la violență sau chiar victimă. Afecțiunile psihiatrice
sunt considerate posi bili activatori doar în proporție de 4%.
10.Ce credeți că înseamnă sintagma „martor al violenței”?

Jumătate dintre respondenți (50%) identifică sintagma „martor al
violenței” cu a fi martor al violenței fizice, 24% se gândesc la afectarea
dezvoltării sinelui, 20% au optat pentru „martor al violenței verbale” și 6% s –
au gândit la martorii violenței psihologice.
35%
15%
4% 15% 31% conflicte familiale
tulburari de
comportament
afectiuni psihiatrice sau
cognitive
victima a violentei
mediul social

48

11.Cum credeți că un copil poate răspunde în situația de martor al
violenței?

În situația de martor al violenței, 59% dintre chestionați consideră că un
copil răspunde la nivel comportamental, iar 37% sunt de părere că răspunsul
este unul la nivel emoțional.

12.Care dintre acestea credeți că sunt semne de avertizare că un copil a
fost martor al violenței?

49

Atunci când un copil a fost martor al violenței, 35% dintre adulții
chestionați sunt de părere că acesta manifestă mânie/neliniște sau rușine, 30%
consideră că manifestă lipsă de comportament empatic, izolându -se, 12% se
așteaptă la tulburări de atenție iar 20% cred că un copil martor al violenței
poate ajunge în situația de eșec școlar.

13.Care dintre acestea credeți că pot crește riscul ca un copil să fie
martor al violenței?

Conflictele familiale la care un copil este martor sunt cele mai des
întâlnite situații care pot crește riscul ca un copil să fie martor al faptelor de
violență (56%), dar și situația în care părinții sunt divorțați reprezintă o
situație de risc (19%), în aceeași măsură cu situația în care unul sau ambii
părinți manifestă dependență de alcool sau droguri.

50

14. Cine credeți că sunt actorii violenței?

Un procent de 54% dintre adulții chestionați consideră că actorii actelor
de violență, la care sunt victime sau martori copiii, pot fi memb rii familiei,
părinții (21%), străinii (15%) sau cunoștințe din jurul copiilor (10%).

15.Cum este nivelul dumneavoastră de cunoaștere profesională a
bullying -ului și a situației de martor al violenței?

51

Întrebați despre nivelul de cunoaștere pro fesională a bullyingului și a
situației de martor al violenței, doar 5% dintre cei chestionați consideră acest
nivel foarte adecvat, 30% spun că posedă un nivel adecvat de cunoștințe,
44% dintre adulții respondenți consideră că acesta este destul de adecva t și
21% spun că nu este adecvat nivelul de cunoștințe pe care îl dețin în
problema bullyingului.

16.Cărora dintre următoarele aspecte credeți că ar trebui să li se acorde
mai multă atenție într -un demers educațional?

Dintre aspectele care a r trebui avute în vedere într -un demers
educațional destinat prevenirii fenomenelor de bullying și a consilierii
victimelor acestuia, 36% dintre adulții chestionați consideră că ar fi necesare
standarde operaționale pentru managementul bullyingului și al v ictimelor, 34%
ar avea în vedere identificarea și managementul emoțiilor asociate violenței,
iar 29% ar pune accent pe managementul conflictului, ca soluție de combatere
a fenomenului.

52

5.2.Rezultatele descriptive pentru eșantionul general

Sinteza răsp unsurilor la chest ionar
la nivelul țărilor participante la proiectul eCARE

Din raportul proiectului eCARE57 asupra percepției bullyingului de către
adulți care își desfășoară activitatea în domeniul serviciilor educaționale și
sociale , în urma aplicării chestionar ului, s-au centralizat rezultatele pe țări
astfel:

Urmărind distribuția subiecților respondenți în funcție de gen, se observă
că în Turcia este mai ridicat numărul subiecților de gen masculin, adică
personal școlar, cadre didact ice sau experți în protecția copilului abuzat,
respectiv expert în politici educaționale. În același timp, în România,
Portugalia sau Italia, respondenții sunt majoritari de gen feminin.

57Datele au fost preluate de pe platforma Google Driv e a proiectului Erasmus+, eCA RE.
020406080100
56
22 11 12 50 34 42 44
78 89 88 50 66 58 Distribuția subiecților respondenți în funcție
de gen
Femei
Barbați

53

Graficul referitor la distribuția subiecților respondenț i în funcție de
profesie evidențiază două particularități. Una dintre particularități se refer ă la
partenerii de proiect din Portugalia, care reprezintă un ONG implicat în
problematica persoanelor discriminate și care colaborează, pentru proiectul
eCARE, c u cadre didactice din diverse școli din proximitatea lor sau alte
instituții similare. Astfel se explică de ce le -a fost dificil să respecte structura
eșantionului de subiecți chestionați. De asemenea, în cazul Spanie i, se observă
că echipa de investigație nu a respectat structura indicată pentru respondenți.
Cu toate acestea, considerăm valide răspunsurile la chestionar, întrucât acest
chestionar urmărește obținerea de informații utile privitoare la cunoștințele,
opiniile și reacțiile persoanelor care vin în contact cu fenomenul de bullying și
a situației de martor al unor fapte de violență.

54

Privind graficul nr. 1 remarcăm îngrijorarea pe care o resimt
respondenții la auzul termenului de bullying sau „martor al violenței”,
procentul d e aproximativ 50% sau chiar peste, în majoritatea țărilor, spune
multe despre incidența fenomenului. Cu toate acestea, fenomenul nu
descurajează, foarte puțini fiind cei care au răspuns că se simt fără putere la
auzul acestor termeni. Și procentul celor ca re simt supărare (aproximativ 20%
în România, Bulgaria, Grecia, 25% și peste în Spania și Turcia) și dezgust este
unul semnificativ (peste 30% în Bulgaria, Grecia și Turcia).

0102030405060708090100
43 59 67 65
25 47 47 27 21 11 16
25 20 18 30 15 16 15
25 33 31 5 6 4
25 4 1.Cum vă simțiți când auziți cuvântul bullying
sau sintagma „martor al violenței”?
Mă simt fără putere
Mă simt mânios, simt dezgust
pentru oamenii care comit
violență
Mă simt supărat
Mă simt îngrijorat

55
Întrebați despre reacția concretă la fenomenul studiat, graficul nr. 2
relevă procentajul apropiat între Turcia, România, Portugalia , pe de -o parte
(aproximativ 60% încearcă să identifice strategii eficiente de intervenție,
aproximativ 30% au în vedere examinarea problemei cu mai multă atenție și
aproximativ 10% dintr e chestionați au deja o opinie și sunt gata să o
împărtășească celor din jur) și Bulgaria, Grecia, pe de altă parte (procentul
celor care au deja o opinie trece de 20% și 37% procentul celor care spun că
încearcă să identifice strategii eficiente de interv enție ). Se remarcă Spania,
unde procentul celor indiferenți ridică semne de întrebare în legătură cu modul
în care a fost aplicat/gestionat chestionarul.

Marea majoritate a celor chestionați în privința acțiunilor considerate
adecvate atunci când sus pectează un caz de bullying sau martor al violenței
(graficul nr. 3) a considerat oportună discuția cu copiii implicați (77% Grecia,
70% România, 63% Portugalia, 51% Italia) sau discuția cu părinții copiil or
(28% Bulgaria, 27% Italia, 26% Turcia, 20% România ). Contactarea protecției
copilului/serviciilor sociale este văzută ca o soluție de 23% dintre chestionați
în Bulgaria și sub 20% în celelalte țări. Contactarea poliției ar fi o soluție
pentru 13% dintre respondenții din Turcia. La această întrebare, răspu nsurile
adulților din eșantionul spaniol sunt greu de luat în considerare.

0102030405060708090100
46 70 63
51
20 44 77 26 20
14
27
20 28 16
15 8
17 18
20 23 4 13 2 3 3
20 5 3 1
20 3 3.Care dintre aceste acțiuni credeți că sunt
adecvate când suspectați un caz de bullying sau
de martor al violenței?
Acuzații în presă
Contactarea poliției
Contactarea protecției
copilului/serviciilor sociale
Discuția cu părinții acestora
Discuția cu copiii implicați

56
Atunci când sunt întrebați despre principalii factori care pot influența un
comportament violent, cei chestionați au oferit o mare varietate de răspunsuri
(graficul nr. 4) . Pentru respondenții din România (57%), Bulgaria (49%), Italia
(45%), Grecia (41%) și Turcia (40%), factorii sociali sunt considerați de
impact major în apariția unui comportament violent. Factorii culturali au fost
bifați de 30% dintre subiecții italieni și de niciunul dintre respondenții
portughezi și greci. Mediul nativ este important pentru greci (44%) și bulgari
(37%). Factorii psihologici au fost considerați hotărâtori pentru portughezi
(81%). Din nou, răspunsul spaniolilor nu este de discutat.

La întebarea nr. 5, răspunsurile sunt variate, probabil și datorită varietății
de forme pe care le îmbracă bullyingul în complexitatea sa. Violența fizică este
identificată ca un comportament specific bullyingului de 62% dintre
chestionații din Bulg aria și doar de 4% dintre italieni. Între aceste procente se
situează răspunsurile celorlalți participanți la chestionar: 30% dintre români,
26% la greci 21% la turci etc. Poreclele sunt considerate la eșantionul din
Turcia ca un comportament specific bull yingului (33%), în timp ce la italieni
apar doar în procent de 2%. În schimb, bullyingul este identificat cu abuzul
verbal și insulta într -o măsură considerabilă în toate țările: 71% la italieni, 57%
la greci, 56% la portughezi, 49% la români și doar 22% l a bulgari. În Spania,

57

51%, și Italia, 23% dintre chestionați asociază bullyingul în primul rând cu
discriminarea și izolarea, ceea ce ne duce cu gândul la numărul mare de copii
de imigranți din școli care, probabil sunt supuși mai frecvent acestei forme de
bullying.

58
Un copil supus abuzului și brutalității/maltratării (graficul nr. 6) va
răspunde unui asemenea tratament prin manifestări la nivel comportamental, în
primul rând, consideră 54% dintre subiecții bulgari, 51% dintre româ ni și 46%
dintre turci și portughezi; la nivel psihologic consideră 51% dintre spanioli și
36% dintre greci , în timp ce 37% dintre portughezi și 34% dintre italieni
observă modificări la nivel relational atunci când un copil este abuzat.

Răsp unsurile sintetizate în graficul nr 7 întregesc imaginea despre
multitudinea de consecințe care pot să apară în cazul unui copil agresat. Luând
în calcul valorile maxime ce reies din grafic, 59% dintre italieni identifică un
copil agresat după semne fizice inexplicabile pe corp (tăieturi, vânătăi, igienă
personală precară, îmbrăcăminte neadecvată vârstei, anotimpului), în timp ce
56% dintre chestionații portughezi și 47% dintre cei din Turcia sunt avertizați
de tulburările relaționale (comportament beligera nt/provocator sau frică și
izolare) . 43% dintre adulții greci care au completat chestionarul consideră că
tulburările sentimentale (irascibilitate, depresie, hiperactivitate) pot fi un
indicator că un copil este agresat. Alte semne de comportament ca somno lență,
indolență, neliniște/jenă pot constitui un astfel de indicator consideră 34%
dintre respondenții spanioli.

59

Riscul ca un copil să fie intimidat/terorizat/hărțuit (graficul nr. 8) este
foarte ridicat dacă el are o personalitate fragil ă sau prezintă comportamente
diferite față de cele ale grupului de prieteni, consideră 83% dintre italieni, 80
% dintre portughezi, 77% dintre greci și 77% dintre spanioli. Un handicap fizic
sau psihologic reprezintă un risc ceva mai mic, consideră 34% din tre subiecții
români, 28% dintre bulgari și 21% dintre turci. Înfățișarea fizică/aspectul fizic
poate constitui un risc pentru hărțuire pentru 23% dintre spanioli și 19% dintre
români. Motive de discriminare datorită sexului apar în mică măsură doar la
turci (9%) și bulgari (3%).

60

Dintre factorii provocatori ai fenomenului de bullying, graficul nr. 9
indică conflictele familiale (38% la bulgari, 35% la români și 30% la greci) ,
mediul/contextul social (58% la italieni, 46%la turci și 36% la greci). 41%
dintre respondenții portughezi consideră că ipostaza de martor al violenței
pentru un copil poate fi un factor provocator. Într -o măsură mai mică, dar luată
în considerare de toți chestionații , tulburările de comportament pot constitui un
facto r provocator (29% în Spania, 27% în Portugalia, 20% Grecia, până la 10%
în Turcia).

61
Referitor la semnificația sintagmei „martor al violenței” (graficul nr. 10),
78% dintre subiecții din Grecia sunt de părere că se asociază cu vătămarea
dezvolt ării sinelui și al cunoașterii sociale, la fel ca 53% dintre portughezi,
48% dintre spanioli sau 46% dintre turci. Pe de altă parte, 50% dintre
chestionații din România și 43% dintre cei din Bulgaria asociază sintagma dată
cu cea de martor al violenței fiz ice. Varianta de martor al violenței verbale a
fost bifată de 37% dintre respondenții bulgari iar cea de martor al violenței
verbale de 33% dintre subiecții din Italia.

La întrebarea cu numărul 11, referitoare la modul în care un copil
răspund e când se află în situația de martor al violenței, răspunsurile majoritare
s-au împărțit între prima și ultima dintre variante , la nivel comportamental
(59% România, 58% Italia, 47% Grecia, 46% Bulgaria, 44% Portugalia și 26%
Spania) și la nivel emoțional (57% Spania, 49% Portugalia, 40% Italia, până
la 26% Grecia) . Celelalte variante au fost puțin alese, 18% la nivel social
(Grecia), la nivel cognitiv 16% (Turcia), 16% la nivel fizic (Bulgaria).

62

La fel ca și în cazul victimei bullyingului, există semne care ne pot
avertiza că un copil este/a fost martor al violenței (graficul nr. 12 ). Ele pot să
se manifeste simultan sau independent, iar apariția acestor semne trebuie să
dea de gândit adulților din preajma copiilor. Astfel, mânia/neliniștea /rușinea
atrag atenția a 51% dintre intervievații turci, 47% bulgari și 41% greci. Lipsa
comportamentului empatic (izolarea) la un copil constituie semnal de alarmă
pentru 56% dintre chestionații portughezi, 50% spanioli și 45% italieni, în timp
ce simptom ele psihosomatice, împreună cu tulburările de atenție și eșecul
școlar, alarmează restul de aproximativ 30% dintre respondenții din fiecare
eșantion.

63
Graficul nr.13 redă cu claritate ideea că un copil care trăiește într -un
mediu defavorizat este supus unui risc major de a fi martor al violenței
familiale. Astfel, dintre variantele avute la dispoziție, conflictele familiale au
fost bifate de 63% dintre respondenții italieni și spanioli, 62% portughezi, 56%
români, 54% turci . 40% dintre subiecții g reci au văzut un factor de risc în
tulburările psihiatrice ale unuia dintre părinți, la fel ca 27% dintre portughezi.
Și dependența de alcool sau/și droguri a unuia dintre părinți favorizează
apariția unor situații conflictuale la care copilul poate fi mar tor, au considerat
subiecții din toate țările, chiar dacă într -o măsură mai mică: între 23% , cei din
Bulgaria , și 11% din Portugalia. Situația în care un copil are părinții divorțați
este una cu risc de apariție a unor conflicte la care copilul să fie mart or, au
opinat 33% dintre respondenții din Bulgaria, 19% dintre români și 10% dintre
chestionații din Turcia.

Graficul nr. 14 evidențiază faptul că actorii violenței sunt receptați ca
fiind , de cele mai multe ori, chiar părinții, membrii famil iei sau cunoștințe și
mai puțin străinii. Astfel, părinții sunt identificați ca actori ai violenței pentru
54% dintre subiecții din România, 44% pentru cei din Spania și peste 30%

64
pentru respondenții din celelalte țări, cu excepția portughezilor care asimi lează
actorii violenței cu simple cunoștințe din anturajul victimei, în proporție de
87%, la fel ca și 54% dintre greci sau 40% dintre spanioli. Părinții sunt
recepționați ca actori ai violenței în 41% din cazuri în Italia, 34% în Bulgaria și
30% în Turcia . Străinii pot fi și ei actori ai violenței în proporție de 24% în
Turcia, 15% în România și sub 10% în Italia, Spania, Bulgaria și Grecia.

Îndemnați să -și autoevalueze nivelul de cunoaștere profesională a
fenomenului de bullying și a situaț iei de „martor al violenței” (graficul nr.15),
adulții chestionați s -au considerat buni cunoscători ai fenomenelor alegând
„Adecvat” 67% în Bulgaria, 53% în Italia și 43% în Grecia. „Destul de
adecvat” au ales 56% în Portugalia, 48% în Spania, 44% în Român ia, 41% în
Italia. În schimb, 39% dintre respondenții din Turcia consideră că nu este
adecvat nivelul de cunoaștere a fenomenelor enunțate, la fel ca 26% dintre
adulții chestionați în Spania și 21% în România. În mică și foarte mică măsură
respondenții con sideră ca fiind „Foarte adecvat” nivelul de cunoștințe în
privința fenomenelor puse în discuție: 15% în Bulgaria, 10% în Grecia, 5% în
România și Turcia și sub 5% în Spania, Portugalia și Italia.

65
Având în vedere structura enunțată a eșantionului de chesti onați din
fiecare țară parteneră în proiect (30 de profesori, 30 de asistenți sociali,
psihologi și personal medical, 10 experți în domeniul prevenirii abuzului față
de copii și copii cu cerințe educative speciale, 10 factori de decizie la nivel
național î n domeniul politicilor educaționale) , adică persoane care vin în
contact nemijlocit cu copiii și cu problemele cu care aceștia se confruntă în
mediul școlar dar și în familie și societate, pe de o parte, și răspunsurile ofe rite
la întrebarea de mai sus, pe de altă parte, se evidențiază necesitatea de a oferi
adulților ajutor în gestionarea promptă și eficientă a fenomenului de bullying,
pentru a putea, la rândul lor, să -i ajute pe copii în demersul educațional .

Chestionați în legătură cu opin ia despre aspectele prioritare într -un
demers educațional care să sprijine lupta împotriva fenomenului de bullying
(graficul nr. 16), r espondenții au identificat necesitatea creării unor standarde
operaționale pentru managementul bullyingului (50% Spania, 44% Portugalia,
41% Italia, 36% România) , în timp ce 43% dintre cei chestionați în Grecia văd
ca prioritară identificarea și managerierea emoțiilor asociate cu actele de

66
violență, la fel ca 34% în România și Italia. În același timp, 39% dintre
subiecții d in Turcia ar acorda mai multă atenție analizei psihologice și a
aspectelor relaționale ale actelor de violență. Managementul conflictului este
identificat ca prioritar de către 30% dintre respondenții din Spania, 29% din
România sau 20% din Bulgaria.
Concluzionând, putem spune că demersurile educaționale îndreptate în
direcția prevenirii violenței școlare, î n țările europene implicate în acest
proiect , există doar în mică măsură și ele necesită îmbunătățiri, completări,
adaptări la situațiile concrete care apar, pentru că fenomenul de bullying și
aspectele pe care le implică se află într -o dinamică permanentă iar adulții
responsabili să asigure un climat de siguranță în școală, pentru fiecare copil,
trebuie să fie foarte bine pregătiți să gestioneze situați ile de bullying.

67
CONCLUZII

Viitorul oricărei societăți stă în copii și în educația acestora, pentru că,
așa cum spune a Sfântul Alois Scrosoppi, „un copil trebuie să fie pentru noi
mai sacru decât prezentul, deoarece copilul este viitorul . Prezentul nu -l putem
schimba. El se compune din lucruri deja făcute, din oameni deja făcuți. Să ne
străduim de aceea să îmbogățim viitorul, deoarece o putem face, pregătindu -i
brațe active și inimi modelate după valorile creștine”58.
Sfântul Vasile cel M are afirmă despre caracterul copiilor că „este
nesupus, dar și modelator și delicat” , iar „sufletul este ușor de modelat și
delicat și ca ceara se răcește repede și trasează deasupra ei, ușor, formele ce
se impun, căci pentru fiecare lucru bun trebuie să se consacre în întregime”59
Rolul Bisericii și al preotului în educație este unul esențial în formarea
caracterului moral, după cum afirmă și Părintele Mihail Bulacu: ,,caracterele
nu se pot forma printr -o morală filosofică , ci printr -o morală creștină”60.
Atât în familie cât și în școală preotul aduce cuvântul Domnului și
propovăduiește idei înălțătoare de pace, iubire față de aproapele, de toleranța,
smerenia, iertarea etc. „Omul de ieri, de azi și mâine, a avut, are și va avea
nevoie de spiritualitate r eligioasă! Or, spiritualitatea religioasă se transmite
începând cu familia, continuând cu grădinița, școala generală, gimnaziul,
liceul, facultatea, și pe tot parcursul vieții.” 61
Pornind de la cunoașterea problemelor existente în mediul școlar, se
impune identificarea unor strategii eficiente de intervenție în protecția
copilului. În acest sens, participând la activitățile proiectul ui european
Erasmus+, prezentat parțial mai sus , cercetarea a scos în evidență necesitatea

58 Sfântul Alois Scosoppi în http://rocaadriana.blogspot.ro/2014/01/ , accesat în 22 iunie 2017.
59 Stelian Gomboș, Învățătura Sfântului Vasile cel Mare despre educația tinerilor și pastorația creștinilor , în
Teologie și spiritualitate în operele Sfințilo r Vasile cel Mare și Grigore din Nazianz (coordonator Pr. Lect.
Univ. Dr. Călin Ioan Dușe), Editura Galaxi a Gutenberg, Târgu Lăpuș, 2013, p.159.
60Părintele Mihail Bulacu, Op. cit , p.133 .
61Nicu Gavriluț ă, Religie și violență în Europa seculară , Editura Uni versității „A.I.Cuza”Iași, București, 2016,
p. 288.

68
elaborării unor standarde operaț ionale pentru managementul conflictului și a
bullyingului în școală.
Proiectul eCARE are ca finalitate tocmai un astfel de suport teoretic și
practic ce va fi tradus, tipărit în limbile țărilor implicate în proiect și publicat în
limba engleză pe site -ul Comunității Europene, pentru a putea fi accesat liber
de toți cei interesați de problematica bullyingului.
Ca adulți responsabili pentru viitorul nostru și al copiilor noștri, trebuie
să „căutăm să ne implicăm în cultura contemporană după specificul
problemelor și provocărilor de azi, pentru a revigora acele valori perene care
au stat la baza construcției culturale a Europei creștine, fie aceasta din Vest
sau din Est, din Nord spre Sud, catolică, protestantă sau ortodoxă.”62

62 P.S.Dr.Virgil Bercea , Op.cit. , p.7.

69
ANEXE

ANEXA 1
CHESTIONAR DE EVALUARE

Scopul nostru este acela de a obține informații utile legate de
cunoștințele, diferitele opinii și reacții ale persoanelor care vin în contact cu
fenomenul de bullying și a situației de martor al unor fapte de violență. Printr –
un pachet de cercetare/evaluare/examinare care include următorul chestionar,
putem identifica scopurile și strategiile eficiente de intervenție în protecția
copilului. Cercetarea poate ajuta la monitorizarea răspunsului oricărui grup de
oameni care au contact cu copiii. Chestionarul nu a fost structurat cu întrebări
corecte sau greșite, ci dorește doar să identifice răspunsul care e cel mai
probabil să reprezinte opinia dumneavoastră în legătură cu acestă problemă.
Iată de ce, atunci când s -au formulat întrebă rile s -au luat în considerare diferite
puncte de vedere și perspective. Este, de asemenea, ANONIM și OPȚIONAL.
Bifați unul dintre posibilele răspunsuri la fiecare întrebare.

Notă: „ Bullying ” este un termen complex care definește un
comportament repetat d e intimidare, hărțuire verbală, fizică sau psihologică.

Sex: M  F 

Profesie:

 Cadru didactic
 Personal școlar
 Expert în protecția copilului abuzat
 Expert în domeniul politicilor educaționale

70
1. Cum vă simțiți când auziți cuvântul bullying sau sintagma „martor al
violenței”?
 Mă simt îngrijorat
 Mă simt supărat
 Mă simt mânios, simt dezgust pentru oamenii care comit violență
 Mă simt fără putere
2. Care este reacția dumneavoastră când auziți vorbindu -se despre
bullying sau martor al violenței?
 Le prezint opi nia oamenilor din jurul meu
 Încerc să examine z problema cu mai multă atenție
 Încerc să identific strategii eficiente de intervenție
 Nu fac nimic specific
3. Care dintre aceste acțiuni credeți că sunt adecvate când suspectați un
caz de bullying sau de martor a l violenței?
 Discuția cu copiii implicați
 Discuția cu părinții acestora
 Contactarea protecției copilului/serviciilor sociale
 Contactarea poliției
 Acuzații în presă
4. Care credeți că sunt principalii factori care pot influența un
comportament violent?
 Sociali
 Culturali
 Mediul nativ
 Genetici
 Psihologici

71
5. Care crede ți că sunt comportamente specifice bullying -ului?
 Violență fizică
 Porecle
 Abuz verbal și insultă
 Discriminare și izolare
6. Cum credeți că poate răspunde un copil abuzului și brutalității/
maltratării?
 La nivel verbal
 La nivel comportamental
 La nivel psihologic
 La nivel relațional
7. Care sunt semnele care avertizează/atenționează că un copil este
agresat?
 Semne fizice inexplicabile (tăieturi, vânătăi, igienă personală precară,
îmbrăcăminte neadecvată…)
 Semne de comportament (somnolență, indolență, neliniște/jenă…)
 Dificultăți de învățare (lipsa atenției/concentrării, eșec școlar…)
 Tulburări sentimentale (irascibilitate, depresie, hiperactivitate…)
 Tulburări relaționale (comportament beligerant/provocator s au frică și
izolare)
8. Care dintre acestea credeți că pot face să crească riscul de a fi
intimidat/ terorizat/ hărțuit?
 Discriminare sexuală
 Handicap fizic sau psihologic
 Înfățișarea fizică/ aspectul fizic
 Personalitate fragilă sau comportamente care sunt di ferite față de cele ale
grupului de prieteni

72
 Părinți divorțati
 Nici una dintre acestea
9. Ce credeți că poate provoca fenomenul de bullying ?
 Conflicte familiale
 Tulburări de comportament
 Tulburări psihiatrice/ disonanță cognitivă
 Martor al violenței
 Mediul/ contextul social
10. Ce credeți că înseamnă sintagma „martor al violenței”?
 A fi martor al violenței fizice
 A fi martor al violenței verbale
 A fi martor al violenței psihologice
 Afectarea/ vătămarea dezvoltării sinelui și al cogniției/ cunoașterii sociale
11. Cum credeți că un copil poate răspunde în situația de martor al
violenței?
 La nivel comportamental
 La nivel social
 La nivel fizic
 La nivel cognitiv
 La nivel emoțional
12. Care dintre acestea credeți că sunt semne de avertizare că un copil a
fost martor al violențe i?
 Mânie/ neliniște/rușine
 Izolare/ lipsa comportamentului empatic
 Simptome psihosomatice

73
 Tulburări de atenție
 Eșec școlar
13. Care dintre acestea credeți că pot crește riscul ca un copil să fie
martor al violenței?
 Să aibă părinți divorțați
 Conflicte familial e
 Tulburări psihiatrice/ disonanțe cognitive ale unuia sau ale ambilor părinți
 Dependență (alcool, droguri…) a unuia sau a ambilor părinți
14. Cine credeți că sunt actorii violenței?
 Părinții
 Membrii familiei
 Cunoștințe
 Străini
15. Cum este nivelul dumneavoastră de cunoaștere profesională a
bullying -ului și a situației de martor al violenței?
 Foarte adecvat
 Adecvat
 Destul de adecvat
 Nu este adecvat
16. Cărora dintre acestea credeți că ar trebui să li se acorde mai multă
atenție într -un demers educațional?
 A identific a și a manageria emoțiile asociate cu actele de violență
 Managementul conflictului
 Analiza psihologică și a aspectelor relaționale ale actelor de violență
 Standarde operaționale pentru mangementul bullying -ului și a situației de
martor al violenței

74
BIBLI OGRAFIE

IZVOARE
Biblia sau Sfânta Scriptură (tipărită sub îndrumarea și cu purtarea de grijă a Prea
Fericitului Părinte Teoctist, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, cu aprobarea
Sfântului Sinod), Editura IBMBOR, București, 2002.

OPERE ALE SFINȚILOR PĂ RINȚI
Sfântul Ioan Gură de Aur Mărgăritare, Cuvinte ale Sfântului Ioan Gură de Aur și
ale multor Sfinți și Dascăli , Editura Cartea Ortodoxă,
București, 2010.
Sfântul Simeon Noul Teolog Mărgăritare, Cuvinte ale Sfântului Ioan Gură de Aur și
ale multor Sfinți și Dascăli , Editura Cartea Ortodoxă,
București, 2010.

CĂRȚI, STUDII ȘI ARTICOLE
 Armstrong, John, de Botton, Alain, Arta ca terapie , traducere de Bogdan Lepădatu,
Editura Vellant, București, 2014;
 Bercea, Virgil, P.S.Dr., Cuvânt înainte , în Secula rizarea și Europa contemporană ,
coordonatori științifici Pr. Lector Univ. Dr. Călin Ioan Dușe și Pr. Conf. Univ. Dr.
Alexandru Buzalic, Editura Galax ia Gutenberg, Târgu Lăpuș, 2011;
 Bulacu, Mihail, pr., Pedagogia creștin -ortodoxă , Editura Școala Brâncoven ească,
Constanța, 2009;
 Buzalic, Alexandru, Teologia transcendentală , Editura Logos ’94, Oradea, 2003 ;
 Buzalic, Alexandru, Buzalic, Anca, Psihologia religiei , Editura Galaxia Gutenberg,
Târgu Lăpuș, 2010;
 Cricovean, Mircea, Sfântul Vasile cel Mare – garan t al unității creștine , în Teologie
și spiritualitate în operele Sfinților Vasile cel Mare și Grigore din Nazianz ,
coordonator științific Pr. lect. univ. dr. Călin Ioan Dușe, Editura Galaxia Gutenberg,
Târgu Lăpuș, 2013;
 Dumitrescu -Bușulenga, Zoe, Maica B enedicta, Să nu pierdem verticala , Editura
Nicodim Caligraful, 2013;
 Dușe, Călin, Ioan, Importanța familiei în scrierile Sfinților V asile cel Mare și

75
Grigore din Nazianz , în Teologie și spiritualitate în operele Sfinților Vasile cel Mare
și Grigore din Naz ianz (coordonator Pr. Lect. Univ. Dr. Călin Ioan Dușe), Editura
Galaxia Gutenberg, Târgu Lăpuș, 2013;
 Dușe, Călin, Ioan, pr.lect.univ.dr., Viața duhovni cească după Sfântul Simeon Noul
Teolog și integrarea lui în spiritualitatea răsăriteană , Editura LOGOS ’94, Oradea,
2007.
 Eliade, Mircea, Istoria credințelor și ideilor religioase , Editura Științifică și
Enciclopedică, București, 1986;
 Erdei, Miron, Religia și cultura în contextul integrării europene , în Secularizarea și
Europa contemporană , coordonatori șt iințifici Pr. Lector Univ. Dr. Călin Ioan Dușe
și Pr. Conf. Univ. Dr. Alexandru Buzalic, Editura Galax ia Gutenberg, Târgu Lăpuș,
2011;
 Gavriluță, Dinu, Dima, Nicolae, Mihalache, Sorin, Religie și violență în Europa
seculară , Editura Universității „A.I.Cuz a”Iași, București, 2016;
 Gomboș, Stelian, Învățătura Sfântului Vasile cel Mare despre educa ția tinerilor și
pastorația creștinilor, în Teologie și spiritualitate în operele Sfinților Vasile cel
Mare și Grigore din Nazianz (coordonator Pr. Lect. Univ. Dr. C ălin Ioan Dușe),
Editura Galaxia Gutenberg, Târgu Lăpuș, 2013;
 Ionescu, M., Chiș, V., Pedagogie , Editura Presa Uni versitară Clujeană, ClujNapoca,
2001;
 Mladin, Nicolae, Dr.Dr.h.c., Studii de teologie morală , Editura Arhiepiscopiei, Sibiu,
1969;
 Yannara s, Christos, Libertatea moralei , Editura Anastasia, București, 2004;

WEB BIBLIOGRAFIE
 http://archive.beatbullying.org/index.html
 http://bullyproofclassroom.com/great -anti-bullying -activities
 http://enciclopedie.citatepedia.ro/index.php?c=toleran%FE%E3
 http://ing.tabby.eu/
 http://rocaadriana.blogspot.ro/2014/01/
 http://salvaticopiii.ro/upload/p000600010001_Salvati%20Copiii_Raport%20bullyin
g.pdf
 http://stop -bullying.sch.gr

76
 http://www.anti -bullyingalliance.org.uk/home.aspx
 http://www.beatbullying.org/parent s-and-carers/resources/
 http://www.beatbullying.org/teachers -and-professionals/resources/
 http://www.dge.mec.pt/saude -mental -e-prevencao -da-violencia
 http://www.eyesonbullying.org
 http://www.gandul.info/stiri/o -statistica -simpla -scoate -la-iveala -un-fenom en-
periculos -din-scolile -din-romania -cum-ajung -3-din-10-copii -victime -15304492
 http://www.kivaprogram.net
 http://www.olweus.org
 http://www.ortodoxiatinerilor.ro/fapte -bune/iertarea/18936
 http://www.parintibuni.ro/index.php/Psihoeducatie/strategii -validate -stiitific -de-
preventie -a-fenomenului -de-bullying -in-scoala.html
 http://www.psp.pt/Pages/programasespeciais/escolasegura.aspx?menu=4
 http://www.telefonulcopilului.ro/uploaded/stop%20bullying/ASOCIATIA_TELEFO
NUL_COPILULUI_GHID_PROFESORI.pdf
 http://www.uco.e s/laecovi/conred
 http://www.youtube.com/beatbullying
 https://ro.wikipedia.org/wiki/Abuz_asupra_copilului
 www.crestinortodox.ro/religie/sfanta -scriptura -126460.html
 www.safesocialmedia.eu
 www.smontailbullo.it