Privatizarea este un subiect extrem de dezbătut și care suscită tot timpul interesul unui [600555]

Bradea Marius Constantin Lucrare de Licență
1

ABSTRACT

Privatizarea este un subiect extrem de dezbătut și care suscită tot timpul interesul unui
cercetător al științelor politice. Peste tot în lume la un moment dat s -a vorbit sau urmează să se
aducă în discuție privatizarea. Într -o formă sau al ta procesul de privatizare înseamnă o
conștientizare a individului asupra rolului său în societate și încercarea acestuia de a participa și
a se reprezenta singur în asemenea procese, luând statului atribuția de a fi singurul actor care
decide asupra organ izării mijloacelor de producție și făcând din acest lucru un salt important în
ceea ce privește evoluța noastră ca și indivizi în viața economico -socială. Analizând legislația
care permite acest lucru vom putea î nțelege în ce măsură acest se dorește a se r ealiza cu adevărat
sau este doar un alt mijloc prin care atenția noastră este îndreptată în altă direcție de cei care
dețin frâiele puterii într -o anumită perioadă de timp.

Cuvinte cheie : Privatizare, legislație, tranziție democratică, consolidare democr atică, evoluție
legislativă, capitalism, metode de privatizare, proprietate privată, democrație

Bradea Marius Constantin Lucrare de Licență
2

INTRODUCERE
În cadrul acestei cercetări imi propun să urmăresc evoluția/involuția cadrului legislativ din
România în materie de privatizare.
Această cercetarea pleacă din dorința de a descoperii dacă există legătură între procesul
de privatizare, analizat din prizma legilor rezultate, si procesul de tranziție spre democrație
respectiv consolidare democratică. Imi propun să evidențiez acele teorii rele vante cu privire la
privatizare și modul în care acestea au reuși să se transpună în practică.
Privatizarea , înțeleasă ca și un mecanism prin care proprietățile din patronajul unui stat
sunt scoase pe piața liberă cu scopul de a fi vândute unui întreprinz ător privat duce de cele mai
multe ori la numeroase dispute: pe de o parte cei care doresc ca acest proces să se realizeze, iar
pe de cealaltă parte, cei care au unele rețineri sau se împotrivesc întru totul. Pentru a stopa aceste
păreri divergente, rolul legiuitorului este acela de a crea un cadru legal corect și care să fie în
concordanță cu cerințele de la nivelul pieței. În acest sens imi propun să analizez aceste legi, date
de Parlamentul României (sau după caz, Ordonanțele de Urgență, emise de Guvern) , care vin în
lămurirea acestui amplu proces.
Totodată, doresc să fac ș i o scurtă analiză a fenomenului de privatizare din Europa
Centrală și de Est urmărind în principiu metodele prin care mai multe state din această regiune au
decis să înceapă privatiza rea.
Vreau să văd care sunt aceste metode de privatizare?, cum se diferențiază între ele? și cel
mai important, care sunt avantajele și dezavantajel e fiecărei metode în parte? Făcând acest lucru,
voi avea o viziune sinoptică asupra metodelor ce au fost tr ecute de către legiuitor în aceste legi

Bradea Marius Constantin Lucrare de Licență
3 ca fiind viabile a se aplica în procesul de privatizare din România. Aceste legi vor fi analizate
atât individual cât și comparativ între ele , cu scopul de a observa acele modificări pe care fiecare
lege le propune f ață de legea precedentă.
Nu în ultimul rând, vreau vă dacă au existat variațiuni în actul de legiferare în funcție de
schimbarea majorității parlamentare ori dacă a existat o continuitate în acest domeniu. Raportat
la acest lucru doresc să aflu de ce în R omânia începerea privatizării a fost legiferată pentru prima
dată de o majoritate socialistă și care au fost aceste raționamentele acestei decizii încât s -a creat o
neconcordanță între prevederile ideologice și legile rezultate.
În finalul acestei cercetă ri voi realiza o parte în care voi explica în ce măsură legislația
privitoare la privatizarea din România a avut sau nu impact asupra procesului de tranziție și de
consolidare democratică.

Bradea Marius Constantin Lucrare de Licență
4

CAPITOLUL 1

I. Privatizarea. Oviziune sinoptică

În cuprinsul acestui capitol voi realiza o sinteză a principalelor texte de specialitate care
tratează problema tranziției și care au fost implicațiile legislative în ceea ce privește demara rea
procesului de privatizare în România după 1989. Am amintit acele lucrări care aduc în discuție
factorul normativ dar și autorii care analizează această problemă plecând de la factorul empiric și
încercând să vadă dacă există vre -o legătură invers cauza lă între procesul de privatizare și
procesul de elaborare a legislației din acest domeniu. Autorii selectați fac ecest lucru recurgând
la comparația cu alte state din Europa Centrală și de Est, fiecare dintre aceștia încercând să
găseasească o explicație coerentă cu privire la acest proces. Ordinea prezentării lucrărilor este
una fenomenologi că având prima parte în care regăsim aspecte generale privind fenomenul de
tranziție și consolidare democratică, urmând ca în ce -a de-a doua parte să urmăresc acele tr atate
care tratează mai specific această problemă.
1.Sfârșitul unei Ere
Odată cu căderea comunismului în Europa Centrală și de Est este marcată și sfârștul unei
ere în politica mondială. S -a colapsat sistemul bi -polar și s -a încercat crearea unei stabilit ăți
statale la nivel international. Acest lucru s -a droit a se realiza printr -oeconomie mondială care să
poată fi competitivă, în acest sens globalizarea jucând un rol extreme de important (Herman
1996). Principala transformare care era necesară odată cu căderea comunismului a fost

Bradea Marius Constantin Lucrare de Licență
5 reformarea economiei, prin modificarea vechii legislații cu una construită pe principii neo –
liberale. Cel puțin acest lucru s -a droit initial.
Plane efectuează un studiu în anul 1997 în care analizează efectul investițiilor asup ra
creșterii economice în 35 de țări aflate în dezvoltare. A ajuns la concluzia că, într -adevăr,
impactul privatizării asupra creșterii economice este unul pozitiv, mai ales atunci când
privatizarea are loc în infrastructură sau industrie.
Studiul efectuat de Djankov și Murrell1 în 2002 arată că impactul privatizării asupra
performanței companiilor a fost pozitiv și semnificativ, dar nu în fiecare aspect. Aceștia arată că
pentru a măsura eficiența, trebuie examinată natura și caracteristicile noilor proprie tari. Autorii
aduc dovezi potrivit cărora privatizarea către investitori locali crește performanța. De asemenea,
aceștia argumentează că nu există dovezi concludente pentru a demonstra că performanța unei
companii crește atunci când este utilizată metoda M EBO în detrimentul altor metode de
privatizare (Vezi Capitolul 2) și întreprinderea este preluată de oameni din interior. Mai mult,
cercetătorul trebuie să analizeze și mediul instituțional și de afaceri în care are loc privatizarea.
Un studiu din anul 2 007, realizat de către David Lane și Martin Myant2, despre tipurile de
capitalism din țările post -comuniste afirmă că țări precum : Slovenia, Republica Cehă, Polonia,
Ungaria, Slovacia, Estonia, Lituania, Letonia, România dezvoltaseră deja condițiile necesa re
unui capitalism mondern.
Knell și Srholec afirmă că "unul dintre motivele pentru care cele mai multe țări post –
socialiste apar în spectrul liberal este pentru că au ales o cale liberală de tranziție către o
economie de piață". Autorii oferă ca exe mplu de economii de piață coordonate Slovenia, și
Estonia ca economie liberală.
2.Situația românească
În cazul României lucrurile au fost puțin mai diferite. Guvernările din 1990 până în 1996
pot fi caracterizate ca fiid guvernări de tipul neo -comunist, deoarece legislația din această

1 Djankov, Murrell.Enterprise Restructuring in Transition:A Quantitative Survey. 2002. Accesat la
http://www.wto.org/english/forums_e/public_forum_e/ruggie_embedded_liberalism.pdf în ianuarie 2015 .
2 Horibayashi. Book review. Varieties of C apitalism in Post -Communist Countries. The Journal of Comparative
Economic Studies, Vol. 3, 2007

Bradea Marius Constantin Lucrare de Licență
6 perioadă nu a droit trecerea întru totul de la sistemul communist la un sistem capitalist. Acesta
fiind și motivul pentru care avem o întârziere a procesului de democratizare (Linz and Stepan
1996; Crăițoiu 1996). P rincipalii pași făcuți spre reformarea sistemului politic și economic sunt

făcuți după ce Convenția Democratică din România câștigă alegerile electorale. Această
formațiune avea o convingere puternic neo -liberală iar printre măsurile importante luate d e
aceștia regăsim: Acorduri cu instituțiile financiare de la nivel international (FMI, Banca
Mondială, BERD).
Totodată această carte descrie „frământările legislative” prin care a trecut România din
1990 și până în 2001. Sunt analizate cu lux de amănunte acele pârghii care au fost stabilite prin
care era delimitat rolul statului în cee ace privește procesele economice (în principal) dar și cele
politice. Autoarea analizează două componente majore asupra transformării post -comuniste a
României: reconstrucți a clasei politice ca și o clasă politică democratizată (sau mai bine spus în
process de democratizare) și renunțarea la mecanismele planificării economice dar și politice în
favoarea sistemului deschis de piață.
Sunt analizate influențele aduse de către instituțiile internaționale asupra politicilor
interne și rolul jucat de Uniunea Europena în procesul de pre -aderare a României. Sunt analizate
cele cinci runde consecutive de alegeri (din 1990 si până în 2001) și abilitatea acestor partied de
a guverna. Î n momentul publicării acestei cărți România încă nu aderase la Uniunea Europeană.
Însă concluziile la care ajunge autoarea sunt optimiste și plasează România pe drumul cel bun
pentru a finalize cu success procesul de aderare (Pop, 2006)
În „Political Ident ity in Post -Communist Romania: Between East and West ”, autoarea
realizează o analiză critică și încearcă să configureze o imagine a României post -decembriste din
punctual de vedere a tranziției spre democrație și anume trecerea de la „democratic socialist
state” la „liberal democracy”(Păvălan, 2014). Analizează schimbările fundamentale survenite la
nivelul instituților urmărind acele perioade de tranziție în care România a avut și păreri polarizate
privind Estul și Vestul.

Bradea Marius Constantin Lucrare de Licență
7 Odată cu căderea zidului berlinul ui și dizolvarea Pactului de la Vasșovia, s -a consemnat
un punct de cotitură pentru țările din Europa Centrală și de Est. România după anul 1989 a
început procesul de democratizare îmbrățișând o reformă incrementală în cee ace privește
procesul legislat iv precum și implicațiile acestuia în partea economică. Cu toate acestea, există

numeroși critici care susțin că reforma din România este una care nu a conturat o „coloană
vertebrală”(Hințea, 2006) în jurul căreia să se contureze această reformă, nu a ex istat o viziune
strategică în acest sens iar materializarea politicilor nu au fost dintre cele mai coerente.
Democrația Românească după 1989 este inevitabil legată de economie și de procesul prin
care s -a trecut de le economie centralizată la economie de p iață. Avem așadar o tranziție atât a
regimului politic precum și a modului de organizare economică. Prima formațiune care a preluat
puterea în România (Frontul Salvării Naționale) a încercat să adopte legii prin care se urmărea o
macrostabilitate economică (acest lucru s -a întâmplat în primi doi ani) însă aveam o proastă
organizare, iar lipsa de experiență sau de viziune, sau pur și simpu incompetența a făcut ca
procesul de tranziție să fie unul lent, iar precauția cu care adoptam puținele reforme economic e a
făcut România să poată să își definească clar direcția în care dorește să se îndrepte.
Reformele structurale ne -au poziționat cu o ușoară întârziere de tranziție, raportat la
celelalte state din ECE (Polonia, spre exemplu) iar performanțele economice au fost sărace. În
1996 România începe să -și schimbe viziunea și să adopte o legislație prin care ne îndreptam spre
un sistem „pro -market” care punea un puternic accent pe privatizare și pe restructurarea
întreprinderilor la care statul rămânea acționar m ajoritar. Un alt punct de cotitură în cadrul
legislației îl reprezintă parteneriatul cu Uniunea Europeană în ceea cee privește aderarea
României la structurile Internaționale (NATO și UE).
Acest lucru a făcut ca România să accelereze reformele „de dreapta ” (privatizările
intreprinderilor de stat fiind o condiție primordială). Acestea fiind principalele momente
surprinse de autor în ceea ce privește evoluția legislației din România precum și a modului în
care aceasta a suferit modificări de la guvernare la guvernare.

Bradea Marius Constantin Lucrare de Licență
8 3.Factor ii da influență a tranziției românești
În final prin aceste lucrări, eu am încercat să scot în evidență acei factori importanți care
au influențat tranziția în România dar și outputurile pe care aceștia le -au produs.Din acest punct
de vedere este foarte important să vedem care sunt acele mecanisme legislative care au făcut ca
România să parcurgă acest drum al tranziției mai lent decât celelalte state din Europa Centrală și
de Est. (lucru care a fost punctat de aproape toți autorii). Din acest punct de vedere analizarea

legislației post 1989 este foarte importană, deoarece mare parte din răspunsurile de care avem
nevoie le găsim acolo.
În perioada de tranziție au fost adoptate un număr extrem de mare de acte legislative,
mare parte di ntre acestea venind să stabilească atribuțiile administrației publice de la nivel
central (Guvern, Parlament) dar și la nivelul administrației locale încercând să stabilească
diferențieri între partea regională și partea județeană. Aceste acte legislative veneau să
stabilească metoda de descentralizare precum și cea de deconcentrare.
După căderea regimului communist cadrul juridic general privind rolul administrației a
fost stabilit prin decretul lege nr 93 din 7 februarie 1990 de către Consiliul Frontulu i Salvării
Naționale. În continuare, autorul arată cele mai importante acte normative adoptate în acest sens
precum și modul în care acestea au influențat procesul de tranziție din România. În momentul
redactării acestei lucrări principalele puncte în juru l cărora era axată atenția erau: acte normative
privind Regionalizarea precum descentralizarea dar și privatizarea întrep rinderilor cu capital de
stat. La fel ca și Nunberg, autoarea ajunge la concluzia că România abordează un model
incrementalist lucru c are explică rata mare de acte legislative într -un anumit domeniu dar și rata
scăzută de îndeplinire a politicilor publice. (Georgescu, 2014)

4.Implicațiile privatizării în procesul de Tranziție în Europa Centrală și de Est
Barbara Nunberg e ste de părere că majoritatea țărilor din Centrul și Estul Europei odată
cu începerea tranziției de la sistemul socialist la cel capitalist s -au produs schimbări

Bradea Marius Constantin Lucrare de Licență
9 semnificative în structura și natu ra statului. În acest proces de transformări radicale (trec erea de
la proprietate comună la proprietate privată) a fost necesară schimbarea și în rândul
administrațiea , fie că vorbim de administrația central ă fie că vorbim de administrația locală.
Cu toate acestea , acest proces a fost unul foarte lent iar rezulta tele s -au materializat
foarte greu. Această tranziție a fost caracterizată ca fiind un process continuu și incremental iar
schimbările de tip „big bang” au fost mai puține sau au lipsit in cea mai mare parte a acestor
sectoare. Nunberg analizează un număr de cinci țări din ECE (Polonia, România, Ungaria, Rusia,
Germania). A ales aceste țări deoarece Polonia și Ungaria au fost țările cu cea mai avansată
administrație după căderea comunismului, România pe de cealaltă parte a fost caracterizată ca

fiind țara cu reforme administrative mai lente și mai puține, Rusia, focalizânduse pe leadershipul
de la centru (în perioada realizării acestui studio Rusia tindea să devină o democrație) iar
Germania, urmărind procesul de unificare a RDG cu RFG, fiind astfel un caz unic cu niște
outputuri d intre cele mai favorabile realizării unei democrații complet funcționale.
Acestea au fost ipotezele de la care a plecat în realizarea acestei cercetări. Rezultatele la
care a ajuns au confirmat mai mult sau mai puțin aceste ipotez e. În cazul României (acesta este
subiectul meu de analiză) ipoteza a fost confirmată, și s -a instalat o reformă de tip „embrion” în
care administrația fiind singura forță care putea modifica direcția pe care urma să o parcurgă
România. Odată cu instalare a unui nou govern în 1996 se pare că lucrurile au început să capete
un alt contur. (ac eastă cercetare este realizată pâ nă la alegerile din 1996 din România).
Acest volum încearcă așadar să ne furnizeze, utilizând probele accesibi le, cât de
important este proces ul de tranziție și în câte direcții o poate lua administrația în funcție de
rezultatele la care se dorește să se ajungă. (Nunberg, 1999)
În lucrarea „Does privatization raise productivity ?”, J. David Brown , John S. Earle și
Álmos Telegdy analizează patru țări din ECE (România, Ungaria, Ukraina și Rusia) și urmăresc
procesul de privatizare din aceste țări în scopul de a decoperii unde s -a dovedit a fi un succes și
unde acesta s -a transformat într -un eșec ori qvasi -eșec. Odată cu căderea blocului com unist din
Europa centrală și de Est a început un amplu proiect de privatizare, de trecere a companiilor cu
capital de stat în companii cu capital privat.

Bradea Marius Constantin Lucrare de Licență
10 Acest proces s -a dovedit un proces „gigant” care a ridicat numeroase probleme
economiilor din această zonă imediat după ani 1990. Spre deosebire de Vestul Europei, unde
majoritatea companiilor funcționează în sectorul privat , doar un număr redus se mai află în
atribuțiia statului (spre exemplu, apărarea), în ECE căderea bruscă a blocului comunist a pus î ntr-
un mare impas economiile acestor țări. Astfel primele guverne venite la putere imediat au fost
nevoite să adopte un cadru legislativ care să reglementeze modalitatea prin care urmează să se
realizeze privatizările. Se pare că acest proces nu a fost toc mai unul rațional și bazat pe un studiu
amplu efectuat înainte, ci a fost mai degrabă adoptarea în grabă a unor norme legislative care
stipulau clar că privatizarea trebuie făcută însă erau omise multe dintre etapele acestui proces.

(Ex: cine poate part icipa la acest proces, în ce condiții, nimeni nu a verificat dacă acele persoane
dețin capabilitățiile necesare dezvoltării companiei privatizate, în cazul României etc.) În Vest
acest lucru se făcea minuțios, iar cei care doreau sa devină proprietarii une i companii de stat erau
atent verificați și acest lucru tocmai pentru a se asigura statul că privatizarea va fi una benefică
pentru companie.
Totodată În zona ECE privatizările au fost „random” iar rezultatul nu a fost dintre cel
mabenefic pen tru companiile privatizate. Prin această lucrare cei trei autori își propun să
analizeze productivitatea companiilor în urma privatizării, urmărind acest proces pe serii de timp.
Au început culegerea de informații despre firmele din aceste state începând c u anul 1985 dorind
să vadă cum s -a modificat productivitatea acestor compaii înainte de după 1989 raportat la
perioada de dinainte -a căderii blocului comunist. Ei fac această analiză până în anul 2002,
periioadă în care (în accepțiunea autorilor) s -au dema rat marile privatizări.
Datele analizate de aceștia provin de la cele patru economii aflate în tranziție Ungaria,
România, Rusia și Ucraina. Pe baza acestor date furnizate de către World Bank, în cea mai mare
parte, analizează strategiile pe car e fiecare din aceste țări le -au adoptat. Scopul acestei lucrări
este acele de a furniza estimări generale cu privire la modificarea productivității acestor
companii, încercând să vadă care este direcția spre care se îndreaptă acestea. Prin acest studiu,

Bradea Marius Constantin Lucrare de Licență
11 prina analizarea productivității unei companii înainte și după privatizare se poate afirma dacă
reforma legislativă din acest domeniu a fost una de succes sau s -a dovedit tocmai contrariul.3
Potrivit lui Kay și Thompson (1986) procesul de privatizare a fost puternic mediatizat în
toate economiile dar și politizat în același timp. Plecând de la această premisă Ádám Szentpéteri
și Álmos Telegdy în lucrarea: Political Objectives and Privatization . Decisions Selection of
Firms into Privatization or Long -Term Sta te Ownership in Romania , cei doi autori doresc să
vadă care sunt factorii în baza cărora o companie românească este scoasă spre privatizare de
către statul român și care nu. Ca bază de date autorii folosesc totatlitatea firmelor deținute de
către statul ro mân în anul 1992. Aceștia analizează firmele care potrivit legislație românești au

fost incluse în lista firmelor care pot fi privatizate. În perioada 1990 -1991 au existat o serie de
întreprinderi care au fost scoase de pe lista companiilor care puteau f i privatizate, acest lucru
făcânduse la dorința guvernaților acelei perioade. Aceste firme reintră în procesul de privatizare
abia după alehgerile din 1996 când coloratura politică se schimbă. Aceste firme despre care
vorbim aici sunt așa cunoscutele „Reg ii Autonome” care au funcționat sub un set de legislație
special, lucru care a și făcut aproape imposibilă privatizarea acestora.
Astfel autorii disting două categorii de firme: cele privatizabile și cele care nu pot fi
privatizate. Cu toat e acestea atât cele privatizabile cât și celelalte au rămas de facto sub controlul
statului. Când spun acest lucru autori argumentează că au existat firme care s -au privatizat însă
acestea au rămas în continuare în proprietatea statului deoarece procesul l egislativ a făcut în așa
fel încât noii proprietari să nu poată devenii proprietari majoritari a acestor companii. Potrivit
autorilor doar 30% din totalul firmelor privatizabile au fost cu adevărat privatizate (până la
finalul primului ciclu politic 1990 -1996).
O altă problemă descoperită de autori a fost în ceea ce privește elaborarea legislației din
acest domeniu. Aceștia afirmă că legile erau extrem de vagi în ceea ce privește clasificarea
intreprinderilor de stat in privatizabilie și nep rivatizabile, făcând astfel ca acest criteriu să fie
stabilit de către politicieni în funcție de criteriile proprii și de niște criterii obietive stabilite

3 Does privatization raise productivity?, J. David Brown, John S. Earle și Álmos Telegdy , The National Council for
Eurasian and East European Research , Whashin gton D.C, 2006

Bradea Marius Constantin Lucrare de Licență
12 printr -o legislație clară care să nu lase loc de interpretare. Un exemplu de exprimare vagă a
legisl ației este ce -a cu referire la interzicerea privatizării instituțiilor cu o importanță strategică ,
neprecizând care sunt acele întreprinderi care sunt de importanță strategică. În absența acestei
lacune legislative Guvernul a făcut clasificarea firmelor du pă interesele sale în scopul
maximizării capitalului electoral.Toate aceste neajunsuri sunt date de către legea 15/1990 (voi
analiza mai pe larg cadrul legislativ referitor la privatizare în capitolul următor).4
În anul 1962, unul dintre cei mai influenți economiști, Milton Friedman susținea în cartea
„Capitalism și Libertate ”, derobarea statului(guvernul) în cadrul pieței libere, scopul fiind acela

de a crea libertate politică și socială. Potrivit lui Megginson și Netter, (2001 ), Privatizarea este o
modalitate, prin care piața liberă este îndreptățită să aloce resursele eficient într -o economie, tot
ei revenindui însă și rolul de a răspunde de eșecurile pieței.
Este foarte important de menționat, în momentul publicării carții lui Milton Friedman,
major itatea proprietății era proprietate de stat. Friedman considera că singurele domenii ăn care
statul trebuie să rămână majoritar sunt: industria de bază, cum ar fi teleco municațiile, energia
electrică, transport nerutiere, servicii poștale și într -o oarecar e măs ură de servicii monetare
pentru a asigura stabilitatea economică a publicului . Primii pași înspre o privatizare în masă a
fost făcută de cancelarul german Konrad Adenauer care a impus privatizarea parțială a două
compani de stat: Volkswagen și Preussa g (1961) . Hinds și Pohl (1991) afirmau că statul este
defapt doar un intermediar între piață și cetățean, iar acest intermediar ar trebuii înlăturat. Ei
spuneau că dat fiind faptul că populația este proprietar majorita al tuturor activelor deținute de
către stat, faptul că se privatizează este o stare de normalitate, iar acest obiectiv ar trebuii să
devină un obiectiv general. Ultimele regiunii care își propun să realizeze o privatizare pe scală
largă, sunt țările din fostul bloc Sovietic, doreau acest lucr u pentru a se alinia și a devenii

4 Ádám Szentpéteri și Álmos Telegdy în lucrarea: Political Objectives and Privatization. Decisions Selection of Firms
into Privatization or Long -Term State Ownership in Romania, INSTITUTE OF ECONOMICS, HUNGARIAN ACADEMY
OF SCIENCES , Budapest 2009

Bradea Marius Constantin Lucrare de Licență
13 compatibile cu economiile vestice, dar și datorită faptului că economiile lor erau nefuncționale în
noile provocări economice. 5

În lucrarea, Privatization and FDI in Central and Eastern Europe -The influence of
ERSTE Ban k and OMV AG on the Romanian economy , este analizată privatizarea în Europa
Centrală și de Est de -a lungul celor 25 de ani de tranziție. Sunt descriși factorii care au stat la
baza acestor privatizări analizând totodată performanța acestor economii aflate în tranziție
(Republica Cehă, Ungaria, Polonia, România). În această lucrare se urmărește evoluția
caracterului legislativ și politic, precum și tehnicile de privatizare pe care le -au adoptat aceste
țări (în Capitolul 2 voi descrie care sunt aceste tehnic i/metode de privatizare). În ceea ce privește
privatizarea din România, este investigat impactul Austrian Foreign Direct I nvestment (FDI)
asupra economiei românești, evidențiind acest lucru prin două studii de caz foarte concludente:
transferul Băncii Come rciale Românești către grupul ERSTE Group, dar și cumpărarea
companiei petroliere Petrom de către compania austriacă OMV AG. Astfel sunt urmărite toate
instituțiile implicate în acest proiect de privatizare . Prin acest studiu de caz sunt reliefate
rezulta tele multor altor studii care vorbesc despre procesul de privatizare în Europa Centrală și
de Est.6

5 Christoph Brennsteiner, “Privatization and Corporate Governance in Transition Economies – A Study of Bulgaria,
Romania and Slovenia”, Universitatea din Viena, 2008
6 Costin Alexandru Dan, „Privatization and FDI in Central and Eastern Europe -The in fluence of ERSTE Bank and
OMV AG on the Romanian economy“ Universitatea din Viena, 2013.

Bradea Marius Constantin Lucrare de Licență
14

CAPITOLUL 2
II. Privatizarea. Începutul unei noi construcții economice

1.Restructurarea economică
"Privatizarea nu e doar una dintre aspectel e programului economic. Este transformarea
însăși" (Dusan Triska, 1992)7.
Una dintre principalele provocări pe la care le confruntă tranziția spre democrație este tocmai
restructurarea economoiei, reformarea, trecerea proprietății în sectorul privat. Țăril e din Europa
Centrală și de Est au toate un trecut comun: acela de a fi parte a Blocului Comunist. După
căderea regimului, toate aceste țări aveau nevoie de o schimbare , nu doar în plan politic și
ideologic , ci și în ceea ce privește sistemul economic, mo tiv pentru care, fiecare țară a decis să
urmeze drumul privatizării și al unei economii de piață. Regimul comunist însușise statului toate
bunurile de producție din motive ideologice, dar și pentru a facilita planificarea pieței. Procesul
de privatizare nu a fost unul tocmai simplu, de aceea tipul de capitalism din fiecare stat diferă și
nu e ușor identificabil.
Prin privatizare întreprinerile care aparțineau statului erau trecute în proprietate privată.
Motivul principal pentru asta este acela de a creșt e eficiența și de a aduce venituri mai mari
statului.

7 Estrin, Saul. The impact of privatization in tranzition economies, pagina 2. Ianuarie 2007.
http://personal.lse.ac.uk/estrin/Publication%20PDF's/The%20Impact%20of%20Privatization%20in%20Transition%
20Economies%20ickes%20comments.pdf Accesat, 02. 05. 2015.

Bradea Marius Constantin Lucrare de Licență
15 De fapt, tocmai aceasta este diferența principală între proprietatea deținută de stat și cea
privată. Întreprinderile private au ca scop principal obținerea de profit, ceea ce indirect face ca
propriet arii să fie atenți la costuri, la calitate și la cererea consumatorilor. Companiile de stat,
chiar dacă aduc un anumit profit, nu asta le este scopul prim. Ele trebuie să îndeplinească și alte
obiective, de cele mai multe ori politice (să ofere locuri de m uncă, să mențină prețurile scăzute
etc.) (Shleifer and Vishny, 1994).
Datorită faptului că nu se încerca maximizarea profitului, nici eficiența nu era cea mai
ridicată. Majoritatea țărilor nu aveau un sector privat care să fie luat în considerare în 1990 .
Excepție fac Ungaria și Polonia, unde au existat firme private în agricultură și ambarcațiuni,
unde sectorul privat reprezenta aproximativ 30% din PIB. (Estrin, 1994).
Dacă liberalizarea prețurilor, comerțul și schimburile externe au putut fi ușor
imple mentate și privatizarea întreprinderilor mici nu a întâmpinat obstacole majore, lucrurile nu
au stat întocmai la fel și în cazul privatizărilor masive, mai ales când legile urmau a fi puse în
aplicare.

2.O abordare teoretică
Herbert Kit schelt în lucrarea , Accounting for outcomes of post -comunist regime. Causal
Depth or shallowness in rival explanation ,8 acesta se întreabă ce părți din vechia formă de
organizare a societății(comunismul), poate suporta convertire la noua formă (democrația) și cum
va fi acea stă convertire de la vechile politici economice la unele noi, compatibile cu schimbarea
produsă. Potrivit autorului cele două componente, partea politică și partea economică
funcționează ca un tandem . Astfel cele două contribuie în comun la outputurile reg imului și pot
fi specificate separat:
2.1 Dezvoltarea birocrației de stat, statul de drept și reforma economică
În ceea ce privește partea economică se poate resimții puternic efectul de „levier” al vechiului
regim, iar operatorii tradiționali păstrează la dis poziția lor acele mecanisme care în mod normal
ar trebuii să fie atribuite pieței libere, într -o concurență deschisă. Cu toate acestea indiferent dacă

8 Kitsch elt, Herbert, , Accounting for outcomes of post -comunist regime. Causal Depth or shallowness in rival
explanation , Department of Political Science Duke University Durham, 1999

Bradea Marius Constantin Lucrare de Licență
16 vorbim de „rent -seeking” aceste aranjamente sunt date de către modul de organizare a statului
respectiv t ipul de birocrație. Soluția la această problemă, potrivit lui Kit schelt este aceea de a
separa administrația de mijlocale de producție. Făcând acest lucru (cu ajutorul procesului de
privatizare) se va ajunge inevitabil la întărirea statului de drept dar și la o dezvoltare benefică a
structurii statului. Tocmai existența statului de drept este o condiție imperios necesară pentru a
putea vorbi, dar a și demara un proces de privatizare corect. Într -un stat de drept schimburile
libere pe piață sunt puternic fac ilitate lucru care va face ca în termen mediu și lung mediul privat
să fie încurajat să se dezvolte, iar prin dezvoltarea acestuia este încurajată și investițiile din
partea acestora.
2.2 Modelul și explicațiile bazate pe moștenirea conexă
Odată cu trecerea de la regimul comunist spre unul democratic, demarându -se astfel tranziția,
există posibilitatea ca o parte din elita trecută să treacă la valorile democrației. Mecanismele
cauzate de transformările de sistem și schimbarea structurii statale au făcut ca într eg sistemul să
se rebooteze iar cei care erau adversari ai actualului sistem să devină susținători ai acestuia.
Am amintit aceste afirmații făcute de Kit schelt deoarece ne o feră o viziune de ansamblu și vom
putea pune într -o lumină corectă decizile pe car e actorii politici le iau în procesul de legiferare
înțelegând astfel de ce au optat pentru un model de privatizare de exemplu și nu altul.

În lucrarea, Capitalism, Socialism și Democrație9, Joseph Schumpeter emite o ideea
conform căreia Capitalismul est e „o creație distructivă” Prin această definire a Capitalismului,
Schumpeter dorește să reliefeze faptul că există un proces continuu și de dezvoltare a noi
mecanisme prin care noi unități de produție vin să înlocuiască vechile unități de producție.
Potriv it lui, acest proces de restructurare are mari reverberații și implicații asupra performanțelor
macroeconomice. Pe termen lung acest proces de „creație distructivă” reprezintă o creștere cu
până la peste 50% din totalul productivității. Obstacolele în cale a procesului de „distrugere
creatoare ” poate avea consecințe macroeconomice devastatoare . La nivel microeconomic acest
proces este caracterizat prin luarea de decizi nenumărate pentru a distruge, respectiv crea
mecanisme de producție. Potrivit lui Schumpet er aceste decizii nu sunt ușor de luat, ele

9 Schumpeter, J. 1942. Capitalism, Socialism, and Democracy . New York: Harper & Bros.

Bradea Marius Constantin Lucrare de Licență
17 implicând de cele mai multe ori multe persoane precum și stratiegii ce țin de evoluția
tehnologică. Am putea crede că aceste decizii țin strict de talentul managerial al celui ce se află
la conducere, dar depin de foarte mult și existența unor instituții solide care să o fere un cadru
tranzacțional (de la vechi la nou) adecvat acestui proces. Concluzia pe care Ricardo J.
Caballerono pune acestor concepte este aceea că procesul de distrugere creatoare „este parte
integrantă a creșterii economice și a fluctuaților, iar orice obstacol în calea acestu proces
generează pe termen lung consecințe severe cu privire la dezvoltarea macroeconomică”
Am ales să mă folosesc de acest argument Schumpeterian pentru a -mi susține i deea că o
societate care se izolează și refuză să se adapteze la cerințele universale va avea doar de suferit.
Din acest punct de vedere, și raportat la cercetarea ce urmează să o realizez este important să
privim procesul de privatizare ca fiind o „distru gere creatoare” care vine să înlocuiască un
management defectuos al Statului cu unul performant al mediului privat.

3.Încadrare T erminologică
Pentru a înțelege mai bine procesul de privatizare, este important să definim exact
terminologia folosită și să o încadrăm cu exactitate în literatur a de specialitate, văzând totodată
variațiunile pe care un concept le poate lua în funcție de interpretarea dată de un autor sau altul.
Așadar concepte precum, Capitalism, Tranziție economică, Privatizare, piață liberă, proprietate
privată, proprietate de stat sau consolidare democratică ne ajută în demersul nostru de a înțelege
mai bine implicațiile schimbării legislative cu privire la procesul de privatizare. Între toate aceste
concepte există o strânsă legătură
În ce ea ce privește capitalismul, filosoafa Ayn Rand vede capitalismul , ca fiind unul de
tip laissez -faire, pur, necontrolat, fără reguli, în care separația stat – economie este la fel de
necesară ca și separație stat – biserică.10
Cu alte cuvinte, deci, capital ismul are ca idee centrală proprietatea privata. Este un sistem social
în care se recunosc drepturile individului, și mai ales cel de proprietate privată.

10 Capitalism. http://capitalism.org/capitalism/what -is-capitalism/ accesat – ianuarie 2015

Bradea Marius Constantin Lucrare de Licență
18 Capitalismul împarte societate în două tabere: cei care dețin mijloacele de producție și de
distribu ție – clasa capitalistă și cei care muncesc pentru a obține un salariu. Produsele și
serviciile clasei muncitoare au ca prim obiectiv obținerea de profit pentru clasa capitalistă.
Aceasta trăiește din profitul obținut, în timp ce o parte a aceluiași profit este reinvestită pentru și
mai mult succes. Există așadar trei condiții fără de care capitalismul nu ar fi posibil: piața liberă,
consumatori liberi și proprietate privată.
Capitalismul nu dorește satisfacerea nevoilor oamenilor, ci obținerea profitului. Satisfacerea
nevoilor este o consecință secundară a capitalismului, din dorința producătorilor pentru profit,
care se traduce în produste mai multe, mai ieftine, mai de calitate, pentru ca toți actorii dintr -o
societate, indiferent de rol, să o ducă mai bi ne. Acest element creează concurența, care duce la
prosperitate. Capitalismul este, deci, un sistem economic cu două nuclee: proprietatea privată și
comerțul pe o piață liberă, care să asigure câștig.
Potrivit lui Hall și Soskice11, 2001 există două tipu ri de societăți capitaliste:
 Economia de piață liberală: sistem în care relațiile sunt coordonate de mecanismele de
piață: piața liberă, competiție perfectă, contracte, preț. Contează piața de capital, reputația
și profitul firmelor. Nu există o protecție clară a muncitorului, deci mecanismul de
angajare – concediere este extrem de flexibil. Un astfel de tip de piață încurajează
cetățenii să se specializeze pentru a -și asigura apoi un loc pe piața muncii.
 Economia de piață coordonată: problemele sunt rezol vate prin interacțiune cu partenerii.
Este nevoie de instituții care să susțină echilibrul.
Ca să facem trecerea de la ce înțelegem prin Capitalism este necesar să amintim de
procesul de tranziție de la un sistem Comunist la unul Capitalist ori din punct de vedere
economic această tranziție nu este altceva decât trecerea de la o economie centralizată și
planificată la piața liberă Acest lucru s -a produs în Europa Centrală și de Est în mai multe
moduri, după cum urmează să observăm în această lucrare . Cu t oate acestea, tranziția spre
democrație nu înseamnă doar tranziție din punct de vedere economic, ci presupune o

Bradea Marius Constantin Lucrare de Licență
19 tranziționare din toate unghiurile din care vrem să privim societatea. Presupune și o tranziție
legislativă, care se referă atât la schimbarea p ropriuzisă a legilor incompatibile cu noul sistem de
osrganizare societală, dar și la schimbarea mentalității în care se realizează aceste legi, lucru
destul de greu de înfăptuit după cum bine vom observa în capitolul următor.
Privatizarea un alt mare term en cheie în ceea ce urmeză să este definită după cum ne
spune marele dicționar de neologisme (MDN 2000)12 ca fiind "procesul de transformare a
întreprinderilor comerciale și industriale, a instituțiilor din sectorul de stat cu cel privat, în scopul
rentabil izării sau creșterii rentabilității economico -sociale", "a trece întreprinderi sau instituții din
proprietatea statului în proprietatea particulară."13 Statul include guvernământul central și local,
ministere, părți ale administrației publice și companii un de guvernul central sau local este
acționar unic.
Condiția principală este aceea ca sectorul privat să fie capabil să înfăptuiască munca respectivă
mai bine și cu costuri mai reduse.
Paul Starr afirmă că privatizarea poate semnifca și o aprorpiere de cătr e un individ sau un
anumit grup a unor bunuri înainte disponibile întregii comunități publice14
Am vorbit de Capitalism, tranziție privatizare, toate acestea la un loc vin să consolideze o piață
liberă. În accepțiunea actuală, Princeton definește piața libe ră ca fiind acel tip de piață în care nu
există intervenție sau regularizări economice din partea statului, exceptând situațiile în care se
cere stabilirea proprietății. Guvernul are un rol neutru în administrarea activităților economice:
nu le limitează ș i nici nu le promovează. Într -o piață liberă, dreptul de proprietate și proprietatea
este stabilit de comun acord, datorită mecanismului cerere – ofertă. 15
În momenul în care vorbim de democrație, aceasta nu poate exista dacă nu există și
dreptul la propr ietate privată iar vorbind despre evoluția legislativă și procesul de privatizare

12 Privatizare. http://dexonline .ro/definitie/privatizare . accesat – ianuarie 2015
13 Privatizare. http://dexonline.ro/definitie/privatizare . accesat – ianuarie 2015
14 The meaning of privatization, Paul Starr, pagina 18, articol a părut în volumul Privatization and the Walfare State,
Princeton Legacy Library, 1989
15 Free market. http://www.princeton.edu/~achaney/tmve/wiki100k/docs/Free_market.html accesat – ianuarie
2015

Bradea Marius Constantin Lucrare de Licență
20 tocmai acest lucu îl facem, consolidăm democrația. Trecând peste aceste aspecte și revenind la ce
înțelegem prin proprietate privată: "proprietatea presupune dreptul unei per soane (sau a mai
multora) care, într -un fel sau altul (prin cumpărare, moștenire, donație) a devenit stăpân asupra
unui bun oarecare." Cu alte cuvinte, proprietatea presupune stăpânirea u nui bun fără implicații
externe precum și raporturi sociale stabilite de comun acord între oameni.16

Într-un final trecând prin aceste caracteristici ale democrației ajungem și la cel de
democrație consolidată acest concept semnificând stabilizarea atitudinală și compotamentală a
regimului democratic, implicit a sistemului politic și a principiilor de bază ale democrației17. Cu
alte cuvinte în momentul în care putem vorbi despre o democrație consolidată, este acel moment
când am trecut de toate etapele menționate anterior și am reușit să punem în făgașul normal
comportament el indivizilor (atât cei aflați în funcții de decizie, cât și ceilalți) făcând astfel o
interiorizare a tuturor principilor democratice, și astfel să nu mai existe divagații de la acestea. În
acel moment putem vorbi de spre o democrație că este consolidată iar procesul de tranziție își
schimbă obiectul. Astfel fiind încheiată tranziționarea de la sistemul comunist la cel democratic,
continuă totuși la un alt nivel o tranziție în conformitate cu modificările pe care și sistemul
democratic le suportă, din ace st punct de vedere îmi place să subliniez că cele două stări de fapt
(tranziția democratică rspectiv consolidarea democratică) sunt interdependente iar dintr -un
anumit punct devin interșarjabile. Din această cauză putem afirma cu certitudine că avem un T0
în care aceste procese încep însă totodată vom avea un Tn deoarece niciodată cele două nu vor
înceta să existe.

În cele ce urmează voi analiza principalele metode de privatizare adoptate de state din
Europa Centrală și de Est, analizând diferențele care a u existat de la caz la caz, focusându -mi
însă atenția pe România, și modul cum a trecut prin mai multe metode de privatizare.

16 http://www.junimea.pitestean.ro/Proprietate.htm . accesat – ianuarie 2015
17 Plasser, Fritz; Peter A. Ulram & Harald Waldrauch, Democratic Consolidation in East -Central Europe, Houndmills:
MacMillan, 1998, pp. 8 – 9

Bradea Marius Constantin Lucrare de Licență
21 Potrivit lui Magginson și Netter sfârșitul anilor 1980 și începutul anilor 1990 majoritatea țărilor
din Europa Centrală și de Est, dar nu numai acestea (America Latină, Asia) au început să adopte
politici de denționalizare precum și introducerea de programe politice care presupuneau
demararea unor acțiuni de privatizare în masă. Observă astfel (Vezi Fig. 1) o creștere a
veniturilor G uvernelor de la 40 de miliarde de dolari în 1988 la 14 0 miliarde dolari peste doar 11
ani.

Fig. 1 Veniturile obținute (în miliarde USD) de Guverne în urma privatizării în
perioada 1988 -1999
Sursa: Megginson și Netter (2001)

4.Metode de Privatizare
Sfârsitul anilor 80 au făcut clar un lucru: Privatizarea era indespensabilă. Astfel țările din ECE au
adoptat două tipuri principale privatizare:

Bradea Marius Constantin Lucrare de Licență
22  Metode aplicate și in Vest, tradiționale – vânzare directă, ofertă publică inițială IPO și
oferta. Aceste metode se caracterizează prin faptul că proprietatea statului era oferită
investitorilor din exterior, care aveau fondurile necesare pentru a cumpăra proprietatea
statului la adevărata ei valoare.
 Metode inovative, non -tradiționale – auto-privatizare, licitație, sistemul cupoanelor,
cumpărarea de către manageri sau angajați și reprivatizarea.

A început construirea bazei legale pentru privatizare în toate țările: legi pentru stabilirea
întreprinderilor private, despre transformarea p roprietății de stat în una privată și despre
posibilitatea investitorilor străini de a participa la privatizare. În unele țări procesul a fost realizat
direct de către însuși stat prin ministere sau agenții speciale create în acest scop (Agenția
Proprietăț ii de Stat în Ungaria, Fondul Proprietății de Stat în România) sau indirect prin
intermediul numeroaselor agenții pentru care drepturile de proprietate erau conferite până când
intreprinderea deținută de stat era vândută.

4.1.Vânzarea directă și ofertel e de capital (Gary, 1996)18
Presupune crearea de organisme specializate care să se ocupe de acest proces. Acestea au
funcționat sub conducerea directă a guvernelor (ex. Agenții Proprietate de Stat în Ungaria sau s -a
ocupat de acest lucru Trezoreria Național ă în Polonia).
La începutul procesului de tranziție Donal și Gettigan au afirmat că majoritatea țărilor din
ECE au început procesul de privatizare, majoritatea dintre acestea au ales în primă fază, ca
principala metodă de privatizare, vânzarea directă. Pot rivit autorilor principala dorință a acestor
state era să vândă acțiuniile statului investitorilor străini. Ca și principale avantaje a acestei
metode de privatizare regăsim: obținerea de către Statul care privatizează, venituri la bugetul de
stat într -un timp foarte scurt (atât cât durează vânzarea companiei respective) dar și beneficierea

18 Oleh, Havrylyshyn and Donald McGettigan, Privatization in transition Countries: A sampling of the literature
ianuarie, IMF,European II Department, 1999

Bradea Marius Constantin Lucrare de Licență
23 de o expertiză externă, specializată și flexibilă în ceea ce privește procesul de privatizare. Chiar
dacă teoretic lucrurile arată bine, dacă am analiza cazurile concret e care au uzitat de această
metodă observăm o serie de dezavantaje generate în urma privatizării: potrivit lui Gray, chiar și
în cazurile în care privatizarea s -a dovedit a fi un succes, prin folosirea acestei metode, s -a
generat pentru stat un cost de mun citori calificați ori resurse care pe termen lung s -au dovedit a fi
mult mai importante decât beneficiul obținut pe termen scurt.
Un exemplu foarte concludent în care vânzarea directă s -a dovedit un eșec total este
reprezentat de Rusia, și planurile de pr ivatizare a acestei țări de la sfîrșitul anilor 1995.
Mai multe guverne succesive din Rusia s -au împrumutat de la băncile comerciale, iar în
momentul în care trebuiau să de -a banii înapoi au plătit vânzând acestora companiile de stat prin
această metodă. Folosind această metodă de privatizare au fost înlăturate toate obstacolele
politice ceea ce a făcut ca pe termen mediu și lung credibilitatea guvernelor să scadă, totodată
regăsind și un accentuat nivel de corupție. De unde putem concluziona că în acest c az
Privatizarea prin vânzare directă a fost un eșec și nu a dus la efectele scontate.

4.2. Ofertă Publică Inițială
În cazul acestui tip de privatizare întreprinderile de stat sunt transformate de către ministere sau
de către agenții responsabile cu priva tizare în companii cu capital social majoritar sau cu
răspundere limitată. (ex. Polonia)

4.3. Ofertă Publică
Procedura prin Ofertă Publică presupune invitarea de către organismele reprezentative ale
statului (Ministere, Agenții Proprietate de Stat, etc.) a investitorilor, pentru ca aceștia să -și
prezinte oferta cu privire la companiile scoase de către stat spre privatizare. Această metodă de
privatizare a fost aplicată cu succes în Polonia în perioada 1990 -2006.

Bradea Marius Constantin Lucrare de Licență
24 4.4. Auto -privatizarea
A fost utilizată c u precădere în prima etapă a privatizări, dat fiind faptul că în această
perioadă încă nu exista o legislație bine pusă, neexistând încă conceptul de privatizare. În acest
caz companiile au luat în propriile mâni procesul de privatizare.

4.5. Metoda Lici tației19
Această metodă a fost aplicată de către state în ceea ce privește companiile mici deținute
de către acestea. Prin folosirea acestei metode se urmărea înlăturarea, pe cât cu putință, a
privatizărilor „cu dedicație”. Acest lucru fiind înpiedicat tocm ai de faptul că o licitație are stabilit
de la început regulile în baza cărora se desfășoară licitația, fiind imposibilă orice modificare
ulterioară a acestora.
Prin utilizarea acestei metode compărătorii sunt stimulați să analizeze din prisma
veniturilor lor care este valoarea reală a companiei ce urmează a fi privatizată. Aceste licitații se
realizează în baza unui caiet de sarcini în care sunt trecute toate detalile despre compania
respectivă, precum și condițiile ce trebuiesc respectate atât de către v ânzător (statul), dar și de
către cumpărător.
O problemă majoră care este adesea acuzată în practică de către participanți la aceste
licitații, este dată de faptul că cei care se înscriu la cumpărarea unei companii, au acuzat de cele
mai multe ori faptul că acele caiete de sarcini au fost create cu „dedicație”, făcând astfel
imposibilă participarea tuturor investitorilor în compania care face obiectul privatizării (acest
lucru va fi analizat cu date statistice în capitolul următor)

19 Kagel, John and Dan Levin (2002), Common value Aucti ons and the Winner’s Curse, Princeton University Press

Bradea Marius Constantin Lucrare de Licență
25 4.6. Cupoane sau vouc here de privatizare20
În ceea ce privește metoda Voucherelor de privatizare (sau Cuponiada, cum mai este
cunoscută în România) aceasta arată foarte bine în teorie, însă în practică s -a dovedit a fi un eșec.
Metoda voucherelor în procesul de privatizare pres upunea acordarea de către stat, Bonuri sau
Cupoane tuturor cetățenilor (fie gratuit, fie în schimbul unei sume modice), cu care aceștia să
poată cumpăra acțiuni la o companie anume.
Voucherele puteau să fie nominale sau nu și pot avea o valoare înscrisă p e el fiind de mai
multe valori sau toate având aceași valoare economică. Argumentul principal al celor care
militau pentru această metodă fiind acele că nu există destule lichidități, iar această formă de
privatizare vine să rezolve această problemă. Aceas tă metodă a fost utilizată în Cehia, Polonia,
Ungaria, România, Slovenia. Noii proprietari erau interesați de comerț și nu de dezvoltarea
companiilor pe termen lung. Partea negativă a acestei metode este aceea că acțiunile și cupoanele
s-au vândut la prețu ri infime către persoane influente ale vremii. Literatura de specialitate
definește că eceastă metodă de privatizare a urmărit două lucruri:
1. Să mulțumească deizidenții vechiului sistem aflați fie în exil intern sau extern, și să le
satisfacă acestora nevo ile existenței unei piețe libere post -socialiste
2. A venit totodată ca un stimul pentru cei care doreau modernizarea sistemului
comunist și păstrarea acelor mecanisme specifice socialismului autentic
Poate tocmai din această cauză s -a dovedit a fi o metodă d e insucces, iar țările care au optat
pentru acest mecanism de privatizare au avut o privatizare deficitară, asta în cazul în care putem
vorbii de privatizare în adevăratul sens al cuvântului.

20 Ellerman, David, Lessons From East Europe’s Voucher Privatization , World Bank, Raport anual,
[http://cog.kent.edu/lib/Ellerman5.htm , accesat 01.07.2015]

Bradea Marius Constantin Lucrare de Licență
26 4.7. Metoda cumpărări de acțiuni de către angajați (MEBO)
A presupus un transfer sau o distribuție la prețuri reduse către muncitorii aflați în aceea
întreprindere la perioada privatizării. Este o metodă specifică economiilor aflate în tranziție, ea
jucând un rol important în privatizările care au avut loc în Româ nia.
Principalele avantaje a acestei abordări sunt reprezentate de faptul că este o metodă
fezabilă unei economii în tranziție dar și faptului că este populară, aducând un capital politic
crescut. Totodată este o metodă rapid de implementat. Potrivit lui E strin (1996) și Shleifer și
Vasiliev (1996), metoda MEBO va produce un outcome eficient fiind astfel un stimulent care va
alinia dorințele vânzătorului cu cele ale muncitorilor.
Ca orice metodă de privatizare, are și dezavantaje: Un dezavantaj major este reprezentat
de inechitatea ce se va crea la nivelul societății. Această inechiate este dată de faptul că doar
muncitorii aflați în perioada privatizării în intreprindere vor beneficia de pe urma privatizării, nu
întreaga populație. Un alt dezavantaj este dat de faptul că puțini dintre cei care muncesc în
compania respectivă au și skilurile economice necesare unei economii de piață. În completarea
primului dezavantaj, mai trebuie spus că persoanele „insider -company” vor încerca să blocheze
persoanele„outsid er-company” să pătrundă în interior, înpiedicând astfel piața liberă să
funcționeze la maximum.

4.8. Restituire a
Presupunea ca vechi proprietari să reintre în posesia proprietățiilor deținute înainte de
procesul de Naționalizare. Această metodă s -a dofedit a fi una extrem de laboriasă, deoarece în
unele cazuri afost imposibil aflarea vechilor proprietari, ori dacă ne referim la industrie aceasta
nu a avut proprietari înainte de naționalizare fiind dezvoltată în perioada comunistă. Această
metodă a fost aplicată însă doar în anumite cazuri (case și pământuri) la diferite niveluri.

Bradea Marius Constantin Lucrare de Licență
27 4.9. Fonduri naționale de investiții21
Folosită cu precădere în Polonia, programul încuraja privatizarea Fondurilor create de
către Trezorerie și nu a intreprinderilor particulare. Prin această metodă se urmărea transferarea
proprietății persoanelor publice sau private. Un avantaj reprezentat de această metodă este dat de
faptul că entitățiile mici pot fi ușor privatizate fără a exista inițial o Ofertă Publică Inițială, având
astfel un cost redus de privatizare. Cu toate acestea deoarce vorbim de o metodă care dă rezultate
într-un stat democra tic, ținând cont de faptul că statele aflate în tranziție nu au instituții
democratice puternice există posibilitatea ca cei care se ocupă de procesul de privatizare să
devină coruptibili, iar privatizarea să nu se desfășoare în conformitate cu principiil e democratice
și cele ale pieței libere.

4.10. Alte metode:
lichidarea (în Polonia a intreprindelor neprofitabile)
procedura de decontare bancară pentru intreprinderile cu dificultăți financiare. Privatizarea
consta în înlocuirea răspunderii cu bunuri împărțite, atât timp cât creditorii unei intreprinderi
îndatorate erau entități egale.

21 Dan, Costin, „Privatization and FDI in Cent ral and Eastern Europe -The influence of ERSTE Bank and OMV AG on
the Romanian economy“, Wien University, 2013, p 14

Bradea Marius Constantin Lucrare de Licență
28
Principalele metode de privatizare pe țări (1997)

Fig. 2 Sursă:Raportul BERD, 1997 p 90

Ultima provocare ce a apărut în acest domeniu este Guver nanța Corporatistă, aceasta
inițial se referea doar la Guvernanța la nivelul corporaților (după cum reiese și din alăturarea
celor doi termeni), însă în ultima perioadă, acest tip de management ce se regăsea doar la nivelul
Corporațiilor a început să fie p reluat și de către Stat, societate civilă sau orice altă componentă
mai mult sau mai puțin organizată. Această evoluție a dus așadar la propagarea acestui tip de
gândire la nivelul întregii societăți. Ori din acest punct de vedere această problemă este cu atât
mai stringentă dacă facem referire la statele în curs de dezvoltare, în care o mare parte din
economie se află încă sub proprietatea statului. Cei care s -au ocupat de această problemă sunt de
părere că guvernarea și dezvoltarea corporatistă sunt strân s legate existând astfel o legătură între
dezvoltarea durabilă și crearea reformelor instituționale.

Bradea Marius Constantin Lucrare de Licență
29
Astfel guvernarea corporatistă poate fi considerată ca un catalizator dar și totodată o
consecință a bunei guvernanțe. Cu toate acestea Guvernanța corpor atistă nu poate fi aplicată
țărilor aflate la începutul perioadei de tranziție de la un regim nedemocrat spre unul democrat
tocmai datorită faptului că ea este o consecință a procesului democratic.

– – – – – – – –-

Fig3. Modul cum acțione ază modelul corporatist în cadrul societății democratice
Sursă: Călin Adrian Meteș, Teză de master, Democrația și guvernanța corporatistă , 2014

Putem astfel observa cum democrația produce Guvernanța corporatistă care la rândul său
ajută la dezvoltarea dem ocratică a unei societăți producând totodată și dezvoltare economică.
Aceasta din urmă avân și ea un rol major în sustenabilitatea democratică a unui stat.

Guvernanța
Corporatistă Democrație
Dezvoltarea
Economică

Bradea Marius Constantin Lucrare de Licență
30

CAPITOLUL III

III. Modificările aduse legislației privitoare la privatizare d in 1990 și până în 2014

În cadrul acestui capitol îmi propun să fac o analiză a legislației române, care vine să
stabilească modul și tipul de privatiza re care ar trebuii să se realizeze în România. Perioada ce

Bradea Marius Constantin Lucrare de Licență
31 urmează să fie analizată este 1990 -2014. Ca și parte de analiză voi folosi metoda, analizei de
document, documentele analizate fiind legislația privind procesul de privatizare din România.
Prin această cercetare îmi propun să observ care au fost implicațiile procesului de
privatizare în tranziția spre democrație a României, urmărind tipul de privatizare adoptat , precum
și rapiditatea cu care Legislația din domeniu a fost modificată. Imi propun să observ dacă au
exsistat variațiuni legislative odată cu schimbarea majorității Parlamentare respectiv I nvestirea în
funcția a unui nou Guvern.

Întrebare de cercetare:
Cum s -au modificat actele normative cu privire la privatizare (a existat o involuție sau o
evoluție legislativă?) , și în ce sens a influențat privatizarea tranziția , respectiv consolidarea
democratică a României?
Ipoteze de cercetare:
I. Schimbarea majorității Parlamentare a dus la schimbarea și a viziunii în ceea ce
privește privatizarea?
II. Tranziționarea spre democrație a fost influențată de modul în care s -a derulat
procesul de privatizare?
III. Care a fost rolul jucat de metodele prin care s -a realizat privatizarea în România,
au fost acestea adaptate nevoilor societale?

Pentru a putea înțelege procesul de privatizare din România este necesar să analizăm
toată legislația referitoare la acest proces. O primă distincție pe care trebuie să o facem o
împărțire a privatizării, așa cum este stipulată aceasta în legislație. Astfel au apărut două mari
categorii de privatizare:

Bradea Marius Constantin Lucrare de Licență
32 1. Privatizarea societățiilor comerciale pe acțiuni și cu răspundere limitată, având proprietar
unic statul român. (Legea 15/1990)
2. Privatizarea regiilor autonome. (după 1997)

În ceea ce privește ce -a de-a doua categorie, acestea în prima fază a privatizării rămân în
subordinea statului Român la ministerele de resort. Acest mecanism se pă strează până în anul
1997 când o nouă legislație a fost emisă, iar aceasta permitea privatizarea acestora. Explicația
politicienilor de la acea vreme, și refuzul acestora de a nu privatiza Regiile Autonome era aceea
că acestea trebuiau să devină puncte str ategice în economie și nu trebuie afectate de procesul de
privatizare. În fapt nu s -a întâmplat acest lucru, ele devenind niște găuri negre în economie și o
supapă prin care erau sifonați banii publici, fapt ce a dus în anul 1997 la crearea unui cadru
legislativ care să permită privatizarea acestora. Un lucru extrem de important în analizarea
acestui fenomen este urmărirea executivului și a majorității Parlamentare de dinainte de 1997
respectiv după această perioadă. În anul 1990, când s -a votat prima lege care norma modul în
care trebuie să se desfășoare procesul de privatizare, majoritatea parlamentară era reprezentată de
FSN, prim -ministru fiind Petre Roman, iar Președinte Ion Iliescu. Astfel apare un lucru destul de
neobișnuit, tocmai datorită faptului c ă atât majoritatea parlamentară cât și Președintele, aveau
viziuni de centru -stânga, ori dacă vom analiza atent acest fapt, vom observa că majoritatea
privatizărilor au fost făcute tocmai de guverne socialiste, lucru ce vine să fie în antiteză cu
ideologia promovată de aceștia. Cu toate acestea, explicația care elucidează această stare
nenaturală este următoarea. Odată cu revoluția și cu înlăturarea vechiului regim populația simțea
nevoia să vadă o schimbare pe scena politică, aceștia nefăcând distincții id eologice, era prea de
actualitate momentul pentru a face acest lucru. În această cascadă de evenimente, socialiști se
văd nevoiți să înceapă procesul de privatizare tocmai pentru a arăta că ei sunt forța politică ce va
aduce schimbarea pe scena politică, c hiar dacă acest lucru a însemnat renunțarea la principiile
ideologice.

Bradea Marius Constantin Lucrare de Licență
33 1.Legea 15/1990
Intrând în analiza legislației voi începe cu primul proiect legislativ de după 1990 care
normează procesul de privatizare. Astfel în 15 August 1990 a fost publicată în Monitorul Oficial
Legea 15/1990.
Principala distincție pe care această lege vine să le facă este următoarea, și anume că
toate unitățile economice de stat se împart în două categori:
1.Societăți comerciale – În Art.17 „Unitățiile economice de interes republican se
organizează ca societăți comerciale prin hotărâre a Guvernului iar cele de interes local, prin
decizia organului administrației locale de Stat.” Urmân ca în articolul următor să se stabilească:
forma juridică, obiectul de activitate , denumirea societății comerciale, sediul principal al
societății precum și capitalul social subscris, structura și modalitatea de constituire a acestuia ori
modalitatea prin care activul și pasivul vor putea fi preluate de către stat.
În ceea ce privește privatizarea acestora Guvernul României are obligația de a crea pentru
fiecare unitate comercială pe care dorește să o privatizeze, să realizeze un caiet de sarcini, în care
se obligă să treacă toate detaliile societății comerciale respective(care este pro fitul, pierderile,
numărul de muncitori în momentul privatizării, datoriile pe care societatea le are dacă are, etc).
2.Regii Autonome – În capitolul doi al prezentei legi sunt definite regiile autonome, ce
sunt acestea, astfel potrivit Art.3 „Re giile Autonome sunt persoane juridice și funcționează pe
bază de gestiune economică și autonomie financiară”. Urmează apoi o serie de clasificări a
acestor Regii, și care este domeniul lor de activitate. (Nu voi intra in datalii aici fiindcă prin
această l ege era interzisă privatizarea regiilor Autonome)
Cu toate acestea această lege este lacunară în ceea ce privește metoda de privatizare,
nefiind stipulat în cadrul niciunui articol acest lucru. De asemenea nici despre privatizare nu este
stipulat expresis vervis în vre -un articol. Este amintit procesul de concesionare pe o anumită
perioadă de timp și modul în care acesta se realizează precum și cel de subconcesionare, dar
despre privatizare nu este stipulat în nici un articol. Din această cauză, această le ge s-a dovedit a
fi una deficitară care nu a venit să satisfacă întru totul cerințele societale de la acea perioadă. Cu
toate acestea un merit important al acestei legi, este acela că face o delimitare clară a ceea ce
înseamnă Regii Autonome și ceea ce îns eamnă societăți comerciale. Acest lucru a fost benefic

Bradea Marius Constantin Lucrare de Licență
34 fiindcă a fost realizat însă outputul ce s -a generat nu a fost la fel de benefic tocmai datorită
faptului că Regiile Autonome nu puteau fi privatizate, ori din acest punct de vedere, în acest
sector mo nopolul deținut de către stat nu a putut fi înlăturat, cel puțin nu până în anul 1997, an în
care a fost creat cadrul legislativ propice privatizării Regiilor Autonome. Cu toate că acest cadru
a fost creat, vom vedea că de facto procesul s -a dovedit a fi u nul extrem de complicat și de
laborios.
2.Legea 35/1991
În anul următor, 1991, se face un nou pas în vedera accelerării procesului de privatizare a
societățiilor comerciale iar la data de 3 aprilie 1991 este publicată în Monitorul Oficial legea
35/1991 ca re vine să stipuleze care este regimul investițiilor străine în România. Această lege și –
a propus atragerea de investitori străini prin garantarea acestora a unor garanții și facilități dar și
folosirea integrală și nelimitată a rezultatelor.
În cuprinsu l Art 1 al prezentei legi, legiuitorul încadrează perfect ce se înțelege prin
investiție străină:

„În sensul prezentei legi, prin investitii straine în Romania se ințelege:
a) constituirea de societați comerciale, filiale sau sucursale, cu
capital inte gral strain sau in asociere cu persoane fizice sau persoane
juridice române, potrivit prevederilor Legii nr. 31/1990 privind societățile
comerciale;
b) participarea la majorarea cap italului social al unei societăț i
existente sau dobindirea de parți social e ori acțiuni la asemenea societăți,
precum si de obligațiuni sau alte efecte de comerț ;
c) conc esionarea, inchirierea sau locaț ia gestiunii, in conditiile
legii, a unor activi tăți eco nomice, servicii publice, unităț i de productie ale
unor regii autonome sau societati comerciale;
d) dobindirea dreptului de proprietate asupra unor bunuri mobile
sau imobile, altor drepturi reale, cu excepț ia dreptului de proprietate
asupra terenurilor;
e) dobindirea de dre pturi de proprietate industrială si intelectuală ;
f) dobindirea de drepturi de creanță sau alt e drepturi referitoare la
prestă ri cu valoare economica asociate unei investitii;
g) cumpărarea de spații de producție sau alte clădiri, cu exceptia
locuinț elor, altele decit cele auxiliare investitiei, precum s i construirea
lor;

Bradea Marius Constantin Lucrare de Licență
35 h) contractarea execută rii de lucrari de explorare, exploatare si
impărțire a producției î n domeniul resurselor naturale. ”
(Legea 35/1991, Art 1)

Însă la litera d), apare menționat pentru prima dată, posibilitatea persoanelor fizice sau juridice
de altă naționalitate decât cea română să devină proprietari asupra bunurilor mobile și imobile pe
care statul le -a scos spre privatizare, excepție de aici făcând terenurile. La litera e) se conturează
și mai mult ideea că aceștia pot devenii proprietari și asupra proprietăților industriale. Această
sintagmă de „proprietate industrială” vine practis să deschidă drumul investitorilor străini să
poată participa în procesul de pr ivatizare organizat de către statul român. Celelalte sbpuncte a
acestui articol nuanțează cu alte cuvinte această idee, însă ceea ce trebuie să reținem este faptul
că prin această lege, investitorilor străini li se deschide o ușă pe care să poată pătrunde pe piața
economică a României. Trebuie menționat și că această lege ( 35/1991 ), a fost generată de
majoritatea parlamentară FSN -istă, prim ministru la acea perioadă fiind tot Petre Roman iar
președinte, Ion Iliescu .
3.Legea 58/1991
Cu adevărat, un pas impo rtant privitor la privatizare este dat de legea 58/1991, și anume
legea privatizării societăților comerciale. Dacă legile precedente cu privire la restructurarea
economică și organizarea mijloacelor economice la principiile pieței libere aminteau în trecer e
despre procesul de privatizare, focusânsu -se pe alte probleme probleme, această lege definește
explicit care este cadrul legal în care se poate realiza privatizarea societăților comerciale, care
sunt metodele de privatizare, ce organisme ale statului rom ân se ocupă de acest proces și cel mai
important, cine poate deveni proprietar peste societățile comerciale (așa cum le denumește
legiuitorul) deținute de statul român.
Această lege, înființează și organizează Fondurile Proprietății Private (în număr de ci nci),
acestea urmând să dețină 30% din capitalul social al societăților comerciale organizate în baza
legii 15/1991, excepție făcând societățiile comerciale privatizate conform Capitolului V al
prezentei legi. Obiectivele principale a acestor fonduri (FPP ) edupă cum sunt stipulate în lege
următoarele:
-emit certificate de proprietate

Bradea Marius Constantin Lucrare de Licență
36 -urmăresc maximizarea profiturilor deținătorilor de asemenea certificate
-urmăresc transformarea certificatelor de proprietate în acțiuni la societățile comerciale
-asigur ă servicii de brokeraj in scopul conversiei certificatelor de proprietate în acțiuni
-urmăresc maximizarea valorii de piață a certificatelor de proprietate
-inițiază măsuri de accelerare a procesului de privatizare

Toate aceste atribuții ale FPP -urilor au arătat foarte bine în lege, însă transpunerea lor în
practică a fost deficitară. În lege este menționat că FPP inițiază măsuri de accelerare a procesului
de privatizare fără a face referire la tipul de măsuri pe care acestea le pot lua în acest sens. În
plus, slab reglementată este și relația care ar trebuii să existe între FPP și FPS (Fondul
Proprietății de Stat). Legea pune foarte mare accent pe modul în care structura FPP funcționează
și ce foruri decizionale trebuie să existe lăsând în plan secund ad evărata atribuție a acestor FPP –
uri și anume relațiile care se stabilesc între ele si FPS și Agenția Națională pentru Privatizare
(ANP).
În ceea ce privește metoda în care va urma să se facă privatizarea, aceasta este metoda
MEBO ca și metodă principală, însă după cum vom putea observa au existat și alte metode
secundare în baza cărora s -a realizat privatizarea (Licitațiile cu plic închis, Direct Sale) .
La societățile comerciale care au fost scoase spre privatizare prin metoda MEBO, un rol
important îl av ea de jucat ANP care potrivit acestei legi avea rolul de întocmii lista cu toți
cetățenii care sunt îndreptățiți să primească aceste certificate de proprietate precum și distribuția
acestor certificate către aceștia, având ca sprijin administratia publică locală din fiecare zonă în
parte.

O altă problemă pe care această lege a generat -o a fost timpul scurt în care cetățenii
puteau intra în posesia certificatelor. Astfel potrivit legii, acest timp era de 180 de zile de la data
în care ANP a început distr ibuția acestora . Certificatele de proprietate neridicate în această

Bradea Marius Constantin Lucrare de Licență
37 perioadă erau anulate de către FPP. Ori 180 de zile este un termen scurt, iar mulți cetățeni,
potrivit presei locale de la acea vreme, au acuzat ANP -ul că au primit acele înștiințări aproa pe de
terminarea celor 180 de zile, fiind astfel imposibil pentru ei să intre în posesia certificatelor de
proprietate. Acest lucru făcea ca prin anularea certificatelor nedistribuite, cele care au fost
distribuite să primească o valoare mai mare, iar conv ertirea acestora în acțiuni ar fi însemnat
primirea unei părți mai mari, a persoanelor care au putut să își ridice acele certificate. Și din
această cauză, Statul român a fost acuzat că încearcă să facă „privatizări cu dedicație” păstrând
doar în aparență spiritul și litera legii.
După cum spuneam anterior, pe lângă FPP, prezenta lege introduce și crearea Fondului
de Proprietate Publică, acesta deținând restul de 70% din capitalul social al societăților
comerciale. Ca și obligații principale FPS, potrivit prezentei legi îndeplinește următoarele
atribuții:
-se asigură, luând măsurile necesare, ca rolul Statului să fie diminuat în organizarea și
conducerea societăților comerciale până acestea urmează să fie privatizate
-definește criterile minimale de perfo rmanță a societăților comerciale precum și politica
privind utilizarea dividendelor
-ia măsuri pentru restructurarea și reabilitarea societăților comerciale, ori dacă situația o
cere, lichidarea societăților comerciale nerentabile
-împreună cu FPP partic ipă la accelerarea procesului de privatizare
-discută cu FPP orice problemă în forurile de organizare a celor două fonduri
La fel ca și în cazul FPP, și atribuțiile FPS sunt vagi lăsând loc de numeroase interpretări.
În primul rând în lege ni se spune că FPS se asigură ca rolul statului să fie diminuat în cadrul
societăților comerciale ce urmează a fi privatizate. Ori prin faptul că stipulezi acest lucru în lege
fără a spune și cum face acest lucru, care sunt pârghiile prin care poate să facă acest lucru? Tu ca
și legiuitor nu faci altceva decât să creezi confuzie, și se ajunge astfel în ipostaza în care nu se
știe unde încep atribuțiile unuia ( FPP,FPS respectiv ANP) și unde se termină atribuțiile Statului
român. Un alt vid de atribuții este dat și de faptu l că legislația prevede, la fel ca și în cazul FPP,
și FPS să accelereze procesul de privatizare. Cum s -ar putea realiza acest lucru dacă nu există

Bradea Marius Constantin Lucrare de Licență
38 clar stipulat și mecanismele prin care să o poată face într -un mod profesionist. Astfel reapare
problema pri vatizării discreționare, fiind la latitudinea celor trei organisme care se ocupă de acest
proces, ce societăți comerciale trebuie privatizate, care este urgența privatizării acestora și mult
mai grav pot crea acele caiete de sarcini în așa fel încât să se califice în cursa de viitori
proprietari doar acele persoane fizice sau juridce care se dorește de către cele trei fonduri.
În Articolul 46, al prezentei legi, este reliefată modalitatea prin care acțiunile societăților
comerciale, deținute de cele două f onduri (FPP -30%-FPS-70%, excepție făcând cazurile speciale
definite explicit de această lege precum și de legea 15/1991) pot fi vândute pe piața de capital,
precum și cine poate intra în posesia acestora. Din articol reiese că orice persoană română ori de
altă naționalitate poate participa la cumpărarea de cațiuni ale societăților comerciale în cauză. Ca
și modalitate de vânzare a acțiunilor legea prevede următoarele modalități:22
-oferta de vânzare de acțiuni către public
-vânzarea de acțiuni pe bază de licitație deschisă sau cu participanți preselectați
-vânzare de acțiuni prin negociere directă
-orice combinație a metodelor de mai sus

În articolele următoare este explicat cine se califică la cumpărarea acestora și ce procente
poate cumpăra fiecare ca tegorie în parte. Având astfel după cum legea spune prioritate angajații
din perioada privatizării, dar și pensionarii care au avut ultimul loc de muncă în societatea scoasă
spre privatizare . Putem vedea astfel că în ceea ce privește metoda de privatizare nu putem
contura o metodă clară, cel puțin această lege nu face acest lucru, și tocmai din acest sens și
literatura de specialitate definește ca primă etapă de privatizare din România, fiind un mix de
metode (regăsim metoda MEBO -prin acordarea de certifica te de proprietate angajaților respectiv
pensionarilor societății comerciale, regăsim vânzarea directă, licitația la care poate participa
orice cetățean român sau nu care îndeplinește cerințele trecute în caietul de sarcini, dar și licitația
la care cele do uă fonduri respectiv ANP -ul face o preselecție a participanților înainte de ai
declara admiși în cursa de privatizare) fapt ce a creat o oarecare incertitudine atât în rândul celor

22 Legea nr 58/1991, Art 46 alin. a,b,c,d

Bradea Marius Constantin Lucrare de Licență
39 care se ocupapu de privatizare dar și în rândul cetățenilor care nu înțeleg eau de ce s -a folosit o
metodă și nu alta. Ori din acest punct de vedere această lege își arată din nou limitele, iar
rezultatele au fost vizibile în momentul în care s -a încercat aplicarea ei, outputurile nefiind dintre
cele mai dezirabile procesului de p rivatizare dar și tranziției țări spre o piață capitalistă autentică.
Agenția Națională pentru Privatizare (ANP) ca și organism guvernamental responsabil
pentru îndrumarea și coordonarea procesului de privatizare a primit o serie de atribuți, dintre care
cele mai importante procesului de privatizare sunt următoarele:23
-propune spre aprobare statutul FPP -urilor
-publică in Monitorul Oficial al României metodologia și distribuția certificatelor de
proprietate
-întocmește listele cu cetățenii români care a u drept la acele certificate de proprietate
-stabilește criterile de privatizare înainte să apară FPP și FPS
-îndeplinește orice alte atribuții prevăzute de lege

În acest moment putem avea o viziune sinoptică ce cuprinde totalitatea factorilor
implicați în procesul de privatizare: Fondurile Proprietății Private, Fondul Proprietății de Stat și
Agenția Națională pentru Privatizare. Ca și o concluzie în ceea ce privește această legislație
observăm faptul că nu aduce în discuție Regiile Autonome. Cu toate că legea 15/1991 a delimitat
societățile comerciale de Regiile Autonome, în această lege, care are ca principal obiect
privatizarea nu se stipulează clar ce sunt Regiile Autonome și ce poate satul să considere ca fiind
Regie Autonome. Și spun acest lucru toc mai datorită faptului că legea 15/1991 interzicea
privatizarea Regiilor Autonome pe motivul că acestea sunt un factor de influență major în
economie ce trebuie să fie păstrat sub patronajul statului. Se lasă așadar la latitudinea Guvernului
să decidă ce es te considerat Regie Autonomă și ce este considerat societate comercială . Cu alte
cuvinte Guvernul având ultima decizie în ce se privatizează și ce se păstrează sub patronaj de
stat. Ori din punct de vedere al tranziției de la o economie centralizată și pla nificată tocmai

23 Legea 58/1991, Art. 64, alni. a,b,c,e,i.

Bradea Marius Constantin Lucrare de Licență
40 aceste ingerințe Guvernamentale în procesul de privatizare înseamnă defapt o întârziere a
liberalizării pieței și a trece spre o formă de Capitalism autentic și nu un tip de „Capitalism de
carton”.
4.Ordonanța de Urgență 88/1997
Până în an ul 1997, în baza acestor legi s -a desfășurat procesul de privatizare. Începând
din 28 decembrie 1997, atunci când Guvernul României , condus de Victor Ciorbea, a dat o
Ordonanță de Urgență, OUG 88/1997 prin care erau abrogate o serie de prevederi ale legisl ațiilor
precedent precum și introducerea de prevederi noi, printre care ce -a mai importantă fiind aceea
că începând de acum vor putea fi privatizate și Regiile Autonome. Această OUG a suferit
modificări de -a lungul timpului, ultima actualizare fiin în 7 iu nie 2007 în timpul Guvernului
Tăriceanu.
Ca și dispoziții generale prezenta OUG, vine cu scopul de a acelera procesul de
privatizare din România, stabilind un nou cadru juridic în baza căruia să se realizeze privatizarea.
Principiile promovate de această ordonanță fiind următoarele:24
-asigurarea transparenței procesului de privatizare
-formarea prețului de vânzare în baza raportului dintre cerere și ofertă
-asigurarea egalității de tratament între cumpărători
-reconsiderarea datoriilor societăților com erciale în vederea sporirii atractivității ofertei
de privatizare
Există astfel o înbunătățire a calității legislative, făcându -se mai multă lumină în modul în
care se realizează privatizarea (chiar dacă în practică aceste procedee stipulate in OUG nu s -au
respectat întru totul). Trecând peste partea de principii ce trebuiesc respectate în procesul de
privatizare de către toți cei implicați, vedem că atenția ordonanței se focusează foarte bine pe
problema de fond și nu rămâne doar o enunțare filosofico -legislativă. În Articolul 2 litera a și b
sunt înglobate prevederile acestei ordonanțe de urgență, având aplicabilitate în următoarele
situații:

24 OUG 88/1997, actualizată ultima dată în 7 iunie 2007 , Art. 1, lit. a,b,c,d

Bradea Marius Constantin Lucrare de Licență
41 a) „vânzării de acțiuni la societățile comerciale la care statul sau o
autoritate a adm inistrației publice locale este acționar, indiferent de numărul
acțiunilor pe care le deține, inclusiv la societățile naționale, companiile
naționale și celelalte societăți comerciale rezultate din reorgani zarea regiilor
autonome de interes național sau local; ”25

Observăm așadar , punerea in ordonanță și a regiilor autonome, mai exact reorganizarea
acestora în așa fel încât să devină posibilă vinderea acțiunilor deținute de stat către persoane
fizice sau juridice. Se mai face distincția și între Stat și administrația publică locală. În
precedenta lege, această distincție nu era făcută, și s -a ajuns astfel ca acele societăți comerciale
de sub jurisdicția APL(administrației publice local e), să nu poată fi privatizate pe motivul că nu
sunt la Stat ci la administrația publică locală. Toate acestea fiind date atât de vidul legislativ din
acest domeniu, dar și de viziunea obtuză a unor reprezentanți din administrația locală, care nu
înțelegea u, sau mai bine zis nu vroiau să înțeleagă faptul că prin proprietate publică înțelegem
automat și acele societăți comerciale care se află în jurisdicția APL, nu doar cele aflate sub
patronajul Guvernului, sau a organismelor special create pentru acest sco p (FPP,FPS, ANP)

b) „vânzării de active ale regiilor autonome și ale societăților comerciale la
care statul sau o autoritate a administrației publice locale este acționar
majoritar, inclusiv ale companiilo r naționale și ale societăților naționale ori
ale celorlalte societăți comerciale rezultate din reorganizarea unei regii
autonome de interes național sau local. ”26

Aici Guvernul prin această ordonanță, după c um spuneam și mai sus, întărește afirmația
conform căreia prin APL înțelegem tot statul român, iar Regiile Autonome care sunt subordonate
APL, se supun aceleiași legislații a privatizării ca și societățile comerciale la care acționari sunt
FPS-urile, și FP P-urile, ori în cazuri speciale (până să apară FPS și FPP) de vinderea
certificatelor de proprietate se ocupa ANP.

Fiindcă România suferea o tranziție de la o piață publică la una privată, iar legiuitorul
fiind obligat „din mers” să se adapteze acestei st ări de fapt, putem observa rapiditatea cu care
legislația în domeniul privatizării este foarte rapid schimbată, lucrul acesta datorânduse faptului

25 OUG 88/1997, actualizată ultima dată în 7 iunie 2007, Art .2 lit. a
26 OUG 88/1997, actualizată ultima dată în 7 iunie 2007, Art.2 lit. b

Bradea Marius Constantin Lucrare de Licență
42 că începeam să înțelegem cum funcționează o piață liberă, o piață capitalistă. În acest sens
vedem și multitu dinea actelor normative, care de multe ori se contraziceau în cadrul aceleiiași
legi, un articol anula alt articol, după cum am putut vedea deja.

5.Legea137/2002
În anul 2002, în timpul guvernării Năstase, majoritatea Parlamentară de la acea periadă
redactează o nouă lege, privitoare la privatizare: legea 137/2002, privind luarea de măsuri în
vederea acelerării procesului de privatizare. (putem obseva astfel o linearitate la toate aceste legi,
majoritatea vorbesc desprea acelerarea procesului de privati zare, iar dacă urmărim atent, aceste
legi care doresc accelerarea procesului de privatizare au fost redactate de majorității socialiste,
fie că vorbim de Parlament, în cazul legilor, fie că ne referim la OUG date de Guvern) . Ultima
actualizare realizându -se la data de 3 aprile 2006 (majoritatea Parlamentară fiind deținutp la acea
vreme da Alianța D.A, prim -ministru fiind C.P.A. Tăriceanu).
Mare parte din prevederile acestei legi sunt preluate din vechea lege 58/1991, această
lege a venint să clarifice acel e părți mai puțin explicite a vechi legi. Este redefinită societatea
comercială, la fel ca și în OUG 88/1997 și această lege vine să sublinieze faptul că societățile
comerciale sunt supse privatizări, atât cele deținute de APC cât și cele deținute de APL, ambele
forme de organizare administrativă făcând parte din sectorul public al României. Este stipulat și
faptul că Regiile Autonome sunt parte a economiei statului, dar potrivit legii 88/1997 acestea
sunt privatizabile, la fel ca și societățile comerciale, fiind organizate conform cu legea
administrației publice locale, Legea 2015/2001. Tot în legea 137/2002 actualizată în 2006 mai
sunt definite unele concepte care au fost omise în legislațiile anterioare (active, pasive, dividende
etc). Ale specificații no i neexistând, făcând trimitere la vechile legi din domeniu (sau OUG, după
caz), explicând însă cu mai multe amănunte care este rolul fiecărui actor implicat în procesul de
privatizare, asta pentru a nu mai exista dublă interpretare la fel cum a existat pân ă la prezenta
lege.

6.Rezultatele cercetării
Cum s -au modificat actele normative cu privire la privatizare(au evoluat sau au involuat)
și în ce sens a influențat privatizarea tranziția respectiv consolidarea democratică a României?

Bradea Marius Constantin Lucrare de Licență
43 Legislația Româneasc ă din acest sector, în baza celor cercetate a suferit o evoluție, iar această
evoluție. Încă este neclar care au fost toate cauzele care au influențat evoluția legislativă, dar
faptul că România a semnat acorduri cu structurile Europene (U.E) și cele Inter naționale
(N.A.T.O) a obligat -o într -o anumită măsură să se realieze principiilor democratice în procesul
de legiferare. În ceea ce privește influențele aduse de legislație procesului de privatizare acestea
sunt majore. În primul rând faptul că legislația împărțea în două: Societăți Comerciale (ce pot fi
privatizate) și Regii Autonome (ce nu pot fi privatizate, până la legea din 1997) a făcut ca modul
în care a fost întocmită această legislație să provoace un impact pe piața economică fiind astfel
principa la sursă de justificare a actorilor implicați în procesul de privatizare. În ceea ce privește
influențele aduse de aceste legislație procesului de tranziție respectiv consolidare democratică se
poate afirma că au existat influențe în acest sens , însă ar fi complet eronat să spunem că doar
acest lucru a influențat cele două variabile.
Faptul că a avut o legislație prin care nu era stimulat de facto capitalul străin a dus la o
încetinire a consolidării democratice, demonstrat fiin faptul că acolo unde avem c apital străin
dintr -o țară democrată, acesta va încerca să inoculeze aceste principii și țării în care el activează
pe piață.

I. Schimbarea majorității Parlamentare a dus și la o schimbare a viziunii în ceea ce
privește privatizarea?

S-a constatat că a exis tat o astfel de mișcare, dat fiind faptul că majoritatea privatizărilor au fost
făcute de majorității socialiste, opoziția liberală fiin oarecum pusă în situația de a combate într -o
oarecare măsură aceste măsuri. În acest sens putem observa o schimbare maj oră petrecută în anul
1997 când Regiile Autonome pot fi scoase spre privatizare, ori acest lucru s -a datorat tocmai
faptului că s -a schimbat Guvernul, iar noul guvern avea nevoie să propună o lege care să poată fi
generatoare de susținere electorală, ori p osibilitatea de a privatiza și regiile autonome, ar fi
generat un sprijin din partea forțelor liberale pentru acel guvern.

II. Tranziționarea spre democrație a fost influențată de modul în care s -a derulat
procesul de privatizare?

Bradea Marius Constantin Lucrare de Licență
44 Nu se poate spune cu certi tudine că acest lucru s -a întîmplat (cel puțin nu doar din ce am cercetat
eu aici) însă cu siguranță faptul că noi am selectat metoda MEBO ca metodă principală de
privatizare a făcut ca această tranziționare să se dorească a fi făcută din interior spre ext erior, ori
faptul că noi veneam după peste 45 de ani de comunism, s -a întîmplat ca populația să nu mai știe
care sunt acele valori democratice, făcând astfel o interpretare proprie fiecare, lucru ce a dus și la
îngreunarea procesului de tranziție, asta cel puțin în prima etapă. Iar dacă ne întrebăm dăcă au
fost selectate corespunzător metodele de privatizare, răspunsul meu ar fi că nu. Pentru a
argumenta cele susținute voi spune că metode MEBO nu a dat rezultatele scontate, iar prin faptul
că am încercat s ă o combinăm și cu alte metode s -a dovedit la fel de ineficient. Acest lucru s -a
datorat și faptului că strict legislativ vorbind, nu a existat o delimitare clară ce se privatizează
folosind o anumită metodă și ce folosind o altă metodă ori din acest punc t de vedere s -a creat un
vid legislatic care lăsa la latitudinea organ ismelor statale să decidă pentru fiecare societate
comercială metoda de privatizare . Ori acest lucru a dus la crearea unei bulversări sociale ceea ce
nu a fost benefic Tranziției spre de mocrașie. Această abordare era potrivită pentru o societate
democratică nu pentru una care trece de la un sistem comunist la unul capitalist.

Sumarizând cele discutate în acest capitol putrem trage câteva concluzii mari care să ne
ajute la înțelegerea pro cesului de privatizare din România și a modului în care acesta a influențat
tranziția spre democrație respectiv consolidare democratică. În primul rând, în urma celor
analizate vedem că procesul de privatizare a fost unul destul de anevoios, iar dacă privi m
retrospectiv, din punct de vedere legislativ, de cele mai multe ori aceste legislații au fost făcute
pripit neținânduse cont de realitățile empirice , ceea ce a făcut să avem și această cascadă de acte
normative, nu am avut un schelet pe baza căruia să co nstruim acest proces, fiind mai degrabă
promotorii unei plecări de la zero de fiecare dată când am elaborat un alt act normativ. Lucrul
acesta datorânduse și faptului că majoritățile Parlamentare se schimbau destul de des, iar fiecare
Guvern vroia să își l ase amprenta, de multe ori s -au anulat acele legi bune care au fost date de
predecesori. Ca o sumă a tot ce sa legiferat, pe acest palier, procesul de tranziție a fost puternic
influențat de aceste legi. Când spun acest lucru mă refer la faptul că acel cap ital străin atât de
dorit (din vest) nu și -a prea făcut simțită prezența în economia românească cel puțin nu mai
repede de începerea tratativelor cu U.E. respectiv N.A.T.O. Antreprenorii străini au fost într -o
continuă expectativă deoarece economia românea scă era nesigură dând și anumite semne că

Bradea Marius Constantin Lucrare de Licență
45 dorește să meargă cu estul și nu cu vestul. Abia după incheierea acordului de cooperare cu U.E
din 1993, România începe să devină interesantă pentru antreprenrii străini, iar din 2004 anul
aderării la structura de securitate N.A.T.O respectiv 2007 anul aderării la U.E., putem vorbii de
începutul consolidării democratice din România, însă procesul de Tranziție nu este încheiat nici
astăzi, cele două variabile fiind interdependente si cu cât tranziționăm mai de succes spre o
democrație pură cu atât procesul de consolidare democratică este accentuat.

Bradea Marius Constantin Lucrare de Licență
46 IV.CONCLUZII FIANLE
Prin această cercetare calitativă am dorit să urmăresc analizez procesul de privatizare
dintr -o perspectivă puțin diferită. Nu mi -am propus să analizez, după cum ați observat deja, în ce
mod s -a realizat privatizarea și dacă a fost bine sau nu ceea ce s -a făcut.
Am analizat în primul capitol acele texte de specialitate care vorbeau despre procesul de
privatizare în lume (cu ac centul pe Europa Centrală și de Est) pentru a -mi putea crea o imagine
de ansamblu în ceea ce s -a întâmplat în România. În acest capitol am încercat să cuprind mare
parte din literatura actuală de specialitate care se ocupă de această problemă .
În capitolu l doi al acestei cercetări m -am axat pe acele teorii care au venit să mă ajute să
imi explic mai bine acest amplu fenomen. Am văzut viziuni diferite de viziunea lui Kitschelt care
aduce în discuție partea birocratică respectiv rolul pe care administrația î l joacă în cadrul acestui
proces și mergând până la Schumpeter care prin conceptul de „creație distructivă” ne arată faptul
că o societate care nu acceptă schimbarea va avea de suferit atât din punct de vedere
microeconomic cât și macroeconomic, acest lucr u fiind vizibil pe plan mediu sau lung. De altfel
am analizat și acele metode definite de literatura de specialitate în baza cărora state din Europa
Centrală și de Est au ales să facă privatizarea. Nu în ultimul rând am văzut și noile provocări din
acest d omeniu și anume Guvernanța Corporatistă, care vine să creeze o altă viziune a procesului
de privatizare și să îi de cu totul și cu totul o altă încadrare terminologică.
În cadrul capitolului trei am intrat practic în partea de cercetare și am luat acele a cte
Legislative privitoare la privatizare, fîcând astfel o analiză interpretativă a conținutului acestora.
Am observat cum s -a modificat legislația în domeniu din 1990 până la ultimele actualizări a
acestei legislații (2009). Am constatat că această legisl ație a suferit o evoluție dar totodată,
modul în care s -a dorit a se implementa a fost deficitară. Totodată, analizând și componența
majorităților Parlamentare am observat că odată cu schimabrea acestor s -a produs și o schimbare
în ceea ce privește viziune a de privatizare adoptată de statul român. Referitor la tranziționarea de
la comunism spre democrație, acest proces a fost și el la rândul său influențat de ceea ce s -a
întâmplat cu economia statului român odată cu demararea procesului de privatizare , în acest sens
jucând un rol important metodele selectate de legiuitor în baza cărora se dorea realizarea
privatizării. De asemenea, în urma celor cercetate, am descoperit că metodele de privatizare
(fiindcă au fost mixte) au fost greșit selectate. Din acest p unct de vedere faptul că s -a selectat
metode MEBO ca metodă principală în prima etapă de privatizare, a făcut ca outputurile să nu fie

Bradea Marius Constantin Lucrare de Licență
47 dintre cele mai favorabile și asta datorită faptului că nu exista un context social favorabil
implementării acestei metod e de privatizare.

În final, conchid, că legislația privitoare la privatizare a fost slab realizată și în cel mai
bun caz se poate afirma că în multe locuri a fost creată în așa fel încât să poată fi interpretată
multiplu de cei care o aplică și să serveas că scopurilor de moment. Pe de cealaltă parte nu pot să
nu observ și o evoluție legislativă care a existat odată cu aderarea României la structurile
internaționale, însă din păcate acest lucru a rămas la nivel de lege și nu s -a materializat într -un
proces de privatizare, pe care să îl putem numii: UN SUCCES!

Bradea Marius Constantin Lucrare de Licență
48 V.REFERINȚE BIBLIOGRAFICE
Ádám Szentpéteri și Álmos Telegdy în lucrarea: Political Objectives and Privatization.
Decisions Selection of Firms into Privatization or Long -Term State Ownership in Romania ,
INSTITUTE OF ECONOMICS, HUNGARIAN ACADEMY OF SCIENCES, Budapest 2009
Alessandrini, Sergio Entrepreneurship and economic Transition in Central Europe, Transition
and Democracy in Romania: the Pains of Gradualist Restructuring, Universi ty of Modena and
University L. Bocconi, Milano, 1998
Capitalism. http://capitalism.org/capitalism/what -is-capitalism/ accesat – ianuarie 2015
Călin Adrian Meteș, Teză de master, Democrația și guvernanța corporatistă , 2014
Cătălina, Georgescu Governance an d Intra -Governamental Relations during Transition: A
Historical Institutionalist Approach of Romanian Public Administration Reform Dynamics,
publicat în Revista de Științe Politice, 2014
Christoph Brennsteiner, “Privatization and Corporate Governance in Tr ansition Economies – A
Study of Bulgaria, Romania and Slovenia”, Universitatea din Viena, 2008
Costin Alexandru Dan, „Privatization and FDI in Central and Eastern Europe -The influence of
ERSTE Bank and OMV AG on the Romanian economy“ Universitatea din Vi ena, 2013.
Dan, Costin, „Privatization and FDI in Central and Eastern Europe -The influence of ERSTE
Bank and OMV AG on the Romanian economy“ , Wien University, 2013
Djankov, Murrell. Enterprise Restructuring in Transition:A Quantitative Survey. 2002. Acces at
la http://www.wto.org/english/forums_e/public_forum_e/ruggie_embedded_liberalism.pdf în
ianuarie 2015.
Ellerman, David, Lessons From East Europe’s Voucher Privatization , World Bank, Raport
anual, [http://cog.kent.edu/lib/Ellerman5.htm, accesat 01.07.20 15]
Estrin, Saul. The impact of privatization in tranzition economies, Ianuarie 2007.
Free market. http://www.princeton.edu/~achaney/tmve/wiki100k/docs/Free_market.html accesat
– ianuarie 2015

Bradea Marius Constantin Lucrare de Licență
49 Hein, Michael Constitutional Conflicts between Politics and Law in Transition Societies:A
Systems­Theoretical,Approach,Studies of Transition States and Societies (Studies of Transition S
tates and Societies) publicat in 2011 pe www.ceeol.com
Hinrik, Jan and Sahling, Meyer Varieties of legacies: a critical review of le gacy explanation of
public administration reform in East Central Europe, School of Politics and International
Relations, University of Nottingham, UK, September, 2009
Horibayashi. Book review. Varieties of Capitalism in Post -Communist Countries . The Jour nal
of Comparative Economic Studies, Vol. 3, 2007
http://personal.lse.ac.uk/estrin/Publication%20PDF's/The%20Impact%20of%20Privatization%20
in%20Transition%20Economies%20ickes%20comments.pdf Accesat, 02. 05. 2015.
http://www.junimea.pitestean.ro/Proprietat e.htm. accesat – ianuarie 2015
J. David Brown, John S. Earle și Álmos Telegdy, Does privatization raise productivity?, The
National Council for Eurasian and East European Research, Whashington D.C, 2006
Kagel, John and Dan Levin (2002), Common value Auctio ns and the Winner’s Curse , Princeton
University Press
Kitschelt, Herbert, , Accounting for outcomes of post -comunist regime. Causal Depth or
shallowness in rival explanation , Department of Political Science , Duke University Durham,
1999
Legea 137/2002,acce sat pe siteul www. mdrl.ro,
[http://www.mdrl.ro/_documente/turism/legislatie/legea_137_2002.pdf ] accesat 20 iunie 2015
Legea 15/1990,accesat pe
siteul www.cdep.ro ,[www.cdep.ro/pls/legis/legis_pck.htp_act?ida=419 ], accesat 22 mai 2015
Legea 15/1991,accesat p e siteul www.cdep.ro ,
[www.cdep.ro/proiecte/2002/200/50/8/em258.pdf ], accesat 15 iunie 2015
Legea 31/1990, accesat pe siteul www.cdep.ro ,
[www.cdep.ro/pls/legis/legis_pck.htp_act_text?idt=59637 ], accesat 25 mai 2015

Bradea Marius Constantin Lucrare de Licență
50 Legea 35/1991, accesat pe siteul www.cde p.ro,
[www.cdep.ro/pls/legis/legis_pck.htp_act?ida=1307 ], accesat 25 mai 2015
Legea 58/1991, accesat pe siteul www.cdep.ro ,
[www.cdep.ro/pls/legis/legis_pck.htp_act?ida=1330 ], accesat 2 iunie 2015
Nunberg, Barbara The state after communism, Administrativ T ransition in Central and Eastern
Europe, The World Bank, Washington, D.C., 1999
Oleh, Havrylyshyn and Donald McGettigan, Privatization in transition Countries: A sampling of
the literature ianuarie, IMF,European II Department, 1999
OUG 88/1997,accesat pe siteul www.mdrl.ro,
[www.cdep.ro/proiecte/2002/200/50/8/em258.pdf ],accesat 17 iunie 2015
Păvălan, Stuparu Political Identity in Post -Communist Romania: Between East and West 2014
Plasser, Fritz; Peter A. Ulram & Harald Waldrauch, Democratic Consolidation in East -Central
Europe, Houndmills : MacMillan, 1998
Pop, Liliana Democratising capitalism? The political economy of post communist transformation
in Romania, 1989 -2001, Manchester University Press, 2006
Privatizare. http://dexonline.ro/definitie/privatizar e. accesat – ianuarie 2015
Privatizare. http://dexonline.ro/definitie/privatizare. accesat – ianuarie 2015
Schumpeter, J. 1942. Capitalism, Socialism, and Democracy . New York: Harper & Bros.
The meaning of privatization , Paul Starr, articol apărut în volum ul Privatization and the Walfare
State, Princeton Legacy Library, 1989
Veniturile obținute (în miliarde USD) de Guverne în urma privatizării în perioada 1988 -1999
Megginson și Netter (2001)
www.capitalism.org
www.dexonline.ro
www.junimea.pitesteanul.ro
www .princeton.edu