Prioritatile de Finantare In Viziunea Politicilor Uniunii Europene

POLITICILE UNIUNII EUROPENE ȘI STRATEGIA EUROPA 2020

De la înființarea sa și până în prezent, Uniunea Europeană și-a extins atât domeniile în care a creat o politică comună europeană cât și dimensiunea prin aderarea de noi state membre. Uniunea Europeană a dezvoltat politici comune pentru comerț, agricultură și pescuit, dar a creat și o piață internă unică atât pe baza unor legi cât și prin intermediul reglementărilor ce garantează libertatea de circulație a bunurilor, persoanelor, serviciilor si capitalurilor.

Tratatul de instituire a Comunității Economice Europene ce prevede crearea unei piețe comune având la bază principiul liberei circulații, a stat la baza coordonării treptate a politicilor statelor membre și la dezvoltarea ulterioară a politicilor comune europene.

Politica de dezvoltare

Baza acestei politici de dezvoltare a Uniunii Europene o constituie comerțul și ajutorul umanitar. Apariția politicii de dezvoltare s-a datorat dorinței Uniunii Europene de a-și asuma rolul de jucător important pe plan internațional, prin sprijinul oferit țărilor mai puțin dezvoltate de a lupta împotriva sărăciei și de a se integra în comerțul mondial.

Uniunea Europeană a redus sau eliminat tarifele vamale, precum și cotele pentru importurile de produse din cele 49 de țări mai puțin dezvoltate venind în sprijinul politicii de dezvoltare.

Cea mai mare parte a ajutorului financiar acordat de Uniunea Europeană îmbracă forma creditelor nerambursabile , iar Banca Europeană pentru Investiții acordă credite pe termen lung partenerilor din afara Uniunii Europene, în special țărilor aflate în dezvoltare.

Politica comercială comună

Uniunea Europeană acoperă aproximativ 20% din exporturile și importurile mondiale , fiind un important actor comercial global.

În baza prevederilor Tratatelor constitutive și a celorlalte norme (legislație secundară, tratate multi- și bilaterale încheiate de Comunitatea Europeană) care reglementează relațiile comerciale ale UE cu țările terțe se poate afirma că Uniunea Europeană are o politică comercială comună axată pe liberalizarea schimburilor în domeniul industrial și relativ protecționistă în sectorul agricol. Politica europeană comercială se află în strânsă legătură cu cea de dezvoltare, Uniunea Europeană stabilind o întreagă rețea de acorduri bilaterale.

Uniunea Europeană urmărește și încurajează deschiderea piețelor și dezvoltarea comerțului,dar oferă si sprijin, prin mșsuri preferențiale, tărilor în dezvolare care fac un efort pentru a se integra in comerțul mondial.

Pentru Comunitatea Europeană, rațiunea unei politici comerciale comună rezidă din faptul că libera circulație a bunurilor și serviciilor din cadrul Comunității nu se poate realiza cu politici comerciale naționale diferite. Principalele instrumente de politică comercială pot fi de natură tarifară, netarifară, respective promoțională și de stimulare.

Ajutor umanitar

Principalul donor de ajutor umanitar la nivel mondial îl reprezintă Uniunea Europeană, care oferă atât sprijin financiar cât și în bunuri, servicii și asistență tehnică. Această politică are drept scop intervenția în situații de urgență , atunci când sunt afectate țările din afara Uniunii Europene, indiferent dacă acestea sunt afectate de calamități, dezastre naturale sau de crize de altă natură.

Ajutorul de urgență este acordat sub formă de bani în scopul de a furniza sau cumpăra produsele esențiale, precum medicamente, alimente sau adăposturi fiind folosit pentru a finanța lucrările de reconstrucție dupa un dezastru.Uniunea Europeană în colaborare cu statele membre acordă sprijin refugiaților sau persoanelor deplasate, cu scopul de a face față conjuncturii impuse până în momentul în care pot reveni în țarile de origine sau până când se pot instala în altă țară. Acțiunile umanitare finanțate de Uniunea Europeană sunt pe termen scurt , majoritatea dintre ele durând mai puțin de 6 luni.

Politica Internă

Instituirea unei uniuni vamale între statele membre, care să stea la baza realizării unei piețe comune europene este prevăzută în mod explicit în Tratatul de la Roma. Primele masuri concrete care să contribuie la realizaarea pieței commune au venit abia în 1985 când au fost propuse peste 250 de măsuri legislative care au menirea de a înlătura obtacolele rămase în calea libertății schimburilor comerciale., cu toate că uniunea vamală a fost încheiată în 1968. Aceste măsuri urmau să fie adoptate treptat, timp de 7 ani, iar de la 1 ianuarie 1993 se poate vorbi de o piață internă.

Cele 4 libertăți de mișcare pe care piața unică le are la bază sunt reprezentate de : libertatea de mișcare a bunurilor, a serviciilor, capitalurilor și a persoanelor.

Legile și reglementările instituite în cadrul politicii comune de concurență, a politicii privind întreprinderile, precum și a politicii privind protecția consumatorilor asigură buna organizare și funcționare a pieței unice.

Politica fiscală

In contextul politicii generale a UE, politica fiscală este considerată a fi esențială, pentru toate statele Uniunii Europene. Politica europeană în domeniul impozitării are două mari component (impozitarea directă care este responsabilitatea statelor membre și impozitarea indirectă, care afectează libera circulație atât a bunurilor cât și a serviciilor). Statele membre ale UE au luat masuri în scopul de a preveni evaziunea fisclă și dubla impozitare, iar politica europeană în domeniu are ca scop să se asigure că pe piața internă concurența nu este distorsionată de diferențe între sistemele și ratele de impozitare indirectă. În ceea ce privește taxa pe valoarea adăugată există un acord între statele membre de a o fixa la minim 15%.

În prezent taxa pe valoarea adăugată în statele membre ale Uniunii Europene înregistrează urmatoarele valori:

Figura 1.1 Cote TVA aplicate în Statele Membre din Uniunea Europeană la 1 Iulie 2013

Sursa: Date prelucrate de autor după European Commission Taxation and Customs Union, VAT Rates Applied in the Member States of the European Union

Combaterea fraudei

Din bugetul anual de peste 100 miliarde de euro, se estimează că aproape un miliard este fraudat, de aceea o prioritate pentru instituțiile europene o reprezintă protejarea intereselor financiare ale UE.

Principalul organism al UE care are misiunea de a combate activitățile frauduloase este Oficiul European de Luptă contra Fraudei (OLAF). Autoritățile vamale din statele UE, dar și cele din afara UE, desfășoară constant împreună cu OLAF (și cu alte agenții ale UE) operațiuni comune, menite să înlăture fenomenul contrabandei și al fraudei în anumite zone considerate ca prezentând un risc ridicat din acest punct de vedere și pe anumite rute identificate.

Politica industrială

Politica industrială are drept scop asigurarea unui mediu de afaceri sigur, atractiv pentru investiții și pentru muncă, precum și creșterea economică bazată pe cunoaștere și pe inovație.

Politica industrială a UE vizează îndeosebi:

să accelereze adaptarea industriei la schimbările structurale;

să încurajeze un mediu favorabil inițiativei și dezvoltării întreprinderilor din întreaga Uniune și, în special, a întreprinderilor mici și mijlocii;

să încurajeze un mediu propice cooperării dintre întreprinderi;

să favorizeze o exploatare mai bună a potențialului industrial al politicilor de inovare, cercetare și dezvoltare tehnologică.

Politica regională

Politica regională vizează regiunile și orașele UE, stimularea creșterii economice și îmbunătățirea calității vieții prin investiții strategice. Ea constituie, de asemenea, o formă activă de sprijin, care orientează solidaritatea către regiunile mai puțin dezvoltate. În vederea atingerii obiectivelor politica regională are la dispoziție numeroase instrumente financiare-fondurile structurale și Fondurile de Coeziune.

Politica Agricolă Comună

Scopul Politicii Agricole Comune (PAC) este de a asigura un nivel de trai echitabil pentru fermieri, de a asigura consumatorilor produse calitative și de a prezerva mediul rural. Politica Agricolă Comună protejează agricultorii împotriva volatilității excesive a prețurilor și a crizelor de pe piață, îi ajută pe agricultori să investească și să modernizeze fermele, susține comunitățile rurale viabil, creează și menține locurile de muncă din industria alimentară.

Politica Comună de Pescuit

Această politică include o serie de reglementări și mecanisme care acoperă exploatarea, procesarea și comercializarea resurselor acvatice și a proceselor de acvacultură. În prezent, pescuitul și acvacultura sunt activități economice importante ale UE, reprezentând aproximativ 1% din produsul național brut al statelor membre și oferind peste jumătate de milion de locuri de muncă.

Politica Externă și de Securitate Comună (PESC)

Politica externă și de Securitate Comună este unul dintre instrumentele Uniunii Europene pentru desfășurarea relațiilor sale externe.

Tratatul privind Uniunea Europeană stabilește următoarele obiective ale PESC :

protejarea valorilor comune și a intereselor fundamentale ale Uniunii;

întărirea securității la nivelul Uniunii Europene;

promovarea cooperăriii internaționale;

menținerea păcii în întărirea securității la nivel mondial;

dezvoltarea democrației și a statului de drept, inclusiv a drepturilor omului.

Relații externe

Programele de asistență externă stau la baza politicii în acest domeniu, Uniunea Europeană și statele membre furnizând jamătate din asistența internațională de dezvoltare , în fiecare an alocând aproximativ 7 miliarde de euro pentru proiecte de dezvoltare economică și socială din întreaga lume. În cadrul relațiilor externe ale UE se află relația sa cu Statele Unite ale Americii, în cadrul cărora comerțul reciproc se ridică la 1 miliard de euro pe zi.

Politica Vamală

Politica vamală constituie unul din elementele de bază ale UE și este esențială pentru buna funcționare a pieței interne, care nu poate exista fără un set comun de reguli. Acest instrument este folosit pentru a colecta taxele vamale, pentru a centraliza date statistice privind comerțul intra- și extra-comunitar.

Justiție, libertate și securitate

Scopul acesteii măsuri este de a garanta libera circulație a cetățenilor europeni și noneuropeni, asigurând în același timp securitatea publică, prin combaterea tuturor formelor de crimă organizată și a terorismului.

Mediu

Primele măsuri luate la nivel European au vizat limitarea poluării, ameliorarea calității vieții, introducerea pincipiului prevenirii poluării și cel al raționalizării resurselor naturale. Începând cu anul 2000, UE și-a reorganizat politica în domeniul protecției mediului, acționând cu mai multă flexibilitatev și în loc să impună standarde pentru diferite produse, oferă posibilitatea producatorilor să adere la instrumente ce satisfac cerințele europene de protecție a mediului, precum eco-etichetarea și auditul de mediu.

Energie

UE a luat o serie de măsuri și a inițiat programe de acțiune pentru a reduce dependența față de furnizorii externi de combustibili fosili și de energie și pentru a garanta siguranța aprovizionării.

Transporturi

Transporturile reprezintă una dintre politicile ce au fost considerate de interes comunitar încă de la înființarea Comunităților Europene. În ultimul deceniu UE a luat măsuri de pentru liberalizarea piețelor naționale de transport, pentru ca cetățenii europeni și companiile din UE să se bucure de beneficiile pieței interne. UE a semnat un acord de “ cer deschis” în 2007 cu SUA , potrivit căruia orice linie aeriană poate zbura din orice oraș al Uniunii către orice oraș din SUA.

Educație, Formare profesională și Tineret

Rolul Uniunii este de a sprijini cooperarea între statele membre și, acolo unde este necesar, de a completa acșiunile acestora, mai ales în sprijinirea mobilității și a cooperării între instituțiile de învățământ. UE acordă fonduri pentru cooperarea statelor membre în domeniul educației, pentru învățarea limbilor staine, pentru e-învațare , pentru diseminare și schimbul de bune practici.

Ocupare forței de muncă, afaceri sociale și egalitate de șanse

UE încurajează mobilitatea muncitorilor pentru beneficiile pe care le aduce persoanelor în ceea ce privește dezvoltarea profesională și individuală, iar serviciile publice de ocupare a forței de muncă din 31 de țări au la dispoziție portalul Eres în vedrea publicării locurilor de muncă disponibile , acest portal oferind peste 1 milion de oferte de muncă.

Cercetare și inovare

Principalul motiv pentru existența unei acțiuni în acest domeniu îl reprezintă necesitatea coordonării activităților din țările membre în scopul creșterii eficacității și reducerii costurilor , precum și consolidarea competitivității internaționale a economiei europene. În perioada 2014-2020 se desfășoară Programul Cadru 8(PC8).

Societatea informațională

În domeniul societății informaționale politica europeană se bazează pe 4 componente principale:

Politica în domeniul telecomunicațiilor;

Sprijinirea dezvoltării tehnologiei informației și comunicării (TIC);

Promovarea rețelelor trans-europene din domeniul telecomunicațiilor, transportului și energiei;

Contribuția privind crearea unei industrii comunitare competitive.

Sănătate publică

UE, prin planurile sale de acțiune vizeză combaterea cancerului, a SIDA precum și a bolilor transmisibile, a toxicomaniei și a dopajului. Promovarea sănătății mentale, a sănătății și a securității alimentare reprezintă alte priorități ale UE.

Siguranță alimentară

În vederea protecției consumatorilor, UE a dezvoltat standarde privind alimentele, siguranța și sănătatea animalelor și a plantelor. Au fost adoptate masuri cu privire la etichetarea și identificarea atât a culturilor cât și a alimentelor care conțin organisme modificate genetic.

Protecția consumatorilor

În acest program de acțiune au fost stipulate 5 drepturi fundamentale: dreptul la protejarea sănătății și a securității , la protejarea intereselor economice, la compensații, la informre și educare, la reprezentare. Pentru consumatori a fost înființată Rețeaua Centrelor Europene pentru Consumatori care preia plangerile consumatorilor din fiecare stat membru.

Cultură

UE derulează programe dedicate industriei culturale în scopul de a sprijini accesul la diversele oportunități oferite de piața unică și de tehnologiile digitale, precum și pentru a facilita accesul la finanțări.

Audiovizual și media

Un aspect important al politicii în domeniul audiovizual este reprezentat de programul Media. Scopul acestui program este de a oferi sprijin financiar pentru producția europeană de filme și de programe TV de calitate, pentru circulația lor în UE și pentru a sprijini industri locală să devină competitivă pe plan internațional.

Extindere

UE a cunoscut mai multe valuri de aderări, fiecare contribuind la diversitatea culturală și lingvistică ce reprezintă deja o marcă a Uniunii Europene.

Drepturile omului

O serie de măsuri au fost adoptate în scopul realizării unui Sistem European Comun pentru Azil, pentru stabilirea de proceduri de acordare sau de refuzare a azilului și pentru crearea condițiilor necesare pentru primirea celor care cer azilul.

FONDURI EUROPENE PENTRU ROMANIA 2007-2020

În urma negocierilor de aderare încheiate în anul 2004, Romania beneficiază de urmatoarele tipuri de fonduri europene:

fonduri structurale

fondul de coeziune

fonduri pentru agricultura, dezvoltare rurala si pescuit, acestora adaugandu-li-se si alte instrumente si programe de finantare. 

Fondurile structurale (FS) reprezintă mecanismul de bază al Uniunii Europene în ceea ce privește coeziunea economică și socială, iar aderarea unor noi state la marea familie europeană a coincis întotdeauna cu ajustări și revizuiri ale regulilor Fondurilor Structurale(Structural Funds), pentru ca acestea să răspundă noilor provocări generate de procesul de extindere.

Fondurile structurale sunt destinate reducerii diferențelor de dezvoltare dintre statele membre ale Uniunii Europene și dintre regiunile acestora. Ele sunt împărțite în două categorii principale:

Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR)

Fondul Social European (FSE).

Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) deține cea mai mare pondere în cadrul Fondurilor Structurale și are ca misiune reducerea disparităților interregionale la nivelul UE. Obiectivul acestui fond este de a întări coeziunea economică și socială în Uniunea Europeană prin reducerea dezechilibrelor regionale. Pentru perioada 2007-2013, României i-au fost alocate 9 miliarde euro din FEDR.

Fondul Social European( FSE) reprezintă instrumentul financiar principal folosit de UE pentru a investi în cetățenii săi, pentru a-i ajuta să își desăvârșească educația și să își desăvârșească abilitățile, îmbunătățindu-și perspectivele obținerii unui loc de muncă. Pentru perioada 2007-2013, României i-au fost alocate 3,7 miliarde euro din FSE.

Fondul de coeziune (FC) a fost creat prin tratatul de la Maastricht în anul 1992 pentru a finanța proiecte privind dezvoltarea infrastructurilor de mediu și transport în statele membre care înregistrează un produs național brut per locuitor sub 90% din media comuniară. Pentru perioada 2007-2013, României a beneficiat din Fondul de Coeziune de 6,6 miliarde euro care sunt accesate prin intermediul următoarelor programe operaționale:

Programul Operațional Sectorial Mediu

Programul Operațional Sectorial Transport

Valoarea totală alocată din Fondul European de Dezvoltare Regională, Fondul Social European și Fondul de Coeziune pentru perioada 2007-2013 este de 19,668 miliarde de euro.

Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR)

Noua formulă a politicilor europene include Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală și Fondul European pentru Pescuit ca instrumente ale Politicii Agricole Comune.

FEADR contribuie la realizarea obiectivelor de creștere a competitivității agricole și forestiere, de management agricol și mediu, de ameliorare a calității vieții și diversificare a activităților economice în perimetrele ce variază de la zone rurale cu populație redusă până la zonele rurale periurbane aflate în regres sub presiunea centrelor urbane.

Valoarea totală destinată dezvoltării rurale pentru perioada 2007-2013 este de 802 milioane euro la care se adaugă aproximativ 101 milioane euro, prin intermediul Programului European de Redresare Economică, pentru noile provocări .

Fondul European pentru Pescuit (FEP) a înlocuit, începând cu 1 Ianuarie 2007, Instrumentul Financiar pentru Orientarea Pescuitului, dar, spre deosebire de acesta, nu face parte din Fondurile Structurale, ci finanțează Politica Comună din domeniul pescuitului, având o linie bugetară de 4,963 miliarde de euro pentru Uniunea Europeană.FEP va implementa Politica Comună de Pescuit care are în vedere asigurarea pe termen lung a activităților de pescuit printr-o exploatare eficientă a resurselor acvatice, la dimensionarea flotelor de pescuit, precum și extinderea și îmbunătățirea vieții marine, a lacurilor și zonelor de coastă afectate de activitățile intensive de pescuit și acvacultură. Pentru perioada 2007-2013 României i-a fost alocat un buget total de 230 milioane euro sumă ce va fi accesată prin Planul Operațional Pescuit, responsabil fiind Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale.

Fondul European pentru Garantare Agricolă (FEGA)

Prin intermediul acestui fond se acordă subvențiile sub formă de plăți directe la hectar în cadrul măsurilor de piață pentru introducerea mecanismelor comerciale. Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale este organismul responsabil de absorbția sumelor provenind din acest instrument. Pentru perioada 2007-2013 valoarea totală alocată prin FEGA este 660 milioane euro.

Tabelul 1.1 Programe operaționale 2007-2013

Prelucrat de autor după sursă

Tabel 1.2 Analiza Fondurilor Europene în Europa Centrală și de Est 2007-2013

Prelucrat de autor

Sursa:Eurostat

Tabelul 1.3 Implementarea Fondurilor Europene în România 2007-2013

Sursa : Prelucrat de autor după EU Funds in Central and Eastern Europe , Progress report 2007-2013

Tabelul 1.4 Implementarea Fondurilor Europene în România 2007-2013 prin Fondurile Structurale și cele de Coeziune

Sursa : Prelucrat de autor după EU Funds in Central and Eastern Europe , Progress report 2007-2013

Fonduri Europene 2014-2020

Pentru România, fondurile europene vor reprezenta în continuare unul dintre cele mai importante instrumente ce vor fi utilizate pentru reducerea disparităților regionale, precum și promovarea creșterii economice la nivel regional și local, consolidarea competitivității și creșterea ocupării forței de muncă, obiective de referința la nivelul Uniunii Europene.

Acordul de parteneriat include cinci fonduri structurale și de investiții europene (fonduri ESI):

Fondul european de dezvoltare regională (FEDR)

Fondul de coeziune (FC)

Fondul social european (FSE)

Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR)

Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime (FEPAM).

Acordul de parteneriat vizează următoarele provocări și prioritățile aferente:

promovarea competitivității precum și a dezvoltării locale, în vederea consolidării sustenabilității agenților economici și a îmbunătățirii atractivității regionale;

dezvoltarea capitalului uman prin creșterea ratei de ocupare a forței de muncă și a numărului de absolvenți din învățământul terțiar, oferind soluții pentru provocările sociale severe și combaterea sărăciei, în special la nivelul regiunilor defavorizate sau marginalizate;

dezvoltarea infrastructurii fizice, atât în sectorul TIC, cât și în sectorul transporturilor, în vederea sporirii accesibilității regiunilor din România și a atractivității acestora pentru investitori;

încurajarea utilizării durabile și eficiente a resurselor naturale prin promovarea eficienței energetice, a unei economii cu emisii reduse de carbon, a protecției mediului și a adaptării la schimbările climatic.

consolidarea unei administrații publice moderne și profesioniste prin intermediul unei reforme sistemice, orientată către soluționarea erorilor structurale de guvernanță.

Aceste fonduri sunt esențiale pentru capacitatea României de a răspunde provocărilor în materie de progres pe termen mediu și lung. Acestea vor antrena finanțări publice și private suplimentare create în vederea creșterii și înființării de locuri de muncă și vor diminua decalajele regionale și sociale existente în România.

Investițiile vor fi direcționate către stimularea activităților inovative și a competitivității societăților în vederea sporirii valorii adăugate a acestora, stimularea creșterii și creării de locuri de muncă și îmbunătățirea performanței sistemului de cercetare și inovare, inclusiv a calității învățământului superior, a cooperării cu sectorul de afaceri și a investițiilor private.

Una dintre provocările importante ale României este aceea de a-și spori și dezvolta potențialul agricol concomitent cu sprijinirea procesului de restructurare a exploatațiilor agricole și cu asigurarea forței de muncă necesare din alte sectoare competitive. Investițiile în capitalul uman și sprijinirea accesului populației pe piața muncii, precum și a îmbunătățirii competențelor acesteia va reprezenta una din principalele priorități ale României, cu accent pe aspectele accentuate în recomandările specifice țării.

Fondurile vor finanța inițiative în scopul îmbunătățirii sistemelor educative și de formare, în vederea asigurării unei corespondențe mai bune între competențele forței de muncă și necesitățile pieței, în special în ceea ce privește învățământul terțiar și cel vocațional, punând accentul pe educația și îngrijirea copiilor de vârstă fragedă, pe învățământul primar și secundar, mai ales în rîndul comunităților defavorizate, printre care minoritatea romă. Totodată, vor beneficia de sprijin din fondurile ESI strădania României de a trece de la structuri instituționalizate la soluții plasate sub autoritatea comunității pentru copii, persoane vârstnice și persoane cu deficiențe. FSE va sprijini eforturile României de a remedia calitatea administrației publice naționale prin reforme structurale, asigurând totodată sprijin adaptat instituțiilor publice cheie.

Investițiile în aceste domenii vor fi decisive pentru sprijinirea României în sensul ca aceasta să răspundă priorităților strategiei Europa 2020 și recomandărilor specifice țării, precum și reformelor de politică aferente din sectoarele educației, ocupării forței de muncă, incluziunii sociale și administrației publice. O parte relevantă din fondurile ESI va fi alocată extinderii și modernizării infrastructurii de transport a României, în acord cu planul general pentru viitor care va creiona rețeaua existentă până în anul 2030. În ceea ce privește zonele rurale ale României, finanțările din FEADR vor promova creșterea gradului de inovare și a competitivității în sectorul agroalimentar, precum a valorii adăugate a produselor.

Obiectivele Europa 2020:

peste 1 miliard € alocați pentru cercetare și dezvoltare (C&D) și pentru inovare, în sprijinul atingerii obiectivului național de 2% din PIB investiți în C&D (în comparație cu 0,49 % în anul 2012);

o economie mai eficientă din punct de vedere energetic, 3,9 miliarde € urmând să fie investite pentru sprijinirea trecerii la o economie cu emisii reduse de carbon, inclusiv extinderea la scară mai largă a energiilor din surse regenerabile (ținta de 24 % );

un efort substanțial în materie de incluziune socială, fiind alocate 3,4 miliarde € pentru combaterea provocărilor severe de ordin social cu care se confruntă România, precum și pentru sprijinirea obiectivului de reducere cu 580 000 a numărului de persoane amenințate de sărăcie sau de excluziune (în comparație cu anul 2008);

creșterea gradului de participare pe piața muncii , punându-se un accent deosebit pe populația tânără, în scopul atingerii țintei de ocupare a forței de muncă la nivel național de 70 % (beneficiind de 2,2 miliarde €);

contribuirea la reducerea ratei abandonului școlar timpuriu până la 11,3 % și creșterea gradului de participare din învățământul terțiar până la 26,7 %, printr-o investiție de 1,65 mld. Euro.

În perioada 2014-2020, România va primi de la UE (fonduri structurale și agricultură) 39,88 mld. euro, înregistrând o creștere cu 18% față de alocările din exercițiul financiar 2007-2013.

Tabloul fondurilor europene care vor fi primite de România pentru perioada 2014-2020, în urma acordului încheiat între liderii UE:

pentru fondurile structurale România va primi 21,82 mld. euro, înregistrând o creștere cu 10% față de alocările din perioada 2007-2013 (19,8 mld. euro, sumă actualizată cu inflația)

pe Politica Agricolă Comună (PAC) va primi 17,5 mld. euro, în creștere cu 27% față de alocările din perioada 2007-2013 (13,8 mld. euro).

În cadrul PAC, pe cei doi piloni plăți directe și dezvoltare rurală sumele comparate arată astfel:

în ceea ce privește plățile directe către fermieri România va primi 10,3 mld. euro, față de 5,6 mld. euro în perioada 2007-2013 (plus 4,7 mld. euro)

pe dezvoltare rurală României i s-au alocat 7,1 mld. euro, față de 8,2 mld. euro între 2007-2013 (minus 1,1 mld. euro).

În cadrul PAC va exista o flexibilitate , în sensul că 25% din valoarea totală poate fi transferată de la plăți directe la dezvoltare rurală și invers. În exercițiul financiar 2014-2020, taxa pe valoarea adăugată pentru proiectele cu bani europeni, va continua să fie eligibilă la finanțare.

În ceea ce privește fondurile structurale rata de cofinanțare națională rămâne de 15% (85% bani europeni, 15% reprezentând contribuția proprie), iar în cazul dezvoltării rurale rata de cofinanțare rămâne la 25% (75% bani primiți de la UE, 25% contribuția proprie). În situația în care un stat din UE are un acord de asistență  financiară, fie cu UE, fie cu FMI, cofinanțarea națională se reduce pe respectiva perioadă la 5% pentru fondurile structurale (5% cofinanțare națională, 95% banii UE).

Prefinanțările (banii primiți înainte de la UE) vor reprezenta 3% din valoarea unui proiect (România dorea ca procentul să ajungă la 8%). Pentru statele care în anul 2010 au avut un acord de finanțate cu FMI sau UE, procentul prefinanțărilor va fi de 4%.

Tabelul 1.5 Lista programelor finanțate din FEDR, FSE și Fondul de coeziune 2014-2020

Sursa : Prelucrat de autor după Acordul de parteneriat propus de România pentru perioada de programare 2014‐2020

PRINCIPALE INSTITUȚII NAȚIONALE ÎN GESTIONAREA FONDURILOR EUROPENE

Cadrul instituțional privind implementarea fondurilor europene pe fiecare program operațional este asigurat de ministere prin intermediul direcțiilor specializate din stuctura acestora.

Stabilirea cadrului instituțional și procedural de coordonare și de gestionare a asistenței financiare comunitare acordate României constituie obiectul hotărârii de guvern HG nr. 457/2013 privind cadrul instituțional de coordonare și de gestionare a instrumentelor structurale , cu modificările și completările ulterioare, act normativ în cadrul căruia sunt definite structurile prezentate în continuare.

1.6 Principalele organisme cu atribuții în gestionarea fondurilor europene

Prelucrat de autor după sursă