Principiul poluatorul plătește [606127]

1
Principiul „poluatorul plătește ”
Std. Haiduc Andreea
Grupa 221

Introducere

Cu trecerea anilor, protecția mediului a devenit o prioritate pentru toate statele lumii . Astfel,
statele și comunitatea internațională, conștiente de existenta a multor problemele globale cauzate
de poluare, au luat măsuri pentru extinderea și consolidarea reglementărilor aplicabile atât în plan
intern cât și pe plan internațional, care să asigure protecția tuturor factorilor de mediu.
Dreptul mediului reprezintă ramura de drept distincta din sistemul de drept romanesc formata
din totalitatea normelor juridice care reglementează relațiile dintre persoane stabilite in legătura
cu protecția si dezvoltarea mediului. Mediul a fost definit prin OUG 195/2005, aprobată prin
Legea 265/2006 privind protecția mediului, cu modificările și completările ulterioare, ca fiind:
„ansamblul de condiții și elemente naturale ale Terrei: aerul, apa, solul, subsolul, aspectele
caracteristice ale peisajului, toate straturile atmosferice, t oate materiile organice și anorganice,
precum și ființele vii, sistemele naturale în interacțiune , cuprinzând elementele enumerate
anterior, inclusiv unele valori materiale și spirituale, calitatea vieții și condițiile care pot influenta
bunăstarea și sănătatea omului."1
Obiectul dreptului mediului îl reprezintă relațiile sociale ce se nasc in legătura cu conservarea
și dezvoltarea mediului natural și artificial. Relațiile sociale reglementate de normele dreptului
mediului sunt:
 relații sociale stabilite in scopul prevenirii poluării mediului și producerii pagubelor
ecologice
 relații sociale formate in scopul evitării producerii unor daune ecologice
 relații sociale stabilite in scopul îmbunătățirii condițiilor de mediu
 relații privitoare la structura organizatorica a protecției mediului. 2
Aceasta ramura de drept este guvernata de anumite principii. Principiile dreptului mediului
reprezintă idei ce exprimă adevăruri, iar activitatea legislativă și desfășurarea activităților de
protecție și dezvoltare a mediului trebuie să fie in concordanță cu aceste principii . Astfel,
principiile dreptului mediului călăuzesc conținutul normelor dreptului mediului, contribuind la
aplicarea lor corectă și eficientă, precum și la asigurarea concordanței acestora. Ele cuprind reguli
ce exprimă esența politicii de mediu a statului și pot fi deduse fie pe cale de interpretare a
reglementărilor legale, formulate în doctrină, fie pot fi formulate direct în normele juridice.
Politica europeana de mediu are la baza principiile: precauției, prevenirii, corectării poluării
la sursă, „poluatorul plătește”. Astfel de măsuri trebuie să fie nediscriminatorii, proporționale și
trebuie revizuite imediat ce există informații științifice suplimentare. Art. 3 din Legea
nr.137/1995, republicată în 2000, enumeră principiile și elementele strategice care stau la baza
acestei legi cadru, în scopul asigurării și dezvoltării durabile a mediului. Principiile fundamentale
ale dreptului mediului sunt următoarele:
 principiul prevenir ii poluării
 principiul precauției in luarea deciziilor de către autoritățile ce au atribuții în protecția
mediului
 principiul prevenirii, reducerii și controlului integrat al poluării prin utilizarea unor
tehnici corespunzătoare pentru acele activitate
 principiul conservării biodiversității și a ecosistemelor
 principiul “poluatorul plătește ”

1 Legea nr. 265/2006 pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 195/2005 privind protecția
mediului , art1, alin.2
2 C. Cristina in lucrarea „Dreptul mediului” pag 1 , sursa
https://www.academia.edu/37846841/DREPTUL_MEDIULUI , accesat la data de 5.04.2020

2
 principiul priorității sănătății și vieții oamenilor
 principiul utilizării durabile a resurselor naturale
 principiul dezvoltării armonioase a activităților economico -sociale și de protecția
mediului
 principiul dezvoltării elaborării internaționale pentru asigurarea calității mediului
 principiul creării cadrului de participare a organizațiilor regulamentele și a populației la
elaborarea și aplicarea deciziilor 3.
În România, protecția mediului a apărut ca un domeniu de sine stătător al politicilor naționale
abia în anul 1990, când a fost înființat primul Minister al Mediului. Primul document oficial ce
stabilește obiectivele naționale în domeniu – „Strategia Națion ală de Protecția Mediului” a fost
elaborat abia în 1992. Necesitatea armonizării politicii naționale în domeniul protecției mediului
cu cea comunitară a determinat reactualizarea documentului în 1996 si 2002.4

Principiul „poluatorul plătește ”

Obligația statului de a asigura refacerea și ocrotirea mediului, așa cum a fost ea instituită prin
Declarația de la Stockholm, din 1972, cat si asigurarea dreptului la un mediu sănătos, nu se rezumă
doar la adoptarea de reglementări în domeniu, ci și la concordanța cerințelor de mediu cu celelalte
politici de interes public, inclusiv cu politica în domeniul concurenței .
Elementul comun dintre politica de mediu și cea a concurenței îl reprezintă aplicarea
principiului „poluatorul plătește ”. Principiul, afirmat pentru primă oară în Declarația
Consiliului Europei din 1968 privind lupta împotriva poluării aerului, are la bază elemente din
teoria economică potrivit căreia costurile sociale externe care însoțesc producția trebuie să fie
internalizate, respectiv să fie incl use în costurile de producție ale întreprinderilor.5
Principiul “Poluatorul plătește ” și cadrul său legal este stabilit prin Directiva 2004/35 / CE a
Parlamentului European și a Consiliului din 21 aprilie 2004, privind răspunderea pentru mediul
înconjurător în legătură cu prevenirea și repararea daunelor aduse mediului. Directiva definește
daunele aduse mediului ca “daune aduse speciilor și habitatelor naturale protejate, respectiv orice
daune care au efecte negative grave asupra constituirii sau menținerii stării de conservare
favorabile a acestor habitate sau specii. (…) Daune cauzate de apă (…) daune teren, care înseamnă
orice contaminare a solului care creează un risc semnificativ pentru sănătatea umană afectată în
mod negativ ca urmare a intr oducerii directe sau indirecte, în, pe sau sub pământ, de substanțe,
preparate, organisme sau microorganisme “ 6.
Pe 23 ianuarie 2002 a fost adoptata propunerea pentru o Directiva a Parlamentului European
si a Consiliului pentru răspunderea de mediu cu pri vire la prevenirea si remedierea daunelor aduse
mediului. Analizând o dauna, autoritatea competenta a fiecarui stat membru poate acționa in
diferite moduri:
• In cazul pericolul ui producerii unei daune iminente asupra mediului, autoritatea va solicita
poluatorului potențial sa ia toate masurile preventive sau va lua ea însăși aceste masuri si va
acoperi aceste costuri ulterior
• Daca dauna s -a produs, autoritatea va cere operatorul ui sa ia toate masurile reparatorii
necesare sau va lua ea însăși aceste masuri si va acoperi costurile ulterior
• Daca operatorul nu dispune de mijloace financiare suficiente sau nu este posibila
identificarea unui operator, statele membre vor asigura apl icarea masurilor necesare oricum.

3 WordPress Cursuri universitare – Dreptul mediului Capitolul III Sectiunea II
4 J.N. Nemenyi, L. Stroe – “Politica de protectia mediului si ajutorul de stat in Romania” in “Profil: Concurenta nr
2/2007” pag 10
5 J.N. Nemenyi, L. Stroe – “Politica de protectia mediului si ajutorul de stat i n Romania” in “Profil: Concurenta nr
2/2007” pag 10
6 Directiva 2004/35 / CE a Parlamentului European și a Consiliului din 21 aprilie 2004 despre responsabilitatea
asupra mediului, referitor la prevenirea și remedierea daunelor asupra mediului

3
De asemenea, aplicarea acestui principiu este justificata în contextul actual. Ar fi injust ca
victimele unor d ezastre de mediu să fie obligate să suporte costurile rezultate in urma unui astfel
de incident. Sarcina acesto r costuri t rebuie să rămână a poluatorilor , iar mecanismele de piață
sunt nevoite să le ia în considerare . Unul dintre principalele obiective îl reprezintă identificarea
poluatorului, întrucât există situații în care sunt aduse daune asupra mediului încon jurător, iar
poluatorii tind să arunce responsabilitatea pe umerii altor instituții spre a eluda costurile ridicate
ale reparării distrugerilor. În relația de subordonare dintre autorități și persoane fizice sau juridice,
in cazul unor atingeri aduse stabilității mediului înconjurător, dacă pericolu l producerii unei daune
este im inent, atunci autoritatea se va ocupa de prevenție, solicitând unui posibil poluator să depună
toate diligențele pentru a evita o contaminare.
Așadar, pentru ca acest principiu să fie eficient :
 poluatorii trebuie sa fie identificabili
 daunele trebuie sa fie măsurabile
 legătura intre poluator si dauna sa fie prezenta
În caz de pericol iminent pentru mediul natural, un operator este obligat să ia imedia t măsurile
preventive necesare . Dacă daunele aduse mediului au fost provocate de un operator, acesta din
urmă trebuie, fără întârziere, să informeze autoritățile competente și să ia toate măsurile posibile
pentru a controla imediat, a limita, elimina sau gestiona con taminanții relevanți și / sau orice alți
factori dăunători , pentru a limita, sau pentru a preveni noi daune aduse mediului și efectele
negative asupra sănătății umane, sau deteriorarea ulterioară a serviciilor și este obligat să ia
măsurile de remediere ne cesare. 7

Operatorul suportă costurile acțiunilo r de prevenire și de remediere.
„Operatorul poate să refuze suportarea acestor costuri atunci când daunele asupra mediului
sau o amenințare iminentă au fost cauzate de un terț și au avut loc în ciuda faptulu i că măsurile de
securitate corespunzătoare, au avut loc sau au rezultat prin respectarea unui ordin sau a unei
instrucțiuni provenind de la o autoritate publica ”. Operatorul poate fi, de asemenea, scutit de
răspundere în cazul în care acesta demonstrează că „daunele aduse mediului sau o amenințare
iminentă (…) nu sunt legate de vina sau neglijența sa și au fost cauzate de o emisie sau un
eveniment legal ” și garantat de prevederile legislative acceptate de Comunitate și specificate în
anexa III la Directiva 2004/35 / CE. Operatorul poate fi, de asemenea, scutit de răspundere în
cazul în care daunele aduse mediului sau amenințarea iminentă au fost cauzate de o „emisie, sau
o activitate, sau orice fel de utilizare a unui produs care nu este considerat a fi de natură să -l
provoace, în funcție de stadiul cunoștințelor științifice și tehnic e”. 8
Principiul urmărește ca sarcina costurilor controlului asupra mediului sa revi nă in primul rând
poluatorilor, asigurând faptul ca mecanismele de piața sa ia in considerare acest e costuri si ca
resursele sa fie alocate in consecința. Oricine produce daune mediu lui, pericole sau riscuri, își
asumă responsabilitatea sa evite, sa reducă si sa combată acele daune, pericole si riscuri. In a cest
scop politica de mediu va determina pe cel responsabil sa plătească costurile de aducere a mediului
in stadiul dinaintea provocării daunelor.
Bunurile de mediu precum oxigenul sau marea nu se află in proprietatea nimănui , astfel nu
pot fi vândute si cumpărate pe piața , însă folosirea lor poate duce la apariția unor conflicte (de ex:
poluarea unui râu). Folosirea bunurilor de mediu poate provoca daune celor care nu sunt direct
implicați. Este nedrep t ca victimele dezastrelor de mediu sa plătească consecințele poluării , iar
costurile bunurilor de mediu sa nu fie suportate de către cei care beneficiază de pe urma lor. (ex.
companii care eliberează in atmosfera poluanți si nu suporta costurile sănătății oamenilor afectați ).

7 Directiva 2004/35 / CE a Parlamentului European și a Consiliului din 21 aprilie 2004 despre responsabilitatea
asupra mediului, referitor la prevenirea și remedierea daunelor asupra mediului
8 Directiva 2004/35 / CE a Parlamentului European și a Consiliului din 21 aprilie 2004 despre responsabilitatea
asupra mediului, referitor la prevenirea și remedierea daunelor asupra mediului

4

Aplicații ale p rincipiul ui „Poluatorul Plătește”

1. Cazul Exxon Valdez
La data de 23 martie 1989, supertancul petrolier
Exxon Valdez părăsea portul Valdez din Alaska, cu
aproape 200 milioane litri de țiței la bord. La câteva
minute după miezul nopții , vasul a lovit un recif, si
s-au spart 8 dintre cele 11 containere si 40 mil. l
(aproape un sfert din încărcătura ) s-au scurs in apa
golfului Prince Will iam. Dimensiunile dezastrului au
fost amplificate de faptul ca, deși accidentul a fost
anunțat imediat, reacția companiei Exxon, a fost
destul de lenta. Practic, timp de trei zile nu s -a făcut
nimic concret. Zona de coasta a fost afectata pe o
lungime de 1 .900 km, fauna si flora marina au fost
distruse masiv.
Compania a plătit :
 costul operațiunilor de curățare – 2,1 mld. $
 cca 1 mld. $ plătiți autorităților din Alaska
 amenda de 150 mil. $ pentru distrugerea mediului, cea mai mare prevăzută de legislația SUA .
 300 mil. $, reprezentând 11.000 de plăti individuale către firmele si persoanele private care au
reclamat pagube directe suferite din cauza accidentului.9

2. Cazul „Love Canal”
Love Canal este o suburbie a orașului Niagara Falls (statul New York). A intrat în atenția
opiniei publice naționale și internaționale prin anii 1970 când a fost dezvăluit faptul că aici se
aflau îngropate, din perioada anilor '40 și '50, cantitatea de 21.000 tone de deșeuri toxice, autorul
fiind uzina chi mică Hooker Chemical Company. Regiunea devine astfel locul celui mai grav
accident chimic cu efecte asupra mediului înconjurător din istoria Statelor Unite. Aceste reziduuri
fuseseră deversate într -un canal abandonat care ar fi urmat să facă legătura cu br ațul estic al râului
Niagara. În 1953, Hooker Chemical a acoperit canalul cu un strat de pământ de câțiva metri și
apoi a vândut terenul comunității locale la un preț scăzut.
De-a lungul timpului, deșeurile au început să iasă la suprafață în curțile și de pendințele
locuitorilor și s -a ajuns la un adevărat dezastru ecologic, motiv pentru care, în 1978, aceștia au
fost evacuați. După evacuare, 1.300 de localnici au obținut o despăgubire în valoare de 20
milioane dolari din partea orașului și a companiei resp onsabile cu deversarea deșeurilor. Ca
urmare a ecoului generat în presă, guvernul american decide înființarea unui fond național de
mediu, numit „Superfund”, iar toate firmele și consumatorii de produse care poluează să plătească
taxe, banii urmând a fi ut ilizați pentru finanțarea politicii de protejare a mediului.10

3. Suntem dispuși sa plătim pentru un aer mai curat ?
Multe state ale UE au adoptat recent , iar altele iau in considerare legislația referitoare la
Răspunderea pentru Deteriorarea Mediului. Legile urmează principiul „poluatorul plătește ” si
toate impun responsabilități clare pentru afectarea mediului. Nu mai interesează aspecte legate de
vina sau neglijenta ci doar cauzele si sunt permise doar câteva mijloace de apărare pentru evitarea

9 M. Lupsan, „Principiul poluatorul plateste” Ianuarie 2 015, sursa https://prezi.com/ll8ca9v8mglu/principiul –
poluatorul -plateste/ , accesat la data de 8.04.2020
10 Environmental disasters , Top 10 of anthropogenic and natural environmen tal disasters , „The Love Canal
chemical waste dump ”, sursa https://www.lenntech.com/environmental –
disasters.htm#6._The_Love_Canal_chemical_waste_dump , accesat la data de 8.04.2020
Petrolierul Exxon Valdez la trei zile după
producerea accidentului ecologic

5
răspunderii . Poluatorii trebuie sa plătească pentru daunele aduse mediului. Acest principiu
acționează ca un mijloc de intimidare împotriva violării standardelor de mediu.
Se dezbate problema implementării unui sistem prin intermed iul căruia utilizatorii
infrastructurii rutiere să fie taxați în funcție de clasele de emisii ale vehiculelor lor, cu scopul de
a încuraja utilizarea mai largă a vehiculelor ecologice. Acesta are scopul de a contribui la
realizarea obiectivelor pe care UE le-a stabilit în domeniul reducerii emisiilor de CO2 în sectorul
transporturilor. Astfel, statele membre ar trebui să -și modifice tarifele în funcție de emisiile de
CO2 și de tipurile de vehicule cu scopul de a încuraja utilizarea mai largă a vehiculelor e cologice.
În plus, începând cu anul 2021, zgomotul cauzat de traficul rutier va intra în categoria surselor de
poluare. Proiectul de lege prevede posibilitatea stabilirii unor standarde privind poluarea fonică,
depășirea valorilor maxime urmând a fi taxată după un sistem uniformizat la nivelul întregii
Uniuni. 11
O altă abordare a acestei probleme o reprezintă a plicarea pri ncipiului poluatorul plătește,
relativ la reducerea poluării atmosferice provocată de mijloacele de transport, pe teritoriul Uniunii
care ar putea fi cea adoptată de Confederația Elvețiană, evidențiată în Decizia nr. 1/2016 a
Comitetului pentru transportur i terestre Comunitate/Elveția, privind sistemul de redevențe pentru
vehicule, aplicabil în Elveția începând cu 1 ianuarie 2017. Prin intermediul acestei decizii, Elveția
percepe o redevență nediscriminatorie pe vehicule pentru costurile pe care acestea le ocazionează
(„redevență aplicată traficului vehiculelor grele și legată de prestații”). Această redevență este
diferențiată în funcție de trei categorii de norme de emisii (clase EURO). Această abordare ar fi
benefică și statelor membre ale Uniunii, deoare ce ar impune o politică coordonată a transporturilor
a statelor și un management al transporturilor mai eficient pe itinerarul tehnic, geografic și
economic al transportatorilor. Fiind vorba de transportatori, menționăm că aceste redevențe ar
trebui calcul ate și aplicate doar pentru modurile de transport prevăzute pentru mărfuri.12

4. Poate fi China trasă la răspundere pentru pandemia de coronavirus?
Un caz de actualitate este reprezentat de către răspândirea virusului CoV id-19 ce își are
„originile ” in China. Conform principiului „poluatorul plătește ” , întrucât China este considerat
statul „poluator”, experții afirma ca tragerea la răspundere a Chinei pentru pandemia de
coronavirus care a afectat până în prezent peste 150 de țări și regiuni de pe glob este po sibilă,
chiar dacă șansele de a obține despăgubiri pentru sutele de mii de persoane infectate și pentru
miile de morți sunt foarte scăzute, dacă nu chiar imposibile.
Nu puțini sunt experții care susțin că regimul din China ar trebui tras la răspundere în mod
legal pentru pandemia de coronavirus. Argumentele lor se referă, în principiu, la faptul că
Beijingul ar fi ascuns gravitatea bolii, i -a pedepsit pe avertizorii de integritate și nu a luat măsuri
mai rapide pentru stoparea răspândirii virusului.
Alții, dimpotrivă, afirmă că țara comunistă nu poate fi acționată în justiție și că dreptul penal
internațional nu include astfel de cazuri. Oricare ar fi situația însă, la mijloc nu este vorba doar de
tragerea la răspundere a statului comunist, ci și de sume u riașe de bani cerute ca despăgubiri pentru
mii de morți, sute de mii de bolnavi și pagube estimate la trilioane de dolari.13
In opinia mea, China, vehiculata drept „cea care a răspândit răul”, este reprezentată de către
toți cetățenii ei, care, inevitabil, s-au confruntat cu o situație de nedescris . China este unul dintre
cele mai puternice state, a cărei economie va avea de suferit pe viitor. Întrucât aceasta este
„poluatorul” , este o che stiune de timp pana când va fi trasa la răspundere . Bineînțeles , nimeni nu
se gândea cat de grava va deveni , de altfel , situatia, iar la fel ca multe alte state, C hina a fost
puternic afectata de aceasta pandemie. In locul sumelor uriașe de bani pe care unele state l e

11 Dorota Piotrowska -Pelka , Jurnalist Trans.INFO – “Poluatorul plătește – noul principiu care va ghida
reglementările europene ” artico l publicat la data de 30.10.2018
12 Apetrei D. M arinela , Teza de doctorat privind „A specte teoretice și practice ale aplicării principiilor de mediu în
vederea dezvoltării durabile (rezumat) ”, 2019
13 Adrian Novac , ”Analize” articol publicat la data de 23 m artie 2020 , sursa https://www.g4media.ro/analiza –
poate -fi-china -trasa -la-raspundere -pentru -pandemia -de-coronavirus -in-sua-a-fost-depusa -o-plangere -penala –
colectiva -impotriva -regimului -de-la-beijing.html , accesat la data de 8.04.2020

6
pretind/le vor pretinde , ar fi ideal ca datoria „ plătita ” de către China sa fie reprezentată de medici,
experți , echipamente necesare pentru protecția împotriva acestui virus, care sa intervină
neîntârziat in statele cele mai afectate , toate aceste fiind asigurate de către „poluator”.

Concluzii

Evoluția industrială, deși aduce multe beneficii, fiind necesara dezvolt ării economice a
societății, trebui e să fie în concordanță cu impactul avut asupra mediului. Este necesar , pentru ca
mersul vieții să rămână unul în parametrii normali, ca toate părțil e angrenate în activităț i ce pot
genera modificări ale cursului normal al naturii să coopereze pentru o eficientizare ecologică, să
înțeleagă pe deplin meca nismele climatologice ce pot să afecteze grav atât activ itatea umană, cât
și mediul în care trăi m, iar in caz de nevoie, sa isi asume deplina responsabilitate. Sunt deja
arhicunoscute modificările climatologice ce au dus la apariția , din ce in ce mai des, fenomenelor
meteo extreme care au lăsat urme adânci în viața celor aflați în calea dezastrelor.
Astfel, principiul „ poluatorul plătește ” trebuie respectat de către toate persoanele, atât juridice,
cât și fizice, care desfășoară activitate de întreprinzător, a căror activitate economică este
generatoare de poluanți. Este nedrept ca victimele unor dezastre de mediu să fie obligate în a
suporta costurile ridicate survenite după un astfel de incident , iar dreptul la un mediu sănătos
trebuie asigurat in orice condiții , oriunde in lume.
In consecință , orice cheltuieli legate de poluare (repararea prejudiciului ecologic, cheltuielile
legate de diminuarea efectelor poluării și cheltuielile de prevenire a poluării) trebuie să fie
suportate de cel care cauzează poluarea și nu de societate în ansamblul său. Nu înseamnă că statul
nu trebuie să -și îndeplinească obligația de a asigura cetățenilor dreptul la un mediu sănătos, ci
face referire la faptul că trebuie găsite mijloacele legale care să permită identificarea poluatorului
și obligarea acestuia să plătească. Trebuie sa existe un echilibru concret între responsabilitatea
autorităților de a proteja mediu și aplicarea principiului „poluatorul plătește ” prin intermediul
normelor care au ca scop direct menținerea echilibrului ecologic , fiind conturat unul dintre
importantele principii ale dreptului mediului.

Bibliografie :

1. https://lege5.ro/Gratuit/ha3tambq/legea -nr-265-2006 -pentru -aprobarea -ordonantei -de-
urgenta -a-guvernului -nr-195-2005 -privind -protectia -mediului
2. https://www.academia.edu/37846841/DREPTUL_MEDI ULUI
3. https://dreptmd.wordpress.com/cursuri -universitare/dreptul -mediului/capitolul -iii-
dreptul -mediului -ramura -de-drept -distincta1 -si-raportul -juridic -de-mediu/
4. J.N. Nemenyi, L. Stroe – “Politica de protectia mediului si ajutorul de stat in Romania”
in “Profi l: Concurenta nr 2/2007”
5. Directiva 2004/35 / CE a Parlamentului European și a Consiliului din 21 aprilie 2004
despre responsabilitatea asupra mediului, referitor la prevenirea și remedierea daunelor
asupra mediului http://responsalliance.eu/rplearn/?page_id=1127&lang=ro
6. https://prezi.com/ll8ca9v8mglu/principiul -poluatorul -plateste/
7. https://www.lenntech.com/environmental –
disasters.htm#6._The_Love_Canal_chemical_waste_dump
8. https://trans.info/es/poluatorul -plateste -noul-principiu -care-va-ghida -reglementarile –
europene -iata-ce-inseamna -mai-exact -acest -lucru -113923
9. Apetrei D. Marinela, Teza de doctorat privind „Aspecte teoretice și practice ale aplicării
principiilor de mediu în vederea dezvoltării durabile (rezumat)”, 2019
10. https://www.g4media.ro/analiza -poate -fi-china -trasa -la-raspundere -pentru -pandemia -de-
coronavirus -in-sua-a-fost-depusa -o-plangere -penala -colectiva -impotriva -regimului -de-
la-beijing.html