Principiile Si Asiguratii Sistemului Public de Pensii
CUPRINS
CAPITOLUL 1.
PRINCIPIILE SI ASIGURAȚ
II SISTEMULUI PUBLIC DE PENSII
1.1. Principiile sistemului public de pensii
1.2. Asigurații sistemului public de pensii
1.3. Declarația de asigurare
CAPITOLUL 2.
STAGIUL DE COTIZARE SI CONTRIBUȚIA DE ASIGURĂRI SOCIALE
2.1. Stagiul de cotizare în sistemul public de pensii
2.2. Categorii de contribuabili în sistemul public de pensii
2.3. Calculul și plata contribuiției individuale de asigurări sociale
CAPITOLUL 3.
PENSIILE ÎN SISTEMUL PUBLIC
Noțiunea de pensii
3.2. Pensia pentru limită de vârstă
3.3. Pensia anticipată
3.4. Pensia anticipată partial
3.5. Pensia de invaliditate
3.6. Pensia de urmaș
BIBLIOGRAFIE
CAPITOLUL 1.
PRINCIPIILE SI ASIGURAȚII SISTEMULUI PUBLIC DE PENSII
1.1. Principiile sistemului public de pensii
Actul normativ în materie este Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar se pensii publice.
Potrivit acestuia, dreptul la asigurări sociale este garantat de stat (art. 1), iar sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale se organizează și funcționează având ca principii de bază:
a) principiul unicității, potrivit căruia statul organizează și garantează sistemul public de pensii bazat pe aceleași norme de drept, pentru toți participanții la sistem;
b) principiul obligativității, potrivit căruia persoanele fizice și juridice au, conform legii, obligația de a participa la sistemul public de pensii, drepturile de asigurări sociale exercitându-se corelativ cu îndeplinirea obligațiilor:
c) principiul contribuiivității, conform căruia fondurile de asigurări sociale se constituie pe baza contribuțiilor datorate de persoanele fizice și juridice participante Ia sistemul public de pensii, drepturile de asigurări sociale cuvenindu-se în temeiul contribuțiilor de asigurări sociale plătite:
d) principiul egalității, prin care se asigură tuturor participanților la sistemul public de pensii, contribuabili și beneficiari, un tratament nediscriminatoriu, între persoane aflate in aceeași situație juridică, în ceea ce privește drepturile și obligațiile legale;
e) principiul repartiției, pe baza căruia fondurile de asigurări sociale se redistribuie pentru plata obligațiilor ce revin sistemului public de pensii, conform legii;
f) principiul solidarității sociale, conform căruia participanții la sistemul public de pensii își asumă reciproc obligații și beneficiază de drepturi pentru prevenirea, limitarea sau înlăturarea riscurilor asigurate;
g) principiul autonomiei, bazat pe administrarea de sine stătătoare a sistemului public de pensii;
h) principiul imprescriptibilității, potrivit căruia dreptul la pensie nu se prescrie;
i) principiul incesibilității. potrivit căruia dreptul la pensie nu poate fi cedat, total sau parțial.
1.2. Asigurații sistemului public de pensii
Asigurații sistemului public de pensii pot fi cetățeni români, cetățeni ai altor state sau apatrizi, pe perioada în care au domiciliul sau reședința în România.
Pot fi asigurați ai sistemului public de pensii și cetățenii români, cetățenii altor state și apatrizii care nu au domiciliul sau reședința în România. în condițiile prevăzute de instrumentele juridice cu caracter internațional la care România este parte.
Asigurații au obligația să plătească contribuții de asigurări sociale și au dreptul să beneficieze de prestații de asigurări sociale (art. 5).
In sistemul public de pensii sunt asigurate obligatoriu, prin efectul legii:
– persoanele care desfășoară activități pe bază de contract individual de muncă, inclusiv soldații și gradații voluntari:
– funcționarii publici:
– cadrele militare în activitate, soldații și gradații voluntari, polițiștii și funcționarii publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare, din domeniul apărării naționale, ordinii publice și siguranței naționale;
– persoanele care realizează venituri de natură profesională, altele decât cele salariale. din drepturi de autor și drepturi conexe definite potrivit art. 7 alin. (1) pct. 131 din Codul fiscal, precum și din contracte/convenții încheiate potrivit Codului civil.
– persoanele care își desfașoară activitatea în funcții elective sau care sunt numite în cadrul autorității executive, legislative ori judecătorești, pe durata mandatului, precum și membrii cooperatori dintr-o organizație a cooperației meșteșugărești, ale căror drepturi și obligații sunt asimilate cu cele ale persoanelor amintite mai sus.
– persoanele care beneficiază de drepturi bănești lunare, ce se asigură din bugetul asigurărilor pentru șomaj.
– persoanele care realizează, în mod exclusiv, un venit brut pe an calendaristic echivalent cu cel puțin de 4 ori câștigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat și care se află în una dintre situațiile următoare:
a) administratori sau manageri care au încheiat contract de administrare ori de management;
b) membri ai întreprinderii individuale și întreprinderii familiale;
c) persoane fizice autorizate să desfășoare activități economice;
d) persoane angajate în instituții internaționale, dacă nu sunt asigurații acestora:
e) alte persoane care realizează venituri din activități profesionale.
– cadrele militare trecute în rezervă, polițiștii și funcționarii publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare ale căror raporturi de serviciu au încetat, din domeniul apărării naționale, ordinii publice și siguranței naționale, care beneficiază de ajutoare lunare ce se asigură din bugetul de stat.
Se pot asigura în sistemul public de pensii, pe bază de contract de asigurare socială, avocații, personalul clerical și cel asimilat din cadrul cultelor recunoscute prin lege.
neintegrate în sistemul public, precum și orice persoană care dorește să se asigure, respectiv să își completeze venitul asigurat (art. 6).
1.3. Declarația de asigurare
Persoanele juridice sau fizice la care își desfășoară activitatea asigurații, instituțiile care efectuează plata drepturilor de șomaj, precum și instituțiile care efectuează plata drepturilor pentru cadrele militare, polițiștii și funcționarii publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare, din domeniul apărării naționale, ordinii publice și siguranței naționale sunt obligate să întocmească și să depună în fiecare lună, declarația nominală de asigurare.
În situația în care se constată erori în cuprinsul declarațiilor, indiferent de cauzele producerii acestora, și/sau modificări ale datelor pe baza cărora se stabilesc stagiul de cotizare și punctajul mediu anual ale asiguratului, persoanele juridice ori fizice sunt obligate să depună o declarație nominală de asigurare rectificativă.
Casa Națională de Pensii Publice, prin casele teritoriale de pensii, controlează modul in care angajatorii, precum și instituțiile care efectuează plata drepturilor de șomaj respectă dispozițiile legale privind întocmirea și depunerea declarației nominale de asigurare și a obligațiilor de plată, precum și respectarea termenelor de depunere.
Casele de pensii sectoriale controlează modul în care angajatorii din domeniul apărării naționale, ordinii publice și siguranței naționale respectă dispozițiile legale privind întocmirea și transmiterea declarației nominale de asigurare, precum și termenele de transmitere (art. 8).
Angajatorii, precum și instituțiile care efectuează plata drepturilor de șomaj, angajatorii din domeniul apărării naționale, ordinii publice și siguranței naționale sunt obligate să pună la dispoziția reprezentanților Casei naționale se Pensii Publice și ai caselor teritoriale de pensii toate documentele necesare verificării legalității și corectitudinii datelor înscrise în declarația nominală de asigurare și a obligațiilor de plată către bugetul asigurărilor sociale de stat (art. 9).
Pentru perioadele de după 31 martie 2001, declarația nominală de asigurare constituie documentul pe baza căruia se stabilește stagiul de cotizare în sistemul public de pensii și punctajul mediu anual pentru asigurații sistemului public de pensii, cu excepția cadrelor militare în activitate, soldaților și gradaților voluntari, polițiștilor și funcționarilor publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare, din domeniul apărării naționale, ordinii publice și siguranței naționale. În cazul acestora, declarația constituie singurul document pe baza căruia se stabilește stagiul de cotizare în sistemul public de pensii și punctajul anual de la data intrării în vigoare a Legii nr. 263/2010.
În situațiile în care, pentru perioadele amintite mai sus, derularea raporturilor de muncă sau de serviciu nu poate fi dovedită prin declarația nominală de asigurare, în vederea stabilirii stagiului de cotizare și a punctajului anual, pot fi valorificate și alte acte doveditoare.
Obligația prezentării actelor doveditoare revine persoanei în cauză (art. 10).
Persoanele care realizează. în mod exclusiv, un venit brut pe an calendaristic echivalent cu cel puțin de 4 ori câștigul salarial mediu brut și care se află în una dintre situațiile următoare: administratori sau manageri care au încheiat contract de administrare ori de management, membri ai întreprinderii individuale și întreprinderii familiale, persoane fizice autorizate să desfășoare activități economice, persoane angajate în instituții internaționale, dacă nu sunt asigurații acestora, alte persoane care realizează venituri din activități profesionale, care au cel puțin vârsta de 18 ani sunt obligate să se asigure pe baza declarației individuale de asigurare.
Acesta se depune in termen de 30 de zile de la data încadrării în situația amintită mai sus Ia casa teritorială de pensii competentă. în funcție de domiciliul sau reședința persoanei.
Venitul lunar asigurat pentru persoanele menționate mai sus este cel stabilit prin declarația individuală de asigurare și nu poate fi mai mic decât suma reprezentând 35% din câștigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat și mai mare decât valoarea corespunzătoare a de 5 ori câștigul salarial mediu brut.
Se exceptează de la obligativitatea depunerii declarației de asigurare persoanele amintite mai sus, dacă beneficiază de una dintre categoriile de pensii sau dacă sunt:
– persoane care desfășoară activități pe bază de contract individual de muncă, inclusiv soldații și gradații voluntari:
– funcționari publici;
– cadre militare în activitate, soldați și gradați voluntari, polițiști și funcționari publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare, din domeniul apărării naționale, ordinii publice și siguranței naționale;
– persoane care realizează venituri de natură profesională, altele decât cele salariale. din drepturi de autor și drepturi conexe
– persoane care își desfășoară activitatea în funcții elective sau care sunt numite in cadrul autorității executive, legislative ori judecătorești, pe durata mandatului, precum și membrii cooperatori dintr-o organizație a cooperației meșteșugărești, ale căror drepturi și obligații sunt asimilate;
– persoane care beneficiază de drepturi bănești lunare, ce se asigură din bugetul asigurărilor pentru șomaj (art. 11).
CAPITOLUL 2.
STAGIUL DE COTIZARE SI CONTRIBUȚIA DE ASIGURĂRI SOCIALE
2.1. Stagiul de cotizare în sistemul public de pensii
Constituie stagiu de cotizare în sistemul public de pensii:
a) vechimea în muncă recunoscută pentru stabilirea pensiilor până la data de I aprilie 2001;
b) vechimea în serviciu recunoscută pentru stabilirea pensiilor, în cazul cadrelor militare în activitate, soldaților și gradaților voluntari, polițiștilor și funcționarilor publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare, din domeniul apărării naționale, ordinii publice și siguranței naționale, până la intrarea în vigoare a Legii nr. 263/2010 a pensiilor unitare;
c) perioada cuprinsă între 1 aprilie 2001 și data intrării în vigoare Legii nr. 263/2010, în care persoanele au fost asigurate în baza Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale;
d) perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2010 și data intrării în vigoare Legii nr. 263/ 2010 a pensiilor unitare, în cazul cadrele militare trecute în rezervă, polițiștii și funcționarii publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare ale căror raporturi de serviciu au încetat, din domeniul apărării naționale, ordinii publice și siguranței naționale, care beneficiază de ajutoare lunare ce se asigură din bugetul de stat (art. 16).
Constituie stagiu de cotizare și perioada suplimentară la vechimea în muncă sau la vechimea în serviciu acordată în baza legislației anterioare datei de 1 aprilie 2001 pentru perioadele realizate în grupa I, a 11-a, respectiv în condiții deosebite, condiții speciale și alte condiții, în cazul cadrelor militare în activitate, soldaților și gradaților voluntari, polițiștilor și funcționarilor publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare, din domeniul apărării naționale, ordinii publice și siguranței naționale.
Constituie stagiu de cotizare și perioadele de până la data de 1 aprilie 2001 în care o persoană:
a) s-a aflat în una dintre situațiile în care se consideră stagiu asimilat;
b) are stabilite drepturi privind vechimea în muncă în baza prevederilor Decretul ui-lege nr. 118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu începere de la 6 martie 1945, precum și celor deportate în străinătate ori constituite în prizonieri.
Constituie stagiu de cotizare și timpul util ia pensie realizat de agricultori, în condițiile reglementate de legislația privind pensiile și alte drepturi de asigurări sociale ale agricultorilor, anterioară datei de 1 aprilie 2001 (art. 17).
Pentru perioadele ulterioare datei de 1 aprilie 2001 care reprezintă, stagiu de cotizare realizat în condiții deosebite, condiții speciale sau alte condiții de muncă se acordă perioade suplimentare la vechimea în muncă sau la vechimea în serviciu, care constituie stagii de cotizare în condiții normale, după cum urmează:
a) 3 luni pentru fiecare an lucrat în condiții deosebite de muncă;
b) 6 luni pentru fiecare an lucrat în condiții speciale de muncă;
c) 12 luni pentru fiecare an lucrat în alte condiții de muncă (art. 18).
Constituie stagiu de cotizare perioadele de timp pentru care asigurații datorează și/sau plătesc contribuții de asigurări sociale în sistemul public de pensii din România, precum și în alte țări, în condițiile stabilite prin acordurile sau convențiile internaționale la care România este parte.
La stabilirea drepturilor de asigurări sociale se iau în considerare stagiile de cotizare realizate în sistemul public de pensii din România, precum și perioadele de asigurare realizate sau recunoscute ca atare în alte țări, în condițiile reglementate prin instrumente juridice cu caracter internațional la care România este parte și/sau regulamente comunitare.
În cazul drepturilor salariale sau veniturilor asigurate, stabilite în moneda altor țări pe teritoriul României, contribuțiile se plătesc în lei la cursul de schimb valutar comunicat de Banca Națională a României din data stabilită pentru plata acestor drepturi (art. 19).
Este asimilată stagiului de cotizare în condiții speciale de muncă, perioada anterioară datei de 1 aprilie 2001, în care salariații au desfășurat activități de cercetare, explorare, exploatare sau prelucrare a materialelor prime nucleare, în locurile de muncă încadrate conform legislației anterioare în grupele I și II de muncă și care, sunt încadrate în condiții speciale de muncă.
Constituie stagiu de cotizare realizat în condiții speciale de muncă și perioadele în care un asigurat care își desfășoară activitatea în condiții speciale de muncă se află în concediu pentru incapacitate temporară de muncă și/sau în concediu de odihnă, dacă cel puțin în ziua premergătoare concediului a lucrat în locuri de muncă încadrate în astfel de condiții de muncă [art. 30 alin. (4) și (5)].
În sistemul public de pensii, stagiul de cotizare se constituie din însumarea perioadelor pentru care s-a datorat contribuția la bugetul asigurărilor sociale de stat de către angajator și asigurat sau, după caz, s-a datorat și plătit de către persoanele care realizează, în mod exclusiv, un venit brut pe an calendaristic echivalent cu cel puțin de 4 ori câștigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat și care se sunt administratori sau manageri care au încheiat contract de administrare ori de management, membri ai întreprinderii individuale și întreprinderii familiale persoane fizice autorizate să desfășoare activități economice, persoane angajate în instituții internaționale, dacă nu sunt asigurații acestora, alte persoane care realizează venituri din activități profesionale, avocații, personalul clerical și cel asimilat din cadrul cultelor recunoscute prin lege, neintegrate în sistemul public, precum și orice persoană care dorește să se asigure, respectiv să își completeze venitul asigurat.
Stagiul de cotizare corespunzător contribuției de asigurări sociale datorate se determină prin aplicarea asupra perioadei de cotizare a raportului dintre cota de contribuție individuală de asigurări sociale și cota de contribuție de asigurări sociale aprobată pentru locurile de muncă în condiții normale (art. 48).
In sistemul public de pensii se asimilează stagiului de cotizare și perioadele necontributive, denumite în continuare perioade asimilate, în care asiguratul:
a) a beneficiat de pensie de invaliditate;
b) a urmat cursurile de zi ale învățământului universitar, pe durata normală a studiilor respective, cu condiția absolvirii acestora cu diplomă;
c) a satisfăcut serviciul militar ca militar în termen sau militar cu termen redus, pe durata legal stabilită, a fost concentrat, mobilizat sau în prizonierat;
d) a beneficiat, în perioada 1 aprilie 2001 – 1 ianuarie 2006 de indemnizații de asigurări sociale;
e) a beneficiat, începând cu data de 1 ianuarie 2005, de concediu pentru incapacitate temporară de muncă cauzată de accident de muncă și boli profesionale;
f) a beneficiat, începând cu data de 1 ianuarie 2006, de concediu pentru creșterea copilului în vârstă de până la 2 ani sau, în cazul copilului cu handicap, de până la 3 ani;
g) a fost elev al unei școli militare/școli de agenți de poliție sau student al unei instituții de învățământ din sistemul de apărare națională, ordine publică și siguranță națională pentru formarea cadrelor militare, polițiștilor și funcționarilor publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare, cu excepția liceului militar.
Asigurații care au absolvit mai multe instituții de învățământ superior, beneficiază de asimilarea, ca stagiu de cotizare, a unei singure perioade de studii, Ia alegere.
Aceștia beneficiază de perioadele asimilate dacă în aceste perioade nu au realizat stagii de cotizare.
Perioadele asimilate se valorifică pentru obținerea prestațiilor de asigurări sociale în condițiile legale (art. 49).
Stagiul de cotizare se certifică asiguraților, din oficiu, o dată la 2 ani, de Casa Națională de Pensii Publice și de casele de pensii sectoriale.
Stagiul de cotizare se certifică și la cererea asiguraților, contra cost. Tariful serviciului respectiv se stabilește anual de Casa Națională de Pensii Publice și casele de pensii sectoriale (art. 50).
2.2. Categorii de contribuabili în sistemul public de pensii
În sistemul public de pensii sunt contribuabili, după caz:
a) asigurații care datorează contribuții individuale de asigurări sociale;
b) angajatorii și instituțiile care efectuează plata ajutoarelor în situația cadrelor militare trecute în rezervă, polițiștilor și funcționarilor publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare ale căror raporturi de serviciu au încetat, din domeniul apărării naționale, ordinii publice și siguranței naționale, care beneficiază de ajutoare lunare ce se asigură din bugetul de stat;
c) persoanele juridice la care își desfășoară activitatea asigurații, persoane care își desfășoară activitatea în funcții elective sau care sunt numite în cadrul autorității executive, legislative ori judecătorești, pe durata mandatului, precum și membrii cooperatori dintr-o organizație a cooperației meșteșugărești, asimilate angajatorului;
d) Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă, care administrează bugetul asigurărilor pentru șomaj, instituție care, pentru șomeri, este asimilată angajatorului;
e) persoanele care realizează, în mod exclusiv, un venit brut pe an calendaristic echivalent cu cel puțin de 4 ori câștigul salarial mediu brut și care sunt administratori sau manageri care au încheiat contract de administrare ori de management, membri ai întreprinderii individuale și întreprinderii familiale, persoane fizice autorizate să desfășoare activități economice, persoane angajate în instituții internaționale, dacă nu sunt asigurații acestora, persoane care realizează venituri din activități profesionale, precum și cei care se pot asigura în baza unui contract de asigurare (avocații, personalul clerical și cel asimilat din cadrul cultelor recunoscute prin lege, neintegrate în sistemul public, precum și orice persoană care dorește să se asigure).
Cotele de contribuții de asigurări sociale sunt diferențiate în funcție de condițiile de muncă normale, deosebite, speciale și alte condiții de muncă.
Cotele de contribuții de asigurări sociale, sunt:
a) 31,3% pentru condiții normale de muncă, datorate de angajator și angajați, din care 10,5% datorate de angajați și 20,8% datorate de angajatori;
b) 36,3% pentru condiții deosebite de muncă, datorate de angajator și angajați, din :are 10,5% datorate de angajați și 25,8% datorate de angajatori;
c) 41,3% pentru condiții speciale și alte condiții de muncă, din domeniul apărării naționale, ordinii publice și siguranței naționale, datorate de angajator și angajați, din care 10,5% datorate de angajați și 30,8% datorate de angajatori.
Așa cum prevede art. 29618 alin. (5) din Codul fiscal, calculul contribuțiilor sociale :idividuale se realizează prin aplicarea cotelor prevăzute mai sus asupra bazei lunare de calcul, corectată cuveniturile specifice fiecărei contribuții în parte.
În cota de contribuție individuală de asigurări sociale este inclusă și cota de 4,5% aferentă fondurilor de pensii administrate privat, prevăzută de Legea nr. 411/2004 privind rondurile de pensii administrate privat (art. 27 din Legea nr. 263/2010).
Condițiile de muncă în care se desfășoară activitatea asiguraților din sistemul public ie pensii pot fi normale, deosebite și speciale.
Pentru asigurații cadre militare în activitate, soldați și gradați voluntari, polițiști și funcționari publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare, din domeniul apărării naționale, ordinii publice și siguranței naționale, condițiile în care se desfășoară activitatea pot fi normale, deosebite, speciale și alte condiții de muncă (art. 28).
Locurile de muncă în condiții speciale sunt cele din:
a) unitățile miniere, pentru personalul care își desfășoară activitatea în subteran cel puțin 50% din timpul normal de muncă în luna respectivă;
b) activitățile de cercetare, explorare, exploatare sau prelucrare a materiilor prime nucleare, zonele I și II de expunere la radiații;
c) activitățile din domeniul apărării naționale, ordinii publice și siguranței naționale, prevăzute de actele normative cu regim clasificat emise anterior intrării în vigoare a Legii nr. 263/2010;
d) aviația civilă pentru:
> Personalul navigant pe:
– avioane turboreactoare și turbopropulsoare de transport;
– avioane clasice de transport public;
– avioane clasice în misiuni sanitare sau de specialitate;
– elicoptere și avioane utilitare;
– aeronave prototipuri la încercare în zbor.
> Echipajele de recepție în zbor a aeronavelor, instructori în școli, cursuri și aerocluburi, pe:
– avioane clasice;
– avioane turboreactoare sau turbopropulsoare.
> Personalul de încercare în zbor a aeronavelor noi, de serie;
> Personalul navigant de control în zbor;
> Personalul tehnic care execută recepția și controlul tehnic în zbor al aeronavelor;
> Instructorii în școli, cursuri și aerocluburi de zbor fără motor
> Personal de parașutism profesionist care:
– execută salturi din aeronavă în procesul de instrucție, antrenament sau salturi speciale;
– execută salturi pentru recepția parașutelor;
– execută salturi din turnul de parașutism;
– desfășoară activitatea de instructor de parașutism la bordul aeronavei din care se execută salturi cu parașuta.
> însoțitori de bord
e) activitățile și unitățile prevăzute mai jos:
LISTA cuprinzând locurile de muncă încadrate în condiții speciale, în care se desfășoară următoarele activități:
1. Activitatea din sectoarele care utilizează materii explozive, pulberi și muniții pentru următoarele operații:
a) manipularea materiilor explozive: docheri, docheri-mecanizatori, conducători de utilaje portuare, mineri de suprafață și artificieri;
b) manipularea materiilor toxice și pulverulente, a produselor chimice și petrochimice, a cărbunilor și a minereurilor: docheri, docheri-mecanizatori, conducători de utilaje portuare;
c) fabricarea, manipularea, transportul nitroglicerinei, explozivilor, pulberilor negre, pulberilor fără fum, produselor pirotehnice în unitățile de producție a explozivilor, precum și fabricarea nitrocelulozelor și a celuloidului în aceleași unități de producție a explozivilor;
d) fabricarea munițiilor și a elementelor de muniții, locurile de muncă în care se execută operații cu exploziv de inițiere, exploziv cu caracteristică de sensibilitate mare, precum și locurile de muncă în care se execută operații cu explozivi aromatici, la care angajații vin în contact direct cu aceștia;
e) asamblarea și dezasamblarea focoaselor, șuruburilor portamorsă și a detonatoarelor, în cazul în care elementele componente sunt încărcate;
f) asanarea terenurilor și a apelor de muniții, de produse pirotehnice, de materii explozive și mine;
g) operații de distrugere a munițiilor încărcate și a elementelor de muniții încărcate, a pulberilor, a explozivilor și a produselor pirotehnice;
h) delaborarea munițiilor și a elementelor pirotehnice încărcate cu substanțe explozive sau incendiare.
2. Activitatea din locurile de muncă încadrate în categoriile de risc radiologie III și IV din centrale nuclearoelectrice, unități de cercetare-dezvoltare în domeniul nuclear, unități de fabricare a combustibilului nuclear, unități de tratare și depozitare a deșeurilor radioactive, instalații radiologice și alte instalații nucleare;
3. Activitatea desfășurată în subteran la construcții hidrotehnice de tuneluri, de galerii, precum și de centrale electrice subterane, la exploatări din cariere prin tuneluri și galerii;
4. Activitatea desfășurată în subteran: lucrări de construcții, întreținere și reparații de tuneluri, de căi ferate, drumuri, precum și galeriile aferente, cu adâncimi mai mari de 8 m;
5. Activitățile desfășurate în subteran în cadrul metroului pentru:
a) mecanic de locomotivă și ramă electrică de metrou;
b) mecanic ajutor de locomotivă și ramă electrică de metrou;
c) mecanic instructor.
6. Activitatea de revizie, întreținere, exploatare și reparație de la metrou, care se desfășoară 100% în subteran;
7. Activitatea desfășurată de personalul din siguranța circulației, care îndeplinește funcția de mecanic de locomotivă și automotor, mecanic ajutor și mecanic instructor;
8. Activitatea de exploatare portuară desfășurată de docheri și de docheri-mecanizatori;
9. Activitatea desfășurată de personalul navigant din unitățile de transport maritim și fluvial, care lucrează în sala mașinilor de pe navele maritime și fluviale cu capacitate de peste 600 CP;
10. Lucrări permanente sub apă la suprapresiune: scafandri și chesonieri;
11. Activitatea desfășurată de personalul de pe platforme marine
12. Activitatea desfășurată de personalul care lucrează în exploatări forestiere: fasonatori. corhănitori, funiculariști, tractoriști, conducători de tractoare articulate forestiere, sortatori;
13. Activitatea desfășurată la forajul sondelor de țiței și gaze: intervenții, probe de producție și reparații capitale la sonde, combustie subterană, detubări sonde și săparea puțurilor pentru repararea coloanelor Ia sonde; activitatea de operații speciale – pentru timpul efectiv lucrat Ia sondă: montarea-demontarea turlelor petroliere, cu excepția turlelor rabatabile;
14. Reparații și întreținere la mori cu capacitate mai mare de 7.000 t:
15. Prelucrarea industrială a topiturii de sticlă prin suflare cu gura – operații executate complet nemecanizat la țeava, preluând priza din cuptorul de topire – și din țeava de sticlă greu fuzibilă;
16. a) Prelucrarea topiturii de sticlă la mașini automate, semiautomate și prese:
b) Alimentarea manuală a cuptoarelor de topit sticlă;
c) Cuptoarele pentru topirea sticlei.
17. Fabricarea fibrelor minerale artificiale din fibre și fibre de sticlă;
18. Activitatea desfășurată de personalul din activitatea de cocsificare a cărbunelui:
a) cocserie: mașina de șarjare. așezarea și etanșarea ușilor. încălzirea bateriilor și a colectoarelor de gaze – platformele de pe bateriile de cocs și semicocs, scoaterea ușilor, transportul cocsului la stins, stingerea și sortarea cocsului;
b) sectorul chimic al cocseriei: chimizarea gazului de cocs, distilarea gudroanelor. ambalarea și încărcarea în vrac a produselor chimice rezultate și fabricate;
c) arderea pe vatră în cuptoare deschise a gudroanelor rezultate de la rafinarea produselor petroliere;
d) operația de gudronare a lingotierelor.
19. Activitatea desfășurată de personalul care lucrează la producerea electrozilor siderurgici și de sudură:
a) măcinarea, dozarea, malaxarea, brichetarea și presarea materiilor prime necesare fabricării electrozilor;
b) calcinarea cocsului de petrol și a antracitului;
c) prepararea smoalei, a electrografitului, precum și a deșeurilor crude și a antracitului și dozarea acestor componente;
d) coacerea, recoacerea, grafitarea și impregnarea electrozilor:
e) recuperarea produselor cărbunoase;
f) prelucrări mecanice pe mașini-unelte speciale ale electrozilor siderurgici grafitați și ale niplurilor, ale blocurilor de furnal.
20. Prepararea de minereuri: măcinare, flotare, filtrare:
21. Activitatea desfășurată de personalul din activitatea de aglomerare:
a) sectorul de aglomerare din siderurgie: operațiile de la mașina de aglomerare, reintroducerea în flux a șarjei neaglomerate – retur, expediția aglomeratului;
b) încărcarea materiei prime în corfe ia furnalele vechi – operație ce se execută sub silozuri;
c) măcinarea, prăjirea, aglomerarea, șarjarea, precum și topirea minereurilor sau a concentratelor de plumb;
d) prăjirea și aglomerarea minereului de cupru, topirea concentratelor cuproase. convertizarea, prerafinarea, precum și granularea cuprului;
e) prăjirea, măcinarea, aglomerarea, topirea minereurilor, a zgurilor și a materialelor refolosibile neferoase, prerafinarea, rafinarea, convertizarea și turnarea metalelor neferoase.
22. Activitatea desfășurată de personalul de la furnale:
a) încărcarea materiei prime în corfe la furnalele vechi – operație ce se execută sub silozuri;
b) instalația de dozare și de încărcare a materialelor de șarjă. încărcarea furnalelor, epurarea gazelor de fumai, preîncălzitoare de aer, curățarea canalelor de la furnal, activitatea prestată la creuzetul furnalelor, desulfurarea fontei, granularea și expandarea zgurii, precum și epurarea gazelor de furnal.
23. Activitatea desfășurată de personalul din oțelarii:
a) încărcarea cuptoarelor, precum și elaborarea oțelului în cuptoare, în convertizoare, în cuptoare electrice, inclusiv instalații de retopire sub zgură și tratament termic în vid, care au capacitatea de cel puțin 5 t pe șarjă:
b) turnarea oțelului prin procedeul continuu și în lingouri la uzinele siderurgice;
c) pregătirea gropii de turnare, turnarea și evacuarea oțelului;
d) cazanele recuperatoare de la oțelăriile cu convertizoare.
24. Activitatea din turnătoriile de fontă. oțel. neferoase sau materiale refolosibile neferoase, cu producție industrială continuă. în care se execută și operațiile de dezbatere sau de curățare a pieselor în hala de turnare:
25. Activitatea desfășurată de personalul din activitatea de laminare la cald:
a) încălzirea metalului în vederea laminării, laminarea, tăierea, presarea și refularea la cald. inclusiv ajustajul. finisarea și sortarea la cald;
b) încărcarea și descărcarea cuptoarelor adânci – macarale Tiegler, precum și macaralele de la scoaterea oțelului din cuptoarele cu propulsie:
c) încălzirea țaglelor în cuptorul cu vatra înclinată pentru laminorul de 6 țoii. precum și încălzirea bandajelor și a discurilor pentru roțile de material rulant; încălzirea oțelului pentru laminare în cuptoare adânci;
d) încălzirea, scoaterea și transportul platinelor și al pachetelor de tablă, manual, de la cuptoare la cajă;
e) extragerea manuală a oțelului cald pentru laminare din cuptoare sau a țaglelor din cuptoarele cu propulsie:
f) extragerea manuală a lingourilor sau a țaglelor din cuptoarele cu propulsie; transportul manual al țaglelor de la cuptor la linia de laminare:
g) striparea lingourilor și curățarea cu flacără a lingourilor, bramelor și a țaglelor, precum și curățarea cu ciocane pneumatice a lingourilor și laminatelor.
26. Activitatea de forjare continuă la cald, manuală, cu ciocane și prese de peste 200 kg/forță;
27. Activitățile efectuate de zidari-șamotori:
a) zidirea și repararea cuptoarelor industriale, utilajelor de turnare, cazahelor dit centralele electrice, precum și a altor asemenea utilaje, cu cărămidă din silică sau cu cărămidă din silică asociată cu alte categorii de cărămidă refractară:
b) executarea la cald, la utilajele menționate mai sus. a operațiilor de zidire și de reparare a zidăriei, indiferent de tipul de cărămidă refractară utilizată – activitate permanentă.
28. Activitatea desfășurată de personalul care lucrează la:
a) uscarea, prăjirea și distilarea minereurilor cinabrifere;
b) distilarea și purificarea mercurului în proces continuu; instalațiile de prelucrare cu mercur a minereurilor auroargentifere, activitatea de cianurare a minereurilor auroargentifere;
c) electroliza cuprului și fabricarea industrială a pulberilor de cupru;
d) electroliza aluminiului, inclusiv captarea gazelor:
e) prăjirea, măcinarea, aglomerarea, topirea minereurilor, a zgurilor și a materialelor refolosibile neferoase, preraftnarea. rafinarea, convertizarea și turnarea metalelor neferoase;
f) afinarea aurului și a argintului;
g) fabricarea pulberii de aluminiu;
h) fabricarea feroaliajului și a siliciului metalic.
29. Activitatea desfășurată de personalul care lucrează la producția și prelucrarea plumbului, zincului și cositorului:
a) măcinarea, prăjirea, aglomerarea, șarjarea, precum și topirea minereurilor sau a concentratelor de plumb; rafinarea plumbului, inclusiv cupelarea: elaborarea aliajului plumb-cadmiu;
b) topirea aliajelor cu peste 50% plumb și turnarea de piese din aceste aliaje în procesul de fabricație industrială: topirea, elaborarea și rafinarea metalelor neferoase în incinta uzinelor din metalurgia plumbului;
c) fabricarea acumulatoarelor electrice din plumb:
d) metalurgia zincului;
e) personalul care lucrează cu plumb din fabricile de celofibră-viscoză.
30. Activitatea de tratare și acoperire a metalelor prin următoarele:
a) metalizarea cu nichei-carbonil;
b) instalațiile de metalizare prin pulverizare cu jet de plasmă;
c) operațiuni de tratamente termice efectuate în cuptoare care utilizează în exclusivitate gazul de cocs sau gazul de furnal;
d) deservirea cuptoarelor cu clopot pentru tratamente termice ale rulourilor de tablă și benzilor de oțel;
e) instalații de zincare a tablelor, țevilor și profllelor în industria metalurgică;
0 operații de încălzire, tratament termic și emailare prin pudrare a pieselor din fontă:
g) acoperiri metalice în metal topit, în cazul în care suprafața totală a pieselor care suferă această operație depășește 20 m2/oră.
31. a) Fabricarea abrazivelor din cuarț – toate operațiile aferente procesului de fabricație;
b) Granularea cărbuni de siliciu, a electrocorindonului și finisarea pietrelor de polizor.
32. Activitatea de perforare, forare, împușcare și transport al materialului derocat în cariere, unde se folosesc excavatoare cu cupa mai mare de 4 m3 și autobasculante mai nari de 25 t;
33. Activitatea de sablaj uscat cu nisip, cu excepția instalațiilor ermetizate;
34. Activitatea desfășurată de personalul care lucrează la fabricarea și ambalarea negrului de fum;
35. Activitatea de fabricare a diamantelor sintetice;
36. Activitatea desfășurată în instalațiile care fabrică, vehiculează și depozitează : irogen sulfurat, de distilare a apei grele, de schimb izotopic și de epurare a apelor reziduale cu hidrogen sulfurat;
37. Fabricarea acrilonitrilului și a derivaților cianici, în cazul în care se desfășoară în jceeași instalație; utilizarea în industrie a acrilonitrilului;
38. Curățarea canalelor subterane care conțin substanțe foarte periculoase sau cancerigene din unitățile industriei chimice și petrochimice;
39. Activitatea desfășurată în instalații de fabricație a benzenului și tetraclorurii de carbon;
40. Activitatea desfășurată în instalația bitum – fabricarea, ambalarea, prepararea mixturilor asfaltice;
41. Fabricarea fenolului;
42. Activitatea desfășurată în instalațiile de fabricare a oxidului de etilena;
43. Activitatea desfășurată în instalațiile de electroliză pentru producerea clorului;
44. Activitatea de fabricare a clorurii de vinii și a policlorurii de vinii;
45. Activitatea de fabricare a pesticidelor;
46. Fabricarea și utilizarea industrială de alfa și betanaftilimină;
47. Fabricarea și ambalarea benzidinei;
48. Fabricarea hidrobenzenului;
49. Dozarea manuală a antioxidanților, a acceleratorilor și a agenților de vulcanizare;
50. Activitatea desfășurată de personalul care lucrează în leprozerii;
51. Fabricarea ferodourilor – toate operațiile; fabricarea și prelucrarea plăcilor de marsit pe bază de azbest – toate operațiile.
f) activitatea artistică desfășurată în profesiile de mai jos:
1. Balerin;
2. Dansator;
3. Acrobat;
4. Jongler;
5. Clovn;
6. Călăreț de circ;
7. Dresor de animale sălbatice;
8. Solist vocal de operă și de operetă;
9. Instrumentist la instrumente de suflat;
10. Cascador.
Periodic, din 2 în 2 ani, locurile de muncă în condiții speciale sunt supuse procedurii de reevaluare [art. 30 alin. (1) și (2)].
Contribuția de asigurări sociale se datorează din momentul încadrării în una dintre situațiile amintite de lege sau de la data încheierii contractului de asigurare socială.
Contribuția individuală se datorează de către:
– persoanele care desfășoară activități pe bază de contract individual de muncă, inclusiv soldații și gradații voluntari;
– funcționarii publici;
– cadrele militare în activitate, soldații și gradații voluntari, polițiștii și funcționarii publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare, din domeniul apărării naționale, ordinii publice și siguranței naționale;
– persoanele care realizează venituri de natură profesională, altele decât cele salariale, din drepturi de autor și drepturi conexe precum și din contracte/convenții încheiate potrivit Codului civil.
– persoanele care își desfășoară activitatea în funcții elective sau care sunt numite în cadrul autorității executive, legislative ori judecătorești, pe durata mandatului, precum și membrii cooperatori dintr-o organizație a cooperației meșteșugărești, ale căror drepturi și obligații sunt asimilate cu cele ale persoanelor enumerate mai sus [art. 31 alin. (1)].
2.3. Calculul și plata contribuiției individuale de asigurări sociale
Calculul și plata contribuției de asigurări sociale datorată de către acești asigurații respectiv de către angajatorii acestora se fac lunar de către angajatori [art. 32 alin. (1)].
Asigurații persoane care realizează, în mod exclusiv, un venit brut pe an calendaristic echivalent cu cel puțin de 4 ori câștigul salarial mediu brut și care se află în una dintre situațiile următoare: administratori sau manageri care au încheiat contract de administrare ori de management, membri ai întreprinderii individuale și întreprinderii familiale, persoane fizice autorizate să desfășoare activități economice, persoane angajate în instituții internaționale, dacă nu sunt asigurații acestora, alte persoane care realizează \enituri din activități profesionale, ori cei care se pot asigura pe bază de contract de asigurare socială, avocații, personalul clerical și cel asimilat din cadrul cultelor recunoscute prin lege, neintegrate în sistemul public, precum și orice persoană care dorește să se asigure, respectiv să își completeze venitul asigurat, datorează integral cota .ie contribuție de asigurări sociale corespunzătoare condițiilor normale de muncă, stabilită prin lege [art. 31 alin. (2)].
Plata contribuției de asigurări sociale datorate de persoane care realizează, în mod exclusiv, un venit brut pe an calendaristic echivalent cu cel puțin de 4 ori câștigul salarial mediu brut și care se află în una dintre situațiile următoare: administratori sau manageri care au încheiat contract de administrare ori de management, membri ai întreprinderii individuale și întreprinderii familiale, persoane fizice autorizate să desfășoare activități economice, persoane angajate în instituții internaționale, dacă nu sunt asigurații acestora, alte persoane care realizează venituri din activități profesionale se face lunar de către aceștia sau, în numele lor, de către orice altă persoană, în contul casei teritoriale de pensii la care sunt asigurați.
Plata contribuției de asigurări sociale datorate de asigurații care se pot asigura pe bază de contract de asigurare socială, avocații, personalul clerical și cel asimilat din cadrul cultelor recunoscute prin lege, neintegrate în sistemul public, precum și o persoană care dorește să se asigure, respectiv să își completeze venitul asigurat, se fr lunar de către aceștia sau, în numele lor, de către orice altă persoană, în contul casdi teritoriale de pensii la care sunt asigurați. Ea se poate face și anticipat, pe o perioadă ts? cel mult 12 luni [art. 32 alin. (3) și (4)].
Contribuția de asigurări sociale pentru șomeri se suportă integral din bugetul asigurărilor pentru șomaj la nivelul cotei stabilite pentru condiții normale de muncă, cu excepția plăților compensatorii și a veniturilor de completare acordate salariaților dir industria de apărare. în perioada de reducere temporară a activității [art. 31 alin. (3)].
Calculul și plata contribuției de asigurări sociale pentru șomeri se fac lunar de către instituția care administrează bugetul asigurărilor pentru șomaj [art. 32 alin. (2)1 Contribuția de asigurări sociale pentru persoanele care beneficiază de plăți compensatorii se suportă din bugetul asigurărilor pentru șomaj la nivelul cotei contribuției individuale de asigurări sociale, cu excepția cazurilor în care, prin lege, se dispune altfel.
Contribuția de asigurări sociale pentru cadrele militare trecute în rezervă, polițiștii și funcționarii publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare ale căror raporturi de serviciu au încetat, din domeniul apărării naționale, ordinii publice și siguranței naționale, care beneficiază de ajutoare lunare ce se asigură din bugetul de stat. se suportă integral din bugetul de stat. la nivelul cotei stabilite pentru condiții normale de muncă, iar calculul și plata contribuției se face de către instituția care achită drepturile respective [art. 31 alin. (3) și (4) și 32 alin. (2)].
Calculul și plata contribuției individuale de asigurări sociale pentru perioada în care asiguratul beneficiază de indemnizație de asigurări sociale de sănătate se efectuează, după caz. de către:
a) angajator;
b) instituția abilitată de lege să efectueze plăți din bugetul asigurărilor pentru șomaj;
c) casa de asigurări de sănătate, pentru persoane care realizează, în mod exclusiv, un venit brut pe an calendaristic echivalent cu cel puțin de 4 ori câștigul salariat mediu brut și care se află în una dintre situațiile următoare: administratori sau manageri care au încheiat contract de administrare ori de management, membri ai întreprinderii individuale și întreprinderii familiale, persoane fizice autorizate să desfășoare activități economice, persoane angajate în instituții internaționale, dacă nu sunt asigurații acestora, alte persoane care realizează venituri din activități profesionale [art. 32 alin. (5)].
Sumele asupra cărora nu se datorează contribuția de asigurări sociale și care sunt prevăzute expres de Codul fiscal, nu se iau în considerare la stabilirea prestațiilor din sistemul public de pensii (art. 37). Sumele reprezentând ajutor de deces, care se plătesc de angajator asiguraților, în contul asigurărilor sociale, se rețin de acesta din contribuțiile de asigurări sociale datorate penir. luna respectivă. Cele care depășesc suma contribuțiilor datorate de acesta în luna re tivă se recuperează din contul asigurărilor sociale de la casa teritorială de pensii în căreia se află sediul acestuia, respectiv de la casa de pensii sectorială (art. 38).
Contribuția individuală de asigurări sociale se virează lunar de către angajator, la rea teritorială a Trezoreriei Statului la care acesta este luat în evidență ca plătitor de zite și taxe, împreună cu contribuția de asigurări sociale pe care acesta o datorează M calitate de contribuabil bugetului asigurărilor sociale de stat.
Contribuția la fondul de pensii administrat privat, care este parte din contribuția iduală de asigurări sociale datorată la sistemul public de pensii, se transmite de Casa nală de Pensii Publice și de casele de pensii sectoriale fondurilor de pensii inistrate privat.
Lunar, până cel târziu în data de 20 a lunii următoare celei în care plătitorii au depus le^arația nominală de asigurare, CNPP și casele de pensii sectoriale transmit fiecărui jcninistrator lista nominală de virare a sumelor către fondul de pensii pe care acesta îl jcrninistrează.
Lunar, până cel târziu în data de 20 a lunii următoare celei în care angajatorul a iepus declarația nominală de asigurare, CNPP și casele de pensii sectoriale virează către r.rare fond de pensii administrat privat, de la bugetul asigurărilor sociale de stat, suma reprezentând contribuțiile individuale datorate acestor fonduri (art. 39).
În cazul asiguraților care realizează, în mod exclusiv, un venit brut pe an calendaristic echivalent cu cel puțin de 4 ori câștigul salarial mediu brut utilizat la fimdamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat și care se află în una dintre situațiile următoare:
– administratori sau manageri care au încheiat contract de administrare ori de management;
– membri ai întreprinderii individuale și întreprinderii familiale;
– persoane fizice autorizate să desfășoare activități economice;
– persoane angajate în instituții internaționale, dacă nu sunt asigurații acestora;
– alte persoane care realizează venituri din activități profesionale;
ori,
– avocații, personalul clerical și cel asimilat din cadrul cultelor recunoscute prin lege, reintegrate în sistemul public, precum și orice persoană care dorește să se asigure, •espectiv să își completeze venitul asigurat;
Termenul de plată a contribuției de asigurări sociale este până la data de 25 a lunii următoare celei pentru care se datorează plata.
În cazul neachitării la termen, a contribuțiilor datorate bugetului asigurărilor sociale ie stat de persoanele amintite mai sus, casele teritoriale de pensii procedează la aplicarea măsurilor de executare silită pentru încasarea sumelor cuvenite, conform dispozițiilor legale privind executarea creanțelor bugetare (art. 43).
Conform art. 44 din Legea nr. 263/2010, în situația asiguraților amintiți, neplata contribuției de asigurări sociale la termen generează plata unor dobânzi și penalități de întârziere calculate pentru fiecare zi de întârziere, până la data achitării sumei datorate, inclusiv.
Cota dobânzilor și penalităților de întârziere, se stabilește potrivit reglementărilor privind executarea creanțelor bugetare.
Sumele reprezentând dobânzi și penalități de întârziere se fac venit la bugetul asigurărilor sociale de stat și se calculează fără zecimale, prin rotunjire la leu.
Calculul dobânzilor și penalităților de întârziere se efectuează de către casele teritoriale de pensii.
Perioadele în care persoanele asigurate pe bază de declarație individuală de asigurare sau contract de asigurare socială nu au achitat contribuția de asigurări sociale datorată nu se valorifică la stabilirea pensiilor până la achitarea acesteia, inclusiv a dobânzilor și penalităților de întârziere aferente.
În cazul în care asigurații aflați în situațiile amintite mai sus au achitat contribuția de asigurări sociale pentru perioadele pentru care aceasta nu se datora, contribuția nu se restituie, iar stagiul de cotizare realizat se valorifică la stabilirea prestațiilor de asigurări sociale (art. 45).
Pentru ceilalți asigurați ai sistemului public de pensii termenul de plată a contribuției de asigurări sociale este prevăzut în Codul fiscal (art. 40 din Legea nr. 263/2010).
Conform art. 29618 din Codul fiscal, persoanele fizice și juridice care au calitatea de angajator, precum și instituțiile publice care calculează, rețin, plătesc și, după caz, suportă, contribuții sociale obligatorii, în numele asiguratului, și orice plătitor de venituri de natură salarială sau asimilate salariilor, au obligația de a calcula, de a reține și de a vira lunar contribuțiile de asigurări sociale obligatorii.
Sub aspectul calculării, reținerii și plății contribuțiilor individuale de asigurări sociale, în situația persoanelor care realizează venituri de natură profesională, altele decât cele de natură salarială, și pentru care, există obligația plății contribuției individuale de asigurări sociale, plătitorul de venit este asimilat angajatorului.
Asigurații care fac dovada că nu se mai regăsesc în situațiile pentru care asigurarea este obligatorie, au obligația să depună la casele teritoriale de pensii, în termen de 30 de zile de la modificarea situației, formularul-tip de încetare a asigurării individuale la sistemul public de pensii (art. 46).
Baza lunară de calcul
Baza lunară de calcul a contribuției individuale de asigurări sociale în cazul asiguraților este prevăzută în art. 2964 din Codul fiscal.
În cazul persoanelor fizice rezidente care realizează venituri din salarii sau asimilate salariilor, precum și orice alte venituri din desfășurarea unei activități dependente, cu respectarea prevederilor instrumentelor juridice internaționale la care România este parte; persoanele fizice nerezidente care realizează veniturile prevăzute amintite și mai sus cu respectarea prevederilor instrumentelor juridice internaționale la care România este parte, reprezintă câștigul brut realizat din activități dependente, în țară și în străinătate, cu respectarea prevederilor instrumentelor juridice internaționale la care România este parte, care include:
a) veniturile din salarii, în bani și/sau în natură, obținute în baza unui contract individual de muncă, a unui raport de serviciu sau a unui statut special prevăzut de lege. în situația personalului român trimis în misiune permanentă în străinătate, veniturile din salarii cuprind salariile de bază corespunzătoare funcțiilor în care persoanele respective «mt încadrate în țară, la care se adaugă, după caz, sporurile și adaosurile care se acordă potrivit legii;
b) indemnizațiile din activități desfășurate ca urmare a unei funcții de demnitate publică, stabilite potrivit legii;
c) indemnizațiile din activități desfășurate ca urmare a unei funcții alese în cadrul r>crsoanelor juridice fară scop patrimonial;
d) drepturile de soldă lunară acordate personalului militar, potrivit legii;
e) remunerația administratorilor societăților comerciale, companiilor/societăților naționale și regiilor autonome, desemnați/numiți în condițiile legii, precum și sumele primite ii reprezentanții în adunarea generală a acționarilor și în consiliul de administrație;
f) remunerația obținută de directorii cu contract de mandat și de membrii directoratului de la societățile comerciale administrate în sistem dualist, potrivit legii, precum și drepturile cuvenite managerilor, în baza contractului de management prevăzut de lege;
g) sumele primite de membrii comisiei de cenzori sau comitetului de audit, după caz, rrecum și sumele primite pentru participarea în consilii, comisii, comitete și altele asemenea;
h) sumele primite de reprezentanții în organisme tripartite, potrivit legii;
i) sumele reprezentând participarea salariaților la profit;
j) sumele din profitul net cuvenite administratorilor societăților comerciale, potrivit egii sau actului constitutiv, după caz, precum și participarea la profitul unității pentru managerii cu contract de management, potrivit legii;
k) sumele reprezentând salarii sau diferențe de salarii stabilite în baza unor hotărâri udecătorești rămase definitive și irevocabile, precum și actualizarea acestora cu indicele de inflație;
1) indemnizațiile lunare de neconcurență prevăzute în contractele individuale de muncă, în condițiile legii;
m) indemnizațiile și orice alte sume de aceeași natură, primite de salariați pe perioada delegării și detașării în altă localitate, în țară și în străinătate, în interesul serviciului, pentru partea care depășește limita a de 2,5 ori nivelul legal stabilit prin hotărâre a Guvernului pentru personalul din instituțiile publice. Aceste prevederi se aplică și în cazul salariaților reprezentanțelor din România ale persoanelor juridice străine.
m1) indemnizațiile și orice alte sume de aceeași natură, primite de salariații care au stabilite raporturi de muncă cu angajatori nerezidenți, pe perioada delegării și detașării, în România, în interesul serviciului, pentru partea care depășește nivelul legal stabilit prin hotărâre a Guvernului pentru țara de rezidență a angajatorului nerezident, de care ar beneficia personalul din instituțiile publice din România dacă s-ar deplasa în țara respectivă, cu respectarea prevederilor instrumentelor juridice internaționale la care România este parte;
n) remunerația primită de președintele asociației de proprietari sau de alte persoane, in baza contractului de mandat, potrivit legii privind înființarea, organizarea și funcționarea asociațiilor de proprietari;
o) indemnizațiile de asigurări sociale de sănătate suportate de angajator;
p) indemnizațiile de asigurări sociale de sănătate suportate de la Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate;
q) indemnizațiile pentru incapacitate temporară de muncă ca urmare a unui accident de muncă sau a unei boli profesionale, suportate de angajator:
r) indemnizațiile pentru incapacitate temporară de muncă ca urmare a unui accident de muncă sau a unei boli profesionale, suportate de la Fondul național de asigurare pentru accidente de muncă și boli profesionale;
s) ajutoarele lunare și plățile compensatorii care se acordă, conform legii,
personalului militar, polițiștilor și funcționarilor publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare, la trecerea în rezervă sau direct în retragere, respectiv la încetarea raporturilor de serviciu, cu drept la pensie, din domeniul apărării naționale, ordinii publice și siguranței naționale;
ș) ajutoarele lunare și plățile compensatorii care se acordă, conform legii,
personalului militar, polițiștilor și funcționarilor publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare, la trecerea în rezervă sau direct în retragere, respectiv la încetarea raporturilor de serviciu, fară drept la pensie, din domeniul apărării naționale, ordinii publice și siguranței naționale;
t) veniturile reprezentând plăți compensatorii suportate de angajator potrivit
contractului colectiv sau individual de muncă:
ț) veniturile acordate la momentul disponibilizării, venitul lunar de completare sau plățile compensatorii, suportate din bugetul asigurărilor de șomaj, potrivit actelor
normative care reglementează aceste domenii;
u) orice alte sume de natură salarială sau avantaje asimilate salariilor în vederea impunerii.
În situația în care totalul veniturilor este mai mare decât valoarea a de 5 ori câștigul salarial mediu brut. contribuția individuală de asigurări sociale se calculează în limita acestui plafon, pe fiecare loc de realizare a venitului.
Câștigul salarial mediu brut este cel utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat și aprobat prin legea bugetului asigurărilor sociale de stat.
Baza de calcul al contribuțiilor sociale datorate de angajatori, entități asimilate angajatorului și orice plătitor de venituri de natură salarială sau asimilate salariilor.
În sistemul public de pensii. în cazul contribuabililor prevăzuți la art. 2963 lit. e) și g), baza lunară de calcul o reprezintă suma câștigurilor brute realizate de persoanele prevăzute la art. 2963 lit. a) și b). Baza de calcul nu poate fi mai mare decât produsul dintre numărul asiguraților pentru care angajatorul datorează contribuție diferențiată în funcție de condițiile de muncă, din luna pentru care se calculează această contribuție datorată bugetului asigurărilor sociale de stat, și valoarea corespunzătoare a de 5 ori câștigul salarial mediu brut. în situația depășirii acestui plafon, în cazul persoanelor prevăzute la art. 2963 lit. e) și g), care datorează contribuție la bugetul asigurărilor sociale de stat, diferențiată în funcție de condițiile de muncă, baza de calcul la care se datorează această contribuție, corespunzătoare fiecărei condiții de muncă, se stabilește proporțional cu ponderea, în total bază de calcul, a câștigurilor salariale brute realizate în fiecare dintre condițiile de muncă.
CAPITOLUL 3.
PENSIILE ÎN SISTEMUL PUBLIC
Noțiunea de pensii
Din punct de vedere etimologic, termenul pensie este de origine latină; el are semnificația de provizie pentru mâncare și locuință. La romani desemna alocația plătită periodic veteranilor (din armată) în semn de recunoștință pentru serviciile aduse.
Ea era oferită și persoanelor din afara granițelor imperiului, asigurând acestora locuință și un venit. Totuși, acolo unde nu existau locuințe disponibile, se putea încasa o alocație în numerar sau echivalent valoric pe tot restul vieții. Așadar, primele pensii au fost cele ale militarilor.
în sistemul asigurărilor sociale de stat s-a considerat că, pensiile sunt plăți lunare acordate foștilor salariați deveniți inapți de muncă datorită bătrâneții și invalidității, precum și urmașilor acestora sau pensionarilor decedați, în vederea asigurării lor materiale în cazurile reglementate prin normele juridice în vigoare.
Pensia a fost definită ca suma de bani acordată lunar persoanelor care au ieșit din producție pentru limită de vârstă, sau pentru invaliditate, precum și în unele cazuri urmașilor acestora.
S-a mai reținut că pensiile de asigurări sociale de stat constituie drepturi bănești care se acordă, de regulă persoanelor încadrate prin contract de muncă, la expirarea unei perioade determinate de activitate și la împlinirea vârstei prevăzută de lege ori în cazul pierderii totale sau în cea mai mare parte a capacității de muncă, precum și urmașilor acestor persoane.
în literatura juridică de specialitate se mai arată că, alături de venitul profesional (de regulă salariul), pensia constituie o sursă principală de trai pentru o importantă parte a populației. Iar analiza noțiunii de pensie scoate în evidență categoriile de pensii reglementate în sistemul asigurărilor sociale de stat.
Pensia, reprezintă un venit de înlocuire acordat pentru pierderea totală sau parțială a veniturilor profesionale, ca urmare a bătrâneții sau atingerii unei vârste, invalidității sau decesului persoanei asigurate.
Potrivit art. 51 din Legea nr. 263/2010, în sistemul public se acordă următoarele categorii de pensii:
pensia pentru limită de vârstă;
pensia anticipată;
pensia anticipată parțială;
pensia de invaliditate;
pensia de urmaș.
3.2. Pensia pentru limită de vârstă
Se cuvine persoanelor care îndeplinesc, cumulativ, la data pensionării, condițiile privind vârsta standard de pensionare și stagiul minim de cotizare sau în specialitate, după caz, prevăzute de lege (art. 52).
Vârsta standard de pensionare este de 65 de ani pentru bărbați și 63 de ani pentru femei.
Stagiul minim de cotizare este de 15 ani, atât pentru femei, cât și pentru bărbați.
Stagiul complet de cotizare este de 35 de ani, atât pentru femei, cât și pentru bărbați.
în cazul cadrelor militare în activitate, soldaților și gradaților voluntari, polițiștilor și funcționarilor publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare, din domeniul apărării naționale, ordinii publice și siguranței naționale, vârsta standard de pensionare este de 60 de ani, atât pentru femei, cât și pentru bărbați.
Stagiul minim de cotizare în specialitate, în cazul persoanelor amintite mai sus, este de 20 de ani, atât pentru femei, cât și pentru bărbați, iar stagiul complet de cotizare este de 30 de ani, atât pentru femei, cât și pentru bărbați.
3.3. Pensia anticipată
Poate fi acordată, cu cel mult 5 ani înaintea împlinirii vârstei standard de pensionare, persoanelor care au realizat un stagiu de cotizare cu cel puțin 8 ani mai mare decât stagiul complet de cotizare.
In cazul cadrelor militare în activitate, soldații și gradații voluntari, polițiștii și funcționarii publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare, din domeniul apărării naționale, ordinii publice și siguranței naționale, pentru obținerea pensiei anticipate, pe lângă condițiile generale, este necesară și realizarea stagiului minim de cotizare în specialitate, și care se află în una dintre următoarele situații:
a) sunt trecute în rezervă/au încetat raporturile de serviciu ca urmare a împlinirii limitei de vârstă în grad prevăzute de statutul cadrelor militare/polițiștilor/funcționarilor publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare sau ca urmare a reorganizării unor unități și a reducerii unor funcții din statele de organizare, precum și pentru alte motive sau nevoi ale instituțiilor din domeniul apărării naționale, ordinii publice și siguranței naționale;
b) sunt trecute în rezervă sau direct în retragere/au încetat raporturile de serviciu ca urmare a clasării ca inapt sau apt limitat pentru serviciul militar/serviciu de către comisiile de expertiză medico-militară.
La stabilirea stagiului de cotizare necesar acordării pensiei anticipate nu se iau în considerare următoarele perioadele asimilate:
– a beneficiat de pensie de invaliditate;
– a urmat cursurile de zi ale învățământului universitar, organizat potrivit legii, pe durata normală a studiilor respective, cu condiția absolvirii acestora cu diplomă;
– a satisfăcut serviciul militar ca militar în termen sau militar cu termen redus, pe durata legal stabilită, a fost concentrat, mobilizat sau în prizonierat;
– a fost elev al unei școli militare/școli de agenți de poliție sau student al unei instituții de învățământ din sistemul de apărare națională, ordine publică și siguranță națională pentru formarea cadrelor militare, polițiștilor și funcționarilor publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare, cu excepția liceului militar.
Cuantumul pensiei anticipate se stabilește în aceleași condiții în care se stabilește cel al pensiei pentru limită de vârstă (art. 62).
La acordarea pensiei anticipate, reducerea vârstei standard de pensionare nu poate fi cumulată cu nicio altă reducere (art. 63).
La data îndeplinirii condițiilor pentru acordarea pensiei pentru limită de vârstă, pensia anticipată se transformă în pensie pentru limită de vârstă și se recalculează prin adăugarea perioadelor asimilate și a eventualelor stagii de cotizare realizate în perioada de suspendare a plății pensiei anticipate.
Transformarea pensiei anticipate în pensie pentru limită de vârstă, se face din oficiu (art. 64).
3.4. Pensia anticipată parțială
Poate fi obținută, cu cel mult 5 ani înaintea împlinirii vârstei standard de pensionare, persoanelor care au realizat stagiul complet de cotizare, precum și celor care au depășit stagiul complet de cotizare cu până la 8 ani.
În cazul cadrelor militare în activitate, soldaților și gradaților voluntari, polițiștilor și funcționarilor publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare, din domeniul apărării naționale, ordinii publice și siguranței naționale, pentru obținerea pensiei anticipate parțiale, pe lângă condițiile prevăzute mai sus, este necesară și realizarea stagiului minim de cotizare în specialitate, și care se află în una dintre următoarele situații:
a) sunt trecute în rezervă/au încetat raporturile de serviciu ca urmare a împlinirii limitei de vârstă în grad prevăzute de statutul cadrelor militare/polițiștilor/funcționarilor publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare sau ca urmare a reorganizării unor unități și a reducerii unor funcții din statele de organizare, precum și pentru alte motive sau nevoi ale instituțiilor din domeniul apărării naționale, ordinii publice și siguranței naționale;
b) sunt trecute în rezervă sau direct în retragere/au încetat raporturile de serviciu ca urmare a clasării ca inapt sau apt limitat pentru serviciul militar/serviciu de către comisiile de expertiză medico-militară.
La stabilirea stagiului de cotizare necesar acordării pensiei anticipate parțiale nu se iau în considerare următoarele perioade asimilate:
– a beneficiat de pensie de invaliditate;
– a urmat cursurile de zi ale învățământului universitar, organizat potrivit legii, pe durata normală a studiilor respective, cu condiția absolvirii acestora cu diplomă;
– a satisfăcut serviciul militar ca militar în termen sau militar cu termen redus, pe durata legal stabilită, a fost concentrat, mobilizat sau în prizonierat;
– a fost elev al unei școli militare/școli de agenți de poliție sau student al unei instituții de învățământ din sistemul de apărare națională, ordine publică și siguranță națională pentru formarea cadrelor militare, polițiștilor și funcționarilor publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare, cu excepția liceului militar.
Cuantumul pensiei anticipate parțiale se stabilește din cuantumul pensiei pentru limită de vârstă care s-ar fi cuvenit, prin diminuarea acestuia cu 0,75% pentru fiecare lună de anticipare, până la îndeplinirea condițiilor pentru obținerea pensiei pentru limită de vârstă.
Persoanele care au locuit cel puțin 30 de ani în zonele afectate de poluarea remanentă datorită extracției și prelucrării minereurilor neferoase cu conținut de cupru, plumb, sulf, cadmiu, arseniu, zinc, mangan, fluor, clor, respectiv Baia Mare, Copșa Mică și Zlatna, pe o rază de 8 km în jurul acestor localități, beneficiază de reducerea vârstei standard de pensionare cu 2 ani fără penalizare (art. 65).
La acordarea pensiei anticipate parțiale, reducerea vârstei standard de pensionare nu poate fi cumulată cu nicio altă reducere (art. 66).
La data îndeplinirii condițiilor pentru acordarea pensiei pentru limită de vârstă, pensia
anticipată parțială se transformă în pensie pentru limită de vârstă și se recalculează prin eliminarea diminuării și prin adăugarea perioadelor asimilate și a eventualelor stagii de cotizare realizate în perioada de suspendare a plății pensiei anticipate parțiale.
Transformarea pensiei anticipate parțiale în pensie pentru limită de vârstă, se face din oficiu (art. 67).
3.5. Pensia de invaliditate
Se acordă persoanelor care și-au pierdut total sau cel puțin jumătate din capacitatea de muncă, din cauza:
a) accidentelor de muncă și bolilor profesionale;
b) neoplaziilor, schizofreniei și SIDA;
c) bolilor obișnuite și accidentelor care nu au legătură cu munca.
Beneficiază de pensie de invaliditate, și persoanele care se află în situațiile:
– au satisfăcut serviciul militar ca militar în termen sau militar cu termen redus, pe durata legal stabilită, a fost concentrat, mobilizat sau în prizonierat;
– au fost elevi al unei școli militare/școli de agenți de poliție sau student al unei instituții de învățământ din sistemul de apărare națională, ordine publică și siguranță națională pentru formarea cadrelor militare, polițiștilor și funcționarilor publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare, cu excepția liceului militar.
Au dreptul la pensie de invaliditate, în condițiile prevăzute la lit. a), și elevii, ucenicii și studenții care și-au pierdut total sau cel puțin jumătate din capacitatea de muncă, ca urmare a accidentelor de muncă sau bolilor profesionale survenite în timpul și din cauza practicii profesionale.
Persoanele care și-au pierdut total sau cel puțin jumătate din capacitatea de muncă și marii mutilați, ca urmare a participării la lupta pentru victoria Revoluției din Decembrie 1989 ori în legătură cu evenimentele revoluționare din decembrie 1989, care erau cuprinși într-un sistem de asigurări sociale anterior datei ivirii invalidității din această cauză, au dreptul la pensie de invaliditate în aceleași condiții în care se acordă pensia de invaliditate persoanelor care au suferit accidente de muncă (art. 68).
În raport cu gradul de reducere a capacității de muncă, invaliditatea este:
a) de gradul I, caracterizată prin pierderea totală a capacității de muncă și a capacității de autoîngrijire;
b) de gradul II, caracterizată prin pierderea totală a capacității de muncă, cu păstrarea capacității de autoîngrijire;
c) de gradul III, caracterizată prin pierderea a cel puțin jumătate din capacitatea de muncă, persoana putând să presteze o activitate profesională, corespunzătoare a cel mult jumătate din timpul normal de muncă (art. 69).
Evaluarea capacității de muncă, în vederea stabilirii gradului de invaliditate, se face, la cerere, de către medicul specializat în expertiza medicală a capacității de muncă din cadrul Casei Naționale de Pensii Publice, iar în cazul cadrelor militare în activitate,
soldaților și gradaților voluntari, polițiștilor și funcționarilor publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare, din domeniul apărării naționale, ordinii publice și siguranței naționale de către comisiile de expertiză medico-militară de pe lângă spitalele din sistemul de apărare națională, ordine publică și siguranță națională.
Pentru evaluarea capacității de muncă, cererea și documentele medicale ale solicitantului se depun la cabinetul de expertiză medicală a capacității de muncă din cadrul casei teritoriale de pensii competente, în funcție de domiciliul solicitantului, sau, după caz, la comisiile de expertiză medico-militară de pe lângă spitalele din sistemul de apărare națională, ordine publică și siguranță națională.
În urma examinării clinice și analizării documentelor medicale, medicul expert al asigurărilor sociale completează raportul de expertiză medicală a capacității de muncă și emite decizia medicală asupra capacității de muncă. în cazul cadrelor militare în activitate, soldaților și gradaților voluntari, polițiștilor și funcționarilor publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare, din domeniul apărării naționale, ordinii publice și siguranței naționale, comisiile de expertiză medico-militară de pe lângă spitalele din sistemul de apărare națională, ordine publică și siguranță națională emit decizii medicale de încadrare într-un grad de invaliditate, care vor fi avizate de comisia centrală de expertiză medico-militară a Ministerului Apărării Naționale, Ministerului Administrației și Internelor sau a Serviciului Român de Informații, după caz.
În situația în care, pentru emiterea deciziei medicale, sunt necesare investigații sau examinări de specialitate suplimentare, medicul expert al asigurărilor sociale propune, după caz, prelungirea duratei concediului pentru incapacitate temporară de muncă.
Decizia se emite în termen de 45 de zile de la data înregistrării cererii și se comunică în termen de 5 zile de la emitere. în situațiile de prelungire a duratei necesare pentru investigații, termenul de emitere a deciziei medicale se prelungește corespunzător.
Decizia medicală asupra capacității de muncă poate fi contestată, în termen de 30 de zile de la comunicare, la comisiile medicale de contestații sau la comisiile centrale de expertiză medico-militară ale Ministerului Apărării Naționale, Ministerului Administrației și Internelor și Serviciului Român de Informații, după caz.
Comisiile medicale de contestații funcționează în cadrul centrelor regionale de expertiză medicală a capacității de muncă și Institutului Național de Expertiză Medicală și Recuperare a Capacității de Muncă.
Contestația se soluționează în termen de 45 de zile de la înregistrare. Decizia emisă în soluționarea contestației se comunică în termen de 5 zile de la data soluționării.
Deciziile comisiilor medicale de contestații și ale comisiilor centrale de expertiză medico-militară ale Ministerului Apărării Naționale, Ministerului Administrației și Internelor și Serviciului Român de Informații date în soluționarea contestațiilor pot fi atacate la instanțele judecătorești competente în termen de 30 de zile de la comunicare.
Deciziile medicale asupra capacității de muncă, precum și deciziile comisiilor medicale de contestații și ale comisiilor centrale de expertiză medico-militară necontestate în termen rămân definitive (art. 71).
în vederea efectuării de investigații și examinări de specialitate suplimentare, Casa Națională de Pensii Publice, prin instituțiile subordonate, poate încheia contracte de prestări de servicii medicale cu unități sanitare de specialitate.
Persoanele care și-au pierdut capacitatea de muncă din cauza unor boli obișnuite sau a unor accidente care nu au legătură cu munca beneficiază de pensie de invaliditate, dacă au realizat, în condițiile legii, stagiu de cotizare (art. 73).
Au dreptul la pensie de invaliditate, indiferent de stagiul de cotizare realizat:
– persoanele care și-au pierdut total sau cel puțin jumătate din capacitatea de muncă din cauza accidentelor de muncă și bolilor profesionale, neoplaziilor, schizofreniei și SIDA, bolilor obișnuite și accidentelor care nu au legătură cu munca;
– persoanele care au satisfăcut serviciul militar ca militar în termen sau militar cu termen redus, pe durata legal stabilită, a fost concentrat, mobilizat sau în prizonierat;
– persoanele care au fost elevi al unei școli militare/școli de agenți de poliție sau student al unei instituții de învățământ din sistemul de apărare națională, ordine publică și siguranță națională pentru formarea cadrelor militare, polițiștilor și funcționarilor publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare, cu excepția liceului militar;
– elevii, ucenicii și studenții care și-au pierdut total sau cel puțin jumătate din capacitatea de muncă, ca urmare a accidentelor de muncă sau bolilor profesionale survenite în timpul și din cauza practicii profesionale;
– persoanele care și-au pierdut total sau cel puțin jumătate din capacitatea de muncă și marii mutilați, ca urmare a participării la lupta pentru victoria Revoluției din Decembrie 1989 ori în legătură cu evenimentele revoluționare din decembrie 1989, care erau cuprinși într-un sistem de asigurări sociale anterior datei ivirii invalidității din această cauză, au dreptul la pensie de invaliditate în aceleași condiții în care se acordă pensia de invaliditate persoanelor care au suferit accidente de muncă (art. 74).
La stabilirea pensiei de invaliditate se acordă un stagiu potențial, determinat ca diferență între stagiul complet de cotizare și stagiul de cotizare realizat până la data acordării pensiei de invaliditate.
Stagiul potențial rezultat nu poate fi mai mare decât stagiul de cotizare pe care persoana l-ar fi putut realiza de la data acordării pensiei de invaliditate până la împlinirea vârstei standard de pensionare, la care poate solicita pensie pentru limită de vârstă (art. 75).
3.6. Pensia de urmaș
Este reglementată în favoarea copiilor și soțului supraviețuitor, dacă susținătorul decedat era pensionar sau îndeplinea condițiile pentru obținerea unei pensii (art. 83).
Copiii au dreptul la pensie de urmaș:
a) până la vârsta de 16 ani;
b) dacă își continuă studiile într-o formă de învățământ organizată potrivit legii, până la terminarea acestora, fără a depăși vârsta de 26 de ani;
c) pe toată durata invalidității de orice grad, dacă aceasta s-a ivit în perioada în care se aflau în una dintre situațiile prevăzute la lit. a) sau b) (art. 84).
Soțul supraviețuitor are dreptul la pensie de urmaș pe tot timpul vieții, la împlinirea vârstei standard de pensionare, dacă durata căsătoriei a fost de cel puțin 15 ani.
În cazul în care durata căsătoriei este mai mică de 15 ani, dar de cel puțin 10 ani, cuantumul pensiei de urmaș cuvenit soțului supraviețuitor se diminuează cu 0,5% pentru fiecare lună, respectiv cu 6,0% pentru fiecare an de căsătorie în minus (art. 85).
Soțul supraviețuitor are dreptul la pensie de urmaș, indiferent de vârstă, pe perioada în care este invalid de gradul I sau II, dacă durata căsătoriei a fost de cel puțin un an.
Soțul supraviețuitor are dreptul la pensie de urmaș, indiferent de vârstă și de durata căsătoriei, dacă decesul soțului susținător s-a produs ca urmare a unui accident de muncă sau a unei boli profesionale și dacă nu realizează venituri lunare dintr-o activitate profesională pentru care asigurarea este obligatorie ori dacă acestea sunt mai mici de 35% din câștigul salarial mediu brut (art. 86).
Soțul supraviețuitor care nu îndeplinește condițiile legale beneficiază de pensie de urmaș pe o perioadă de 6 luni de la data decesului, dacă în această perioadă nu realizează venituri lunare dintr-o activitate profesională pentru care asigurarea este obligatorie sau dacă acestea sunt mai mici de 35% din câștigul salarial mediu brut (art. 87).
Soțul supraviețuitor care are în îngrijire, la data decesului susținătorului, unul sau mai mulți copii în vârstă de până la 7 ani, beneficiază de pensie de urmaș până la data împlinirii de către ultimul copil a vârstei de 7 ani, în perioadele în care nu realizează venituri lunare dintr-o activitate profesională pentru care asigurarea este obligatorie sau dacă acestea sunt mai mici de 35% din câștigul salarial mediu brut, (art. 88).
Pensia de urmaș se stabilește, după caz, din:
a) pensia pentru limită de vârstă aflată în plată sau la care ar fi avut dreptul, în condițiile legii, susținătorul decedat;
b) pensia de invaliditate gradul I, în cazul în care decesul susținătorului a survenit înaintea îndeplinirii condițiilor pentru obținerea pensiei pentru limită de vârstă.
Cuantumul pensiei de urmaș se stabilește procentual din punctajul mediu anual realizat de susținător, aferent pensiei prevăzute mai sus, în funcție de numărul urmașilor îndreptățiți, astfel:
a) 50% – pentru un singur urmaș;
b) 75% – pentru 2 urmași;
c) 100% – pentru 3 sau mai mulți urmași (art. 89).
Cuantumul pensiei de urmaș, în cazul orfanilor de ambii părinți, se stabilește prin însumarea drepturilor de pensie de urmaș, calculate după fiecare părinte)art. 90).
în cazul modificării numărului de urmași, pensia se recalculează(art. 91).
Soțul supraviețuitor care are dreptul la o pensie proprie și îndeplinește condițiile pentru obținerea pensiei de urmaș după soțul decedat poate opta pentru cea mai avantajoasă pensie (art. 92).
Copii invalizi de orice grad și soțul invalid de grad I și II sunt expertizați, revizuiți medical și au obligația de a urma programele recuperatorii (art. 92).
BIBLIOGRAFIE
Alexandru Athanasiu, Dreptul securității sociale, Ed. Actami, București, 1995
Gh. D. Bistriceanu, Sistemul asigurărilor sociale de stat, Ed. Academiei României, București, 1968
V. Breban, Dicționar al limbii române contemporane, Ed. Științifică și Enciclopedică, București, 1980
S. Ghimpu, A. Ticlea, C. Tufan, Dreptul securității sociale, Ed. AII Beck, București, 1998
S. Ghimpu, I.T. Ștefanescu, Ș. Beligrădeanu, Gh. Mohanu, Dreptul muncii, Tratat, voi. I, Ed. Științifică și Enciclopedică, București, 1978
Alexandru Țiclea, Laura Georgescu, Dreptul securității sociale. Curs universitar, ediția a V-a rev. Și adăug., Ed. Universul Juridic, București, 2014
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Principiile Si Asiguratii Sistemului Public de Pensii (ID: 145077)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.