Principiile fundamentale ale proced urilor de prevenire a insolven ței și de [623687]

Principiile fundamentale ale proced urilor de prevenire a insolven ței și de
insolvență
 
Conform art. 4 din Legea 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolventei si
de insolventa , principiile care guverneaza aceasta materie sunt:
1.maximizarea gradului de valorificare a activelor și de recuperare a crean țelor;
2.acordarea unei șanse debitorilor de redresare eficient ă și efectivă a afacerii , fie prin
intermediul procedurilor de prevenire a insolven ței, fie prin procedura de reorganizare
judiciară;
3.asigurarea unei proceduri eficiente , inclusiv prin mecanisme adecvate de comunicare și
derulare a procedurii într-un timp util și rezonabil, într-o manier ă obiectivă și imparțială, cu
un minim de costuri ;
4.asigurarea unui tratament egal al creditorilor de același rang;
5.asigurarea unui grad ridicat de transparen ță și previzibilitate în procedur ă;
6.recunoașterea drepturilor existente ale creditorilor și respectarea ordinii de prioritate
a creanțelor, având la baz ă un set de reguli clar determinate și uniform aplicabile;
7.limitarea riscului de credit și a riscului sistemic asociat tranzac țiilor cu instrumente
financiare derivate prin recunoa șterea compens ării cu exigibilitate imediat ă în cazul
insolvenței sau al unei proceduri de prevenire a insolven ței unui cocontractant, având ca efect
reducerea riscului de credit la o sum ă netă datorată între părți sau chiar la zero atunci când,
pentru acoperirea expunerii nete, au fost transferate garan ții financiare;
8.asigurarea accesului la surse de finan țare în procedurile de prevenire a insolven ței, în
perioada de observa ție și de reorganizare, cu crearea unui regim adecvat pentru protejarea
acestor crean țe;
9.fundamentarea votului pentru aprobarea planului de reorganizare pe criterii clare, cu
asigurarea unui tratament egal între creditorii de acela și rang, a recunoa șterii priorit ăților
comparative și a accept ării unei decizii a majorit ății, urmând s ă se ofere celorlal ți creditori
plăți egale sau mai mari decât ar primi în faliment;
10.favorizarea , în procedurile de prevenire a insolven ței, a negocierii/renegocierii amiabile
a creanțelor și a încheierii unui concordat preventiv;
11.valorificarea în timp util și într-o manier ă cât mai eficient ă a activelor;
12.În cazul grupului de societ ăți, coordonarea procedurilor de insolven ță, în scopul abord ării
integrate a acestora;

13.administrarea procedurilor de prevenire a insolven ței și de insolven ță de către practicieni în
insolvență și desfășurarea acestora sub controlul instan ței de judecat ă.

Proceduri de prevenire a insolven ței
Procedurile de prevenire a insolventei se vor aplica debitorilor aflati in dificultate
financiara , organele indrituite sa apli ce aceste proceduri fiind :
‐ instanțele judec ătorești, prin pre ședintele tribunalului sau, dup ă caz, prin
judecătorul-sindic,
‐ mandatarul ad-hoc,
‐ administratorul concordatar.
Creditorii vor participa la procedur ă fie în mod individual , în măsura permis ă de
drepturile aferente crean ței lor, fie în mod colectiv , prin adunarea creditorilor și
reprezentantul creditorilor. Debitorul participă la procedur ă prin reprezentan ții săi legali sau
convenționali.
Competenta in solutionarea cererilor privind procedurile de prevenire a insolventei
cade in sarcina Tribunalului în a c ărui circumscrip ție se află sediul principal sau sediul
profesional al debitorului.
Cererile cu privire la concordatul preventiv sunt de competen ța judecătorului-
sindic .
Hotărârile președintelui tribunalului sau ale judec ătorului-sindic pot fi atacate de p ărți
numai cu apel, în termen de 7 zile de la comunicare, pentru absen ți, și de la pronun țare, pentru
cei prezen ți. Apelul nu suspenda executarea.
Mandatul ad-hoc Un debitor poate adresa pre ședintelui tribunalului o cerere de numire a unui mandatar
ad-hoc, propunand un mandatar ad-hoc dintre practicienii în insolven ță, autoriza ți potrivit
legii si indicand motivele pentru care face aceasta solicitare.
Cererea se depune la cabinetul pre ședintelui tribunalului.
După primirea cererii, pre ședintele tribunalului dispune citarea, în termen de 5 zile,
prin agent procedural, a debitorului și a mandatarului ad-hoc propus. Procedura se desf ășoară
în camera de consiliu, fiind confidentiala, ca o conditie obligatorie pentru toate persoanele și
instituțiile care iau parte sau sunt implicate în aceasta.
După ascultarea debitorului, dac ă se constat ă că dificultățile financiare ale acestuia
sunt reale, iar persoana propus ă ca mandatar ad-hoc întrune ște condițiile legii pentru
exercitarea acestei calit ăți, președintele tribunalului desemneaz ă, prin încheiere executorie,
mandatarul ad-hoc propus.

Obiectivul mandatarului ad-hoc este acela de a realiza, în termen de 90 de zile de
la desemnare, o în țelegere între debitor și unul sau mai mul ți creditori ai s ăi, în vederea
depășirii stării de dificultate financiar ă în care se afl ă debitorul , a salvgard ării acestuia,
păstrării locurilor de munc ă și acoperirii crean țelor asupra debitorului.
Pentru realizarea obiectivului mandatului, mandatarul ad-hoc va putea propune :
‐ remiteri, ree șalonări sau reduceri par țiale de datorii,
‐ continuarea sau încetarea unor contracte în curs,
‐ reduceri de personal, precum și orice alte m ăsuri considerate a fi necesare.
Cauzele de incetare ale mandatului ad-hoc sunt:
‐ prin denunțarea unilateral ă a mandatului de către debitor sau de c ătre
mandatarul ad-hoc;
– prin încheierea în țelegerii prevăzute la art. 13 alin. (2);
– dacă, în termenul prev ăzut la art. 13 alin. (2), mandatarul nu a reu șit să intermedieze
încheierea unei în țelegeri între debitor și creditorii s ăi.
La cererea debitorului sau a mandatarului ad-hoc, pre ședintele tribunalului va constata
încetarea mandatului ad-hoc, prin încheiere definitiv
ă.
Concordatul preventiv
Orice debitor în dificultate financiar ă poate recurge la procedura de concordat
preventiv. De la aceasta regula avem urm ătoarele excepții:
– dacă în cei 3 ani anteriori ofertei de concordat preventiv debitorul a mai
beneficiat de un concordat preventiv care a e șuat;
– dacă debitorul și/sau acționarii/asocia ții/asociații comanditari care de țin
controlul debitorului sau administratorii/ directorii acestuia au fost condamna ți definitiv
pentru s ăvârșirea unei infrac țiuni inten ționate contra patrimoniului, de corup ție și de
serviciu, de fals, precum și pentru infrac țiunile prev ăzute de Legea nr. 22/1969 privind
angajarea gestionarilor, constituirea de garan ții și răspunderea în leg ătură cu gestionarea
bunurilor agen ților economici, autorit ăților sau institu țiilor publice, cu modific ările ulterioare,
Legea nr. 31/1990, republicat ă, cu modific ările și complet ările ulterioare, Legea contabilit ății
nr. 82/1991, republicat ă, cu modific ările și complet ările ulterioare, Legea concuren ței nr.
21/1996, republicat ă, Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea
faptelor de corup ție, cu modific ările și complet ările ulterioare, Legea nr. 656/2002 pentru
prevenirea și sancționarea sp ălării banilor, precum și pentru instituirea unor m ăsuri de
prevenire și combatere a finan țării actelor de terorism, republicat ă, cu modific ările ulterioare,
Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modific ările și complet ările ulterioare, Legea nr.
241/2005 pentru prevenirea și combaterea evaziunii fiscale, cu modific ările ulterioare, și

infracțiunile prev ăzute de prezenta lege, în ultimii 5 ani anterior deschiderii procedurii
prevăzute de prezenta lege. Aceast ă prevedere nu se aplic ă titularilor ac țiunilor la purt ător;
– dacă s-a dispus suportarea unei p ărți a pasivului debitorului de c ătre membrii
organelor de conducere și/sau supraveghere ale debitorului , potrivit prevederilor art. 169
și următoarele sau prevederilor unor legi speciale, pentru ajungerea acestuia în stare de
insolvență.
Atributiile judec ătorului – sindic în procedura concordatului preventiv sunt:
– să numească administratorul concordatar provizoriu ;
– să omologheze , la cererea administratorului concordatar, concordatul preventiv ;
– să constate , la cererea oric ărui creditor nesemnatar al concordatului preventiv,
îndeplinirea condi țiilor cerute pentru a fi înscris pe lista creditorilor ce au aderat la
concordatul preventiv ;
– să dispună prin încheiere, potriv it prevederilor art. 18, suspendarea provizorie a
executărilor silite contra debitorului, în baza ofertei de concordat preventiv formulate de
debitor și transmise creditorilor;
– să judece ac țiunile în nulitate și în rezolu țiune a concordatului preventiv .
Cererile se judec ă în camera de consiliu, de urgen ță și cu precădere, părțile fiind citate în
termen de 48 de ore de la primirea cererii.
Atribuțiile administratorului concordatar sunt urm ătoarele:
– întocme ște tabelul creditorilor , care include și creditorii contesta ți sau ale c ăror creanțe sunt
în litigiu, și tabelul creditorilor concordatari; o crean ță a unui creditor cu mai mul ți debitori
solidari afla ți în procedur ă de concordat va fi înscris ă în toate tablourile creditorilor cu
valoarea nominal ă a creanței deținute până ce aceasta va fi complet acoperit ă;
– elaboreaz ă, împreun ă cu debitorul, oferta de concordat , cu elementele componente ale
acesteia, respectiv proiectul de concordat și planul de redresare;
– face demersuri pentru solu ționarea pe cale amiabil ă a oricărei dispute între debitor și
creditori ori între creditori ;
– solicită judecătorului-sindic omologarea concordatului preventiv;
– supravegheaz ă îndeplinirea obliga țiilor asumate de c ătre debitor prin concordatul preventiv;
– informeaz ă, de urgen ță, adunarea creditorilor concordatari asupra neîndeplinirii sau
îndeplinirii necorespunz ătoare de c ătre debitor a obliga țiilor sale;
– întocme ște și transmite adun ării creditorilor concordatari ra poarte lunare sau trimestriale
asupra activit ății sale și a debitorului ; raportul administratorului concordatar va con ține și

opinia acestuia privind existen ța sau, dup ă caz, inexisten ța unor motive de rezolu țiune a
concordatului preventiv;
– convoac ă adunarea creditorilor concordatari;
– cere instan ței închiderea procedurii concordatului preventiv ;
– îndepline ște orice alte atribu ții prevăzute de prezentul capitol, instituite prin concordatul
preventiv ori stabilite de judec ătorul-sindic.

Adunarea creditorilor concordatari are urm ătoarele atribu ții:
– aprobă rapoartele administratorului concordatar
privitoare la activitatea debitorului și la
îndeplinirea obliga țiilor asumate prin concordat;
– desemneaz ă reprezentantul creditorilor ;
– este titularul ac țiunii în rezolu țiune a concordatului preventiv .
În cursul derul ării procedurii, adunarea creditorilor concordatari poate fi convocat ă de
administratorul concordatar, din oficiu sau la cererea creditorilor reprezentând cel pu țin 10%
din valoarea total ă a creanțelor concordatare.
Adunarea creditorilor concordatari adopt ă hotărâri cu majoritatea de voturi stabilit ă prin
raportare la valoarea crean țelor creditorilor concordatari prezen ți.
Orice debitor aflat în dificultate financiar ă, mai puțin cei exclu și conform prevederilor art. 16,
poate introduce la tribunalul competent o cerer e de deschidere a procedurii de concordat
preventiv. Prin cererea sa, debitorul propune un administrator concordatar provizoriu dintre
practicienii în insolven ță autorizați potrivit legii.
Judecătorul-sindic nume ște administratorul concordatar provizoriu prin încheiere
executorie.
În termen de 30 de zile de la numirea sa, administratorul concordatar elaboreaz ă,
împreună cu debitorul, lista creditorilor și oferta de concordat preventiv.
Oferta de concordat preventiv se notific ă de către administratorul concordatar provizoriu
creditorilor .
Proiectul de concordat preventiv trebuie s ă prezinte, în mod detaliat:
a) situația analitic ă a activului și a pasivului debitorului, certificat ă de un expert contabil sau,
după caz, auditat ă de un auditor autorizat potrivit legii;

b) cauzele st ării de dificultate financiar ă și, dacă este cazul, m ăsurile luate de debitor pentru
depășirea acesteia pân ă la depunerea ofertei de concordat preventiv;
c) proiecția evoluției financiar-contabile pe urm ătoarele 24 de luni.
Proiectul de concordat preventiv trebuie s ă includă un plan de redresare , care prevede
cel puțin următoarele m ăsuri:
a) reorganizarea activit ății debitorului , prin m ăsuri precum: restructurarea conducerii
debitorului, modificarea structurii func ționale, reducerea personalului sau orice alte m ăsuri
considerate a fi necesare;
b) modalit ățile prin care debitorul în țelege să depășească starea de dificultate financiar ă,
precum: majorarea capitalului social, conversia unor crean țe în acțiuni/părți sociale, împrumut
bancar, obliga țional sau de alt ă natură, inclusiv împrumuturi ale asocia ților/acționarilor,
înființarea ori desfiin țarea unor sucursale sau puncte de lucru, vânzarea de active, constituirea
de cauze de preferin ță; în cazul acord ării de noi finan țări în perioada de concordat, se va
prevedea prioritatea la distribuire a acestor sume, dup ă plata cheltuielilor de procedur ă.
Termenul pentru satisfacerea crean țelor stabilite prin concordat este de 24 de luni de la data
omologării acestuia prin hot ărâre executorie , existand posibilitatea de prelungire cu 12
luni. În primul an este obligatorie plata a minimum 20% din valoarea crean țelor stabilite prin
concordat.
Încheierea și omologarea concordatului preventiv
Perioada în care se desf ășoară negocierile asupra proiectului de concordat preventiv nu
poate dep ăși 60 de zile calendaristice.
Votul creditorilor se trimite pr in mijloace de comunicare rapid ă pe adresa debitorului,
în termen de maximum 60 de zile calendaristice calculate de la data primirii ofertei de
concordat preventiv. Votul favorabil necondi ționat asupra concordatului preventiv are valoare
de acceptare a concordatului. Orice condi ționare a votului este considerat ă vot negativ.
În cazuri excep ționale, administratorul concordatar poate convoca o adunare a tuturor
creditorilor.
Concordatul preventiv se consider ă aprobat de creditori dac ă sunt întrunite voturile
creditorilor care reprezint ă cel puțin 75% din valoarea crean țelor acceptate și
necontestate.
Creditorii care, direct sau indirect, controleaz ă, sunt controla ți ori se afl ă sub control
comun cu debitorul pot participa la ședință, dar pot vota cu privire la concordat doar în cazul
în care acesta le acord ă mai puțin decât ar primi în cazul falimentului.
După aprobarea concordatului de c ătre creditori, administratorul concordatar solicit ă
judecătorului-sindic s ă omologheze concordatul preventiv. Pentru omologare, judec ătorul-
sindic verific ă îndeplinirea cumulativ ă a următoarelor condi ții:

a) valoarea crean țelor contestate și/sau în litigiu nu dep ășește 25% din masa credal ă;
b) concordatul preventiv a fost aprobat de creditorii care reprezint ă cel puțin 75% din
valoarea crean țelor acceptate și necontestate.
Judecătorul-sindic omologheaz ă concordatul preventiv prin încheiere pronun țată în
camera de consiliu, de urgen ță și cu precădere, dup ă citarea și ascultarea administratorului
concordatar. Cererea de omologare a concordatului preventiv poate fi respins ă exclusiv pentru
motive de legalitate.
Concordatul preventiv, aprobat de creditori și omologat de judec ătorul-sindic prin
încheiere, se comunic ă creditorilor, prin intermediul administratorului concordatar, și se
menționează în registrul în care este înregistrat debitorul.
De la data comunic ării hotărârii de omologare a concordatului preventiv se suspend ă
de drept urm ăririle individuale ale creditorilor semnatari asupra debitorului și curgerea
prescripției dreptului de a cere executarea silit ă a creanțelor acestora contra debitorului.
Dispunând omologarea, judec ătorul-sindic suspend ă toate procedurile de executare
silită.
La cererea administratorului concordatar, sub condi ția acordării de garan ții creditorilor
de către debitor, judec ătorul-sindic poate impune creditorilor nesemnatari ai concordatului
preventiv un termen de maximum 18 luni de amânare a scaden ței creanței lor, perioad ă în care
nu vor curge dobânzi, penalit ăți, precum și orice alte cheltuieli aferente crean țelor. Prevederile
referitoare la amânarea scaden ței creanței nu sunt aplicabile în privin ța contractelor financiare
calificate și a operațiunilor de compensare bilateral ă în baza unui contract financiar calificat
sau a unui acord de compensare bilateral ă.
În perioada concordatului preventiv om ologat nu se poate deschide procedura
insolvenței față de debitor.
În cursul procedurii, debitorul î și desfășoară activitatea în limitele afacerii sale
obișnuite, în condi țiile concordatului preventiv, sub supravegherea administratorului
concordatar.
Închiderea procedurii concordatului preventiv
Creditorii care au votat împotriva concorda tului preventiv pot cere anularea acestuia,
în termen de 15 zile de la data omolog ării a cestuia.
Când se invoc ă motive de nulitate absolut ă, dreptul de a cere constatarea nulit ății se
prescrie în termen de 6 luni de la data omolog ării concordatului.
Judecătorul-sindic, la cererea reclamantului, poate dispune, pe cale de ordonan ță
președințială, suspendarea concordatului preventiv.
În situația în care se constat ă încălcarea grav ă de către debitor a obliga țiilor asumate
prin concordatul preventiv, adunarea creditorilor concordatari poate hot ărî introducerea

acțiunii în rezolu țiune a concordatului preventiv. Asupra acestui aspect adunarea poate
delibera chiar dac ă nu a fost înscris pe ordinea de zi. De asemenea, poate introduce aceast ă
acțiune, în acelea și condiții, creditorul care de ține mai mult de 50% din valoarea crean țelor
acceptate și necontestate.
Incălcarea grav ă a obliga țiilor asumate de debitor prin concordatul preventiv poate
consta in ac țiuni precum:
-favorizarea unuia sau a mai multor creditori în dauna celorlal ți,
– ascunderea sau înstr ăinarea de active în perioada concordatului preventiv,
– efectuarea de pl ăți fără contrapresta ție sau în condi ții ruinătoare.
Dacă procedura concordatului preventiv se finalizeaz ă cu succes, la termenul prev ăzut
în contract sau anterior acestuia, dup ă caz, judec ătorul-sindic va pronun ța o încheiere prin
care va constata realizarea obiectului concordatului preventiv. În acest caz, modific ările
creanțelor prevăzute în concordatul preventiv r ămân definitive.
În cazul în care în cursul derul ării procedurii, administratorul concordatar apreciaz ă că
este imposibil ă realizarea obiectivelor concordatului din motive neimputabile debitorului,
poate cere judec ătorului-sindic constatarea nereu șitei concordatului preventiv și închiderea
procedurii.

Procedura insolven ței

Procedura general ă se aplică debitorilor prev ăzuți la art. 3 din Lege , cu excep ția celor
cărora li se aplic ă procedura simplificat ă.
Procedura simplificat ă se aplică debitorilor afla ți în stare de insolven ță care se
încadreaz ă în una dintre urm ătoarele categorii:
a) profesioni ști persoane fizice supuse obliga ției de înregistrare în registrul comer țului,
cu excepția celor care exercit ă profesii liberale;
b) întreprinderi familiale, membrii întreprinderii familiale;
c)debitori care fac parte din categoriile prev ăzute la alin. (1) și îndeplinesc una dintre
următoarele condi ții:
1.nu dețin niciun bun în patrimoniul lor;
2.actele constitutive sau docum entele contabile nu pot fi g ăsite;
3.administratorul nu poate fi g ăsit;
4.sediul social/profesional nu mai exist ă sau nu corespunde adresei din registrul
comerțului;
d)persoane juridice dizolvate voluntar, j udiciar sau de drept, anterior formul ării cererii
introductive, chiar dac ă lichidatorul judiciar nu a fost numit sau, de și numit, men țiunea
privitoare la numirea sa nu a fost înscris ă în registrul comer țului;
e)debitori care și-au declarat prin cererea introductiv ă intenția de intrare în faliment;
f)orice persoan ă care desf ășoară activități specifice profesioni știlor, care nu a ob ținut
autorizarea cerut ă de lege pentru exploatarea unei întreprinderi și nu este înregistrat ă în
registrele speciale de publicitate; aplicarea prezentei legi fa ță de aceste persoane nu exclude
sancțiunile aplicabile pentru lipsa autoriz ării sau înregistr ării respectivei persoane.
Toate cheltuielile aferente procedurii insolventei, inclusiv cele privind notificarea,
convocarea și comunicarea actelor de procedur ă efectuate de administratorul judiciar și/sau de
lichidatorul judiciar, vor fi s uportate din averea debitorului.
Organele care aplic ă procedura. Participan ții la procedur ă
Organele care aplic ă procedura sunt: instan țele judec ătorești, judecătorul-sindic,
administratorul judiciar și lichidatorul judiciar. Aceste organe trebuie s ă asigure efectuarea cu
celeritate a actelor și operațiunilor prev ăzute de prezenta lege, precum și realizarea, în
condițiile legii, a drepturilor și obligațiilor celorlal ți participan ți la aceste acte și operațiuni.

Instanțele judecătorești
Toate procedurile prev ăzute de procedura insolventei, cu excep ția apelului, sunt de
competen ța tribunalului sau, dac ă este cazul, a tribunalului specializat în a c ărui
circumscrip ție debitorul și-a avut sediul social/profesional cel pu țin 6 luni anterior datei
sesizării instanței. Dacă în cadrul tribunalului a fost creat ă o secție special ă de insolven ță,
acesteia îi apar ține competen ța pentru derularea procedurilor prev ăzute de prezenta lege.
Sediul social/profesional al debitorului este cel cu care figureaz ă acesta în registrul
comerțului, respectiv în registrul societ ăților agricole sau în registrul asocia ților și fundațiilor.
În cazul în care sediul a fost schimbat cu mai pu țin de 6 luni anterior depunerii cererii de
deschidere a procedurii insolven ței, sediul social/profesional al debitorului este cel cu care
acesta figura la registrul comer țului, respectiv în registrul societ ăților agricole sau în registrul
asociațiilor și fundațiilor înainte de schimbare.
Tribunalul, legal învestit cu o cerere de deschidere a procedurii insolven ței rămâne
competent s ă soluționeze cauza, indiferent de schimb ările ulterioare de sediu al debitorului.
Toate cererile, contesta țiile, acțiunile întemeiate pe dispozi țiile prezentului capitol se
judecă potrivit prevederilor Codului de procedur ă civilă cu privire la judecata în prim ă
instanță. Termenul pentru depunerea întâmpin ării este de maximum 15 zile de la comunicare,
răspunsul la întâmpinare nu este obligatoriu, iar judec ătorul-sindic fixeaz ă, prin rezolu ție, în
termen de maximum 5 zile de la data depunerii întâmpin ării, primul termen de judecat ă, care
va fi de cel mult 30 de zile de la data rezolu ției. În ceea ce prive ște cererile de deschidere a
procedurii de insolven ță ori în alte cazuri în care legea prevede termene speciale se va ține
cont de aceste termene speciale.
In litigiile care au fost promovate în temeiul dreptului comun, dup ă deschiderea
procedurii insolven ței citarea debitorului se va face la sediul acestuia și la sediul
administratorului judiciar/lichidatorului judiciar.
Comunicarea cita țiilor, a convoc ărilor și notificărilor către participan ții la proces, al
căror sediu, domiciliu sau re ședință se află în străinătate, este supus ă dispozițiilor Codului de
procedură civilă coroborate cu prevederil e Regulamentului (CE) nr. 1.346/2000 al Consiliului
din 29 mai 2000 privind procedurile de insolven ță, cu modific ările și complet ările ulterioare,
și ale Regulamentului (CE) nr. 1.393/2007 al Parlamentului European și al Consiliului din 13
noiembrie 2007 privind notificarea sau comunicarea în statele membre a actelor judiciare și
extrajudiciare în materie civil ă sau comercial ă ("notificarea sau comunicarea actelor") și
abrogarea Regulamentului (CE) nr. 1.348/2000 al Consiliului, dup ă caz.
În procedurile contencioase vor fi citate în calitate de p ărți numai persoanele ale c ăror
drepturi sau interese sunt supuse spre solu ționare judec ătorului-sindic, în condi ții de
contradictorialitate. În toate celelalte cazuri se aplic ă dispozițiile din Codul de procedur ă
civilă referitoare la procedura necontencioas ă, în măsura în care nu contravin unor dispozi ții
exprese prev ăzute de prezenta lege.

Curtea de apel este instan ța de apel pentru hot ărârile pronun țate de judec ătorul-sindic.
Hotărârile curții de apel sunt definitive.
Termenul de apel este de 7 zile de la comunicarea hot ărârii dacă prin lege nu se
prevede altfel. Apelul va fi judecat de complete specializate, de urgen ță. Citarea apelan ților, a
administratorului judiciar/lichidatorului judiciar și a intima ților în apel și comunicarea
deciziilor pronun țate se fac prin BPI (Buletinul Procedurilor de Insolventa). Instan țele
judecătorești vor transmite actele de procedur ă în cauză, din oficiu, pentru publicare în BPI.
Procedura va fi considerat ă îndeplinit ă dacă citația se public ă cu cel pu țin 5 zile calendaristice
înainte de data stabilit ă pentru înf ățișare. În vederea solu ționării apelului se trimit la curtea de
apel, în copie certificat ă, de grefierul- șef al tribunalului, numai actele care intereseaz ă
soluționarea c ăii de atac, selectate de judec ătorul-sindic în cazul în care apelul prive ște o
hotărâre a judec ătorului-sindic pentru care nu s-a format dosar asociat. În cazul în care
instanța de apel consider ă necesare și alte acte din dosarul de fond, va pune în vedere p ărților
interesate, prin rezolu ția la primirea cererii de apel sau prin încheiere în cursul solu ționării
apelului, s ă le depună în copie certificat ă sau le va solicita juc ătorului-sindic.
Apelul se judec ă potrivit prevederilor Codului de procedur ă civilă, cu următoarele
derogări:
– termenul pentru depunerea întâmpin ării este de maximum 10 zile de la comunicarea
cererii și a motivelor de apel,
– răspunsul la întâmpinare nu este obligatoriu,
– judecătorul-sindic fixeaz ă, prin rezolu ție, în termen de maximum 3 zile de la data
depunerii întâmpin ării, primul termen de judecat ă, care va fi de cel mult 30 de zile de la data
rezoluției.
Prin derogare de la prevederile Codului de procedur ă civilă, apelul nu suspend ă
executarea hot ărârilor judec ătorului-sindic.
Următoarele hot ărâri ale judec ătorului-sindic vor putea fi suspendate de instan ța de
apel:
a)sentința de deschidere a procedurii insolven ței împotriva debitorului;
b)sentința prin care se decide intrar ea în procedura simplificat ă;
c)sentința prin care se decide intrarea în faliment;
d)sentința de soluționare a contesta ției la planul de distribuire a fondurilor ob ținute din
lichidare și din încasarea de crean țe;
e)sentința de solu ționare a contesta țiilor împotriva m ăsurilor administratorului
judiciar/lichidatorului judiciar;
f)încheierea prin care s-a confirmat practicianul în insolven ță;

g)încheierea prin care a fost înlocuit practicianul în insolven ță;
h)sentința prin care s-au solu ționat acțiunile în anulare prev ăzute la art. 117-122.
Pentru toate cererile de apel formulate împotriva hot ărârilor pronun țate de judec ătorul-
sindic în cadrul procedurii se constituie un singur dosar. Completul de apel c ăruia i s-a
repartizat aleatoriu primul apel va fi cel care va solu ționa toate apelurile urm ătoare privind
aceeași procedur ă, exercitate împotriva aceleia și hotărâri sau a hot ărârilor succesive
pronunțate de judec ătorul-sindic în acela și dosar de insolven ță.
Curtea de apel învestit ă cu solu ționarea apelului declarat împotriva hot ărârii
judecătorului-sindic prin care s-a respins cere rea de deschidere a procedurii insolven ței,
admițând apelul, va anula hot ărârea și va trimite cauza judec ătorului-sindic, pentru
deschiderea procedurii insolven ței.
Judecătorul-sindic
Principalele atribu ții ale judec ătorului-sindic sunt:
– pronunțarea motivat ă a hotărârii de deschidere a procedurii insolven ței și, după caz,
de intrare în faliment, atât prin procedura general ă, cât și prin procedura simplificat ă;
– judecarea contesta ției debitorului împotriva cererii introductive a creditorilor pentru
începerea procedurii;
– judecarea opozi ției creditorilor la deschiderea procedurii;
– desemnarea motivat ă, după verificarea eventualelor incompatibilit ăți, prin sentin ța de
deschidere a procedurii, dup ă caz, a administratorului judiciar provizoriu/lichidatorului
judiciar provizoriu, solicitat de creditorul care a depus cererea de deschidere a procedurii ori
de către debitor, dac ă cererea îi apar ține acestuia. În lipsa un ei astfel de propuneri f ăcute de
către debitor sau de c ătre oricare dintre creditori, desemnarea se va face dintre practicienii în
insolvență înscriși în Tabloul Uniunii Na ționale a Practicienilor în Insolven ță din România,
care și-au depus ofert ă la dosar. Dac ă nu s-a depus nicio ofert ă, va desemna aleatoriu pe
oricare dintre practicienii în insolven ță înscriși în Tabloul Uniunii Na ționale a Practicienilor
în Insolven ță din România. În cazul în care atât debitorul, cât și creditorul au solicitat
desemnarea câte unui administrator judiciar /lichidator judiciar va avea prevalen ță cererea
creditorului. Dac ă creditorii solicit ă a fi desemna ți administratori judiciari/lichidatori judiciari
diferiți, judecătorul-sindic va desemna motivat pe unul dintre cei propu și de ace știa.
Desemnarea se va face pentru administrarea procedurii pân ă la confirmarea acestuia în
condițiile legii. Totodat ă, judecătorul-sindic va fixa onorariul în conformitate cu criteriile
stabilite de Ordonan ța de urgen ță a Guvernului nr. 86/2006, republicat ă, cu modific ările și
completările ulterioare, precum și a atribuțiilor acestuia pentru aceast ă perioadă;
– confirmarea, prin încheiere, a administratorului judiciar sau a lichidatorului judiciar
desemnat de adunarea creditorilor ori de creditorul care de ține mai mult de 50% din valoarea
creanțelor. Dac ă nu exist ă contestații asupra legalit ății hotărârii adun ării creditorilor sau a

deciziei creditorului care de ține mai mult de 50% din valoarea crean țelor, confirmarea se face
în camera de consiliu, f ără citarea p ărților, în termen de 5 zile de la sesizarea judec ătorului-
sindic;
– înlocuirea, pentru motive temeinice, prin încheiere, a administratorului judiciar sau a
lichidatorului judiciar;
– judecarea cererilor de a i se ridica debitorului dreptul de a- și mai conduce activitatea;
– judecarea cererilor de atragere a r ăspunderii membrilor organelor de conducere care au
contribuit la ajungerea debitorului în insolven ță sau sesizarea organelor de urm ărire penal ă
atunci când exist ă date cu privire la s ăvârșirea unei infrac țiuni;
– judecarea ac țiunilor introduse de administratorul judiciar sau de lichidatorul judiciar pentru
anularea unor acte ori opera țiuni frauduloase și a acțiunilor în nulitatea pl ăților sau
operațiunilor efectuate de c ătre debitor, f ără drept, dup ă deschiderea procedurii;
– judecarea contesta țiilor debitorului, ale comitetului creditorilor sau ale oric ărei persoane
interesate împotriva m ăsurilor luate de administratorul judiciar ori de lichidatorul judiciar;
– confirmarea planului de reorganizare, dup ă votarea lui de c ătre creditori;
– soluționarea cererii administratorului judiciar sau a creditorilor de întrerupere a procedurii
de reorganizare judiciar ă și de intrare în faliment;
– soluționarea contesta țiilor formulate la rapoartele administratorului judiciar sau ale
lichidatorului judiciar;
– judecarea ac țiunii în anularea hot ărârii adun ării creditorilor;
– judecarea cererilor administratorului judiciar/lichidatorului judiciar în situa țiile în care nu se
poate lua o hot ărâre în ședințele comitetului creditorilor sau ale adun ării creditorilor din lipsa
de cvorum cauzat ă de neprezentarea creditorilor legal convoca ți, la cel pu țin două ședințe ale
acestora având aceea și ordine de zi;
– dispunerea convoc ării adunării creditorilor, cu o anumit ă ordine de zi;
– pronunțarea hotărârii de închidere a procedurii;
– orice alte atribu ții prevăzute de lege.
Atribuțiile judec ătorului-sindic sunt limitate la controlul judec ătoresc al activit ății
administratorului judiciar și/sau al lichidatorului judiciar și la procesele și cererile de natur ă
judiciară aferente procedurii insolven ței. Atribu țiile manageriale apar țin administratorului
judiciar ori lichidatorului judiciar sau, în mod excep țional, debitorului, dac ă acestuia nu i s-a
ridicat dreptul de a- și administra averea. Deciziile manageriale ale administratorului judiciar,
lichidatorului judiciar sau debitorului care și-a păstrat dreptul de administrare pot fi controlate
sub aspectul oportunit ății de către creditori, prin organele acestora.

Hotărârile judec ătorului-sindic sunt executorii și pot fi atacate, separat, numai cu apel.
Hotărârile pronun țate de judec ătorul-sindic vor fi motivate de acesta în termen de 20
de zile de la data pronun țării hotărârii.

Adunarea creditorilor. Comitetul creditorilor
Adunarea creditorilor va fi convocat ă și prezidat ă de administratorul
judiciar/lichidatorul judiciar, dac ă legea sau judec ătorul-sindic nu dispune altfel. Secretariatul
ședințelor adun ărilor creditorilor este în sarcina administratorului judiciar/lichidatorului
judiciar.
Creditorii cunoscu ți vor fi convoca ți de administratorul judiciar sau de lichidatorul
judiciar în cazurile prev ăzute expres de prezenta lege și ori de câte ori este necesar.
Adunarea creditorilor va putea fi convocat ă și de comitetul creditorilor sau de c ătre
creditorii de ținând crean țe în valoare de cel pu țin 30% din valoarea total ă a creanțelor cu drept
de vot. În aceast ă situație, dacă administratorul judiciar sau lichidatorul judiciar refuz ă să
prezideze adunarea credito rilor ori nu se prezint ă la data și locul convoc ării, aceasta va fi
prezidată de președintele comitetului creditorilor ori, în lips ă, de creditorul care a cerut
convocarea, reprezenta ți sau asista ți de un avocat ori de un consilier juridic. În acest caz,
convocarea și orice alte documente și informa ții aferente acesteia vor fi comunicate de
urgență administratorului judiciar/lichidatorului judiciar. Procesul-verbal întocmit va fi
transmis spre publicare în BPI în termen de 3 zile de c ătre persoana care a prezidat adunarea.
Convocarea creditorilor se realizeaz ă prin publicare în BPI cu cel pu țin 5 zile anterior
ținerii ședinței și trebuie s ă cuprindă ordinea de zi a acesteia. Convocatorul se depune la BPI
cu 3 zile înaintea datei la care trebuie efectuat ă publicarea.
Orice deliberare asupra unei chestiuni necuprinse în convocare este nul ă, cu excep ția
cazului în care la ședință participă titularii tuturor crean țelor și aceștia sunt de acord cu
introducerea chestiunii respective pe ordinea de zi a ședinței.
Creditorii pot fi reprezenta ți în adunare prin împuternici ți cu procur ă specială autentică
sau, în cazul creditorilor bugetari și al celorlalte persoane juridice, cu delega ție semnat ă de
conducătorul unității.
Dacă prin lege nu se interzice în mod expres, creditorii vor putea vota și prin
coresponden ță. Scrisoarea prin care î și exprimă votul, semnat ă de creditor, sau înscrisul în
format electronic c ăruia i s-a încorporat, ata șat ori asociat semn ătura electronic ă extinsă,
bazată pe un certificat valabil, pot fi comunicate prin orice mijloace, pân ă în ziua și la ora
fixată pentru exprimarea votului, administratorulu i judiciar sau lichidatorului judiciar.
La ședințele adunării creditorilor, salaria ții debitorului vor putea fi reprezenta ți de un
delegat din rândul acestora, care va vota pentru întreaga valoare a crean țelor reprezentând
salariile și alte drepturi b ănești ce li se cuvin.

Deliberările și hotărârile adun ării creditorilor vor fi cuprinse într-un proces-verbal,
care va fi semnat de pre ședintele ședinței, membrii comitetului creditorilor, precum și de
administratorul judiciar sau de lichidatorul judiciar, dup ă caz. Procesul-verbal va fi depus,
prin grija administratorului judiciar/lichidatorului judiciar, la dosarul cauzei și trimis spre
publicare în BPI, în termen de dou ă zile lucrătoare de la data adun ării creditorilor.
Hotărârea adun ării creditorilor poate fi anulat ă de judec ătorul-sindic pentru
nelegalitate, la cererea creditorilor care au votat împotriva lu ării hotărârii respective și au
făcut să se consemneze aceasta în procesul-verbal al adun ării, precum și la cererea creditorilor
care au lipsit motivat de la ședința adunării creditorilor sau ale c ăror voturi nu au fost
consemnate în procesul-verbal întocmit. Hot ărârea, cu excep ția celei prin care a fost
desemnat, poate fi atacat ă, pentru motive de nelegalitate, și de administratorul
judiciar/lichidatorul judiciar.
Cu excep ția cazurilor în care legea cere o majoritate special ă, ședințele adunării
creditorilor au loc în prezen ța titularilor de crean țe însumând cel pu țin 30% din valoarea total ă
a creanțelor cu drept de vot asupra averii debitorului, iar deciziile adun ării creditorilor se
adoptă cu votul favorabil manifestat expres al titularilor majorit ății, prin valoare, a crean țelor
prezente cu drept de vot. Votul condi ționat este considerat vot negativ. Sunt considera ți
prezenți și creditorii care au votat valabil prin coresponden ță.
Calculul valorii totale a crean țelor împotriva averii debitorului se va determina prin
raportare la:
– ulterior public ării în BPI a tabelului preliminar și până la publicarea în BPI a
tabelului definitiv, valoarea crean țelor verificate și acceptate de administratorul judiciar, astfel
cum reiese din cuprinsul tabelului preliminar;
– ulterior public ării în BPI a tabelului definitiv și până la confirmarea unui plan de
reorganizare sau, în cazul neconfirm ării planului, pân ă la publicarea tabelului definitiv
consolidat, astfel cum reiese din cuprinsul tabelului definitiv;
– ulterior confirm ării planului de reorganizare și până la deschiderea procedurii de
faliment, potrivit cuantumului cuprins în programul de pl ăți, modificat în urma stingerii
creanțelor achitate în plan;
– după deschiderea procedurii de faliment pân ă la publicarea tabelului definitiv
consolidat, astfel cum reiese din tabelul definitiv a șa cum acesta a fost modificat în urma
stingerii crean țelor;
– ulterior public ării în BPI a tabelului definitiv consolidat, astfel cum reiese din
cuprinsul acestuia.
În cazul în care, ulterior adopt ării hotărârii adun ării creditorilor, se constat ă, prin
hotărâre definitiv ă, că votul a fost viciat prin introducerea sau eliminarea unei crean țe pentru
care titularul acesteia solicitase înscrierea în tabelul de crean țe și dacă votul astfel viciat ar fi
putut conduce la adoptarea unei alte hot ărâri, adunarea creditorilor se reconvoac ă cu aceea și

ordine de zi. În cazul în care noua hot ărâre a adun ării creditorilor este diferit ă față de cea
inițială, judecătorul-sindic poate decide desfiin țarea în tot ori în parte a actelor sau
operațiunilor încheiate în temeiul hot ărârii inițiale.
Comitetul creditorilor are urm ătoarele atribu ții:
a) să analizeze situa ția debitorului și să facă recomand ări adunării creditorilor cu
privire la continuarea activit ății debitorului și la planurile de reorganizare propuse;
b) să negocieze cu administratorul judiciar sau cu lichidatorul judiciar care dore ște să
fie desemnat de c ătre creditori în dosar condi țiile numirii;
c) să ia cuno ștință de rapoartele întocmite de administratorul judiciar sau de
lichidatorul judiciar, s ă le analizeze și, dacă este cazul, s ă formuleze contesta ții la acestea;
d) să întocmeasc ă rapoarte, pe care s ă le prezinte adun ării creditorilor, privind
măsurile luate de administratorul judiciar sau de lichidatorul judiciar și efectele acestora și să
propună, motivat, și alte măsuri;
e) să solicite ridicarea dreptului de administrare al debitorului;
f) să introducă acțiuni pentru anularea unor acte sau opera țiuni frauduloase, f ăcute de
debitor în dauna creditoriloratunci când astfel de ac țiuni nu au fost introduse de
administratorul judiciar ori de lichidatorul judiciar.
Comitetul creditorilor se întrune ște ori de câte ori este necesar, la cererea
administratorului judiciar sau a lichidatorului judiciar, dup ă caz, ori la cererea oric ărui
membru al comitetului creditorilor. Comunicarea și votul se vor putea efectua prin orice
mijloc care asigur ă transmiterea textului și confirmarea primirii acestuia.
Deciziile comitetului creditorilor se iau cu majoritatea simpl ă din totalul num ărului de
membri ai acestuia.
Împotriva ac țiunilor, m ăsurilor și deciziilor luate de comitetul creditorilor, orice
creditor poate formula contesta ție la judec ătorul-sindic, în termen de 5 zile de la publicarea
procesului-verbal al comite tului creditorilor în BPI.
Administratorul special
După deschiderea procedurii, adunarea general ă a acționarilor/asocia ților/membrilor
debitorului va desemna, pe cheltuiala acestora, administratorul special.
Adunarea general ă a acționarilor, asocia ților sau membrilor persoanei juridice va fi
convocată de administratorul judiciar ori de lichidatorul judiciar pentru desemnarea
administratorului special, în termen de maximum 10 zile de la notificarea deschiderii
procedurii de c ătre administratorul judiciar /lichidatorul provizoriu.
Adunarea general ă va fi prezidat ă de administratorul judiciar sau de lichidatorul
judiciar, dup ă caz. Dac ă adunarea asocia ților/acționarilor/membrilor nu desemneaz ă un

administrator special, debitorului i se va ridica dreptul de administrare, dac ă acesta nu a fost
deja ridicat, iar debitorul, respectiv asocia ții/acționarii/membrii sunt dec ăzuți din drepturile
recunoscute de procedur ă și care sunt exercitate prin administrator special.
Mandatul administratorilor statutari înceteaz ă de la data ridic ării dreptului de
administrare sau de la data desemn ării administratorului special. Încetarea mandatului impune
obligația predării gestiunii.
După deschiderea procedurii și numirea administratorului special, adunarea general ă a
acționarilor/asocia ților/membrilor î și suspend ă activitatea și se va putea întruni, la convocarea
administratorului judiciar, în cazurile expres și limitativ prev ăzute de prezenta lege.
Administratorul special are printre atributii atribu ții si urmatoarele:
– propune un plan de reorganizare;
– administreaz ă activitatea debitorului, sub supravegherea administratorului judiciar,
după confirmarea planului, doar în situa ția în care nu i s-a ridicat debitorului dreptul de
administrare;
– după intrarea în faliment, particip ă la inventar, semnând actul, prime ște raportul final
și situația financiar ă de închidere și particip ă la ședința convocat ă pentru solu ționarea
obiecțiunilor și aprobarea raportului;
– primește notificarea închiderii procedurii.
După ridicarea dreptului de administrare, debitorul este reprezentat de administratorul
judiciar/lichidatorul judiciar, care îi conduce și activitatea de afaceri, iar mandatul
administratorului special va fi redus la a reprezenta interesele acționarilor/asocia ților/membrilor.
Administratorul judiciar
Practicienii în insolven ță interesați vor depune la dosar o ofert ă de preluare a pozi ției
de administrator judiciar în dosarul respectiv, la care vor anexa dovada calit ății de practician
în insolven ță și o copie de pe poli ța de asigurare profesional ă. În ofert ă, practicianul în
insolvență interesat va putea ar ăta și disponibilitatea de timp și de resurse umane, precum și
experiența generală sau specific ă necesare prelu ării dosarului și bunei administr ări a cazului.
În cazul în care debitorul, respectiv creditorii nu au formulat propuneri și nu sunt oferte
depuse la dosar, judec ătorul-sindic va desemna provizoriu, pân ă la prima adunare a
creditorilor, un practician în insolven ță ales în mod aleatoriu din Tabloul Uniunii Na ționale a
Practicienilor în Insolven ță din România.
În cadrul primei ședințe a adunării creditorilor, creditorii care de țin mai mult de 50%
din valoarea total ă a creanțelor cu drept de vot pot decide desemnarea unui administrator
judiciar, stabilindu-i și onorariul. Creditorii pot decide s ă confirme administratorul judiciar
sau lichidatorul judiciar desemnat provi zoriu, stabilindu-i onorariul. În aceast ă din urm ă
situație nu va mai fi necesar
ă confirmarea judec ătorului-sindic. Prima ședință a adunării

creditorilor va avea în mod obligatoriu pe ordinea de zi atât confirmarea/desemnarea
administratorului judiciar/lichidatorului judiciar, cât și stabilirea onorariului acestuia.
Creditorul care de ține mai mult de 50% din valoarea total ă a creanțelor poate s ă
decidă, fără consultarea adun ării creditorilor, desemnarea unui administrator judiciar ori
lichidator judiciar în locul administratorului j udiciar sau lichidatorului judiciar provizoriu ori
să confirme administratorul judiciar provizoriu/lichidatorul judiciar provizoriu și să îi
stabileasc ă onorariul.
In orice stadiu al procedurii, judec ătorul-sindic, din oficiu sau ca urmare a adopt ării
unei hotărâri a adun ării creditorilor în acest sens, cu votul a mai mult de 50% din valoarea
totală a creanțelor cu drept de vot, îl poate înlocui pe administratorul judiciar/lichidatorul
judiciar, pentru motive temeinice. Înlocuirea se judec ă în camera de consiliu, de urgen ță, cu
citarea administratorului judiciar și a comitetului creditorilor. Împotriva încheierii se poate
formula apel în termen de 5 zile de la comunicare.
În orice moment al procedurii, la cererea administratorului judiciar/lichidatorului
judiciar, pentru motive bine justificate, judec ătorul-sindic poate încuviin ța înlocuirea acestuia,
în urma analizei cererii. În acest caz, judec ătorul-sindic va desemna un alt administrator
judiciar/lichidator judiciar provizoriu.
Administratorul judiciar, persoan ă fizică sau persoan ă juridică, inclusiv reprezentantul
acesteia, trebuie s ă aibă calitatea de practician în insolven ță, potrivit legii.
Practicianul în insolven ță, în calitatea sa de organ care aplic ă procedura, nu va putea fi
sancționat sau obligat la plata oric ăror cheltuieli de judecat ă, amenzi, daune sau oric ăror altor
sume, de c ătre instanța de judecat ă sau de alt ă autoritate, pentru fapte sau omisiuni imputabile
debitorului.
Principalele atribu ții ale administratorului judiciar sunt:
– examinarea situa ției economice a debitorului și a documentelor depuse, dup ă caz, și
întocmirea unui raport prin care s ă propună fie intrarea în procedura simplificat ă, fie
continuarea perioadei de observa ție în cadrul procedurii generale și supunerea acelui raport
aprobării judecătorului-sindic, într-un termen stabilit de acesta, dar care nu va putea dep ăși 20
de zile de la desemnarea administratorului judiciar;
– examinarea activit ății debitorului și întocmirea unui raport am ănunțit asupra cauzelor
și împrejur ărilor care au dus la apari ția stării de insolven ță, cu men ționarea eventualelor
indicii sau elemente preliminare privind persoanele c ărora le-ar fi imputabil ă și cu privire la
existența premiselor angaj ării răspunderii acestora,
– elaborarea planului de reorganizare a activit ății debitorului,
– supravegherea opera țiunilor de gestionare a patrimoniului debitorului;
– introducerea de ac țiuni pentru anularea actelor sau opera țiunilor frauduloase ale
debitorului, încheiate în dauna drepturilor creditorilor, precum și a unor transferuri cu caracter

patrimonial, a unor opera țiuni comerciale încheiate de debitor și a constituirii unor garan ții
acordate de acesta, susceptibile a prejudicia drepturile creditorilor;
– sesizarea de urgen ță a judecătorului-sindic în cazul în care constat ă că nu exist ă
bunuri în averea debitorului ori c ă acestea sunt insuficiente pentru a acoperi cheltuielile de
procedură;
– denunțarea unor contracte încheiate de debitor;
– verificarea crean țelor și, atunci când este cazul, formularea de obiec țiuni la acestea,
notificarea creditorilor în cazul neînscrierii sau înscrierii par țiale a crean țelor, precum și
întocmirea tabelelor de crean țe;
– încasarea crean țelor, urmărirea încas ării creanțelor referitoare la bunurile din averea
debitorului sau la sumele de bani transferate de c ătre debitor înainte de deschiderea
procedurii, formularea și susținerea ac țiunilor în preten ții pentru încasarea crean țelor
debitorului, pentru aceasta putând angaja avoca ți;
– încheierea de tranzac ții, descărcarea de datorii, desc ărcarea fidejusorilor, renun țarea
la garanții reale, cu condi ția confirm ării acestor opera țiuni de către judecătorul-sindic;
– sesizarea judec ătorului-sindic în leg ătură cu orice problem ă care ar cere o solu ționare
de către acesta;
– inventarierea bunurilor debitorului; – dispunerea evalu ării bunurilor debitorului, astfel încât aceasta s ă fie realizat ă până la
data stabilit ă pentru depunerea tabelului definitiv al crean țelor;
– transmiterea spre publicare în BPI a unui anun ț cu privire la depunerea la dosar a
raportului de evaluare, în termen de dou ă zile de la depunere.
Administratorul judiciar va depune lunar un raport cuprinzând descrierea modului în
care și-a îndeplinit atribu țiile, justificarea cheltuielilor efectuate cu administrarea procedurii
sau a altor cheltuieli efectuate din fondurile existente în averea debitorului, precum și, dacă
este cazul, stadiul efectu ării inventarierii. În raport se va men ționa și onorariul încasat al
administratorului judiciar, cu precizarea modalit ății de calcul al acestuia.
Raportul se depune la dosarul cauzei, iar un extras se public ă în BPI.
La fiecare 120 de zile, judec ătorul-sindic va analiza și se va pronun ța asupra stadiului
continuării procedurii, printr-o rezolu ție, prin care va putea pune în sarcina administratorului
judiciar anumite m ăsuri și va acorda un termen administ rativ de control sau de judecat ă, după
caz.
În ipoteza în care exist ă cereri cu caracter contencios sau necontencios, precum și în
ipoteza în care judec ătorul-sindic consider ă necesar, acesta va dispune citarea de urgen ță a
persoanelor interesate și a administratorului judiciar, pentru solu ționarea cererilor sau pentru
dispunerea m ăsurilor care se impun.

Debitorul persoan ă fizică, administratorul special al debitorului persoan ă juridică,
oricare dintre creditori, precum și orice alt ă persoană interesată pot face contesta ție împotriva
măsurilor luate de administratorul judiciar.
Contestația trebuie s ă fie depus ă în termen de 7 zile de la publicarea în BPI a
extrasului.
Judecătorul-sindic va solu ționa contesta ția, în termen de 15 zile de la înregistrarea ei,
în camera de consiliu, cu citarea contestatorului, a administratorului judiciar și a comitetului
creditorilor, putând, la cererea contestatorului, s ă suspende executarea m ăsurii contestate.
Suspendarea se judec ă în camera de consiliu, de îndat ă, fără citarea părților.
Onorariul administratorului judiciar va fi pl ătit în baza procesului-verbal al adun ării
creditorilor prin care s-a stabi lit cuantumul acestuia, în baza deciziei publicate în BPI sau pe
baza hotărârii judec ătorești pentru cazurile în care a fost stabilit onorariul provizoriu de c ătre
judecătorul-sindic.
Administratorul judiciar, precum și oricare dintre creditori pot formula obiec țiuni
împotriva rapoartelor de evaluare întocmite în cauz ă.
Obiecțiunile se formuleaz ă în termen de maximum 5 zile de la publicarea în BPI a
unui anun ț cu privire la depunerea raportului de evaluare la dosarul cauzei.
Judecătorul-sindic va solu ționa obiec țiunile în termen de maximum 15 zile de la
înregistrarea lor, cu citarea celui care a formulat obiec țiunile, a administratorului judiciar și a
membrilor comitetului creditorilor.
Judecătorul-sindic, admi țând cererea, va obliga evaluatorul, sub sanc țiunea amenzii, s ă
răspundă la obiecțiunile încuviin țate în termen de maximum 5 zile de la primirea, din partea
instanței de judecat ă, a unei adrese în acest sens.
Pentru motive temeinice, precum și în cazul în care r ăspunsul la obiec țiuni nu este
satisfăcător, judec ătorul-sindic va putea dispune, la cerere sau din oficiu, efectuarea unei noi
evaluări. Judecătorul-sindic va omologa unul dintre rapoartele de evaluare.
În cazul în care opera țiunile pentru care este necesar ă angajarea de speciali ști sunt
operațiuni impuse de lege, cum ar fi, dar nu limitat la acestea, arhivarea documentelor,
bilanțurile obligatorii de mediu, audit și alte asemenea, dac ă propunerile administratorului
judiciar/lichidatorului judiciar sunt respinse de c ătre comitetul creditorilor, acesta va convoca
din nou comitetul în termen de maximum 7 zile, în care membrii comitetului vor propune și
vor desemna un specialist, aprobându-i și onorariul. În cazul în care în cele dou ă ședințe ale
comitetului creditorilor nu s-a decis numirea unui specialist, practicianul în insolven ță va
putea desemna specialistul cu oferta tehnic ă și financiar ă cea mai bun ă, dintre cele depuse
pentru cele dou ă comitete.
Lichidatorul judiciar

În cazul în care dispune trecerea la faliment, judec ătorul-sindic va desemna un
lichidator judiciar.
Atribuțiile administratorului judiciar înceteaz ă la momentul stabilirii atribu țiilor
lichidatorului judiciar de c ătre judecătorul-sindic.
Poate fi desemnat lichidator judiciar și administratorul judici ar desemnat anterior.
Principalele atribu ții ale lichidatorului judiciar sunt:
– examinarea activit ății debitorului asupra c ăruia se ini țiază procedura simplificat ă în
raport cu situa ția de fapt și întocmirea unui raport am ănunțit asupra cauzelor și împrejur ărilor
care au dus la insolven ță, cu menționarea persoanelor c ărora le-ar fi imputabil ă și a existen ței
premiselor angaj ării răspunderii acestora;
– conducerea activit ății debitorului;
– introducerea de ac țiuni pentru anularea actelor și operațiunilor frauduloase încheiate
de debitor în dauna drepturilor creditorilor, precum și a unor transferuri cu caracter
patrimonial, a unor opera țiuni comerciale încheiate de debitor și a constituirii unor cauze de
preferință, susceptibile a prejudicia drepturile creditorilor;
– aplicarea sigiliilor, inventarierea bunurilor și luarea m ăsurilor corespunz ătoare pentru
conservarea lor;
– denunțarea unor contracte încheiate de debitor;
– verificarea crean țelor și, atunci când este cazul, formularea de obiec țiuni la acestea,
notificarea creditorilor în cazul neînscrierii sau înscrierii par țiale a crean țelor, precum și
întocmirea tabelelor de crean țe;
– urmărirea încas ării creanțelor din averea debitorului, rezultate din transferul de
bunuri sau de sume de bani efectuat de ace sta înaintea deschiderii procedurii, încasarea
creanțelor, formularea și susținerea ac țiunilor în preten ții pentru încasarea crean țelor
debitorului, pentru aceasta putând angaja avoca ți;
– primirea pl ăților pe seama debitorului și consemnarea lor în contul averii debitorului;
– vânzarea bunurilor din averea debitorului, potrivit prevederilor prezentei legi; etc.
Deschiderea procedurii și efectele acesteia
Cererile introductive
Procedura începe pe baza unei cereri introduse la tribunal de c ătre debitor, de c ătre
unul sau mai mul ți creditori, ori de c ătre persoanele sau institu țiile prevăzute expres de lege.
Autoritatea de Supraveghere Financiar ă introduce cerere împotriva entit ăților
reglementate și supravegheate de aceasta care, potrivit datelor de care dispune, îndeplinesc

criteriile prev ăzute de dispozi țiile legale speciale pentru ini țierea procedurii prev ăzute de
prezenta lege.
Debitorul aflat în stare de insolven ță este obligat s ă adreseze tribunalului o cerere
pentru a fi supus dispozi țiilor prezentei legi, în termen de maximum 30 de zile de la apari ția
stării de insolven ță. La cererea adresat ă tribunalului va fi ata șată dovada notific ării organului
fiscal competent cu privire la inten ția de deschidere a procedurii insolven ței.
Dacă la data expir ării termenului prev ăzut la alin. (1) debitorul este angrenat, cu bun ă-
credință, în negocieri extrajudiciare pentru restructurarea datoriilor sale, acesta are obliga ția
de a adresa tribunalului o cerere pentru a fi supus dispozi țiilor prezentei legi, în termen de 5
zile de la e șuarea negocierilor.
Dacă în cursul negocierilor derulate în cadr ul unei proceduri de mandat ad-hoc sau de
concordat preventiv debitorul ajunge în stare de insolven ță, dar exist ă presupunerea
rezonabilă, bazată pe indicii temeinice, c ă rezultatele negocierilor ar putea fi valorificate în
termen scurt prin încheierea unui acor d extrajudiciar, debitorul, de bun ă-credință, trebuie s ă
introducă cererea de deschidere a procedurii în condi țiile și termenul prev ăzute la alin. (2). În
caz contrar, debitorul trebuie s ă introducă cererea de deschidere a procedurii insolven ței în
termen de 30 de zile de la apari ția stării de insolven ță.
Dacă, ulterior înregistr ării cererii debitorului, dar înainte de solu ționarea acesteia, sunt
formulate cereri de deschidere a procedurii de c ătre creditori, acestea se vor înregistra direct la
cererea formulat ă de debitor. În acest scop, serviciul de registratur ă va efectua verific ări, din
oficiu, la data înregistr ării cererilor și va înregistra cererile la dosarul ce are ca obiect cererea
formulată de debitor.
Introducerea prematur ă, cu rea-credin ță, de către debitor a unei cereri de deschidere a
procedurii atrage r ăspunderea patrimonial ă a debitorului persoan ă fizică sau juridic ă, pentru
prejudiciile pricinuite.
Cererea debitorului se va judeca de urgen ță, î n t e r m e n d e 1 0 z i l e , î n c a m e r a d e
consiliu, f ără citarea părților.
După depunerea cererii de deschidere a procedur ii, în cazuri urgente, care ar pune în
pericol activele debitorului, judec ătorul-sindic poate dispune de urgen ță, în camera de consiliu
și fără citarea p ărților, suspendarea provizorie a oric ăror proceduri de executare silit ă a
bunurilor debitorului pân ă la pronun țarea hotărârii cu privire la respectiva cerere.
Cererea debitorului trebuie s ă fie însoțită de următoarele acte:
– ultima situa ție financiar ă anuală, certificat ă de către administrator și cenzor/auditor,
balanța de verificare pentru luna precedent ă datei înregistr ării cererii de deschidere a
procedurii;

– lista complet ă a tuturor bunurilor debitorului, incluzând toate conturile și băncile prin
care debitorul î și rulează fondurile; pentru bunurile grevate se vor men ționa datele din
registrele de publicitate;
– lista numelor și a adreselor creditorilor, oricum ar fi crean țele acestora: certe sau sub
condiție, lichide ori nelichide, scadente sau nescadente, necontestate ori contestate, ar ătându-
se suma, cauza și drepturile de preferin ță;
– lista cuprinzând pl ățile și transferurile patrimoniale efectuate de debitor în cele 6 luni
anterioare înregistr ării cererii introductive;
– contul de profit și pierdere pe anul anterior depunerii cererii;
– lista membrilor grupului de interes economic sau, dup ă caz, a asocia ților cu
răspundere nelimitat ă, pentru societ ățile în nume colectiv și cele în comandit ă;
– o declara ție prin care debitorul î și arată intenția de intrare în procedur ă simplificat ă
sau de reorganizare, conform unui plan, prin restructurarea activit ății ori prin lichidarea, în tot
sau în parte, a averii, în vederea stingerii datoriilor sale;
– o descriere sumar ă a modalit ăților pe care le are în vedere pentru reorganizarea
activității;
– o declara ție pe propria r ăspundere, autentificat ă la notar ori certificat ă de un avocat,
sau un certificat de la registrul societ ăților agricole ori, dup ă caz, oficiul registrului comer țului
sau alte registre în a c ărui rază teritorial ă se află sediul profesional/sediul social, din care s ă
rezulte dac ă a mai fost supus procedur ii de reorganizare judiciar ă prevăzute de prezenta lege
într-un interval de 5 ani anterior formul ării cererii introductive;
– o declara ție pe propria r ăspundere, autentificat ă de notar ori certificat ă de avocat, din
care să rezulte c ă el sau administratorii, directorii și/sau acționarii/asocia ții/asociații
comanditari care de țin controlul debitorului nu au fost condamna ți definitiv pentru s ăvârșirea
unei infrac țiuni inten ționate contra patrimoniului, de corup ție și de serviciu, de fals, precum și
pentru infrac țiunile prev ăzute de Legea nr. 22/1969, cu modific ările ulterioare, Legea nr.
31/1990, republicat ă, cu modific ările și complet ările ulterioare, Legea nr. 82/1991,
republicat ă, cu modific ările și complet ările ulterioare, Legea nr. 21/1996, republicat ă, cu
modificările și complet ările ulterioare, Legea nr. 78/2000, cu modific ările și complet ările
ulterioare, Legea nr. 656/2002, republicat ă, cu modific ările ulterioare, Legea nr. 571/2003, cu
modificările și complet ările ulterioare, Legea nr. 241/2005, cu modific ările ulterioare, și
infracțiunile prev ăzute de prezenta lege în ultimii 5 ani anterior deschiderii procedurii;
– un certificat de admitere la tranzac ționare pe o pia ță reglementat ă a valorilor
mobiliare sau a altor instru mente financiare emise;
– o declara ție prin care debitorul arat ă dacă este membru al unui grup de societ ăți, cu
precizarea acestora;
– dovada codului unic de înregistrare;

– dovada notific ării organului fiscal competent.
O cerere introdus ă de un asociat cu r ăspundere nelimitat ă ori împotriva acestuia pentru
datoriile sale va fi f ără efecte juridice cu privire la societatea în nume colectiv sau în
comandită din care face parte.
Nu pot fi supu și reorganiz ării judiciare debitorii, persoane juridice, care în ultimii 5
ani, preceden ți hotărârii de deschidere a procedurii, au mai fost supu și unei proceduri de
reorganizare judiciar ă.
Orice creditor îndrept ățit să solicite deschiderea procedurii prev ăzute de prezentul titlu
poate introduce o cerere de deschidere a procedurii împotriva unui debitor prezumat în insolvență, în care va preciza:
– cuantumul și temeiul crean ței;
– existența unui drept de preferin ță, constituit de c ătre debitor sau instituit potrivit
legii;
– existența unor măsuri asigur ătorii asupra bunurilor debitorului;
– declarația privind eventuala inten ție de a participa la reorganizarea debitorului, caz în
care va trebui s ă precizeze, cel pu țin la nivel de principiu, modalitatea în care în țelege să
participe la reorganizare.
Dacă între momentul înregistr ării cererii de c ătre un creditor și cel al judec ării acestei
cereri sunt formulate cereri de c ătre alți creditori împotriva aceluia și debitor, tribunalul, prin
serviciul de registratur ă, va verifica, din oficiu, la data înregistr ării, existen
ța dosarului pe rol
și va înregistra cererea la dosarul existent. Judec ătorul-sindic va stabili îndeplinirea condi țiilor
referitoare la cuantumul minim al crean țelor, în raport cu valoarea însumat ă a creanțelor
tuturor creditorilor care au formulat cereri și cu respectarea valorii-prag prev ăzute de
prezentul titlu, și va comunica cererile debitorului.
Judecata cererii se face de urgen ță, în camera de consiliu, f ără citarea creditorului care
a formulat cererea și nici a debitorului. M ăsura va fi încuviin țată vremelnic, pân ă la data
soluționării cererii de deschidere a procedurii. Cred itorul poate fi obligat la plata unei cau țiuni
de până la 10% din valoarea crean ței pretinse, care va putea fi folosit ă de debitor pentru
acoperirea daunelor produse în cazul respingerii cererii de deschidere a procedurii.
Deschiderea procedurii și efectele deschiderii procedurii
Dacă cererea debitorului corespunde condi țiilor legale, judec ătorul-sindic va pronun ța
o încheiere de deschidere a procedurii generale, iar dac ă prin declara ția făcută, debitorul î și
arată intenția de a intra în procedura simplificat ă ori se încadreaz ă în una dintre categoriile
prevăzute la art. 38 alin. (2), judec ătorul va pronun ța o încheiere de deschidere a procedurii
simplificate. Minuta încheierii privind deschiderea procedurii insolven ței se comunic ă, de
îndată, administratorului judiciar provizoriu/lich idatorului judiciar provizoriu numit de c ătre
judecătorul-sindic.

Prin încheierea de deschidere a procedurii, judec ătorul-sindic va dispune
administratorului judiciar/lichidatorului judiciar s ă efectueze notific ările prevăzute de lege. În
cazul în care, în termen de 10 zile de la primirea notific ării, creditorii se opun deschiderii
procedurii, judec ătorul-sindic va ține, în termen de 5 zile, o ședință l a c a r e v o r f i c i t a ți
administratorul judiciar/lichidatorul judiciar, debitorul și creditorii care se opun deschiderii
procedurii, în urma c ăreia va solu ționa deodat ă, printr-o sentin ță, toate opozi țiile. Admi țând
opoziția, judecătorul-sindic va revoca încheierea de deschidere a procedurii.
În cazul cererii de deschidere a procedurii insolven ței formulate de creditor, la cererea
debitorului, judec ătorul-sindic poate dispune, prin încheiere, în sarcina creditorului
consemnarea la o banc ă a unei cau țiuni de pân ă la 10% din valoarea crean ței, dar nu mai mult
de 40.000 lei. Cau țiunea va fi consemnat ă în termen de 5 zile de la comunicarea m ăsurii, sub
sancțiunea respingerii cererii de deschidere a procedurii.
În termen de 48 de ore de la înregistrarea cererii creditorului, instan ța o va comunica
debitorului și organului fiscal competent.
În termen de 10 zile de la primirea cererii, debitorul trebuie fie s ă conteste, fie s ă
recunoasc ă existența stării de insolven ță. În cadrul judec ării contesta ției, va putea fi
administrat ă doar proba cu înscrisuri.
Dacă judecătorul-sindic stabile ște că debitorul nu este în stare de insolven ță, respinge
cererea creditorului, care va fi considerat ă ca lipsită de orice efect chiar de la înregistrarea ei.
În acest caz, cau țiunea va fi folosit ă pentru a acoperi pagubele suferite de debitor, pentru
introducerea cu rea-credin ță a unei astfel de cereri, conform dispozi ției judecătorului-sindic.
În cazul achit ării, până la închiderea dezbaterilor, a crean ței creditorului care a solicitat
deschiderea procedurii, judec ătorul-sindic va respinge cererea ca r ămasă fără obiect,
cauțiunea depus ă fiind restituit ă în mod corespunz ător.
Dacă debitorul nu pl ătește creanța creditorului pân ă la închiderea dezbaterilor, iar
judecătorul-sindic stabile ște că debitorul este în stare de insolven ță, va admite cererea de
deschidere a procedurii formulate de acesta și va deschide, prin sentin ță, fie procedura
generală a insolven ței, fie procedura simplificat ă, după caz. În acest caz, cau țiunea va fi
restituită creditorului.
Prin sentin ța de deschidere a procedurii generale, judec ătorul-sindic desemneaz ă un
administrator judiciar provizoriu, iar în cazul deschiderii procedurii simplificate desemneaz ă
un lichidator judiciar provizoriu. De la data deschiderii procedurii se suspend ă de drept toate
acțiunile judiciare, extrajudiciare sau m ăsurile de executare silit ă pentru realizarea crean țelor
asupra averii debitorului. Valorificarea drepturilor acestora se poate face numai în cadrul procedurii insolven ței, prin depunerea cererilor de admitere a crean țelor. Repunerea pe rol a
acestora este posibil ă doar în cazul desfiin țării hotărârii de deschidere a procedurii, a revoc ării
încheierii de deschidere a procedurii sau în cazul închiderii procedurii. În cazul în care
hotărârea de deschidere a procedurii este desfiin țată sau, dup ă caz, revocat ă, acțiunile
judiciare sau extrajudiciare pentru realizarea crean țelor asupra averii debitorului pot fi repuse

pe rol, iar m ăsurile de executare silit ă pot fi reluate. La data r ămânerii definitive a hot ărârii de
deschidere a procedurii, atât ac țiunea judiciar ă sau extrajudiciar ă, cât și executările silite
suspendate înceteaz ă.
Nu sunt supuse suspend ării de drept:
– căile de atac promovate de debitor împotriva ac țiunilor unui/unor creditor/creditori
începute înaintea deschiderii procedurii și nici acțiunile civile din procesele penale îndreptate
împotriva debitorului;
– acțiunile judiciare îndreptate împotriva codebitorilor și/sau terților garan ți.
Orice furnizor de servicii – electricitate, gaze naturale, ap ă, servicii telefonice sau
altele asemenea – nu are dreptul, în perioada de observa ție și în perioada de reorganizare, s ă
schimbe, s ă refuze ori s ă întrerupă temporar un astfel de serviciu c ătre debitor sau averea
acestuia, în cazul în care acesta are calitatea de consumator captiv, potrivit legii.
Debitorul aflat în procedura insolven ței nu poate fi împiedicat s ă participe la licita ții
publice pentru motivul deschiderii procedurii.
Atunci când valoarea obiectului garan ției, determinat ă de un evaluator conform
standardelor interna ționale de evaluare, este pe deplin acoperit ă de valoarea total ă a creanțelor
și a părților de crean țe garantate cu acel obiect, dac ă:
– obiectul garan ției nu prezint ă o importan ță determinant ă pentru reu șita planului de
reorganizare propus;
– obiectul garan ției face parte dintr-un subansamblu func țional, iar prin desprinderea și
vânzarea lui separat ă, valoarea bunurilor r ămase nu se diminueaz ă;
– atunci când nu exist ă o protec ție corespunz ătoare a crean ței garantate în raport cu
obiectul garan ției, din cauza:
a)diminu ării valorii obiectului garan ției sau existen ței unui pericol real ca aceasta s ă
sufere o diminuare apreciabil ă;
b)diminuării valorii p ărții garantate dintr-o crean ță cu rang inferior, ca urmare a
acumulării dobânzilor, major ărilor și penalităților de orice fel la o crean ță garantată cu rang
superior;
c)lipsei unei asigur ări a obiectului garan ției împotriva riscului pieirii sau deterior ării.
Nicio dobând ă, majorare sau penalitate de orice fel ori cheltuial ă, numită generic
accesorii, nu va putea fi ad ăugată creanțelor născute anterior datei deschiderii procedurii. În
cazul în care se confirm ă un plan de reorganizare, dobânzile, major ările ori penalit ățile de
orice fel sau cheltuielile accesorii la obliga țiile născute ulterior datei deschiderii procedurii
generale se achit ă în conformitate cu actele din care rezult ă și cu prevederile programului de
plăți. În cazul în care planul e șuează, acestea se datoreaz ă până la data deschiderii procedurii
falimentului.

Debitorul are obliga ția de a pune la dispozi ția administratorului judiciar/lichidatorului
judiciar și a creditorului de ținând cel pu țin 20% din valoarea total ă a creanțelor cuprinse în
tabelul definitiv de crean țe toate informa țiile și documentele apreciate ca necesare cu privire
la activitatea și averea sa, precum și lista cuprinzând pl ățile efectuate în ultimele 6 luni
anterioare deschiderii procedurii și transferurile patrimoniale f ăcute în cei 2 ani anteriori
deschiderii procedurii, sub sanc țiunea ridic ării dreptului de administrare.
Deschiderea procedurii ridic ă debitorului dreptul de administrare, constând în dreptul
de a-și conduce activitatea, de a- și administra bunurile din avere și de a dispune de acestea
dacă nu și-a declarat inten ția de reorganizare.
Judecătorul-sindic va putea ordona ridicarea, în tot sau în parte, a dreptului de
administrare al debitorului odat ă cu desemnarea unui administrator judiciar, indicând totodat ă
și condițiile de exercitare a conducerii activit ății debitorului.
Dreptul de administrare al debitorului înceteaz ă de drept la data la care se dispune
deschiderea falimentului.
De la data intr ării în faliment, debitorul va putea desf ășura doar activit ățile ce sunt
necesare derul ării operațiunilor lichid ării.
În aplicarea prevederilor prezentei legi, administratorul judiciar va solicita rela ții
privind sediul principal al societ ății, punctele de lucru sau alte loca ții în care se afl ă bunuri ale
debitorului ori se desf ășoară activități ale acestuia, precum și date privind administra ția
societății, relații privind bunurile patrimoniale și documentele privind activitatea societ ății de
la autorit ățile care de țin sau ar putea s ă dețină informațiile solicitate. Acestea vor elibera
informațiile solicitate f ără a percepe eventualele taxe, onorarii sau comisioane, prev ăzute de
alte acte normative aferente acestor activit ăți.