Principiile de Organizare Si Desfasurare a Auditului Financiar la Institutiile Financiare In Viziunea Codului de Conduita Etica a Profesionistilor Contabili

Cuprins

Cap. 1 Codul etic național al profesioniștilor contabili

Introducere

Importanța eticii și calității în activitățile profesioniștilorcontabil.

Cap. 2 Principii de organizare și exercitare a auditului financiar

2.1. Integritate

2.2. Obiectivitate

2.3. Competența profesională și prudența

2.4. Confidențialitate

2.5. Comportament profesional

2.6. Respectul față de normele tehnice și profesionale

Cap. 3. Condiții pentru exercitarea independentă a profesiei de auditor financiar

Codul etic despre indepedență ca principiu

Structura Codului etic național al profesioniștilor contabili din România

Partea "A" -Aplicabilă tuturor auditorilor

Partea "B" -Aplicabilă tuturor auditorilor financiari în practică publică

Partea " C" -Se aplică la auditorii financiari salariați

Cap.4 Situații de amenințare a independenței auditului financiar. Modalitați de soluționare

4.1. Situații de amenințare a independenței

4.2. Cauzele care conduc la amenințarea independenței

4.3. Măsuri de protecție impotriva amenițării independenței privind conduita etică a profesioniștilor contabili

Cap.5. Reglementări la nivelul Uniunii Europene privind conduit etică a profesionistului contabil

5.1. Autoritatea de reglementare în cadrul Uniunii Europene

5.2. Scurt istoric al evoluției reglementărilor Europene în privința conduitei etice a auditorilo financiari

5.3. Principii fundamentale la nivelul Uniunii Europene

5.4. Competență profesională

Cap.6. Studiu de caz privind auditul financiar exercitat la Unitatea administrativ teritorială oraș Nucet

Cap.7. Anexe

Bibliografie

Cap. I Codul etic național al profesioniștilor contabili

Introducere:

Codul etic național al profesioniștilor contabili din România stabilește niște norme de conduită pentru profesioniștii contabili și formulează principiile fundamentale care trebuie respectate de către profesioniștii contabili în vederea realizării obiectivelor comune.

De asemenea o caracteristică a profesiei contabile este de ași asuma responsabilitatea în interesul public,fără responsabilitatea profesionistului contabil este de a respecta codul de conduită etică și principiile sale.

Datorită diferențelor de cultură, limbii, sistem legislativ și social dintre diferite tări, sarcina elaborării de norme de etica revine, în primul rând, organismelor naționale. Totuși, identitatea profesiei de auditor financiar este caracteristică la nivel mondial prin încercarea de a atinge obiective comune și de a respecta principiile fundamentale intemaționale.

Este necesară, astfel, elaborarea unui cod privind conduita etică și profesională pentru auditorii financiari, un model pe care să se bazeze la nivel național, ca instrucțiuni în domeniul conduitei etice și profesionale.

Rolul său este de a elabora standarde de desfășurare a activității de audit financiar și de a stabili principiile fundamentale, ce trebuie respectate pentru atingerea obiectivelor stabilite.

Codul privind conduita etică și profesională în domeniul auditului financiar apreciază că obiectivele urmărite vizează desfășurarea activității la cele mai înalte standarde de profesionalism, pentru atingerea celui mai ridicat nivel de performanță și pentru a indeplini cerințele interesului public.

Aceste obiective impun îndeplinirea a patru cerințe de bază:

Credibilitatea, datorată nevoii tot mai mari de a obține informații corecte și credibile, puse la dispoziția întregii societăți;

Profesionalismul persoanelor ce pot fi identificate cu claritate ca profesioniști contabili în domeniul serviciilor de audit;

Calitatea serviciilor, ce derivă din necesitatea asigurării că toate serviciile prestate de un auditor financiar ating cel mai inalt standard de performanță;

Încrederea, pe care utilizatorii serviciilor de audit o au in existența unui cadru de etică și profesionalism, care guvernează desfășurarea acestor servicii.

Pentru ași apăra onoarea și independența Corpul profesioniști contabili trebuie să îndeplinească anumite calități esențiale, cum ar fi:

a) știința, competență și conștiință;

b) independență de spirit și dezinteres material;

c) moralitate, probitate și demnitate.

Acest lucru li se impune fiecărui membru al Corpului și să facă efortul necesar dezvoltăriiacestor calități și îndeosebi să:

a) să încerce să dezvolte cultura în mod necontenit , nu numai într-un mod profesional , dar și cunoștintele de cultura generală, singurele capabile să-i întărească discernământul acestuia;

b) să acorde toată atenția și timpul necesar fiecărei tranzacții și situații examinate pentru a-și fundamenta o opinie personală, înainte de a face propuneri;

c) să iși dorească să își exprime opinia fără nici o reținere, chiar și ascunsă a acestuia, față de dorința celui care îl consultă și să se pronunțe cu sinceritate, fără ocolișuri, necesitatea exprimării asupra rezervelor impuse valorii ipotezelor și concluziilor formulate;

d) să încerce să nu ofere niciodată ocazia de a se afla într-o situație în care nu își poate exercita libertatea de gândire sau de a se supune îngrădirii îndatoriile sale;

e) să încerce să apere indepedența exercitată de profesia sa și indiferent de situația în care se află să își găseasca o manifestare deplină în exercitarea profesiei și în protejarea ei, cu respectarea integrală a dispozițiilor legale și reglementările stabilite de Corp.

1.2. Importanța eticii și calității în activitățile profesioniștilor contabili

Pentru ași înbunătăți măsurile de gestiune a profesiei contabile membrii Corpului au început să pună accentul pe calitatea serviciilor sale iar lucrările Consiliului IFAC, care a avut loc la Paris în data de 10 noiembrie 2004, au dus spre aprobarea unor documente de importanță majoră pentru profesia contabilă mondială, cât și pentru fiecare organism național al profesiei contabile. S-a abordat în primul rând problema calității și aspectelor de etică, acestea fiind una din obiectivele majore pentru perioada următoare. De acea organismele naționale au decis să facă obiectul unor controale în conformitate cu normele IFAC, pentru a se analiza dacă reglementările contabile actuale respect și sunt aliniate la standardele mondiale ce sunt stabilite în domeniul contabilității.

În acest fel toți auditorii de calitate ai serviciilor contabile care fac parte din structura organizatorică CECCAR, au un rol din ce în ce mai important pentru imaginea și pentru progresele pe care le așteaptă pe viitor organismul nostru profesional. Începand cu anul 2004 prin Hotărârea Consiliului Superior 03/56/2003 s-a aprobat completarea atribuțiilor de serviciu ale experților verificatori cu sarcini în domeniul auditului de calitate.

CECCAR a marcat în activitatea auditului de calitate o serie de acțiuni intreprinse cu privire la organizarea activității, îmbunătățirea calitativă a acestora cât și instruirea personalului angajat pentru efectuarea acestor activități, acțiuni care au adus la atingerea scopului.

Pentru ași atinge scopul etica profesională trebuie înteleasă, aplicată și respectată de toți membrii Corpului. De aceea cerințele de etică ale profesioniștilor contabili au ca baza Codul Etic Național, emis de CECCAR, în conformitate cu Codul Etic Internațional emis de organismul mondial al contabilității IFAC.

Importanța și necesitatea unor norme de etică și conduită profesională și personală se constată din rolul important pe care îl au liber profesioniștii contabili față de stat și societate.

Datorită faptului că în practică este imposibil de a se stabili cerințe etice pentru toate situațiile cu care se pote întîlni un profesionalist contabil în activitatea sa, codul reprezintă un ansamblu de principii și obiective a căror respectare conduce la realizarea dispoziției de etică și calitate a activităților.

De acea obiectivele profesiei contabile stabilite în acest cod îndeplinesc una din cele mai înalte standarde de profesionalism, dar în același timp ating și cele mai înalte nivele de performanță și răspund cerințelor interesului public.

Pentru a îndeplini aceste obiective, profesioniștii contabili trebuie să respecte principiile fundamentale bazate pe: integritare, obiectivitate, independentă, competență profesională și bunavointă, confidențialitate, comportament profesional, norme tehnice și profesionale.

Un profesionist contabil va trebui să-și exerseze raționamentul său profesional pentru a se asigura de respectarea principiilor în situația pe care o analizează.

În situația în care obiectivitatea unui profesionist contabil poate fi amenințată sau să pară a fi amenințată drept consecință a intereselor financiare ale clientului. În acest caz acel profesionist contabil trebuie să fie pregatit astfel ca prin natura deprinderilor profesionale, să poată evalua singur dacă interesele financiare influențează independența sau obiectivitatea sa în îndeplinirea responsabilitaților care îi revin.

Integritatea, este esențială atît individuală cît și la nivel de instituție. Deoarece inegritatea cu care acționează profesia contabilă și integritatea persoanelor care participă la aceasta profesiune, reprezintă noul concept în cadrul doctrinei și deontologiei profesiei contabile, redând astfel încrederea publicului în raportările financiare.

De acea pe lânga vegherea cunoașterii și aplicării eticii și normelor profesionale, mai trebuie asigurată o competiție și o concurență loială între profesioni știi contabili, astfel încât să descurajeze orice tendință agresivă sau abuzivă pe piață, prin mijloace care lezează interesele publice.

Etica va reprezenta pentru toți profesioniștii contabili, prestigiul și independența în raporturile cu societatea economică și socială, încurajând astfel prin serviciile oferite, transparența și credibilitatea informațiilor financiare, contribuind astfel la procesul de reformă pentru integrarea europeană.

0 mare importanță cunoașterii și aplicării principiilor de baza fundamentale ale profesiei contabile independente de către fiecare membru CECCAR reprezintă oferirea garanției unui profesionalism performant și modem, răspunzând celor mai înalte exigențe.

Respectarea acestor norme este cu atât mai importanta cu cat ea asigură apararea onoarei, independenței și prestigiului Corpului, dar și a fiecărui membru în parte.

Cap. II Principii de organizare și exercitare

a auditului financiar

Conform Codului etic național al profesioniștilor contabili, un profesionist contabil trebuie să respecte urmatoarele principii fundamentale:

2.1. Integritate.

Un profesionist contabil trebuie să fie drept și onest în toate relațiile profesionale și de afaceri. Integritatea implică, de asemenea, tranzacții corecte și juste. Un profesionist contabil nu trebuie să se asocieze cu rapoartele, evidențele, comunicatele sau alte informații când apreciaza că acestea:

conțin o declarație în mod semnificativ falsă sau care induce în eroare;

conțin declarații sau informații eronate;

omit sau ascund informații, atunci când aceste omisiuni induc în eroare.

Obiectivitate

Un profesionist contabil trebuie să fie imparțial și nu trebuie să permită confuziilor, conflictelor de interese, prejudecăților, sau influența nedorită a altora să intervină în raționamentele profesionale sau de afaceri. Principiul obiectivității impune o obligație tuturor profesioniștilor contabili de a nu își compromite profesia din cauza unor erori, conflicte de interese sau din cauza influenței nedorite a unor alte persoane. Un profesionist contabil poate fi pus în situații în care obiectivitatea lui îi este afectată, astfel relațiile care aduc un plus de confuzii sau influențează în mod negativ raționamentele profesionale ale acestuia ar trebui evitate.

Contabili profesioniști își desfășoară activitatea în mai multe domenii diferite și trebuie sa își demonstreze obiectivitatea în împrejurări diferite. Liber – profesioniștii lui etic național al profesioniștilor contabili, un profesionist contabil trebuie să respecte urmatoarele principii fundamentale:

2.1. Integritate.

Un profesionist contabil trebuie să fie drept și onest în toate relațiile profesionale și de afaceri. Integritatea implică, de asemenea, tranzacții corecte și juste. Un profesionist contabil nu trebuie să se asocieze cu rapoartele, evidențele, comunicatele sau alte informații când apreciaza că acestea:

conțin o declarație în mod semnificativ falsă sau care induce în eroare;

conțin declarații sau informații eronate;

omit sau ascund informații, atunci când aceste omisiuni induc în eroare.

Obiectivitate

Un profesionist contabil trebuie să fie imparțial și nu trebuie să permită confuziilor, conflictelor de interese, prejudecăților, sau influența nedorită a altora să intervină în raționamentele profesionale sau de afaceri. Principiul obiectivității impune o obligație tuturor profesioniștilor contabili de a nu își compromite profesia din cauza unor erori, conflicte de interese sau din cauza influenței nedorite a unor alte persoane. Un profesionist contabil poate fi pus în situații în care obiectivitatea lui îi este afectată, astfel relațiile care aduc un plus de confuzii sau influențează în mod negativ raționamentele profesionale ale acestuia ar trebui evitate.

Contabili profesioniști își desfășoară activitatea în mai multe domenii diferite și trebuie sa își demonstreze obiectivitatea în împrejurări diferite. Liber – profesioniștii contabili realizează rapoarte de certificare, prestează servicii fiscale și alte servicii de consultanță managerială. Alți profesioniști contabili angajați întocmesc situații financiare fiind subordonați altora, execută serviciile de audit intern și servesc în diferite funcții financiare de conducere din industrie, comerț, sectorul public și educație. De asemenea, unii profesioniști contabili îi pregatesc și instruiesc pe cei care aspiră să intre în profesie. Indiferent de poziție sau de serviciul prestat, profesioniștii contabili trebuie să protejeze integritatea serviciilor profesionale și să mențină obiectivitatea în raționamentul professional.

Competența profesională și prudența.

Un profesionist contabil are o datorie permanentă de a-și menține cunoștințele și aptitudinile profesionale la nivelul necesar pentru a se asigura că un client sau un angajator primește servicii profesionale competente, bazate pe ultimele evoluții din practică, legislație și tehnica. Un profesionist contabil ar trebui să acționeze cu prudență și în conformitate cu standardele tehnice și profesionale aplicabile în fumizarea de servicii profesionale.

Competența profesională poate fi împărțită în două faze separate și anume, obținerea unui nivel de competență profesională și menținerea unui nivel de competență profesională. Un profesionist contabil trebuie să respecte întotdeauna confidențialitatea, chiar și într-un mediu social. Profesionistul contabil trebuie să fie conștient de posibilitatea unor scurgeri de informații, în special în situații ce implică o asociere de afaceri pe termen lung cu un asociat sau cu un fin. International Accounting Education Standards Board (IAESB) este responsabil pentru dezvoltarea de standarde,articole de informare,declarații de practică și alte documente de informare referitoare la formarea profesională a viitorilor profesioniști contabili și la educația și dezvoltarea profesională continuă a membrilor profesiei contabile. IAESB este un corp independent de reglementare ,el este desemnat de către Consiliul IFAC și funcționează sub supravegherea Public Interest Oversight Board (PIOB) și sub auspiciile IFAC.

Asemănator IFAC, IAESB are ca prioritate descrierea interesului public prin:

stabilirea unor standarde de calitate și elaborarea de publicații ce reflectă bune practici în educația, dezvoltarea și evaluarea profesioni știlor contabili;

promovarea adoptării și implementării Standardelor Internaționale de Educație (International Education Standards);

dezvoltarea unui sistem de benchmarking în educație pentru măsurarea implementării Standardelor Internaționale de Educație

promovarea dezbaterii internaționale cu privire la aspecte de actualitate legate de educația, dezvoltarea și evaluarea profesioniștilor contabili.

Confidențialitate.

Un profesionist contabil trebuie să respecte confidențialitatea informațiilor dobândite ca urmare a unei relații profesionale sau de afaceri și nu trebuie să divulge astfel de informații unei terțe părți fără o autorizație specifică, cu excepția cazului în care există un drept sau o obligație legală sau profesională de a dezvalui aceste informații. Informațiile confidențiale obținute în cadrul unei relații profesionale sau de afaceri nu trebuie utilizate în avantajul personal al profesionistului contabil sau al unor terțe părți.

În următoarele situații profesioniștii contabili sunt sau pot fi obligați să divulge informații confidențiale:

atunci când divulgarea este autorizată de către client sau angajator;

atunci când divulgarea este autorizată prin lege, de exemplu:

pentru a furniza documente sau alte probe în cursul unor proceduri judiciare;

pentru a aduce la cunoștința autorităților publice în măsura eventuale încălcări ale legii.

atunci când exista o obligație profesională sau un drept de a le divulga atunci când nu este interzis prin lege:

pentru a se conforma controlului calității, unui corp membru sau al organismului profesional;

pentru a răspunde unei anchete sau unei investigații din partea organizației membre sau al unui organism normalizator;

pentru a proteja interesele profesionale ale unui profesionist contabil în cursul procedurilor judiciare;

pentru a respecta standardele tehnice și cerințele etice.

Comportament profesional

Un profesionist contabil ar trebui să se conformeze legilor și normelor relevante și ar trebui să evite orice acțiune ce poate discredita această profesie. Profesioniștii contabili trebuie să fie cinstiți și loiali și nu trebuie:

să facă revendicări exagerate pentru serviciile pe care le oferă, calificările pe care le posedă și experiența pe care o dețin;

să ofere referințe compromițătoare sau comparații lipsite de fundament privind munca desfășurată de alții.

Respectul față de normele tehnice și profesionale.

Profesionistul contabil trebuie să-și indeplinească sarcinile profesionale în conformitate cu normele tehnice și profesionale relevante. Profesioniștii .contabili au datoria de a executa cu grija și abilitate instrucțiunile clientului sau patronului în măsura în care sunt compatibile cu cerințele de integritate, obiectivitate și, în cazul liber-profesioniștilor contabili, cu independența . În plus, ei trebuie să se conformeze normelor profesionale și tehnice emise de: IFAC, IASB, C.E.C.C.A.R., CAFR și legislația relevantă.

Circumstanțele în care acționează profesioniștii contabili pot permite apariția unor amenințări la adresa conformității cu principiile fundamentale. Un cadru conceptual care îi cere profesionistului contabil să identifice, să evalueze și să răspundă acestor amenințări conform principiilor fundamentale, și nu doar pentru a respecta un set de reguli specifice ce pot fi arbitrare, este așadar, în interesul publicului. Codul oferă un cadru general ce îl poate asista pe profesionistul contabil în identificarea, evaluarea și depașirea acestor amenințări în conformitate cu principiile fundamentale. Dacă amenințările identificate sunt altfel decât în mod clar nesemnificative, un profesionist contabil ar trebui, dacă este cazul, să aplice măsuri de protecție pentru a le elimina sau reduce la un nivel acceptabil, astfel încât conformitatea cu principiile fundamentale să nu fie compromisă.

Expertul contabil solicitat în efectuarea unei expertize contabile este obligat să fie independent față de părțile interesate în expertiză, evitând orice situație care ar presupune o lipsă de independență sau o constrangere care ar putea să-i lezeze integritatea și obiectivitatea. Independența expertului contabil trebuie să fie absolută în cazul experților contabili numiți din oficiu de către organele în drept și relativă în cazul experților contabili recomandați de părți sau în efectuarea de expertize contabile extrajudiciare. Independența relativă derivă doar din reglementările profesiei contabile mai restrictive decât cele din reglementarea generală.

Independența este considerată ca fiind un principiu fundamental și o condiție de exercitare a profesiei de auditor. Independența este o situație a unei persoane care judecă lucrurile și acționează neinfluențat de alții.

În exercitarea independentă a profesiei, auditorii financiari trebuie sa fie liberi de orice constrângere care ar putea aduce atingerea principiilor de independență,obiectivitat șiintegritate profesională. Profesia de auditor financiar poate fi exercitată numai de persoanele care indeplinesc condițiile de independență.

Cap. III Condiții pentru exercitarea independentă

a profesiei de auditor financiar

Auditorul financiar poate exercita independent profesia de auditor fmanciar numai dacă îndeplinește unnatoarele condiții:

are calitatea de auditor financiar;

este membru al Camerei, persoană activă;

îndeplinește condițiile stabilite prin Regulamentul de organizare și funcționare a Camerei.

Profesia de auditor financiar se exercită având la bază:

contractul de audit fmanciar încheiat cu clientul, care include în mod obligatoriu clauza de confidențialitate și eventualele condiții speciale, adoptate de la caz la caz;

rapoartele de audit financiar;

viza anuală, respectiv autorizația pentru exercitarea profesiei.

Auditorii financiari activi, membri ai Camerei, nu pot desfășura activități de audit financiar și audit intern care prejudiciază sau care pot prejudicia integritatea, obiectivitatea, independența ori reputația profesională astfel cum acestea sunt definite în Codul privind conduita etică și profesională.

Integritatea, obiectivitatea sau independența profesională nu este afectată dacă auditorul fmanciar iși exercită profesia la două sau mai multe entități economice în același timp, dacă sunt respectate prevederile legii și Codului de conduită etică și profesională.

Auditorul financiar, membru activ al Camerei, nu poate exercita independent profesia de auditor financiar la o entitate economică dacă este angajat al acesteia ori dacă are relații cu aceasta sau cu orice persoană cu care entitatea respectivă are relații care conduc la situația de incompatibilitate sau conflict de interese.

In exercitarea independentă a profesiei auditorii financiari persoane fizice și persoane juridice aplică și respectă:

Standardele Internaționale de audit financiar, adoptate integral de Cameră, Normele minimale de audit financiar, Standardele de Audit intern și Normele de audit intern, precum și alte norme profesionale elaborate de Cameră;

Codul privind conduita etică și profesională în domeniul auditului financiar elaborat de Federația Internațională a Contabililor (IFAC);

Normele privind pregatirea profesională continuă a auditorilor financiari,emise de Cameră;

Procedurile de control al calității activității de audit financiar, emise de Cameră; Normele referitoare la obligațiile financiare privitoare la cotizații și tarife, elaborate de Cameră;

Normele privind asigurarea pentru riscul profesional , elaborate de Cameră. Limita sumei asigurate pentru riscul profesional se stabilește în funcție de răspunderea patrimonială a auditorului financiar, conform contractului de audit încheiat cu clientul.

Misiunile de audit au ca scop sporirea încrederii utilizatorilor cu privire la rezultatul unei evaluări sau a unei măsurări a unui aspect în conformitate cu o serie de criterii. Cadrul general internațional pentru Misiunile de audit, descrie obiectivele și elementele misiunilor de audit și identifică misiunile la care se aplică Standardele Internaționale de Audit (ISA), Standardele Internaționale privind misiunile de examinare (ISRE), Standardele Internaționale privind misiunile de asigurare (ISAE) și Standardele Internaționale privind misiunile conexe (ISRS).

În cazul unei misiuni de audit este în interesul public ca membrii echipelor de audit, ai firmelor și, atunci când este aplicabil, ai firmelor din grup să fie independenți fată de clienții de audit.

Misiunile de audit bazate pe situațiile financiare sunt relevante pentru o gamă largă de utilizatori potențiali; prin urmare, în plus față de independența de drept, independența de fapt este foarte semnificativă. În consecință, pentru clienții auditului situațiilor financiare, membrii echipei de certificare, firma și firmele din rețea se cere să fie independenți față de clientul auditului situațiilor financiare. Astfel de cerințe de independență includ interziceri privind anumite relații dintre membrii echipei de certificare și directori, funcționari și angajați ai clientului care se află în poziția de a exercita influență directă și semnificativă asupra informației din situațiile financiare.

Independența auditorului intern este determinată de statutul juridic ce i se acordă în cadrul entității economice. Acțunea principală ce i se acordă este rezervată constatărilor și recomandărilor. Statutul juridic acordat este completat de obiectivitate. Pentru a opera eficient, un auditor intern trebuie să fie independent de funcțiile ierarhice ale entitații economice respective, însă nu poate fi independent față de entitate ca ansamblu atâta timp cât între el și entitate există o relație de subordonare de la angajator la angajat. Auditorii interni fumizează managementului informatii pretioase pentru procesul de luare a deciziilor privind gestionarea eficienta a entitații economice.

Această independență insuficientă constituie principala deosebire dintre auditorii interni și auditorii financiari externi independenți. În cadrul entităților economice mari, existența unui compartiment (departament) de audit este esentială pentru a se asigura o supervizare eficientă a activităților.

Din practică, rezultă că, majoritatea circumstanțelor care afectează independența se datorează relațiilor de afaceri și financiare, cu angajații clientului aflați în poziția de a exercita influență directă asupra profesionistului contabil.

Circumstanțele care afectează independența sunt:

interes propriu cum ar fi: interes financiar în firma clientului sau deținerea unui interes împreuna cu un client, dependența față de onorariile primite de la un client; interesul de a nu pierde un client; împrumut către, sau de la un client, sau de la directorii sau angajații acestuia;

autoexaminare (autocontrol): descoperirea unei erori semnificative în cursul unei lucrări de reevaluare; reportarea asupra situației financiare a unei firme de către aceeași persoană implicată în elaborarea situației financiare respective; pregatirea documentelor primare pentru înregistrarea în contabilitate, care fac obiectul unei misiuni de certificare;

favorizare prin: promovarea acțunilor într-o unitate cotatî atunci când aceasta este un client de audit al situațiilor financiare; apărarea unui client în cazul unor litigii sau în rezolvarea disputelor cu terții; acceptarea unor cadouri din partea clientului;

intimidarea expertului prin: amenințarea înlocuirii sau concedierii făcută de client; amenințarea în litigiu; exercitarea unei presiuni în vederea reducerii volumului de munca pretins aferent execuției unei misiuni și respectiv a onorariilor.

De asemenea, ar trebui acordată atenție faptului că amenințările la independență sunt create de către relații cu angajații clientului aflați în poziția de a exercita influență directă și semnificativă asupra subiectului în cauza (poziția financiară, performanța financiară și fluxurile de trezorerie).

Evaluarea amenințărilor la adresa independenței și activitățile ulterioare trebuie să fie susținute de probele obținute înainte de acceptarea misiunii și în timpul desfășurarii acesteia. Obligația de a face o astfel de evaluare și de a intreprinde acțiuni apare atunci când o firmă, o firmă din rețea sau un membru al echipei de certificare cunoaște sau ar putea în mod rezonabil să cunoască circumstanțele sau relațiile care ar putea compromite independența.

Codul etic despre indepedență ca principiu

Codul etic despre indepedență ca principiu implică:

1. Independența de spirit (de drept). Starea de spirit care permite emiterea unei opinii fără a fi afectat de influențe care compromit judecata profesională și care permite individului să acționeze cu integritate, să-și exercite obiectivitatea și scepticismul profesional.

2. lndependența în aparentă (de fapt). Evitarea faptelor și a situațiilor care sunt atât de importante încat o terță parte informată și rezonabilă, care cunoaște toate informațiile relevante, inclusiv măsurile de protecție aplicate, ar concluziona în mod rezonabil că integritatea, obiectivitatea sau scepticismul profesional al firmei sau al unui membru al echipei de certificare au fost compromise.

Auditorii financiari persoane fizice sau persoane juridice, care au dobândit această calitate și sunt membri ai Camerei Auditorilor Financiari din România, în exercitarea independentă a profesiei pot desfășura activități de:

audit financiar;

audit intern;

consultanță financiar-contabilă și fiscală;

asigurare a managementului financiar-contabil;

pregatire profesională de specialitate în domeniu;

expertiză contabilă;

evaluare;

reorganizare judiciară și lichidare.

Persoanele fizice și juridice care au calitatea de auditor financiar pot practica activități economic – financiare, cu respectarea reglementarilor specifice fiecăreia dintre activitățile respective, dupa caz, și a principiului independenței.

Structura Codului etic național al profesioniștilor contabili din România

Structura Codului etic național al profesioniștilor contabili din România este compusă din 3 părți .

Codul este împărțit în trei părți:

Partea A care se aplică tuturor auditorilor financiari;

Partea B care se aplică doar auditorilor financiari în practica publică( contabili liber- profesioniști);

Partea C care este aplicabilă auditorilor financiari salariați și care poate fi, de asemenea, aplicabilă, dacă corespund condițiile, și auditorilor financiari salariați în practica publică.

3.2.1. Partea "A" » Aplicabilă tuturor auditorilor

Integritatea implică nu doar onestitatea, ci și desfășurarea corectă a activităților și sinceritatea. Principiul onestității impune tuturor auditorilor financiari obligația de a fi corecți, onești din punct de vedere intelectual și neimplicați în conflicte de interese.

Auditorii financiari își desfășoara activitatea în diferite ipostaze și trebuie să-și demonstreze obiectivitatea în circumstanțe variate. Auditorii financiari în practică publică intreprind angajamente de audit și fumizează managementului servicii de consultanță fiscală și de audit sau în alte domenii. Alți auditori financiari întocmesc situații financiare, efectuează servicii de audit intern sau își desășoară activitatea ca manageri financiari în industrie, comerț, sectorul public și învațământ. De asemenea, ei ii pregatesc profesional pe cei care doresc să intre în această profesie. Indiferent de serviciile fumizate sau de calitatea în care acționează, auditorii financiari trebuie să protejeze integritatea serviciilor lor profesionale și să păstreze obiectivitatea în analiză și decizie.

În procesul de selectare a situațiilor și practicilor care să fie în mod specific tratate în cadrul cerințelor de etică legate de obiectivitate, o atenție adecvată trebuie acordată urmatorilor factori:

Auditorii financiari sunt expuși unor situații care implică posibilitatea exercitării de presiuni asupra lor. Aceste presiuni pot afecta obiectivitatea auditorilor financiari.

Nu este posibilă definire și prezentarea tuturor acelor situații în care pot exista aceste presiuni. În elaborarea standardelor pentru identificarea relațiilor care pot, sau par, a afecta obiectivitatea auditorilor financiari trebuie să prevaleze caracterul rezonabil.

Relațiile care ar putea permite apariția de prejudecăți, confuzii sau influențarea din partea altor persoane pentru a încălca principiile privind obiectivitatea, trebuie evitate.

Auditorii financiari au obligația de a se asigura că personalul implicat în serviciile profesionale aderă la principiul obiectivității.

Auditorii financiari nu trebuie să accepte sau să ofere cadouri de orice natură care în mod rezonabil pot fi considerate a avea o influență considerabilă și necorespunzătoare asupra raționamentului lor sau ale celor cu care intră în contact.Definirea unui cadou sau oferta de orice natură, ca fiind excesiv variază de la țară la țară, dar auditorii financiari trebuie să evite situațiile care ar discredita poziția lor profesională.

Din când în când, auditorii financiari întâlnesc situații care determină apariția unor conflicte de interese. Astfel de conflicte pot apărea într-o varietate de forme, de la o dilemă relativ fără importanță la situații extreme de fraudă sau activități ilegale .similare. Auditorul financiar trebuie să fie în permanență conștient și atent la factorii care pot determina conflicte de interese. Trebuie precizat că o diferență de opinie onestă între un auditor financiar și o altă parte nu constituie, în sine o problemă de etică. Totuși, datele și circumstanțele fiecărui caz necesită investigarea de către părțile implicate.

Pot exista anumiți factori a căror apariție poate determina ca responsabilitățile unui auditor financiar să intre în conflict cu solicitări interne sau externe, de un tip sau altul. Prin urmare:

Poate exista pericolul de exercitare de presiuni din partea unui supraveghetor, manager, director sau partener; sau, în cazul în care există relații de familie sau personale, acestea pot da naștere la posibile presiuni exercitate asupra auditorilor financiari.

Unui auditor financiar i se poate solicita să acționeze contrar standardelor tehnice și profesionale.

Pot apărea probleme de divizare a loialității între superiorul auditorului financiar și standardele de conduită solicitate.

Pot apărea conflicte în situația în care sunt publicate informații care induc în eroare, care pot fi în avantajul angajatorului sau clientului și de care poate sau nu beneficia auditorul financiar.

Auditorii financiari nu trebuie să se autocaracterizeze ca având cunoștințele și experiența pe care nu o au.

Competența profesională poate fi separată în 2 etape (faze)

Atingerea competenței profesionale

Atingerea competenței profesionale presupune, inițial, un standard ridicat de educație urmată apoi de o educație specifică, pregatire și o examinare în domenii profesionale relevante, și chiar dacă e prevazut sau nu, o perioadă de experiență în domeniu. Aceasta ar trebui să fie modelul normal al dezvoltării pentru un auditor financiar.

Menținerea competenței profesionale

Menținerea competenței profesionale cere o continuă conștientizare a dezvoltării permanente a profesiei contabile incluzând reglementările naționale și internaționale relevante în domeniul contabilității, auditului și alte reglementări relevante sau cerințe statutare.

Un auditor financiar ar trebui să adopte un program proiect să asigure controlul calității serviciilor profesionale prestate în concordanță cu reglementările naționale și internaționale.

Auditorii financiari au obligația de a respecta confidențialitatea informațiilor despre afacerile clientului sau angajatorului dobândite dea lungul prestării serviciilor profesionale. Obligativitatea confidențialității continuă chiar și după încetarea relațiilor între auditorul financiar și client sau angajator.

Confidențialitatea trebuie respectată de auditorul financiar, mai puțin în cazul în care există o anumită autorizare în ceea ce privește prezentarea informațiilor sau există o obligație legală sau profesională de a fi prezentate.

Confidențialitatea nu este numai o problemă de prezentare a informațiilor. Se cere ca un auditor financiar, ce a obținut informații în timpul prestării serviciilor profesionale să nu folosească și nici să nu pară că folosește informația cu scopul de a obține avantaje personale sau în avantajul unei terțe părți.

Un auditor financiar ce oferă servicii de consultanță fiscală este îndreptățit să apere interesul clientului, sau al angajatorului, cu condiția ca serviciul prestat cu competența profesională, să nu afecteaze sub nici o formă integritatea și obiectivitatea, și în opinia sa de auditor financiar este în concordanță cu legea. Neclaritățile pot fi rezolvate în favoarea clientului sau al angajatorului dacă pentru aceasta există o justificare rezonabilă.

Un auditor financiar care întocmește sau asistă la întocmirea declarațiilor fiscale trebuie să-și sfătuiască clientul sau angajatorul ca responsabilitatea pentru conținutul declarațiilor fiscale cade, în principal, în sarcina clientului sau angajatorului. Auditorul financiar trebuie să ia măsurile necesare pentru a se asigura că declarațiile fiscale sunt corect întocmite în baza informațiilor primite.

Consultanța fiscală sau opiniile cu o importanță semnificativă oferită clientului sau angajatului ar trebui consemnate, fie sub forma unei scrisori fie sub forma unui memoriu pentru dosare.

În întocmirea declarațiilor fiscale, un auditor financiar în mod obișnuit se poate baza, în primul rând pe informațiile fumizate de către client sau de către angajator cu condiția ca această informație să pară să fie rezonabilă.

3.2.2. Partea " B" » Aplicabilă tuturor auditorilor financiari în practică publică

Această secțiune se bazează pe o astfel de abordare conceptuală care ia în considerare amenintări asupra independenței, metode de siguranță acceptate și interesul public. În cadrul acestei abordări auditorul și membrii echipelor de audit au obligația de a identifica și evalua circumstanțele și relațiile care creează amenințări asupra independenței și să acționeze în mod adecvat pentru a le elimina sau reduce la un nivel acceptabil prin aplicarea metodelor de sigurantă. Pe langă identificarea și evaluarea relațiilor dintre auditor, societăti conectate, membri ai echipei de audit și client, trebuie să se tină cont de posibilitatea ca relațiile dintre indivizii care nu fac parte din echipa de audit și client să creeze amenințări asupra independenței.

Amenințarea de interes propriu apare atunci când un auditor sau un membru al echipei de audit poate beneficia de un interes financiar sau poate intra în conflict de interes propriu cu un client de audit.

Onorariile profesionale trebuie să fie calculate în mod normal în baza unui tarif/oră sau/zi adecvat pentru fiecare persoană angajată în derularea serviciilor profesionale. Aceste tarife trebuie să fie bazate pe premisa fundamentală că organizarea și derularea practicilor de auditor financiar de practică publică și serviciile oferite clienților sunt bine planificate, controlate și administrate.

Auditorii financiari în practică publică trebuie să efectueze doar acele servicii pe care consideră că le vor îndeplini cu competență. Este esențial pentru profesie în general și în interesul clienților lor ca auditorii financiari în practică publică să fie încurajați să obtină asistentă, atunci când este cazul, de la cei care au competența necesară.

3.2.3. Partea " C" » Se aplică la auditorii financiari salariați

Auditorii financiari salariați (care lucrează în industrie, comerț, sectorul public ori educație) au datoria de a fi loiali angajatorului lor la fel ca și profesiei lor și pot fi momente când cele două sunt în conflict.

O prioritate normală a auditorului salariat ar trebui să sprijine obiectivele legale și etice ale organizației și regulile și procedurile emise pentru a le susține. Totuși, unui auditor salariat i se poate cere în mod legitim:

Să încalce legea;

Să încalce regulile și standardele profesiei lor;

Să mintă ori să înșele ( inclusiv înșelătoria prin păstrarea tăcerii ) acei auditori ce sunt angajați; sau

să-și pună numele sau să se asocieze cu o declarație care să nu reprezinte în mod semnificativ faptele corect.

Diferețele în punctul de vedere privind judecata corectă în probleme de audit sau etice ar trebui în mod normal să fie ridicate și rezolvate în cadrul organizației auditorului salariat, inițial cu superior imediat și posibil după aceea, dacă rămane o neînțelegere privind o problemă etică semnificativă, cu nivele mai înalte ale conducerii sau directorii ne-executivi.

Dacă, auditorul financiar salariat nu poate rezolva nici o problemă semnificativă cu privire la un conflict între angajatorii săi și cerințele lor profesionale, pot, după ce s-au exclus toate celelalte posibilități relevante să nu aibă altă opțiune decât să demisioneze.

De la un auditor financiar se așteaptă să se prezinte informații financiare complete, cu profesionalism și onestitate astfel încât să fie ințelese în contextul lor.

Auditorii financiari trebuie să considere cerințele etice ca principii de bază pe care trebuie să le urmeze în efectuarea activității lor.

Potrivit legislației din România, auditorilor financiari nu li se permite să facă publicitate pentru serviciile lor.

Oferirea de servicii de interpretare/sfaturi/consiliere trebuie să ofere următoarele caracteristici:

Scopul și procedurile de funcționare trebuie să fie transparente și larg promovate în rândul membrilor;

Procedurile de funcționare trebuie să ofere măsuri de siguranță cum că doar întrebările rezonabile ale membrilor provenite de la membri sunt luate în considerație și că cel care a pus întrebarea este responsabil în mod evident de descrierea faptelor și a împrejurărilor;

Persoanele care au sarcina de a oferi sfaturi trebuie să fie la un nivel corespunzător cu o astfel de autoritate și să aibă suficientă experiență tehnică pentru a oferi astfel de sfaturi;

Întrebările trebuie puse cu păstrarea confidențialității; și

Rezultatul oricărei întrebări de interpretare/sfat/consiliere poate face obiectul publicării(fără a da nume) către ceilalți membri ca o metodă educațională

Sancțiunile impuse de obicei de organismele membre include: mustrarea, amenda, suportarea costurilor, retragerea dreptului de practică, excluderea și suspendarea.

Alte sancțiuni pot include un avertisment, returnarea onorariului încasat de la client, pregătire profesională suplimentară și activitatea poate fi finalizată de un alt membru pe cheltuiala membrului împotriva căruia a fost luată măsura disciplinară.

Cap. IV Situații de amenințare a independenței auditului financiar.

Modalități de soluționare.

Natura amenințărilor la independența și măsurile de protecție aplicabile necesare pentru a elimina amenințările sau pentru a le aduce la un nivel acceptabil diferă depinzând de caracteristicile misiunii individuale de audit: dacă este o misiune de audit a situațiilor financiare sau un alt tip de misiune de certificare. O firmă ar trebui prin urmare să evalueze circumstanțele relevante, natura misiunii de audit și amenin țările la independență atunci când decide dacă este potrivit sau nu să accepte sau să continue o misiune și când decide natura măsurilor de protecție necesare și a faptului dacă un anumit individ ar trebui să fie membru al echipei de audit.

Uneori profesioniștii contabili se întalnesc cu situații care pot da naștere la conflicte de interese. Asemenea conflicte pot apărea într-o mare varietate de aspecte de la dilemă relativ neînsemnată, până la cazul extrem de fraudă și activități ilegale similare.

Prin incompatibilitate sau conflict de interese se înțeleg toate situațiile care conduc la atingerea cerinței fundamentale de independență în exercitarea profesiei de auditor financiar activ. Dacă pe durata exercitării profesiei nu mai indeplinește condi țiile pentru exercitarea acesteia, auditorul financiar activ are obligația să renunțe imediat la îndeplinirea contractului și să notifice clientul asupra motivului renunțării la contract.

În cazul în care Camera Auditorilor Financiari ia cunoștință de situația în care un auditor financiar activ, în timpul exercitării profesiei, nu a îndeplinit cerințele profesionale conform normelor de audit și Codului privind conduita etică și profesională în domeniul auditului financiar, aceasta sesizează autoritatea statului competentă (la care se depun situațiile financiare ale entității economice respective) asupra acestor deficiențe se ia măsuri disciplinare împotriva auditolui financiar respectiv. În situația în care autoritatea de stat sesizată solicită efectuarea unui al doilea audit financiar, entitatea economică ia măsurile necesare pentru a se conforma, în cel mai scurt timp.

4.1. Situații de amenințare a indepedenței:

când profesionistul contabil efectuează lucrări pentru agenții economici sau pentru instituțiile la care au și calitatea de salariat, indiferent de natura și durata contractului de muncă.

când profesionistul contabil efectuează lucrări pentru agenții economici sau pentru instituțiile cu care angajatorii profesionistului contabil se află în raporturi contractuale, ca de exemplu:

profesionistul contabil angajat în industrie, comerț, educație sau într-o societate de expertiză, prestează servicii profesionale pentru o entitate care se află în relație contractuală cu angajatorul său;

profesionistul contabil angajat într-o instituție publică, prestează servicii profesionale pentru o entitate cu care instituția se află în raporturi juridice de drept comercial, fiscal.

când profesionistul contabil efectuează lucrări pentru agenții economici sau pentru instituțiile cu care angajatorii profesionistului contabil se află în concurență;

când profesionistul contabil efectuează lucrări pentru agenții economici sau instituții , sau persoane fizice, în cazul în care sunt rude sau afini până la gradul patru inclusiv sau soți ai administratorilor;

când profesionistul contabil efectuează lucrări în situația în care există elemente care atestă starea de conflict de interese.

când profesionistul contabil efectuează lucrări în situația în care există elemente care atestă starea de incompatibilitate.

4.2. Cauzele care conduc la amenințarea independenței

Cauzele care conduc la amenințarea independenței sunt: interesul propriu, slăbirea autocontrolului, renunțarea la propriile convingeri , manifestări de familiarism și acțiuni de intimidare.

Interesul propriu: se manifestă atunci când o societate sau membrii acesteia ar putea beneficia de un interes financiar din partea clientului sau dacă interesul propriu al societății ar putea intrat în conflict cu clientul respectiv.

Exemple:

participarea financiară (directă sau indirectă) la capitalul propriu al clientului;

un împrumut la/de la un client sau persoane care gestionează patrimoniul clientului;

preocupare cauzată de posibilitatea pierderii unui contract (misiune);

relații de afaceri cu clientul contractului de prestări de servicii profesionale;

potențială angajare ca salariat al clientului;

onorarii neprevazute în contractul de audit sau de prestări de servicii profesionale;

Slăbirea autocontrolului: amenințarea la adresa independenței apare atunci când unul din membrii societății de audit a fost anterior una din persoanele care a gestionat patrimoniul clientului și poate exercita o influență semnificativă asupra nivelului de asigurare a angajamentului față de client. Exemple:

un membru al societății este sau a fost recent una din persoanele care a gestionat patrimoniul clientului;

un membru al societatății este sau a fost recent angajat al clientului, într-o poziție din care poate exercita influența semnificativă asupra nivelului de asigurare a contractului;

Propriile convingeri: atunci când societatea sau un membru al acesteia promovează situația sau opinia unui client până la punctual în care obiectivitatea sa este sau poate fi înțeleasă ca fiind compromisă.

Exemple:

a se ocupa sau a fi promotor al acțiunilor sau titlurilor de valoare ale clientului;

a acționa ca avocat sau consilier al clientului, în litigiile sau neînțelegerile cu terțe părți.

Manifestari de familiarism: atunci când, în virtutea unor relații strânse cu clientul, cei care gestionează patrimoniul sau cu angajații acestuia, societatea de profil sau membrii acesteia, devine prea înțelegător față de interesele clientului.

Exemple:

un membru al societății care are un membru de familie sau rudă apropiată care are o funcție de răspundere în intreprinderea clientului;

un membru al societății are un fin sau rudă apropiată ca angajat al clientului, care se află în măsură a exercita o influență direct și importantă asupra realizării obiectului contractului încheiat cu clientul;

un fost partener al societății care a devenit persoana care gestionează patrimoniul clientului sau este angajat și poate exercita o influență asupra realizării contractului;

acceptarea de daruri sau ospitalitate de către membrii societății de profil de la client sau persoanele care gestionează patrimoniul sau sunt angajați ai clientului, în afară de cazul când valoarea acestora este nesemnificativă;

Actiuni de intimidare: atunci când un membru al societății poate fi implicat să acționeze obiectiv și să exercite prudență profesională, prin amenințări reale sau percepute, de la persoanele care gestionează patrimoniul sau de la angajații clientului.

Exemple:

amenințare cauzată de cererea din partea clientului către societatea de profil de a înlocui un membru al acesteia, în cazul unui dezacord de aplicare a unui principiu de contabilitate;

presiune din partea clientului, pentru a reduce necorespunzator cantitatea de muncă executată de membrii societății de profil, în scopul reducerii onorariilor.

Când sunt identificate aceste amenințări la adresa independenței, trebuie identificate măsurile de protejare corespunzătoare a independenței și de aplicare a lor, pentru a elimina aceste amenințări sau a le reduce la un nivel acceptabil.

Măsurile de protejare a independenței se împart în trei categorii: măsuri create de profesie, legislație sau reglementări, măsuri de protejare stabilite în cadrul contractului încheiat cu clientul, măsuri de protejare stabilite în cadrul propriilor sisteme și proceduri ale societăților de expertiză contabilă sau de audit.

4.3 Măsuri de protecție împotriva amenințări indepedenței privind conduita etică a profesioniștilor contabili

Măsuri de protecție împotriva amenințări indepedenței privind conduita etică a profesioniștilor contabili:

Când măsurile de protejare a independenței sunt insuficiente pentru a elimina sau a reduce amenințările la adresa independenței, atunci singura măsură utilă va fi aceea de a refuza contractul.

Cap. V Reglementările la nivelul Uniunii Europene privind conduita etică a profesionistului contabil

5.1. Autoritatea de reglementare în cadrul Uniunii Europene

În cadrul Uniunii Europene, procesul de reglementare este rezultatul conlucrării între Comisia Europeană, Consiliul Uniunii Europene și Parlamentul European.

Totodată Comisia Europeană are ca misiune promovarea interesului general al Uniunii Europene. Pentru ași îndeplini aceasta misiune, Comisia participă la procesul decizional prin prezentarea de propuneri pentru legislația europeană și supraveghează punerea corectă în aplicare a tratatelor și a legislației europene.Pe de altă parte, Consiliul Uniunii Europene, ca organism principal de decizie al Uniunii Europene, examinează propunerile legislative ale Comisiei Europene și le adoptă cu sau fără modificari. Consiliul legiferează, în mod normal, împreuna cu Parlamentul European, care este un participant activ în cadrul acestui proces legislativ. Principalele instrumente legislative aflate la dispoziția Uniunii Europene sunt :

regulamentele – sunt aplicabile în mod direct și obligatoriu în toate statele membre, fărî necesitatea unui act de transpunere pe plan național;

directivele – au caracter obligatoriu în ceea ce privește rezultatul care trebuie atins la nivel economic,juridic sau social, însa forma și mijloacele de transpunere a directivei rămân la latitudinea statelor-membre;

deciziile – sunt obligatorii în toate elementele lor; destinatarii unei decizii pot fi state membre, persoane fizice sau persoane juridice ;

recomandările și avizele – nu au caracter obligatoriu, dar pot furniza indicații cu privire la interpretarea și conținutul dreptului comunitar.

5.2. Scurt istoric al evoluției reglementărilor Europene în privința conduitei etice a auditoriilor financiari

De-a lungul timpului actele legislative emise în Uniunea Europeana cu privire

la profesia contabilă (în general) și aspecte de etică în această profesie (în particular) sunt numeroase și variate, reflectând interesul crescut acordat acestui domeniu.

În această direcție, au fost publicate:

De asemenea, s-au publicat decizii:

Recomandări, comunicări și opinii de la Comisia Europeană:

5.3. Principii fundamentale la nivelul Uniuni Europene

Conform Uniuni Europene cele mai importante principii pe care auditorul trebuie sa le respecte în emiterea opiniei de audit sunt obiectivitatea,integritatea și indepedența. Obiectivitatea (ca expresie a unei atitudini interioare) nu poate fi verificată din exterior, iar integritatea nu poate fi evaluată în avans. Iar în plus, auditorul financiar este cel care poartă răspunderea ca cerința independenței să fie respectată. Indepedența este modalitatea principală a profesiei de a demonstra publicului și autorităților de reglementare că auditorii statutari și firmele de audit își îndeplinesc sarcinile la un nivel care respectă principii etice stabilite, în particular acelea de integritate și obiectivitate. Conform Directivei 2006/43/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 17 mai 2006 privind auditul statutar al conturilor anuale și al conturilor consolidate, pe lângă integritate, obiectivitate și independență, auditorii financiari ar trebui să se caracterizeze prin competența profesională și atenție cuvenită și, în plus, ar fi datori să respecte confidențialitatea privind entitatea auditată.

Când s-au stabilit aceste principii esențiale pentru profesionistul contabil în domeniul auditului, interesul public se afla în prim plan,acest lucru fiind amintit adeseori în prevederile legislației europene.

5.4. Competența profesională

În Uniunea Europeană competența profesională conține prevederile Directivei 2006/43/CE referitoare la accesul la profesie, formarea continuă a auditorilor și autorizarea auditorilor statutari din alte state membre. Pentru a putea fi autorizați într-un stat membru acele personae fizice sau juridice trebuie să aibă o reputație bună și credibilitatea auditorului statutar sa fie respectată conform legislației europene. În plus, o persoană fizică poate fi autorizată să efectueze un audit statutar numai după ce a atins un nivel de admitere la universitate sau un nivel echivalent, apoi a urmat un curs de instruire teoretică, a efectuat un stagiu de pregatire practică și a promovat un examen de competență profesională la îcheierea cursurilor universitare sau de nivel echivalent, organizat sau recunoscut de statul membru în cauză.

Tot pentru a fi autorizat de asemenea, mai este prevăzut și un stagiu de pregătire practică de cel puțin trei ani, dintre care cel puțin doi ani să se desfășoare pe lângă un auditor statutar sau o firmă de audit autorizată în orice stat membru. Prin excepție de la prevederea referitoare la pregatirea teoretică, pot fi autorizate și persoanele care au fost angajate timp de 15 ani în activități profesionale care le-au permis să dobândească suficientă experiență în domeniile financiar, juridic și contabil și au promovat examenul de competență profesională menționat sau persoanele care au o experiență profesională relevantă de 7 ani, au efectuat stagiul de pregătire practică și au promovat examenul de competență profesională.

Cap VI. Studiu de caz privind auditul financiar exercitat de

Curtea de Conturi a României la Unitatea administrativ

teritorială oraș Nucet

În tema aleasă, consider că auditorul exprimă o opinie fără rezerve deoarece informațiile financiare analizate îndeplinesc următoarele condiții:

sunt în concordanță cu prevederile, normele și standardele prin care au fost definite;

îndeplinesc criteriul de sinceritate în sensul că toate operațiunile au fost corect înregistrate în diferitele evidențe ( operativă, financiar contabilă etc.) și au fost preluate în această calitate în situațiile de sinteză;

exprimă imaginea fidelă, clară și completă a patrimoniului, a situației financiare și a rezultatului exercițiului.

Consider că auditorii externi exercită independent profesia de audit financiar, integritatea, obiectivitatea și independența profesională nu sunt afectate deoarece auditorii publici externi exercită profesia cu respectarea prevederilor legale și a codului de conduit etică și profesională.

Misiunea de audit financiar a fost efectuată astfel încât să se obțină o asigurare rezonabilă privind existența sau absența unorerori/abateri semnificative în activitatea desfășurată de entitate și reflectată în situașiile financiare.

Prin independența sa consider că auditorii respect și aplică codul privind conduit etică și profesională din domeniul auditului financiar și apreciază că obiectivele urmărite vizează desfăsurarea activității la cele mai înalte stansarde de professionalism, pentru atingerea celui mai ridicat nivel de performanță și pentru a îndeplini cerințele interesului public.

În aplicarea codului privind conduita etică și profesională auditorii oferă informații corecte și credibile pe care le pun la dispoziția entității fiind identificate cu claritatea de auditor financiar la cele mai înalte standard îndeplinind astfel cele patru obiective de bază și anume: credibilitatea, profesionalismul, calitatea serviciilor și încrederea.

În opinia mea consider că în acest studiu de caz exercitat la Unitatea administrativ teritorială oraș Nucet sunt îndeplinite principiile fundamentale și anume:

competența profesională – deoarece auditorii își îndeplinesc atribuțiile la cele mai înalte standard, aplicând cunoștințele, aptitudinile și experiența dobândită;

confidențialitatea – datorită faptului că auditorii respect clauza de confidențialitate în legătură cu faptele, informațiile sau documentele despre care au luat la cunoștință;

obiectivitatea – în misiunea de audit auditorii sunt imparțiali și nu permit ca raționamentul professional să fie influențat de prejudecăți, conflicte de interese sau alte influențe nedorite.

Cap VII Anexe

Raportul de audit financiar la Unitatea administrativ teritorială oraș Nucet.

CURTEA DE CONTURI A ROMÂNIEI

CAMERA DE CONTURI BIHOR

CURTEA DE CONTURI A ROMÂNIEI

CAMERA DE CONTURI BIHOR

RAPORT DE AUDIT FINANCIAR

Nucet, 10.05.2013

Subsemnații Ani Marius și Stoia Florica având funcția de auditori publici externi în cadrul Camerei de Conturi Bihor, în temeiul Legii nr. 94/1992 privind organizarea și funcționarea Curții de Conturi, republicată și a delegațiilor nr. 916/03.04.2013 și nr.915/03.04.2013, am efectuat în perioada 03 aprilie -10 mai 2013,auditul financiar asupra contul de execuție bugetară la Unitatea administrativ – teritorială Oraș Nucet cu sediul în Nucet, str. Republicii nr. 1, cod fiscal 4687200, telefon 0259/339422,[anonimizat].

În exercițiul bugetar supus auditării și în timpul misiunii de audit financiar, conducerea executivă a entității auditate a fost asigurată de:

Sîrghie Costel-Nelu- primar ,

Aron Rodica – șef birou financiar-contabil

Misiunea de audit financiar a fost efectuată în conformitate cu standardele proprii de audit ale Curții de Conturi, elaborate în baza standardelor internaționale de audit ale Organizației Internaționale a Instituțiilor Supreme de Audit ( INTOSAI), a Liniilor Directoare Europene de Implementare a Standardelor de Audit INTOSAI.

1.Responsabilitatea auditorilor publici externi este aceea de a planifica și efectua auditul financiar astfel încât să se obțină o asigurare rezonabilă privind existența sau absența unor erori/abateri semnificative în activitatea desfășurată de entitate și reflectată în situațiile financiare.

Responsabilitatea auditorilor publici externi cu privire la efectuarea misiunii de audit este prevăzută de pct. 258 din Regulamentul privind organizarea și desfășurarea activităților specifice Curții de Conturi, precum și valorificarea actelor rezultate din aceste activități.

În vederea obținerii unei asigurări rezonabile privind existența sau absența unor erori/abateri semnificative în situațiile financiare ale entității, planificarea și efectuarea auditului financiar s-a realizat conform standardelor de audit ale Curții de Conturi și a obiectivului general al auditului financiar, prevăzut la pct. 255 din regulamentul mai sus menționat.

2.Responsabilitatea conducerii entității auditate este reglementată prin acte nornative și prevăzută la pct. 257 din Regulamentul privind organizarea și desfășurarea activităților specifice Curții de Conturi, precum și valorificarea actelor rezultate din aceste activități.

3.Situațiile financiare auditate

Au fost auditate situațiile financiare întocmite la 31 decembrie 2012 care cuprind: bilanțul contabil, contul de rezultat patrimonial, contul de execuție bugetară, situația fluxurilor de trezorerie, situația modificărilor în structura activelor/capitalurilor, anexele la situațiile financiare ( politici contabile și note explicative ), conturile de execuție bugetară. Închiderea exercițiului bugetar al anului 2012, întocmirea și depunerea situațiilor financiare respectă prevederile Ordinului MFP nr. 1720 din 31 decembrie 2012 pentru aprobarea Normelor metodologice privind încheierea exercițiului bugetar pe anul 2012.

4.Obiectivele auditului financiar

Obiectivul general al auditului financiar este acela de a obține asigurarea că:

– modul de administrare a patrimoniului public și privat al statului și al unității administrativ-teritoriale și execuția bugetului de venituri și cheltuieli, sunt în concordanță cu scopul, obiectivele și atribuțiile prevăzute în actele normative prin care a fost înființată entitatea verificată și respectă principiile legalității, regularității, economicității, eficienței și eficacității;

– situațiile financiare auditate, sunt întocmite în conformitate cu cadrul de raportare financiară și dacă respectă principiile legalității și regularității și oferă o imagine fidelă a poziției financiare, a performanței financiare și a celorlalte informații referitoare la activitatea desfășurată de entitatea.

Obiectivele specifice al auditului financiar sunt prevăzute de pct. 259 din Regulamentul privind organizarea și desfășurarea activităților specifice Curții de Conturi, precum și valorificarea actelor rezultate din aceste activități.

5.Prezentarea generală a entității auditate și a cadrului legal aplicabil acesteia

5.1Contextul instituțional, descrierea activității, a scopului, obiectivelor și atribuțiilor prevăzute în actele normative

Administrația publică în unitățile administrativ-teritoriale se organizează și funcționează în temeiul principiilor descentralizării și autonomiei locale. Prin autonomie locală se înțelege dreptul și capacitatea efectivă a autorităților administrației publice locale de a soluționa și de a gestiona, în numele și în interesul colectivităților locale pe care le reprezintă, treburile publice, în condițiile legii.

Autonomia locală este numai administrativă și financiară, fiind exercitată pe baza și în limitele prevăzute de lege și privește organizarea, funcționarea, competențele și atribuțiile, precum și gestionarea resurselor care, potrivit legii, aparțin comunei, orașului, municipiului sau județului, după caz.

Comunele au dreptul la resurse financiare proprii, pe care autoritățile administrației publice locale le stabilesc, le administrează și le utilizează pentru îndeplinirea competențelor și atribuțiilor ce le revin, în condițiile legii.

Autoritățile administrației publice locale administrează sau dispun de resursele financiare, precum și de bunurile proprietate publică sau privată ale comunelor în conformitate cu principiul autonomiei locale.

Controlul administrativ și controlul financiar al activității autorităților administrației publice locale se exercită în limitele și în condițiile prevăzute de lege.

Unitățile administrativ-teritoriale sunt persoane juridice de drept public, cu capacitate juridică deplină și patrimoniu propriu. Acestea sunt subiecte juridice de drept fiscal, titulare ale codului de înregistrare fiscală și ale conturilor deschise la unitățile teritoriale de trezorerie, precum și la unitățile bancare.

Unitățile administrativ-teritoriale sunt titulare ale drepturilor și obligațiilor ce decurg din contractele privind administrarea bunurilor care aparțin domeniului public și privat în care acestea sunt parte, precum și din raporturile cu alte persoane fizice sau juridice, în condițiile legii.

Autoritățile administrației publice prin care se realizează autonomia locală în comune, orașe și municipii sunt consiliile locale, ca autorități deliberative, și primarii, ca autorități executive.

Consiliul local are inițiativă și hotărăște, în condițiile legii, în toate problemele de interes local, cu excepția celor care sunt date prin lege în competența altor autorități ale administrației publice locale sau centrale.

Primarul îndeplinește o funcție de autoritate publică.

Pentru punerea în aplicare a activităților date în competența sa prin actele normative primarul beneficiază de un aparat de specialitate, pe care îl conduce.

Aparatul de specialitate al primarului este structurat pe compartimente funcționale, în condițiile legii. Compartimentele funcționale ale acestuia sunt încadrate cu funcționari publici și personal contractual.

Cadrul legal care reglementează funcționarea entității

Activitatea autorităților publice locale este reglementată prin:

-Legea nr. 215 din 23 aprilie 2001 administrației publice locale

-Legea nr. 273 din 29 iunie 2006 privind finanțele publice locale

Cele mai importante reglementări cu privire la administrația publică locală sunt: Legea nr. 215/2001 a administrației publice locale și Legea 738/2001 privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului 74/2001 pentru completarea articolului 152 din Legea administrației publice locale 215/2001.

5.2.Descrierea activității, a scopului, obiectivelor și atribuțiilor prevăzute în actele normative de înființare ale entității auditate, modul de organizare și funcționare al acesteia, precizarea bugetului total alocat entității auditate, precum și a cheltuielilor aferente perioadei auditate

Autoritățile administrației publice locale au următoarele competențe și responsabilități în ceea ce privește finanțele publice locale:

a) elaborarea și aprobarea bugetelor locale, în condiții de echilibru bugetar, la termenele și potrivit prevederilor stabilite prin prezenta lege;

b) stabilirea, constatarea, controlul, urmărirea și încasarea impozitelor și taxelor locale, precum și a oricăror alte venituri ale unităților administrativ-teritoriale, prin compartimente proprii de specialitate, în condițiile legii;

c) urmărirea și raportarea execuției bugetelor locale, precum și rectificarea acestora, pe parcursul anului bugetar, în condiții de echilibru bugetar;

d) stabilirea și urmărirea modului de prestare a activităților din domeniul serviciilor publice de interes local, inclusiv opțiunea trecerii sau nu a acestor servicii în răspunderea unor operatori economici specializați ori servicii publice de interes local, urmărindu-se eficientizarea acestora în beneficiul colectivităților locale;

e) administrarea eficientă a bunurilor din proprietatea publică și privată a unităților administrativ-teritoriale;

f) contractarea directă de împrumuturi interne și externe, pe termen scurt, mediu și lung, și urmărirea achitării la scadență a obligațiilor de plată rezultate din acestea;

g) garantarea de împrumuturi interne și externe, pe termen scurt, mediu și lung, și urmărirea achitării la scadență a obligațiilor de plată rezultate din împrumuturile respective de către beneficiari;

h) administrarea fondurilor publice locale pe parcursul execuției bugetare, în condiții de eficiență;

i) stabilirea opțiunilor și a priorităților în aprobarea și în efectuarea cheltuielilor publice locale;

j) elaborarea, aprobarea, modificarea și urmărirea realizării programelor de dezvoltare în perspectivă a unităților administrativ-teritoriale ca bază a gestionării bugetelor locale anuale;

k) îndeplinirea și a altor atribuții, competențe și responsabilități prevăzute de dispozițile legale.

Fundamentarea, dimensionarea și repartizarea cheltuielilor bugetelor locale pe destinații, respectiv pe acțiuni, activități, programe, proiecte, obiective, se efectuează în concordanță cu atribuțiile ce revin autorităților administrației publice locale, cu prioritățile stabilite de acestea, în vederea funcționării lor și în interesul colectivităților locale respective. Fundamentarea și aprobarea cheltuielilor bugetelor locale se efectuează în strictă corelare cu posibilitățile reale de încasare a veniturilor bugetelor locale, estimate a se realiza.

Factorii interni care influențează realizarea obiectivelor entității sunt sistemul de management, sistemele de control intern, nivelul de pregătire profesională al angajaților.

Cei mai importanți factori interni care influențează activitatea unității sunt nevoile de finanțare, structura activităților, structura personalului pe categorii.

Acești factori includ planurile anuale ale entității auditate, informațiile ce se referă la sistemul de management, sistemul contabil și de control intern și operațiunile economico-financiare efectuate de entitate, rapoartele precedente de audit intern și extern, precum și gradul de utilizare al sistemului informatic și celorlalte elemente de logistică specifice,

Factorii externi sunt în principal legislația aplicabilă domeniului de activitate, mediul economic și starea financiară, volumul fondurilor alocate din bugetul de stat.

Un factor de semnificativă influență a fost aplicarea politicii de salarizare, respectiv aplicarea prevederilor Legii nr. 284 și 285/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice.

Structura organizatorică a entității

Entitatea publică este finanțată din venituri proprii ale bugetului local (impozite și taxe locale), sume alocate din bugetul de stat (sume defalcate din TVA, subvenții).

Compartimentele de specialitate din cadrul primăriei sunt:

compartimentul contabilitate, impozite si taxe, control comercial, gestiune.

Compartimentul resurse umane.

Compartimentul urbanism si amenajare teritoriala, integrare europeane si

achizitii publice

compartimentul asistenta sociala;

compartimentul administrativ și PSI;

În anul 2012 entitatea a funcționat cu un număr de 21 persoane, din care 11 funcționari publici și 10 contractuali.

În perioada auditată conducerea entității a fost asigurată de:

Primar: Ing.Sirghie Costel-Nelu

Sef birou: Ec.Aron Rodica .

Organigrama și statul de funcții sunt prezentate ca anexe în dosarul permanent.

Structura organizatorică a entității cuprinde atât compartimentele necesare asigurării activităților specifice cât și pe cele de susținere logistică a acestora.

Mecanismul de raportare al entității este realizat prin informări periodice și întocmirea situațiilor financiare trimestriale și anuale.

Controlul intern este organizat în temeiul prevederilor Ordonanței Guvernului nr. 119/1999 privind controlul intern și controlul financiar preventiv cu modificările și completările ulterioare.

La nivelul unității nu există compartiment de audit intern, iar controlul intern se exercită prin controlul financiar preventiv propriu, controlul gestionar și alte forme de control intern.

5.3.Indicatorii care caracterizează activitatea proprie a entității

Situațiile financiare întocmite la 31.12.2012 au respectat formularistica prevăzută prin Normele metodologice privind întocmirea și depunerea situațiilor financiare ale instituțiilor publice la 31 decembrie 2012.

Entitatea a aplicat metoda de amortizare liniară, conform prevederilor Legii nr.15/1994, actualizată.

Situația evoluției patrimoniului public și privat al unității administrativ – teritoriale, cuprinzând principalele elemente patrimoniale, pentru anul 2012 se prezintă astfel:

Conform bugetului de venituri și cheltuieli definitiv aprobat, veniturile totale prevăzute sunt în sumă de 5.413.330 lei, față de care încasările realizate sunt de 3.437.066 lei, având un grad de realizare de 63,49 %:

Lei

Gradul de dependență al bugetului local față de bugetul de stat pe anul 2012 este de 47,33%. Sursele primite de la bugetul de stat (defalcate din taxa pe valoarea adăugată, sume alocate din cotele defalcate din impozitul pe venit pentru echilibrarea bugetelor locale, subvenții) sunt în sumă totală de 1.626.788 lei.

Veniturile proprii prevăzute pe anul 2012 sunt în sumă de 1.819.000 lei, față de care încasările realizate sunt în sumă de 1.324.328 lei cu un grad de realizare de 72,81%:

lei

Cea mai mare pondere în total venituri proprii încasate o reprezintă încasarea veniturilor din „ Impozitul pe mijloace de transport persoane fizice” respectiv de 106,31 % din totalul veniturilor proprii.

Plățile efectuate în anul 2012 sunt de 3.437.048 lei, fiind la mai mari decăt cheltuielile efective în sumă de 3.290.182 lei

Cheltuielile și plățile efectuate în anul 2012 precum și ponderea lor în total prezentate sintetic sunt :

Influența cheltuielilor de personal asupra volumului total al cheltuielilor, prin calculul indicatorului numit rigiditatea cheltuielilor, determinat ca raport procentual între plățile aferente cheltuielilor de personal și total plăți este de 43,64%.

În sinteză, execuția bugetului de venituri și cheltuieli pe anul 2012

Excedentul (deficitul) secțiunilor de funcționare și dezvoltare – diferența dintre veniturile încasate și suma plăților efectuate și a plăților restante:

Ponderea plăților din secțiunea de funcționare în total plăți este de 94,98%, iar ponderea plăților din secțiunea de dezvoltare în total plăți este de 5,02%.

5.4.Modul de organizare a sistemului contabil

Contabilitatea entității audiate se realizează informatic.

Potrivit prevederilor art. 20 și 21 din Legea contabilității nr. 82/1991 republicată și a prevederilor Ordinului Ministerului Finanțelor Publice nr. 1917/2005 pentru aprobarea normelor metodologice privind organizarea și conducerea contabilității instituțiilor publice, planul de conturi pentru instituțiile publice, registrele de contabilitate obligatorii sunt: registrul-jurnal, registrul-inventar și cartea mare. Aceste registre se utilizează în strictă concordanță cu destinația acestora și se prezintă în mod ordonat și astfel completate încât să permită, în orice moment, identificarea și controlul operațiunilor contabile efectuate.

Conform prevederilor Legii contabilității nr. 82/1991 republicată și a Ordinului Ministerului Finanțelor Publice nr. 1917/2005, contabilitatea cheltuielilor a fost ținută pe feluri de cheltuieli, după natura sau destinația lor, iar contabilitatea veniturilor pe feluri de venituri, după natura sau sursa lor utilizând conturi sintetice.

Obligațiile de plată înscrise în evidența contabilă sunt în concordanță cu prevederile bugetare și conform clasificației bugetare aprobate.

Angajarea cheltuielilor s-a făcut în limita creditelor bugetare și strict legate de activitatea instituției.

În conformitate cu prevederile Normelor Metodologice aprobate prin Ordinul Ministrului Finanțelor Publice nr. 1792/2002 privind angajarea, lichidarea, ordonanțarea și plata cheltuielilor instituțiilor publice precum și organizarea, evidența și raportarea angajamentelor bugetare și legale, a fost organizată și condusă evidența angajamentelor legale și bugetare. Evidența angajamentelor legale și bugetare asigură informații, pentru fiecare subdiviziune a bugetului aprobat, cu privire la angajamentele legale anuale, creditele bugetare utilizate și cele rămase disponibile la un moment dat.

Pentru evaluarea sistemului contabil al entității audiate s-a solicitat, completarea machetei nr.2 – Chestionarul pentru evaluarea sistemului contabil.

Din datele înscrise în macheta nr.2 rezultă următoarele:

– evidența contabilă este condusă potrivit Legii nr. 82/2001 cu aplicarea monografiei contabile aprobată prin O.M.F.P. nr. 1917 din 12 decembrie 2005 pentru aprobarea Normelor metodologice privind organizarea și conducerea contabilității instituțiilor publice, Planul de conturi pentru instituțiile publice și instrucțiunile de aplicare a acestuia,

– registrele contabile întocmite de instituție sunt Registru-jurnal și Registrul inventar,

– contabilitatea instituției asigură înregistrarea plăților de casă și a cheltuielilor efective pe structura clasificației bugetare, conform bugetului aprobat și a prevederilor art. 17 alin (1) din Legea contabilității nr.82/1991, republicată,

– contabilitatea entității asigură înregistrarea operațiunilor privind drepturile constatate, veniturile încasate și cheltuielile efectuate,

– contabilitatea veniturilor se ține pe feluri de venituri într-un singur cont iar cea a cheltuielilor se ține pe feluri de cheltuieli, după natura sau destinația lor,

– sunt aplicate și respectate prevederile Legii nr.1792/2002 pentru aprobarea Normelor metodologice privind angajarea, lichidarea, ordonanțarea și plata cheltuielilor instituțiilor publice, precum și organizarea, evidența și raportarea angajamentelor bugetare și legale,

– sunt supuse controlului financiar preventiv toate operațiunile patrimoniale efectuate, prin respectarea prevederilor O.G. nr.119/1999 privind auditul public intern și controlul financiar preventive cu modificările și completările ulterioare.

Prin fișa postului sunt stabilite atribuțiile fiecărei persoane, fișe aprobate prin decizii emise de directorul executiv al instituției, transmise și semnate de luare la cunoștință de către salariați. Persoanele din cadrul compartimentelor au o stabilitate în cadrul entității și o pregătire adecvată.

5.5.Modul de organizare și implementare a sistemului de control intern

În baza prevederilor art. 2 din O.M.F.P. nr. 946/2005, conducătorii instituțiilor publice trebuie să-și stabilească obiectivele, acțiunile, responsabilitățile, termenele, precum și alte componente ale măsurilor respective în programe de dezvoltare a sistemelor de control managerial, elaborate la nivelul fiecărei entități publice.

Din analiza stadiului de implementare a controlului intern la nivelul U.A.T.C Nucet, a rezultat faptul că acesta nu a fost organizat și exercitat în anul 2012 în conformitate cu prevederile O.M.F.P. nr. 946/14.07.2005 pentru aprobarea Codului controlului intern, cuprinzând standardele de management/control intern la entitățile publice și pentru dezvoltarea sistemelor de control managerial.Astfel, cu ocazia auditului efectuat s-a constatat faptul că nu au fost luate măsurile necesare pentru elaborarea și dezvoltarea sistemelor de control intern și managerial, inclusiv a tuturor procedurilor, formalizate pe activități, respectiv ordonatorul de credite nu a dispus constituirea comisiei de monitorizare, coordonare și îndrumare metodologică a dezvoltării sistemului de control managerial, până la data controlului.

Din verificarea documentelor prezentate de conducerea unității administrativ – teritoriale auditate s-a constatat că până la finele anului 2012:

– nu au fost elaborate și aprobate programe de dezvoltare a sistemelor de control managerial pe compartimentele existente în entitate;

– neelaborarea procedurilor operaționale de lucru pe activități;

– nu există o monitorizare și evaluare sistematică a riscurilor și nu este condus Registrul riscurilor;

– nu a fost elaborată o procedură privind managementul riscurilor la nivelul entității;

– nu a fost întocmită nici lista cu activitățile care se desfășoară în cadrul entității și nu au fost elaborate în scris procedurile de urmat pentru aceste activități;

– nu au fost implementate controale de prevenire și detectare a fraudelor;

Privind angajarea, lichidarea, ordonanțarea și plata cheltuielilor instituțiilor publice conform Ordinului M.P.F. nr. 1792/2002 entitatea a stabilit persoanele împuternicite să efectueze operațiunile legate de angajarea, lichidarea, ordonanțarea și plata cheltuielilor. Deasemenea evidența și raportarea acestor operațiuni este realizată informatic.

Controlul intern se desfășoară prin persoana cu atribuții de control intern, potrivit sarcinilor de serviciu, cuprinse în fișa postului, fiind organizat în temeiul prevederilor Ordonanței Guvernului nr. 119/1999 privind controlul intern și controlul financiar preventiv cu modificările și completările.

La nivelul unității auditate, controlul intern se exercită prin următoarele forme de control: controlul ierarhic, controlul financiar preventiv propriu, controlul gestionar, controlul reciproc și autocontrolul.

Entitatea, nu are organizat serviciul de audit intern.

5.6.Evaluarea riscurilor s-a efectuat având în vedere faptul că auditul financiar oferă o asigurare rezonabilă, dar nu și absolută asupra existenței sau absenței unor erori/abateri semnificative în activitatea desfășurată de entitate și reflectată în situațiile financiare.

Având în vedere erorile/abaterile constatate cu ocazia verificărilor efectuate în anii precedenți, punctele slabe identificate în urma evaluării sistemului de control intern și pe baza raționamentul profesional, nivelul riscului inerent și a riscului de control s-a apreciat, în faza de planificare, ca fiind unul de nivel mediu pentru fiecare categorie de operațiuni selectată în vederea auditării, respectiv: venituri, cheltuieli de personal, cheltuieli cu bunuri și servicii, cheltuieli de capital, transferuri, cheltuieli cu asistența socială, active fixe.

Întrucât riscul de control și riscul inerent au fost evaluate ca fiind de nivel mediu, nivelul riscului de nedetectare pe care auditorii îl pot accepta este tot mediu.

Sistemul de control intern nu a fost proiectat corespunzător, calificativul acordat sistemului de control intern este satisfăcător, s-au identificat deficiențe, astfel încât gradul de încredere este scăzut.

6.Metodologia de audit aplicată pe parcursul desfășurării misiunii de audit financiar

6.1.Stabilirea pragului de semnificație (nivelul materialității)

Pentru a stabili pragul de semnificație prin valoare auditorii au determinat nivelul cel mai mare al erorilor pe care le pot accepta din cadrul contului de execuție și a bilanțului contabil pe anul 2012, luând în considerare cel mai important element din cadrul situațiilor financiare întocmite pentru anul 2012, cheltuielile ( plățile nete ).

Pragul de semnificație, exprimat sub forma unei valori numerice, s-a stabilit prin aplicarea procentului de 1% la valoarea totală a plăților nete, respectiv de 34.370 lei și exprimă nivelul maxim admisibil de eroare acceptată pentru a decide dacă contul de execuție este corect sau nu.

Determinarea pragului de semnificație din punct de vedere al naturii sale este importantă pentru analiza cauzelor care au generat informații semnificative și pentru a utiliza cele mai eficiente probe de audit.

Pragul de semnificație s-a evaluat atât prin prisma naturii și valorii erorilor sau inexactităților descoperite, dar și în funcție de contextul generării acestor erori.

6.2Existența unor dificultăți tehnice și procedurale

Auditorii publici externi nu s-au confruntat cu dificultăți tehnice și procedurale pe parcursul misiuni de audit. În derularea activității nu au fost probleme privind prezentarea documentelor justificative, ori lipsa unei colaborări din partea conducerii și salariaților unității auditate.

6.3.Categoriile de operațiuni economice auditate și procedurile de audit utilizate

Categoriile de operațiuni economice auditate au fost identificate astfel încât să se poată obține probe de audit relevante, pe baza cărora să fie exprimată opinia de audit cu privire la situațiile financiare pe anul 2012.

Probele de audit reprezintă totalitatea informațiilor utilizate de auditori pentru emiterea unei concluzii pe care este bazată opinia de audit, și includ toate informațiile conținute în evidențele contabile care stau la baza situațiilor financiare și a altor informații.

Conducerea este responsabilă de întocmirea situațiilor financiare pe baza evidențelor contabile ale entității. Auditorii obțin unele probe de audit testând evidențele contabile, de exemplu, prin intermediul analizei și reviziei, reefectuând procedurile urmate în procesul de raportare financiară.

La determinarea categoriilor de operațiuni economice auditorii publici externi au în vedere: specificul entității auditate, cerințele de înregistrare contabilă și de raportare financiară ale entității auditate, operațiunile semnificative din punct de vedere valoric, rezultatele evaluării riscului asociat diferitelor tipuri de operațiuni.

În urma analizei efectuate și pe baza raționamentului profesional, au fost selectate următoarele categorii de operațiuni: venituri fiscale și nefiscale, cheltuieli de personal, cheltuieli cu bunurile și serviciile reprezentând reparații curente, alte cheltuieli cu bunuri și servicii (20.02, 20.01.30, 20.03.30), cheltuielile cu asistența socială și cheltuielile de capital.

În modul de abordare a auditului auditorii publici externi au avut în vedere procedurile care vor fi utilizate, respectiv: teste ale controalelor (abordare pe bază de sistem), a procedurilor de fond (abordare bazată pe proceduri de fond – teste de detaliu și proceduri analitice). De asemenea auditorii publici externi au avut în vedere identificarea și analiza zonelor de risc ce au incidență semnificativă asupra activității entității și implicit asupra situațiilor financiare auditate.

Auditorii au urmărit îmbunătățirea eficienței auditului prin stratificarea populației în subpopulații distincte. Obiectivul stratificării este acela de a reduce variabilitatea elementelor din fiecare strat și, în consecință, să permită o reducere a dimensiunii eșantionului fără o creștere proporțională a riscului de eșantionare.

Au fost utilizate proceduri de audit, respectiv teste de control, proceduri analitice, teste de detaliu obținute prin diverse tehnici ca: intervievarea, confirmarea, recalcularea, observarea și teste directe de fond.

În scopul atingerii obiectivelor, auditorii au procedat la testarea aserțiunilor specifice pentru fiecare categorie de operațiuni, respectiv: acuratețea, evaluarea, exhaustivitatea, existența, prezentarea, proprietatea, realitatea, regularitatea.

Au fost obținute, examinate și evaluate probele de audit care susțin constatările înscrise în raportul de audit financiar.

Activitatea desfășurată de auditori în scopul formării unei opinii s-a bazat pe raționamentul profesional, în special în ceea ce privește strângerea probelor de audit, în deciderea naturii, duratei și a întinderii procedurilor de audit și conturarea unor concluzii bazate pe probele de audit strânse.

7.Sinteza constatărilor și concluziilor în urma desfășurării auditului financiar

7.1. Ca urmare a auditului efectuat, s-au constatat abateri de la legalitate și regularitate, prezentate detaliat în procesul verbal de constatare, anexă la raportul de audit financiar. În sinteză, constatările rezultate în urma misiunii de audit efectuate, sunt următoarele:

Exactitatea și realitatea datelor reflectate în situațiile financiare

1..1. Denaturarea bilanțului contabil prin neînregistrarea unor cheltuieli anuale și prin înregistrări efectuate eronat

Din verificarea respectării prevederilor legale referitoare la întocmirea bilanțului contabil s-a constatat că datele înscrise în bilanțul contabil au fost denaturate prin înregistrări contabile eronate, precum și prin neînregistrarea unor cheltuieli aferente exercițiului bugetar, operațiuni care au influențat posturile de bilanț, atât de activ cât și de pasiv și conturile contabile din balanța întocmită la 31.12.2011, astfel: soldul creditor al contului 103 "Fondul bunurilor care alcătuiesc domeniul public al unităților administrativ-teritoriale" este de 41.364.052,52 lei iar soldul debitor al terenurilor și construcțiilor este de 20.076.610,70 lei, solduri evidențiate în balanța de verificare. Cu diferența de 21.287.441,82 lei este mai mare patrimoniul public, fără corespondent în activele fixe deținute de primărie.

Această diferență se datorează faptului că obiectivele de investiții finalizate și recepționate și care fac parte din domeniului public nu au fost înregistrate corect (a fost efectuată înregistrarea 2131 „echipamente tehnologice(masini utilaje si instalatii)” = 231 „active fixe corporale în curs de execuție” respectiv 2133”mijloace de transport”=231„active fixe corporale în curs de execuție” și nu înregistrările 212 „construcții = 103 „fondul bunurilor care alcătuiesc domeniul public al unităților administrativ-teritoriale”.

– înregistrări eronate în contul 628„Alte chelt. cu serviciile executate de terți” – cu factura nr. 302/03.03.2012 de la SC Electro SRL Oradea s-a achiziționat un activ fix respectiv un sistem de supraveghere video cu o valoare de intrare de 3.750 lei înregistrat eronat pe cheltuieli curente în loc de contul 2131„Instalații tehnologice(masini,utilaje și instalații de lucru).

Valoarea estimativă a abaterii este de 21.291.191,82 lei, sumă cu care au fost denaturate informațiile

7.2.Sistemul de control intern

7.2.1.Implementarea parțială a sistemelor de management și control intern

S-a constatat neorganizarea și neimplementarea sistemelor de management și control intern. Din analiza stadiului de implementare a controlului intern a rezultat faptul că acesta nu a fost organizat și exercitat în conformitate cu prevederile O.M.F.P. nr. 946/14.07.2005 pentru aprobarea Codului controlului intern, cuprinzând standardele de management/control intern la entitățile publice și pentru dezvoltarea sistemelor de control managerial.

Cauzele și împrejurările care au condus la deficiențele mai sus prezentate, sunt abordarea cu superficialitate a acestui segment de activitate și neaplicarea în practică a legislației în domeniu, nepreocuparea conducerii entității pentru detectarea și corectarea în timp util a erorilor și neregularităților prin stabilirea și implementarea unui sistem de control intern, asigurarea funcționării corespunzătoare a acestuia.

Valoarea operațiunilor care constituie abateri nu se poate estima.

Consecințele abaterii sunt: nedefinirea unui minim de reguli de management care trebuie urmate pentru realizarea obiectivelor, neidentificarea riscurilor în realizarea la un nivel corespunzător de calitate a obiectivelor entității, nestabilirea unor controale adecvate pentru protejarea fondurilor publice impotriva pierderilor, prevenirea și detectarea erorii, risipei, abuzului sau fraudei și asigurarea legalității, regularității activității, a economicității, eficacitații și eficienței utilizării resurselor entității.

Disfuncționalitățile în organizarea și exercitarea diferitelor forme de control intern au generat abaterile constatate și consemnate în procesul verbal de constatare.

În ceea ce privește evaluarea auditului intern, precizăm că entitatea nu are organizat compartiment de audit public intern. În anul supus auditării a fost efectuată o misiune de audit prin externalizare cu contract de prestări servicii.

Urmare evaluării sistemului de control intern auditorii apreciază că nivelul de încredere în sistemul de control intern al entității stabilit după efectuarea testelor de control, în funcție de deficiențele constatate a fost apreciat la un nivel „scăzut”.

7.3. Inventarierea și evaluarea patrimoniului public și privat al statului și al unităților administariv –teritoriale, aflat în administrarea entității auditate

7.3.1Nerespectarea normelor legale privind organizarea și efectuarea inventarierii

Conform prevederilor art. 7 din Legea contabilității nr. 82/1991, republicată, cu modificările și completările ulterioare, unitățile au obligația să efectueze inventarierea generală a elementelor de activ și de pasiv deținute la începutul activității, cel puțin o dată pe an pe parcursul funcționării lor.

In legătură cu organizarea și desfășurarea operațiunilor de inventariere s-au constatat următoarele:

– au fost supuse operațiunilor de inventariere doar obiectele de inventar, mijloacele fixe și materialele în depozit;

– nu s-au inventariat imobilizările aflate în curs de execuție prin înscrierea în listele de inventariere pentru fiecare obiect în parte, pe baza constatării la fața locului a denumirii obiectului și a valorii determinate potrivit stadiului de execuție, pe baza valorii din documentația existentă (devize), precum și în funcție de volumul lucrărilor realizate la data inventarierii;

– nu au fost cuprinse în acțiunea de inventariere creanțele și obligațiile unității administrativ-teritoriale rezultate din relațiile economice cu terții evidențiate în contabilitate la 31.12.2012(prin nesolicitarea confirmarii soldurilor de la parteneri, prin extrase de cont), respectiv: soldul contului 401 în sumă de 68.314,35 lei, soldul contului 411 în sumă de 155.495 lei, respectiv contului 464 care prezenta un sold de 612.948 lei.

Menționăm desemenea că procesul verbal întocmit nu reflectă situația constatată în urma inventarierii, nu conține constatări referitoare la comparația dintre faptic și scriptic și nici propuneri referitoare la valorificarea rezultatelor inventarierii. S-a consemnat doar că toate valorile materiale și bănești aflate în gestiunea inventariată au fost trecute în listele de inventar, în mod corect, fără omisiuni.

În concluzie, inventarierea s-a efectuat parțial, respectiv nu s-au inventariat toate bunurile din patrimoniul unității administrativ – teritoriale, nici volumul real al creanțelor și obligațiilor unității rezultate din relațiile economice cu terții, nici cel al creanțelor bugetare.

7.3.2. Nerespectarea termenului legal pentru reevaluarea activelor fixe corporale de natura construcțiilor și terenurilor, aflate în patrimoniul entității

Din auditarea datelor înregistrate în contabilitate și în situațiile financiare întocmite pentru anul 2012, respectiv în balanța de verificare, contul de rezultat patrimonial și în contul de execuție prin tehnici de audit de observare, inspecție și investigare, s-au constatat erori și neconcordanțe care au denaturat realitatea datelor cuprinse în contul de execuție și anexele acestuia, precum și în bilanțul contabil încheiat la 31 decembrie 2012.Astfel, s-a constatat că pînă la data de 31.12.2012 U.A.T.O Nucet nu a efectuat reevaluarea activelor fixe corporale aflate în patrimoniu deși instituția avea această obligație, începând cu data de 01.01.2008, potrivit prevederilor legale. Deasemenea instituția nu a calculat și înregistrat amortizarea anuală a activelor fixe amortizabile. Ultima reevaluare a acestor active aflate în domeniului public al unității administrativ teritoriale s-a efectuat în anul 2003. Aceste active fixe corporale de natura construcțiilor și terenurilor nu au mai fost reevaluate de la această dată deși, potrivit dispozițiilor legale, începând cu data de 01.01.2008 reevaluarea acestor bunuri se face cel puțin o dată la 3 ani.

Conform O.M.F.P nr.3471/2008 pentru aprobarea Normelor metodologice privind reevaluarea și amortizarea activelor fixe corporale aflate in patrimoniul instituției publice, cap. I Reguli generale privind reevaluarea art. 1, 3 și 11, instituția avea obligația să efectueze operațiunea de reevaluare pentru toate activele fixe corporale aflate în patrimoniu cu excepția celor nominalizate la art. 4, precum și înregistrarea rezultatelor în evidența contabilă conform anexei 2 la norme.

Consecința neefectuării reevaluării activelor fixe este neactualizarea valorii elementelor patrimoniale de natura activelor fixe corporale și nedeterminarea valorii juste a acestora la data bilanțului, nereflectarea valorii reale și neprezentarea în situațiile financiare a unei imagini fidele asupra patrimoniului

7.4. Constituirea, utilizarea și gestionarea resurselor financiare privind protecția mediului, îmbunătățirea calității condițiilor de viață și de muncă

În cursul anului 2012, entitatea nu a constituit, utilizat și gestionat resurse financiare privind protecția mediului și nici resurse financiare privind îmbunătățirea calității condițiilor de viață și de muncă.

7.5. Respectarea principiilor de economicitate, eficiență și eficacitate

Cu ocazia auditului s-a evaluat modul de respectare a principiilor economicității, eficienței și eficacității în administrarea patrimoniului public și privat al unității, precum și în utilizarea fondurilor publice, abaterile de la legalitate și regularitate constatate fiind prezentate detaliat in procesul verbal de constatare încheiat în urma acțiunii de audit.

7.6. Carențe, inadvertențe sau imperfecțiuni ale cadrului legislativ nu au fost identificate.

Nu au fost constatate carențe, inadvertențe sau imperfecțiuni

8. Constatări și concluzii ca urmare a altor acțiuni de verificare

Nu e cazul.

9.Prezentarea sintetică a constatărilor rezultate în urma acțiunilor de verificare efectuate la entitățile subordonate

În urma verificării transferurilor de fonduri publice către Școala Gimnazială nr. 1 Nucet, instituție publică din subordinea Unității Administrativ–Teritoriale Oras Nucet, au fost constatate deficiențe înscrise în Nota de constatare încheiată. Deficiențele constatate se referă la:

9.1. Nerespectarea normelor privind organizarea și efectuarea inventarierii elementelor de natura activelor, datoriilor și capitalurilor proprii.

Cauzele și împrejurările care au condus la apariția acestor deficiențe s-au datorat nerespectării dispozițiilor legale privind efectuarea inventarierii și a procedurii operaționale cu privire la efectuarea inventarierii.

Consecința economico – financiară a abaterii constatate este că situațiile financiare întocmite la sfârșitul anului, nu asigură informații certe cu privire la soldurile din contabilitate, la faptul că înregistrările au fost corect efectuate și că patrimoniul evidențiat în contabilitate este real.

10. Punctul de vedere al conducerii entității auditate cu privire la constatările rezultate în urma auditului financiar

Conform celor consemnate în nota de conciliere, conducerea entității nu a formulat puncte de vedere divergente față de cele expuse de auditorii publici externi.

11.Măsurile luate de entitate în timpul misiunii de audit financiar pentru înlăturarea deficiențelor constatate

În timpul misiunii de audit au fost aduse la cunoștința managementului entității toate abaterile de la legalitate și regularitate constatate, precum și consecințele economico-financiare ale acestora. Conducerea entității a luat măsuri operative și legale pentru remedierea unora dintre situațiile create, măsuri prezentate în mod detaliat în cadrul procesului verbal de constatare la fiecare punct în parte. 12.Concluzii generale și recomandări cu privire la măsurile ce urmează a fi luate pentru înlăturarea deficiențelor constatate

12.Concluzii generale și recomandări cu privire la măsurile ce urmează a fi luate pentru înlăturarea deficiențelor constatate

Concluzia generală rezultată din auditul financiar efectuat, este că activitatea specifică efectuată de către unitatea administrativ teritorială nu este în totalitate în concordanță cu scopul, obiectivele și atribuțiile prevăzute în actele normative prin care a fost înființată entitatea și s-a desfășurat cu respectarea, în cea mai mare parte, a principiilor legalității și regularității.

Abaterile constatate s-au datorat atât neaplicării corespunzătoare a prevederilor legale, cât și neorganizării, nefuncționării sau funcționării defectuoase a formelor de control intern.

Deficiențele privind respectarea principiilor economicității, eficienței și eficacității, se datorează volumului mare de activități, personalului insuficient în

raport cu solicitările formulate de alte instituții, persoane fizice și juridice, inexistența unui compartiment propriu de audit intern.

Situația valorică a abaterilor constatate este redată mai jos:

Urmare acestor constatări privind abaterile de la regularitate auditorii publici externi au formulat recomandări, detaliate în procesul verbal de constatare, pentru fiecare abatere constatată, care stau la baza măsurilor ce vor fi dispuse de șeful structurii care a efectuat acțiunea de audit.

13.Propuneri privind îmbunătățirea cadrului legislativ

Nu este cazul.

14.Opinia auditorilor publici externi

Am auditat contul de execuție bugetară al unității administrativ teritoriale Oras Nucet, întocmit la data de 31.12.2012 și celelalte situații financiare, respectiv bilanțul, contul de rezultat patrimonial (situația veniturilor, finanțărilor și cheltuielilor), situația fluxurilor de trezorerie, situația modificărilor în structura activelor/capitalurilor, anexe la situația financiară, care includ politici contabile și note explicative, pentru anul finalizat la data menționată mai sus. Întocmirea și prezentarea situațiilor financiare constituie o responsabilitate a conducerii entității.

Responsabilitatea noastră este de a exprima o opinie asupra acestor situații financiare în baza auditului efectuat.

Am realizat auditul în conformitate cu prevederile Regulamentului privind organizarea și desfășurarea activităților specifice Curții de Conturi, precum și valorificarea actelor rezultate din aceste activități, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 832 din 13 decembrie 2010, precum și cu standardele proprii ale Curții de Conturi, adoptate pe baza standardelor de audit internaționale general acceptate.Aceste standarde ne cer să planificăm și să desfășurăm auditul cu scopul de a obține asigurarea rezonabilă că situațiile financiare nu prezintă erori materiale.

Auditul constă în efectuarea unor proceduri pentru obținerea probelor de audit cu privire la informațiile prezentate în situațiile financiare. Procedurile selectate depind de raționamentul profesional al auditorilor, incluzând evaluarea riscurilor de denaturare semnificativă a situațiilor financiare, datorate fraudei sau erorii. În evaluarea acestor riscuri, auditorii au luat în considerare elementele controlului intern, care influențează întocmirea și prezentarea fidelă a situațiilor financiare ale entității, pentru a stabili procedurile de audit corespunzătoare circumstanțelor existente. Auditul include de asemenea, evaluarea gradului de adecvare a politicilor contabile elaborate de către conducere precum și evaluarea prezentării situațiilor financiare luate în ansamblul lor.Avem convingerea că auditul efectuat oferă o bază rezonabilă pentru formularea opiniei de audit.

Având în vedere cele prezentate mai sus, cu excepția erorilor consemnate în procesul verbal de constatare – anexă la prezentul raport de audit financiar, am constatat că:

a.) modul de administrare a patrimoniului public și privat al statului și al unităților administrativ-teritoriale, precum și execuția bugetelor de venituri și cheltuieli de către entitatea verificată sunt în concordanță cu scopul, obiectivele și atribuțiile prevăzute în actele normative prin care a fost înființată entitatea verificată însă nu respectă principiile legalității, regularității, eficienței, eficacității și economicității;

b.) situațiile financiare auditate sunt întocmite în conformitate cu cadrul de raportare financiară aplicabil în România însă nu respectă în totalitate principiile legalității și regularității și nu oferă o imagine reală și fidelă a operațiunilor economice efectuate de către entitate, a poziției financiare, a performanței și modificărilor poziției financiare ale acesteia.

c) Valoarea cumulată a erorilor/abaterilor de la legalitate și regularitate constatate sunt de 21.291.191,82 lei . Aceste erori sunt materiale prin valoare, context și prin natură fiind situate peste pragul de semnificație de de 34.370 lei.

d)erorile consemnate reprezintă abateri de la legalitate și regularitate, care depășesc nivelul materialității prin natura lor.

În consecință, conform prevederilor art. 349 din Regulamentul privind organizarea și desfășurarea activităților specifice Curții de Conturi, precum și valorificarea actelor rezultate din aceste activități, opinia pe care o exprimăm este ADVERSĂ.

Prezentul raport de audit financiar, care conține împreună cu anexele sale un nr. de 26 pagini, a fost întocmit în 2 exemplare și a fost înregistrat sub nr. 1126 din 10.05.2013 la entitatea auditată, iar în registrul unic de control la poziția nr. 18.

Un exemplar al raportului de audit financiar (împreună cu anexele sale) se lasă entității auditate. Două exemplare ale procesului-verbal de constatare sunt lăsate entității verificate pentru a fi semnate și restituite echipei de audit în termen de 5 zile calendaristice de la data înregistrării la entitatea auditată sau de la data confirmării de primire a acestora.

Împotriva prezentului raport de audit financiar conducătorul entității poate formula obiecțiuni în termen de 15 zile calendaristice de la data înregistrării actului la entitatea verificată sau de la data confirmării de primire a acestuia.

Echipa de audit,

Auditori publici externi:

Marius Ani

Florica Stoia

BIBLIOGRAFIE

Corpul Experților contabili și contabililor autorizați din România – Codul etic național al profesioniștilor contabili, Ediția a 5-a, revizuit în iulie 2009 și reclasificată , editura CECCAR, București, 2011,

Corpul Experților contabili și contabililor autorizați din România – Codul etic național al profesioniștilor contabili, Editia a 3-a, revizuit în 2005, editura CECCAR, București, 2006,

Marcel Ghiță – Guvernanță Corporativă, Editura Ecinimică , București 2009

Ordonanța de Urgență nr. 75 / 1999 privind activitatea de audit finaciar, reactulizată,

www.ceccarbraila. ro/index.php ?pag_index=2&id_ news=-40&menucheck=5,

www.cafr.rouploadsAF2_ 2011_Site-becd. pdf.

BIBLIOGRAFIE

Corpul Experților contabili și contabililor autorizați din România – Codul etic național al profesioniștilor contabili, Ediția a 5-a, revizuit în iulie 2009 și reclasificată , editura CECCAR, București, 2011,

Corpul Experților contabili și contabililor autorizați din România – Codul etic național al profesioniștilor contabili, Editia a 3-a, revizuit în 2005, editura CECCAR, București, 2006,

Marcel Ghiță – Guvernanță Corporativă, Editura Ecinimică , București 2009

Ordonanța de Urgență nr. 75 / 1999 privind activitatea de audit finaciar, reactulizată,

www.ceccarbraila. ro/index.php ?pag_index=2&id_ news=-40&menucheck=5,

www.cafr.rouploadsAF2_ 2011_Site-becd. pdf.