Principii și tehnici bancare . [622095]
1
Principii și tehnici bancare .
an univ. 2019/2020
ANEXELE la ”Valiza educațională ”
1. Anexa 1: Desfășurarea activităților la cursul de Principii și Tehnici Bancare, pag 2
2. INFORMAȚII ADIȚIONALE IMPORTANTE , pag 5
3. Anexa 2: Desfășurarea activităților la seminariile de Principii și Tehnici Bancare – an univ.
2019-2020, pag 6
4. Anexa 3: SISTEMUL DE EVALUARE al disciplinei de Principii și Tehnici Bancare ȋn anul
univ. 201 9/2020, pag 8
5. Anexa 4: SINTEZE și Eseuri. SURSE ONLINE, pag 1 1
6. Anexa 5: Structura Studiului Monografic în anul univ 201 8-2019 (Case Study) , pag 1 6
7. BIBLIOGRAFIE UTILĂ, PAG 20
2
Anexa 1: Desfășurarea activităților la cursul de
Principii și Tehnici Bancare
Desfășurarea activităților la cursul de Principii și Tehnici Bancare – an univ. 2018 -2019
locație: amfiteatrul C3, vineri, orele 10h00 -12h00
Saptămâna Activitate curs Obiective urmărite
Cursul I
(Vi, 4 oct. 201 9) CURS INTRODUCTIV;
PRINCIPII UTILIZATE ÎN
ACTIVITATEA BANCARĂ − Prezentarea conținutului cursului (valiza educațională)
− Prezentarea sistemului de evaluare a activităților desfășurate la Curs;
− Stabilirea unor aspecte administrative și de comunicare;
− O amplă prezentare necesară înțelegerii avansate a principiilor și
tehnicilor utilizate în practica bancară, în concordanță cu pol iticile
monetare din lumea de astăzi.
Cursul II
(Vi, 11 oct.
2019) CUNOAȘTEREA CLIENTELEI
BANCARE DESCHIDEREA ȘI
FUNCȚIONAREA CONTULUI
BANCAR.
(A se vedea cartea: Cocriș, V.,
Chirleșan, D.: Principii și Tehnici
Bancare, Univ. Al. I Cuza, 2018,
p.253 -288 ) − Înțelegerea modului de funcționare a contului bancar;
− instrumentele și reglementările bancare privitoare la contul bancar;
− activități derulate prin conturi de către băncile comerciale și trimiteri către
probleme bancare internaționale;
− incidente în funcț ionarea conturilor bancare;
− închiderea conturilor bancare.
Cursul III&IV
(Vi, 18 și Vi, 25
oct. 2019 ) GESTIUNEA INSTRUMENTELOR
DE PLATĂ. OPERAȚIUNILE DE
DECONTĂRI ÎN ACTIVITATEA
BANCARĂ
(A se vedea cartea: Cocriș, V.,
Chirleșan, D.: Principii și Tehnici
Bancare, Univ. Al. I Cuza, 2018,
p.14-33, 320 -343) − Înțelegerea modului de organizare a încasărilor și plăților fără numerar;
− Cunoașterea modalităților utilizate în activitatea bancară privind
viramentele;
− Prezentarea principalelor instrumente de plată util izate în practica bancară
din România;
− Punerea în evidență a oportunităților și limitelor modalităților de transfer
al sumelor prin intermediul conturilor.
Cursul V
(Vi, 1 nov. 2019 ) Curs de fixare și sistematizarea a
cunoștințelor dobândite în
săptămânil e 1-4 Test 1 – susținut în format clasic scris, simultan de toate grupele specializării
Cursul VI
(Vi, 8 nov. 2019 ) CREDITAREA BANCARĂ.
CREDITUL PENTRU PERSOANE
FIZICE. SOCIAL BANKING
(A se vedea cartea: Cocriș, V.,
Chirleșan, D.: Principii și Tehnici
Bancare, Univ. Al. I Cuza, 2018,
p.34-59, 391 -438) − Înțelegerea mecanismului creditării clienților băncilor;
− Cunoașterea principalelor etape specifice procesului de creditare bancară;
− Documentarea și analiza bonității clienților;
− Negocierea, aprobarea și ac ordarea creditelor;
− Cunoașterea operațiunilor și lucrărilor specifice realizate de către ofițerul
de credite.
Cursul VII
(Vi, 15 nov.
2019 ) CREDITAREA BANCARĂ.
CREDITUL PENTRU FIRME ȘI
PROFESIONIȘTI
(A se vedea cartea: Cocriș, V.,
Chirleșan, D.: Principii și Tehnici
Bancare, Univ. Al. I Cuza, 2018,
p.34-59, 391 -438) − Înțelegerea mecanismului creditării clienților băncilor;
− Cunoașterea principalelor etape specifice procesului de creditare bancară;
− Documentarea și analiza bonității clienților;
− Negocierea, ap robarea și acordarea creditelor;
− Cunoașterea operațiunilor și lucrărilor specifice realizate de către ofițerul
de credite.
Cursul VIII
(Vi, 22
nov.2019 ) OPERAȚIUNILE BANCARE CU
NUMERAR .
ETICA PRODUCȚIEI DE BANI
TEATRUL VIENEZ
(A se vedea cartea: Cocriș, V.,
Chirleșan, D.: Principii și Tehnici
Bancare, Univ. Al. I Cuza, 2018,
p.60-71) − Cunoașterea modului de organizare și configurare a compartimentului
tezaur și casierie la nivelul unei bănci;
− Cunoașterea organizării și funcționarii caselor de circulație;
− Dobândirea de abilitați și cunoștințe cu privire la evidența și controlul
primirii numerarului de către unitățile bancare operative;
− Înțelegerea modului în care se desfășoară activitatea de evidența și control
al eliberării numerarului de către unitățile bancare;
− Înțele gerea tehnicilor privind stabilirea diferențelor între soldul faptic și
soldul scriptic și înregistrarea plusurilor și minusurilor de casă.
Cursul IX
(Vi, 29 nov.
2019 )
* cu recuperare
avizată de
Decanat în cazul
în care ziua de
29/11 este liberă EMISIUNEA NUMERARULUI.
(A se vedea cartea: Cocriș, V.,
Chirleșan, D.: Principii și Tehnici
Bancare, Univ. Al. I Cuza, 2018,
p.72-84) − Cunoașterea modului de organizare și funcționare a fondului de rezervă
constituit la dispoziția Băncii Naționa le a României;
− Reținerea principalelor conturi de bilanț și a conturilor în afara bilanțului
folosite în evidențierea operațiunilor de emisiune a numerarului;
− Dobândirea de abilități și cunoștințe cu privire la modul de constituire și
alimentare a fondului de rezervă cu semne bănești, sub forma biletelor de
bancă și a monedei metalice, ca principal suport pentru susținerea
circulației numerarului;
− Înțelegerea modului în care se desfășoară activitatea de punere a
numerarului în circulație prin trecerea acest uia din fondul de rezervă în
casa de circulație;
− Înțelegerea tehnicilor privind evidențierea retragerii numerarului din casa
3
Desfășurarea activităților la cursul de Principii și Tehnici Bancare – an univ. 2018 -2019
locație: amfiteatrul C3, vineri, orele 10h00 -12h00
Saptămâna Activitate curs Obiective urmărite
de la Guvern de circulație în fondul de rezervă;
− Cunoașterea modului în care bancnotele și monedele metalice uzate sau
deteriorate sunt scoase d in circulație în vederea remiterii la banca de
emisiune pentru a fi distruse.
Cursul X
(Vi, 06 dec
2019) OPERAȚIUNILE BANCARE ÎN
DEVIZE
(A se vedea cartea: Cocriș, V.,
Chirleșan, D.: Principii și Tehnici
Bancare, Univ. Al. I Cuza, 2018,
p.85-127) − Înțele gerea tehnicii operațiunilor monetare în devize și cunoașterea
modului de structurare a acestora;
− Dobândirea de abilități și cunoștințe cu privire la derularea operațiunilor
în devize cu caracter speculativ cu clientela bancară și financiară;
− Înțelegerea m odului în care se desfășoară operațiunile în devize cu
clientela nebancară privind schimbul manual, acordarea de credite în
valută, operațiuni de decontare pe baza cecurilor de călătorie etc.;
− Înțelegerea tehnicilor privind operațiunile cu cecuri externe ș i alte
mijloace de plată exprimate în devize;
− Cunoașterea tehnicilor specifice privind operațiunile de decontare externe
prin acreditiv.
Cursul XI
(Vi, 13 dec
2019) PRODUSELE DE ECONOMII
BANCARE ȘI NEBANCARE
(A se vedea cartea: Cocriș, V.,
Chirleșan, D. : Principii și Tehnici
Bancare, Univ. Al. I Cuza, 2018,
p.128 -151) − Înțelegerea conținutului și structurii capitalurilor constituite la nivelul
unităților bancare;
− Dobândirea de cunoștințe privind tehnica și evidența operațiunilor
specifice capitalului soc ial: constituire, majorare, diminuare, prime de
aport etc.
− Înțelegerea problematicii privind tehnica operațiunilor specifice susținerii
stării de prudențialitate prin intermediul rezervelor bancare;
− Înțelegerea modului în care se desfășoară operațiunile pr ivind datoriile
subordonate ca împrumuturi primite pe baza emisiunii de titluri de valori
mobiliare;
− Cunoașterea tehnicilor și operațiunilor de evidențiere a provizioanelor
constituite la dispoziția băncilor pentru riscuri și cheltuieli.
Cursul XII
(Vi, 20
dec.201 9) SERVICIILE BANCARE
(A se vedea cartea: Cocriș, V.,
Chirleșan, D.: Principii și Tehnici
Bancare, Univ. Al. I Cuza, 2018,
p.152 -182 ) − Cunoașterea conținutului veniturilor și cheltuielilor bancare, ca principale
componente în determinarea rezult atului financiar;
− Reținerea conturilor specifice, structurate pe clase și grupe, prin
intermediul cărora se asigură contabilizarea veniturilor, cheltuielilor și
rezultatelor;
− Dobândirea de abilități și cunoștințe cu privire la înregistrările contabile,
privind cheltuielile bancare în desfășurarea lor, pe conturi sintetice de
gradul I;
− Aprofundarea înregistrărilor contabile, prin prezentarea de exemple pe
categorii de cheltuieli, cum ar fi: evidențierea dobânzilor, comisioanelor,
titlurilor, operațiunilor de leasing, locației, imobilizărilor corporale,
cheltuielilor cu personalul, impozitelor și taxelor, cheltuielilor cu
materialele, lucrărilor și serviciilor, cheltuielilor cu amortizările și
provizioanele, cheltuielilor cu impozitul pe profit etc.
− Înțelegere a, prin intermediul exemplelor, a modului în care se desfășoară
operațiunile contabile privind veniturile bancare rezultate din:
operațiunile de trezorerie și operațiunile interbancare; operațiunile cu
clientela; operațiunile cu titluri; operațiunile de le asing, locație simplă și
asimilate; prestațiile de servicii financiare etc.
− Cunoașterea modului în care se stabilesc rezultatele financiare la nivelul
unei unități bancare, în urma închiderii conturilor de venituri și cheltuieli,
prin rezultatul exerciți ului, cu referire la: rezultatul curent; rezultatul
excepțional; impozitul pe profit.
− Realizarea unei imagini pertinente despre bilanțul contabil bancar.
Cursul XIII
(Vi, 10 ian.
2020) RĂSPUNDEREA BĂNCII
(secret bancar, deontologire, cod
de etică, organi sme de control).
Cariera profesională în bănci − secret bancar;
− deontologire;
− cod de etică;
− abordarea carierei profesională în ind. bancară;
− organisme de control.
(Vi, 10–Sa, 11
ian. 20 20) PREZENTĂRI PUBLICE
STUDENȚI Prezentare orală repere STUDII MONOGR AFICE (CASE STUDY) –
individual / echipă
Cursul XIV
(Vi, 17 – ian
2020) PRELEGERE – CURS DE
ÎNCHIDERE FINAL.
Curs de fixare și sistematizarea a
cunoștințelor dobândite în săptămânile S1 -S14 și comunicare finalități atinse.
Expunerea cu oponent, Aprecieri asupra realizării disciplinei
4
Bibliografie – Referințe principale:
1. Basno, C., Dardac, N., Operațiuni bancare. Instrumente și tehnici de plată , Editura Didactică și Pedagogică, București, 2002.
2. Berea, A., Berea, O., Orientǎri în activitatea bancarǎ contemporanǎ , Editura Expert, București, 1999.
3. Berheci, I., Contabilitatea societǎților bancare , Editura Sedcom Libris, Iași, 2003.
4. Casu, B., Girardone, C., Molyneux, P. Introduction to Banking 2nd Edition . Pearson Education, New Jersey, 2015.
5. Cocriș V., Chirleșan D., Managementul bancar și analiză de risc în activitatea de creditare , Editura Universitătii Alexandru
Ioan Cuza, Iași, Edițiile 2007 și urm.
6. Cocriș, V.; Chirleșan, D., Economie Bancară. Principii si tehnici bancare , Editura Universității Alexandru Ioan Cuza din Iași,
Edițiile 2009 și urm.
7. Diaconescu, M., Bǎnci, Sisteme de plǎți, Riscuri , Editura Economicǎ, București, 1999.
8. Friedman, Milton “ The Role of Monetary Policy ” 1968.
9. Heffernan, S., Modern Banking , Wiley Press . 2004.
10. Hoanță N., Bani și bănci , Editura Economică, București, 2001.
11. Ionescu, L. (coordonator), Băncile și operațiunile bancare , Editura Economică, București, 1996.
12. Kirițescu, C., Moneda, mică enciclopedie , Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1982.
13. Simone, C., Băncile , Editura Humanitas, București, 1993. 8.1 Curs Metode de predare Observații
(ore și referințe
bibliografice )
1. Curs introductiv. Principii si uzante
utilizate ȋn activitatea bancară Expunerea, Conversația euristică,
Problematizarea, Invitat din mediul academ ic
Evaluare de start -up. (2 ore) (17), (15),
(4), (6)
2. Cunoașterea clientelei bancare
Deschiderea și funcționarea
contul ui bancar. Expunerea, Conversația euristică,
Problematizarea. (2 ore) (3), (5),
(6)
3. Gestiunea instrumentelor de plată.
Oper ațiunile de decontări în
activitatea bancară – organizarea
încasărilor și plăților fără numerar Expunerea, Expunerea cu oponent,
Conversația euristică. Problematizarea (2 ore) (1), (6),
(10), (14)
4. Gestiunea instrumentelor de plată.
Operațiunile de dec ontări în
activitatea bancară – instrumente
de plată Expunerea, Expunerea cu oponent,
Conversația euristică. Problematizarea (3 ore) (1), (6),
(10), (14)
5. Curs de fixare și sistematizarea a
cunoștințelor dobândite în
prerechizite și în săptămâ nile 1 -4 Expunerea cu oponent, Conversația euristică.
Problematizarea , Evaluare parțială – T1 (2 ore) (6)
6. Creditul pentru persoane fizice .
Social Banking. Expunerea, Expunerea cu oponent,
Conversația euristică, Problematizarea,
Studiul de caz (3 ore) (4), (6 ),
(9), (11)
7. Creditul pentru firme și
profesioniști Expunerea, Expunerea cu oponent,
Conversația euristică, Problematizarea, Invitat
din mediul bancar . Studiul de caz (3 ore) (4), (6),
(9), (11)
8. Operațiunile bancare cu numerar Expunerea, Expunerea cu oponent,
Conversația euristică, Invitat din mediul
bancar , Problematizarea (2 ore) (1), (3),
(6), (7)
9. Emisiunea numerarului . Etica
producției de bani Expunerea, Expunerea cu oponent,
Conversația euristică, Problematizarea (2 ore) (1), (6),
(7), (1 1), (15)
10. Operațiunile bancare în devize Expunerea, Conversația euristică, Invitat din
mediul de afaceri. Problematizarea (1 ore) (3), (6)
11. Produsele de economii bancare și
nebancare Expunerea, Conversația euristică,
Problematizarea (1 ore) (5), ( 6),
(9), (14)
12. Serviciile bancare Expunerea, Conversația euristică,
Problematizarea (1 ore) (5), (6),
(9), (14)
13. Răspunderea băncii (secret
bancar, deontologire, cod de etică,
organisme de control) . Cariera
profesională în bănci Expunerea, Convers ația euristică,
Problematizarea , Invitat din mediul bancar (2 ore) (6), (8),
(15),
14. Curs de fixare și sistematizarea a
cunoștințelor dobândite în
saptamanile S1-S14 si comunicare
finalități atinse Expunerea cu oponent,
Aprecieri asupra realizării Studiului Monografic
Tutoriat, Conversaț ia euristică (2 ore) (6)
5
14. Rose. P.S., Hudgins, S.C, Bank Management & Financial Services 9th Edition , McGraw -Hill International Edition, 2013.
15. Soto, Jesus Huerta de, Monedă, credit bancar și ciclurile Economice , Editu ra Universitătii Alexandru Ioan Cuza, Iași, 2010 sau
http://www.jesushuertadesoto.com/books/books -in-romanian/moneda -creditul -bancar -si-ciclurile -economice/ sau
http://mises.ro/608/moneda -creditul -bancar -i-ciclurile -economice
16. Stiglitz, J., Globalizarea – speranțe și deziluzii , Editura Economică, București, 2 003.
17. Turliuc, V. Cocriș, V., Stoica, O., Roman, A., Dornescu, V., Chirleșan, D., Monedă și Credit , Editura Universității Alexandru
Ioan Cuza din Iași, Edițiile 2009 și urm
Bibliografie – Referințe suplimentare:
http://portal.feaa.uaic.ro/Pages/InformatiiIT.aspx#blackboard ,
http://www.opiniibnr.ro , www.bnr.ro , www.luciancroitoru.ro , http://www.jesushuertadesoto.com/books/books -in-romanian/ ,
http://tcb.cerope.ro/
INFORMAȚII ADIȚIONALE IMPORTANTE
Prerechizite:
Micro și Macroeconomie, Finanțe, Monedă și Credit .
Politica de prezență la cursuri și seminarii:
Este responsabilitatea fiecărui student de a participa la orele de curs și la orele de seminarii, precum și la celelalte
activități descrise prin programa didactică a disciplinei.
Cele 28 ore de activități la curs și respectiv 28 ore de activități la seminarii se regăsesc cuprinse în 2 ECTS -uri din
cele 6 ECTS atribuite disciplinei.
Absența prin neparticipare la orele de curs și de seminarii poate să conducă la o testare inopinantă și probabil va
face dificilă finalizarea proiectelor și temelor pentru acasă. În plus, absențele excesive vor afecta capacitatea
studentului de a performa la testele scrise de pe parcur sul semestrului și la testul oral de la finalul disciplinei.
NO PHONE: pe durata orelor de curs pentru a nu perturba emoțional participanții telefoanele mobile vor
rămâne permanent închise.
Metoda de predare:
Expunerea, Expunerea cu oponent, Conversația euristică, Problematizarea
Slide -uri și note de curs, seturi de probleme și stabilirea de soluții pentru probleme.
Specialiști -Invitați din suc. BNR Iași și de la 4 bănci comerciale regionale / locale (BCR, BRD, BT, RZB)
Participarea la teste:
Testele se vor susține numai în momentul în care acestea sunt programate. În situații individuale, motivate, oferim
studenților posibilitatea de a -și reprograma participarea la un test absent , numai dacă această omologare a fost
solicitată și motivată înainte de data programată.
Nerespectarea acestei reguli poate duce la notarea cu zero pentru testul ratat.
Temele pentru acasă, proiectele individuale și colective:
Proiectele / studiul monografic / sintezele / eseurile – vor fi tehnoredactate în W ord (pagina de lucru este format
A4, cu marginile setate la 1.5 cm, fontul Arial de 12 pct, spațierea la 1.15, cu o medie de 550 -600 cuvinte / pag).
Înaintea expedierii l or către titularii disciplinei la evaluare, pentru aceste texte veți realiza corecția draftului
propus spre evaluare, atât d.p.d.v. al sintaxei și al morfologiei frazei, a utilizării corecte și obligatorie ȋn text a
diacriticelor românești (ă, â, ț, ș, î) cât și a respectării normelor de citare corectă asurselor utilizate și a politicii de
antiplagiat .
Penalizarea pentru lipsa tehnoredactării și a utilizării incorecte a regulilor de sintaxă și de morfologie a frazei este
de 25% din punctajul alocat criteriului în cauză iar p entru plagiat penalizarea este de 100%.
Politica de copyright academică:
Acest curs susține politica Universității Alexandru Ioan Cuza privind regulile de antiplagiat, toate proiectele
realizate și predate spre evaluare vor fi încărcate în platforma Portal FEAA/Black board de către titularul
de seminarii. Gradul de similitudine acceptat este de max 20%. Consecințele încălcării acestei politicii academice
de antiplagiat sunt grave și severe.
Pentru protejare a se vedea http:// www.plagiarism.org/
6
Anexa 2: Desfășurarea activităților la seminariile
de Principii și Tehnici Bancare – an univ. 201 9-2020
Seminarii Grupa Titular seminarii Specialist industria bancara Orar Sală
FB31 Conf. dr. Dan Chirleșan Cătălin PETRAȘ , BT Vineri, 10-12 C1
FB32 Lect. Dr. Diana Mihal cea Dănuț CRĂCIUN , BNR Joi, 08-10 C1
FB33 Lect. Dr. Diana Mihal cea Adrian JANTEA , BRD Vineri, 14-16 C1
FB34 Lect. Dr. Diana Mihal cea Cezar CERNAT , BCR Vineri, 08-10 C1
FB35 Lect. Dr. Diana Mihal cea Dorin DEDU , BT Vineri, 10-12 C604
FB36 Lect. Dr. Diana Mihal cea Joi, 12-14 C1
FB37 Lect. Dr. Diana Mihal cea Miercuri, 08-10 C1
Specialiști din indust ria bancară asociați:
Dănuț CRĂCIUN – Dir regional suc BNR
Adrian JANTEA – Dir regional suc BRD GSG
Cornel SCRIPCA – Dir AG Hub RZb
Cătălin PETRAȘ / Dorin DEDU – Director / Adjunct Comercial Companii suc BT
Iulian Cezar CERNAT – Director Zonal BCR Social Finance IFN
Desfășurarea activită ților în cadrul seminariilor de Principii și Tehnici Bancare 2018 -2019
Saptamana Activitate seminar Obiective urmărite
Seminarul I
(2-4 oct. 201 9) SEMINAR INTRODUCTIV − Prezentarea sistemului de evaluare a activităților desfășurate la seminar;
− Stabilirea u nor aspecte administrative.
− Minitest de cultură generală (anonim)
Seminarul II
(9-11 oct. 201 9) ROLUL, EVOLUȚIA ȘI
SEMNIFICAȚIA ISTORICĂ A
SOCIETĂȚILOR
BANCARE
(A se vedea cartea: Cocriș, V., Chirleșan,
D.: Principii și Tehnic i Bancare, Univ. Al.
I Cuza, 2018, p.185 -221) − Dobândirea unei imagini de ansamblu cu privire la principalele momente
din evoluția instituțiilor de credit analizate și structura acestora;
− Analiza principalelor funcții, activități și operațiuni bancare ale instituțiilor
de credit studiate;
− Utilizarea unor repere legislative privind cadrul general și specific de
funcționare a instituțiilor de credit analizate și a organismelor interne și externe
de supervizare.
Seminarul III
16-18 oct. 2019 ) ORGANIZAREA FUNCȚIONALĂ A
SOCIETĂȚILOR BANCARE.
(A se vedea cartea: Cocriș, V., Chirleșan,
D.: Principii și Tehnici Bancare, Univ. Al.
I Cuza, 2018, p.222 -233) − Rezumarea modului de organizare a unei instituții bancare în cadrul
sistemului banca r românesc;
− Analiza principalelor funcții, atribuții și roluri aferente structurilor bancare
teritoriale;
Seminarul IV
(23-25 oct. 2019 ) CONTURILE BANCARE –Deschiderea
și închiderea unui cont. Cazuistici practice
(A se vedea cartea: Cocriș, V., Chirleșa n,
D.: Principii și Tehnici Bancare, Univ. Al.
I Cuza, 2018, p.251 -288 ) − Sintetizarea principalelor tipuri de conturi bancare și a procedurilor de
deschidere și funcționare a acestora;
− Compararea celor mai importante categoriilor de operațiuni care se
derulează prin conturile bancare;
− Sintetizarea trăsăturilor specifice fiecărei bănci privind operațiunile de casă
efectuate.
− Exemple de cazuistici întâlnite în practica bancară
Seminarul V
(30 oct. – 1 nov.
2019 ) DECONTĂRI INTRA ȘI INTER
BANCARE. Cazuistici practi ce
(A se vedea cartea: Cocriș, V., Chirleșan,
D.: Principii și Tehnici Bancare, Univ. Al.
I Cuza, 2018, p.335 -353) − Utilizarea celor mai folosite instrumente de plată (cec, ordin de plată,
cambie, acreditiv, bilet la ordin) și înțelegerea circuitului acest ora.
− Rezumarea modului în care se desfășoară o ședință de compensare și
semnificația TransFond -ului.
− Ilustrarea modului în care se desfășoară compensarea plăților interbancare
fără numerar și operațiunile cu numerar.
− Clasificarea principalelor tipuri de ca rduri emise de către băncile
comerciale din România.
Seminarul VI&VII
(6-8 nov. 2019 /
13- 15 nov. 201 9) CREDITAREA BANCARĂ DE
„RETAIL” ȘI „CORPORATE”
(A se vedea cartea: Cocriș, V., Chirleșan,
D.: Principii și Tehnici Bancare, Univ. Al.
I Cuza, 2018, p.393 -438) − Sintetizarea etapelor de creditare bancară;
− Analiza celor mai importante tipuri de credite acordate persoanelor fizice;
− Analiza celor mai importante tipuri de credite acordate persoanelor
juridice.
7
Desfășurarea activită ților în cadrul seminariilor de Principii și Tehnici Bancare 2018 -2019
Saptamana Activitate seminar Obiective urmărite
Seminarul VIII
(20-22 nov. 201 9) TEST 2 (SCRIS)
SEMINAR Evaluarea cunoștințelor dobândite în cadrul seminariilor
I, II, III, IV, V, VI & VII
− Rolul, evoluția și semnificația istorică a societăților Bancare
− Decontări intra și inter bancare
− Credita rea bancară de „retail” și „corporate”
Seminarul IX
(27 nov. – 29 nov.
2019)
MARKETINGUL BANCAR
(A se vedea cartea: Cocriș, V., Chirleșan,
D.: Principii și Tehnici Bancare, Univ. Al.
I Cuza, 2018, p.371 -377) − Definirea conceptului de marketing bancar;
− Argumentarea principiilor și instrumentelor utilizate de bănci privind
politica de marketing la nivel de produs, serviciu bancar, dar și la nivel
instituțional și de poziționare a instituțiilor de credit în cadrul sistemului
bancar.
Seminarul X
(04-06 dec. 201 9) PLASAMENTE BANCARE ȘI NON –
BANCARE .
(A se vedea cartea: Cocriș, V., Chirleșan,
D.: Principii și Tehnici Bancare, Univ. Al.
I Cuza, 2018, p.289 -319) − Analiza principalelor tipuri de plasamente practicate de instituțiile de credit
din sistemul bancar românesc;
− Compararea formelor de plasamente utilizate de instituțiile de credit
românești: bancare, non -bancare, financiare.
Seminarul XI
(11-13 dec 201 9) SISTEMUL INFORMAȚIONAL
BANCAR . Social banking.
(A se vedea cartea: Cocriș, V., Chirleșan,
D.: Principii și Tehnici Bancare, Univ. Al.
I Cuza, 2018, p.233 -252)
SEMINAR RECAPITULATIV − Inter pretarea mecanismului de funcționare a sistemului informațional
bancar și a tipurilor de documente utilizate.
− Fixarea cunoștințelor dobândite în cadrul seminariilor anterioare.
Seminarul XII
(18-20 dec.201 9) SECRET BANCAR, DEONTOLOGIRE,
COD DE ETICĂ,
ORGANISME DE CONTROL − Verificare a studiului monografic / recenziilor bibliografice, a cunoștințelor
și deprinderilor practice dobândite pe parcursul stagiului efectuat la instituțiile
bancare alese.
Seminarul XIII
(08 -10 ian. 20 20) SEMINAR DE FIXARE ȘI
SISTEMATIZAREA A
CUNOȘTINȚELOR DOBÂNDITE ÎN
SAPTAMANILE 7 -13 EXPUNEREA C U OPONENT, STUDIUL DE CAZ
(10–11 ian. 20 20) PREZENTĂRI PUBLICE STUDENȚI Prezentare orală STUDII MONOGRAFICE (CASE STUDY) avizate de
conformitate – individual / echipă
Seminarul XIV
(15–17 ian. 20 20) EVALUARE FINALĂ seminar.
Soluționarea contestațiilor. Evaluarea cunoștințelor do bândite în cadrul seminariilor de
Principii și Tehnici B ancare din acest semestru
DATE IMJPORTANTE DE RETINUT
Săptămâna 5
1 nov. 201 9
Test 1 Săptămâna 8
20-22 nov. 201 9
Test 2
Săptămâna 10
4-6 dec. 201 9
Predare Sinteză
Săptămâna 12
18-20 dec. 201 9
Predare
Monografie
Săptămâna 13
10-11 ian. 20 20
Susținere publică
Monografie
Test scris :
– pre-rechizite de
curriculum;
– noțiuni din cap.
1 din manual;
– mini-sinteză din
bibliografia
recomandată;
– analiza și
interpretarea
unui text. Test scris :
– rechizite de
curriculum;
– noțiuni din cap.
8, 12 și 14 din
manual;
– mini-sinteză din
bibliografia
recomandată;
– aplicații practice
din materia
studiată. Preda re sinteză
individuală :
– încărcare
electronică pe
platforma
Blackboard;
– procent maxim
de plagiat
acceptat 20%;
– evaluarea
conținutului și a
criteriilor de
tehnoredactare. Predare studiu
monografic :
– încărcare
electronică pe
platforma
Blackboard;
– procent maxim
de plagiat
acceptat 20%;
– evaluarea
conținutului și a
criteriilor de
tehnoredactare.
– verificare de
conformitate Susținere
publică a
studiului
monografic :
– evaluarea
calități
răspunsurilor
orale;
– verificarea
documentării
teoretice;
– verificarea
documentării
factuale.
8
Anexa 3: SISTEMUL DE EVALUARE al disciplinei de Principii și Tehnici
Bancare ȋn anul univ. 201 9/2020
1. Disciplina de Principii și Tehnici Bancare este o di sciplină cu evaluare continuă, pe tot parcursul semestrului 5 (60% pe
parcurs, cu testări periodice și monitorizări pe bază de Rapoarte de progres și 40% – examen scris în sesiune). Pentru lipsurile
constatate în acumularea cunoștințelor, cu ocazia evaluăr ilor periodice, nu vor exista alte momente de refacere, conform
Regulamentului didactic din UAIC, decât în anul univ. următor.
2. Disciplina beneficiază de o valiză educațională formată din:
i. Programa analitică – publicată pe site -urile facultății la debutul s emestrului și inclusă în suportul tipărit al cursului;
ii. Foaie de parcurs – cu descrierea activităților și finalitătilor de atins la nivelul prelegerilor de curs și seminarii, pe tot
parcursul celor 14 săptămâni;
iii. Suport de curs – ediția revizuită 2019 și Caiete de seminar;
iv. Chestionare de calibrare si de evaluare activităși didactice si practice (anonime)
v. Program de consultații și Asistență one -to-one, fizic și prin email ( ptb@uaic.ro ) din partea echipei de cadre
didactice, titulari de curs și seminarii.
vi. Listă bibliografică – cu lucrări de referință atent selectată, utile și pentru realizarea recenziilor , atent selectate pentru
eliminarea surselor necredibile
vii. Listă unități bancare – cu date de referință și persoane de contac t furnizate de bănci, utilă pentru realizarea
documentării practice factuale ( Studiul Monografic )
3. Disciplina beneficiază de un număr de 6 ECTS (6 credite transferabile * 25 ore-muncă / ECTS = total 1 50 ore -activități și
ore-muncă), ore care vor fi distr ibuite în activități și evaluate în mod constant și continuu , conform cerințelor Procesului
Bologna, asumate de comisia pentru Educație a UE, pe tot parcursul semestrului, dpdv al atingerii finalităților enunțate prin fișa
de evaluare astfel:
a. Ore de partic ipare la cursuri: 14 cursuri x 2 ore = 28 ore -activități, evaluate pe baza Catalogului de semnături
prezență;
b. Ore de participare la seminarii: 14 seminarii x 2 ore = 28 ore -activități, evaluate pe baza Catalogului de semnături
prezență;
c. Ore dedicate pregăt irii Testelor 1 și 2 scrise: 2 teste x 5 ore = 10 ore -muncă
d. Ore dedicate participării la activitățile de testare scrisă: 2 teste x 2 ore = 4 ore -muncă
e. Ore dedicate pregătirii Examenului final ( scris ): 1 examen x 5 -7 ore = 5 -7 ore-muncă
f. Ore dedicate partic ipării la activitățile de la Examenul final scris /oral: 1 exam x 2 ore/student = 2 ore -muncă
g. Ore dedicate pregătirilor individuale pentru participare activă la seminarii: 14 săptămâni x 2 ore-documentare = 42
ore-muncă
h. Ore dedicate realizării document ării la bibliotecă și a verificări lor factuale pe teren în bănci comerciale finalizate cu
redactarea și prezentarea publică a unui Studiu Monografic (Case Study): 7 săpt. x 4 ore ½ /săpt = max. 30 ore (ore –
muncă!!!),
Total ore -activități + ore -documentare + o re-muncă: 150 ore fizice
Prin cele 1 50 ore muncă aferente recunoașterii celor 6 ECTS încurajăm studenții să nu învețe doar fapte și formule, ci și cum să
gândească critic, să vorbească în public unul cu altul – nu doar să scrie mesaje. Utilizarea corectă a limbii române reprezintă o
preocupare constantă care va fi monitorizată atent.
4. Distribuția punctelor pe criterii ȋn formarea notei finale va ține cont de următorul algoritm de calcul
aritmetic:
Nota finala (NF) = 60% EVP + 40% Examen scris/oral în sesiune
A. 60% din nota finală => Evaluare continuă pe tot parcursul semestrului (EVP), cu monitorizare individuală și colectivă cu
furnizare de feed -back , pe bază de rapoarte de progres bilunare din S1 -S14, formată din:
1. 20% din EVP = notare Test 1, susținut în format scris, simultan de toate grupele seriei de predare în săptămâna a 5 -a: vineri 0 1
noiembrie 201 9, 12h00-14h00 , locația fiind ȋntr -unul din amfiteatrele C1 / C2 / C3 atribuite de Decanat la data susținerii.
Bibliografia orientativă pro pusă la T1 va testa:
a) nivelul minimal dobândit al prerechizitelor de curriculum sub forma explicării unor definiții;
b) noțiuni cuprinse în Vasile Cocriș, Dan Chirleșan, Principii și Tehnici Bancare. Economie Bancară, Ed. Univ. Al. Ioan
Cuza, 2019 – cap1;
c) o mini -sinteză din bibliografía recomandata ”Evoluția activității bancare” – cu referinte bibliografice în Jesus Huerta
de Soto, Monedă, credit bancar și ciclurile economice, Editura Universitătii Alexandru Ioan Cuza, Iași, 2010, pp 128 –
urm; sau păosi bil de accesat în format electronic (gratuit) pe
http://www.jesushuertadesoto.com/books/books -in-romanian/moneda -creditul –
bancar -si-ciclu rile-economice/ sau http://mises.ro/608/moneda -creditul -bancar -i-
ciclurile -economice
d) analiza și interpretarea unui text cf modelelor prezentate în prelegerile susținute în săptămânile 1 -4 de curs.
9
Studenții care vor avea acumulate un numar de peste 6 absențe la cursurile ș i seminarii desfășurate până la data susținerii
primului test, vor primi un număr sporit de subiecte. Contestațiile se depun în 24 de ore de la afișare a rezultatelor.
2. 30% din EVP = notare jaloane de participare individuală la seminar (realizat 1 sinteză / eseu pornind de la o bibliografie
recomandată, cu grad de plagiat maxim admis de sub 20% !, participare la 1 test scris/grupă, participare la dezbate ri și formulare
de răspunsuri, utilizarea săptămânală a platformei Turnitin FEAA, formulat si expediat pe email rapoarte bilunare);
2.1. 10% din EVP = notare Test 2, susținut în format scris individual la grupa de seminar, susținut în săptămâna a 8 -a: 20-
22 Noiembrie 2018. Bibliografia orientativă propusă va testa:
a) nivelul minimal al rechizitelor de curriculum dobândite sub forma explicării unor definiții;
b) noțiuni cuprinse în capitolele 8, 12 și 14 din Vasile Cocriș, Dan Chirleșan, Principii și Tehnic i Bancare. Economie
Bancară, Ed. Univ. Al. I Cuza, 2019
c) o mini -sinteză din bibliografía recomandata ”Natura jurídica a contractului de imprumut si a contractului de depozit”
– cu referinte bibliografice în Jesus Huerta de Soto, Monedă, credit bancar ș i ciclurile economice, Editura
Universitătii Alexandru Ioan Cuza, Iași, 2010, pp 39 -urm; sau in format electronic gratuit pe
http://www .jesushuertadesoto.com/books/books -in-romanian/moneda -creditul –
bancar -si-ciclurile -economice/ sau http://mises.ro/608/moneda -creditul -bancar -i-
ciclurile -economice
d) idei dezb ătute în prelegerile si tematicile dezbaterilor de la seminariile din S1 -S7.
e) formulat si expediat pe email rapoarte bilunare, participare la cel putin un tutoriat (one -to-one meeting)
Studenții care se vor prezenta, la testul T2 programat la seminar, la o altă grupă și la o altă dată decât cea căreia aparțin, vor
primi un număr sporit de subiecte. Contestațiile se depun în 24 de ore de la afișarea rezultatelor.
2.2. 10% din EVP = notare participare activă și constantă la temele propuse în cadrul seminariilor din S1 -S14;
2.3. 10% din EVP = notare o Sinteză / Eseu, realizat individual și participare la agregarea unui Eseu colectiv. În condițiile
unui Raport de similitudini forțate / plagiat mai mare de 20% notarea criteriului este zero. Contestațiile se depun în 24 de
ore de la afișarea rezultatelor. Cele mai bune Sinteze vor fi publicate.
Pentru studenții care până la acest moment nu au acumulat suficiente puncte la jaloanele ”T1+T2, Sinteza/Eseu, Activitate
parțială, Prezență” se va emite un prim indicator de ale rtă cu mențiunea”situație critică”
În S12 se va putea organiza, la cerere, o testare recuperatorie pentru studenții care pe bază de motivații bine argumentate și
probate factual, nu au putut participa la susținerea T1 si T2, la datele programate iniția l.
3. 40% din EVP = notarea Studiului Monografic, unde urmărim modul de implicare în echipă la nivelul fiecărui student, pe tot
parcursul duratei de minim 30 ore alocate documentării și realizării SM și pentru întregul Plan de muncă (exclusă fragmentarea
pe cap și subcap itole între membrii unei echipe ) în: (a) documentarea, (b) realizarea, conform jaloanelor, (c) raportări bilunare,
urmată de (d) prezentarea orală a stadiului cunoașterii atins pe problematica propusă prin Studiul Monografic , prin susținere
publică ȋntr -unul din amfiteatrele C1 / C2 / C3 atribuite de Decanat. Fișa de evaluare și de punctare a SM este prezentată de la
debutul semestrului și nu va suferi modificări.
Acest SM se realizează prin (1) documentare teoretică acasa, la bibliotecă și p e site -uri educationale certificate (minim 25 ore
între S2-S12) și prin (2) verificări factuale pe teren ȋn interiorul unei agenții de bancă comercială (minim 30 ore în oricare
interval din S4-S10) (termen de finalizare si depunere pentru verificare de con formitate în săptămâna S12, cu date de susținere
publică individuală – cf programare comunicată la seminarii – în săptămâna S13. În condițiile unui Raport de plagiat mai mare
de 20% la SM notarea criteriului este zero iar sustinerea publică se anulează. N otarea prezentării orale a Studiului Monografic se
va realiza la nivel colectiv și individual conform criteriilor din fișa de auto -evaluare care ȋnsoțește Planul de muncă a SM. Vor fi
respectate cerințele de protejare a datelor cu caracter personal GDPR.
4. 10% din EVP = notare Prezenței fizice în amfiteatru la cursuri și în sală la seminarii. Punctajul se acordă pentru minim 20
prezențe fizice certificate, din numărul total de întâlniri de Curs și Seminarii realizate și programate prin orarul specializării FB
an 3 zi.
Bonus motivațional, posibil de solicitat și de obținut emoțional, extracuricular, pentru înscrierea (în S1 -S2) și pentru participare
continuă în (S2 -S14), cu finalități extracuriculare, la unul din proiectele: (1) „BNR – zilele porților desch ise pentru tineri
economiști”; (2) „Băncile comerciale – suport pentru educația financiară a studenților economiști”; (3) pregătire dosar
competiție ”Practică financiară ERASMUS” de 3 luni la Compania de Asigurări Espana SL Madrid în vara anului 20 20. Acest
bonus nu influențează nota finală a disciplinei PTB, constituind doar un jalon la dosarul profesional, apreciat de viitorii
angajatori.
Pentru studenții care până la acest moment nu au acumulat suficiente puncte la jaloanele ”T1+T2, Sinteza/Eseu, Activ itate
parțială, SM, Prezență” se va emite un al doilea indicator de alertă cu mențiunea”situație foarte critică”
Punctajul obținut la j aloanele de traect a EVP (punctul A) nu se ajustează, nici pozitiv, nici negativ, ci doar de consemnează în
“foaia de p arcurs” a fiecărui student, cu notele și fractiunile de notă aferente rezultate.
10
Stare de confort la finalizarea EVP : minim nota 5.00 (fără ajustări), obținută ca medie a criteriilor afewrente jaloanelor verificate în
scris T1+T2+SM de la EVP.
B. 40% din n ota finală => Examen final (scris sau oral, cf programării de la Decanat) în sesiune, organizat prin susținerea
argumentată a unor subiecte cuprinse în teza sau bilelul primit / extras de fiecare student, în acord cu Regulamentul Didactic.
Programarea dat ei susținerii se va face pe întreaga serie / pe grupe de către Decanat. Bibliografia orientativă propusă la examen
va evalua:
a) nivelul minimal dobândit prin asimilarea rechizitelor de curriculum la disciplina PTB, sub forma explicării
unor definiții;
b) noțiuni punctuale dobândite, cuprinse în bibiografia de referință ” Vasile Cocriș, Dan Chirleșan, Principii și
Tehnici Bancare. Economie Bancară”, Ed. Univ. Al. Ioan Cuza, 2019 – cap 1-7;
c) idei dezbătute în prelegerile susținute la cursuri în S1 -S14;
d) o mini-sinteză a informațiilor dobândite din bibliografía recomandată ”Propunere de reforma bancară ” – cu
referinte în Jesus Huerta de Soto, Monedă, credit bancar și ciclurile economice, Editura Universitătii
Alexandru Ioan Cuza, Iași, 2010, pp 705 -urm; sau in format electronic gratuit pe
http://www.jesushuertadesoto.com/books/books -in-romanian/moneda –
creditul -bancar -si-ciclurile -economice / sau http://mises.ro/608/moneda –
creditul -bancar -i-ciclurile -economice
e) Analiza, interpretarea și formularea unei opinii pornind de la lectura unui mini-text din industria bancară, cf
modelelor prezentate în prelegerile susținute în săptămânile 1 -14 de curs.
Studenții care vor avea acumulate un număr de peste 50% absențe la cursurile și seminarii le desfășu rate pe parcursul semestrului
pot vor primi un număr sporit de subiecte. Conform regulamentului didactic contestațiile la examenul scris se depun în 24 de ore
de la afișarea rezultatelor iar în cazul examin ării orale nu se beneficiază de instituț ia contestației.
Ajustarea pozitivă a notei finale se face o singură dată, la trecerea notei în catalog, moment în care nota finală se ajustează
în plus dacă fracțiunea de notă este peste .50 sutimi sau în minus dacă fracțiunea de notă este sub .49 sutimi , la toți studenții
care depăsesc faza precalificărilor.
Condiție de promovare finală a disciplinei: minim nota 5.00 ca notă finală, trecută în catalog
Nota finala (NF) = 60% EVP + 40% Examen scris /oral în sesiune
NF = 60% x [(20% x T1) + (10% x T2) + (10% x Activ) + (10% x Sinteză/Eseu) + (40% x SM) + (10% x Prez)] + 40% x
Examen sesiune și de NF>5.00 ajustabil la final de la +.50 sutimi.
Condiție de promovare finală a disciplinei: obținerea a minim notei 5.00 la examenul scris din sesiune și a min im notei 5.00
ca notă finală, trecută în catalog
Ajustarea pozitivă a notei finale se face o singură dată, la trecerea notei în catalog, moment în care nota finală se ajustează
în plus dacă fracțiunea de notă este peste .50 sutimi sau în minus dacă fracț iunea de notă este sub .49 sutimi, la toți studenții
care obțin minim nota 5.00 la examenul scris din sesiune.
Fiecare generație se confruntă cu provocări, suntem convinși că veți găsi instrumentele necesare să le rezolvați pe cele ale
generației voastre .
11
Anexa 4: SINTEZE ȘI ESEURI.
O scurtă motivare a nevoi de a lectura, a gândi, a exprima liber și a evalua competitiv idei
DE CE O SINTEZA ? Fiecare student UAIC care calcă pragul disciplinei de Principii și Tehnici Bancare trebuie să plece
cu trei ab ilități simple: să scrie, să citească și să vorbească în public . Sunt trei deprinderi adesea ignorate de sistemul
educațional din România, dar fiecare cuvânt pe care -l puneți pe o foaie de hârtie contează.
CUM? Pentru că l a noi școala vă învăță mai ales c um să scrieți literar, iar în Europa civilizată studenții învăță mai ales
cum să construiască și să exprime un argument logic, în cadrul fiecărui paragraf și cu legături firești între paragrafe și vo i
veți învăța cum puteți citi rapid (n.a. v -am selectat t exte de o bună calitate, accesibile electronic), o abilitate fără de care
nu puteți parcurge sutele sau uneori miile de pagini de pregătit recomandate (de la un curs la altul). În același timp,
vorbitul în public este o armă foarte puternică care vă poate evidenția oricând în fața unui potențial angajator. Sunt unele
studii care arată că frica de vorbit în public este pentru mulți mai mare chiar decât frica de moarte .
Rolul, pe de o parte a realizării unei SINTEZE sub forma unui eseu (de max. 5 -8 pagini), bazat pe lectură aprofundată
a textelor propuse, urmate de reflecții la nivel individual și de prezentări care să antreneze ulterior dezbateri în cadrul
grupei de seminar și pe de altă parte să stimuleze studenții – ca viitori economiști – în a înțelege cu m funcționează
economia, moneda și băncile , în corelație directă cu practicile concurențiale și obiectivele promovate la nivel European
de Banca Centrală Europeană și la nivel național de Banca Națională a României
Un alt obiectiv este de a demonta conce pții greșite vehiculate în societate despre sistemul financiar în general și cel
bancar în special, prezentate inclusiv de personalități care au deținut poziții cheie la nivel global, cum ar fi Theodore
Roosevelt care a susținut că nu a existat nici o dif erență morală între practicarea jocurile de noroc utilizând cărți sau
cursele de cai și practicarea jocurilor de noroc la bursa de valori, sau Jacques Chirac care – referindu -se la speculațiile
valutare – le eticheta ca fiind "o SIDA a economiei globale".
Ca și viitori economiști vă interesează să vă exersați judecata voastră , informându -vă cât mai calitativ. Schimbul de
idei, interacțiunea și validarea rezultatelor în cadrul comunității academice, punând în comun informațiile transferabile în
timp și spa țiu, reducând astfel costurile personale de informare, reprezintă pași importanți spre realizarea acestui obiectiv
și devine astfel un punct de sprijin în ameliorarea problemelor cunoașterii. Se știe că nu poți deveni un economist bun,
licențiat care la fi nalizarea studiilor universitare să poți practica eficient fără a avea date și informații adecvate, fără a ști
cum să împaci extremele.
Pentru aceasta toți studenții înscriși la disciplina de PTB vor selectata un subiect din secțiunea „ Sinteze / Eseuri” a
programei, pe care îl vor aborda ca pe o temă de inițiere în cercetare, elaborând un eseu de înaltă calitate prin care să
înțeleagă cum funcționează băncile și economia, axat în principal pe probleme specifice economiei și societății românești,
iar ulter ior să -și depună și /sau prezinte public rezultate în cadrul grupei.
Tema generala a sintezelor numită generic "Băncile și activitatea bancară în contextul ciclurilor economice" este
subdivizată în 19 subteme, care vor fi repartizate la fiecare grupă de seminar și abordate în miniechipe de 1 -2 studenți.
Răspundem astfel și criteriului de diversificare și celui de adaptare la cerințele fiecărei specializări de studiu, evitând
rutina, socialismul și devălmășia, plus oferim adaptarea programei didactice la c erințelor pieței forței de muncă.
Fiecare subtemă inclusă în tabelul recomandat la primul seminar cuprinde o listă minimală de trimiteri bibliografice
disponibile on -line, verificate ca reprezentând surse credibile, certificate. Lista va fi completată d e studenți prin lectura și
propuneri proprii. Nu recomandăm căderea în capcana stagnării seculare oferită de ”search -ul” de pe Google.
Materialele ce vor fi elaborate de studenții specializării Finanțe și Bănci sub denumirea de SINTEZE (eseuri) vor fi
lecturate și apreciate cu o notă la o ”prima mână” de fiecare titular de seminar, iar titularul de curs va asigura lectura și
notarea la ”mâna a doua” pentru toate cele aprox. 125 de posibile eseuri elaborate de studenți.
12
Teme propuse și surse bibliogra fice minimale recomandate , dar obligatoriu, de lecturat pentru conceperea
SINTEZEI (dați click pe link in varianta electronica a textului, realizați lectura, creionați ideile, reflectați și sintetizați – citând corect sursa)
Nr
Crt Teme propuse și surse b ibliografice minimale
1. Rolul și funcțiile BNR în cadrul sistemului bancar din România
Bălan, I., Ce sunt rezervele minime obligatorii? , www.opiniibnr.ro – 31.07.2015 – link
Birchi, C., Este Banca Națională a României o entitate comunistă? Dar băncile? , www.opiniibnr.ro – 02.03. 2019 – link
BNR, Comunicate de presă , www.bnr.ro – link
BNR, Rapoarte anuale BNR , www.bnr.ro – link
BNR, Stabilitate financiară – Rolul BNR , www.bnr.ro – link
Croitoru, L., Blog Lucian Croitoru , www.luciancroitoru.ro – link
Dăianu, D., Riscurile sistemice cer "î mprumutător de ultimă instanță" , www.opiniibnr.ro – 08.09.2015 – link
Dăianu, D., Cine creează bani , www.opiniibnr.ro – 17.03.2016 – link
Dăianu, D., De ce este importantă Banca Națională , www.opiniibnr.ro – 11.08.2016 – link
Dănilă, N., Rolul sistemului bancar din România în reluarea creșterii economice , www.bnr.ro – 12.10.2010 – link
Dănilă, N. , Banca Centrala moderna – instituție cu rol public major , www.opiniibnr.ro – 17.10.2017 – link
Isărescu, M., “Ce poate și ce nu poate face o bancă centrală ” prezentare pentru proiectul educațional BNR "Academica", 11.02.2013 . Brașov, www.bnr.ro –
link
Olteanu, B., Despre mandatul BN R, www.opiniibnr.ro – 12.08.2015 – link
Tarța, S., Politica salarială în băncile centrale din Uniunea Europeană , www.opiniibnr.ro – 12.08.2015 – link
Vasilescu, A., Este Banca Națională „stat în stat“? , www.opiniibnr.ro – 20.04.2016 – link
Velicu, C., Funcții, obiective și salarii ale băncilor centrale , www.opiniibnr.ro – 11.08.2016 – link
2. Cred itul și moneda. Particularități ale contractului de credit versus contractul de depozit
Birchi, C., Câteva clarificări necesare privind protecția depozitelor bancare în România , www.opiniibnr.ro – 22.05.2017 – link
Birchi, C., Banca Centrală Europeană NU propune renunțarea la garantarea depozitelor bancare , www.opiniibnr.ro – 05.01. 2019 – link
BNR, Comunicate de presă , www.bnr.ro – link
Conso.ro – Depozit e Bancare – link
Dăianu, D., Cine creează bani , www.opiniibnr.ro – 17.03.2016 – link
Dăianu, D., Creditul și moneda o con troversă veche , www.opiniibnr.ro – 22.07.2016 – link
Jesús Huerta de Soto, Moneda, creditul bancar și ciclurile economice , Editura Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, Iași, 2010, Cap. 1, link
Oanță, D., Și deponenții sunt clienți ai băncilor , www.opiniibnr.ro – 21.06.2016 – link
Vasilescu, A., Pragul încrederii , www.opiniibnr.ro – 27.04.2015 – link
3. Creditarea – resursă principală în finanțarea activit ății antreprenoriale
BNR, Rapoarte BNR asupra stabilității financiare , www.bnr.ro – link
BNR, Prezentări și interviuri , www.bnr.ro – link
Croitoru, L., Mirabila intermediere financiară , www.opiniibnr.ro – 08.05.2017 – link
Dăianu, D., Îndatorarea: cât și cum se face reprezintă problema , www.opiniibnr.ro – 05.08.2015 – link
Dăianu, D., Creditul și moneda o controversă veche , www.opiniibnr.ro – 22.07.2016 – link
Jesús Huerta de Soto, Moneda, creditul bancar și ciclurile economice , Editura Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, Iași, 2010, Cap. 5, link
Pop, N., Cu discernământ și fără mânie despre "darea în plată" , www.opiniibnr.ro – 30.03.2016 – link
Vasilescu, A., Creditarea – o față care râde, alta care plânge, www.republica.ro – 30.03.2016 – link
Vasilescu, A., Când vorbim despre creditar ea populației ne raportăm la vecinele noastre Cehia, Polonia sau Ungaria și nu la Germania , www.opiniibnr.ro –
20.12.2017 – link
Yahoo -Finance, O sursă veritabilă cu date despre firme și burse , www.yahoo.com – link
4. Ce este dobânda și cum se stabilește nivelul ratei dobânzii la o bancă c entrală și la nivelul băncilor comerciale?
BNR, Prezentări și interviuri , www.bnr.ro – link
Cîțu, F., Despre ROBID -ROBOR , florincitu.wordpress.com – 28.05.2013 – link
Croitoru, L., Încărcătura psihologică a primei creșteri a ratei dobânzii , www.opiniibnr.ro – 17.09.2015 – link
Croitoru, L., Politica monetară în 2016, www.opiniibnr.ro – 16.03.2016 – link
Croitoru, L., Încotro se îndreaptă politicile monetare în economiile dezvoltate? , www.opiniibnr.ro – 19.05.2016 – link
Croitoru, L., Blog Lucian Croitoru , www.luciancroitoru.ro – link
Dăianu, D., Cine judecă conduita (optimul) politicii monetare , www.opiniibnr.ro – 24.08.2017 – link
Dăianu, D., Creditul și moneda o controversă veche , www.opiniibnr.ro – 22.07.2016 – link
Dăianu, D., Ce se cere băncilor centrale , www.opiniibnr.ro – 11.04.2016 – link
Diaconu, R., ROBOR și supraîndatorarea – Bancherii acuză autorită țile de presiunile inflaționiste , cursdeguvernare.ro – 01.10.2017 – link
Isărescu, M., “Ce poate și ce nu poate face o bancă centrală ” prezentare pentru proiectul educațional BNR "Academica", 11.02.2013 . Brașov, www.bnr.ro –
link
Logec.ro, De ce cresc dobânzile, Mitică? , logec. ro– 29.09.2017 – link
Logec.ro, Cum a făcut Senatul dobânda mai mică decât a făcut -o Ceaușescu , logec.ro – 24.11.2017 – link
Rădulescu E., Misterele (de nepătruns?) ale pieței. Azi, despre ROBOR , www.opiniibnr.ro – 18.10.2017 – link
5. Prezentați, comparativ, condițiile de contractare, rambursare și costurile aferente unei tip de credit, regăsit în ofertele a cel puțin trei bănci
comerciale (credite pentru nevoi personale, credite ipotecare, etc.)
Depositis.org, Info despre produse și servicii financiar -bancare, pentru a aplica pentru un credit, card de credit sau de a
deschide un depozit în orice țara, inclusiv România , link
Jesús Huerta de Soto, Moneda, cr editul bancar și ciclurile economice , Editura Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, Iași, 2010, Cap. 8, link
Logec.ro, Moise Guran și istoria greșită a banilor, creditului și crizei , loge c.ro– 21.01.2015 – link
Logec.ro, Războiul împotriva banilor e vechi , logec.ro – 25.05.2016 – link
Site-urile oficiale ale băncilor comerciale
6. Inflația și deflația – forme de manifestare ale dezechilibrului monetar
BCE, Ce este inflația? , www.ecb.europa.eu – link
BCE, Stabilitatea prețurilor – de ce este importantă? , www.ecb.europa.eu – link
Croitoru, L., Inflația noastră , www.opiniibnr .ro – 04.08.2016 – link
Croitoru, L., Un motiv pentru care inflația a întârziat să apară , www.opiniibnr.ro – 04.01. 2019 – link
Dăianu, D., O lume cu dobânzi ultra -mici; dobânzi negative? , www.opiniibnr.ro – 15.02.2016 – link
Dăianu, D., Chiar dispare inflația? , www.opiniibnr.ro – 20.10.2016 – link
13
Nr
Crt Teme propuse și surse b ibliografice minimale
Dăianu, D., Despre inflația mică și un paradox al lichidității – când banii emiși de bănci centrale cresc, dar sincopele de
lichiditate (sudden stops) nu sunt mai puțin amenințătoare , www.opiniibnr.ro – 04.11.2016 – link
Ludwig von Mises, Politici economice. Gânduri pentru cei de azi și cei de mâine , mises.ro – link
Rotaru, L., Divorțul dintre bani și inflație – o poveste romanțată , www.opiniibnr.ro – 05.12.2017 – link
7. Despre aurul monetar și administrarea rezervei internaționale de aur a României
Andrei, V., Despre administrarea r ezervei de aur a României , www.opiniibnr.ro – 10.08.2016 – link
Bichi, C., Ce sunt împrumuturile în au r și ce riscuri presupun? , www.opiniibnr.ro – 23.03. 2019 – link
Constantinescu, A., Despre risc și randament în administrarea rezervei de aur a țării , www.opiniibnr.ro – 18.08.2016 – link
Croitoru, L., Politica băncilor centrale privind achiziția de aur , www.opiniibnr.ro – 10.12.2015 – link
Croitoru, L., Două clarificări privind „valoarea aurului” și nivelul veniturilor salariale la BNR , www.opiniibnr.ro – 05.09.2016 – link
Dăianu, D., Un nou val de criză în lume în 2016? , www.opiniibnr.ro – 15.02.2016 – link
Dumitrescu, C., Adevărul despre aurul României – răspunsul unui coleg de generație la repetatele fantasmagorii ale lui Lucian Isar , www.opinii bnr.ro –
21.11.2016 – link
Popescu, D., Alte clarificări despre aurul Româ niei. Mai crede cineva că e doar o chestiune de transparență? , www.opiniibnr.ro – 23.03. 2019 – link
Vasilescu, V., În timp ce avioanele americane și britanice bombardau România, piețele financiare de la New York și Londra ne -au păstrat intact aurul ,
www.opiniibnr .ro – 16.08.2016 – link
Vasilescu, V., Calomniați, calomniaț i, ceva tot va rămâne! , www.opiniibnr.ro – 26.04.2017 – link
Vulcan, D., BNR demontează insinuările fă cute de Isar la Antena 3 despre rezerva de aur a României , revista22.ro – 23.03. 2019 – link
8. Crizele financiare, crizele bancare și depresiunile economice
Bran, F., Rădulescu, C.,V., Ioan, I., Bălu, F.,O., Criza economică și efectele sale asupra economiei globale , Economie teoretică și aplicată, Volumul XIII, no.
5, pp. 73 -88, 2011 – link
Cerna, S., Criza și teoria economică , Academia Română Academica, nr. 7 -8, 2013 – link
Croit oru, L., Ceva ce ar trebui reparat în gândirea noastră , www.opiniibnr.ro – 26.04.2017 – link
Croit oru, L., Capitalismul este în codul genetic , www.opiniibnr.ro – 28.04.2015 – link
Dăianu, D., Europa în derivă , www.opiniibnr.ro – 15.02.2016 – link
Rădulescu, E., Când vorbești mult și înțelegi puțin , www.opiniibnr.ro – 26.04.2017 – link
Nassim Nicholas Taleb , Lebăda neagră. Impactul foarte puțin probabilului , Editura Curtea Veche, 2007
Pătru ți, A., Este criza financiară actuală inerentă evoluției capitalismului? , mises.ro – link
Totir, F.,C., Dragotă, I., M., Criza economică și financiară actu ală – aspect noi sau revenirea la vechile probleme? , Economie teoretică și aplicată, Volumul
XIII, no. 1, pp.131 – 153, 2011 – link
9. Impactul adoptării monedei euro în România – avantaje și dezavant aje
BNR, Procesul de pregătire pentru adoptarea monedei unice europene , www.bnr.ro – link
Croitoru, L., Slăbiciunile din fundația zonei euro și ce ar trebui să facă România, www.hotnews.ro – 18.07.2017 – link
Dăianu, D., Aderarea la zona euro nu se poate realiza oricum , www.opiniibnr.ro – 25.09.2016 – link
Dăianu, D., Aderarea la zona euro: problema este ÎN CE CONDIȚII , www.opiniibnr.ro – 22.11.2016 – link
Lazea, V., A fi maturi înseamnă să trăiești cu incertitudini – despre când vom intra în zona euro , www.opiniibnr.ro – 11.04.2017 – link
Lazea, V., Perspective și provocări privind aderarea Rom âniei la zona Euro , www.opiniibnr.ro – 27.11.2017 – link
Roman, M., Euro… un “po d” prea îndepărtat? , www.opiniibnr.ro – 06.12.2017 – link
Oanță, D., Există un alt plan decât aderarea la euro? , www.opiniibnr.ro – 19.04.2015 – link
Oanță, D., Aderarea la euro, condiția cursului de schimb și pașii îna poi…, www.opiniibnr.ro – 08.06.2016 – link
Socol, A., 7 riscuri ale intrării rapide în zona euro. Sau de ce contează decalajele de dezvoltare , www.contributors.ro –
07.06.2017 – link
10. Între convergența rapidă și păstrarea echilibrelor macroeconomice”?
Dăianu, D., Unde macro întâlnește micro , www.opiniibnr.ro – 16.11.2015 – link
Dăianu, D., Strategia de Dezvoltare: circumstanțe și primejdii , www.opiniibnr.ro – 10.02.2016 – link
Dăianu, D., Controlul dezechilib relor într -o uniune monetara nu poate fi o problema strict națională , www.opiniibnr.ro – 12.06.2017 – link
Dăianu, D., Lanțurile de producție și corecțiile macroeconomice , www.opiniibnr.ro – 23.10.2017 – link
Dăianu, D., Menghina echilibrelor precare , www.opiniibnr.ro – 20.03.2017 – link
Isărescu, M., „ Creșterea economică și strategia de dezvoltare. Între convergența rapidă și păstrarea echilibrelor macroeconomice ”, www.bnr.ro – link
Isărescu, M., Cuvânt de deschidere la Conferința internațională ESPERA 2013 , www.bnr.ro – link
Lazea V., Strategi a „România competitivă”: câteva lămuriri necesare , www.opiniibnr.ro – 20.03.2017 – link
Pop, N., Convergența și sustenabilitatea ei , www.opiniibnr.ro – 23.03. 2019 – link
11. Convergența nominală, reală, juridică și culturală în procesul adoptării monedei euro în România (studiu de caz)
BCE, Criteriile de converg ență pentru aderarea la euro , www.ecb.europa.eu – link
BNR, Procesul de pregătire pentru adoptarea monedei unice europene , www.bnr.ro – link
Croitoru, L., De ce s -a votat Brexit și îngrijorările noastre , www.opiniibnr.ro – 27.06.2016 – link
Croitoru, L., Cum înțeleg eu mesajul lui Jean -Claude Juncker către cei ce aspiră la adoptarea euro , luciancroitoru.ro – 14.09.2017 – link
Dăianu, D., Convergența reală nu este un moft (România și euroaria) , www.opini ibnr.ro – 18.05.2015 – link
Dăianu, D., Convergența reală și nu numai! , www.opiniibnr.ro – 25.05.2015 – link
Dăianu, D., Aderarea la zona euro: problema este ÎN CE CONDIȚII , www.opiniibnr.ro – 22.11.2016 – link
Dăianu, D., Uniunea monetară: regulile sunt necesare, dar este nevoie și de “partajare a riscurilor” (risk -sharing) , www.opiniibnr.ro – 06.02. 2019 – link
Lazea, V., Perspect ive și provocări privind aderarea României la zona euro , www.opiniibnr.ro – 22.11.2016 – link
Logec.ro, Educația – un motiv ridicol pentru amânarea adoptării euro, logec.ro – 29.04.2015 – link
Logec.ro, Ultima veste de pe frontul anti -euro: “e greu să stabilim cursul” , logec.ro – 30.05.2015 – link
Pop, N., Franc, V.,I., România și adoptarea euro , www.opiniibnr.ro – link
Pop, N., România și adoptarea euro , www.opiniibnr.ro – 22.11.2016 – link
12. Monedele virtuale / criptomonede – avantaje și riscuri
BCE, Virtual currency schemes – a further analysis , ecb.europa.eu – link
Bonneau, J., Miller, A., Clark, J., Narayanan, A., Kroll, J., A., Felten, E.,W., SoK: Research Perspectives and Challenges for Bi tcoin and Cryptocurrencies ,
link
BNR, Comunicate de presă , www.bnr.ro – link
BNR, Instituții emitente de monedă electronică , www.bnr.ro – link
BNR, Poziția Băncii Naționale a României în legătură cu monedele virtuale , www.bnr.ro – link
BNR, Pozițiile exprimate de către statele europene cu privire la monedele virtuale , www.bnr.ro – link
Dăianu, D., Băncile centrale și crypto -monedele , www.opiniibnr.ro – 14.11.2017 – link
14
Nr
Crt Teme propuse și surse b ibliografice minimale
Documentar Bitcoin, link
EBA, EBA Opinion on ‘virtual currencies’ , ecb.europa.eu – link
Logec.ro, Ce se va întâmpla cu Bitcoin?, logec.ro – 29.04.2015 – link
Thecoinscriptomonedas , Criptomonedas más conocidas , link
Smirna, T., Este Bitcoin o bulă speculativă ?, mises.ro – link
Ștefănuț, L., Fenomenul Bitc oin explicat , digi24.ro – link
13. Băncile autohtone – versus – băncile cu capital străin: binecuvântare sau blestem?
Bichi, C., Obiectivul rezoluției bancare este salvarea bănci lor sistemice sau a funcțiilor critice ale acestora? , www.opiniibnr.ro – 21.06.2016 – link
Biris, G., Despre impozitarea multinaționalelor – schimbarea paradigmelor , www.cursdeguvernare.ro – 1.11.2016 – link
Croitoru, L., Să nu ucizi o pasăre cântătoare, hotnews.ro – 06.01.2016 – link
Dăianu, D., De ce bănci este nevoie , www.opiniibnr.ro – 09.11.2015 – link
Isărescu, M., Nu am văzut niciodată în 27 de ani o situație macroeconomică mai bună, dar nici riscuri mai mari , romanialibera.ro – link
Lazea V., Băncile comerciale: Inamicul public nr. 1? , www.opiniibnr.ro – 17.06.2015 – link
Lazea V., Băncile cu capital străin: binecuvântare sau blestem? , www.opiniibnr.ro – 19.08.2017 – link
Neagu F., Rolul băncilor din România în generarea de creștere economică , www.opiniibnr.ro – 15.06.2015 – link
Neagu F., Ce sector bancar ne dorim? , www.opiniibnr.ro – 26.03. 2019 – link
14. Ce sunt ciclurile economice și cum influe nțează creditarea bancară?
BNR, Comunicate de presă , www.bnr.ro – link
BNR, Prezentări și interviuri , www.bnr.ro – link
Dăianu, D., Domestic cycles, financial cycles and policies, What has gone wrong? , prezentare în cadrul conferinței "Gaps and Economic Crises in South -East
Europe: Present and Past", Banca Națională a României, www.bnr.ro – link
Dăianu D., Creditul și moneda: O controversă veche , www.opiniibnr.ro – 22.07.2016 – link
Dăianu D., Cicluri, instituții și practici rele , www.opiniibnr.ro – 05.01.2016 – link
Dăianu D., Ciclul economic și dezechilibrele: de unde vin ”steroizii”?, www.opiniibnr.ro – 25.08.2015 – link
Site-ul Insitutul -ui Ludwig von Mises România – link
Jesús Huerta de Soto, Moneda, creditul bancar și ciclurile economice , Editura Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, Iași, 2010, link
15. Care ar trebui să fie raporturile d intre Stat și BNR? Rolul băncilor în generarea de creștere economică
BNR, Prezentări și interviuri , www.bnr.ro – link
Croitoru L., Politica monetară în 2016, www.opiniibnr.ro – 16.03.2016 – link
Croitoru L., Nicio faptă bună nu rămâne nepedepsită , www.opin iibnr.ro – 22.04.2016 – link
Croitoru L., Cine conduce politica monetară în România , www.opiniibnr.ro – 23.02. 2019 – link
Dăianu, D., Cine judecă conduita (optimul) politicii monetare , www.opiniibnr.ro – 24.08.2017 – link
Dăianu D., Cicluri, instituții și practici rele , www.opiniibnr.ro – 05.01.2016 – link
Dăianu D., Strategia de Dezvoltare: circumstanțe și primejdii , www.opiniibnr.ro – 10.02.2016 – link
Dăianu D., Ce se cere băncilor centrale , www.opiniibnr.ro – 11.04.2016 – link
Dănilă N., Banca Centrală modernă – instituție cu rol public major , www.opiniibnr.ro – 17.10.2017 – link
Georgescu F., Conținutul și calitatea politicii fiscale – în pas cu evoluția și obiectivele societății românești , www.opiniibnr .ro – 18.12.2017 – link
Ionescu, A., BNR și consumul – în două noi cuvinte cheie: ”Doza jul și momentul” măsurilor pentru sustenabilitatea creșterii , cursdeguvernare.ro –
15.11.2017 – link
Isărescu M., Creșterea economică și strategia de dezvoltare. Între convergența rapidă și păstrarea echilibrelor macroeconomice ”, bnr.ro – link
Isărescu M., Isărescu: România finanțează locuri de muncă în exterior , ziaruldeiasi.ro – link
Lazea V., Strategia „România competitivă”: câteva lămuriri necesare , www.opiniibnr.ro – 07.07.2016 – link
Pălăgean, D., Câteva expl icații utile pentru a înțelege cum a traversat România criza economică, www.opiniibnr.ro – 10.08.2015 – link
Păunescu, D., Aspecte privind raporturile dintre stat și banca centrală, www.opiniibnr.ro – 25.08.2016 – link
Pop, N., Noile așteptări legate de destinul UE, www.opiniibnr.ro – 21.02. 2019 – link
16. Ce trebuie să înțelegem prin creștere economică sustenabilă?
BNR, Prezentări și interviuri , www.bnr.ro – link
Croitoru L., Când va fi urmă toarea recesiune și cum ne pregătim pentru ea? , www.opiniibnr.ro – 30.05.2016 – link
Dăianu, D.,., Băncile și Creșterea Economică – Lecțiile trecutului pentru un viitor mai bun”, București: Consiliul Patronatelor Bancare din Romania și Deloitte
Romania – link
Isărescu M., Creșterea economică și strategia de dezvoltare. Între convergența rapidă și păstrarea echilibrelor macroeconomice ”, bnr.ro – link
Isărescu, M., Convergența nominală și convergența reală – condiții pentru creșterea completivității internaționale a României – bnr.ro – link
Lazea V., Despre creșterea economică sustenabilă , www.opiniibnr.ro – 15.06.2017 – link
Pop, N., România trebuie să se apropie mai mult de nucleul dur al UE , www.opiniibnr.ro – 08.02.2019 – link
Pălăgean, D., Câteva explicații utile pentru a înțelege cum a traversat România criza economică , www.opiniibnr.ro – 10.07.2015 –
link
17. Cum să convertim creșterea economică în prosperitate
BNR, Prezentări și interviuri , www.bnr.ro – link
Dăianu D., Ce se face cu banii, instabilitatea și reforma finanței , www.opiniibnr.ro – 21.03.2016 – link
Dăianu D. , Creditul și moneda: O controversă veche , www.opiniibnr.ro – 22.07.2016 – link
Dăianu, D., Băncile și Creșterea Economică – Lecțiile trecutului pentru un viitor mai bun”, București: Consiliul Patronatelor Bancare din Romania și
Deloitte Romania – link
Isărescu M., Creșterea economică și str ategia de dezvoltare. Între convergența rapidă și păstrarea echilibrelor macroeconomice ”, bnr.ro – link
Isărescu, M., Cuvânt de deschidere la Conferința internațională ESPERA 2017 , bnr.ro – link
Lazea V., Strategia „România competitivă”: câteva lămuriri necesare , www.opin iibnr.ro – 07.06.2016 – link
Site-ul Insitutul -ui Ludwig von Mises România – link
18. Despre educația financiara prin moneda, credit, banci. Unde sunt elitele?
Badea, C., Avem foarte mulți copii cu performante mediocre. Suntem în "divizia C", unde eram și în 2006, ziare.com – 10.12.2016 – link
BNR, Lazea – educația financiară – Simpozion Banca Națională a României și Primul Război Mondial. Anul 1917 – link
Cerna, S., Sunt capabile elitele românești să regândească rolul economic al statului? , zf.ro – 23.08.2017 – link
Croitor u L., Cine nu lasă România să se dezvolte , www.opiniibnr.ro – 28.06.2015 – link
Croitoru L., Ideologia din di scursul economic al elitei noastre , republica.ro – 19.06.2017 – link
Lazea V., Educația financiară prin istorie , www.opiniibnr.ro – 28.04.2017 – link
Logec.ro, Cum era examenul de economie la Harvard, în 1953. Ce mai învățăm astăzi?, logec.ro – 19.01.2015 – link
15
Nr
Crt Teme propuse și surse b ibliografice minimale
Logec.ro, Darea în plată. Cum să operezi cu drujba un sistem putred, logec.ro – 22.03.2016 – link
Logec.ro De ce au român ii cele mai mici salarii din Europa de Est, Mitică? , logec.ro – 08.10.2017 – link
Ion, R., Mugur Isărescu: Facebook -ul și greșelile făcute de bănci au dus la apariția unor „adevăruri” populiste. Când domini online -ul, domini și ideile din
societate , republica.ro – 19.06.2017 – link
Isărescu M., E simplu să dai și să dai mult. Problema începe când trebuie să iei. Mai contează și cine ia! Și cum încep discuțiile care du rează ani de zile
despre faptul că unii dau și alții iau. De câte ori trebuie să dăm cu capul ca să în vățăm minte? , hotnews.ro – 15.11.2017 – link
Isărescu M., Isărescu, către bancheri: La scoală! Nu aveți încotro! Normele interne ale băncilor ar trebui să țină seama și de percepția c lienților , hotnews.ro –
25.10.2017 – link
Isărescu M., Isărescu: Faptul că acum se discută legi fără un studiu de impact este un lucru care trebuie să ne dea de gândit , hotnews.ro – 16.03. 2019 – link
Istod or, E., Psiholog Aurora Liiceanu: "Educația financiară la români e zero, educația sexuală la români e zero. Educația juridică la noi e zero" –
VIDEOinterviu, partea întâi , hotnews.ro – 14.03. 2019 – link
Istodor, E., Psihologul Aurora Liiceanu: Voyerism, fudulie, bârfă, lăcomie – toate s -au lipit de românul de astăzi. Partea a doua a interviului despre educație
financiară , hotnews.ro – 28.03. 2019 – link
Muntean, I., Elita parlamentară: provocările cresc, educația scade , revistasinteza.ro – 16.06.2017 – link
Peiu, P., Cum s -a făcut Marea Unire? Cu multă, foarte multă suferință, ziare.com – 01.12.2017 – link
Pepine, H., Un succes diplomatic care nu trebuie irosit , dw.com – 22.11.2017 – link
Plesu, A., A da de citit, dilemaveche.ro – 23.11.2017 – link
Vasilescu, A., Educația eco nomică poate să miște lumea. Și chiar o mișcă , republica.ro – 17.05.2017 – link
Robert T Kiyosaki, Tată bo gat, tată sărac. Educație financiară în familie , Editura Curtea Veche, 2009
19. Despre monedă, credit, bănci în religie și istorie
Jesús Huerta de Soto, Moneda, creditul bancar și ciclurile economice , Editura Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, Ia și, 2010, link
PENTRU CONFORMITATE TEHNICĂ – SINTEZE :
Eseurile vor fi tehnoredactate în Word (pagina de lucru este format A4, cu marginile setate la 1.5 cm, fontul Arial
de 12 pct., spațierea l a 1.15, cu o medie de 550 -600 cuvinte / pag).
a. Înaintea expedierii lui către titularii disciplinei la evaluare, pentru aceste texte veți realiza corecția draftului
propus spre evaluare, atât d.p.d.v. al sintaxei și al morfologiei frazei, a utilizării core cte și obligatorie în text
a diacriticelor românești (ă, â, ț, ș, î) cât și a respectării normelor de citare corectă a surselor utilizate și a
politicii de antiplagiat.
b. Penalizarea pentru lipsa tehnoredactării și a utilizării incorecte a regulilor de sin taxă și de morfologie a frazei
este de 25% din punctajul alo cat criteriului în cauză iar pentru simiulitudini și plagiat penalizarea este de
100%.
Cele mai bune SINTEZE realizate respectând regulile de citate vor fi publicate într -un volum la o editura a creditată CNCSIS.
16
Anexa 5: Structura S tudiului Monografic în anul univ 201 9-2020 (Case Study)
Pe parcursul semestrului va fi realizat un studiu monografic (case study), care pornește de la realizarea unor lecturi de
specialitate acasă, la bibliotecă și pe site -uri educaționale certificate urmate în paralel de verificări factuale în
interiorul unei instituții bancare de tip comercial, pe baza unei ”foi de parcurs” prezentate la debutul semestrului,
studiul fiind considerat finalizat prin depunerea unei m anuscris documentat, urmat de susținere lui publică.
Structura Studiului monografic si jaloanele de urmat în anul univ. 201 9-2020 vor fi descrise la primul seminar și vor
fi completate cu o bibliografie și jaloane de urmat, pas cu pas, disponibile on -line
Documente factuale care vor marca data de intr are în bancă a fiecărui student și respectiv data ieșirii din bancă
(adeverința de stagiu )
OPIS GENERAL
Cuprins Grafice și Tabele
INTRODUCERE
1. Caracteristicile economice ale pieței persoanelor fizice și a firmelor
2. Miza economică a relației cu clienții
CAPITOLUL 1: ORGANIZAREA SISTEMULU I BANCAR ROMANESC
1. Diferitele instituții de credit
2. Organismele profesionale și organele centrale
3. Autoritățile de control, de reglementare și de consultare
CAPITOLUL 2: DESCHIDEREA ȘI FUNCȚI ONAREA CONTULUI BANC AR
1. Intrarea în relați a client bancă
1.1 Verificarea actului de identitate
1.2. Verificarea adresei
1.3 Verificarea capacității civile
1.4 Verificarea n aționalității
1.5 Verificarea capacității bancare
2. Convenția de cont a persoanelor fizice
2.1 Condițiile tarifare
2.2. Con dițiile de utilizare
2.3. Angajamentele reciproce
3. Diferitele tipuri de conturi pentru persoane fizice și firme
3.1. Conturile pentru persoane fizice
3.2 Contul adresate personalelor juridice
4. Dreptul la cont si dreptul la refuz al deschiderii contului bancar
5. Diferitele fișiere care trebuie consultate
5.1 Fișierul Conturilor Bancare și Asimilate
5.2 Fișierul național al Incidentelor de rambursare a Creditelor către Populație
5.3 Fișierul național de incidente de plăți (FNIP)
5.4 Fișierul național al persoanelor cu risc (FNPR)
6. Procura
7. Tarifarea bancară
8. Popririle și sechest rele de cont
9. Incapacitățile
9.1. Majorii
9.2 Minorii
9.3 Majorii protejați
10. Închidere a contulu i
10.1 Închidere la inițiativa băncii
10.2 Închiderea la inițiativa clientului
10.3 Operațiuni de îndeplinit
10.4 Decesul clientului
10.5 Gratuitate
10.6 Prescriere
10.7. Notificare
CAPITOLUL 3: GESTIUNEA INSTRUMENTELOR DE PL ATĂ
1. Diferitele instrumente de plată
1.1 Tipurile de cecuri
1.2 Mențiuni obligatorii
1.3 Temenele de prescriere
1.4 Cardul bancar (de retrageri, de plăți, de credit, cadou, co -brand)
1.5 Autorizațiile de extrageri
1.6 Viramentul (rolul băncii și diversele tipuri de viramente)
1.7 Efectele de comerț (cambia, biletul la ordin)
1.8 Plata fără contact (tele plata, telefonul mobil)
1.9 Cifre cheie (date statistice privind plățile interbancare)
17
2. Incidentele de plată
2.1 Incidentele legate de cecuri
2.2 Incidentele legate de credite
3. Contestațiile
3.1 Contestațiile referitoare la cecuri
3.2 Contestarea unui card
4. Terminalele de plăți electronice (POS)
4.1 Funcțiile unui POS
4.2 Contractul POS
5. Vânzarea la distanță
5.1 Mizele
5.2 Internetul
5.3 Platformele de call -center
5.4 Serviciul de call -back
6. Direcții actuale și viitoare privind sistemele de plăți. SEPA / TARGET2 / T2S / TIPS – TARGET Instant Payment Settlement (TIPS ) /
Fintechs –
6.1 Viramentul
6.2 Extragerea
6.3 Plata
CAPITOLUL 4: CREDITUL PENTRU PER SOANE FIZICE
1. Inițiere în matematica financiară
1.1 Dobânzi (simple, compuse)
1.2 Rata (proporțională, actuarială)
1.3 Metodele de rambursare (ȋn avans, la scadență, s cutire)
2. Creditul de consum
2.1 Reglementarea (destinatari, contractul de credit)
2.2 Cazurile particulare (creditul afectat, creditul permanent)
2.3 Diferitele tipuri de credite de consum (descoperirea de cont, personal clasic, personal afectat, pentru
studenti, permanent)
3. Abordarea și gestiunea riscului
4. Creditul imobiliar
4.1 Reglementarea (destinatari, publicitatera, contractul de credit, conditiile suspensive, rambursarea
anticipată, cazuri de neplată)
4.2 Împrumuturile sectorului reglem entat (banca pentru locuințe)
4.3 Împrumuturile pentru sectorul liber (creditele clasice, creditele punte)
5. Diferitele moduri de achiziționare
5.1 Vânzarea în stare de finalizare viitoare (creditele pe bază de proiect)
5.2. Contractul de construire (alegerea constructorului, verificări de efectuat, conditii de revizuire a
prețului, dovada garanției de rambursare, eșalonarea plăților, termenul de renunțare, semnarea contractului,
finalizarea lucrărilor și plata soldului)
6. Diferitele rate ale dobânzii (ale ȋmprumutului)
6.1. Dobânda anuală efectivă
6.2 Rata dobânzii legală
6.3 Rata dobânzii cămătărească (calculul pragurilor de camătă, delictul)
6.4 EURIBOR (Euro Interbank Offered Rate)
6.5 EONIA (Euro OverNight Index Average)
6.6. ROBOR
7. Diferitele garanții la rambursarea creditelor
7.1 Garanțiile personale
7.2 Garanțiile reale
8. Asigurările împrumuturilor
8.1 Riscurile acoperite
8.2 Contract și parte interesată
8.3 Punerea în practică a garanției
9. Tratamentul supraîndatorării
9.1 Cadrul legal (legea falimentului personal, legea dării în plată)
9.2 Schema generală a dispozitivului de supraîndatorare
9.3 Rolul și funcționarea comisiilor de supraîndatorare
9.4 Rolul instanțelor judecătorești
9.5. Funcționarea procedurii de redresare personală
CAPITOLUL 5: CREDITUL PENTRU FIRME (IMM)
1. Creditele de investiții pe termen mediu sau lung
2. Împrumutul pentru înființarea întreprind erii
3. Leasing -ul
4. Împrumuturile de exploatare
4.1 Creditele de trezorerie
4.2 Garanțiile
5. Finanțarea gestiunii clienților
5.1 Scontul comercial
5.2 Factoring
5.3 Comerțul internațional
6. Procedura de insolvență la persoane juridice.
CAPITOLUL 6: RĂSPUNDEREA BĂNCII (SECRET BANCAR , DEONTOLOGIE , COD ETICĂ )
1. Neconformitatea
18
1.1 Obiective și rezultate
1.2. Consecințele riscului de neconformitate
1.3 Domenii acoperite de conformitate
2. Răspunderea civilă și penală a băncii
2.1 Ele mente constitutive ale răspunderii civile
2.2 Condiții de aplicabilitate a răspunderii civile
2.3 Condiții de aplicabilitate a răspunderii penale
2.4 Cazuri de derogare de răspundere
3. Deontologia
3.1 Principalele obligații
3.2 Loialitatea față de angajator
3.3 Respectarea legilo r și regulamentelor și vigilența deosebită în ceea ce privește spălarea banilor
3.4 Concluzie
4. Secretul profesional
5. Lupta împotriva spălării banilor
5.1 Cele trei faze ale spălării banilor din venituri provenite din activități criminale
5.2 Obligațiile instituțiilor de credit
5.3. Organismele de control
6. Cariere profesionale în industria bancară
6.1 Pregătirea dosarului personal în vederea participării la un interviu de angajare în industria bancară
6.2 Modele de scrisori de mo tivație și de recomandare utilizate în practica bancară
6.3. Redactarea unui CV profesional destinat accederii în industria bancară
6.4. Simularea completării unei cereri de angajare în industria bancară (cu respectarea GDPR )
Ca si ANEXE la STUDIUL MONOGRAFIC vor putea fi adaugate:
1. Glosarul termenilor de specialitate utilizați ȋn cadrul Studiul monografic, cu indicarea numărului de pagină la care se regăsesc fieca re termen în
proiect
2. Orice document considerat util pentru observațiile factuale realizate în bancă, cu respectarea standardelor GDPR, de anonimizare a datelor cu
caracter personal
3. Adeverințele de confirmare a stagiului de 30 ore de doc umentare factuală și practică î ntr-o unitate din industria bancară, emise și semnate de
supervizorul băncii
4. Fișa de autoevaluare lucrare (Case study) „Principii și tehnici bancare” – completată de fiecare student participant în echipa de studiu
moniografic. Această fișă va fi utilizată la evaluarea publică finală .
5. Bibliografia utilizată (ȋn ordine de la criter iul 1 la 3):
1. Cărți (cu citarea ȋn ordine alfabetică autor, titlu, editura, an)
2. Reviste de specialitate
3. Legislație, complet citată
4. WEB -ografie (cu citarea completă a titlului studiului preluat de pe web, exclus trimitere doar la pagina principal a a site-ului, de
genul www.bnr.ro )
Fișa de verificare a gradului de plagiat (acest document se adaugă în S12 de către titularul de seminar – după verificarea de conformitate și prelucrare
grad de simuilitudini pe platforma Blackboa rd FEAA). Pentru grade de similitudini (plagiat) de peste 20% la etapa de verificare a conformității, proiectul
este respins la susținerea publică, notarea lui finală fiind zero.
CONFORMITATE DE CONȚINUT ȘI CONFORMITATE TEHNICĂ:
Înaintea expedierii lu i către titularii disciplinei spre evaluare a de conformitate (respectare data limită de
depunere S12, respectare jaloane conținut, verificare grad de similitudini, includere anexe, adeverințe, s.a.) ,
pentru aceste drafturi veți realiza corecția texte lor propus e spre evaluare, atât d.p.d.v. al sintaxei cât și al
morfologiei frazei, a u tilizării corecte și obligatorii în text a diacriticelor românești (ă, â, ț, ș, î) cât și a
respectării normelor de citare corectă a surselor utilizate și a politicii de antip lagiat.
Penalizarea pentru lipsa tehnoredactării și a utilizării incorecte a regulilor de sintaxă și de morfologie a frazei
este de 25% din punctajul alo cat criteriului în cauză iar pentru descoperirea unmui plagiat peste pragul de 20%
penalizarea este d e 100%.
Punctarea studiului monografic se va realiza doar pentru acele proiecte care trec de etapa de verificare a
conformității (S12), fiind programate la etapa de susținere publică (S13), procedeu ce se va face individual
pentru fiecare student al prom oției.
1. Norme de tehoredactare: pagina de lucru este format A4, cu marginile setate la 1.5 cm, fontul Arial de 12 pct,
spațierea la 1.15, cu o medie de 550 -600 cuvinte / pag)
2. Pentru varianta finală a Studiului monografic , se atribuie număr de pagina ȋn cuprins cf conținutului word (de la
1 la n)
3. Studiul monografic va avea completat ȋnaintea depunerii și susținerii publice toate Anexele precum:
Opis/Cuprins , Adeverințele de realizare a studiului practic ȋn bancă, Glosarul de termeni de specialitate ut ilizați
și CV-urile membrilor de echipă ; lipsurile de la acest standard minimal se depunctează cu 25%;
19
4. Studiul monografic va avea desemnat un Responsabil cu tehnoredactarea, care va răspunde de obținerea sau
de pierderea punctajului la acest criteriu, conform modului ȋn care produsul depus spre evaluare ȋndeplinește normele
de tehnoredactare explicate pe parcursul semestrului, verificabile prin calitatea textului trimis ;
5. Studiul monografic va avea desemnat un Responsabilul cu antiplagiatul care va ră spunde de accesul echipei la
susținerea publică finală, prin dovedirea probității textului trimis. Pentru procente care depășeșc pragul de 20% se
consideră plagiat iar lucrarea este RESPINSĂ fără acces la prezentare ;
6. Studiul Monografic va fi depus pntru verificare de conformitate înaintea vacanței de Crăciun și prezentat
prin susținere publică de TOȚI membri echipei , ȋn fața comisiei de specialitate (titular curs, titular seminarii,
invitați din băncile unde s -a realizat documentarea de teren ) ȋn zilele de vineri 1 0/01/20 (8h-16h) și sâmbătă
11/01/20 (8h-16h) conform ȋnscrierilor din tabelul de programări, realizat prin negocieri la seminariile de L
07/01/ 20); Studenții care nu probează conținutul vor fi notași cu absent.
7. Pentru acuratețea susținerii publice și probarea faptică și istorică se va putea proceda și la realizarea de materiale
video educaționale cu momentele prezentărilor la fiecare echipă, respectând normele GDPR pe bază de acord
personal.
POLITICA DE COPYRIGHT ACA DEMICĂ:
Despre plagiat ( = parafrazarea fără citare a textului -sursă, preluarea unor idei fără citare, sau chiar angajarea unor companii
care oferă, contra cost / gratuit, servicii de essay writing) sau autoplagiat ( = nu poți fi notat de două ori pe acee ași muncă ) și
cum să rămâneți în afara lui recomand spre lectură site -ul http://www.plagiarism.org/
a. Acest curs susține politica Universității Alexandru Ioan Cuza privind regulile de antiplagiat, toate proiectele
realizate și predate spre evaluare vor fi încărcate în platforma Portal FEAA/Blackboard. Gradul de similitudine
acceptat este de max 10 -15%. Consecințele încălcării acestei politicii academice de antiplagiat sunt grave și
severe.
b. Pentru protejare a se ved ea http://www.plagiarism.org/
Titular de curs
Conf. dr. Dan Chirleșan
Titular de seminar i
Lect. d r. asociat Diana Mihalcea
Specialiști din indust ria bancară
Dănuț CRĂCIUN – Dir regional suc BNR
Adrian JANTEA – Dir regional suc BRD GSG
Cornel SCRIPCA – Dir AG Hub RZb
Cătălin PETRAȘ / Dorin DEDU – Director / Adjunct Comercial Companii suc BT
Iulian Cezar CERNAT – Director Zonal BCR Social Finance IFN
20
BIBLIOGRAFIE
CĂRȚI:
1. Basno, C., Dardac, N., Floricel C., Monedă, credit, bănci , Editura Didactică și Pedagogică, București, 1994.
2. Basno, C., Dardac, N., Management bancar, Editura Economicǎ, București, 2002.
3. Basno, C., Dardac, N., Operațiuni bancare. Instrumente și tehnici de plată , Editura Didactică și Pedagogică, București.
4. Berea, A., Berea, O., Orientǎri în activitatea bancarǎ contemporanǎ, Editura Expert, București, 1999.
5. Berhe ci, I., Contabilitatea societǎților bancare, Editura Sedcom Libris, Iași, 2003.
6. Cocriș, V., Ișan, V., Economia afacerilor, vol.I-IV, Editura Graphix, Iași, 1995 -1996.
7. Cocriș, V., Tehnici și operațiuni bancare, Editura Universitǎții, Iași, 1997.
8. Cocriș Vasi le, Chirleșan Dan – Managementul bancar și analiză de risc în activitatea de creditare , Editura Universitătii
Alexandru Ioan Cuza, Iași, 2007;
9. Dăianu și alții, 2014. ''The Eurozone crisis and the future of Europe''. London: Palgrave Macmillan; Dăianu, D, B avesi, G.,
D'Adda, C., Kumar, R. (eds).
10. Dăianu, D., 2012. prezentare la simpozionul organizat de Academia Română și Ministerul Apărării: “Securitatea națională în
societatea bazată pe cunoaștere. Intelligence, cunoaștere strategică și decizie” [Interviu] ( 26 Noiembrie 2012).
11. Dăianu, D., 2015. prezentare cu ocazia lansării studiului “Bancile si Cresterea Economica – Lectiile trecutului pentru un
viitor mai bun”, București: Consiliul Patronatelor Bancare din Romania și Deloitte Romania.
12. Dǎnilǎ, N., Berea, O .A., Managementul bancar, Fundamente și orientǎri , Editura Economicǎ, București, 2000.
13. Dardac, N., Barbu, T., Monedǎ, bǎnci și politici monetare, Editura Didacticǎ și Pedagogicǎ, București, 2005.
14. Davis, A., Banking operations, Pitman Publishing, London, 19 92.
15. Dedu, V., Enciu, A., Contabilitate bancarǎ, Editura Economicǎ, București, 2001.
16. Dedu, V., Gestiune bancarǎ, Editura Didacticǎ și Pedagogicǎ, București, 1999.
17. Diaconescu, M., Bǎnci, Sisteme de plǎți, Riscuri, Editura Economicǎ, București, 1999.
18. Gaftoniu c, S., Practici bancare internaționale, Editura Economicǎ, București, 1995
19. Gǎliceanu, I., ș.a., Contabilitate bancarǎ, Editura Didacticǎ și Pedagogicǎ, București, 1999.
20. Hempel, G., Coleman, A., Simonsin, D., Bank Management, Ed.J.Wiley and Sons, New York, 1989.
21. Hoanță N., Bani și bănci , Editura Economică, București, 2001.
22. Imireanu, M., Gh., Tehnica și practica operațiunilor bancare, Editura „Tribuna Economicǎ”, București, 1995.
23. Ionescu, L. (coordonator), Băncile și operațiunile bancare , Editura Economică, B ucurești, 1996.
24. Isărescu, M., Banca Națională a României 1880 -1995 , Editura Enciclopedică, București, 1995.
25. Isărescu, M., 2001. “Reflecții economice – Piețe, Bani, Bănci”. București: Academia Română, Centrul Român de Economie
Comparată și Consensuală, Edit ura Expert.
26. Isărescu, M., 2012a. „Politica monetară în perioada tranziției. Gestionarea modificărilor de paradigmă”, Conferința anuală a
Asociației Europene de Istorie Bancară, București: BNR.
27. Isărescu, M., 2012b. Speaking at the European Association for Banking and Financial History Annual Conference. National
Bank of Romania headquarters, Bucharest, June, BNR.
28. Isărescu, M., 2013a. “Ce poate și ce nu poate face o bancă centrală” prezentare pentru proiectul educațional BNR
"Academica", 11 februarie. Braș ov, BNR website.
29. Isărescu, M., 2013b. prezentare susținută la Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu cu ocazia conferirii titlului de Doctor
Honoris Causa, 17 mai. Sibiu, BNR.
30. Isărescu, M., 2013c. Cuvânt de deschidere la Conferința internațională ESPERA 2013, București, 11 noiembrie: Academia
Română.
31. Isărescu, M., 2015a. cuvânt introductiv la Conferința internatională de risc de țară, București, 29 aprilie, București: BNR
website.
32. Isărescu, M., 2015b. prezentarea ‚,Convergența nominală și convergența re ală – condiții pentru creșterea completivității
internaționale a României’’ la Conferința “Romania`s Path towards Euro”. București, 20 aprilie, Delegația CE în România.
33. Kirițescu C. și Dobrescu E., 1998. „Moneda -mică enciclopedie”. vol 24 ed. București: C olecția BNR.
34. Kirițescu, C., 1978. “Relațiile valutar -financiare internaționale”. București: Editura. Științifică și Enciclopedică, București.
35. Kirițescu, C., 2001. „Lumea în care și -a croit drumul Banca Națională a României” – istoria paralelă a unei țări și a băncii ei
centrale,. vol 29 ed. București: Colecția BNR.
36. Kirițescu, C., Dobrescu, E., Băncile – Mică enciclopedie , Editura Expert, București, 1998.
37. Kirițescu, C., Moneda, mică enciclopedie , Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1982.
38. Koch, T.W., Bank Management, The Dryden Press, USA, 1995.
39. Lǎzǎrescu, V., Bǎncile comerciale în economia de piațǎ din România, Editura Agora, Bacǎu, 1998.
40. Lazea, V., 2015. prezentarea ‚,Convergența nominală și convergența reală – condiții pentru creșterea comple tivității
internaționale a României’’ la Conferința “Romania`s Path towards Euro”, 20 aprilie, București: Delegația CE în România.
21
41. Mayer, T., Bǎncile, activitatea bancarǎ și economicǎ, Editura Didacticǎ și Pedagogicǎ, București, 1983 .
42. Nițu I., Managementu l riscului bancar, Editura Expert, București, 2000.
43. Nițu, I., Managementul riscului bancar, Editura Expert, București, 2000.
44. Oprițescu, M. ș.a., Gestiune bancarǎ , Editura Universitaria, Craiova, 1996.
45. Pintea, Al., Rușcanu, Gh., Băncile în economia româneas că 1774 -1995, Editura Economică, București, 1995.
46. Rotaru, C., Managementul performanței bancare, Editura Expert, București, 2001.
47. Roxin, L., Gestiunea riscurilor bancare, Editura Didacticǎ și Pedagogicǎ, București, 1997.
48. Simone, C., Băncile , Editura Humani tas, București, 1993.
49. Slăvescu, V., Curs de monedă, credit, schimb, Editura Scrisul Românesc, Craiova, 1932.
50. Stiglitz, J., Globalizarea – speranțe și deziluzii , Editura Economică, București, 2003.
51. Stoica, M., Management bancar, Editura Economicǎ, București , 1999.
52. Stoica, O., Integrare financiar -monetară europeană , Editura Junimea, Iași, 2003.
53. Temeș, I., Mureșan, M., Contabilitate bancarǎ, vol.I, Editura Napoca Star, Cluj -Napoca, 1998.
54. Trenca, I., Metode și tehnici bancare, principii, reglementǎri, experienț e, Editura Casa Cǎrții de Științe, Cluj -Napoca, 2002.
55. Tudorache, D., Elemente de tehnicǎ și strategie bancarǎ , Editura Alas, Cǎlǎrași, 1996.
56. Turcu, I., Operațiuni și contracte bancare, Editura Lumina Lex, București, 1995.
57. Turliuc, V., Cocriș V., Monedă și credit , Editura Ankarom, Iași, 1997.
58. Turliuc, V., Cocriș V., Boariu A., Stoica O., Dornescu V, Chirleșan D., Monedă și credit , Editura Economicǎ, București,
2005.
59. Zaharciuc, El., Contabilitatea societǎților bancare, Editura Teora, București, 2000.
60. *** Lege a bancarǎ nr.58/1998.
61. *** Legea nr.102/1998 privind Statutul Bǎncii Naționale a României.
62. *** Norme metodologice ale bǎncilor privind creditarea, operațiunile de decontare și cu numerar.
ALTE SURSE ONLINE:
1. http://www.bnr. ro – cea mai completă sursă de informare cu date, analize și trimiteri bibliografice de referință.
Subpagina http://www.bnr.ro/Proiecte -educationale -7872.aspx reflecta trimiteri către cele 3 programe de
educație financiară derulate de BNR iar la subpagina
http://www.bnr.ro/PublicationDocuments.aspx?icid=6885 găsiți trimiteri către prelegeri susținute de
oficialii BNR
2. http://www.opniiibnr.ro – o sursă excelentă cu date și analize despre mediul bancar din România
3. http://luciancroitoru.ro/ – Despre economie, cu și fără cifre o sursă cu date și analize ale politicilor monetare
susținute de consilierul guvernatorului BNR
4. http://lucianisar.com/ – un site cu surse alternative de lectură, scrise de un contestatar al oliticilor monetare ale BNR
5. https://florincitu.wordpress.com/ – un alt site cu surse alternative de reflecție, scrise de un alt contestatar al
politicilor monetare ale BNR
6. http://cursdeguvernare.ro/ – un si te cu analize realizate asupra peței financiar -bancare
7. Yahoo: Finance – o sursă veritabilă cu date despre firme și burse
8. Bloomberg.com – Site-ul cel mai cuprinzător pentru date financiare, însă cu o interfață neprietenoasă și cu drepturi de
proprietate.
9. http://www -personal.umich.edu/~alandear/intecon/data.html – International economic
data
10. https://piie.com/support -piie – Institute for International Economics
11. http://www.deposits.org/ – o surs ă ok pentru a găsi produse și servicii financar -bancare, pentru a aplica pentru un
credit, card de credit sau de a deschide un depozit în orice țara, inclusiv România.
12. http://www.jesu shuertadesoto.com/books/books -in-romanian/ – cea mai bună sursă de cărți, traduse
și în limba română, pentru documentare în domeniul monedei, creditului, a ciclurilor economice, asigurărilor, doctinelor
economice
22
SURSE DIN BIBLIOGRAFIA INTERNAȚIONALĂ:
1. Acemoglu A. și Johnson S.; Qu erubin P și Robinson, A, 2008. „When does policy reform work? The
case of central bank independence”. NBER Working Paper, Volumul 14033.
2. Adolph, C., 2013. ,,Bankers, Bureaucrats, and Central Bank Politics: The Myth of Neutrality''.
Cambridge: Cambridge St udies in Comparative Politics. Cambridge University Press.
3. Allesina A. și Stella, P, 2010. „The politics of monetary policy”. Harvard Institute of Economics
Research, Volumul Discussion Paper Series no 2183.
4. Alpana, S, și Honig, A, 2010. „Political monet ary cycles and a de facto ranking of central bank
independence”. Journal of International Money and Finance, 29(6), pp. 1003 -1023.
5. Amato, J.; Morris, S., si Shin, H, 2002. “Communication and Monetary Policy”. Oxford Review of
Economic Policy, 18(4, Winter ), p. 495 –503.
6. Amatto, J., Morris S, si Shin, H, 2003. “Public and Private Information in Monetary Policy Models.”.
BIS working paper, Basel, Switzerland: Bank for International Settlements, Volumul 138.
7. Amtenbrik, F., 2005. „The Three Pillars of Central Bank Governance – Towards a Model Central Bank.
Law or a Code of Good Governance?”. IMF. Current Developments in Monetary and Financial Law,
Volumul 4, pp. 101 -132.
8. Apel, E., 2003. “Central banking system compared: the ECB, the pre -euro Bundesbank and th e FED”.
London: Routledge.
9. Ash, T., 2012. “The crisis of Europe – How the union came together and why it is falling apart”.
Foreign Affairs, 91(5), pp. 5 -31.
10. Bagehot, W., 1873, ediție actualizată 2013. Lombard Street: A Description of the Money Market. E .
Johnstone; Hartley Withers, eds. 1873. Library of Economics and Liberty., from the World Wide Web:
http://www.econlib.org/library/Bagehot/bagLom.htm .
11. Barro, R., si Gordon, D., 1983. “A Po sitive Theory of Monetary Policy in a Natural Rate Model”.
Journal of Political Economy, 91(4), pp. 589 -610.
12. Barro, R., și Sala -i-Martin, X, 1991. “Convergence across states and regions”. Brookings Papers on
Economic Activity, Volumul 1, pp. 107 -182.
13. Barro, R., și Sala -i-Martin, X, 1994. Economic growth. New York: McGraw -Hill.
14. Bell, P., 1956. ''The sterling area in the post war world: internal mechanism and cohesion 1946 – 1952.
Oxford: Oxford University Press.
15. Bell, S., 2002. „Economic Governance and Ins titutional Dynamics”. Oxford: Oxford University Press.
16. Berger, H., și De Haan., J, 1999. „A state within the state? An event study on the Bundesbank (1948 –
1973)”. Scottish Journal of Political Economy, 46(1), pp. 17 -39.
17. Berger, H., 2005. “Optimal Central Bank Design: Benchmarks for the ECB” in “The European
Integration Process: A Changing Environment for National Central Banks”. Vienna, OeNB Workshops
Series.
18. Bergster, F., 2012. „Why the euro will survive”. Forreign Affairs, Volumul October, pp. 15 -34.
19. Bernake, B., 2012. Monetary Policy since the Onset of the Crisis [Interviu] (31 August 2012).
20. Bernanke, B., 2004. Remarks before the National Economists Club, Washington DC [Interviu] (2
December 2004).
21. Bernanke, B., 2007. Speech at the Credit Channel of Monetary Policy in the Twenty -first Century
Conference, Federal Reserve Bank of Atlanta, Atlanta, Georgia, June: FED.
22. Binni -Smaghi, L., 2007. “With or without prejudice to price stability”, Speech at the Barclays Capital
Annual Conference [Interviu] (24 May 2007).
23
23. BIS, 2009. „Issues in the governance of central banks”, Basel, Basel: Bank for International
Settlements,.
24. BIS, 2010. Annual Report, Basel: BIS.
25. BIS, 2011. Study group chaired by Stefan Ingves, governor of Sveriges Riksbank, Basel: BIS.
26. Blinder, A. și Morgan, J, 2005. ,,Are two heads better than one? An experimental analysis of group vs.
individual''. London: Routdge.
27. Blinder, A. si Wyplosz, C, 2006. “Central Bank Talk: Committee Structure and Communication
Policy”. Princeton: mimeo, Princet on: Princeton University.
28. Blinder, A; Ehrmann, M; Fratzscher, M; de Haan J, si Jansen, D., 2008a. “Central Bank Communication
and Monetary Policy: A Survey of Theory and Evidence”. Journal of Economic Literature, Volumul
46(4), p. 910 –945.
29. Blinder, A; Eh rmann, M; Fratzscher, M; de Haan J, și Jansen, D, 2008b. “What we know and what we
would like to know about central bank communication”. VoxEU.org, Volumul 15 May.
30. Blinder, A., 1998. ,,Central Banking in Theory and Practice''. Cambridge: MIT Press.
31. Blind er, A., 1999. "Central -Bank Credibility: Why Do We Care? How Do We Build It?". American
Economic Review, Volumul 90, pp. 1421 -1431.
32. Blinder, A., 1999. ,,Central -Bank Credibility: Why Do We Care? How Do We Build It?". NBER
Working Paper, Volumul 7161.
33. Blinder, A., 2000. ,,Central -bank credibility: Why Do We Care? How Do We Build It?". American
Economic Review, Volumul 90 (5), pp. 1421 -1431.
34. Blinder, A., 2004. ,,The Quiet Revolution: Central Banking Goes Modern''. Yale: Yale University Press.
35. Blinder, A., 2006. “Monetary policy by committee: Why and how?''. De Nederlandsche Bank Working
Paper, Volumul 92.
36. BNR , 2001. Viața și opera lui Victor Slăvescu, București: BNR Restitutio.
37. BNR, 2004. Legea nr 312/2004 privind Statutul BNR, București: BNR.
38. BNR, 200 9. Țintirea directă a inflației în România. Caiete de studii BNR, Volumul 25.
39. Bordo, M și Siklos,P, 2014. "Central Bank Credibility, Reputation and Inflation Targeting in Historical
Perspective". National Bureau of Economic Research, In NBER Working Paper s, Volumul 20693.
40. Bordo, M., 2007. „A brief history of central banks”. Cleveland: Federal Bank of Reserve of Cleveland.
41. Buiter, W. și Sibert, A, 2008. "Asymmetric -shocks -on-its-head and lender -of-last-resort theories of
optimal currency areas". MPRA Pape r 59842, Volumul University Library of Munich, Germany.
42. Buiter, W., 2007. contribution to the roundtable debate, the Conference ‚,Central Banks as Economic
Institutions’’. Paris, the Saint -Gobain Group.
43. Buiter, W., 2009. Financial Times Blog [Interviu] ( 29 August 2009).
44. Bulíř, A; Čihák, M; si Jansen, D, 2013. “What Drives Clarity of Central Bank Communication About
Inflation?”. Open Economies Review, Volumul 24(1), pp. 125 -145.
45. Buti, M, și Sapir, A, 1998. ‚,Economic Policy in EMU’’. Oxford: Clarendon Pr ess.
46. Buti, M. si Turrini, A, 2005. CEPR policy portal, ‚,Three waves of convergence. Can Eurozone
countries start growing together again’’. [Interactiv] Available at: http://www.voxeu.org/article/types –
ez-convergence -nominal -real-and-structural [Accesat 4 March 2015].
47. Bwolby, C., 2010. BBC website. [Interactiv] Available at:
http://news.bbc.co.uk/2/hi/uk_news/magazine/8534936.stm [Accesat 25 aprilie 2015].
48. Bresciani -Turroni, C., 1968. ,,The Economics of Inflation'', a Study of Currency Depreciation in Po st-
War Germany. NY: Northampton: John Dickens & Co., 1968 [1931].
49. Calvo, G., 1978. „On the time consistency of optimal policy in a monetary economy”. Econometrica,
Volumul 46, pp. 1411 -28.
24
50. Capie, F; Goodhart, C.; Fischer, S. și Schnadt, N, 1994. “The Fut ure of Central Banking”. Cambridge
University Press ed. London: Cambridge University Press.
51. Capie, F., 2002. „Can there be an International Lender -of-Last-Resort?”. International Finance, 1(2), pp.
311-325.
52. Carlstrom, C, și Fuerst, T, 2009. „Central bank independence and inflation: A note''. Economic Inquiry,
71(1), pp. 182 -186.
53. Carney, M., 2012. Speech delivered at the CFA Meeting in Toronto, Toronto: Bank of Canada.
54. Carujana, J., 2014. ‚,The role of central banks in macroeconomic and finacial stabilit y’’. BIS Working
Paper, Volumul 76.
55. Chadhay, J, și Newbyz, E, 2012. LSE, ,,the Bank of England and the Banque de France during the
Napoleonic Wars''. [Interactiv] Available at:
http://www.lse.ac.uk/economicHistory/seminars/ModernAndComparative/papers2011 –
12/MidasMay2012_Chadha.pdf [Accesat 5 January 2013].
56. Claeys G; Hallerberg M. si Tschekassin O, 2014. „How the monetary dialogue could evolve”. Bruegel
Policy Contribution, March.
57. Crockett, A., 2005. „Reflections on the future of central bank cooperation” . În: ''Past and future of
central bank cooperation: policy panel'', BIS Papers no 27, Fourth BIS Annual Conference. Basel: BIS.
58. Croitoru, L., 2013. “Capcana lichidității, relaxări cantitative, democrație și independența băncii
centrale''. București: Curt ea veche.
59. Croson, R. și Marks, M., 1998. ,,Identifiably of individual contributions in a threshold public goods
experiment''. Journal of Mathematical Psychology, 42(2), pp. 167 -190.
60. Csávás, C.; Erhart S.; Felcser, D. și Naszodi, A, 2012. “ Which Aspects o f Central Bank Transparency
Matter? Constructing a Weighted Transparency Index”. NMB Working papers, Volumul 6, pp. 6 -21.
61. Cukierman, A; Webb, S, si Neyapti, B, 1992. “Measuring the Autonomy of Central Banks and its
Effects on Policy Outcomes”. The World B ank Economic Review, Volumul 6, pp. 353 -98.
62. Cukierman, A., 2008. „Central bank independence and monetary policymaking institutions – past,
present and future”. European Journal of Political Economy, Volumul 24, pp. 722 -736.
63. Dăianu și alții, 2014. ''The E urozone crisis and the future of Europe''. London: Palgrave Macmillan;
Dăianu, D, Bavesi, G., D'Adda, C., Kumar, R. (eds).
64. Dăianu, D., 2012. prezentare la simpozionul organizat de Academia Română și Ministerul Apărării:
“Securitatea națională în societatea bazată pe cunoaștere. Intelligence, cunoaștere strategică și decizie”
[Interviu] (26 Noiembrie 2012).
65. Dăianu, D., 2015. prezentare cu ocazia lansării studiului “Bancile si Cresterea Economica – Lectiile
trecutului pentru un viitor mai bun”, București: Co nsiliul Patronatelor Bancare din Romania și Deloitte
Romania.
66. Dale, S.; Orphanides A, și Österholm, P, 2011. “Imperfect Central Bank Communication: Information
versus Distraction”. International Journal of Central Banking, 7(2), pp. 3 -39.
67. Darvas, Z. și G . Szapary , 2008. “Euro area enlargement and euro adoption strategies”. European
Commission Economic Papers, No. 304.
68. Davies, H., Green H.,, 2010. „Banking on the Future: The Fall and Rise of Central Banking”, Priceton
University Press, London, 2010, p. 9 -51. Priceton University Press, p. 9 -51 ed. London: Priceton
University Press, p. 9 -51.
69. Dayson, K. și Goetz, H, 2003. „Germany, Europe and politics of constraint”. Oxford: Oxford University
Press.
70. Dayson, K. si Marcussen M, 2009. ''Central Banks in the a ge of the euro: europenization, convergence
and power''. Dayson si Marcussen (eds) ed. Oxford: Oxford University Press.
25
71. Dayson, K., 2000. ''The politics of the euro -zone: stability or break -down?”. Oxford: Oxford University
Press.
72. De Grauwe, P., 2011. “T he European Central Bank as a lender of last resort”, s.l.: Voxeu, ,
http://www.voxeu.org/article/european -central -bank -lender -last-resort .
73. De Haan, J; Masciandaro, D si Quintyn, M, 2008. , „Does central bank independence still matter?.
European Journal of Political Economy,, Volumul 24, pp. 712 -721.
74. de Mooij, M., 2004. ,,Translating Advertising. Painting the Tip of an Iceberg. The Translator''. Cross
Cultural Communicat ions Company & Universidad de Navarra, Spain, 10(2).
75. Debelle, G, și Fischer, S, 1994. “How Independent Should a Central Bank Be?”. În: ,, Goals,
Guidelines, and Constraints Facing Monetary Policymakers''. s.l.:Jeffrey C. Fuhrer (ed.), pp. 195 – 211.
76. Demer tzis, M. și M. Hoeberichts,, 2007. “The Costs of Increasing Transparency”,. Open Economies
Review, 18(3), pp. 263 -280.
77. Deutsche Bundesbank Monthly Report, 2010. Deutsche Bundesbank Monthly Report, March 2010,
„Monetary policy transparency”, p 15 -30, s.l.: s.n.
78. Dincer, N. și Eichengreen, B, 2007. „Central bank transparency: where, why and with what effects”.
NBER working paper, Volumul 13003, pp. 21 -57.
79. Down, I., 2008. „Central Bank Independence, Disinflation and Monetary Policy”. Business and Politics,
Volumul 10, pp. 1 -29.
80. Doyle, J, si Thomason, R, 1999. „Background to Qualitative Decision Theory”. American Association
for Artificial Intelligence, pp. 55 -68.
81. Draghi, M., 2012. Discussion on ECB policies with Members of Parliament, Berlin [Interviu] (24
October 2012).
82. Draghi, M., 2012. ECB ‘ready to do whatever it takes’ press conference in London, after Governing
Council meeting [Interviu] (26 July 2012).
83. Draghi, M., 2013. “The ECB remains steadfastly committed to its primary mandate of ensuring price
stability,”, interview for Bloomberg Agency [Interviu] (22 January 2013).
84. Draghi, M., 2013b. Interview in Financial Times [Interviu] (21 January 2013b).
85. Draghi, M., 2015a. Introductory statement to the plenary debate of the European Parliament on the
ECB’ s Annual Report 2013 [Interviu] (25 February 2015a).
86. Draghi, M., 2015b. Speech at the inauguration of the New ECB Premises [Interviu] (18 March 2015b).
87. Draghi, M., 2015. Introductory Statement to the Press Conference, Nicosia [Interviu] (5 March 2015).
88. Eberlein, B și Kerwer, D, 2004. "New Governance in the European Union: A Theoretical Perspective".
Journal of Common Market Studies, Volumul 42, pp. 121 -42.
89. EC, 2012. Tratatul privind Uniunea Europeană și Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene.
[Interactiv] Available at: http://eur -lex.europa.eu/legal -content/RO/TXT/?uri=CELEX:12012E/TXT
[Accesat 29 Aprilie 2015].
90. ECB Monthly Bulletin, 2002, November. ,,The accountability of the ECB'', p: 45 -57: ECB.
91. ECB, 2011. “The supply of money – bank behavio r and the implications for monetary analysis”, p.63 –
79, https://www.ecb.europa.eu/pub/pdf/other/art1_mb201110en_pp63 -79en.pdf, Frankfurt: ECB.
92. ECB, 2012. Statutul SEBC și al BCE. Available at:
https://www.ecb.europa.eu/ecb/legal/1341/1343/html/index.ro.ht ml [Accesat 13 April 2015].
93. Economist the, 2012. 12 12.
94. Ehrmann, M, si Fratzscher, M, 2005. „Communication and decision -making by central bank committees
– decision making''. Journal of Money, Credit and Banking, 37(5), pp. 789 -812.
95. Eichener, V., 1997. „Effective European problem solving: lesson from the regulation of occupational
safety and environmental protection”. Journal of European Public Policy, 4(4), pp. 591 -608.
96. Eichengreen, B., 2007. „Sui generis EMU”. CEPR Discussion Paper Series, Volumul 664 2.
26
97. Eijffinger S. și Stadhouder, P, 2003. „Monetary Policy and the Rule of Law”. Discussion Paper Series,
CEPR.
98. Eijffinger, S. și de Haan, J., quoting the Economist, February, 10, 1990, p10, 1996. “The political
economy of the central bank independence”. Special Papers in International Economics, Volumul 19.
99. Eijffinger, S. și Geraats, P, 2006. ‘How transparent are central banks?’. European Journal of Political
Economy, 22(1 (March)), pp. 1 -21.
100. Eijffinger, S. și Hoeberichts, M, 2002. “Central Bank Account ability and Transparency: Theory
and Some Evidence”. International Finance, 5(1), pp. 73 -96.
101. Eising, R. și Kohler -Koch, B., 1999. Eising, B. Kohler -Kock, R. (eds), "Governance in the
European Union: a comparative assesment". În: The Transformation of Gove rnance in the European
Union. London/New York: ECPR Studies in European Policy Science 12, Routledge, pp. 267 -285.
102. Ennser -Jedenastik, L., 2013. Department of Government, Leiden University, ,,Party Politics and
the Survival of Central bnaks Governors''. [I nteractiv] Available at:
http://homepage.univie.ac.at/laurenz.ennser/WEB_Central_Bank_Governors.pdf [Accesat 15 February
2015].
103. Fang, Y.; Hasan, I. si Marton, K, 2011. "Market reforms, legal changes and bank risk -taking –
evidence from transition economie s,". Research Discussion Papers, Bank of Finland, Volumul 7/2011.
104. Featherstone, K. și Dyson, K, 1999. ''The road to Maastricht: negotiating economic and
monetary union''. Oxford: Oxford University Press.
105. Featherstone, K., 2003. „Greece and EMU: Between e xternal empowerment and domestic
vulnerability”. Journal of Common Market Studies, 41(5), pp. 923 -40.
106. FED, 2008. FED History. [Interactiv] Available at:
http://www.federalreservehistory.org/People/DetailView/82 [Accesat 25 May 2015].
107. Ferguson, N., 2013. comments at the 12th BIS Annual Conference on "Navigating the great
recession: what role for monetary policy?". Lucerne, Switzerland, BIS.
108. Fink-Hafner, D., 2007. ‚,Europeanization in managing eu affairs: between divergence and
convergence, a comparative s tudy of Estonia, Hungary and Slovenia,,. Public Administration Journal
compilation, Blackwell Publishing Ltd, 85(3), pp. 805 -828.
109. Fischer, S., 1994. “Modern Central Banking”. În: “The Future of Central Banking”.
s.l.:Cambridge University Press, Forrest Ca pie, Charles A. E. Goodhart, Stanley Fischer, and Norbert
Schnadt, eds., pp. 262 -308.
110. Fischer, S., 1999. "On the Need for an International Lender of Last Resort".. The Journal of
Economic Perspectives (American Economic Association), Volumul 13 (4), p. 85 –104.
111. FMI, 1999. ''the IMF Good Transparency Practices for Monetary Policies by Central Banks'' –
document suport pentru the IMF Code of Good Practices on Transparency disponibil la International
Monetary Fund, 1999, http://www.imf.org/external/np/mae/mft/ code/index.htm, s.l.: FMI.
112. Fracasso, A.; Genberg,H. și Wyplosz, C, 2003. “How Do Central Banks Write? An Evaluation
of Inflation Targeting Central Banks.”, Geneva Reports on the World Economy Special Report 2, s.l.:
London: Centre for Economic Policy Rese arch.
113. Friseld, L.; Roszbach K. si Spagnolo G, 2008. „Governing the governors: a clinical study of
central banks”, Stockholm, Sveriges Riksbank: Sveriges Riksbank Working Paper Series nr 221.
114. Fry M.; Julius D.; Roger D. și Sterne G, 2000. „Key issues in t he choice of monetary policy
framework”. În: „ Monetary policy frameworks in a global context”. L Mahadeva and G. Sterne (eds)
ed. London: Routledge.
115. Geraats, P., 2002. “Central bank transparency”. The Economic Journal, Volumul 112
(November), pp. 532 -65.
27
116. Gerlach -Kristen, P., 2002. Monetary Policy Committees and Interest -Rate Setting. European
Economic Review, Volumul 82.
117. Gilkey, H., 1960. "New Air Heating Methods", Washington: National Research Council (U.S.).
Building Research Institute.
118. Goetz, H., 20 01. “European Integration and National Executives: A Cause in Search of an
Effect?”,. În: K.H. Goetz and S. Hix (eds), ''Europeanized politics? European Integration and National
Political Systems. London and Portland: Frank Cass, pp. 211 -32.
119. Gollwitzer S. și Quintyn, M, 2010. „The Effectiveness of Macroeconomic Commitment in
Weak(er) Institutional Environment”. IMF Working Paper Series, Volumul 10/193.
120. Goodfriend, M., 2005. Comment,. Monetary and Economic Studies October (Special edition),
pp. 83 -86.
121. Goodhart, C. și Huang, H, 2000. "A Simple Model of an International Lender of Last Resort".
London: Economic Notes (Blackwell Publishers Ltd) 29 (1): 1.
122. Goodhart, C. si Schoenmaker D., 1995. ‘Should the Functions of Monetary Policy and Banking
Supervision be Separated?’. Oxford Economic Papers, Volumul 40, pp. 539 -560.
123. Goodhart, C., 1988. „The Evolution of Central banks”. London: Cambridge, Mass. And London,
MIT Press.
124. Goodhart, C., 2005. „The changing role of central banks”,. Financial Markets Group ed. Lo ndon:
London School of Economics.
125. Graham, F., 2013. ,,Exchange, Prices, And Production in Hyper -Inflation: Germany, 1920 –
1923''. [Interactiv] Available at: https://mises.org/library/90 -years -ago-end-german -hyperinflation#ref5
[Accesat 2 May 2015].
126. Grill i, V, Masciandaro, D și Tabellini, G, 1991. “Political and Monetary Institutions and Public
Financial Policies in the Industrial Countries,”. Economic Policy, Volumul 13, pp. 341 -92.
127. Haas, E, quoted by McGowan, Lee, 2007. „The Uniting of Europe’. 1950 -1957. Stanford:
Standford UP, p 16. European Integrations Online Papers.
128. Haas, E., 1958. „The Uniting of Europe. 1950 -1957'', Stanford: Stanford UP, p 16. European
Integration Online Papers.
129. Hah H.; Langfield S. si Ibanez D, 2012. „Bank ratings – what deter mines their quality”. ECB
Working Paper, Volumul 1484/2012.
130. Heipertz, M., 2001. “How strong was the Bundesbank; a case study in the Making of German
and EMU”. Working Document no 172, Brussels, Center of European Policy Studies.
131. Heisenberg, D., 1999. „Th e mark of the Bundesbank”, Boulder, CO: Lynne Rienner Press.
London: Boulder, CO: Lynne Rienner Press.
132. Helleiner, E. citat de Singleton, 2001, 1994. “States and the reemergence of global finance”, p
19; 198 -202. Ithaca, NY: Cornell University Press.
133. Héritier, A, Knill, C. și Mingers, S., 1996. " Ringing the Changes in Europe: Regulatory
Competitionand the Transformation of the State". s.l.:Berlin: De Gruyter.
134. Heritier, A., 1999. „Policy making and diversity in Europe: escape from deadlock”. Cambridge:
Cambridge University Press.
135. Hesse, H și Čihák, M, 2007. ''Cooperative Banks and Financial Stability''. IMF Working Paper,
Volumul 07/02.
136. Hinsley, F., 1963. ''Power and the persuit of peace''. 3rd ed. Cambridge: Cambridge University
Press.
137. Hix, S., 1998. " The Study of the European Union II: The ‘New’ Governance Agenda and its
Rivals". Journal of European Public Policy, Volumul 5, pp. 38 -65.
28
138. Hodson, D. și Maher, I, 2001. „The open method as a new mode of governance: the case of soft
economic policy coordina tion”. Journal of Common Market Studies, 39(4), pp. 719 -46.
139. Hooghe, L si Marks, G, 2001. ,,Multi -Level Governance and European Integration''. London:
Boulder: Rowman & Littlefield.
140. Humphrey, T. și Timberlake, R, 2009. "The Fed's Deviation from Classical Thornton -Bagehot
Lender -of-Last-Resort Policy", Recording of Lecture at University of Richmond. [Interactiv] Available
at: "The Fed's Deviation from Classical Thornton -Bagehot Lender -of-Last-Resort Policy",
http://www.youtube.com/watch?v=lQMzlU6WVgY [Acces at 28 April 2014].
141. Iling, G., 2006. ,,Mechanism Design for Central Banks – Results and Unsolved Issues''.
Frankfurt: Wolfgang Goethe -Universität.
142. Isărescu, M., 2001. “Reflecții economice – Piețe, Bani, Bănci”. București: Academia Română,
Centrul Român de Economie Comparată și Consensuală, Editura Expert.
143. Isărescu, M., 2012a. „Politica monetară în perioada tranziției. Gestionarea modificărilor de
paradigmă”, Conferința anuală a Asociației Europene de Istorie Bancară, București: BNR.
144. Isărescu, M., 2012b. Speaking at the European Association for Banking and Financial History
Annual Conference. National Bank of Romania headquarters, Bucharest, June, BNR.
145. Isărescu, M., 2013a. “Ce poate și ce nu poate face o bancă centrală” prezentare pentru proiectul
educați onal BNR "Academica", 11 februarie. Brașov, BNR website.
146. Isărescu, M., 2013b. prezentare susținută la Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu cu ocazia
conferirii titlului de Doctor Honoris Causa, 17 mai. Sibiu, BNR.
147. Isărescu, M., 2013c. Cuvânt de deschid ere la Conferința internațională ESPERA 2013,
București, 11 noiembrie: Academia Română.
148. Isărescu, M., 2015a. cuvânt introductiv la Conferința internatională de risc de țară, București, 29
aprilie, București: BNR website.
149. Isărescu, M., 2015b. prezentarea ‚,Convergența nominală și convergența reală – condiții pentru
creșterea completivității internaționale a României’’ la Conferința “Romania`s Path towards Euro”.
București, 20 aprilie, Delegația CE în România.
150. Islam R, și Montenegro, C, 2002. “What Determi nes the Quality of Institutions?”, Background
Paper for the World Development Report 2002: Building Institutions for Markets, s.l.: World Bank.
151. Islam R. și Montenegro, C, 2002. “What Determines the Quality of Institutions?”, Background
Paper for the World Development Report 2002: Building Institutions for Markets. World Bank Policy
Research Working Paper, Volumul 2764.
152. Issing, O., 1999. ,,The Eurosystem: Transparent and accountable or ‘Willem in Euroland’'.
Journal of Common Market Studies, 37(3), p. 503 –519.
153. Issing, O., 2005. “Communication, Transparency, Accountability: Monetary Policy in the 21st
Century”,. Federal Reserve Bank of St. Louis Review, Volumul March/April, pp. 65 -84.
154. Issing, O., 2006. speech at the ECB Coloquium “Monetary policy: a journe y from theory to
practice – an ECB colloquium held in honour of Otmar Issing”. Frankfurt, ECB.
155. Jachtenfuchs, M., 2001. "The Governance Approach to European Integration". Journal of
Common Market Studies, 39(2), pp. 245 -264.
156. James, H., 2010. “Central bank : between internationalization and domestic political control”,
Paper for the 9th BIS Annual Conference, Lucerne, Switzerland, June 2010, Basel: BIS.
157. Juncker, J.C; Tusk, D.; Dijsselbloem J. și Draghi, M, 2015a. Preparing for Next Steps on Better
Economic Governance in the Euro Area, 12: February.
158. Juncker, J., 2015b. Interview for the Welt am Sonntag Newspaper [Interviu] (8th March 2015b).
159. Kaltenhaler, K., 1998. „Germany and the politics of Europe”s money”. s.l.:Durham, NC: Duke
University Press.
29
160. Kaufman , H., 1999. „The World Bank’s Poverty Reduction Strategy” Paper Handbook.
Washington DC: the World Bank.
161. Kaufmann, D; Kraay A. și Zoido -Lobatón, P, 199a. “Governance matters”, mimeo. mimeo.
162. Keefer P și Stasavage, D, 2003. „The Limits of Delegation: Veto Players, Central Bank
Independence, and the Credibility of Monetary Policy”. American Political Science Review, Volumul
97, pp. 407 -423.
163. Keefer P. și Stasavage D, 2001. “Bureaucratic Delegation and Political Institutions: When Are
Independent Central Bank s Irrelevant?”. World Bank Policy Research Working Paper, Volumul 2356.
164. Kenen, B., 2011. „The International Financial Architecture: What's New? What's Missing?”,
Washington DC: Peterson Institute.
165. Kennedy, E., 1991. ''The Bundesbank: Germany’s Central Ba nk in the InternationalMonetary
System''. London: Printer for the Royal Institute of International.
166. Khan, G., 2005. „The Greenspan era; lessons from the future – a summary of the Banks’s 2005
economic symposium”. Federal Reserve Bank of Kansas City Econom ic Review, 90(4), pp. 35 -45.
167. Kierzenkowski, R., 2010. "Preparing for Euro Adoption in Poland". OECD Economics
Department Working Papers, OECD Publishing, Paris, Volumul 790.
168. Kindleberger, C., 1986. „International public goods without international govern ment”.
Academic Economic Review, 76(1), pp. 1 -13.
169. Kindleberger, C., 2011. “Manias, panics and crashes: a history of financial crises”. London:
Palgrave Macmillan.
170. King, M., 1999. Adressing the Federal Reserve Bank of Kansas City annual symposium, Jackson
Hole, Wyoming, p 11, Jackson Hole: FED website.
171. King, M., 2007. “The MPC Ten Years on”, lecture delivered to the Society of Business
Economists. London, BoE website.
172. King, M., 2012. The 2012 BBC Today Programme Lecture, London [Interviu] (2 May 2012).
173. King, M., 2013. article in Financial Times, electronic edition, quoting a speech given at the CBI
Northern Ireland Mid -Winter Dinner in Belfast [Interviu] (22 January 2013).
174. Kirițescu C. și Dobrescu E., 1998. „Moneda -mică enciclopedie”. vol 24 ed. Bucureș ti: Colecția
BNR.
175. Kirițescu, C., 1978. “Relațiile valutar -financiare internaționale”. București: Editura. Științifică și
Enciclopedică, București.
176. Kirițescu, C., 2001. „Lumea în care și -a croit drumul Banca Națională a României” – istoria
paralelă a unei țări și a băncii ei centrale,. vol 29 ed. București: Colecția BNR.
177. Kissinger, H., 2010. „Diplomația”, traducerea în limba română a versiunii originale
„Diplomacy”, ediția a 2 -a,1994, Simon and Schuster, Inc,. Bucuresti: Editura All.
178. Kitano, H., 2004. “Bi ological robustness”. Nature Reviews Genetics, Volumul 5, pp. 826 -837.
179. Klomp, J. si de Haan, J, 2009. „Central Bank Independence and Financial Stability”. Journal of
Financial Stability, Volumul 5, pp. 321 -338.
180. Klomp, J. și de Haan, J, 2010. „Inflation a nd central bank independence: A meta regression
analysis”. Journal of Economic Surveys, 24(4), pp. 593 -621.
181. Kooiman, J., 2003. “Governing as Governance”. London: Sage publications.
182. Kool, C.; M. Middeldorp și S. Rosenkranz,, 2011. “Central Bank Transparen cy and the
Crowding Out of Private Information in Financial Markets”,. Journal of Money, Credit and Banking,
43(4), p. 765 –774.
183. Kydland F. și Prescott, E, 1977. “Rules Rather Than Discretion: The Inconsistency of Optimal
Plans”. Journal -of-Political Econo my, Volumul 85(3), pp. p. 473 -91.
30
184. Laffan, B., 2003. “Managing Europe from Home. Impact of the EU on Executive Government.
A Comparative Analysis”. Oeue Phase I Occasional Paper, Volumul 0.1.
185. Larosiere. J, 2005. “Reflections on the future of cooperation b etween central banks”,. BIS Papers
No 27, “Past and future of central bank cooperation: policy panel discussion”.
186. Lazea, V., 2015. prezentarea ‚,Convergența nominală și convergența reală – condiții pentru
creșterea completivității internaționale a Românie i’’ la Conferința “Romania`s Path towards Euro”, 20
aprilie, București: Delegația CE în România.
187. LeRoy, S, și Porter, R, 1981. "The Present -Value Relation: Tests Based on Implied Variance
Bounds.". Econoometrica, Volumul 49 (May 1981), pp. 555 -74.
188. Lidner , I. și Mihailovici, G, 2013. ,,Understanding Central Banks’ Role in Enlargement –
Governance Issues". Focus on European Economic Integration, OeNB, Volumul Q1, pp. 48 -65.
189. Loedel, P., 1999. “Deutsche mark politics: Germany in the European Monetary System” .
London: Boulder, CO: Lynne Rienner Press.
190. Lohmann, S., 2003. “Why do institutions matter? An audience -cost theory of institutional
commitment”. Governance Journal, Volumul 16(1), pp. 95 -110.
191. Lombardelli, C., Proudman, J. și Talbot, J, 2002. ''Committee s versus individuals: An
experimental analysis of monetary policy decision -making''. Bank of England Working Paper, pp. 165 –
89.
192. Lukes, S., 2005. „Power. A radical view”. 2nd ed. Basingstoke: Palgrave MacMillan.
193. Lybeck, T., 2004. “Central Bank Autonomy, Accountability, and Governance: Conceptual
Framework”, Paper presented at the 2002 IMF Seminar on Current Developments in Monetary and
Financial Law, Washington, D.C.: the IMF.
194. Mahadeva, L. și Sterne, G., 2000. ,,Monetary Policy Frameworks in a Global Con text''. London:
Routledge.
195. Maierhofer, J., 2012. ‚,The euro: a community of shared destiny?’’. Paris: Institute for reseach in
economic and fiscal issues.
196. Maier, P., 2010. ''How Central Banks Take Decisions: An Analysis of Monetary Policy
Meetings''. „Ch allenges in Central Banking, The Current Institutional Environment and Forces
Affecting Monetary Policy”, pp. 320 -356.
197. Marcussen, M., 2008. ''Diversity in Unity: EMU as a Differentiation Project''. Copenhagen,
Denmark: Copenhagen University.
198. Marsch, D., 1992. „The Bundesbank: the bank that rules Europe”. London: Heinemann.
199. Masciandaro, D.; Pansini R și Quintyn, M, 2011. "The Economic Crisis: Did Financial
Supervision Matter?,". IMF Working Papers, 11(261).
200. Maslowska, A., 2009. „Using Taylor Rule to Expl ain Effects of Institutional Changes in Central
Bank”. Discussion Paper Series, Aboa Centre for Economics, Volumul 46.
201. Mendzela, J., 2009. „Improving institutional governance in central banks”, Mendhust.
[Interactiv] Available at: http://www.mendhurst.com /download/improving -institutional -governance -in-
centralbanks.pdf, p 63 -64 [Accesat 23 October 2014].
202. Mersch, Y., 2013. key note address to Journee Boursiere, „The euro and the ECB: perspectives
and challanges ahead”, Bruxelles: ECB.
203. Metcalfe, L., 2000. "Reforming the Commission: Will Organisational Efficiencyproduce
Effective Governance?". Journal of Common Market Studies, 38(5), pp. 817 -41.
204. Michnik, A., 2011. “Adam Michnik and Andrei Pleșu discussing resistance through culture”,
Bucuresti: published in Dilema veche 369 (2011) versiunea în limba română.
31
205. Milgram, S, Bickman L, și Berkowitz, L, 1969. „Note on drawing power of crowds of different
size”. Journal of personality and social psychology, 13(2), pp. 79 -82.
206. Milgram, S., 1974. „Obedience to author ity”. New York: Harper and Row.
207. Mill, J., 1959, 2014. ,,On Liberty''. s.l.:the last update: the University of Adelaide Library.
208. Mishkin, F, și White, E, 2003. “U.S. Stock Market Crashes and their Aftermath: Implications for
Monetary Policy.”. În: ,,Asset Price Bubbles: The Implications for Monetary, Regulatory and
International Policies”. Cambridge, Mass: MIT Press, W. B. Hunter, G. G. Kaufman, and M.
Pomerleano (eds.).
209. Mishkin, F., 2000, March 30. “What should central banks do?”, St. Louis: Federal Rese rve Bank
of St. Louis.
210. Mishkin, F., 2004. “Why the Fed Should Adopt Inflation Targeting”. International Finance,
Volumul 7, pp. 117 -127.
211. Mishkin, F., 2011. “Monetary policy strategy: lessons from the crisis”. NBER Working Paper,
Volumul 16755.
212. Momoc, A. , 2010. cursul „Politologie generală – no 2”. Universitatea București, Facultatea de
Jurnalism și științele comunicării, pp. 3 -13.
213. Morgese B.; Polgár K. si Zlate, A, 2008. Real convergence and the determinants of growth in
EU candidate and potential candi date countries. ECB Ocassional Papers, Volumul 86.
214. Morris, S. și H.S. Shin., 2002. “The Social Value of Public Information.”. American Economic
Review, 92(5, December), p. 1521 –34.
215. Mosher, J., 2000. „Open method of coordination: functional and political origins”. ECSA
Review,, Volumul 13, pp. 6 -7.
216. Moutout, Ph.; Jung, A. și Mongelli, F, 2008. "The working of the Eurosystem: monetary policy
preparations and decision making / selected issues”. ECB Occasional Paper, Volumul 79, pp. 68 – 98.
217. Nelson, E., 2007. „Milton Friedman and US monetary history:1961 -2006”. Federal Reserve
Bank of St. Luis Review, 89(3), pp. 153 -82.
218. Newsweek, 2008. "Economic Triumvirate: Ben Bernanke, Jean -Claude Trichet, Masaaki
Shirakawa", NYC: Newsweek, 20 December.
219. Oakley, B., Felder , R., Brent, R. și Elhajj, I, 2004. ,,Turning student groups into effective teams''.
Journal of Student Centered Learning, 2(1), pp. 8 -33.
220. Obstfeld, M, și Rogoff, K, 2009. “Global Imbalances and the Financial Crisis: Products of
Common Causes”. CEPR Discu ssion Paper, Volumul No. 7606.
221. Obstfeld, M., 2009. "Lender of Last Resort in a Globalized World". Coleman Fung Risk
Management Research Center Working Paper 03.
222. Olsen, J., 2002. „The many faces of Europeanization”. Journal of Common Market Studies,
Black well Publishing, 40(5), pp. 921 -952.
223. Orphanides, A., 2011. „New Paradigms in Central Banking?''. Central Bank of Cyprus, Volumul
WP 2011 -6, pp. 2 -6.
224. Ostrom, V, Tiebout, C și Warren R, 1961. “The Organization of Government in Metropolitan
Areas: A Theoret ical Inquiry”. American Political Science Review, 55(4), pp. 831 -42.
225. Ostrom, V., și Ostrom E, 1965. “A Behavioral Approach to the Study of Intergovernmental
Relations”. The ANNALS of the American Academy of Political and Social Science, 359(1), pp. 137 –
46.
226. Ostrom, E., 2010. „Beyound markets and states: polycentric governance of complex economic
systems”. American Economic Review, Volumul 100.
227. Padoa -Schioppa, T., 2004. „Central banks and financial stability”. Regulatory Finance, chapter
8, Volumul Oxford University Press, p. 2.
32
228. Padoa -Schioppa, T., 2005. „Interdependence and cooperation: an endangered pair?”, Dinner
speech at the BIS Conference, s.l.: BIS.
229. Persson, P.: Torsten T.; Tabellini, G, 1993. "Designing institutions for monetary stability,".
Carn egie–Rochester Conference Series, Volumul 39, pp. 53 -84.
230. Pisani -Ferry, J., 2010. ''The Known Unknowns and the Unknown Unknows of EMU''. Bruegel,
Bruegel Policy Contribution.
231. Polleit T., 2013, citand cifre din H. James, 2013. “Die Reichbank 1876 bis 1945, ” citat în:
Fünfzig Jahre Deutsche Mark, Notenbank und Währung in Deutschland seit 1948, Deutsche
Bundesbank. München: Verlag C. H. Beck, 1998, pp. 29 – 89, esp. pp. 46 – 54;.
232. Postolache, T., 1998. ,,Pierre Werner, vocația consensului'', discurs al Academ icianului T.
Postolache la ședința publică de omagiere a dlui P.Werner, membru de onoare a Academiei Române,
București: Academia Română, 5 decembrie.
233. Quintyn și Taylor, M., 2002. “Regulatory and Supervisory Independence and Financial
Stability”. IMF Worki ng Paper, Volumul 46.
234. Radaelli, C., 2003. “The Europeanization of Public Policy”. În: “The Politics of
Europeanization”. Oxford: Oxford University Press, K. Featherstone and C.M. Radaelli (eds.), pp. 27 –
56.
235. Rahman, A., 2014. quoted in „Challenges for cen tral banks: wider powers, greater restraints”,
EY Report.
236. Rajan, R., 2005. “Has Financial Development Made the World Riskier?”. În: “The Greenspan
Era: Lessons for the Future”. s.l.:Kansas City, Mo: Federal Reserve Bank of Kansas City.
237. Rasminsky, L, 1966 citat de Singleton, 2011. „Role of the entral banker today”. Per Jacobsson
Memorial lecture, Washington DC, Per Jaccobson Foundation, p. 166.
238. Rehn, O., 2011. Summary record of the meeting of the Committee on Economic and Monetary
Affairs (ECON), held in Strasbourg. Bruxelles, European Parliament.
239. Reinhart, C, și Rogoff, K, 2009. “This Time Is Different: Eight Centuries of Financial Folly”.
Princeton University Press ed. Princeton, N.J: Princeton University Press.
240. Report by President of the European Coun cil,the Presidents of the Commission, the Eurogroup
and the European Central Bank, 2012. „Towards a genuine Economic and Monetary Union”.
[Interactiv] Available at:
http://www.consilium.europa.eu/uedocs/cms_data/docs/pressdata/en/ec/134069.pdf [Accesat 4
December 2014].
241. Riboni, A. și Ruge -Murcia, F., 2006. ,,The dynamic (in) efficiency of monetary policy by
committee''. mimeo, University of Montreal.
242. Ritter, L., 1980. ,,Allan Sproul 1896 -1978: “A Tower of Strength”’. În: ,,Selected paper of Allan
Sproul'' . New York: Federal Reserve Bank of New York, Lawrence S.(ed), pp. 1 -21.
243. Rogoff, K., 1985. “The Optimal Degree of Commitment to an Intermediate Monetary Target,”.
Quarterly Journal of Economics 100,, pp. p. 1169 -1189.
244. Rogoff, K., 2012. “Innovation crisis or financial crisis”. Voxeau.
245. Sauernheimer, K., 2014. ''Current account imbalances in the Eurozone: Causes, remedies and the
role of the ECB''. În: ''the Eurozone crisis and the future of Europe''. London: Palgrave Macmillan,
Dăianu, D., Basevi, G., D'ad da, C, Kumar, R., (eds), pp. 83 -109.
246. Scharpf, F., 2000. "Institutions in Comparative Policy Research". ComparativePolitical Studies,
33(6-7), pp. 762 -790..
247. Schäuble, W., 2014. ''The State of Europe – What governance is needed in the European
Union?'' spe ech at the Hertie School of Governance, Berlin: as part of the international symposium
entitled “Governance in Europe: Taking Stock for Moving Forward”.
33
248. Schedler A., 1999. „Conceptualizing Accountability”. În: ,,The Self -Restraining State: Power
and Accoun tability in New Democracies''. London: Lynne Rienner Publishers, Andreas Schedler, Larry
Diamond and Marc F. Plattner (eds).
249. Schifirneț, C., 2011. “The Europeanization of the Romanian Society and the Tendential
Modernity”. Journal of Comparative Research in Anthropology and Sociology, 2(1), pp. 239 -265.
250. Schulze, H., 2003. „Stat și națiune în istoria europeană”, traducere in limba romana. Colecția
„Construcția Europei” ed. Iași: Polirom.
251. Scott J. și Trubek, D., 2002. „Mind the gap: law and new approaches to governance in the EU”.
European Law Journal. Special Issues on Law and the New Approaches to Governance in Europe, 8(1),
pp. 1 -18.
252. Siklos, P., 2011a. „Transparency is not enough: central bank governance as the next frontier”.
În: „Transparency is not e nough: c „Handbook of central banking, financial regulation and supervision
after the financial crisis”. Cheltenham, UK,: Edward Elgar Publishing Limited,, pp. 132 -156.
253. Siklos, P., 2011b. "Central bank transparency: another look". Applied Economics Letter s, Taylor
& Francis Journals, vol. 18(10)(10), pp. 929 -933.
254. Singleton, J., 2009. „The winds of change for central banks? The impact of economic crisis on
the central bank world”., Wellington: Paper presented at the workshop on the global financial crisis:
historical perspectives and implications for New Zeeland, Reserve Bank.
255. Singleton, J., 2011. „Central Banking in the Twentieth Century”. New York: Cambridge
University Press.
256. Slăvescu, V. citat in Enciclopedia României, Văcărel, 2003 și în BNR Restituti o, 2001, 1920.
,,Marea finanță în vreme de război. Băncile comerciale 1914 -1919''. București: Cartea Românească.
257. Stark, J., 2009, Tuesday, 17 November 2009, p. 3. Speech at the Frankfurt 12th Euro Finance
Week, session on “Restructuring the Global Financ ial Architecture – The Road Ahead”, Frankfurt:
ECB.
258. Stein, J., 1989. ,,Cheap talk and the FED: A theory of imprecise policy announcements''. The
American Economic Review, pp. 32 -42.
259. Stigliz, J., 1988. „Central Banking as a democratic society”. De Economi st, 146(2), pp. 199 -226.
260. Stoker, G., 1998. „Governance as Theory: Five Propositions”. International Social Science
Journal, 50(155), pp. 17 -28.
261. Streeck, W. și Schmitter P., 1991. "‘From national corporatism to transnational pluralism:
organized interests in the single European market". Politics and Society, Volumul 19, pp. 133 -164.
262. studiu FMI, 1999. ''the IMF Good Transparency Practices for Monetary Policies by Central
Banks'' –document suport pentru the IMF Code of Good Practices on Transparency disponib il la
International Monetary Fund, 1999, http://www.imf.org/external/np/mae/mft/code/index.htm,
Washington D.C.: FMI.
263. Svensson, L., 1998. ”Inflation Targeting as a Monetary Policy Rule”. Sveriges Riksbank
Working Paper, Volumul 62, pp. 10 -22.
264. Thornton, H ., 1965. „An Enquiry into the Nature and Effects of the Paper Credit of Great
Britain”. New York: Augustus M. Kelley.
265. Tognato, C., 2005. '‘Is institutional efficiency in independent central banking a communicative
matter?’'. Cuadernos de Economía, Volumul 24 (42), pp. 117 -134.
266. Toniolo, G (ed), 1998. „Central bank independence in historical perspective”. Berlin: Walter de
Gruyter.
267. Toniolo, G (ed), 2005. „Central Bank Cooperation at the Bank for International Settlements,
1930 – 1973”. s.l.:Cambridge Univer sity Press.
34
268. Trichet, J., 2009. the ECB website, speech at the ceremony of the European Parliament to mark
the 10th anniversary of the euro, Strasbourg. [Interactiv] Available at:
http://www.ecb.int/press/key/date/2009/html/sp090113.en.html, [Accesat 13 Se ptember 2013].
269. Trichet, J., 2011. Interview with Frankfurter Allgemeine Zeitung [Interviu] (11th October 2011).
270. Trondal, J., 2005. “Two Worlds of Europeanisation – Unpacking Models of Government
Innovation and Transgovernmental Imitation”. European Integ ration online Papers (EIoP), 9(1).
271. UN/Committee of Experts on Public Administration, 2006. Report on the fifth session, s.l.: UN /
Economic and Social Council /Official Records, 2006 / Supplement No. 24 (E/2006/44 – E/C.16/2006/6).
272. Văcărel, I., 2003. ''Vi ața și opera economistului Victor Slăvescu''. vol V ed. București: Studii de
istorie economică și istoria gândirii economice, Editura Academiei Române.
273. van der Cruijsen, C.; Eijffinger, S. și Hoogduin, L, 2010. "Optimal central bank transparency,".
Elsevi er – Journal of International Money and Finance, 29(8), pp. 1482 -1507.
274. Verheugen, G., 2001. Speaking points of press conference on the state of play of enlargement
[Interviu] (28 June 2001).
275. Vicarelli, F., -citat in Toniolo, 1998 -, 1988. „Central bank aut honomy: a historical perspective”.
În: in Toniolo (ed), 1998. Basel: BIS, pp. 1 -16.
276. Walsh, C., 1995. “Optimal Contracts For Central Bankers”. The American Economic Review,
85((1)), pp. 150 -167.
277. Walsh, C., 2007. “Optimal Economic Transparency”. Internatio nal Journal of Central Banking,
3(1, March), p. 5 –36..
278. Walter, J., 2006. "The 3 -6-3 Rule: An Urban Myth?". Federal Reserve Bank of Richmond
Economic Quarterly. 92.1, winter, pp. 51 -78.
279. Weidmann, J., 2013. Speech given at the Deutsche Börse Annual Recepti on [Interviu] (21
January 2013).
280. Weidmann, J., 2014. Dinner speech at the 20th Dubrovnik Economic Conference [Interviu] (12
June 2014).
281. Weidmann, J., 2015. ''All for one and one for all? The roles of microprudential, macroprudential,
and monetary policy in safeguarding financial stability'' [Interviu] (27 February 2015).
282. Whittlesey, C. – citat de Singleton, 2011 -, 1963. Whittlesey, C.R. 1963. ‘Power and Influence in
the Federal Reserve System’, Economica 30, 117: 33 -. Washington: Singleton.
283. Williams, K. ; Nida, S.; Baca, L. și Latané, B., 1989. 'Social loafing and swimming: Effects of
identifiably on individual and relay performance of intercollegiate swimmers'. Basic and Applied Social
Psychology, Volumul 10, pp. 73 -81.
284. Winkler, B., 2000. “Which Kind Of Transparency? On the Need for Clarity in Monetary
PolicyMaking”. ECB’s Working Paper Series, Volumul 26.
285. Zaman, G., 2010. „Multidisciplinaritate, interdisciplinaritate și transdisciplinaritate: abordări
teoretice și implicații pentru strategia dezvoltări i durabile postcriză”, București: prezentare la
Simpozionul „Criza globală ”
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Principii și tehnici bancare . [622095] (ID: 622095)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.