Principii Si Reguli de Creditare a Clientilor Persoane Fizice de Catre Banci
PRINCIPII ȘI REGULI DE CREDITARE A CLIENȚILOR PERSOANE FIZICE DE CĂTRE BĂNCI
CUPRINS
INTRODUCERE 4
CAPITOLUL I CREDITAREA PERSOANELOR FICICE ÎN ROMÂNIA 6
1.1 Creditul. Definiții 6
1.2 Funcțiile și rolul creditului 8
1.2.1 Funcțiile creditului 8
1.2.2 Rolul creditului 9
1.2.3 Elementele componente ale creditului 11
1.3 Formele creditului 13
1.4 Riscurile creditului 14
1.5 Evoluția creditelor în România 15
1.6 Particularități contemporane ale creditării 18
1.6.1 Orientarea băncilor spre retail 18
1.6.2 Nivelul dobânzii la credite 19
1.6.3 Costurile pe piața creditelor 21
1.6.4 Reglementările BNR referitoare la activitatea de creditareb#%l!^+a? 23
1.6.5 Reglementări BNR care încurajează creditarea 24
CAPITOLUL II RAIFFEISEN BANK 27
2.1 Prezentare generală 27
2.1.1 Raiffeisen bank în lume 28
2.1.2 Raiffeisen Bank România 30
2.2 Produsele și serviciile băncii 31
2.2.1 Personal banking 31
2.2.2 Business banking (întreprinderi mici și mijlocii) 32
2.2.3 Corporate & instituțional banking 32
2.2.4 Private banking 34
2.3 Oferte de creditare pentru persoane fizice 34
2.3.1 Creditul de nevoi personale fără ipotecă (Flexicreditul) 34
2.3.2 Creditul de nevoi personale cu ipotecă și creditul ipotecar 36
2.3.3 Creditul de refinanțare 40
CAPITOLUL 3 SPECIFICUL CREDITĂRII LA RAIFFEISEN BANK 43
3.1 Informarea – Documentarea asupra solicitantului de credit 43
3.2 Documentarea creditului 43
3.3 Evaluarea clientului – eligibilitatea 44
3.4 Analiza dorasului de credit 45
3.5 Utilizarea sumelor din credit 46
CAPITOLUL IV STUDIU DE CAZ PRIVIND ACORDAREA UNUI CREDIT IMOBILIAR (PRIMA TA CASĂ) LA RAIFFEISEN BANK 47
4.1 Prezentarea clientului 47
4.2 Informarea și verificarea preliminară 47
4.3 Derularea creditului. Depunerea dosarului. Analiza 49
CONCLUZII 51
BIBLIOGRAFIE 53
ANEXE 54
INTRODUCERE
Prezenta lucrare reprezintă o sinteză a elementelor fundamentale ce caracterizează creditul bancar și în mod particular, creditele acordate de RAIFFEISEN BANK persoanelor fizice.
Ceea ce m-a determinat să aleg aceasta temă a fost interesul meu față de evoluția permanentă a sistemului bancar în lume și în România. De-a lungul timpului s-a produs o îmbunătățire a produselor și condițiilor de creditare atât la nivel național cât și mondial al băncii, iar sistemul bancar a încercat cat mai mult sa ajute oamenii pe cât posibil să găsească o soluție financiară la nevoile lor.
Raiffeissen este o bancă cu renume și valoare la nivel mondial si in prezent este a treia bancă din Romania și ocupa locul 43 in Europa în ce privește activele totale.
Lucrarea de fața cuprinde patru capitole în care sunt prezentate elementele determinante ale creditului, creditarea bancară în prezent, poziția băncii Raiffeisen la nivel național și internațional și specificul creditării în cadrul băncii astfel:
Capitolul I, intitulat „Creditarea persoanelor fizice în România”, analizează notiunea de credit în ansamblul său, funcțiile, rolul creditului, formele, riscurile creditării cât și condițiile acordării unui credit. Acest capitol cuprinde și o prezentare a evoluției creditului în România și unele particularități contemporane ale creditării.
Cel de-al doilea capitol: „Raiffeisen Bank”, cuprinde prezentarea generală a băncii și apoi Raiffeisen surprinsă la nivel mondial și la nivel național, iar ulterior descrierea produselor și serviciilor oferite de bancă persoanelor fizice din România, cu mai multe detalii asupra creditelor oferite în prezent.
În cel de-al treilea capitol, “Specificul creditării la Raiffeisen Bank” sunt enumerate etapele prin care trece o solicitare de credit până la aprobarea creditului în sine și chiar și etapele post-vânzare.
Capitolul patru cuprinde studiul de caz care prezintă acordarea unui credit imobiliar cu ipotecă Raiffeisen unei persoane fizice.
Lucrarea de licență se încheie cu concluziile, pe care mi le-am exprimat în urma analizei pe care am realizat-o prin documentarea si studiul făcut unor lucrări de specialitate și a legislației în vigoare existente în România.
CAPITOLUL I CREDITAREA PERSOANELOR FICICE ÎN ROMÂNIA
b#%l!^+a?
1.1 Creditul. Definiții
Creditul, ca și moneda este o categorie economico-financiară creată pentru a servi la rezolvarea unor probleme economice, sociale sau legate de procesul de schimb. Printre primele operațiuni, cu caracter economic înfaptuite de indivizi care au trecut de la viața izolată, individuală, la o forma de viață socială a fost schimbul în natură și ca o consecință imediată a lui a apărut creditul, care după cum explică profesorul universitar Victor Manole de la Academia de Știinte Economice București Manole, (V., Margineanu, et al., Firma și Banca, 1999): “Creditul a apărut ca un schimb în natură și ca o consecință imediată a acestuia. Creditul este tot un schimb însă are particularitatea că între momentele de schimb se intercalează factorul timp.” Altfel spus, creditul este o actvivitate de schimb începută în prezent și care are o finalitate viitoare. În orice tranzacție de schimb, în mod obișnuit, fiecare din părți oferă celeilalte un echivalent. Atunci când una din părți convine să primească echivalentul la care are dreptul la o dată viitoare, se spune că este vorba de un schimb pe credit. Indiferent de modul în care s-a născut și a evoluat activitatea economică a omenirii, creditul a apărut înaintea oricărui sistem și instrument de schimb.
Așadar operațiunea de creditare este o operațiune de schimb, de transfer a unui bun dintr-un patrimoniu în altul, în care plata nu se face în momentul schimbului, ci ulterior, adică cu un decalaj de timp. De aici reiese principala caracteristică a creditului, și anume înlocuirea unei părți imediate cu o promisiune de plată la o dată ulterioară. Etimologic, creditul își are originea în cuvântul latin “creditum – credere”, care înseamnă a crede, a se încrede sau a avea încredere. Această origine a noțiunii de credit scoate în evidență un element psihologic absolut necesar în existența unei operațiuni de îimprumut, adică încredere.
Creditul, fiind o categorie de natură economico-financiară a format obiectul unor ample cercetări în literatura de specialitate. Analizând unele definiții cu privire la credit, vom constata o diversitate de opinii, diferența dintre ele fiind determinată de punctul de vedere din care este privit creditul. Astfel, prof. W. Sombrat, oferă o definiție sintetică, dar expresivă, când spune: “creditul este puterea de cumpărare, fără a deține numerar”. Într-o manieră asemănătoare, prof. C. Gide definește creditul ca fiind “schimbul unei bogății prezente, contra unei bogății viitoare”. Prof. F. Leitner definește creditul ca un “act economic care face să nască în favoarea unui individ un drept de a dispune în mod permanent de bunurile sau serviciile puse la dispoziția lui, de un alt individ, în cadrul termenului pentru care a fost acordat”. Adept al definițiilor succinte, prof. A. Page definește creditul ca fiind “schimbul unei valori monetare prezente contra unei valori monetare viitoare”.
O definiție mai cuprinzatoare este dată de Cezar Basno în lucrarea “Monedă, credit și bănci” în care autorul și colaboratorii săi identifică creditul drept “operațiunea prin care se iau în stăpânire imediată resurse, în schimbul unei promisiuni de rambursare viitoare, de regulă însoțită de plata unei dobânzi ce remunerează pe împrumutator.”
O nouă definiție care se axează atât pe caracterul viitor al finalizrii operațiunii, cât și pe schimbul de resurse este cea a conf.univ.dr. Sabin Iliesi de la Universitatea de Vest “Vasile Goldis’Arad,filiala Bistrita.Conform dânsului, creditul reprezintă “noțiunea ce definește o relație cu caracter special, ce apare între un vânzător și partnerul său cumprător, în cazul în care transferul de valoare, respectiv de mijloace bănești, are loc după ce s-a realizat transferul material de utilități, aceste două tipuri de transferuri fiind, de fapt, decalate în timp.”
Pentru a fi mai clară noțiunea de credit, este necesară prezentarea a trei opinii care s-au conturat cu privire la acest concept, respectiv:
creditul ca încredere;
creditul ca expresie a relațiilor de redistribuire;
creditu1 ca formă a relațiilor de schimb.
Definirea completă a creditului poate fi realizată prin luarea în considerare și corelarea acestor trei abordări, ceea ce poate duce la următoarea formulare: “Creditul reprezintă o categorie economică, ce exprimă relații de repartiție a unei părți din PIB sau din venitul național, prin care se mobilizează și se distribuie disponibilitățile din economie și se crează noi mijloace de plată, în scopul satisfacerii unor nevoi de capital și al realizării unor obiective ale politicii economice.” Activitatea de creditare este supusă observației din două puncte de vedere, respectiv sub două aspecte, unul economic si unul juridic. Astfel, din punct de vedere juridic, creditul reprezintă o convenție între un creditor si debitorul său, de regulă materializată într-un înscris (contract), referitoare la producerea, livrarea și plata contravalorii unor utilități. Sub aspect economic, creditul se referă la relațiile ce se manifestă în cadrul mecanismului economic al unei țări prin intermediul cărora sunt mobilizate și apoi b#%l!^+a?distribuite, după reguli bine definite, resurse de capital temprar disponibile, pentru a se satisface nevoile de finanțare ale întreprinzătorilor, generate de actele de comerț pe care aceștia le derulează, potrivit interselor lor, fie ele cu caracter productiv sau neproductiv. (Trenca I., Tehnică Bancară, 2004)
1.2 Funcțiile și rolul creditului
1.2.1 Funcțiile creditului
În economie, creditul are un rol deosebit pentru buna funcționare a mecanismului economiei în ansamblul său, în reluarea pe o scară lărgită proceselor de producție, repartiție, consum. Acest rol se manifestă prin intermediul unor funcții ale creditului, care realizează în final finanțarea operatorilor economici pe seama disponibilităților latente din economie.
Privite din acest punct de vedere, se evidențiază ca principale funcții ale creditului:
Funcția de mobilizare a disponibilităților bănești și de redistribuire a acestora – se manifestă prin aceea că disponibilitățile bănești latente în activitatea agenților economici, instituțiilor, populației, statului, surplusului de astfel de disponibilități sunt concentrate de bănci și alte instituții financiare de creditare și redistribuite ulterior celor care au nevoie temporară sau pe termen mediu și lung de ele, sub forma unuia sau altui tip de credit.
Funcția de emisiune a creditului – prin intermediul acestei funcții se realizează crearea de noi mijloace de plată în economie, se realizează sporirea masei monetare.
Băncile, prin rolul lor deosebit de intermediari financiari, au capacitatea de a spori masa monetară prin emisiunea de monedă scripturală.
Orice acordare de credit de către bancă, credit bazat pe depozitele constituie în fapt o emisiune de monedă, o sporire a masei monetare în circulație. Acest fenomen trebuie însă controlat astfel încât prin emisiune să se asigure o corectă dimensionare a creditului care să satisfacă nevoile reale ale economiei.
Funcția de reflectare și stimulare a eficienței activității agenților economici
În activitatea agenților economici cu o activitate eficientă creditele, ocupă un loc managerial în asigurarea resurselor de finanțate a activității acestora.
Creditul este deci, un barometru al eficienței economice al agenților economici și în același timp un instrument de influență în direcția stimulării activității profitabile, eficiente. Prin intermediul creditului se pot stimula agenți eficienți cu activitatea profitabilă, acordându-le credite fără restricții în același timp cu restricționarea creditelor la agenții ineficienți, cu deficiențe de gestiune și răi platnici.
Creditul prin funcțiile pe care le realizează, include în economie o serie de efecte favorabile cum sunt:
Sporirea capacității productive și comerciale a agenților economici, instituțiilor, populației, statului, surplusului de astfel de disponibilități sunt concentrate de bănci și alte instituții financiare de creditare și redistribuite ulterior celor care au nevoie temporară sau pe termen mediu și lung de ele, sub forma unuia sau altui tip de credit.
Funcția de emisiune a creditului – prin intermediul acestei funcții se realizează crearea de noi mijloace de plată în economie, se realizează sporirea masei monetare.
Băncile, prin rolul lor deosebit de intermediari financiari, au capacitatea de a spori masa monetară prin emisiunea de monedă scripturală.
Orice acordare de credit de către bancă, credit bazat pe depozitele constituie în fapt o emisiune de monedă, o sporire a masei monetare în circulație. Acest fenomen trebuie însă controlat astfel încât prin emisiune să se asigure o corectă dimensionare a creditului care să satisfacă nevoile reale ale economiei.
Funcția de reflectare și stimulare a eficienței activității agenților economici
În activitatea agenților economici cu o activitate eficientă creditele, ocupă un loc managerial în asigurarea resurselor de finanțate a activității acestora.
Creditul este deci, un barometru al eficienței economice al agenților economici și în același timp un instrument de influență în direcția stimulării activității profitabile, eficiente. Prin intermediul creditului se pot stimula agenți eficienți cu activitatea profitabilă, acordându-le credite fără restricții în același timp cu restricționarea creditelor la agenții ineficienți, cu deficiențe de gestiune și răi platnici.
Creditul prin funcțiile pe care le realizează, include în economie o serie de efecte favorabile cum sunt:
Sporirea capacității productive și comerciale a agenților economici prin redistribuirea capitalurilor;
Concentrarea capitalului prin mobilizarea disponibilităților latente;
Reducerea cheltuielilor pe care le generează circulația masei monetare;
Dimensionarea și adaptarea masei de bani în circulație la necesarul economiei.
1.2.2 Rolul creditului
Economia de piață presupune în mod necesar existența unui sistem bancar care să asigure mobilizarea tuturor disponibilităților monetare ale economiei și orientarea lor temporară în desfășurarea de activități economice eficiente. Prin activitatea desfășurată de bănci, de colectare de resurse financiare concomitent cu plasarea acestora spre unitățile care resimt nevoi temporare suplimentare, acestea îndeplinesc un rol important de intermediere bancară. În acest sens, creditul devine instrument activ în stimularea dezvoltării economiei, prin intermediul lui încurajându-se acțiunea anumitor fenomene, în funcție de obiectivele urmărite a se realiza.
Pentru ca rolul creditului să se exercite în mod efectiv și eficient, manifestându-și la maximum avantajele și diminuând la maximum pericolele și dezavantajele, este necesară întrunirea mai multor condiții obiective și subiective care pot fi grupate în următoarele categorii:
Condiții de ordin juridic sau legal, referitoare la existența unui cadru juridic, a unor legi care să reglementeze cu precizie, fără echivoc, măsurile de protecție acordate contractelor încheiate dintre creditor și debitor, procedurile de coerciție față de debitorii recalcitranți, modul de lichidare a operațiunilor de credit ajunse în litigiu, astfel încât să crească încrederea agenților economici și să se limiteze riscurile.
Condiții de ordin instituțional, infrastructural constând în existența unui b#%l!^+a?sistem de instituții și organisme solide, bine concepute, cu atribuții clare în efectuarea operațiunilor de credit, dar și în exercitarea controlului asupra modului cum sunt respectate aceste atribuții.
Condiții de ordin social și politic, referitoare la existența cadrului general de liniște și pace socială și politică, de stabilitate și continuitate macroeconomică, cât și la regimul politic existent și atitudinea lui față de economie, față de libera initiativă, față de piață.
Este evident că un climat social caracterizat prin convulsii între diferite categorii sociale, un regim politic șubred și contestat, o politică economică oscilantă sau opțiuni și atitudini nesigure, fără perspective clare, vor afecta elementul esențial creditului, increderea, descurajând atât economisirea prin intermediul instituțiilor specializate, cât și apelul la credite sau acordarea lor.
Condiții de ordin economic, legate de situația de ansamblu a economiei naționale, de perspectivele ei, dar și de conjunctura economică a momentului pe plan intern și internațional are importanță situația resurselor existente în economie la dispoziția agenților economici, accesul la acestea, structura economiei naționale, situația pieței de mărfuri, a pieței capitalurilor.
Condiții de ordin psihologic referitoare nu numai la încredere ca suport hotărâtor al profitului, ci și la comportamentul agenților economici, a întreprinzatorilor, dar și a populației în ansamblul ei. Nu putem face abstracție de înclinațiile diferitelor grupuri sociale despre economisire, consum, spre investiții sau tezaurizare, de atitudinile populației în raport cu libera initiativă, care depinde, de religie, de nivelul de cultură și de educație, de profesiunea și poziția socială a fiecăruia.
Întrunirea condițiilor de ordin juridic, institutional, politic, economic și psihologic reliefează rolul creditului ca efectele obținute în economie prin manifestarea relațiilor de credit sau în contribuția acestuia la realizarea anumitor obiective de politică economică și se poate manifesta în urmatoarele direcții:
Fiind un mijioc de redistribuire între ramuri ale capitalurilor disponibile din economie, contribuie la egalizarea ratei profitului;
Contribuie la concentrarea capitalului, întrucât creditele pot fi folosite pentru obiective de investitii favorizând astfel procesul de acumulare a capitaului (sporirea capitalului real);
Contribuie la intensificarea procesului de centralizare a capitalului, întrucât accesul la credite este mai facil pentru firmele mari și putemice comparativ cu cele mici;
Contribuie la creșterea nivelului de trai al populaței, în măsura în care acesta are acces la credite pentru satisfacerea diverselor nevoi.
1.2.3 Elementele componente ale creditului
Acordarea creditului trebuie sa se bazeze pe un set de reguli bine stabilite, care definesc procesul de creditare. Procesul acordării creditului trebuie sa fie dinamic si adaptabil mediului economic in continua schimbare cat si particularităților pieței.
Elementele esențiale in analiza procesului de creditare sunt următoarele:
Persoana;
Capacitatea;
Garanțiile;
Scopul;
Perioada;
Valoarea;
Rentabilitatea;
Avantajele;
Piața.
Elementele raportului de credit se dezvăluie prin analiza elementelor constitutive ale creditului care sunt următoarele:
Subiectul raportului de credit – creditorul și debitorul;
Promisiunea de rambursare;
Termenul de rambursare – scadența;
Dobânda;
Tranzacția sau acordarea creditului;
Consemnarea și transferabilitatea. b#%l!^+a?
Subiectul raportului de credit – creditorul și debitorul – prezintă o mare diversitate în ceea ce privește apartenența la structurile socio- economice, motivul angajării în raportul de credit și durata angajării. În cadrul procesului de creditare se înregistrează trei categorii principale și de ampla cuprindere:
Întreprinderile;
Statul;
Populația.
Promisiunea de rambursare – este elementul esențial al raportului de credit, presupune riscuri și necesită în consecință adesea, angajarea unei garanții. În raporturile de credit riscurile probabile sunt:
Riscul de nerambursare;
Riscul de imobilizare.
Termenul de rambursare – ca trăsătură specifică a creditului, are o mare varietate. De la termene foarte scurte (24 de ore practicat între bănci pe piețele bancare) si încheindu-se cu termene de 30 – 50 și chiar 100 de ani (pentru construcția de locuințe). Pentru creditele pe termen scurt este caracteristică rambursarea integrală la scadență. Creditele pe termen mijlociu și lung implicit adesea rambursarea eșalonată, la termenele stabilite lunare, trimestriale, odată cu plata dobânzii.
Dobânda – este o caracteristică esențială a creditului ea reprezentând remunerația acordată creditorului. În acordurile de credit s-a încetățenit clauza dobânzii fixe pe toată durata împrumutului și pentru tot împrumutul.
Tranzacția. Acordarea creditului
Creditul poate fi consimțit în cadrul unei tranzacții unice acordarea unui împrumut, vânzarea unei obligațiuni, angajarea unui depozit.
Acordarea creditului este un act de mare importanță în vederea căruia creditorul trebuie să-și asigure o bună informare și documentare asupra calității debitorului, pentru evitarea riscurilor asociate creditului.
Consemnarea și transferabilitatea.
Acordurile de credit sunt consemnate în marea lor majoritate prin înscrisuri, instrumente de credit, a căror formă de prezentare implică aspecte multiple și diferențiate.
Înscrisurile și instrumentele de credit sunt:
Contractul de credit;
Cambia;
Biletul la ordin;
Cecul;
Certificatul de depozit;
Bonurile de tezaur;
Obligațiunile, etc.
1.3 Formele creditului
Diversitatea formelor sub care se manifestă creditul în economie a impus utilizarea mai multor criterii semnificative de clasificare, în funcție de care se disting următoarele:
dupa natura economică și participanții la relația de creditare, se remarcă: creditul comercial, creditul bancar, creditul de consum, creditul obligatar;
după calitatea debitorului se delimitează: creditul acordat persoanelor fizice, creditul acordat persoanelor juridice;
după calitatea debitorului și a creditorului se disting: creditul privat, creditul public;
după scopul acordării creditului: credite de producție, credite de circulație, credite de consum;
după natura garanțiilor: credite reale, credite personale;
după întinderea drepturilor creditorului: credite denunțabile, credite nedenunțabile, credite legale;
după modul de stingere al obligațiilor de plată: credite amortizabile, credite neamortizabile;
după termenul la care trebuie rambursat creditul: credite pe termen scurt, credite pe termen mijlociu, credite pe termen lung. b#%l!^+a?
1.4 Riscurile creditului
Riscurile probabile ale raportului de credit sunt: riscul de nerambursare si riscul de imobilizare.
Riscul de nerambursare consta in probabilitatea întârzierii plății sau a incapacității de plata datorata conjuncturii, dificultăților sectoriale sau deficientelor împrumutatului. Pentru prevenirea riscului trebuie sa se analizeze debitorul prin prisma cerințelor respectării raportului de credit sub următoarele aspecte: umane (moralitate, competenta), economice (cadrul economic național si internațional), financiare (situația financiara, gradul de îndatorare, capacitatea de rambursare), juridice (forma juridica, legăturile juridice cu alte firme). Prevenirea riscului este strict legata de procedurile de garantare a împrumutului.
Riscul de imobilizare survine la banca, sau la deținătorul de depozite, care nu este in măsura sa satisfacă cererile titularilor de depozite, din cauza unei gestiuni precare a creditelor acordate.
Creditele care se acorda prin bănci angajează fonduri care nu aparțin băncii. Pentru o gestiune optima a fondurilor proprii, banca trebuie sa își întărească poziția sa de creditor prin garanții. Însa, oricare ar fi garanțiile oferite, acestea nu trebuie privite decât ca precauție suplimentara si nu un suport al unui risc mai mult decât probabil. Transformarea garanțiilor in bani presupune pentru creditor eforturi si cheltuieli suplimentare si implica imobilizări îndelungate a fondurilor.
CLASIFICAREA PRINCIPALELOR TIPURI DE RISCURI BANCARE
1.5 Evoluția creditelor în România
Condițiile de creditare a companiilor și populației au evoluat ordonat în anul 2011 și în prima parte a anului 2012, dar manifestarea fenomenului de dezintermediere la nivel european ar putea influența negativ condițiile de pe plan intern. Continuarea implementării unui mix echilibrat al politicilor macroeconomice, în contextul îndeplinirii angajamentelor convenite în cadrul acordurilor încheiate cu Uniunea Europeană, Fondul Monetar Internațional și alte instituții financiare internaționale, va contribui la menținerea încrederii piețelor și a creditorilor financiari și va crea premisele modificărilor structurale în economie care să relanseze activitatea sustenabilă de creditare. Fluxurile de creditare au consemnat evoluții structurale favorabile, orientându-se într-o măsură mai mare către sectoare generatoare de valoare adăugată superioară și către sectoare capabile să susțină schimbarea modelului de creștere economică a României. Vulnerabilitățile provenind din nivelul ridicat al stocului de credite în valută s-au menținut, dar perspectivele implementării armonizate la nivel UE a recomandărilor Comitetului European de Risc Sistemic privind creditarea în valută sunt de natură a conduce la diminuarea acestor riscuri din punct de vedere al creditelor noi.
Marile bănci din zona euro au anunțat planuri de diminuare a activelor cu aproape 1 trilion euro în următorii ani, prin reducerea creditării și vânzarea de active, în scopul îmbunătățirii capitalizării și a structurii de finanțare. Materializarea acestui plan de dezintermediere poate afecta și creditarea autohtonă, băncile din zona euro deținând circa 80 la sută din activele sectorului bancar românesc (în iunie 2012).
Volumul creditului acordat companiilor și populației de către instituțiile financiare interne și externe s-a majorat în perioada decembrie 2010 – iunie 2012 cu 3,5% (Grafic 4.6.), la această evoluție contribuind favorabil atât băncile rezidente (5,9%), cât și creditorii externi (2,8%). Instituțiile financiare nebancare (IFN) autohtone și-au continuat procesul de reducere a expunerilor (cu 13,3% în aceeași perioadă). Ierarhia creditorilor financiari arată că datoriile companiilor și populației din România sunt deținute în proporție de 68% de băncile autohtone, 25,2% de creditorii externi și 6,8% de IFN, situație în mare parte neschimbată în ultimii ani.
Cererea de credit a contribuit la rândul său la menținerea ordonată a condițiilor de creditare. Cererea și-a revenit în anul 2011, în primul rând în cazul companiilor nefinanciare b#%l!^+a?și, într-o măsură mai redusă, al populației, dar s-a menținut semnificativ sub valorile nesustenabile înregistrate la debutul crizei (Grafic 4.8.). Evoluția cererii de credite a justificat într-o bună măsură menținerea expunerilor pe România din partea băncilor cu capital străin, creditarea sectorului neguvernamental înregistrând o dinamică pozitivă mai accentuată decât cea a entităților similare din zona euro. În trimestrul II 2012, cererea de credite din partea populației a cunoscut o creștere, de amploare mai mică însă decât în cazul companiilor.
Creditarea în valută rămâne o problemă de stoc și, într-o măsură mai mică, de flux (Grafic 4.9.). Ponderea creditului în valută acordat companiilor și populației de băncile autohtone a fost de 64% în iunie 2012 (față de 63,3% în decembrie 2010). Comparativ cu alte țări din regiune, nivelul este similar celui înregistrat în Ungaria și Bulgaria și aproape dublu față de cel din Polonia. Stocul îndatorării în valută s-a majorat cu 1,31 miliarde euro în perioada decembrie 2010 – iunie 2012, în condițiile în care băncile autohtone și creditorii externi și-au mărit expunerile cu 5,5%, respectiv 2,8 %, iar IFN și le-au diminuat cu 19,2%.
1.6 Particularități contemporane ale creditării
1.6.1 Orientarea băncilor spre retail
Retail Banking-ul, caracterizat printr-un număr mare de clienți, conturi și tranzacții, o mare varietate de produse și servicii, o dependență strânsă față de evoluția noilor tehnologii, precum și un nivel ridicat de cooperare între bănci, comercianți, firme și consumatori, a suferit o serie de mutații considerabile în ultima perioadă, sub presiunea factorilor economici, politici, sociali și tehnologici. Capacitatea sa de adaptare, dovedită până în prezent, relevă faptul că acest domeniu va suferi în continuare schimbări de anvergură, cu implicații semnificative asupra societății.
Retail banking înseamnă mai mult decât latura creditării (creditul de consum și creditul ipotecar) cu care suntem obișnuiți în România. Retail banking înseamnă și latura gestionării activelor financiare ale populației, de care dezvoltarea creditării este direct condiționată. Provocările sectorului bancar din România în următorii ani vin din doua direcții: scumpirea surselor de finanțare și tranziția către un mediu cu inflație mică. Ambele sporesc atât grija pentru gestionarea activelor financiare cât și aversiunea la risc a investitorilor. În aceste condiții perspectivele de dezvoltare în retail banking sunt strâns legate de evoluția veniturilor și de oferirea unor soluții de gestionare judicioasă a lor.
1.6.2 Nivelul dobânzii la credite
2010 a fost încă un an foarte dificil pentru sectorul financiar-bancar din România. Continuarea declinului economiei interne, excesele din anii premergători crizei sau procesul de consolidare bugetară sunt principalii factori care au influențat nefavorabil evoluția acestui sector în acest an.
În 2010 am asistat la o stabilizare a creditului neguvernamental total (în perioada ianuarie-octombrie acesta a crescut cu 1,6% raportat la perioada similară din 2009). Această stabilizare a fost determinată de relansarea graduală a creditului neguvernamental în valută, evoluție asociată cu dinamica exporturilor. Pe de altă parte, creditul neguvernamental în lei a continuat să se contracte, expresie a menținerii unui climat nefavorabil la nivelul cererii interne (amplificat și de măsurile de consolidare bugetară implementate de la jumătatea anului). Semnalele de dezghețare a creditului neguvernamental exprimă și reducerea graduală a marjei de dobândă (diferența între dobânda la credite și dobânda la depozite) practicate la nivelul sistemului bancar intern. De exemplu, pentru segmentul credite/depozite noi în lei marja de dobândă din sistem pare să se apropie de nivelul consemnat înainte de falimentul Lehman Brothers (septembrie 2008).
Dobânzile la creditele în lei au scăzut pe măsură ce banca centrală a relaxat politica monetară și au ajuns să „concureze“ costul împrumuturilor în valută, iar tendința de ajustare va continua, fiind posibil ca dobânzile la împrumuturile în moneda națională să coboare sub pragul de 5%.
Pe măsură de banca centrală a redus dobânda-cheie, băncile comerciale au redus, cu o oarecare întârziere, povara românilor care s-au împrumutat în lei, ceea ce a indus o dinamică rapidă a creditării în lei.
Deciziile BNR din ultimii doi ani prin care dobânda-cheie a fost înjumătățită de la 5% la 2,5% a avut impact asupra clienților băncilor, care acum se împrumută în lei la dobânzi de 6% pe an, față de 11% în 2013. Pe de altă parte, cei care au depozite la bancă mai primesc doar 3%, în timp ce în 2013 dobânda medie depășea 5% pe an.
Ritmul anual de creștere, în termeni reali, al creditului în monedă națională s-a majorat în condițiile propagării reducerilor succesive ale ratei dobânzii de politică monetară asupra ratelor dobânzilor la creditele noi acordate companiilor și populației, după cum remarcă BNR. Cu toate acestea, dinamica anuală reală a împrumuturilor totale acordate sectorului privat a rămas în teritoriu negativ pe fondul reducerii stocului de credite în valută și al derulării operațiunilor de eliminare a creditelor neperformante din bilanțurile instituțiilor de credit.
Sursa: Ziarul Finanicar – 08.01.2015 www.zf.ro
Băncile aveau la finalul lunii noiembrie un portofoliu de credite acordate populației și companiilor de circa 214 mld. lei (echivalentul a 48 mld. euro), în scădere cu 2,7% față de perioada similară a anului trecut. Stocul de credite a scăzut cu circa 6 miliarde de lei în ultimul an, potrivit datelor BNR. Creditarea în lei, susținută puternic de băncile rămase fără o parte importantă din resursele în valută obținute în trecut de la acționarii din străinătate, a crescut cu 9% în ultimul an, dar nu a ajuns la un ritm suficient pentru a compensa prăbușirea finanțărilor în valută. Stocul de credite în valută este în scădere cu 11% an la an.+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a?
1.6.3 Costurile pe piața creditelor
Rata medie ponderată a dobânzii la creditele noi acordate în moneda națională în luna martie 2015 a constituit 13.49 la sută, majorându-se cu 1.89 puncte procentuale fața de perioada respectiva a anului precedent (Fig. 1). In același timp comparativ cu luna precedentă rata medie ponderată a dobânzii la creditele acordate în moneda națională s-a majorat cu 1.56 puncte procentuale.
Fig. 1Rata dobânzii la creditele noi acordate
Creditele acordate cu termene de la 2 până la 5 ani au continuat să rămână cele mai atractive, ponderea lor constituind 34.4 la sută în martie 2015 din volumul total al creditelor în moneda națională (Fig. 2) și au fost acordate în medie cu o rată de 13.44 la sută (în creștere cu 0.80 puncte procentuale față de luna anterioară). Cea mai mare parte a creditelor noi acordate în moneda națională le-a revenit creditelor acordate cu o rată medie de 13.01 la sută persoanelor juridice, care au deținut 75.8 la sută din volumul total creditelor acordate în moneda națională. În același timp, persoanelor fizice le-au fost acordate credite în moneda națională cu o rata medie de 15.00 la sută (Fig. 3).
Fig. 2 Structura creditelor pentru luna martie 2015, pe scadențele contractuale (%)
Fig. 3 Rata dobânzii la credite acordate în moneda națională pentru luna martie 2015, pe scadențele contractuale (% anual)
1.6.4 Reglementările BNR referitoare la activitatea de creditareb#%l!^+a?
Activitatea de creditare a instituților de credit din România este reglementată în prezent de banca centrală a țării, Banca Națională a României. Principalele legi și norme care reglementează activitatea de creditare sunt:
Ordonanțe de urgențe :
Ordonanță de urgență nr. 113/2013 privind unele măsuri bugetare și pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 99/2006 privind instituțiile de credit și adecvarea capitalului.
Ordonanță de urgență nr. 99 din 6.dec.2006Monitorul Oficial, Partea I 1027 27.dec.2006Intrare în vigoare la 1.ian.2007privind instituțiile de credit și adecvarea capitalului;
Ordonanță de urgență nr. 25 din 18.mar.2009Monitorul Oficial, Partea I 23.mar.2009Intrare în vigoare la 23.mar.2009pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 99/2006 privind instituțiile de credit și adecvarea capitalului;
Ordonanță de urgență nr. 26 din 31.mar.2010 Monitorul Oficial, Partea I 1.apr.2010 Intrare în vigoare la 1.apr.2010 pentru modificarea si completarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 99/2006 privind institutiile de credit si adecvarea capitalului si a altor acte normative
Ordonanță de urgență nr. 43 din 5.iul.2012 Monitorul Oficial, Partea I 455 6.iul.2012 Intrare în vigoare la 6.iul.2012 Ordonanță de urgență pentru modificarea art. 240(28) alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 99/2006 privind instituțiile de credit și adecvarea capitalului.
Reglementări contabile:
Ordin nr. 27 din 27.dec.2011Monitorul Oficial, Partea I 930 28.dec.2011Intrare în vigoare la 28.dec.2011pentru aprobarea Reglementărilor contabile conforme cu directivele europene;
Ordinul nr. 2/2015 pentru modificarea și completarea Ordinului Băncii Naționale a României nr. 7/2006 privind procedurile de lucru pentru derularea operațiunilor cu certificate de depozit emise de Banca Națională a României;
Ordinul nr. 1/2015 pentru modificarea și completarea Ordinului Băncii Naționale a României nr. 8/2006 privind procedurile de lucru referitoare la derularea operațiunilor de piață monetară efectuate de Banca Națională a României și a facilităților permanente acordate de aceasta participanților eligibili.
Acte normative :
Norma nr. 2/2015 privind transmiterea prin mijloace electronice a unor documente aferente operațiunilor de piață monetară efectuate de către Banca Națională a României prin intermediul licitației și facilităților permanente acordate de aceasta participanților eligibili;
Norma nr. 1/2015 privind transmiterea indicatorilor primari prin intermediul Sistemului informatic de raportare la Banca Națională a României.
1.6.5 Reglementări BNR care încurajează creditarea
Rata anuală a inflației a fost de 0,8 la sută în luna martie 2015, similară nivelului din luna decembrie 2014. Rata medie anuală a inflației a coborât la nivelul de 0,9 la sută în luna martie 2015, iar rata medie anuală a inflației determinată pe baza indicelui armonizat al prețurilor de consum – indicator relevant pentru evaluarea procesului de convergență cu Uniunea Europeană – a scăzut la 1,2 la sută de la 1,4 la sută din luna decembrie 2014.
Creditarea în monedă națională și-a consolidat traiectoria ascendentă, inclusiv ca urmare a măsurilor de relaxare a politicii monetare – scăderi succesive ale ratei dobânzii de politică monetară, îngustarea coridorului simetric asociat acesteia și reducerea treptată a ratelor rezervelor minime obligatorii. Ratele dobânzilor la creditele noi au atins niveluri minime istorice atât pe segmentul populației, cât și pe cel al societăților nefinanciare. Stocul de credite în valută s-a diminuat în continuare pe fondul intensificării operațiunilor de eliminare a împrumuturilor neperformante din bilanțurile instituțiilor de credit. Ponderea împrumuturilor în lei s-a majorat la 45 la sută din totalul creditului acordat sectorului privat, comparativ cu 35,6 la sută în luna mai 2012, menținerea tendinței ascendente a acestora fiind de natură să determine intrarea dinamicii anuale reale a creditului total în teritoriu pozitiv.
Economia românească a crescut în anul 2014 cu 2,8 la sută, recuperând reculul înregistrat după izbucnirea crizei financiare globale în 2008. În ultimul trimestru al anului trecut, PIB real s-a majorat cu 2,7 la sută în termeni anuali, evoluția fiind susținută de toate sectoarele economiei. Dinamica accelerată a consumului și perspectiva redresării investițiilor creează premise favorabile consolidării creșterii economice în perioada b#%l!^+a?următoare. Datele privind comerțul exterior indică o posibilă menținere a deficitului de cont curent la valori sustenabile pe termen mediu.
Comparativ cu evaluarea din luna februarie 2015, noua proiecție trimestrială indică o traiectorie considerabil mai joasă a ratei anuale prognozate a inflației. Revizuirea substanțială a acestei traiectorii decurge în principal din incorporarea măsurii privind reducerea cotei TVA pentru toate alimentele, băuturile nealcoolice și serviciile de alimentație publică la nivelul de 9 la sută de la 24 la sută începând cu 1 iunie a.c. Impactul scăderii cotei TVA pentru produsele și serviciile vizate (cu pondere de 32 la sută în coșul de consum) este așteptat să determine valori în jur de zero ale ratei anuale a inflației în perioada iunie 2015-mai 2016, reintrarea acesteia în intervalul de variație al țintei urmând a se produce în ultimul trimestru al anului 2016.
Principalele riscuri la adresa actualei proiecții decurg din persistența incertitudinilor asociate evoluțiilor din mediul extern, generate de situația din Grecia și din zona euro, de tensiunile geopolitice regionale și de divergența conduitelor politicilor monetare ale principalelor bănci centrale din lume.
În plan intern, din perspectiva nevoii de a spori capacitatea economiei românești de a atenua șocurile externe, preocupările sunt legate de implementarea consecventă a mixului de politici macroeconomice agreat cu instituțiile internaționale și accelerarea reformelor structurale. Incertitudini derivă totodată din efectele preconizatelor modificări ale cadrului fiscal, dar și din influența exercitată de caracteristicile anului agricol și de calendarul ajustării prețurilor administrate.
Pe baza datelor disponibile în prezent, CA al BNR a hotărât reducerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 1,75 la sută pe an de la 2,0 la sută, începând cu data de 7 mai 2015 și continuarea gestionării adecvate a lichidității din sistemul bancar. În același timp, în scopul reducerii volatilității ratelor dobânzilor de pe piața monetară interbancară și al consolidării transmisiei semnalului ratei dobânzii de politică monetară, CA al BNR a decis îngustarea coridorului simetric format de ratele dobânzilor facilităților permanente în jurul ratei dobânzii de politică monetară la +/- 1,5 puncte procentuale de la +/- 1,75. Corespunzător acestora, începând cu 7 mai 2015, rata dobânzii pentru facilitatea de depozit se menține la 0,25 la sută, iar rata dobânzii aferente facilității de creditare (Lombard) se reduce la 3,25 la sută.
În scopul continuării armonizării graduale a mecanismului rezervelor minime obligatorii cu standardele în materie ale Băncii Centrale Europene, CA al BNR a hotărât reducerea ratei rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei ale instituțiilor de credit la nivelul de 8 la sută de la 10 la sută începând cu perioada de aplicare 24 mai-23 iunie 2015.
Perspectiva unei rate a inflației apropiate de zero în următoarele trei-patru trimestre face ca aceste decizii de politică monetară să stimuleze activitatea de creditare într-o manieră care să sprijine creșterea economică sustenabilă și, în același timp, să mențină în teritoriu real pozitiv ratele dobânzilor la depozite.
b#%l!^+a?
CAPITOLUL II RAIFFEISEN BANK
2.1 Prezentare generală
Raiffeisen Bank este o banca universala, oferind o gama completa de produse si servicii de cea mai buna calitate persoanelor fizice, IMM-urilor si corporatiilor medii si mari prin multiple canale de distributie: unitati bancare (peste 500 in intreaga tara), retele de ATM si EPOS, phone-banking (Raiffeisen Direct), mobile banking (myBanking) si internet banking (Raiffeisen Online). Banca are peste 2 milioane de clienti de retail (dintre care peste 130.000 IMM-uri) si peste 5000 de clienti companii mari si medii.
Raiffeisen Bank Romania a rezultat prin fuziunea, incheiata in iunie 2002, a celor doua entitati detinute de Raiffeisen Zentralbank Oesterreich AG (RZB) in Romania – Raiffeisenbank (Romania), infiintata in 1998 ca subsidiara a Grupului RZB si Banca Agricola, achizitionata in 2001.
Scurt istoric
Prezenta Raiffeisen Zentralbank Oesterreich (RZB) in Romania a inceput in anul 1994 prin deschiderea unei reprezentante la Bucuresti. In 1998, reprezentanta a fost transformata intr-o subisidara a RZB, oferind servicii si produse pentru companii.
In acelasi timp, una dintre cele mai mari banci detinute de statul roman – Banca Agricola – se afla intr-o situatie financiara dificila. Datorita masurilor luate de autoritatile romane – precum preluarea creditelor neperformante de catre stat – banca a fost pregatita pentru privatizare in anul 2000.
In februarie 2001, RZB, impreuna cu Romanian-American Enterprise Fund (RAEF), si-a exprimat interesul de a achizitiona pachetul majoritar de actiuni ale Bancii Agricole. Contractul de achizitie a fost semnat la sfarsitul lunii iulie 2002.
Activitatea Raiffeisen Bank a fost recunoscuta de prestigioase publicatii de-a lungul anilor,astfel:
In 2005 Global Finance desemneaza Raiffeisen Bank Romania “Cea mai buna banca din Romania” pentru a doua oara consecutiv,iar publicatia Business Press a apreciat Raiffeisen Bank ca fiind „Cea mai buna banca pentru activitatea corporatista a anului 2005”.
In 2006, Raiffeisen Bank a fost desemnata “Cea mai buna banca in 2006” in cadrul Galei premiilor Tribuna Economica si “Cea mai eficienta Banca a anului 2006” de catre Business Press.
In 2007, Raiffeisen Bank a primit trofeul "Banca Anului" pentru segmentul de activitate Corporate, in cadrul Galei Premiilor Piata Financiara.
În 2008 Raiffeisen Bank a primit din nou trofeul – „Banca anului” pentru activitatea corporate din 2005 si 2007, dar si pentru cele mai bune investitii din sistemul bancar.
În 2009 Raiffeisen Bank a primit trofeul „Premiul de Excelență” pentru aportul adus in relansarea economiei romanesti prin finantare.
În 2009, din partea revistei e-Finance, Raiffeisen Bank a primit trofeul „Cel mai accesat serviciu de mobile banking din Romania" – serviciul myBanking
În 2009, la Gala Premiilor Contact Center , Raiffeisen Bank a primit trofeul „Cel mai bun si cel mai mare Call Center" din Romania.
2.1.1 Raiffeisen bank în lume
Raiffeisen Bank Romania este subsidiara Raiffeisen International Bank-Holding AG care, la randul sau, este subsidiara integral consolidata a Raiffeisen Zentralbank Osterreich AG (RZB) cu sediul in Viena. Fondata in 1927, RZB este a treia cea mai mare banca din Austria si entitatea principala a Grupului Bancar Austriac Raiffeisen, cel mai mare grup bancar al tarii din punct de vedere al activelor totale, avand cea mai vasta retea de distributie locala. RZB si Raiffeisen International au confirmat in repetate randuri reputatia de promotori in Europa Centrala ai de Est, infiintand prima subsidiara bancara in Ungaria inca din 1986, cu trei ani inainte de caderea Cortinei de Fier. In cei peste 20 de ani de prezenta pe piata, au fost fondate 10 banci ai cumparate alte 10. Reteaua astfel formata acopera regiunea cu banci universale, care deservesc peste 15 milioane de clienti in peste b#%l!^+a?3.000 unitati bancare, pe urmatoarele 15 piete:
• Albania Raiffeisen Bank Sh.a.
• Belarus Priorbank, OAO
• Bosnia si Hertegovina Raiffeisen Bank d.d. Bosna i Hercegovina
• Bulgaria Raiffeisenbank (Bulgaria) EAD
• Croatia Raiffeisenbank Austria d.d.
• Kosovo Raiffeisen Bank Kosovo J.S.C.
• Polonia Raiffeisen Bank Polska S.A.
• Republica Ceha Raiffeisenbank a.s.
• Romania Raiffeisen Bank S.A.
• Rusia ZAO Raiffeisenbank
• Serbia Raiffeisen banka a.d.
• Slovacia Tatra banka, a.s.
• Slovenia Raiffeisen Banka d.d.
• Ucraina VAT Raiffeisen Bank Aval
• Ungaria Raiffeisen Bank Zrt.
Raiffeisen International este compania care coordoneaza toate aceste banci, detinand majoritatea actiunilor (in cele mai multe cazuri 100% sau aproape 100%). Mai mult, din Grupul Raiffeisen International fac parte numeroase companii de leasing financiar (inclusiv una in Kazahstan si una in Moldova). RZB detine aproximativ 70% din actiunile Raiffeisen International. Restul de actiuni se tranzactioneaza liber, fiind detinut de investitori institutionali sau privati. Actiunile companiei sunt tranzactionate la Bursa de Valori din Viena.
Raiffeisen Bank a fost apreciata si premiata in 2011 de prestigioase publicatii pentru activitatea din timpul anilor 2010 si 2011:
„Banca Anului 2011" („Piata Financiara” si „Business Arena Magazin”);
„Cea mai dinamica banca in 2011” dintre bancile austriece care activeaza in Romania (Business Arena Magazin – Austrian Awards for Excellence)
„Cea mai verde banca din Romania in 2011” (GreenWeee International)
„Cel mai mare numar de clienti nou-inrolati in serviciul de internet banking in 2010” (revista e-Finance – Gala premiilor Online Banking)
„Cel mai vandut card de credit in 2010” pentru produsul Card de Credit Raiffeisen MasterCard Standard (Gala „NOCASH")
„Cel mai de succes program co-branded in 2010” pentru cardul de credit co-branded Raiffeisen Bank – Vodafone (Gala „NOCASH")
„Cea mai buna dinamica a creditarii in 2010” (Gala „Bancheri de Top”)
2.1.2 Raiffeisen Bank România
Raiffeisen Bank aduce in Romania traditia bancara de peste 130 de ani a grupului austriac Raiffeisen, bazata pe accesibilitate, eficienta si incredere. Raiffeisen Zentralbank Österreich AG (RZB) Viena este institutia centrala a Grupului Bancar Raiffeisen din Austria, cel mai puternic grup bancar din tara.
RZB este cea mai mare banca corporatista si de investitii din Austria. Grupul austriac activeaza in Europa Centrala si de Est prin intermediul subsidiarei Raiffeisen International Bank Holding AG (RI), detinand banci subsidiare, companii de leasing si doua reprezentante in 18 piete din regiune, avand o retea de peste 3.000 de unitati bancare.
Grupul Raiffeisen este reprezentat in Romania prin: Raiffeisen Leasing, Raiffeisen Capital & Investment, Raiffeisen Asset Management, Raiffeisen Investment Romania, b#%l!^+a?Raiffeisen Banca pentru Locuinte, Raiffeisen Bank.
Actionari
Structura actionariatului:
99,49% – Raiffeisen International Bank Holding AG
0,51% – peste 17.500 de actionari persoane fizice si juridice
Majorare capital social – martie 2005.
2.2 Produsele și serviciile băncii
Raiffeisen Bank ocupa pozitia a treia in sistemul bancar romanesc dupa activele totale si are una dintre cele mai extinse retele de agentii, POS-uri si ATM-uri din Romania. Banca ofera o gama completa de produse si servicii financiar-bancare pentru peste 2,2 milioane de clienti de retail (dintre care 130.000 sunt IMM-uri) si pentru 5.000 de companii mari si medii.
Raiffeisen oferă o paletă completă de produse bancare corporative și de investiții în domeniile de venit fix, structurare de credit, produse structurate și tranzacții bancare, structurate pe sectoare astfel:
Personal banking
Business banking
Corporate and Institutional banking
Private banking
2.2.1 Personal banking
Gama completă de credite adresată persoanelor fizice constă în:
Flexicredit, creditul de nevoi personale;
Flexicredit Acasă, creditul cu destinație imobiliara fară ipotecă;
Flexicredit Refinantare, creditul de refinanșare fărp ipotecă;
Flexicredit Integral, creditul de refinanțare garantat cu ipotecă;
Flexicredit Plus, creditul de nevoi personale garantat cu ipotecă;
Casa Ta, creditul imobiliar;
Casa Ta Ibiza Sol, creditul imobiliar dedicat Ibiza Sol;
Prima ta Casa creditul imobiliar acordat în cadrul programului guvernamental Prima Casa;
Overdraft, descoperit de cont.
2.2.2 Business banking (întreprinderi mici și mijlocii)
IMM-urile sunt companii cu cifra de afaceri pe ultimul an de activitate pana la 5,000,000 EUR (echivalent LEI).
Clienti IMM Micro – companii cu cifra de afaceri pe ultimul an de activitate pana la 1.000.000 EUR (echivalent LEI), indiferent de numarul de angajati.
Clienti IMM Medii – companii cu cifra de afaceri pe ultimul an de activitate intre 1.000.000 si 5.000.000 EUR (echivalent LEI), indiferent de numarul de angajati.
Raiffeisen Bank a dezvoltat produse și servicii specifice nevoilor de dezvoltare ale companiei tale:
Pachete de cont curent;
Soluții de tranzacționare;
Soluții de economisire;
Soluții de finanțare;
Alte servicii pentru afacerea ta;
Taxe și comisioane;
2.2.3 Corporate & instituțional banking
Divizia Corporații are ca atribuții dezvoltarea relațiilor de afaceri cu corporațiile (cu cifra de afaceri de peste 5 milioane euro) care își desfașoara activitatea în România.
Divizia este permanent pregatita sa raspunda cât mai bine provocărilor de pe piața:
Corporatii Mari companiile a caror cifra de afaceri cumulata la nivel de grup depașește 30 milioane EUR echivalent (în cazul companiilor cu capital românesc) și companiile cu acționariat străin care au cifra de afaceri în România mai mare de 30 milioane EUR sau cifra de afaceri la nivel de grup mai mare de 100 milioane EUR;
Corporații Regionale orice companie sau grup de companii cu o cifra de afaceri anuala pe grup între 5 și 30 de milioane EUR, cu capital local (persoane fizice române, companii românești, persoane fizice străine) sau cu capital străin, dacă cifra de afaceri în România este mai mică de 30 milioane EUR și cifra de afaceri pe grup este mai mare de 5 milioane EUR și mai mică de 100 milioane EUR anual; b#%l!^+a?
Centrul Regional Corporații Arges
Centrul Regional Corporații Brasov
Centrul Regional Corporații Bucuresti
Centrul Regional Corporații Cluj
Centrul Regional Corporații Constanta
Centrul Regional Corporații Iași
Centrul Regional Corporații Prahova
Centrul Regional Corporații Timiș
Sursa: http://www.raiffeisen.ro/corporatii
Sector Public – se adresează administrațiilor publice locale (primării, prefecturi, consilii județene) precum și entități juridice deținute majoritar de către administrațiile publice locale;
Credite pentru Corporații
Finanțări de Proiecte
Cash Management
Managementul Vânzărilor și support Corporații – se adresează tuturor nevoilor clienților prin oferirea de produse de creditare, standard și structurale, și soluții complexe de Cash Management.
Divizia Corporații are reprezentanți corporatiști în toate centrele regionale corporatiste, oferindu-vă marele avantaj de a va putea desfasura activitatea bancară în orice zona a tării și de a beneficia de soluții bancare adaptate cerintelor clientului.
Prin rețeaua de unități bancare dedicate și prin calitatea produselor și serviciilor oferite, Raiffeisen Bank este unul din participanții majori în mediul bancar românesc.
2.2.4 Private banking
Începând din 1 mai 2014, Raiffeisen Capital&Investment S.A. (RCI), una dintre societățile de investiții financiare de top de pe piață românească de capital, a fuzionat prin absorbție cu Raiffeisen Bank S.A. Că urmare a fuziunii, Raiffeisen Bank oferă aceeași gamă completă de produse și servicii de investment banking beneficiind de expertiză și profesionalismul echipei preluate de la RCI, în cadrul mai amplu al uneia dintre cele mai importante instituții bancare din România.
RCI aduce astfel în cadrul Raiffeisen Bank S.A. o echipă completă ce a asigurat de-a lungul timpului consolidarea poziției de lider pe piață primară de capital prin intermedierea celor mai mari și complexe oferte publice de vânzare și listări realizate până în prezent la Bursă de Valori București, prezența constanța a firmei în topul brokerilor pe piață românească de capital, precum și poziționarea în rândul celor mai importante firme de consultanță în tranzacții de achiziții și fuziuni (M&A) din România.
2.3 Oferte de creditare pentru persoane fizice
2.3.1 Creditul de nevoi personale fără ipotecă (Flexicreditul)
Creditul de nevoi personale Flexicredit are ca destinațiile generale acceptate: nevoi personale, vacanțe, tratamente medicale, studii, conferințe si se acorda in 24 de ore. Nu are nevoie de garantii sau justificari, iar preaprobarea se face pe loc.
Caracteristici:
Credit de nevoi personale.
Valoare maximă: 15.000 de Euro (echivalentul în Lei).
Perioada: între 6 luni și 5 ani;
Avantaje suplimentare:
3 luni pauză la plata ratelor
Preaprobarea pe loc, pe baza informațiilor declarate.
Confirmarea aprobarii creditului prin SMS.
Taxe și comisioane
Comision analiză dosar: 200 lei
Comision lunar de administrare: 5 lei
Comision unic de 20 EUR (sau echivalent lei la cursul BNR de la data plătii)/serviciu datorat pe parcursul derulării Contractului, pentru orice serviciu prestat de Bancă la cererea Împrumutatului în legătură cu contractul de credit și în legătură cu garanțiile (cu excepția eliberării adresei de lichidare credit sau pentru schimbarea datei de scadență a ratelor). Comisionul unic se plătește, la cererea Băncii, anterior prestării de către Bancă a serviciului cerut.
Comisionul de rambursare anticipată este:
0% în cazul creditelor cu dobândă variabila;
0,5% din valoarea rambursată în avans, în cazul creditelor cu dobândă fixă, dacă rambursarea se face în ultimul an de contract;
1% din valoarea rambursată în avans, în cazul creditelor cu dobândă fixă, dacă rambursarea se face înainte de începerea ultimului an de contract.
Dobânzi și comisioane
Dobânzi valabile pentru clienții ce primesc salariul/pensia în cont la Raiffeisen Bank și aplică online pentru un credit:
*Încadrarea sumei creditului într-un din transele de mai sus se face ținând cont de cursul BNR de la data depunerii cererii de credit
**Calculat pe perioada maximă admisă pentru sumele respective
Notă:
Pentru clienții care nu primesc salariul/pensia în cont la Raiffeisen Bank se adaugă 1% la dobânzile de mai sus.
Pentru clienții ce nu aplica online pentru un credit e adauga 0,6% la dobânzile de mai sus
Documente necesare:
Actul de identitate, original și copie, pentru tine și pentru soț/soție (dacă este cazul)
Acord de consultare a veniturilor din baza de date ANAF- se semnează în agenție și înlocuiește adeverința de venit
În anumite situații, banca poate solicita documente suplimentare.
2.3.2 Creditul de nevoi personale cu ipotecă și creditul ipotecar
Creditul casa TA
Caracteristici:
Valută: Lei, Euro.
Destinație: achiziție locuința sau teren, construcție, renovare
Valoare: între 5.000 și 200.000 de Euro (sau echivalentul în Lei).
Perioadă: între 3 și 30 de ani.
Garanție: ipoteca de rang I instituită asupra imobilului achiziționat sau asupra unor bunuri imobile aflate în proprietatea solicitantului sau a unor terți.
Valoarea maximă finanțată din valoarea imobilelor aduse în garanție: până la 85% pentru credite în Lei; până la 75% pentru credite în Euro.
Asigurare: asigurarea imobilului, cesionata în favoarea băncii.
Avantaje:
Aport propriu redus: finanțare de până la 85% din valoarea locuinței dorite în cazul creditelor în Lei
Siguranță și confort prin pre-aprobarea creditului, valabilă 45 de zile
Acordarea creditului în ziua semnării contractului de vânzare cumpărare și ipoteca.
Dobânzi preferențiale pentru clienții care își încasează salariul / pensia pe cârd Raiffeisen Bank.
Dobânzi și comisioane
Comision analiză 400 EUR/1600 LEI în funcție de moneda creditului (se finantează din credit)
Taxa standard evaluare garanții: 111,6 euro, echivalent în lei la cursul BNR de la data plătii
Comision unic post-acordare: 90 Euro/solicitare, sau echivalent in lei la cursul BNR de la data plății, perceput pentru servicii prestate de Banca, după acordarea creditului, la solicitarea clientului (de ex schimbare garanții).
Comision de rambursare anticipată:
– credit cu dobândă variabila: 0%
– credit cu dobândă fixă în primii 5 ani: 1% daca se rambursează în primele 48 luni de creditare, 0,5% dacă se rambursează între lunile 49 si 60 de creditare și 0% dacă se rambursează începând cu luna 61 de creditare.
*Oferta aferentă clienților de casă se adresează DOAR clientilor care detin un cont curent la Raiffeisen Bank, în care își încasează salariul/pensia.
** DAE este calculat pentru un termen maxim de 30 de ani.
Prima TA Casă
Caracteristici și criterii de eligibilitate:
Se pot achiziționa imobile finalizate, intabulate în Cartea Funciară.
La data solicitării creditului, clientul fie nu deține în proprietate exclusivă sau împreună cu soțul ori soția nicio locuința, indiferent de modul și de momentul în care a fost dobândită, fie deține în proprietate exclusivă sau împreună cu soțul sau soția cel mult o locuința dobândită prin orice alt mod decât prin Programul guvernamental în suprafața utilă mai mică de 50 mp; dovadă îndeplinirii acestui criteriu se face cu declarația pe propria răspundere a beneficiarului, data în formă autentică.
Valută creditului: Lei
Valoarea creditului: până la 57.000 de Euro (echivalentul în Lei) sau maxim 66.500 Euro (echivalentul în Lei) pentru pentru locuințele noi, construite A®n bază autorizațiilor de construire eliberate dupÄ data de 22 februarie 2010
Perioadă de creditare: între 3 și 30 de ani.
Vârstă solicitantului: între 21 și 70 ani (la terminarea creditului).
Constituirea unui depozit colateral corespunzător a 3 rațe de dobândă.
Ipoteca legală constituită în favoarea statului român și a băncii asupra imobilului achiziționat prin credit.
Asigurare obligatorie a imobilului cesionata în favoarea statului român și a băncii.
Asigurare de viață opțională la costuri preferențiale cu partenerul băncii.
Avantaje:
Avans minim:
Doar 5%, raportat la prețul de achiziție pentru imobile a căror valoare este sub 60.000 Euro
Sau 3.000 Euro + diferență între prețul imobilului și 60.000 Euro, pentru imobile a căror valoare depășește 60.000 Euro.
Marjă de dobândă de doar 2,2% pentru clienții ce își primesc salariul în cont la Raiffeisen Bank;
Economisești plătind prețul imobilului în euro la cursul de schimb BNR;
0% comision de acordare.
0% comision de rambursare anticipată.
Acceptarea unei game lărgi de venituri (salarii, pensii, venituri din chirii, venituri din activități independente etc.).
Dobânzi și comisioane:
* Oferta aferentă conturilor de salarii se adresează clientilor care dețin / își vor deschide un cont curent la Raiffeisen Bank pentru încasarea salariului lunar
** DAE a fost calculat pentru un credit de 30.000 EURO (echivalent in LEI) acordat pe 360 luni.
0% comision de procesare.
0% comision de rambursare anticipate.
0,49% comision anual de gestiune FNGCIMM, calculat la soldul finantarii garantate de stat, (50% din soldul creditului).
taxă standard de evaluare imobil: 111, 6 Euro echivalent în lei la cursul BNR de la data plății
Au fost considerate urmatoarele valori ale indicilor de referință:
Robor 3 luni = 1,49%
Documente necesare:
Act de identitate, original și copie, pentru ține și soț/soție (dacă este cazul).
Copia certificatului de căsătorie (dacă este cazul).
Documente care atesta realizarea de venituri de către solicitant(a) și, dacă este cazul, de către soție/soț;
Antecontract de vânzare-cumpărare (între Vânzător și Cumpărător) în formă autentică;
Actele de proprietate ale imobilului
Extras de Carte Funciară de Informare
Declarația pe propria răspundere a beneficiarului și codebitorului, data în formă autentică, privind îndeplinirea criteriilor de eligibilitate legate de imobile în proprietate sau credite ipotecare în derulare.
2.3.3 Creditul de refinanțare
Destinat persoanelor fizice, acest tip de credit poate fi folosit pentru refinanțarea creditelor de consum, creditelor de nevoi personale nenominalizate cu sau fără garanție, creditelor auto, cârdurilor de credit, leasing-ului etc.
Creditul de refinanțare Flexi Plus se acordă în valută (euro sau dolari), iar valorile sunt cuprinse între 5.000 – 15.000 de euro (sau echivalentul în USD/CHF). Termenul de rambursare poate fi de până la 6 – 5 ani.
Pentru calcularea bonității solicitanților de credit, Raiffeisen ia în calcul nu doar salariul, ci și alte tipuri de venituri: venituri din comisioane din vânzări, venituri din activități independente, venituri din chirii, venituri din pensii, venituri din drepturi de proprietate intelectuală, venituri din dividende.
Avantaje suplimentare:
3 luni pauză la plată ratelor
Diminuarea efortului financiar: poți beneficia de o rată lunară micșorată față de sumă ratelor plătite la creditele anterioare.
Preaprobarea pe loc, pe bază informațiilor declarate.
Confirmarea aprobării creditului prin SMS.
Dobânzi si comisioane
Dobânzi valabile pentru clienții ce primesc salariul/pensia în cont la Raiffeisen Bank și aplica online pentru un credit:
*Încadrarea sumei creditului într-un din tranșele de mai sus se face ținând cont de cursul BNR de la data depunerii cererii de credit
**Calculat pe perioada maximă admisă pentru sumele respective
Notă:
Pentru clienții care nu primesc salariul/pensia în cont la Raiffeisen Bank se adauga 1% la dobânzile de mai sus.
Pentru clienții ce nu aplică online pentru un credit se adaugă 0,6% la dobânzile de mai sus
În cazul în care printre creditele refinanțate se afla cel puțin un credit acordat înainte de 31.10.2011 ratele de dobânda aplicabile pentru clienții ce primesc salariul sau pensia în cont la Raiffeisen Bank și aplică online:
* DAE a fost calculat pentru un credit de 10.000 Euro (echivalent in Lei) acordat pe 10 ani.
Notă:
Pentru clienții care nu primesc salariul/pensia în cont la Raiffeisen Bank se adauga 1% la dobânzile de mai sus.
Pentru clienții ce nu aplică online pentru un credit se adaugă 0,6% la dobânzile de mai sus
Taxe și comisioane
Comision analiză dosar: 200 lei
Comision lunar de administrare: 5 lei
Comision unic de 20 EUR (sau echivalent lei la cursul BNR de la data plătii)/serviciu datorat pe parcursul derulării Contractului, pentru orice serviciu prestat de Bancă la cererea Împrumutatului în legătură cu contractul de credit și în legătură cu garanțiile (cu excepția eliberării adresei de lichidare credit sau pentru schimbarea datei de scadență a ratelor). Comisionul unic se plătește, la cererea Băncii, anterior prestării de
Comisionul de rambursare anticipată este:
0% în cazul creditelor cu dobândă variabila;
0,5% din valoarea rambursată în avans, în cazul creditelor cu dobândă fixă, dacă rambursarea se face în ultimul an de contract;
1% din valoarea rambursată în avans, în cazul creditelor cu dobândă fixă, dacă rambursarea se face înainte de începerea ultimului an de contract.
Documente necesare:
Actul de identitate, original și copie, pentru ține și pentru soț/soție (dacă este cazul)
Acord de consultare a veniturilor din bază de date ANAF- se semnează în agenție și înlocuiește adeverință de venit
În anumite situații, bancă poate solicita documente suplimentare.
CAPITOLUL 3 SPECIFICUL CREDITĂRII LA RAIFFEISEN BANK
3.1 Informarea – Documentarea asupra solicitantului de credit
În această primă etapa a procesului de creditare, moderatorul de credite poartă o discuție cu clientul din care trebuie să reiasă răspunsul la anumite înrebări pentru ca moderatorul să-și faca o imagine de ansamblu asupra clientului și să-i poata oferi acestuia soluția finaciară de care acesta are nevoie.
Informațiile despre client de care este neapărată nevoie în această etapă sunt:
Datele personale
Date despre situația sa financiară
Garanțiile ce pot fi constituite și sursele proprii de finanțare
Date despre angajatorul său
Justificarea necesității creditului
După ce acestea au fost clarificate și moderatorul de credite are formată imaginea de ansamblu precizată mai sus i se va solicita clientului completarea cererii de credit si documentația necesară susținerii acesteia.
3.2 Documentarea creditului
Pentru ca analiza dosarului de credit să poată fi începută, solicitantul de credit este nevoit să depună alături de o cerere de acordare a creditului o serie de documente prin care să justifice cele declarate moderatorului în etapa de informare, documente necesare să probeze necesitatea și oportunitatea contractării împrumutului. Conținutul documentației diferă în funcție de categoria de clienți dar și de tipul creditului solicitat.
Salariaților, pentru creditul de nevoi personale și cardul de credit li se solicită:
Formularul Cerere pentru acordarea unui Imprumut pentru Nevoi Personale sau Cerere pentru acordarea unui Card de Credit (conține: 1. contractul de credit, 2. asigurarea pentru acoperirea riscurilor de deces și intrare în somaj a aplicantului/aplicantilor pe perioada de derulare a contractului si 3. formularul de acord privind consultarea Centralei Riscurilor Bancare si a Biroului de Credit.)
Buletin / carte de identitate – copie;
Adeverința de salariu tip Raiffeisen – în original, cu semnături și ștampila societății;
Factură de utilități cea mai recentă, nu mai veche de 45 de zile, în original sau copie. Este necesar ca factura să fie emisă în conformitate cu adresa actuală a solicitantului si, de preferat, sa fie emisa pe numele solicitantului.
Persoanelor fizice autorizate, pentru creditul de nevoi personale și cardul de credit li se solicită:
Certificat de înregistrare – copie
Autorizație de funcționare și Licența de libera practică – copie
Registrul de plăți si încasări pentru 12 luni – copie
Declarația de venituri pentru anul anterior (Februarie- Mai)
Decizia de impunere fiscală (Iunie- Ianuarie)
Alte documente pentru dovada veniturilor suplimentare.
3.3 Evaluarea clientului – eligibilitatea
Criteriile de eligibilitate ce trebuie analizate înaintea pregătirii dosarului de credit:
A. Cetățenia: Solicitanții creditului trebuie să fie cetățeni români (sau cu dublă cetățenie) care locuiesc și lucrează în România.
B. Co-debitor: Se acceptă un singur co-debitor: soț.
În aceste condiții, co-debitorul trebuie:
să îndeplineasca criteriile mai sus menționate;
să îndeplineasca criteriile de eligibilitate;
aplicantul principal va fi cel cu venitul eligibil cel mai mare;
toate caracteristicile creditului vot fi date de catre aplicantul principal.
C. Vechimea la locul de muncă
Salariați: 3 luni la angajatorul curent și 12 luni vechime totala în muncă.
Persoane fizice autorizate (PFA): 24 luni de activitate.
Proprietari de micro-companii: contract de 12 luni cu o companie din agreată de bancă.
Pensionari: nu se aplică. Se acceptă doar pensionarii caz standard, nu caz de boală sau accident, etc!
D. Respectarea criteriilor de grad maxim de îndatorare (GMI) și de expunere totală netă (EN)
Reguli de bază (trebuie îndeplinite simultan):
Expunere Totală Netă = max 40% din Venitul Net Disponibil
Expunere Totală Credite de Consum = max 30% din Venitul Net Disponibil
3.4 Analiza dorasului de credit
Analiza dosarului de credit este realizată în sediul central. Procesarea dosarului este efectuată printr-un sistem electronic. Politica de creditare a Băncii nu va fi prezentată clientului, acesta putând afla statusul și decizia asupra dosarului de credit.
Statusul unui dosar de credit pană la decizie asupra dosarului este disponibil catre clienți prin apelarea telefonica a Departamentului de Relații cu Clienții (Contact Center).
Necesitatea analizării situației economico-financiare a clientului decurge din nevoia băncii de a cunoaște toate elementele trebuitoare fundamentării deciziei de creditare.
Un rol important în aceasta etapă a creditării îl are stabilirea bonității solicitantului de credit. Pentru a putea obține o informare cât mai completă despre situația economico-financiară a solicitantilor și diagnosticarea stării acestora este necesar a se defini un pachet de indicatori. Acești indicatori trebuie să exprime capacitatea solicitantului de a-și onora obligațiile legate de creditul solicitat, de a rambursa creditul la scadență și de a-și plăti dobânzile aferente, precum și de a face dovada existenței garanțiilor asiguratorii.
Capacitatea de rambursare se stabilește în funcție de veniturile nete lunare cumulate ale împrumutatului. Dovada realizării veniturilor se face dupa caz cu: adeverința de venit, contractul de muncă sau cartea de muncă a salariaților, cu decizia de impunere emisă de administrația financiară pentru veniturile din activități independente, cu contractul de închiriere pentru veniturile din chirii, cu adeverința de repartizare a dividendelor emisa de societate sau cu ultimul talon de pensie si decizia de pensionare.
Alte elemente de care se ține seama în analizarea dosarului și luarea deciziei de aprobare sunt: statutul social, vechimea la locul actual de muncă și vechimea totală în muncă, condiția locativă, ocupația, sectorul de activitate, starea civilă, numarul membrilor din familie și numarul persoanelor aflate în întreținere, vârsta, proprietăți deținute etc.
3.5 Utilizarea sumelor din credit
Odată ce fondurile sunt disponibile în contul clientului, acesta poate utiliza fondurile prin retragere în numerar de la casierie
în acest caz trebuie să completeze formularul de retragere
retragerile se pot efectua în orice valută îndiferent de valuta creditului
daca valuta retrasă este diferită față de valuta creditului trebuie completat și formularul de schimb valutar de vânzare valutară si semnat de client. Cursul de schimb utilizat este cel pentru schimb valutar la casierie.
CAPITOLUL IV STUDIU DE CAZ PRIVIND ACORDAREA UNUI CREDIT IMOBILIAR (PRIMA TA CASĂ) LA RAIFFEISEN BANK
4.1 Prezentarea clientului
Doamna Constantinescu Elena, domiciliat București solicită la data de 25.05.2015 un credit imobiliar în valoare de 125.000 ron. Acesta se prezintă la Sucursala băncii Raiffeisen pentru a primi consultanța din partea unui consilier și pentru a afla care sunt etapele în obținerea îmrumutului de care are nevoie.
4.2 Informarea și verificarea preliminară
Clienta este întâmpinată de un consilier al băncii care îi prezintă oferta completă pentru creditul solicitat:
Avantaje:
Avans minim:
Doar 5%, raportat la prețul de achiziție pentru imobile a căror valoare este sub 60.000 Euro
Sau 3.000 Euro + diferență între prețul imobilului și 60.000 Euro, pentru imobile a căror valoare depășește 60.000 Euro.
Marjă de dobândă de doar 2,2% pentru clienții ce își primesc salariul în cont la Raiffeisen Bank;
Economisești plătind prețul imobilului în euro la cursul de schimb BNR;
0% comision de acordare.
0% comision de rambursare anticipată.
Acceptarea unei game lărgi de venituri (salarii, pensii, venituri din chirii, venituri din activități independente etc.).
Dobânzi și comisioane:
* Oferta aferentă conturilor de salarii se adresează clientilor care dețin / își vor deschide un cont curent la Raiffeisen Bank pentru încasarea salariului lunar
** DAE a fost calculat pentru un credit de 30.000 EURO (echivalent in LEI) acordat pe 360 luni.
0% comision de procesare.
0% comision de rambursare anticipate.
0,49% comision anual de gestiune FNGCIMM, calculat la soldul finantarii garantate de stat, (50% din soldul creditului).
taxă standard de evaluare imobil: 111, 6 Euro echivalent în lei la cursul BNR de la data plății
Au fost considerate urmatoarele valori ale indicilor de referință:
Robor 3 luni = 1,49%
Documente necesare:
Act de identitate, original și copie, pentru ține și soț/soție (dacă este cazul).
Copia certificatului de căsătorie (dacă este cazul).
Documente care atesta realizarea de venituri de către solicitant(a) și, dacă este cazul, de către soție/soț; (anexa 1)
Antecontract de vânzare-cumpărare (între Vânzător și Cumpărător) în formă autentică;
Actele de proprietate ale imobilului
Extras de Carte Funciară de Informare
Declarația pe propria răspundere a beneficiarului și codebitorului, data în formă autentică, privind îndeplinirea criteriilor de eligibilitate legate de imobile în proprietate sau credite ipotecare în derulare.
După prezentarea acestor informații, clientului i se face un calcul informtiv al ratei lunare pe care acesta ar trebui sa o achite, în funcție de venitul și de perioada de rambursare. Conform calculelor, clientul ar trebui să plătescă o rată lunară de 574.65 ron, (anexa 2) pe o perioada de 30 ani.
4.3 Derularea creditului. Depunerea dosarului. Analiza
Solicitantul creditului imobiliar, D-na Constantinescu Elena, depune la data de 25.05.2015 documentele necesare dosarului de creditare și semnează împreună cu un reprezentant al departamentului de Credite din partea băncii o cerere de acordarea a creditului imobiliar “Prima Ta Casă” cu ioptecă.
Urmatoarele aspecte, referitoare la contract, îi sunt prezentate clientului:
Suma creditului și perioada de creditare aprobate vor fi stipulate în cererea de împrumut, Sectiunea Termeni Contractuali;
Există posibilitatea ca în 5 zile lucrătoare clientul să fie contactat pentru prezentarea unor documente suplimentare;
În cazul aprobării, data scadenței va fi completată în cererea de împrumut și este stipulată și în graficul de rambursare;
În cazul aprobării, atat contractul, cât și graficul de rambursare a creditului vor putea fi ridicate de la bancă odata cu suma aprobată;
Nu se permit plăți parțiale ale unei rate, deci în situația în care nu există toată suma în cont va intra în restanță cu toată valoarea ratei;
În cazul în care dorește să se renunțe la credit, aceasta poate fi facută doar în perioada de analiză, așa încât după acordare orice renunțare la credit poate fi tratată doar conform procedurii de rambursare anticipate integrale a creditului. Cererea de renunțare la credit se face în scris;
Orice rambursare anticipată parțială poate fi procesată doar la urmatoarea dată de scadență și doar la cererea scrisă a clientului. Rambursările totale se pot procesa oricand, doar la instructiunea scrisă a clientului.
Dosarul este depus, prelucrat si trimis spre analiză. Analiza dosarului de credit este realizată în sediul central. Procesarea dosarului este efectuată printr-un sistem electronic. Politica de creditare a băncii nu va fi prezentată clientului, acesta putând afla statusul și decizia asupra dosarului de credit de la Ofițerul de credit
Conform cu cererea de credit completată și înaintată de solicitant precum și cu documentele prezentate, în cadrul analizei Raiffeisen efectuează următoarele:
introduce datele din cererea de credit după ce acestea au fost verificate în funcție de documentele atașate;
efectuează verificarea la Centrala Riscurilor Bancare și în Biroul de Credite atât a solicitantului cât si a soției acestuia (dacă este cazul);
verifică angajatorul;
verifică solicitantul și soția acestuia(dacă este cazul) dacă au ma avut credite contractate la Raiffeisen și dacă sunt înregistrați cu întârzieri la plata ratelor;
calculează punctajul scoring și bugetul lunar.
După aprobarea dosarului de credit se va stabili întâlnirea dintre un reprezentant al băncii, client și proprietarl imobilului ce urmează a fi achiziționat, în vederea încheierii unei ipoteci de rang I asupra acestuia, ipotecă cesionată în favoarea băncii. Totodată, clientul este înștiințat asupra societăților de asigurare agreate de bancă în vederea încheierii unei asigurări cesionate de asemenea în favoarea băncii pentru imobilul în cauză.
În momentul prezentării clientului la bancă se semnează contractul de credit care include polița de asigurare și graficul de rambursare urmând ca acestea să fie înmânate clientului.
CONCLUZII
Prezenta lucrare reprezintă o sinteză a elementelor fundamentale ce caracterizează creditul bancar și în mod particular, creditele acordate de RAIFFEISEN BANK persoanelor fizice.
Creditul, ca și moneda este o categorie economico-financiară creată pentru a servi la rezolvarea unor probleme economice, sociale sau legate de procesul de schimb. Activitatea de creditare este supusă observației din două puncte de vedere, respectiv sub două aspecte, unul economic si unul juridic.
Literatura de specialitate a conturat trei funcții ale creditului: funcția de repartiție, funcția de control și funcția de emisiune.
Din conținutul lor, rolul și funcțiile creditului se desprind drept elemente ale creditului: participanții la raportul de credit, promisiunea de rambursare, scadența și dobânda, iar în ceea ce privește trăsăturile creditului, se remarcă o diferențiere între trăsăturile general valabile stabilite de-a lungul anilor și trăsăturile noi, generate de modificările apărute în economia contemporană.
Diversitatea formelor sub care se manifestă creditul în economie a impus utilizarea mai multor criterii semnificative de clasificare, în funcție de care se disting următoarele: dupa natura economică și participanții la relația de creditare; după calitatea debitorului ; după calitatea debitorului și a creditorului; după scopul acordării creditului; după natura garanțiilor; după întinderea drepturilor creditorului; după modul de stingere al obligațiilor de plată și după termenul la care trebuie rambursat creditul: credite pe termen scurt, credite pe termen mijlociu, credite pe termen lung.
Riscul este definit ca și posibilitatea apariției unei pierderi în cadrul unei tranzacții economice ca rezultat al producerii unor evenimente și fenomene imprevizibile. Este un eveniment viitor și probabil a cărui producere ar putea provoca anumite pierderi.
Acordarea unui credit poate fi în general descrisă ca fiind procesul prin care o anumită valoare este împrumutată unei anumite entități sau persoane, acceptându-se un risc financiar asupra posibilității ca acea entitate/persoană să nu fie capabilă în viitor să-și achite obligațiile.
În luarea deciziei de asumare a unui risc acceptabil precum și a unei datorii acceptabile, este foarte important să se înteleaga modul în care acel risc poate fi micșorat la maximum. Acest lucru necesită utilizarea unui sistem de investigare a tuturor componentelor de risc, a riscului global, care pot fi împărțite în trei categorii: riscul tranzacției, riscul clientului și riscul garanției.
Creditele pentru populație au înregistrat o scădere amplă de costuri în 2010. Totuși, singurele credite ale căror costuri au revenit la nivelurile dinaintea crizei sunt creditele imobiliare în lei. În cazul creditelor în lei, scăderile s-au concentrat în prima parte a anului în paralel cu diminuarea ratei dobânzii de politică monetară.
Creditele în euro au cunoscut o scădere a costurilor mai puțin amplă. În plus, s-a observat o evoluție strânsă între costurile practicate de bănci la diversele tipuri de împrumuturi pentru populație.
Creditul Prima Ta Casa, este un credit imobiliar acordat în programul guvernului Prima Casa.
Orice client care nu deține un imobil sau suprafața totală a imobilului deținut este dde maxim 50mp, Raiffeisen Bank îl ajută pe fiecare client să facă pasul către o casă nouă, printr-un credit imobiliar garantat de stat și cu costuri reduse 0% comisioane bancare, avans minim și dobânzi avantajoase.
Pentru imobile la prețuri speciale, Raiffeisen Bank pune la dispoziție o pagină de internet unde pot fi găsite foarte multe imobile la preturi accesibile.
http://vanzari.bunuri.raiffeisen.ro/
BIBLIOGRAFIE
Basno C. și colaboratorii, Monedă, credit, bănci, Editura Didactică și Pedagogică, București 2001
Beju D., Mecanisme monetare și instituții bancare, Casa Cărții de Știință, Cluj Napoca 2004
Dardac N., Vascu T., Monedă și credit, Editura ASE, București, 2002
Ionesc L., Economia și rolul băncilor, Editura Economica, București 2004
Lloyd R., Muth H.P., Gerlach F.H., Analiza Creditului, Editura Expert, București, 1998
Manole, V., Margineanu, I. Al., Josif, S., Mitrache, St., Firma și Banca, Tribuna Economică, București, 1999
Roca T., Monedă și credit, Editura Altip, Alba Iulia, 2001
Stroe R., Finanțe, Editura ASE, București, 2004
Trenca I., Tehnică Bancară, Casa Cărții de Știință, Cluj-Napoca, 2004
Site:
http://www.raiffeisen.ro/persoane-fizice
http://vanzari.bunuri.raiffeisen.ro/
ANEXE
ANEXA 1 ADEVERINTĂ DE VENIT
ANEXA 2 CALCUL RATĂ
BIBLIOGRAFIE
Basno C. și colaboratorii, Monedă, credit, bănci, Editura Didactică și Pedagogică, București 2001
Beju D., Mecanisme monetare și instituții bancare, Casa Cărții de Știință, Cluj Napoca 2004
Dardac N., Vascu T., Monedă și credit, Editura ASE, București, 2002
Ionesc L., Economia și rolul băncilor, Editura Economica, București 2004
Lloyd R., Muth H.P., Gerlach F.H., Analiza Creditului, Editura Expert, București, 1998
Manole, V., Margineanu, I. Al., Josif, S., Mitrache, St., Firma și Banca, Tribuna Economică, București, 1999
Roca T., Monedă și credit, Editura Altip, Alba Iulia, 2001
Stroe R., Finanțe, Editura ASE, București, 2004
Trenca I., Tehnică Bancară, Casa Cărții de Știință, Cluj-Napoca, 2004
Site:
http://www.raiffeisen.ro/persoane-fizice
http://vanzari.bunuri.raiffeisen.ro/
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Principii Si Reguli de Creditare a Clientilor Persoane Fizice de Catre Banci (ID: 145062)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.