Principii etice în informatic ă Autor: Bogdan Nastasiu Ia și, Mai 2010 – 2 – Cuprins 1. Fundamentele Eticii Informatice și a Sistemelor de… [605935]

UNIVERSITATEA “AL.I.CUZA” IA ȘI
FACULTATEA DE TEOLOGIE ORTODOX Ă
„DUMITRU ST ĂNILOAE”

Lucrare de seminar
Principii etice în informatic ă

Autor:
Bogdan Nastasiu

Ia și,
Mai 2010

– 2 –

Cuprins

1. Fundamentele Eticii Informatice și a Sistemelor de Calcul…………………………….3
1.1 Considera țiile lui Wiener cu privire la o via ță bună…………………..……….6
1.2 Metodologia eticii informatice a lui Wiener………………………..………….7
2. Walter Manner și etica computerelor…………………………………………………….9
3. Deborah Johnson și “controversa unicit ății”………………………………….………..10

4. Teoria eticii computerelor a lui James Moor………………………………….………..13

5. Abordarea eticii informatice din punc tul de vedere e tic-profesional……………….….15

6. Teoria eticii informati ce a lui Luciano Floridi…………………………………….……17

7. Biomedicina, medicina genomic ă, și tehnologia informatic ă………………….……….18

8. Concluzii………………………………………………………………………………..21

– 3 –

În cele mai multe țări ale lumii, "revolu ția informa ției" a modificat multe aspecte ale vie ții în
mod semnificativ: comer țul, forța de munc ă, medicina, securitatea, tran sporturile, divertismentul, și așa
mai departe. Prin urmare, tehnologia informa ției și a comunica țiilor (TIC) a afectat – în ambele sensuri
și bun și rău – viața comunit ății, viața de familie, rela țiile umane, educa ția, cariera, libertatea și
democrația (pentru a numi doar câteva exemple). Etica Informa ției și a Sistemelor de Calcul, în sens
larg, poate fi în țeleasă ca “acea ramur ă a eticii aplicate care studiaz ă și analizeaz ă efectele la nivel social
și etic ale Tehnologiei Informa ției și ale sistemelor de calcul”1.
Termenul mai concret de "etic ă a computerelor" a fost utilizat cu referire la aplica țiile din
domeniu de c ătre filosofi moderni reprezentan ți ai teoriilor tradi ționale apusene cum ar fi utilitarismul2,
kantianismul, în cazurile etice care implic ă în mod semnificativ sistemele de calcul și rețele de
calculatoare. De asemenea, a fost fo losit pentru a se referi la o etic ă profesional ă, elaborat ă de
profesioni știi din domeniu prin care se definesc și se aplică coduri și standarde ale prac ticilor din cadrul
profesiei lor. În plus, mai multe alte nume specifice, cum ar fi "Etica Cibernetica" și "Etica Internetului",
au fost utilizate pentru a se referi la aspecte de etic ă informatic ă relativ la Internet.
Pe parcursul mai multor decenii, cre șterea rapid ă a domeniului eticii informatice a condus la
apariția a noi cursuri universitare, centre de cercetare, organiza ții profesionale, editarea de c ărți și
reviste.

1. Fundamentele Eticii Informatice și a Sistemelor de Calcul

În mijlocul anilor 1940, evolu țiile inovatoare în domeniul științei și filosofiei au dus la crearea
unei noi ramuri a eticii, care va fi numita mai târziu "etic ă a calculatoarelor" sau "etic ă informatic ă".
Fondatorul acestui nou domeniu filosofic a fost savantul american Norbert Wiener3, profesor de
matematic ă și inginerie la MIT. În timpul celui de-al doilea r ăzboi mondial, împreun ă cu colegii din
America și Marea Britanie, Wiener a contribuit la dezvoltarea calculatoarelor electronice și a altor noi
tehnologii informa ționale. In timp ce erau implica ți în acest efort de r ăzboi, Wiener și colegii s ăi au creat
o nouă ramură a științei aplicate pe care Wiener a numit-o "cibernetic ă" (de la cuvântul grecesc
kybernētēs, care desemna pilotul unei nave)4 și tot el a prev ăzut enormele implica ții sociale și etice ale

1 Bynum, W. T., Computer and Information Ethics , http://plato.stanford.edu/entries/ethi cs-computer/, (accesat la 17.05.2010).
2 Utilitarism, Wikipedia, http://ro.wikipedia.org/wiki/Utilitarism, “Utilitarismul este o teorie moral ă care permite o evaluare a ac țiunilor
indivizilor și are două dimensiuni esen țiale: un criteriu al binelui și al răului, un imperativ moral – maximizeaz ă binele, o regul ă de
evaluare a ac țiunii morale conform acestui criteriu. Utilitarismul formuleaz ă răspunsuri la întreb ări de forma: „ce trebuie f ăcut”, „ce trebuie
să admirăm”, „cum e bine s ă trăim” cu ajutorul unor termeni împrumuta ți din economie gen – maximizare (a utilit ății, a fericirii), profit
(obținerea plăcerii).”, (17.05.2010).
3 Wikipedia, http://en.wikipedia.org/wik i/Norbert_Wiener, (accesat la 17.05.2010).
4 Wiener, N. Cybernetics: or Control and Communication in the Animal and the Machine. Boston, MA: Technology
Press. 1948, p. 11-12.

– 4 -noului domeniu ale c ărui baze le punea. El a prezis c ă, după război, lumea va suferi o "a doua revolu ție
industrial ă" – o “er ă a mașinilor” cu un "enorm poten țial de a face binele dar și răul "5, care va da
naștere la un num ăr impresionant provoc ări etice și oportunit ăți.
Când r ăzboiul s-a încheiat, Wiener a scris cartea Cybernetics (1948), în care a descris noua sa
ramura de științe aplicate și a identificat câteva din implica țiile sociale și etice generate de c ătre
tehnologia informa ției și utilizarea calculatoarelor electronice. Doi ani ma i târziu el a publicat The
Human Use of Human Beings (1950), o carte în care a explorat o serie de probleme etice pe care
utilizarea calculatorului și a tehnologiei informa ției probabil le va genera. Problemele pe care le-a
identificat în aceste dou ă cărți, plus , mai târziu în cartea Dumnezeu și Golem, Inc (1963), cuprindeau
subiecte care sunt în continuare importante și astăzi: calculatoarele și securitatea, calculatoarele și
șomajul, responsabilit ățile profesioni știlor din domeniul informatic, co mputere pentru persoanele cu
handicap , calculatoare și religia, re țele de calculatoare și globalizarea, comunit ăți virtuale, teleworking,
fuzionarea organismului uman cu ma șina, etica roboticii, inteligen ță artificială, și alte subiecte.
De și el a inventat numele de "cibernetic ă" pentru știința lui, Wiener, m ăcar în mod aparent, nu și-
a dat seama c ă pune bazele unei noi ramuri a eticii. Ca ur mare, el nu a inventat nume cum ar fi “Etic ă a
computerelor” sau “Etica informa ției”. Acești termeni au fost utiliza ți abia ulterior dup ă câteva decenii.
În ciuda acestui fapt, cele trei c ărți ale lui Wiener, pun bazele eticii informatice și metodologiei utilizate
și astăzi în acest domeniu. Wiener a fost un vizionar, iar “gândirea lui a dep ășit cu mult pe cea a
contemporanilor, mul ți considerându-l a fi un om de știință excentric c ăruia ii plăcea să viseze pu țin prea
mult despre etic ă”6. Aparent, nimeni – nici chiar Wiener însu și – nu și-a dat seama de importan ța
realizărilor sale în domeniul eticii; și au trebuit s ă treacă aproape dou ă decenii pân ă când unele din
problemele etice pe care Wiener le-a prev ăzut încă din 1940 s ă devină evidente și altor oameni de știință
și de asemeni publicului general.
În The Human Use of Human Beings, Wiener a explorat unele efecte probabile ale tehnologiei
informației asupra unor valori umane cheie cum ar fi viața, sănătatea, fericirea, abilit ăți, cunoaștere,
libertate, securitate și oportunit ăți. Ideile metafizice și metodele de analiz ă pe care le angajeaz ă au fost
atât de puternice și de cuprinz ătoare încât pot fi utilizate și în zilele noastre în mod eficient pentru
identificarea, analizarea și rezolvarea problemelor sociale și etice în legatur ă cu tehnologia informa ției,
incluzând, de exemplu, calculatoare și rețele de calculatoare; radio, televiziune și telefonie; mass-media
și jurnalism; c ărți și biblioteci. Datorit ă lărgimii preocup ărilor lui Wiener și aplicabilit ății ideilor și
metodelor sale la orice fel de tehnologie a informa ției, termenul de “Etica informa ției” se potrive ște cel
mai bine noului domeniu al eticii, pe care l- a fondat. Ca urmare, „termenul de "etic ă a calculatoarelor",

5 Ibidem p. 26-27 : “It has long been clear to me that the mode rn ultra-rapid computing machine was in principle an ideal centra l nervous
system to an apparatus for automatic contro l; and that its input and output need not be in the form of numbers or diagrams but might very
well be, respectively, the readings of arti ficial sense organs, such as photoelectric cells or thermometers, and the performanc e of motors or
solenoids. . . . Long before Nagasaki and the public awareness of the atomic bomb, it had occurred to me that we were here in t he presence
of another social potentiality of unhear d-of importance for good and for evil.”
6 Bynum, W.T., Milestones in the History of Information and Computer Ethics, Handbook of Information and Computer Ethics , John
Wiley & Sons, 2008, p. 26.

– 5 -așa cum este de obicei folosit în prezent, reprezint ă doar subdomeniu al preocup ărilor lui Wiener”7.
În stabilirea unei funda ții pentru etica informa ției, Wiener a elaborat o viziune cibernetic ă a
naturii umane și societății, care l-au condus la o descriere “etic-sugestiv ă” a scopului vie ții umane. Pe
baza aceasta, el a adoptat "marile principii de justi ție"8, pe care a crezut c ă toate societ ățile ar trebui s ă le
urmeze. Aceste puternice concepte et ice i-au dat lui Wiener posibilit atea de a analiza orice fel de
problemele de etic ă a informa ției .
Viziunea cibernetic ă a lui Wiener asupra naturii um ane pune accent pe structura fizic ă a corpului
uman și imensul poten țial de a înv ăța și de a crea pe care fiziologia uman ă îl face posibil. Pentru a
explica acest poten țial adeseori compar ă fiziologia uman ă cu cea a creaturilor mai pu țin inteligente cum
ar fi spre exemplu insectele. “Cib ernetica ia în considerare faptul c ă structura unei ma șini sau a unui
organism reprezint ă un index al performan ței de care se estimeaz ă că ar fi capabile.”9.
Pe baza studiului s ău asupra naturii umane Wiener a ajuns la concluzia c ă scopul vie ții umane
este acela ca oamenii s ă progreseze ca și organisme de procesare a informa ției:
“Aș dori să demonstrez c ă individul uman, având o capacitate enorm ă de a studia și învăța, lucru
care poate ocupa aproape jum ătate din via ța sa, este dotat fizic, spre deosebire de furnic ă care nu este,
pentru acest lucru. Varietatea și posibilitatea sunt inerente în sensorium-ul10 uman – și sunt într-adev ăr,
cheia spre cele mai nobile aspira ții umane – deoarece varietatea și posibilitatea apar țin structurii îns ăși a
organismului uman”11.
Modul în care în țelegea Wiener natura uman ă presupunea o „viziune metafizic ă asupra
universului în cadrul c ăreia lumea și toate entit ățile care o alc ătuiesc inclusiv oamenii, erau considerate
ca fiind o combina ție a două elemente fundamentale : materie-energie și informa ție”12. Totul este un
amestec al acestor dou ă elemente; gândirea, conform cu Wiener , este de fapt un fel de procesare a
informației. Prin urmare, creierul : “nu secret ă gândul “la fel cum ficatul secret ă fierea”, a șa cum
susțineau materiali știi timpurii, nici nu îl produce sub form ă de energie, în acela și mod în care mu șchii
produc mi șcarea. Informa ția e informa ție, nu materie nici energie. Ni ci un materialism care nu admite
acest lucru nu poate supravie țui în contextul contemporan”13.
Conform viziunii metafizicii lui Wiener, toate entit ățile intră în existen ță, durează o perioad ă, și
apoi dispar ca urmare a unei continui combin ări și amestec ări de informa ție și materie-energie.
Organismele vii, inclusiv fiin țele umane, sunt de fapt modele de informa ție care persist ă datorită unui
continuu schimb de materie-en ergie. Referindu-se la fiin țele umane el spune c ă “Nu suntem altceva

7 Ibidem.
8 Wiener, N., The Human Use of Human Beings: Cybernetics and Society , Second Edition Revised, Doubleday Anchor, 1954, p. 105-106
9 Ibidem p. 57–58.
10 Wikipedia, http://en.wikipedia. org/wiki/Sensorium : „Termenul sensorium (plural: sensoria) se refer ă la suma percep țiilor unui organism
"sediul senza țiilor" acolo unde experiaz ă și interpreteaz ă mediul în care tr ăiește.”(accesat la data de 17.05.2010)
11 Wiener, N., The Human Use of Human Beings: Cybernetics and Society , Second Edition Revised, Doubleday Anchor, 1954, p. 51-52
12 Bynum, W.T. Milestones in the History of In formation and Computer Ethics, Handbook of Information and Computer Ethics , John
Wiley & Sons, 2008, p. 27.
13 Wiener, N., Cybernetics: or Control and Communication in the Animal and the Machine. Boston, MA: Technology
Press. 1948, p. 155.

– 6 -dacât vârtejuri într-un râu care curge f ără oprire. Nu suntem neschimbabili ci modele care se
perpetueaz ă”14.
“Individualitatea corpului este cea a unei fl ăcări … mai curând cea a unei forme decât cea a unei
fărâme de substan ță”15.
În zilele noastre spunem c ă, în conformitate cu cele spuse de Wiener, oamenii sunt “obiecte
informaționale” ale c ăror identitate personal ă și capacități intelectuale “depind de modele de informa ție
persistente și de prelucrarea informa ției în organism mai degrab ă decât de frânturi de materie-energie”16.

1.1 Considera țiile lui Wiener cu privire la o via ță bună

Conform opiniei lui Wiener, pentru a tr ăi bine, oamenii trebuie s ă fie liberi s ă se angajeze activit ăți
creative care s ă exploateze la maxim poten țialul lor de fiin țe în deplin control al propriei existen țe.
Acesta este scopul vie ții umane. Bineîn țeles că nu toți oamenii au acela și talent și aceleași posibilit ăți și
ca urmare realiz ările vor diferi de la o persoan ă la alta. Cu toate acestea este posibil s ă duci o via ță bună
– înfloritoare – într-un num ăr infinit de moduri : spre exemplu ca profesor, om de stiin ță, asistent
medical, medic, diplomat, soldat, muzician, artist, comerciant, me șteșugar ș.a.m.d.
Concepția lui Wiener despre scopul vie ții l-a condus spre a adopta ce ea ce el a denumit “marile
principii ale justi ției” pe care ar trebui s ă se bazeze o societate, princi pii care, credea el, vor cre ște la
maximum capacitatea persoanei de a prospera datorit ă varietății și flexibilit ății acțiunilor umane. Pentru
a pune în eviden ță principiile lui Wiener, Terrell Ward Bynum le-a denumit : “ “Principiul Libert
ăți”,
“Principiul Egalit ății”, “Pricipiul Binefacerii” ”17. Wiener pur și simplu le-a stabilit f ără a le denumi, și
anume :
Principiul Libert ății –“privilegiul fiec ărei ființe umane de a cre ște în libertate pân ă la măsura
deplină a capacit ăților sale.”18 ;
Principiul Egalit ății –“egalitatea prin care ceea ce este drept pentru A și B rămâne just și atunci
când A și B fac schimb de locuri unul cu cel ălalt”19;
Principiul Binefacerii –“bunăvoință și înțelegere între oameni care s ă nu aibe limite f ără numai

14 Wiener, N., The Human Use of Human Beings: Cybernetics and Society , Second Edition Revised, Doubleday Anchor, 1954, p. 96
15 Ibidem, p. 102.
16 Bynum, W.T., Milestones in the History of Information and Computer Ethics, Handbook of Information and Computer Ethics , John
Wiley & Sons, 2008, p. 28.
17 Ibidem.
18 Wiener, N., The Human Use of Human Bei ngs: Cybernetics and Society , Second Edition Revised, Doubleday Anchor, 1954, p. 105-106
19 Ibidem.

– 7 -cele ale naturii umane îns ăși”20;
Punctul de vedere cibernetic al lui Wiener cu privire la societatea uman ă și natura uman ă, conduce
la concluzia c ă oamenii sunt fundamental fiin țe sociale care pot s ă-și atingă potențialul maxim doar prin
implicare activ ă în comunit ăți de ființe similare. Prin urmare societatea este esen țială în ceea ce prive ște
binele vie ții umane. Dar o societate despotic ă poate fi opresiv ă și să înăbușe libertatea fiin ței umane, ca
urmare Wiener a introdus un al patrulea principiu care inten ționează să minimeze impactul negativ al
societății asupra libert ății pe care Terrell Ward Bynum l-a numit „ Principiul minimei înc ălcări a
libertății”21:
Principiul minimei înc ălcări a libert ății : “Orice fel de cons trângere ar fi impus ă de existen ța
însăși a statului și a comunit ății trebuie exercitat ă în așa fel încât s ă nu produc ă nici o înc ălcare inutil ă a
libertății.”22
Deci luând în considera ție concep ția lui Wiener cu privire la natura uman ă și o societate favorabil ă
rezultă că, diferite culturi – cu o mare varietat e a obiceiurilor, practicilor, limbilor și religiilor – sunt,
fără nici o îndoial ă, capabile de a oferi un context corespunz ător unei vie ți umane de calitate. Datorit ă
punctului s ău de vedere cum c ă “diversitatea și posibilitatea sunt intrinseci structurii organismului
uman”23, Wiener consider ă că existența unei mari diversit ăți de culturi în lume cre ște la maxim
posibilitatea unei alegeri, a unei op țiuni, și a creativit ății umane. Principala restric ție pe care Wiener o
impune oric ărei societăți este aceea c ă ar trebui s ă asigure un context în care oamenii s ă-și poată atinge
potențialul maxim ca și agenți de prelucrare a informa ției, luând decizii, și ca urmare asumându- și
responsabilitatea pe ntru propria via ță. Wiener credea c ă acest lucru este posibil doar acolo unde
prevaleaz ă, libetatea, egalitatea și compasiunea uman ă.
Adepții relativismului etic men ționează uneori marea diversitate cultural ă din lume – cu valori,
legi, coduri și practici atât de diferite – ca eviden ță a faptului c ă nu există un fundament etic general
valabil. Wiener a putut replica acestora c ă teoria lui cu privire la natura uman ă și scopul vie ții umane
poate accepta și veni în întâmpinarea unei variet ăți de culturi și practici și în acela și timp să susțină
adeziunea la “marile principii ale justi ției”. Aceste principii ofer ă un fundament pentru o etic ă care
trancende diferen țele culturale; în acela și timp ele pot îmbr ățișa o diversitate cultural ă imensă.

20 Ibidem.
21 Bynum, W.T., Milestones in the History of Information and Computer Ethics, Handbook of Information and Computer Ethics , John
Wiley & Sons, 2008, p. 29.
22 Wiener, N., The Human Use of Human Bei ngs: Cybernetics and Society , Second Edition Revised, Doubleday Anchor, 1954, p. 106.
23 Ibidem, p. 51-52.

– 8 -1.2 Metodologia eticii informatice a lui Wiener

Când cineva observ ă modul în care Wiener analizeaz ă și încearcă să rezolve disputele din
domeniul eticii informatice afl ă că – spre exemplu în cartea sa The Human Use of Human Beings –
încearcă să asimileze noi situa ții aplicând legi, reguli și practici, acceptabile din punct de vedere etic,
deja existente. În oricare societate dat ă există o multitudine de practici, principii, legi și reguli care
guverneaz ă comportamentul uman. Aceste “politici” constituie un „ cluster de politici aceptate ”24; și
într-o societate just ă, ele pot servi ca “punct de pl ecare pentru elaborarea unui r ăspuns pentru orice
întrebare legat ă de etica informatic ă”25. Wiener a combinat acel cluster de politici acceptate cu viziunea
sa despre natura uman ă, “marile principii ale justi ției” și talentul s ău în a face inteligibil un limbaj vag
sau ambiguu; astfel a ob ținut o metod ă foarte eficace pent ru analizarea problemel or legate de etica
informatic ă:
a. Identificarea problemei sau a situa ției cu privire la integrar ea tehnologiei informatice în
societate. Aceasta se va concentra pe posibilitatea ca tehnologia utilizat ă să afecteze
(dacă nu a făcut-o deja) în mod semnificant via ța, sănătatea, securitatea, fericirea,
libertatea, cunoa șterea, oportunit ățile, sau alte valori cheie umane.
b. Clarificarea oric ăror idei sau principii vagi sau ambi gui care ar putea fi aplicate situa ției
sau problemei în discu ție.
c. Dacă este posibil aplicarea unor principii etice acceptabile, legi, reguli și practici deja
existente care guverneaz ă comportamentul uman in societatea respectiv ă.
d. Dacă precedente acceptabile din pun ct de vedere etic, tradi ții și politici, sunt insuficiente
pentru a rezolva problema sau situa ția în cauz ă atunci se va ține cont de scopul vie ții
umane și marile principii ale justi ției pentru a g ăsi o soluție care să fie cât mai conform ă
cu tradițiile etice ale societ ății respective.
Dacă tradițiile, precedentele, politicile pe care cineva se bazeaz ă sunt înglobate într-o societate
rezonabil just ă, atunci aceast ă metodă de analiz ă și rezolvare a problemelor de etica informa ției va
furniza solu ții corecte care pot fi asimilate de societate.
De remarcat faptul c ă acest mod de a face etic ă informatic ă nu necesit ă experiența unui filosof de
profesie (de și aceasta s-ar putea dovedi a fi de folos în multe situa ții). Probabil c ă orice adult care
acționează cu succes într-o societate rezonabil just ă e familiarizat cu obiceiur i, practici, regulamente și
legi care îi reglementeaz ă comportamentul și care îi dau posibilitatea s ă se poată pronunța dacă o acțiune
sau o politic ă ar fi acceptabile din punct de vedere etic. Ca urmare „cei care se confrunt ă cu introducerea

24 Bynum, W.T., Milestones in the History of Information and Computer Ethics, Handbook of Information and Computer Ethics , John
Wiley & Sons, 2008, p. 29
25 Ibidem.

– 9 -unei noi tehnologii a informa ției – indiferent ca sunt func ționari publici, profesioni ști în domeniul
informatic, oameni de afaceri, muncitori, profesori, parin ți sau alte categorii – pot și trebuie s ă se
angajeze în etica informatic ă ajutând la noii tehnologii informati ce în societate într-un mod acceptabil
din punct de vedere etic. Etica informatic ă, înțeleasă în acest sens foarte larg, este mult pre important ă
pentru a fi l ăsată doar pe seama filozofilor sau a speciali știlor în domeniul informatic”26.
La sfârșitul lui 1940 și începutul lui 1950, Wiener a ar ătat în mod clar c ă, în vizinea lui, integrarea
în societate a noii te hnologii de calcul și informaționale va conduce la o remodelare a societ ății – la “a
doua revolu ție industrial ă”27 – la “era automatizat ă” 28(the automatic age). Aceasta va afecta via ța la
orice nivel și în fiecare aspect al ei, va fi un proces care se va desf ășura pe parcursul mai multor zeci de
ani de zile și va cere un efort sus ținut. Ca s ă folosim cuvintele lui Wiener, noua tehnologie va pune
ființele umane “în fa ța unui poten țial social f ără precedent de a face binele sau r ăul”29. Astăzi se poate
spune că trăim în acea “er ă a informa ției” pe care Wiener a anticipat-o cu o jum ătate de secol înainte;
fundația metafizic ă și științifică a etici informatice pe care el a pus-o poate fi folosit ă încă cu succes
pentru înțelegerea și rezolvarea multor dispute etice create de tehnologiile informatice de orice gen.

2. Walter Manner și etica computerelor

La mijlocul anilor ’70, Walter Manner, me mbru al catedrei de filozofie a facult ății Old Dominion
University, a remarcat în cadrul cursului s ău de etică medicală că problemele etice care implicau și
calculatoarele deseori erau complicate într-o m ăsură mai mare, sau modificate în mod semnificativ, de
prezența tehnicii de calcul. Ma nner a avut impresia c ă „folosirea calculatoare lor poate crea probleme
etice care nu au mai fost întâlnite pân ă la apariția lor”30. Cercetări ulterioare ale fe nomenului în alte
domenii decât medicina „l-au c ondus pe Manner la concluzia c ă ar fi cazul, s ă fie recunoscut ă de către
filosofi, apari ția unei noi ramuri a eticii aplicate, modelat ă pe baza eticii medicale sau a eticii afacerilor.
Pentru a face referire la noul domeniu al eticii pe care l-a propus, el a inventat denumirea de “etic ă a
calculatoarelor” (“computer ethics”) și a elaborat un curs experimental adresat în primul rând studen ților
secției de știința sistemelor de calcul31. Cursul a fost un succes total și ca urmare Manner a început s ă
predea etica sitemelor de calcul în mod regulat.
Pe baza experien țelor avute în predarea eticii sistemelor de calcul și a cercet ărilor pe care le-a

26 Ibidem, p. 30.
27 Wiener, N., Cybernetics: or Control and Communication in the Animal and the Machine. Boston, MA: Technology
Press. 1948, p 26-27.
28 Ibidem.
29 Ibidem.
30 Bynum, W.T., Milestones in the History of Information and Computer Ethics, Handbook of Information and Computer Ethics , John
Wiley & Sons, 2008, p. 32.
31 Ibidem.

– 10 -făcut în domeniu, “Manner a compus în 1978 Kitul de porn ire (Starter Kit) în pred area Eticii Sistemelor
de Calcul și a împărțit copii celor prezen ți la seminariile și discursurile ținute în cadrul conferin țelor de
filosofie și de tehnologia informa ției din Statele Unite”32. În 1980, Helvetia Pres s și National
Information and Resource Center on Teaching Philosophy , au publicat “kitul de început” al lui Manner
în etica computerelor ca monografie. Acesta con ținea materiale pentru programa școlară și sfaturi
pedagogice pentru prof esorii universitari elabora cursuri de etic ă. De asemeni descrieri al cursului
pentru cataloagele universit ăților, rațiunea pentru care un astfel de curs trebuia predat în înv ățământul
superior, o list ă de obiective ale cursului, câtev a sfaturi pentru predare, discu ții pe teme cum ar fi via ța
privată, confiden țialitate, criminalitate informatic ă, dependen ță de tehnologie și coduri de etic ă
profesional ă.

3. Deborah Johnson și “controversa unicit ății”

Maner a descris noul domeniu propus ca unul care studiaz ă probleme etice care sunt “agravate,
transformate sau create de tehnologia computerelor”33. El spunea c ă unele probleme etice mai vechi sunt
complicate mai mult de utilizarea computerelor, în timp ce altele sunt probleme unice care nu s-au mai
întâlnit niciodat ă până la apariția calculatoarelor. O coleg ă de la facultatea de Filozofie de la Old
Dominion University, pe vremea aceea doar as istent, Deborah Johnson, a fost interesat ă de noul
domeniu de cercetare etic ă propus de Maner. În special a fost intrigat ă de afirma ția acestuia cum c ă
tehnologia informatic ă genereaz ă probleme etice noi, deoarece ea considera acest lucru neadev ărat. Era
totuși de acord c ă tehnologia informa țională poate modifica probleme etice vechi într-un mod
semnificativ și prin urmare “s ă le dea o nou ă interpretare”34. Manner și Johnson au discutat despre acest
nou domeniu al eticii și despre pretinsele proleme etice noi ap ărute. Aceste discu ții au constituit
începutul unui șir lung de comentarii și publicații pe marginea naturii și unicității eticii sistemelor de
calcul, dezbatere care s-a întins pe o perioad ă de zeci de ani.
În anul 1985 Deborah Johnson a publicat “E tica calculatoarelor ” în care afirm ă că calculatoarele
“ridică noi variante ale problemelor și dilemelor etice clasice, agravând vechile probleme, și obligându-
ne să aplicăm norme morale obi șnuite în domenii neexplorate înc ă”35. Ea a rămas în continuare în
dezacord cu p ărerea lui Maner c ă sistemele de calcul creeaz ă probleme etice cu totul noi și
nemaiîntâlnite. Cartea a fost primul ma nual de etica sistemelor de calcul și adevenit curând textul
principal utilizat în predarea cursurilor universitare . Ea a stabilit “domeniile de cercetare în etica

32 Ibidem.
33 Ibidem.
34 Ibidem.
35 Johnson, Deborah, Computer Ethics ,Prentice Hall, 1985, p. 1.

– 11 -sistemelor de calcul acoperind subiecte prec um dreptul de proprietate a software-ului și drepturile de
proprietate intelectual ă, calculatoarele și viața privată, responsabilitatea profesioni știlor din domeniul
informatic, distribuirea echitabil ă a tehnologiei și puterii umane”36. În edițiile de mai târziu Johnson a
adăugat teme noi cum ar fi, haking-ul, tehnologia calculatoarelor pentru persoane cu disabilit ăți și
impactul Internet-ului asupra democra ției. Deasemeni a ad ăugat și disputa, cu Maner și ceilalți, în
desfășurare cu privire la unicitatea problemelor de etica sistemelor de calcul. Spre exemplu ea a
menționat că tehnologia informatic ă a condus la crearea unor noi tipuri de entit ăți, cum ar fi software-ul
și bazele de date electronice și noi moduri de a instrumenta ac țiunile umane. Cineva chiar ar putea s ă
pună probleme etice noi specifice cu privire la aceste inova ții – spre exemplu, “E necesar ca dreptul de
proprietate a software-ului s ă fie protejat prin le ge ?” sau “Bazele de date imense, care con țin informa ții
personale constituie o amenin țare a vieții private ?”, ea îns ă a argumentat în ambele edi ții mai vechi c ă
“asemenea întreb ări sunt în cel mai bun caz “noi spe țe ale unor probleme morale mai vechi” cum ar fi
protejarea vie ții private și dreptul asupra propriet ății intelectuale. Ele nu sunt îns ă probleme etice cu
totul noi care s ă necesite adaosuri la teoriile etice tradi ționale așa cum pretindea Maner”37. Pentru
exemplificare vom condidera urm ătoarele cazuri :
• Viteză/comportament reflex
“Calculatoarele au facilitat o form ă de comunicare tot mai rapid ă. Un exemplu în care aceast ă
viteză poate determina probleme unice este fenomenul a șa numit “flame”. Acesta se are loc atunci când
o persoan ă răspunde imediat prin e-mail la o postare oarecare pe o list ă de discu ții, folosind un ton
necumpătat, pe care nu l-ar fi folosit dac ă el sau ea ar fi fost nevoi ți să rezerve un timp pentru a scrie o
scrisoare sau dac ă ar fi contactat des tinatarul în persoan ă sau telefonic.”38
• Stocare/intimitate
“Un num ăr foarte mare de fi șiere poate fi p ăstrat într-un calculato r pentru o perioad ă
nedeterminat ă de timp. Odat ă datele înregistrate în aceste fi șiere și partajate între calculatoare la viteze
de transfer foarte mari, informa ția ce face referin ță la persoane (fie ca e corect ă sau incorect ă ) poate s ă
ajungă să aibă o viață proprie și să invadeze intimitatea persoanelor într-un mod f ără precedent”39.
• Furtul de identitate
“Este posibil ca, folosind un calculator, literalmente s ă furi identitatea unei alte persoane.
Oameni care au fost victime unui astfel de furt au aflat c ă este necesar mult timp și multă străduință
pentru a-și recăpăta identitatea”40.

36 Bynum, W.T., Milestones in the History of Information and Computer Ethics, Handbook of Information and Computer Ethics , John
Wiley & Sons, 2008, p. 33.
37 Ibidem.
38 Barger, Robert N., Computer Ethics: A Case-Based Approach , Cambridge University Press, 2008, p. 9.
39 Ibidem.
40 Ibidem, p. 10.

– 12 -• Caracterul interna țional
“Comunicarea între computere nu este limitat ă de grani țele naționale. De exemplu, unele
materiale considerate obscene ( și probabil ilegale) într-o țară pot fi trimise în acea țară dintr-o alt ă țară
unde nu exist ă o asemenea interdic ție”41.
• Copierea și furtul
“Utilizând un calculator, în câteva secunde, cu câ teva click-uri de mouse se pot fura imagini și
text fără nici o greutate.Acestea pot fi folosite mai apoi în afara contextului, sau f ără a fi atribuite
adevăratului autor”42.
• Perversiunea(denaturarea)
– “Pornografia : Exist ă website-uri ce promoveaz ă pornografia f ără a ține cont de
vârsta celor care le viziteaz ă și pot fi camuflate astfel încât s ă nu poată fi detectate
de filtrele de pornografie.
– Jocurile de noroc : Exist ă site-uri (unele dintre ele situate în alt ă parte a lumii) unde
oricine poate s ă parieze online utilizând doar o carte de credit. Cei care joac ă au ca
adversar deobicei un program ce ruleaz ă pe un computer și nu o fiin ță umană.
Aceste site-uri de jocuri de noroc pot folosi algoritmi incorec ți și deasemeni pot s ă
nu achite câ știgurile celor care joac ă”43.
• Dileme sociale
– “Sexul: Știința calculatoarelor este înc ă un domeniu dominat de b ărbați. Studiile
indică faptul că aceasta este o urmare a nedrept ăților sociale.
– Rasa și clasa social ă: Luând în considerare un studi u publicat de Henry Jay Becker
în 1998, doar 22% din copii familiilor cu un venit anual mai mic decât 20.000$ au un calculator acas ă, în compara ție cu 91% dintre copii familiilor cu venituri mai
mici de 75.000$ pe an. Este evident c ă cei boga ți au mai multe șanse să acceseze
acasă un sistem de calcul decât cei s ăraci. Nu este ins ă aceasta acela și lucru cu a
spune că cei boga ți au acces la cele mai scumpe lucruri în via ță ? Nu. Se poate
argumenta c ă computerul este un instrument de baz ă în viața modern ă așa încât ar
fi o nedreptate din punct de vedere moral ca cei s ăraci să nu aibă acces la el”
44.
• Confidențialitatea
– “Comerțul cu date confiden țiale: Este corect ca cineva s ă adune adrese de e-mail de

41 Ibidem.
42 Ibidem.
43 Ibidem.
44 Ibidem, p. 10-11.

– 13 -pe Web, împreun ă cu alte informa ții despre proprietarii acestora cum ar fi
preferințele de navigare pe Web și cumpărăturile online, și apoi să vândă această
informație marilor comercian ți care vor trimite e-mail-uri nedorite la adresele
respective ?”45.

4. Teoria eticii computerelor a lui James Moor

În anul 1985 James Moor a publicat, într-un num ăr special al jurnalului Metaphilosophy , articolul
său reprezentativ “Ce este etica sistemelor de calcul ?”. Eseul lui Moor con ținea o expunere a naturii
eticii computerelor care era mult mai cuprinz ătoare și mai ambi țioasă decât ce a lui Maner și a lui
Johnson. A mers dincolo de descrieri și exemple de probleme ale eticii sistemelor de calcul și a oferit o
explicație de ce tehnologia informatic ă a ridicat atât de multe întreb ări etice comparativ cu alte
tehnologii. El a spus c ă tehnologia informa ției este autentic revolu ționară deoarece este “logic
adaptabilă”46 :
“Calculatoarele sunt logi c adaptabile prin aceea c ă pot fi modelate pentru a executa orice activitate
care poate fi caracterizat ă în termeni de intr ări, ieșiri, și conexiuni între opera ții logice …Deoarece
logica este aplicat ă pretutindeni, aplica țiile tehnologiei comput erelor par a fi nelimitate. Calculatorul
este cel mai apropiat lucru pe care îl av em de un instrument universal. Într-adev ăr posibilit ățile
calculatoarelor sunt limita te doar de propria noastr ă creativitate”47.
Datorită adaptabilit ății logice, tehnologia informatic ă dă posibilitatea fiin țelor umane s ă facă un
număr foarte mare de lucruri pe care nu au putut s ă le facă niciodată înainte. Deoarce nimeni nu le-a mai
făcut înainte se pune problema dac ă trebuiesc neap ărat făcute. Într-un num ăr semnificativ de cazuri
precum acesta, exist ă șansa să descoperim c ă nu au fost elaborate legi sau reguli etice care s ă le
guverneze. Moore denume ște aceste situa ții “vid de procedur ă”48 care ar putea genera o “confuzie a
noțiunilor”49 :
“Apariția unei probleme caracteristice eticii computerelor apare datorit ă unui vid de procedur ă
despre cum tehnologia informatic ă ar trebui utilizat ă. Calculatoarele ne ofer ă posibilități noi dar totodat ă
ne pun în fa ța unor dileme atunci când trebuie s ă alegem modul în care vom ac ționa. Adeseori nu exist ă
reguli dup ă care să ne ghidăm în aceste situa ții sau cele care sunt în vi goare sunt inadecvate. Un

45 Ibidem, p. 11.
46 Moor, James H., What is Computer Ethics?, http://www.southernct.edu/organizations /rccs/resources/teachin g/teaching_mono/moor/
moor_machine.html, (a ccesat pe 18.05.2010) .
47 Ibidem.
48 Moor, James H., What is Computer Ethics , http://www.southernct.edu/organizations/r ccs/resources/teaching/ teaching_mono/moor/
moor_definition.html, (accesat pe 18.05.2010) .
49 Ibidem.

– 14 -principal obiectiv al etic ii computerelor este s ă determine ce ar trebui s ă facem în astfel de cazuri, adic ă
să formuleze politici care s ă ne ghideze ac țiunile … . Una din dificult ăți ar fi aceea c ă odată cu un vid de
de procedur ă există în același timp și un vid conceptual. De și într-o prim ă fază o problem ă de etica
sistemelor de calcul poate s ă pară a fi destul de clar ă, după o scurtă perioadă de reflec ție apare ca un
amestec de concepte. În aceast ă situație este nevoie de o analiz ă care să furnizeze un cadru conceptual
coerent pe baza c ăruia să se formuleze politic ă corespunz ătoare”50.
Mulți au considerat etica sistemelor de calcul a lui Moor a fi p ătrunzătoare și de ajutor în
încercarea de a rezolva dilemele et ice legate de tehnologia informa ției care ap ăreau. Viziunea sa a
devenit într-un timp scurt cea mai influent ă printre oamenii de stiin ță din Statele Unite care s-au al ăturat
comunității de cercet ători care se ocupau cu etica computerelor.
În anul 1996, în discursul pe care l-a ținut la ETHICOMP96, Moor a îmbog ățit teoria sa despre
etica sistemelor de calcul cu noi concepte. Unul din acestea a fost acela de “informatizare”51 a unei
activități și acela de “îmbog ățire informa țională”52. Aceasta are loc atunci când cineva utilizeaz ă
computerul pentru a realiza o munc ă obișnuită într-un mod mai eficient. Eventual, calculatorul ajunge
să realizeze sarcina dat ă intr-un mod cu totul nou și ca urmare procesarea informa ției devine parte
integrală a activității respective. Aceast ă informatizare a unei sarcini poate uneori s ă altereze sensul unor
termeni vechi și să creeze astfel o confuzie de c oncepte care trebuie clarificat ă :
„Computers are also informationally enriching. B ecause of their logical malleability, computers
are put to many uses in di verse activities. Once in place, computers can be modi fied to enhance
capabilities and improve overall performance even further. Often, computerized activities become
informationalized; i.e., the processing of informati on becomes a crucial ingredient in performing and
understanding the activities themselv es. When this happens, both the activities and the conceptions of
the activities become informationally enriched.”53
O altă contribu ție semnificativ ă la teoria lui Moor, deasemeni prezentat ă în discursul ținut la
ETHICOMP96, este no țiunea de “valori de baz ă”. Valori umane cum ar fi : via ța, sănătatea, fericirea,
securitatea, resursele, oportunit ățile și cunoașterea, sunt atât de importante pentru supravie țuirea oric ărei
comunități încât efectiv toate comunit ățile le consider ă de mare însemn ătate. Dacă o una din ele nu
prețuiește aceste lucruri, atunc i în curând va înceta s ă existe. În scrieri mai vechi, “Moor a folosit
conceptul de valori de baz ă pentru a vorbi despre probleme de eti ca sistemelor de calcul cum ar fi via ța
privată, și pentru a ad ăuga la teoria sa despre et ica sistemelor de calcul înc ă un concept legat de justi ție,
de această dată, pe care l-a denumit “just conseq uentialism”(concluzionism legal)”54.

50 Ibidem.
51 Moor, James H., Reason, Relativity, and Res ponsibility in Computer Ethics , Computers and Society, 28:1 (Martie 1998), pp. 14–21
52 Ibidem.
53 Ibidem.
54 Bynum, W.T., Milestones in the History of Information and Computer Ethics, Handbook of Information and Computer Ethics , John
Wiley & Sons, 2008, p. 35.

– 15 -Modul în care Moor a analizat și rezolvat problemele legate de etica sistemelor de calcul a fost atât
creativ cât și foarte practic. Conform lui Barnum el “a furnizat o perspectiv ă largă asupra naturii
Revoluției Informa ționale și deasemeni o metod ă foarte eficace de a rezolva problemele :
a. Identificarea unui vid de procedur ă creat de c ătre tehnologia informatic ă;
b. Eliminarea oric ăror confuzii conceptuale;
c. Utilizarea valorilor de baz ă și ale resurselor etice pentru a revizui politici existente dar
inadecvate sau pentru a crea noi politici care s ă umple vidul existent și astfel să rezolve dilema
etică originală”55.

5. Abordarea eticii informatice din punc tul de vedere etic-profesional

La începutul lui 1990 Donald Gottenbarn pleda pentru o alt ă înțelegere a naturii eticii
computerelor. El era de p ărere că etica sistemelor de calcul ar trebui v ăzută ca etică profesional ă
dedicată dezvoltării și progresului standardel or de profesionalism și de conduit ă profesional ă pentru
profesioni știi din domeniul informatic. Ca urmare în artic olul “Computer ethics: responsibility regain”,
Gotterbarn spunea c ă:
“Se acord ă prea puțină atenție domeniului eticii profesionale – valorilor care ghideaz ă activitățile
de zi cu zi ale profesioni știlor din domeniul informatic. Prin profesionist in domeniul informatic în țeleg
orice persoan ă implicată în designul și dezvoltarea artefactelor inform atice… Deciziile etice luate în
cursul dezvolt ării acestor artefacte au o rela ție directă cu multe dintre problemele care țin de conceputl
mai larg de etica sistemelor de calcul”56.
Având aceast ă înțelegere cu privire la natura etic ii computerelor, Gotterbarn a creat și participat
activ la o varietate de proiecte care inten ționau să promoveze responsabilitatea profesional ă printre
informaticieni. Înc ă înainte de 1991 Gotterbarn lucra împreun ă cu un comitet al ACM (Association for
Computer Machinery) la cea de a tr eia versiune a “Code of Ethics a nd Professional Conduct” care a fost
adoptat de ACM în 1992. Dintre prevederile acestui cod preciz ăm următoarele :
Imperative morale cu caracter general. 1. “Să contribuie la binele social și uman”
57.
2. “Să nu rănească alte ființe umane”58.

55 Ibidem.
56 Gotterbarn, Donald, Computer Ethics: Responsibility Regained , http://csciwww.etsu.edu/gotterbarn/artpp1.htm, (accesat la 18.05.2010)
57 Barger, Robert N., Computer Ethics: A Case-Based Approach , Cambridge University Press, 2008, p. 91.

– 16 -3. “Să fie onest și de încredere”59.
4. “Să fie nepărtinitor și să nu facă discrimin ări”60.
5. “Să onoreze drepturile de proprietate, copyright-ul și patentele”61.
6. “Să acorde creditul corespunz ător propriet ății intelectuale”62.
7. “Să respecte initimitatea altora”63.
8. “Să onoreze confiden țialitatea”64.
Responsabilit ăți profesionale specifice :
1. “Să se străduiască să obțină cea mai ridicat ă calitate, eficacitate și demnitate atât în procesul
cât și în rezultatele muncii depuse”65.
2. “Să dobândeasc ă și să mențină competen ța profesional ă”66.
3. “Să cunoască și să respecte legile existente cu priv ire la activitatea sa profesional ă”67.
4. “Să accepte și să asigure un control profesional corespunz ător”68.
5. “Să ofere o evaluare extensiv ă și amănunțită a sistemelor de calcul și impactului acestora
inclusiv analiza posibilelor riscuri”69.
6. “Să onoreze contractele, în țelegerile și responsabilit ățile impuse”70.
7. “Să contribuie la îmbun ătățirea cunoștințelor publicului larg relati v la tehnologia informatic ă și
consecințele ei”71.
8. “Să acceseze resursele de calcul și cele de comunica ție doar dac ă sunt autoriza ți”72.
Codul continu ă cu reglement ări privind obliga țiile liderilor din domeni u, ale programatorilor sau
software engineers cum sunt numi ți, ale clien ților și angajatorilor, și se încheie cu cele zece “porunci”
ale eticii computerelor :
1. “Nu vei utiliza un calculator pentru ca s ă faci rău altor oameni.
2. Nu vei interfera cu munca pe computer a altor oameni.

58 Ibidem.
59 Ibidem, p. 92.
60 Ibidem.
61 Ibidem, p. 93.
62 Ibidem.
63 Ibidem.
64 Ibidem, p. 94.
65 Ibidem.
66 Ibidem.
67 Ibidem.
68 Ibidem.
69 Ibidem.
70 Ibidem, p. 95.
71 Ibidem.
72 Ibidem.

– 17 -3. Nu vei iscodi în fi șierele de pe calcula torul altor persoane.
4. Nu vei folosi calculatorul ca s ă furi.
5. Nu vei folosi calculato rul pentru a depune m ărturie fals ă.
6. Nu vei copia sau folosi software patentat pentru care nu ai pl ătit.
7. Nu vei utiliza resursele com puterului altor persoane f ără autorizație sau compensa ție adecvat ă.
8. Nu îți vei însuși produsul intelectual al altor persoane.
9. Vei reflecta asupra consecin țelor sociale ale programului pe car e îl scrii sau ale sistemului pe
care îl proiectezi.
10. Vei folosi întotdeauna calcul atorul în moduri care garanteaz ă considera ția și respectul pentru
ceilalți oameni”73.

6. Teoria eticii informatice a lui Luciano Floridi

În ciuda ajutorului și succesului abord ării bazate pe valorile uman e a eticii computerelor, unii
oameni de știință au susținut că orizontul eticii calculatoarelor – ba ch iar al eticii în general – ar trebui
lărgit astfel încât s ă includă mult mai mult decât doar fiin țele umane, ac țiunile, inten țiile și trăsăturile lor
caracteristice. Unul dintre ace ști gânditori este Luciano Florid i, care a propus o teorie etic ă nouă,
generală, diferită de teoriile tradi ționale centrate pe valorile umane cu m ar fi utilitarismul, Kantianismul,
sau etica virtu ților. Aceast ă nouă teorie etic ă el a denumit-o Etica Informa ției.
Conform teoriei lui Floridi, tot ceea ce exist ă constituie un obiect sau proces informa țional. Ca
urmare el denume ște tot ceea ce exist ă – universul luat ca întreg – “infosfer ă”. Obiectele și procesele din
infosferă pot fi vătămate în mod semnificativ sau distruse prin alterarea structurilor de date care le
caracterizeaz ă. O asemenea v ătămare sau distrugere Floridi o nume ște “entropie” și are ca rezultat
“sărăcirea în parte a infosferei”. În acest sens entropia este un r ău care ar trebui evitat sau diminuat, iar
în acest sens Floridi ofer ă patru “principii fundamentale” ale Eticii Informa ției :
a. “Entropia nu trebuie cauzat ă în infosfer ă;
b. Entropia trebuie prevenit ă în infosfer ă;
c. Entropia trebuie eliminat ă din infosfer ă;
d. Prosperitatea entit ăților informa ționale precum și cea a infosferei întregi trebuie s ă fie

73 Ibidem, p. 105-106.

– 18 -promovat ă prin conservarea, cultivarea și îmbogățirea calităților lor”74.
Utilizând aceast ă abordare orice entitate existent ă – oameni, animale, plante chiar și lucruri
neînsuflețite cum ar fi obiecte electronice frag mente de proprietate intelectual ă – pot fi interpretate ca
potențiali agenți care afecteaz ă alte entități și ca poten țiali clienți care sunt afecta ți de alte entit ăți. Teoria
Eticii Informa ției îi dă posibilitatea lui Floridi s ă furnizeze, printre altele, o p ătrunzătoare și practică
teorie etic ă a comportamentului robo ților și a comportamentului altor agen ți artificiali cum ar fi
softbots-ii sau cyborg-ii.

7. Biomedicina, medicina genomic ă, și tehnologia informatic ă

Este oarecum la mod ă în ziua de ast ăzi ca să se vorbeasc ă despre convergen ța tehnologiilor:
nanotehnologie, biotehnol ogie, tehnologia informa ției și știință cognitivă.
Biomedicina sufer ă în prezent o important ă schimbare fundamental ă a conceptelor cu care
lucrează. În cursul procesului de creare a unei h ărți și a unei secven țe a locației genelor în cromozomi,
Proiectul Genomului Uman a produs la mari cantit ăți de informa ție. Producerea acestei informa ții a
depins de interdependen ța dintre tehnologi a computerelor și biologia molecular ă – spre exemplu a șa
numita metod ă secvențială “shotgun”. Aceast ă metodă este un algoritm matematic, practic nimic altceva
decât un program software. Ea implic ă “înșiruirea aleatoare a sec țiunilor clonate ale genomului f ără a
putea anticipa în nici un mod care a fost originea acelei secven țe în cromozom”. Secven țele parțiale sunt
apoi reasamblate folosind pentru aceasta calculatoarele. Avantajul metodei const ă în aceea c ă elimină
necesitatea unei cartografieri, care ar fi luat foarte mult timp, prin folosirea computerelor a c ăror viteză
de calcul face posibil ă rezolvarea într-un timp relativ scur t a unor algoritmi foarte complica ți.75
În cazul metodei shotgun nu îi vedem pe gene ticieni lucrând pe mate rial viu. Mai curând
“aceștia lucreaz ă cu reprezent ări ale secven țelor de ADN. Ca urmare munca geneticienilor devine
similară cu cea a dezvoltatorilor de software care lucreaz ă cu funcții matematice complicate pentru a
crea programe software”76.
Mergând dincolo de munca în leg ătură cu bolile cauzate de mo ștenirea unei singu re gene, care
era preocuparea principal ă a anilor 80’, 90’, aten ția a trecut la genom și proprietățile sale de prelucrarea
a informa țiilor. Func ționarea organismului s ănătos sau afectat de o boal ă oarecare, indiferent c ă boala

74 Floridi, Luciano, Information Ethics, its Nature and Scope , Cambridge: Cambridge University Press, 2005, p. 24.
75 Trivedi, B. (2000), Sequencing the genome , Genome News Network, June 2, 2000;
http://www.genomenewsnetwork.org/articles/06_0 0/sequence_primer.shtml (accesat la 18.05.2010)
76 Ruth Chadwick, Antonio Marturano, Computing, Genetics, and Policy: Theo retical and Practical Considerations ; Ethics, Computing
and Genomics, Jones and Bartlett Publishers, 2006, p. 79.

– 19 -posedă sau nu component ă moștenită identificabil ă, este reconceptualizat în termeni ai st ărilor globale
de expresie(manifestare) ale genomul ui. Noi tehnologii de tip microarray77 au făcut posibile studii
paralele la scar ă mare ale activ ării simultane a st ărilor a mii de gene în celule care, spre exemplu,
răspund la stimuli partic ulari de mediu, sau care sunt într-un stadiu sp ecific de dezvo ltare, sau care nu
funcționează cum trebuie dintr-un motiv sau a ltul, sau care au fost supuse ac țiunii unor medicamente.78
Această atenție îndreptat ă spre propriet ățile de procesare a informa ției ale genomului, și ale
organismului luat ca întreg, creaz ă dileme legate de reprezentare(descriere). Biomedicina d ă naștere
astfel unui „cadru conc eptual care încurajeaz ă abstractizarea fiin țelor vii la condi ția de ma șini ce
prelucreaz ă informație. În acela și timp informa ția genetic ă poate fi conceput ă ca existând ca o entitate
decorporalizat ă(disembodied). Odat ă genomul conceptualizat ca structur ă informa țională, devine
plauzibilă ipoteza cum c ă ar putea s ă existe în diverse medii fizice”79. Prin urmare ADN-ul organizat în
cromozomi naturali în celula vie constituie un tip de mediu posibil. Diverse structuri moleculare
fabricate plasmidele bacteriene cromozomii artificiali de drojdie de bere proiecta ți să transporte și să
transfere por țiuni de ADN, furnizeaz ă un alt mediu. Întregul genom al unui organism poate fi clonat într-
o bibliotec ă de astfel de structuri de informa ție biochimic ă. Se poate merge chiar pân ă la a scoate
informația genetic ă din contextul biologic actual, deoarece „compozi ția chimic ă a AND-ului poate fi
abstractizat ă în secven țe de cod de câte patru litere, codificate în șiruri binare de 0 și 1 și introdus ă în
baze de date computerizate”80.
În plus st ările simultane de activare a zeci de mii de gene folosind cipuri microarray sunt
considerate a furniza o procesare corporal ă de informa ție. Aceast ă nouă tehnologie revolu ționează
cunoașterea bolilor umane, cu consecin țe însă deocamdat ă necunoscute. Se poate remarca c ă „aceste
descoperiri vin totodat ă și cu posibilitatea ca ulterior pacientul s ă fie redus la t ăcere în cadrul discursului
medical, deoarece ele au capacitatea de a cre ște foarte mult distan ța dintre medicina de ultim ă oră și
experiența corporal ă subiectiv ă a stării de bine sau de boal ă”81.
În cadrul acestei noi paradigm e, biomedicina se redefine ște ca stiin ță a informa ției, lucru care în
schimb conduce la o redefinire radical ă a corpului și a omului însu și. E necesar s ă ne punem întrebarea
cine sau mai bine ce este omul prezentat de Pr oiectul Genomului Uman ? Donna Haraway a descris
omul ca fiind prezentat în urm ătorul mod :
“… proiectele genomului uman produc entit ăți de natur ă ontologic ă diferită față de organismele
alcătuite din carne și sânge … sau oricare alt fel de fiin ță organică … proiectele genomului uman produc
lucruri specifice ontologic numite baze de date ca obiecte ale cunoa șterii și practicii. Prin urmare omul
reprezentat are un tip special de totalitate, sau specie, precum și un tip specific de individualitate.

77 Wikipedia, http://en.wikipedia.org/wik i/DNA_microarray, (accesat la 18.05.2010)
78 Pat S Lee and Kelvin H Lee, Genomic analysis , Current Opinion in Biotechnology, 2000, 11:171–175
79 Nagl, Sylvia, Biomedicine and Moral Agency in a Complex World ; Ethics of The Body – Postconventional Challenges, The MIT Press,
2005, p. 156.
80 Ibidem.
81 Ibidem, p. 157.

– 20 -Indiferent de nivelul de indivi dualitate sau colectivitate, de la un singur fragment de gen ă extras dintr-o
mostră până la genomul întregii specii, acest om este el însu și o structur ă informațională”82.
Această structură de date „este un concept abstract de umanitate – f ără un trup, far ă gen, fără
nici o istorie personal ă sau colectiv ă. Nu are o cultur ă, nu are o voce. Acest om configurat electronic
este un program acultural. Totu și, în aceast ă construc ție este profund determinat ă cultural. Ne aflam
confrunta ți cu un om universal, construit de știință așa cum este ea practicat ă în America de Nord și
Europa la începutul secolului dou ăzeci și unu”83.
Toate aceste progrese au ridicat un mare num ăr de întreb ări etice și bioetice relativ la persoanele
umane, cercetarea medical ă, diagnoză și tratament, la societate în general. Sunt de asemenea o mul țime
de dileme legate de modificarea informa ției genetice con ținută în celule, biblotecile de clone, și băncile
de date.
Una dintre problemele etice im portante legate de biomedicin ă și descoperirile în leg ătură cu
genomul uman este cea a secretului informa ției genetice și necesitatea protej ării acesteia. Ea ofer ă
amănunte despre cine suntem de unde venim și în ce direc ție ne îndrept ăm. Evident genetica nu de ține
chiar toate datele dar este capabil ă să furnizeze am ănunte foarte importante despre persoana uman ă al
cărei cod genetic a fost decodificat.
Informației genetice, ca parte a fi șei medicale electronice a pacientului, ar trebui s ă i se aloce
măcar aceal și nivel de protec ție alocat înregistr ărilor medicale de rutin ă, deoarece dac ă această
informație ar ajunge s ă fie cunoscut ă de alte persoane atunci ar putea fi afectat viitorul pacientului în
cauză, în ceea ce prive ște asigurările, angajarea și viitorul financiar. Restric ționarea accesului la
informațiile genetice este foarte important deasemeni pentru a evita discrimin ările. Unele teste genetice
se fac în vederea diagnostic ării : un pacient prezint ă simptomele unei boli și se fac analize genetice
pentru a confirma sau infirma din punct de vedere genetic dac ă pacientul are afec țiunea respectiv ă sau
nu. Altele sunt predictive. Adic ă pacientul nu prezint ă simptome dar se fac analize pentru a se determina
dacă prezintă o condiție genetic ă care ar putea determina pe viitor apari ția unei anumite boli spre
exemplu a bolii Huntington care se manifest ă în general la pacien ții de vârst ă medie. Un pacient care
face un asemenea test poate nu dore ște ca rezultatele s ă fie cunoscute și de alte persoane . Posibil ca
acesta să nu vrea ca informa ția să fie cunoscut ă nici măcar de medicul s ău, în cazul unor maladii
incurabile cum este boala Huntington pentru care nu exist ă încă nici un remediu. Cunoa șterea de c ătre
alții a acestor informa ții ar putea s ă aibă un efect devastator asupra vie ții pacientului de și simptomele
bolii respective s ă nu se manifeste decât peste z eci de ani sau poate niciodat ă.

82 Ibidem.
83 Ibidem.

– 21 -8. Concluzii

În ultimele decenii, noi circumstan țe au dat na ștere la probleme etice noi. Etica afacerilor a
devenit o disciplin ă care trateaz ă multe intre aspectele lumii de ast ăzi – de la proliferarea și influența
corporațiilor multina ționale pân ă la programele software care cump ără și vând în cantit ăți imense.
Progresul geneticii a ridicat pr obleme noi pentru etica medical ă – de la cercet ările privind celulele stem
până la “moartea demn ă” și avort. Amenin țările asupra mediului datorate productivit ății industriale
crescute, epuiz ării resurselor naturale, exploziei demograf ice au creat un gen nou de probleme etice
grupate sub titulatura de etic ă a mediului.
Un alt domeniu în care în ultimele decenii au avut loc transform ări uimitoare este cel al tehnicii
de calcul. Într-un r ăstimp foarte scurt, cal culatorul ne-a schimbat radical modul de via ță – felul în care
facem afaceri, în care facem cump ărături, în care firmele și agențiile guvernamentale î și păstrează și
analizează datele. Aceste schimb ări pot afecta via ța privată, locurile de munc ă, și probabil chiar
libertatea oamenilor.
Joseph Weizenbaum, un cercet ător de la MIT, a scris despre “cele dou ă culturi ale erei
computerelor”, comunitatea oamenilor de știință și cea a umani știlor, temându-se de o sciziune radical ă
înre ele, unii bucurându-se de beneficiile tehnologiei și de un ridicat standard de via ță, iar ceilal ți
îndepărtându-se tot mai mult de acestea. El anticipeaz ă că dacă cele două culturi nu vor reu și să coexiste
atunci “se vor elimina una pe cealalt ă”.
Omenirea a avansat foarte mult din punct de vedere științific și tehnologic, dar comparativ,
destul puțin în domeniile moral și social. Progresul științific este cel care a generat multe dintre noile
probleme morale și sociale și va fi necesar un efort sus ținut pentru a le rezolva. Reprezentan ții celor
“două culturi” trebuie s ă colaboreze pentru a rezolva ace ste dileme. Membrii comunit ății științifice vor
trebui să ofere o mai bun ă înțelegere a fundamentelor tehnologiilor implicate; umani știi vor furniza o
teorie care s ă stea la baza ra ționamentelor morale și să aleagă bine alternativele sociale și politice. Ne
vom confrunta cu probleme, dac ă nu noi, m ăcar diferite de cele de pân ă acum. E posibil ca oamenii de
știință de astăzi să nu aibă prea mare folos de pe urma teoriei corpurilor în mi șcare a lui Aristotel, dar în
schimb morali știi pot să învețe multe din scrierile etice ale acestuia și nu numai.

– 22 -Bibliografie

Barger Robert N., Computer Ethics: A Case-Based Approach , Cambridge University Press, 2008

Bynum W. T., Computer and Information Ethics , http://plato.stanford.edu/ entries/ethics-computer/,
(accesat la 17.05.2010). Bynum W.T., Milestones in the History of Information and Computer Ethics , Handbook of Information
and Computer Ethics, John Wiley & Sons, 2008 Floridi, Luciano, Information Ethics, its Nature and Scope , Cambridge: Cambridge University Press,
2005. Gotterbarn, Donald, Computer Ethics: Responsibility Regained ,
http://csciwww.etsu.edu/gotterbar n/artpp1.htm, (accesat la 18.05.2010).
Johnson, Deborah, Computer Ethics ,Prentice Hall, 1985.
Moor, James H., What is Computer Ethics? ,
http://www.southernct.edu/organizations/r ccs/resources/teaching/teaching_mono/moor/
moor_machine.html, (accesat pe 18.05.2010). Moor, James H., Reason, Relativity, and Responsibility in Computer Ethics , Computers and Society,
28:1, martie 1998. Nagl, Sylvia, Biomedicine and Moral Agency in a Complex World ; Ethics of The Body –
Postconventional Challenges, The MIT Press, 2005. Pat S Lee and Kelvin H Lee, Genomic analysis, Current Opinion in Biotechnology, nr. 11, 2000.
Ruth Chadwick, Antonio Marturano, Computing, Genetics, and Polic y: Theoretical and Practical
Considerations ; Ethics, Computing and Genomics, J ones and Bartlett Pu blishers, 2006.
Trivedi, B. (2000), Sequencing the genome, Genome News Network, June 2, 2000;
http://www.genomenewsnetwork.org/articles/06 _00/sequence_primer.shtml (accesat la 18.05.2010)
Wiener, N., Cybernetics: or Control and Communica tion in the Animal and the Machine , Boston, MA:
Technology Press. 1948 Wiener, N. The Human Use of Human Be ings: Cybernetics and Society , Second Edition Revised,
Doubleday Anchor, 1954 Wikipedia, http://ro.wikipedia.org/wiki/Utilitarism , (accesat la 17.05.2010).
Wikipedia, http://en.wikipedia.org/wiki/Norbert_Wiener , (accesat la 17.05.2010).
Wikipedia, http://en.wikipedia.org/wiki/Sensorium (accesat la data de 17.05.2010)
Wikipedia, http://en.wikipedia.org/wiki/DNA_microarray , (accesat la 18.05.2010).