Principii DE Organizare ȘI Gestionare A Turismului Curativ Recuperațional ȘI Perspectivele DE Dezvoltare

UNIVERSITATEA LIBERĂ INTERNAȚIONALĂ DIN MOLDOVA

Cu titlu de manuscris

CZU: 338.48:005(478)(043.2)=135.1/R62

ROBU ELENA

PRINCIPII DE ORGANIZARE ȘI GESTIONARE A TURISMULUI CURATIV-RECUPERAȚIONAL ȘI PERSPECTIVELE DE DEZVOLTARE

ÎN REPUBLICA MOLDOVA

SPECIALITATEA: 521.03 «Economie și management în turism»

AUTOREFERATUL

tezei de doctor în economie

Chișinău, 2014

Teza a fost elaborată la catedra „ Business și Administrare, Relații Economice Internaționale și Turism” a Universității Libere Internaționale din Moldova.

Conducător științific:

BURLACU NATALIA, doctor habilitat în economie, profesor, ULIM

Referenți oficiali:

ONOFREI Alexandru, doctor habilitat în economie, profesor, USM

GRAUR Elena, doctor în economie, conferențiar, UCCM

Componența Consiliului Științific Specializat:

GRIBINCEA Alexandru, președinte, doctor habilitat în economie, profesor, ULIM

BLAGORAZUMNAIA Olga, secretar științific, doctor în economie, conferențiar, ULIM

ȚÂU Nicolae, doctor habilitat în economie, profesor, Vicerector, ULIM

TURCOV Elena, doctor habilitat în economie, profesor, ASEM

SAVA Elena, doctor în economie, conferențiar, Director general “Stil Tur” SRL

Susținerea va avea loc la ___________, ora ___________ în ședința Consiliului Științific Specializat D 34.521.03-01 din cadrul Universității Libere Internaționale din Moldova pe adresa: MD-2012, mun.Chișinău, str.Vlaicu Pârcălab 52, et.2. bir. 212.

Teza de doctor și autoreferatul pot fi consultate la Biblioteca Universității Libere Internaționale din Moldova și pe pagina web a CNAA a Republicii Moldova (www.cnaa.md).

Autoreferatul a fost expediat la _______________________

Secretar științific al Consiliului Științific Specializat,

Doctor în economie, conferențiar BLAGORAZUMNAIA Olga

Conducător științific,

Doctor habilitat în economie, profesor BURLACU Natalia

Autor ROBU Elena

© Robu Elena, 2014

I. REPERE CONCEPTUALE ALE CERCETĂRII

Actualitatea temei de cercetare. În ultimele decenii, industria turismului s-a dezvoltat cu pași rapizi și a devenit unul din cele mai mari domenii de activitate în sfera deservirii datorită mobilității sporite, ridicării nivelului de trai al populației și dezvoltării infrastructurii.

Turismul reprezintă sectorul cel mai dinamic și profitabil, catalizatorul pentru dezvoltarea economiei, un factor stimulator pentru ridicarea nivelului de trai al populației. Procesele, care au loc în gospodăria mondială, sunt specifice și pentru industria turismului: extinderea și aprofundarea specializării, concentrarea proceselor de producere, implementarea noilor tehnologii.

Urbanizarea, industrializarea, automatizarea procesului de producere, creșterea progresului tehnico-științific, toate aceste procese au influență atît pozitivă cît și negativă asupra proprietăților fiziologice ale organismului uman: a crescut nivelul de îmbolnăvire al populației, există amenințarea apariției noilor tipuri de maladii, presiunile stresului emoțional, fatigabilitatea și oboseala cronică au devenit parte integrantă a procesului vital. În contextul acestor procese negative a crescut importanța modului de viață sănătos. Este în creștere numărul de persoane care au grijă de sănătatea lor, care se mențin în formă fizică bună deopotrivă cu îmbogățirea spirituală. Acest lucru creează premise de dezvoltare mondială a turismului curativ-recuperațional. În ultimele decenii piața turismului curativ-recuperațional a suferit schimbări esențiale. Instituțiile curativ-sanatoriale devin centre de însănătoșire multifuncționale, concepute pentru consumatorii de toate vîrstele.

Existența în Republica Moldova a resurselor naturale de agrement necesare pentru funcționarea sferei serviciilor curativ-recuperaționale, oferă toate premisele pentru dezvoltarea acestei direcții a turismului și, în același timp, impune stabilirea și soluționarea sarcinilor legate de necesitatea de a reacționa prompt la procesele care se petrec atît în mediul exterior cît interior.

Pentru Republica Moldova, o țară care beneficiază de condiții climaterice și resurse curative deosebite pentru acest teritoriu, scopul principal în dezvoltarea turismului îl constituie implementarea noilor produse și servicii curativ-recuperaționale, corespunzătoare ultimelor progrese ale sistemului de sănătate modern, orientate spre cererea consumatorilor, pe baza complexelor turistice și curativ-recuperaționale existente.

Pentru rezolvarea problemei date este necesar de a efectua o analiză sistematică a sferei serviciilor turistice și curativ-recuperaționale, de a elabora recomandări pentru crearea în Republica Moldova a unui sistem efectiv de management al turismului curativ-recuperațional.

Prevederile expuse mai sus au determinat alegerea temei tezei de doctor și actualitatea ei.

Gradul de studiere al temei, definirea subiectului de cercetare. În cadrul științei economice naționale, activitatea și problemele de management în domeniul turismului curativ-recuperațional în Republica Moldova încă nu a fost studiată din perspectiva tezei de doctor.

Analiza cercetărilor în domeniul teoriei și practicii dezvoltării industriei turismului în Republica Moldova în perioada transformărilor de piață, precum și proceselor regulatorii în sfera serviciilor curativ-recuperaționale au arătat că pentru soluționarea sarcinilor cercetării există premisele științifice necesare.

În lucrările savanților autohtoni: A. Gribincea, Iu. Crotenco, N. Platon, E. Turcov, N.Țâu și alții, precum și savanți străini: V. S. Bogoliudov, Iu. F. Volcov, Z. M. Gorbîleva, E. L. Draceva, I. V. Zorin, T. P. Caverin, V. A. Cvartаlinov, V. S. Novicov, G. A. Papirian și alții, se cordă o atenție deosebită întrebărilor cu privire la procesele de reglementare a servei de deservire. În majoritatea lucrărilor sunt studiate preponderent problemele macroeconomice din sfera de deservire, acordîndu-se mai puțină atenție particularităților mecanismului de gestionare a pieței serviciilor curativ-recuperaționale și modernizării metodelor de gestionare a întreprinderilor din această sferă.

Savanții străini: A. F. Barîșev, L. V. Baumgarten, O. V. Bobîreva, V. V. Bogaldin-Malih, V. P. Bugacov, E. V. Djandjugazova, A. P. Durovici, M. A. Jucova, H. A. Zaițeva, I. V. Zorin, T. P. Caverin, N. I. Cabușchin, V. A. Cvartalinov, V. S. Novicov, S. S. Scobchin și alții; savanții autohtoni: O- Blagorazumnaia, L. Bugaian, N. Burlacu, I. Călugăreanu și alții, și-au dedicat lucrările studierii problemelor de management și marketing general și în domeniul turismului. Diversitatea întrebărilor legate de dezvoltarea sferei serviciilor curativ-recuperaționale este studiată în lucrările următorilor savanți: A. V. Babchin, M. A. Bocov, E. M. Vetitnev, E. L. Draceva, N. V. Manișina, T. N. Tretiacova și alții.

Actualitatea problemelor de gestionare a întreprinderilor turistice și nivelul scăzut de valorificare a acestor probleme în sfera serviciilor curativ-recuperaționale, oferă premise excelente pentru a deveni obiectul cercetării științifice în domeniul teoriei și practicii proceselor de reglementare pe piața serviciilor.

Scopul tezei de doctor este de a forma un mecanism de reglementare și dezvoltare a pieții serviciilor curativ-recuperaționale, de a elabora metode de gestionare și organizare a turismului curativ-recuperațional în Republica Moldova pentru crearea complexelor balneo-sanatoriale moderne și competitive, ce dispun de resurse curative climaterico-naturale; studierea principiilor organizării și gestionării turismului curativ-recuperațional și perspectivele sale de dezvoltare în Republica Moldova.

Atingerea scopului stabilit în teza de doctor a determinat formularea și soluționarea următoarelor sarcini:

Studierea fundamentelor teoretice și organizatorico-manageriale de funcționare a pieții turismului curativ-recuperațional;

Efectuarea analizei dezvoltării pieții turismului curativ-recuperațional la etapa actuală în Republica Moldova și peste hotare, identificarea factorilor care influențează asupra creșterii cererii consumatorilor pentru serviciile curativ-recuperaționale;

Identificarea caracteristicilor organizării și managementului sfera serviciilor curativ-recuperaționale;

Caracterizarea și evaluarea potențialului Republicii Moldova în domeniul turismului curativ-recuperațional pe baza analizei resurselor turistico-recreaționiste;

Elaborarea unui mecanism organizatorico-economic efectiv pentru gestionarea serviciilor curativ-recuperaționale în Republica Moldova;

Justificarea necesității de a implementa un nou model de interacțiune între instituțiile curativ-recuperaționale, companiile ce exploatează resursele curative naturale, consumatorii serviciilor balneo-sanatoriale și organizațiile furnizoare de servicii curativ-diagnostice.

Obiectul de cercetare îl reprezintă potențialul turistic, sfera serviciilor curativ-recuperaționale, resursele de agrement turistic ale Republicii Moldova, mecanismele de organizare și gestionare în sfera serviciilor curativ-recuperaționale.

Baza teoretică și metodologică a cercetării științifice sunt lucrările specialiștilor în domeniul serviciilor curativ-recuperaționale și a turismului în întregime, cum ar fi: A. V. Babkin, M. A. Bokov, E. M. Vetitnev, E. L. Draceva, M. A. Jukov, I. V. Zorin, T. P. Kaverin, V. A. Kvartalinov, N. V. Manshina, T. N. Tretyakov etc., precum și prevederile teoriei economice, a managementului, teoria organizării, cadrul normativ și legislativ, ce reglementează activitatea organizaților turistice și curativ-recuperaționale, rapoartele statistice actualizate și aplicarea lor la scopurile și sarcinile stabilite.

Principalele metode de cercetare. În procesul de cercetare au fost utilizate metodele analizei economice și sistematice, metode statistice (sondaj de opinii, comparație, analiza tabelară și grafică), metoda evaluării experților, de asemenea au fost aplicate abordări complexe logice pentru studierea întrebărilor ce țin de dezvoltarea complexelor turistice și curativ-recuperaționale. Cercetările se bazează pe cadrul legislativ și normativ al Republicii Moldova în domeniul reglementării complexului turistic și sistemului de sănătate.

Metoda de colectare a datelor pentru teza de doctor – monitorizarea materialelor științifice și informative în presa scrisă și electronice, a datelor statistice despre componentele industriei turismului studiate.

Baza informațională a tezei este formată din legislația Republicii Moldova în domeniul turismului, actele normativ-legislative ale organizațiilor mondiale (UNWTO, WTTC, etc.), colecții statistice și materiale analitico-statistice; publicațiile periodice; materiale de informare din diferite surse mass-media, datele agențiilor de informare și a Biroului Național de Statistică și Republica Moldova.

Caracterul novator și originalitatea lucrării. În urma cercetării de doctor au fost obținute următoarele rezultate:

Concretizarea, din punct de vedere al autorului, a definiției termenului „turism” în baza studierii numeroaselor aspecte ale industriei respective și interacțiunea sa cu alte tipuri de activități;

Propunerea clasificării schematice a tipurilor de turism;

Definirea conceptului de turism curativ-recuperațional, identificarea factorilor ce influențează dezvoltarea sferei serviciilor curativ-recuperaționale în condițiile actuale;

Au fost identificate și cercetate diferite abordări în organizarea și managementul instituțiilor din sfera curativ-recuprațională, au fost evidențiate avantajele și dezavantajele fiecărei abordări, au fost conturate problemele și perspectivele de dezvoltare a managementului și organizarea turismului curativ-recuperațional din Republica Moldova;

Au fost desemnate direcții promițătoare pentru dezvoltarea contemporană a industriei turismului și sănătății, în baza efectuării cercetăriilor asupra pieții turismului curativ-recuperațional la etapa actuală în Republica Moldova;

Au fost definite principalele direcții pentru formarea mecanismului reglementare și dezvoltare a pieței turismului și sreviciilor curativ-recuperaționale în Republica Moldova, în rezultatelor predictiv-analitice pentru a identifica ipotezele și constrângerile în dezvoltarea turismului curativ-recuperațional;

În baza notării avantajelor și perspectivelor de dezvoltare a structurilor organizaționale inovatoare în managementul turismului a fost creat un site web în scopul de a reclama și de a promova turismul și serviciile curativ-recuperaționale pe piața internațională, pentru a atrage investiții străine în sfera turismului din Republica Moldova;

Au fost evidențiate beneficiile de organizare a centrelor Wellness și SPA în sanatorii și stațiuni balneoclimaterice bazate pe cercetarea și explorarea potențialului turistic-recreaționist al stațiunilor balneoclimaterice existente în Republica Moldova;

A fost propus modelul organizațional-managerial al instituției curativ-recuperaționale;

A fost propus modelul grupului/clasterului organizațiilor curativ-recuperaționale, culturale și turistice în calitate de complex unic pentru dezvoltarea turismului curativ-recuperațional și instituțiilor balneo-sanatoriale ale Republicii Moldova și evidențierea principalelor direcții ale dezvoltării sale.

Soluționarea problemei științifice în domeniul cercetat constă în elaborarea unui mecanism pentru gestionarea eficientă și organizarea sferei serviciilor turistice curativ-recuperaționale din Republica Moldova, justificarea necesității de a introduce un nou model de cooperare între organele de conducere și organizațiile, agențiile de turism, instituțiile curativ-recuperaționale, companiile ce valorifică resursele curative naturale, consumatorii serviciilor balneo-sanatoriale și organizațiile furnizoare de servicii medicale și diagnosticare.

Însemnătatea teoretică și practică a lucrării. Cercetările științifice ale tezei de doctor pot fi utilizate pentru continuarea cercetărilor în domeniul managementului turismului, în deosebi a turismului curativ-recuperațional. Concluziile și sugestiile pot fi folosite pentru optimizarea cadrului de reglementare, în special pentru elaborarea strategiilor, planurilor și programelor pentru dezvoltarea turismului național în Republica Moldova. Studiul respectiv permite rezolvarea în ansamblu a problemelor unui management eficient în sfera serviciilor curativ-recuperaționale în Republica Moldova, de asemenea permite creșterea competitivității sale pe piețele naționale și internaționale.

Implementarea rezultatelor științifice. Pozițiile teoretico-metodologice și practice elaborate în lucrare au fost raportate la conferințele științifico-practice internaționale și naționale și implementate în: Ministerul Economiei al Republicii Moldova, Ministerul Sănătății al Republicii Moldova, Stațiunea Balneară «Вucuria Sind», compania «Global Biomarket Group Moldova», compania turistică UPJET Travel Group.

Rezultatele cercetării de doctor sunt reflectate în 8 articole științifice, scrise de către autor pe 3,71 coli de autor.

Structura tezei de doctor. Teza de doctor este expusă pe 147 de pagini de text de bază, ilustrat prin 7 tabele și 46 de figuri grafice și constă din introducere, trei capitole, concluzii generale și recomandări, bibliografia alcătuită din 216 surse, anexe care conțin 9 figuri grafice și 8 tabele.

Cuvinte-cheie: management în turismul curativ-recuperațional, structura organizațională, principiile managementului, tipuri de turism, turism balnear turism medical, turism de wellnes, turism de spa, piață turistică, potențial turistic, marketing în turismul curativ-recuperațional.

II. CONȚINUTUL TEZEI

În Capitolul 1, denumit „Aspectele teoretico-metodologice ale problemelor organizatorice și manageriale ale sferei turismului curativ-recuperațional”, autorul a studiat fundamentele teoretice, economice și organizaționale de dezvoltare a turismului actual, a fost efectuată analiza conceptuală a aparatului serviciilor curativ-recuperaționale și definită particularitatea pieței studiate, au fost studiate modele și instrumente de gestionare tradiționale și inovatoare ale industriei turismului curativ-recuperațional.

Semnificația turismului ca serviciu este determinată de multilateralitatea conceptului dat. Ca rezultat al studierii terminologie conceptului „turism”, autorul a propus o precizare pentru definirea turismului ce reprezintă o ramură a economiei, îndreptată spre dezvoltarea economică, socială, politică a obiectelor activității turistice și satisface necesitățile de agrement ale subiecților activității date.

Turismul contemporan se caracterizează prin diversitatea de tipuri, însă nu există o clasificație standard. Locurile de frunte în țara noastră le ocupă următoarele tipuri de turism: curativ-recuperațional, vinicol, cultural și rural.

În context, este important de menționat că nici unul din tipurile turismului nu există izolat, de unde reiese și interdependența dintre scopurile călătoriei. De exemplu, turismul curativ-recuperațional oferă multe aspecte culturale, cel cultural se combină cu cel de agrement, turismul de afaceri cu turismul ocazional, științific, cultural și de agrement.

În urma efectuării analizei diferitor tipuri de turism și clasificării lor, autorul propune următoarea clasificație schematică a tipurilor de turism:

Sursa: elaborat de autor

Turismul reprezintă un sector al economiei mondiale foarte profitabil și care se dezvoltă rapid. Situația turismului la momentul actual atestă prezența unor contradicții în structura organizării sale, în direcțiile sale de dezvoltare, în caracterizările sale calitative și cantitative.

Pe de o parte, situația actuală a turismului mondial poate fi considerată ca critică. Acest lucru se datorează scăderii spontane a indicatorilor cantitativi atinși anterior în domeniul serviciilor turistice, reducerea bazei tehnico-materiale a sectorului turistic și neconcordanța semnificativă cu necesitățile populației față de serviciile turistice.

Pe de altă parte, este remarcabil tempoul rapid de construire a noilor obiecte turistice care respectă standardele de nivel mondial, creșterea numărului de turiști de diferite vîrste, sporirea numărului de organizații turistice.

Conform datelor Consiliului Mondial al Turismului și Călătoriilor (WTTC), în anul 2012, contribuția industriei ospitaliere în economia mondială a depășit considerabil rezultatele altor sectoare, inclusiv producerea de bunuri și servicii, vînzarea cu amănuntul, serviciile financiar-bancare, etc. În anul 2012, contribuția sectorului turistic în produsul intern brut mondial a crescut cu 3%, iar numărul de angajați în acest sector a crescut cu 5% (260 mil. de oameni). Din ianuarie pînă în septembrie 2013, numărul sosirilor turistice internaționale a crescut cu 5% și a constituit 845 milioane, ceea ce este cu 41 de milioane mai mult în comparație cu perioada analogică a anului 2012. Din suma totală a sosirilor turistice internaționale în anul 2012, 52% constituie călătoriile în scop recreativ și de agrement, aproximativ 14% – călătorii de afaceri, comerciale sau profesionale, 27% – călătoriile în scopuri familiare, curativ-recuperaționale și altele.

Aceste rate de crește la nivel global a servit ca bază pentru formularea prognozei pentru Republica Moldova. Calculele datelor statistice cu privire la sosirile vizitatorilor străini, efectuate de către experții Organizației Mondiale a Turismului a ONU (UNWTO) în Republica Moldova au arătat că în anul 2012 Moldova a fost vizitată de 268,2 mii de oameni, ceea ce este cu 4,8% mai mult decît în perioada anului 2011. 52,9% din ei au sosit în țară în scopuri recreative, 41,6% – cu probleme de afaceri, și doar 5,5% – pentru tratament.

Potrivit Biroului Național de Statistică al Republicii Moldova circa 64,3% din numărul total de turiști străini care au vizitat Republica Moldova în anul 2013, 45,3% au sosit în țară în scopuri profesionale sau de afaceri, 48,2% – pentru odihnă, recreere și agrement, și 4 5% – pentru tratament. Majoritatea turiștilor străine, care s-au folosit de serviciile structurilor de primire turistică colective, în anul 2013, au sosit în Moldova din România (22%), Rusia (11,5%), Ucraina (9,7%), Germania (6,2%) și altele. Numărul înnoptărilor turiștilor în structurile de primire turistică colective cu funcțiuni de cazare în anul 2013 a constituit 1478849, ceea ce este cu 16426 mai mare decît în anul 2012.

Indicii de utilizare netă a capacității de cazare turistică a structurilor de primire turistică colective, în anul 2013 a constituit 34%. În special, în cămine pentru vizitatori, cifra respectivă a fost de 52%, în structurile de întremare – 67,8%, hoteluri și moteluri – 17,3%, în pensiuni turistice și agroturistice – 15,7%, vile turistice, sate de vacanță și alte structuri de odihnă – 16%.

Aportul turismului actual în economia națională a Republicii Moldova nu este semnificativ. Calitatea scăzută a capacității de cazare turistică și veniturile provenite din această activitate, definesc Moldova ca țară în care turismul este slab dezvoltat. În ultimii 10 ani, dinamica fluxului turistic arată tendința relativă de reducere a numărului de turiști din cauza fenomenelor negative care au loc în sfera socială, economică și politică a țării.

În anul 2003, Guvernul Republicii Moldova a aprobat "Strategia pentru Dezvoltare Durabilă a Turismul în Republica Moldova în anii 2003-2015", care a fost elaborată de către Departamentul de Dezvoltare a Turismului sub egida proiectului "Dezvoltarea durabilă a turismului ", PNUD Moldova, în conformitate cu prevederile Legii Turismului № 798-XIV din 11 februarie 2000 și Conceptul de dezvoltare a turismului în Republica Moldova până în anul 2005, aprobat de Guvernul Republicii Moldova № 912 din 08 octombrie 1997.

Strategia are drept scop crearea temeiul pentru o dezvoltare integrată, echilibrată și durabilă în Republica Moldova a turismul intern și extern.

Din motiv că "Strategia de dezvoltare durabilă a turismului în Republica Moldova în anii 2003-2015", nu a adus rezultatele scontate, aceasta a fost anulată de către Guvernul Republicii Moldova prin Hotărârea Nr. 796 din 25 octombrie 2012, și, prin urmare, în momentul actual, nu există o strategie (un concept) a statului în domeniul dezvoltării turismului.

Agenția Turismului a Republicii Moldov a dezvoltat o strategie de dezvoltare  "Turism 2020", care prevede o creștere anuală a numărului de turiști cu 3%. Potrivit directorului general al agenției, domnul Platon, obiectivul strategiei este dezvoltarea turismului intern. În cadrul primei faze (2014-2016) sunt preconizate 20 de priorități specifice. Strategie "Turism 2020" a fost aprobată de Guvernul Republicii Moldova.

Astfel, industria turismului poate fi numită una dintre cele mai dinamice și promițătoare la momentul actual. Rata sa de creștere a depășit ritmul de dezvoltare a celor mai multe sectoare ale economiei mondiale. În ceea ce privește turismul curativ-recuperațional (medical), ar trebui citate cuvintele Secretarului General al Organizației Mondiale a Turismului (UNWTO), Taleb Rifai: "Turismul medical și de întremare devine un domeniu foarte important … Din diferite țări vin semnale foarte clare că ei sunt interesați de turismul medical și de întremare. Ei au profit din acest tip de turism, respectiv, încep a elabora astfel de statistici”.

La baza turismului medical stă grija pentru om și sănătatea acestuia. Prin urmare, acest tip de turism poate fi numit unul dintre cele mai importante și promițătoare.

În 2012, ponderea turismului curativ-recuperațional a constituit 1,8 % din PIB-ul mondial. Potrivit unui raport prezentat la Congresul Global de Turism Wellness (GWTC), pentru acest sector al turismului așteaptă o creștere medie de 9,9 % pe an în următorii cinci ani, ceea ce este aproape de două ori mai mult decât industria turismului în întregime, și va atinge suma de 678,5 miliarde de dolari în 2017, reprezentând 16 % din veniturile totale ale turismului. În prezent, centre mondiale curativ-recuperaționale (medicale) ale turismului sunt în țările regiunii Asia – Oceanul Pacific (58 de țări și teritorii). Potrivit datelor prezentate la Summit-ul Global Spa & Wellness (GSWS), 50% piața turismului curativ-recuperațional va trece, până în 2017, în țările din Orientul Mijlociu, Asia și America Latină.

În cadrul analizei dezvoltării turismului curativ-recuperațional autorul propune de luat în considerație: proporția cererii și ofertei, specializarea, calitatea și prețul serviciilor oferite, clientela țintă, rating-ul a țării în sectorul respectiv al turismului, precum și atitudinea locuitorilor față de serviciile medicale de calitate.

Sursa: elaborat de autor

În acord cu datele statistice din anul 2012 structurile de întremare din Republica Moldova au fost vizitate doar de 30 589 turiști (cetățeni Republicii Moldova) și doar 567 turiști străini. Din ianuarie pînă în septembrie 2013, cifra respectivă a ajuns la 22 934 turiști autohtoni și 672 turiști străini.

Necătînd la faptul că numărul turiștilor străini s-a mărit în comparație cu anul 2012, cifrele 30 589/22 934 – 567/672 demonstrează că cererea față de turismul medical în Republica Moldova se află la un nivel destul de jos, și se explică în primul rînd prin cultura slab dezvoltată cu privire la un mod de viață sănătos și informație foarte puțină cu privire la așa tip de odihnă.

În opinia autorului, turismul curativ-recuperațional este un sector al economiei mondiale promițător și în curs de dezvoltare rapidă, care există datorită eterogenității cererii și a ofertei de servicii medicale. Tendințele pieței de deservire indică o creștere a rotațiilor anuale a companiilor asociate cu acest domeniu în legătură cu creșterea preconizată a numărului de clienți. Diversitatea sistemelor de sănătate, factorii lor pozitivi și negativi, prețurile, solicitările clienților și particularitățile clienților vor permite organizațiilor și întreprinderilor, orientate spre arena businessului internațional, să lucreze cu succes în domeniul serviciilor respective.

În etapa actuală, structura pieței, analizată de către autor, suferă schimbări semnificative. Stațiunile balneare tradiționale devin centre de sănătate multifuncționale, concepute pentru o gamă largă de consumatori. Afacerea balneo-sanatorială reprezintă legătura dintre sănătate și turism : aici sunt implicați experți în domeniul stațiunilor balneare și specialiști în domeniul turismului, activitățile cărora sunt reglementate de standardele elaborate în domeniul sănătății și industria turismului.

În formularea și dezvoltarea teoriei și practicii economiei de piață și activităților turismului curativ-recuperațional o mare contribuție au avut-o astfel de savanți ca: A. V. Babkin, V. S. Bogoliudov, M. A. Bokov, Iu. F. Volkov, A. P. Durovich, I. V. Zorin, M. A. Zhukova, T. P. Kaverin, V. A. Kvartalinov, V. S. Novikov, G. A. Papiryan etc. Lucrările lor sunt dedicate studiului problemelor socio-economice ale sferei neproducătoare – trismul și businessul recreaționist, analizei principiilor de bază ale funcționării lor, identificării interdependenței turismului cu alte sectoare ale economiei, etc.

Studiind afacerile curativ-recuperaționale, serviciile lor complexe, mulți autori au remarcat lipsa certitudinii și complexitatea acestui fenomen. În acest sens , această activitate încă nu a fost studiat în complexitatea ei, ci pe părți componente: istoria apariției complexului curativ-recuperațional, problema organizării și managementului, interdependența cu alte industrii, etc. În prezent, pentru modernizarea principiilor de dezvoltare a afacerii curativ-recuperaționale, pentru adoptarea măsurilor de formulare a unor mecanisme de piață în acest domeniu, este nevoie de o cercetare analitică și profundă. Contribuții semnificative la acest capitol a fost efectuată de : O. V. Bobyreva, E. M. Vetitnev, E. L. Dracheva, N. V. Manshina și alții care au analizat complex curativ-recuperațional ca un sistem, un tot întreg, care este atât un sector al economiei, tip de activitate, o formă de utilizare a resurselor de agrement, știință și afacere. Nu se reflectă pe deplin cele mai multe dintre problemele asociate cu îmbunătățirea organizării și gestionării complexelor curativ-recuperaționale, nu sunt suficient elucidate întrebările cu privire la o posibilă îmbunătățire a calității serviciilor curativ-recuperaționale, competitivitatea lor, certificarea, standardizarea și alte probleme cauzate de particularitățile condițiilor de piață.

În rândul experților încă nu există un consens cu privire la aparatul conceptual de turism curativ-recuperațional. Dacă este să folosim în scop de criteriu călătoria, putem distinge separat turism de întremare, medical și curativ.

În contextul turismului medical în practică de peste hotare sunt folosiți termenii: «Health Tourism», «Medical Tourism», «Wellness Tourism». Prima definiție – «Health Tourism» – este cea mai potrivită traducere definirea turismului curativ-recuperațional.

În rezultatul analizei terminologiei cuvântului "turism curativ-recuperațional", autorul propune următoarea definiție: turismul curativ-recuperațional este un tip de turism care favorizează îmbunătățirea stării de sănătate a populației, satisfacerea nevoilor sale de îngrijire medicală cu tehnologiile de ultimă generație, stabilirea noilor direcții pentru medicina preventivă, orientat spre dezvoltarea resurselor de agrement ale țărilor și regiunilor gazdă.

Medicina moderna a încetat să mai fie empirică, deoarece noile cercetări intervin cu anumite ajustări la conceptele și termeni medicinali. Definițiile propuse diferite școli și asociații profesionale pot fi radical diferite de versiunea autorului. În luna mai 2011, la Istanbul (Turcia), în cadrul Summit-ul Global Spa (World Summit SPA), a fost stabilită sarcina de a "realiza o coeziune în terminologia turismului curativ-recuperațional" în viitorul cel mai apropiat.

În acest context, autorul a analizat istoria apariției și dezvoltării următorilor termeni de o relevanță deosebită pentru turismul curative-recuperațional: Wellness, SPA, stațiune balneară, balneologie.

Ca urmare a intensificării concurenței între companiile din industria turismului, obiectul concurenței devine nu numai prestarea noilor servicii turistice, calitatea lor, varietatea și politica prețurilor, dar și prezența personalului calificat.

În acest sens, sporește semnificativ importanța constituirii unei culturi corporative în întreprinderile industriei turismului, ce reprezintă în sine un sistem complex cu mai multe niveluri de relații între organizație și consumatori.

Pentru consolidarea pe piață a întreprinderilor autohtone ale industriei turismului și dezvoltarea în întregime a sectorului respectiv, care ar putea concura cu companiile multinaționale occidentale este nevoie de a construi un sistem eficient de management și organizare.

O reprezentare schematică a acestei sisteme a fost propusă de autor:

Sursa: elaborat de autor

În Republica Moldova, în acord cu prevederile Legii "Cu privire Turism", turismul este recunoscut ca sector prioritar pentru dezvoltarea economică. Turismul, fiind sectorul cel mai important al economiei, trebuie să aibă un organ separat de reglementare sub formă de Minister. Turismul se dezvoltă numai în condițiile dezvoltării infrastructurii în întregime – drumurile, transportul, sistemele de catering, comunicațiile, etc. Acesta este indicatorul stării generale a economiei. Autorul sugerează punerea sectorului turistic sub conducerea Ministerului Economiei al Republicii Moldova.

Potrivit autorului, pentru ca turismul să devină un sector cu drepturi depline al economiei, este nevoie de un cadru legislativ bine stabilit și un organism de stat bine funcționabil.

Pe afară de aceasta, la momentul actual dezvoltarea turismului intern și extern este limitată de o serie de factori negativi, care includ: instabilitate economică și politică din țară, insuficiența elaborării cadrului legislativ-juridic, lipsa unei reprezentări complexe a țării și a regiunilor sale în parte, în calitate de destinație turistică; infrastructura turismului slab dezvoltată, și în deosebi a insuficiența hoteluri de clasă economică, activitatea nesatisfăcătoare a întreprinderilor de transport; gama destul de limitată de servicii turistice oferite, informații negative în sursele mass-media, internet și mobile, cu privire la situația criminală din țară, publicitatea limitată a destinațiilor turistice din Moldova peste hotarele țării.

Aceste problem nu pot fi soluționata fără suportul Guvernului Republicii Moldova și organele de conducere respective.

În cadrul realizării Strategiei de dezvoltare a turismului „Turism 2020”, autorul propune de a înzestra noul organ executiv cu următoarele atribuții:

Monitorizarea și coordonarea activităților autorităților regionale și municipale în scopul creării condițiilor favorabile pentru dezvoltarea industriei turismului;

controlul asupra utilizării terenurilor și pădurilor, administrarea, în viitor, al fondului funciar al clusterelor turistice;

conservarea, restaurarea și promovarea potențialului turistic și cultural al Republicii Moldova prin introducerea reglementărilor și standardelor ecologice europene;

Elaborarea reglementărilor privind punerea în aplicare a proiectelor în domeniul turismului; dezvoltarea unui sistem de reglementare tehnică de construire a instituțiilor balneo-sanatoriale, punctelor de primire a turiștilor, punctelor de alimentație publică, obiectelor cultural-educative și de agrement; autorizarea și asigurarea standardelor de calitate, gestionarea de procesului de stabilire a prețurilor în domeniul turismului și a serviciilor curative-recuperaționale, etc.;

promovarea produsului turistic moldovenesc pe piața internațională a serviciilor turistice.

Un pas important pentru soluționarea problemelor sectorului turistic în noile condiții de piață o va constitui tranziția companiilor implicate în activitățile turistice la un sistem eficient de management.

Optimizarea managementului întreprinderilor din industria turismului și, concomitent, suportul din partea statului, va permite ieșirea la un nou nivel de dezvoltare, le va atribui un caracter competitiv pe piața turismului la nivel mondial.

În orice știință principiile sunt prevederile de bază, ideile care exprimă esența obiectului de studiu. Principiile de management în turism, bazate pe principiile clasice de management – sunt reguli de bază, reglementări și standarde de conduită pentru conducători, respectarea cărora duce la gestionarea corectă și eficientă a organizației (companiei, firmei, etc.).

Există mai multe abordări de clasificare a principiilor de management, și anume au fost studiate opiniile savanților precum Henri Fayol, Frederick Winslow, Taylor, Harrington Emerson, Henry Ford.

La momentul actual principiile de management sunt împărțite în principii de bază și individuale.

La principiile de bază se referă: aplicabilitatea; sistematizarea; multifuncționalitatea; integrarea; orientarea spre valori.

La principiile individuale atribuim: combinarea eficientă a centralizării și decentralizării gestionării; conducere unipersonală; bază științifică; îmbinarea drepturilor, obligațiilor și responsabilităților; autonomia; ierarhizarea; motivarea; democratizarea conducerii; legitimitatea sistemului de management; integritatea organică a obiectului și subiectului de management; stabilitatea și mobilitatea sistemului de management.

Potrivit autorului, procesul de management ar trebui să fie orientat spre obiective concrete, spre abordarea problemelor specifice ale organizației. Însă, la baza oricărui proces de management ar trebui să stea principiul de coerență, care poate avea un caracter ciclic (repetarea unor acțiuni administrative similare la intervale regulate). Dat fiind faptul că procesele de administrare în orice organizație se desfășoară în mod continuu, prin urmare, este nevoie de continuitate în gestionare și control asupra personalului și coordonarea activităților acestuia. În felul acesta rezultă necesitatea de a relaționa (a combina) reglementarea centralizată și auto-reglementarea unități individuale ale organizației. Auto-reglementarea este imposibilă fără utilizarea principiului de abordarea individuală și psihologică a trăsăturilor lucrătorilor în relațiile interpersonale și comportamentul colectiv în grup.

Pentru un proces de gestionare fructuos, este necesar să se respecte principiul egalității drepturilor și responsabilităților fiecărui membru al echipei. Însă este inadmisibil de a ignora faptul că drepturile în exces, conform practicii, duce la arbitraj, iar insuficiența lor – la lipsa de inițiativă a lucrătorilor și la reducere productivității lor. În această situație, doar interesul personal spre succes, competitivitatea cadrelor la funcțiile de conducere, duce la anumite rezultate, însă toate acestea ar trebui sprijinite cu ajutorul motivărilor corespunzătoare (stimulente financiare, avansarea în carieră, perfecționarea profesională, autorealizarea). Managementul actual nu va da rezultatele scontate fără respectarea unui astfel de principiu ca implicarea numărului maximal de executori în procesul de pregătire a soluțiilor. Aceste decizii vor fi implementate cu interes și activitate îndoită, deoarece au fost depusă idei și muncă proprie.

Studiul arată că managementul modern este axat pe factorul uman, pe creșterea puterii decizionale a personalului. Printre principiile cele mai importante care ar trebui luate în considerație de către manageri sunt: loialitatea față de lucrătorii organizației, responsabilitatea managerilor de la toate nivelurile, pentru implementarea scopurilor și obiectivelor stabilite, crearea unei atmosfere plăcută și deschise spre comunicare, crearea condițiilor pentru angajații creative și originali în scopul realizării talentelor și ideilor lor.

Aplicarea practică a noilor principii de management este un proces complex și de lungă durată și necesită o revizuire semnificativă a elementelor de bază a acestei sfere de afaceri, schimbare atitudinii conducerii și lucrătorilor organizațiilor față de un sistem modern de management, recalificare profesională.

Astfel, managementul în general, și în special în sectorul turismului – este abilitatea de a anticipa (a studia perspectivele și a determina un program de acțiune); a organiza (capacitatea de a organiza procesul de muncă); a ordona (a conduce și a coordona personalul întreprinderii); coordona (a combina activitățile și eforturile depuse); a controla (a monitoriza punerea în aplicare a scopurilor și obiectivelor).

Managementul a industriei turismului are specificul său. Organigrama de managementului întreprinderii turistice depinde de: tipul de activitate, dimensiunea sa, tipurile de proprietate, tehnologia de producție, formarea, vânzarea și consumul de produsului turistic. Structura organizatorică a întreprinderii se poate schimba de mai multe ori în funcție de schimbările din mediul extern și intern, însă aceasta trebuie să corespundă întotdeauna scopurilor și obiectivelor.

În industria turismului nu există un model perfect de guvernare. Alegerea unui model pentru fiecare firmă în parte, este determinată următorii factori: dimensiunea firmei, specificul produselor oferite, mediul de activitate.

Din cauza faptului că condițiile de habitat ale companiilor de turism se schimbă cu regularitate constantă, acestea sunt în mod constant în procesul de căutare a unui model de management adecvat, care va fi eficient dacă va fi mai flexibil și mai simplu.

În Capitolul 2 „Analiza funcționării pieții turismului curativ-recuperațional în Republica Moldova”, este efectuată analiza resurselor turistice și de agrement ale Republicii Moldova, este caracterizat și evaluat potențialul țării noastre în domeniul turismului curativ-recuperațional.

În Republica Moldova, în conformitate cu legile "Privind turismul" și "Cu privire la organizarea și punerea în aplicare a activităților turistice", turismul este recunoscut ca sector prioritar pentru dezvoltarea economică.

Turismul curativ-recuperațional este un tip de turism practicat de către persoanele care călătoresc prin stațiunile balneoclimaterice în scopul restabilirii sănătății sau pentru a preveni îmbolnăvirea.

Structura organizatorică, direcția sa de dezvoltare, caracteristicile calitative și cantitative ale turismului modern în Republica Moldova sunt destul de contradictorii în procesul său de dezvoltare.

Pe de o parte, starea de turism actual, poate fi considerată critică, fiind asociat cu o reducere a indicatorilor cantitativi ai turismului intern, lipsa suportului material în industria turismului, discrepanță pe piața cerere-ofertă. Pe de altă parte, trebuie remarcată creșterea numărului de organizații în industria turismului, construirea obiectelor turistice, care să respecte standardele internaționale, creșterea pieței turismului extern.

În lucrare autor analizat rating-ul Republicii Moldova la indicatorii turistici și a economiei mondiale, în anii 2011-2012, 2012-2013.

Guvernul Republicii Moldova explica rating-ul slab prin indicatorii economici scăzuți ai țării, locul și rolul a republicii în structura geopolitică a lumii moderne. Potrivit experților, lipsa avantajelor competitive față de alte țări și criza politică sunt principalele motive pentru rating-ul scăzut.

Se cuvine de evidențiat principalele probleme care stagnează dezvoltarea turismului în Republica Moldova și influențează toate ratingurile de mai sus:

1. Viabilitatea dezvoltării industriei turismului. Turismul durabil trebuie să fie capabil să satisfacă necesitățile vizitatorilor la momentul actual, și să mențină această capacitate în viitor, în același timp luînd în considerare capacitățile țărilor și regiunilor gazdă, fără a afecta biodiversitatea și mijloacele de subzistență.

2. Infrastructura slab dezvoltată:

• competitivitatea scăzută a hotelurilor din clasa de mijloc și facilitățile de cazare colectivă (cantitate insuficientă în perspectivă, pentru dezvoltarea zonelor turistice de afaceri, lipsa hotelurilor pentru clasa de mijloc cu servicii de calitate);

• deteriorare fizică semnificativă a industriei turistice;

• rețeaua subdezvoltată a drumurilor și serviciilor pe marginea drumului;

• lipsa aproape completă a infrastructurii transportului fluvial – uzarea vehiculelor și cheiurilor, lipsa stațiunilor de alimentare.

Pentru soluționarea acestor probleme este nevoie de:

• crearea condițiilor pentru atragerea investițiilor în industria turismului și ospitalieră;

• pregătirea și efectuarea tender-elor pentru restaurare infrastructurii turistice;

• planificare rațională a obiectelor infrastructurii turistice;

• reconstrucția rețelelor de drumuri și restaurarea infrastructurii și mijloacele tehnice ale căilor fluviale din țară.

3. Disocierea spectrului produselor turistice competitive:

• Republica Moldova dispune de o infrastructură de obiecte turistice care nu sunt legate într-un singur produs turistic.

• inconsecvența și lipsa de interacțiune între participanții pe piața turistică și industriile aderente.

Pentru soluționarea acestor probleme este nevoie de:

• integrarea potențialului turistic ale regiunilor individuale din țară;

• integrarea de obiectelor balneoclimaterice pe piața turistică;

• formare clusterului turistic pe termen lung.

4. Imaginea neformat a Republicii Moldova ca o țară prielnică pentru turism, ca o destinație turistică:

• Lipsa unui program de marketing pentru crearea și promovarea imaginii țării pe piața turistică internațională.

Pentru soluționarea acestei probleme este nevoie de:

• organizarea expozițiilor naționale și internaționale; utilizarea de tehnologii moderne, de publicitate și mass-media; organizarea deplasărilor în scop de cercetare și excursii publicitare;

• promovarea produsului turistic intern pe piețele interne și internaționale prin mijloace informativ-publicitare.

5. Neconcordanță personalului întreprinderilor și organizațiilor turistice la cerințele pieții turistice moderne:

• lipsa unui sistem de perfecționare a personalului de conducere și managerilor din industria turismului, lipsa unui sistem de instruire a personalului de deservire calificat pentru complexe hoteliere și restaurante.

Pentru soluționarea acestei probleme este nevoie de:

• Crearea, în funcție de cerințele pieței, a unui sistem de instruire pentru cadrele din industria turismului la diferite niveluri de calificare, începând cu îmbunătățirea procesului de predare în învățământul superior.

• îmbunătățirea sistemului de formare profesională în turismul curativ-sportiv și a instructori de fitness și turism sportiv.

Ne cătând la toate aspectele pozitive și negative enumerate mai sus ale industriei turismului intern, trebuie să constatăm că Republica Moldova dispune de resurse de agrement bogate pentru dezvoltarea turismului curativ-recuperațional.

Procesele de integrare la nivel mondial, concentrarea politicii externe a țării noastre spre cooperare și parteneriat cu țările din Comunitatea Europeană, ​​oferă Republicii Moldova promovare tot mai înaltă pe piața turistică internațională.

Având în vedere tendințele de dezvoltare a turismului mondial, putem remarca următoarele direcții de dezvoltare a turismului intern:

Reglementarea proceselor de intrare în țară și ieșire, și pe viitor, favorizarea intrărilor, în primul rînd datorită țărilor vecine.

Creșterea proporției turismului intern, prin crearea condițiilor necesare (politică flexibilă de prețuri, deschiderea hotelelor moderne mici, dotate cu facilități tehnice moderne, sport și complexe de recreere, situate în zonele de parc-pădure, puncte de alimentare pe marginea drumului (preferabil bucătărie tradiționala de casă, cu un nivel adecvat de deservire etc.), pentru a asigura mobilitatea turistică a tinerei generații, persoanelor în etate și persoanelor cu venituri medii.

Cercetare și valorificarea noilor resurse turistice și de agrement.

Renașterea turismului pentru tineret, dezvoltarea programelor și atragerea investițiilor pentru a îmbunătățirea fondului tehnic și locativ al taberelor pentru copii, crearea condițiilor pentru pregătirea personalului calificat în acest tip de turism.

Crearea condițiilor pentru renașterea turismului de week-end.

O atenție deosebită trebuie acordată turismului cultural, și anume excursionist (a-i spori caracterul informativ și divers, a propune crearea unui program de reconstrucție istorică a evenimentelor care vor atrage un număr semnificativ de generație tânără), agroturismului (turismului rural). Deschiderea punctelor de alimentare, folosind numai produse ecologice.

Renașterea turismului curativ-recuperațional prin îmbunătățirea infrastructurii turismului, prin stabilizarea situației economice și politice din țară, atragerea investițiilor pentru crearea și dezvoltarea izvoarelor de ape mineral-terapeutice. Apele minerale curative din Moldova pot și ar trebui să prezinte interes pentru crearea stațiunilor balneare la nivelul turismului mondial.

Compoziția chimică a apelor din Moldova este similară cu apele celor mai renumite stațiuni balneare din Europa: Karlovy Vary, Essentuki, Truskovets, Kuyalnik, Cheie Fierbinte, Poiana Kvasova etc.

Urmînd exemplul țărilor europene producătoare de vin, Republica Moldova trebuie să dezvolte turismul vinului, și anume, să integreze traseele turistice vinicole din Moldova în rețeaua europeană, în special în Drumul European al Vinului, ceea ce este prevăzut de Programul național în domeniul turismului „Drumul Vinului în Moldova”.

Aceste tendințe în dezvoltarea turismului internațional și autohton pot suferi schimbări dramatice din cauza multiplelor dezastre de ordin artificial din ultimii ani: actele de terorism și acțiunile militare din țările atractive pentru turiști. În contrast, conform UNWTO, în următorii douăzeci de ani, „turismul va rămâne sectorul care înregistrează cea mai rapidă creștere în cadrul economiei globale”.

Resurse naturale unice (trăsăturile geologice și geomorfologice ale teritoriului, monumente ale naturi, rezervații naturale) și identitatea cultură a populației țării noastre nu au fost pe deplin valorificate în scopul dezvoltării turismului intern. Patrimoniul istoric și cultural, potențialul turistic al resurse de agrement, permit integrarea Republicii Moldova pe piața turistică internațională și atingerea unui oarecare succes în dezvoltarea unor anumite tipuri de turism. Toate aceste procese vor asigura creșterea ocupării forței de muncă și, în consecință, dezvoltarea industriilor aferente turismului, creșterea fluxului de investiții străine în economia națională.

Pînă în anii 1990, în Moldova au fost găsite și cercetate 22 de zăcăminte cu apă minerală, cu mai mult de 200 de izvoare. Din anul 1992 explorarea zăcămintelor a fost, practic, încetată din cauza lipsei de investiții în domeniul respectiv de cercetare. Cele mai valoroase ape minerale sunt cele care conțin următorii componenți curativi: hidrogen sulfurat, sulfuri, iod, brom, bor și radon. Datorită componenței sale terapeutice, apele minerale din Moldova sunt comparate cu așa izvoare renumite de ape minerale precum Borjomi din Georgia, Essentuki-17 din regiunea Caucazului de Nord al Federației Ruse, anumite ape minerale renumite din Republica Cehă, Bucovina din România etc. În Republica Moldova sunt aproape toate tipurile de ape minerale existente în Europa de Vest și țărilor CSI.

Una dintre cele mai promițătoare direcții de dezvoltare a turismului curativ-recuperațional din Republica Moldova este dezvoltarea izvoarelor mineral-terapeutice, care prezintă un interes special în procesul de creare a instituțiilor curativ-recuperaționale de nivel internațional, și, prin urmare, dezvoltarea turismului. Lipsa de interes față de apele curativ-minerale poate fi explicat prin faptul că proiectarea lor modernă și exploatarea directă necesită investiții considerabile, care vor aduce profituri doar după cîțiva ani.

Trebuie remarcat faptul că apele minerale din toată Europa pot fi găsite într-un singur loc – în Republica Moldova. Acesta este un avantaj incontestabil, deoarece tratarea anumitor boli impune utilizarea anumitor ape minerale, iar transportarea ei la distanțe mari creează anumite probleme (scade calitatea apei, cheltuieli suplimentare, dificultăți tehnice, etc.). Soluția pentru toate aceste probleme este crearea unei rețele de stațiuni balneare și sanatorii (cluster).

În lucrare sunt prezentate caracteristicile apelor curativ-minerale ale Republicii Moldova.

Luând în considerare diversitatea resurselor balneologie din Republica Moldova, trebuie evidențiată posibilitatea reală de a utiliza apele minerale în diferite metode de tratament în instituțiile curativ-recuperațional. Însă dat fiind faptul că fiecare sursă de apă minerală are structura și proprietățile sale specifice, pot fi definite principalele direcții în utilizarea apelor minerale medicinale în tratarea bolilor și reabilitare, și anume:

• Integrarea componentelor tratamentului balneo-sanatorial și a turismului curativ-recuperațional, și anume combinarea celor mai noi tehnologii de tratament, reabilitare și recreere.

• Dezvoltarea și implementarea cu succes a programelor curative complexe și metodelor modernizate de terapie și profilactică balneară și cu nămol.

• Dezvoltarea de programelor de balneoterapie și balneoprofilactică de scurtă durată, bazate pe cercetările științifice, pentru reabilitarea â pacienților diagnosticați cu afecțiuni patologice.

• Utilizarea metodelor de tratament balnear în instituțiile medicale de sănătate publică și instituțiile curativ-recuperaționale.

• Elaborarea unui set optim de instrumente de diagnosticare necesare le alegerea conceptelor de tratament, pentru evaluarea rezervelor funcționale ale organismului, pentru analiza schimbărilor în procesul tratării.

• Sporirea factorului medical în instituțiile cu profil curativ-recreativ.

În acest context, autorul a acordat o atenție deosebită la strugurilor de poamă, sursa de longevitate și sănătate, principala bogăție a țării, și anume terapia cu vin.

În orice colț al lumii, oamenii au tendința tot mai mare de a utiliza metode naturale de vindecare, caracteristice unei anumite regiuni climaterico-geografice, ceea ce sporește caracterul atractiv al resurselor de agrement, precum și a turismului și serviciilor SPA.

În Republica Moldova, prin legislație este definit conceptul de instituție balneo-sanatorială, iar conceptele de SPA- și Wellness-turism sunt utilizate pentru a determina serviciile hoteliere suplimentare sau servicii personale (SPA-centre, SPA-birouri). SPA-turismul are propriile sale caracteristici specifice – clientul este cointeresat de calitate în toate aspectele: servicii, programul excursionist bogat, și, desigur, îngrijire medicală la cel mai înalt nivel.

Pentru dezvoltarea stațiunilor balneare din țară este nevoie de crearea conceptului de SPA, care trebuie să se axeze pe anumite principii, și anume: principiul individualizării, confortului, eficienței, securității, diversității.

Obiectivul principal în dezvoltarea turismului curativ-recuperațional intern, este crearea complexelor curativ-recuperaționale și turistice, cu următoarele componente principale: personal medical cu calificare înaltă, echipamente medicale modernizate, oferirea serviciilor medicale eficiente și de calitate înaltă, orientarea la principiul sistemului de management al calității – accent pe client. Și una dintre modalitățile de a atinge acest obiectiv este dezvoltarea industriei de Wellness și SPA.

Stațiunile balneoclimaterice din Republica Moldova: "Nufărul Alb" (Cahul), "Codru" (Ungheni, Hîrjauca), "Bucuria-Sind" (Vadul lui Vodă), "Nistru" (Camenca) și alte baze de odihnă: "Victoria" (Soroca), "Albinuța" (Ungheni), "Dumbrava Albă" (Bălți), "Codru" (Ungheni, Bahmut), "Albasadorf" (Taraclia, Albota) etc., ar deveni obiecte turistice de nivel european cu condiția creării unei infrastructuri corespunzătoare. În lucrare este prezentată descrierea lor prescurtată, evaluarea activității și serviciilor oferite.

La momentul actual piața turismului curativ-recuperațional din Republica Moldova se află la etapa inițială de formare. Instituțiile sanatoriale au fost construite cu cîteva decenii în urmă, și au nevoie de reconstrucție și investiții semnificative de capital, însă, multe din ele deja sunt îmbunătățesc calitatea interiorului. De asemenea, trebuie de remarcat calificarea destul de înaltă a medicilor balneologi, varietatea și direcțiile de orientare medicală a metodelor principale de tratament și profilactică, baza sanatoriilor curativ-diagnosticală permite efectuarea analizelor clinice și tratamentului în conformitate cu standardele moderne. Datorită faptului că în ultimele decenii, clienții instituțiilor balneo-sanatoriale sunt persoane de diferite vârste, sanatoriile au devenit centre de sănătate multifuncționale.

O mare parte din populația țării noastre are nevoie acută de tratament și reabilitare, însă nivelul scăzut de solvabilitate al populației este factorul care limitează dezvoltarea turismului curativ-recuperațional pe piața internă. Inconsecvența infrastructurii balneare la nivelul standardelor mondiale, nivel insuficient de calificare a personalului,axarea în primul rînd pe clienții care au nevoie de tratament și nu de recuperare, împiedică stațiunile să se orienteze asupra tinerei generații și cetățenilor străini în calitate de categorie cu bonitate financiară.

Orientarea politicii organizațiilor, managementul și dezvoltarea turismului curativ-recuperațional in Republica Moldova spre rețeaua de centre de sănătate deja existente, cu condiția cooperării directe cu agențiile de turism, va avea un impact pozitiv asupra îmbunătățirii competitivității serviciilor curativ-recuperaționale și turistice pe piața internă, ​​asupra creării noilor produse și promovării pe piața internațională.

Trebuie de subliniat că proprietățile terapeutice și compoziția apelor minerale ale republicii au fost destul de bine studiate, au fost elaborate metode de aplicarea lor în sanatorii balneologice, ceea ce permite, datorită resurselor de agrement și turistice favorabile, crearea programelor de combinare a metodelor curative, recuperaționale (de o zi, mai multe zile), spa și wellness. Acești factori vor afecta formarea unei politici orientate social în domeniul turismului curativ-recuperațional, pentru a ridica nivelul de trai al populației, dezvoltarea turismului ca un întreg, pentru a îmbunătăți sănătatea populației.

Autorul consideră că agențiile de turism și instituțiile sanatoriale trebuie să monitorizeze îndeaproape inovațiile de pe piața turistică și să încerce să se concentreze asupra cererii de nivel mondial.

În Capitolul 3, „Modernizarea metodelor de gestionare și organizarea turismului curativ-recuperațional în Republica Moldova”, sunt identificate modalități de îmbunătățire a organizării și gestionării excursiilor și programelor curativ-recuperaționale medicale din Republica Moldova și sunt date recomandări cu privire la formarea mecanismului de reglementare și dezvoltare a pieței serviciilor curativ-recuperaționale din țară.

Ritm contemporan al vieții umane, produse alimentare modificate genetic, mediul poluat – toți acești factori au un impact direct asupra tendinței omului să ducă un stil de viață cît mai sănătos. Sănătate, în ierarhia valorilor umane, devine o prioritate. Îngrijorarea sănătății a început să se exprime nu numai prin vindecarea corpului de boli, însă, de asemenea, dorința de a le preveni, evita.

În prezent, în țările CSI, și în țara noastră, lecuirea fizioterapeutică, balneologia si medicina de reabilitare interacționează cu experiența științifică și practică și tradițiile în tratamentul balneo-sanatorial. De asemenea, sunt în curs de dezvoltare noi domenii de medicină preventivă și recuperațională. În Republica Moldova, precum și în întreaga lume, este în creștere popularitatea centrelor SPA, și anume a terapiilor SPA, programelor intensive de wellness pe termen scurt și “excursiile de frumusețe”.

SPA este o direcție prestigioasă și promițătoare în industria de sănătate modernă. SPA-turismul este recunoscut ca un fenomen economic al secolului XXI. În conformitate cu datele Monitorului European Travel, turismul recuperațional ocupă 15 % din piața turistică internațională. SPA-turismul este sectorul industriei turismului care înregistrează cea mai rapidă creștere.

SPA-turismul este mai puțin dependent de fluctuațiile sezoniere și de criză decât alte sectoare ale industriei turismului. Din cauza concurenței acerbe al sectorului respectiv, centrele SPA creează în mod activ noi produse și le îmbunătățesc pe cele existente, se orientează spre grupuri noi de consumatori, utilizînd tehnici de marketing moderne. Consumatorii SPA-industriei în practica mondială sunt considerați turiști.

Potrivit autorului, există necesitatea de a crea instituții balneo-sanatoriale competitive în Repulica Moldova. Cetățenii moldoveni nu sunt interesați de tratamentul și recuperarea în sanatoriile și dispensariile autohtone, din cauza lipsei de deservire cuvenită. Acest factor este motivul pentru care instituțiile balneo-sanatoriale, nefiind utilizate la maxim, nu primesc suficiente fonduri necesare pentru a oferi servicii de calitate. Unul din neajunsurile sanatoriilor noastre este orientarea programelor de sănătate, în special spre tratarea anumitor boli, și este limitat numărul de propuneri de corecție a figurii, programe de fitness, programe de alimentare sănătoasă, etc. Punerea în practica tratamentului balnear a tehnologiilor estetice va crea o abordare holistică a procesului de vindecare și va asigura instituțiilor curative recuperaționale un nivel corespunzător standardelor europene SPA. Implementarea tehnologiilor SPA va asigura creșterea cererii față de instituțiile curative-recuperaționale, existența lor activă și în afara sezonului.

Diversitatea și combinația unică a resurselor de agreement în RM poate servi ca bază pentru crearea programelor și metodelor spa unice și individuale.

Condiții climatice favorabile și resurse de agrement din Republica Moldova, permit utilizarea în cadrul stațiunilor balneare autÎnRepublicaMoldovaohtone a diferitor metode de tratament: helioterapia, talasoterapie, terencuroterapia, ampeloterapia, oenoterapia  (terapia cu vin), aeroterapie, peloidoterapia, balneoterapie, etc.

Una dintre cele mai promițătoare direcții în dezvoltare a turismului de sănătate și industriei Spa în Republica Moldova este terapie cu vin – oenoterapia.

Obiectivele principale pentru crearea și dezvoltarea industriei SPA în Republica Moldova sunt:

• integrarea regulilor, metodelor, principiilor Asociației Europene de Spa (ESPA), în cadrul de bazei de reglementare al Republicii Moldova și instituțiile curative;

• pregătirea reglementărilor de formare și gestionării instituțiilor SPA;

• elaborarea standardelor pentru producerea, depozitarea, modul de utilizare a medicamentelor (resurse naturale), utilizate în instituțiile SPA; elaborarea cerințelor față de echipamentul medical și SPA;

• dezvoltarea metodelor care combină SPA-procedurile și programe, indicații și contraindicații pentru utilizarea lor;

• crearea condițiilor pentru pregătirea specialiștilor pentru industria SPA (elaborarea programelor, invitarea specialiștilor din străinătate, oportunități de instruire în instituții străine SPA);

• elaborarea și implementarea standardelor de calitate, sistemelor de monitorizare serviciilor Spa.

Integrarea conceptului SPA în cadrul tratării balneo-sanatoriale în Republica Moldova, la momentul actual, se poate realiza în următoarele moduri:

• deschiderea saloanelor medicale și cosmetice Spa pe baza instituțiilor baleneo-sanatoriale și curativ-recuperaționle;

• organizarea zonelor SPA în cadrul instituțiilor curativ-recuperaționale;

• constituirea instituțiilor SPA (cosmetice, curative, cu direcții estetice), atît în calitate de întreprinderi individuale cît și ca parte a zonelor balneo-sanatoriale.

Putem evidenția principalele avantaje ale SPA-centrelor și Wellness-centrelor pe bază de sanatorii și stațiuni balneare:

• ridicarea nivelului de competitivitate a instituțiilor balneo-sanatoriale;

• utilizarea potențialului sanatorii mari la maxim, ceea ce este deosebit de important în sezonul neactiv, programe de SPA pentru week-end ajuta la atragerea clienților de diferite vârste.

• ridicarea nivelului de rentabilitate al instituțiilor sanatoriale, prin atragerea noilor clienți, vinderea serviciilor suplimentare (SPA-proceduri), produse cosmetice de origine naturală, echipamente sportive pentru piscine și centre de fitness.

Având în vedere faptul că necesitățile clienților în serviciile de înaltă calitate au crescut și se schimba viziunea față de stilul de viață sănătos, tot mai mulți cetățeni atribuie îngrijirii sănătății primul loc în prioritățile sale, cea mai importantă sarcină a instituțiilor curativ-recuperaționale este de a oferi servicii de înaltă calitate care să satisfacă nevoile tuturor clienților și să respecte standardele stabilite.

Calitatea serviciilor curativ-recuperaționale oferite depinde de capacitatea de producție a sanatoriilor, de baza tehnico-materială. Pentru a ridica nivelul de competitivitate a instituțiilor curativ-recuperaționale, în primul rând, sunt necesare schimbări calitative în abordarea conceptului client service, care pot fi puse în aplicare cu ajutorul principiilor de management balneo-sanatorial și marketingului și programelor de îmbunătățire a calității serviciilor.

Scopul sistemului de management este de a mări profiturile prin creșterea competitivității produsului sau serviciului propus, extinderea pieței și asigurarea funcționării stabile a întreprinderii, de unde rezultă că îmbunătățirea situației financiare a întreprinderii poate fi atins prin îmbunătățirea calității produselor.

Procesul de gestionare este un sistem care constă în structuri organizatorice, procesul în sine, scopurile și metodele de management.

Toate întreprinderile sferei turismului (agențiile de turism, hotelurile, organizațiile de catering) au o structură organizatorică individuală în cadrul căreia se desfășoară procesul de gestionare și livrare a serviciilor.

Structura organizatorică a managementului întreprinderii din industria turismului reprezintă interacțiunea directă a structurilor de guvernare a tuturor nivelurilor și serviciilor funcționale pentru a atinge obiectivele și scopurile strategice. Structura organizațională de gestionare afectează competitivitatea întreprinderilor turistice, și, respectiv, raportul cost-eficacitate, procesul de planificare strategică, abordare creativă și inovatoare în procesul de implementare a noilor produse. Structura organizațională are un impact direct asupra nivelului de calificare și profesionalism a personalului, asupra la satisfacția lor morală și carieristă.

Bazîndu-ne pe cercetarea structurilor organizatorice tipice de management în industria turismului putem evidenția de următoarele tipuri: liniare, funcționale, liniar-funcționale, regionale, inovatoare.

În lucrarea de față a fost realizată o analiză a structurilor respective, au fost prezentate principiile structurale și identificate punctele forte și punctele slabe.

Autor a propus o schemă de gestionare și organizare a structurilor instituțiilor curativ-recuperaționale din Republica Moldova, orientate spre îmbunătățirea eficienței structurilor de date:

Sursa: elaborat de autor

Această structură organizatorică va permite companiei să se adapteze rapid la schimbările interne și externe ale mediul înconjurător. Fiecare element al procesului de management constă din personalul departamentelor de profil ale stațiunii, care este subordonat, din punct de vedere funcțional – șefiilor de departamente și, din punct de vedere organizatoric – directorului instituției curativ-recuperaționale.

Un interes deosebit în managementul turismului îl reprezintă structura inovatoare de management.

Structura inovatoare de management în domeniul turismului vizează crearea unor noi întreprinderi și produse moderne și competitive.

Odată cu dezvoltarea tehnologiilor informaționale a apărut și turismul virtual (e-tourism), călătoriile virtuale (e-travel) și a sistemele de informare turistică. Agențiile de turism din Republica Moldova aspiră să adere la spațiul virtual de informații.

Autorul consideră primordială necesitatea creării unui site web privind turismul curativ-recuperațional în Moldova, unde va fi adunată toată informația cu privire la resurse de agrement ale republicii, izvoare mineral-terapeutice, sanatorii, hoteluri, servicii oferite de acestea. Site-ul web, creat de către autor, oferă posibilitatea oricărei persoane să acceseze toată informația necesară. Site-ul respectiv a fost creat, în primul rînd, în scop de publicitate și promovare a serviciilor turistice și curativ-recuperaționale pe piața internațională pentru atragerea investițiilor străine în domeniul turismului.

Procesul de dezvoltare al turismului curativ-recuperațional în Republica Moldova trebuie să se bazeze pe principiul complexității, și anume combinarea următorilor factori: cadrul normativ-juridic al activităților turistice și curativ-recuperaționale; sprijinul acordat din partea statului pentru industria turismului ca o sector și instituțiile de profil curativ-recuperațional; atragerea de capital autohton și străin în industria turismului și a sănătății publice; asigurarea cu personal profesionist de diferite niveluri; modernizarea infrastructurii și serviciilor oferite; crearea unui complex unic de instituții terapeutice.

Pentru constituirea eficientă a unui mecanismului de reglementare a pieței serviciilor terapeutice din Republica Moldova, autorul a efectuat cercetări și sondaje de opinii a potențialilor consumatori ai pieții respective.

Sursa: elaborat de autor

În baza prognozei analitice a rezultatelor cercetărilor efectuate în scopul identificării premizelor și factorilor stagnatori pentru dezvoltarea de lungă durată a turismului curativ-recuperațional în Republica Moldova, autorul a delimitat principalele direcții pentru a obține rezultate bune în acest domeniu:

• crearea unui cadru de reglementare a relațiilor juridice în domeniul activităților balneo-recreaționale din RM;

• crearea condițiilor favorabile în domeniul impozitării și asigurarea garanției pentru atragerea capitalului străin;

• atragerea investițiilor pentru a crea (reconstrui) obiecte turistice și curativ-recuperaționale în conformitate cu standardele europene și necesitățile populației, pentru dezvoltarea infrastructurii acestora și bazei tehnico-materiale; înzestrarea instituțiilor turismului curativ-recuperaționale cu personal medical calificat;

• elaborarea, păstrarea și utilizarea rațională a resurselor de agrement, implementarea maximă a resurselor naturale ale țării noastre în procesul curativ-recuperațional, crearea condițiilor pentru comercializarea acestora pe piețele interne și externe;

• întocmirea programelor curativ-recuperaționale și produselor terapeutice pentru diferite pături sociale, punînd accentul primar pe programe pentru clasa de mijloc; elaborarea programelor orientate spre prevenirea bolilor;

• crearea condițiilor (implementarea servicii SPA și wellness, programe de o zi, programe de week-end, etc.) pentru funcționarea activă pe tot parcursul anului a întreprinderilor grupului/clusterului curativ-recuperaționale din țară și asigurarea accesibilității și atractivității procesului de tratament și agrement pentru diverse pături sociale locală și cetățeni străini;

• creșterea competitivității industriei curativ-recuperaționale autohtone și a turismului intern pe piața internațională prin furnizarea serviciilor SPA medicale și servicii de wellness, folosind resursele naturale ale țării; orientarea asupra nivelului de deservire calificativ și confort maxim;

• dezvoltarea întreprinderilor de catering, adiacente complexelor turistice și curativ-recuperaționale, prin promovarea bucătăriei naționale;

• participarea la expoziții, conferințe, proiecte în domeniul turismului și a serviciilor terapeutice internaționale și naționale;

• dezvoltarea de programe speciale de creditare a întreprinderilor turistice și curativ-recuperaționale;

• consolida cooperării internaționale în domeniul dezvoltarea activităților curativ-recuperaționale;

• asigurarea ocupării forței de muncă la nivel local, prin implicarea populației în activitatea întreprinderilor direct legate de turismul curativ-recuperațional;

• utilizarea tehnologiilor publicitare și informatizare de ultima generație, desfășurarea campaniilor publicitare pentru a promova produsele turistice și curativ-recuperaționale din Republica Moldova pe piața internațională;

• pregătirea și crearea condițiilor pentru calificarea personalului medical și de deservire a instituțiilor curativ-recuperaționale; formarea cadrelor calificate pentru industria turismului, crearea condițiilor pentru stagierea lor în străinătate;

• elaborarea și implementarea unui set de măsuri pentru a proteja și a controla utilizarea mediului înconjurător, a resurselor naturale pe teritoriul grupului-clusterului curativ-recuperațional;

• dezvoltarea și aplicarea unui set de măsuri care să asigure turiștilor odihnă neprimejdioasă;

• formarea unei infrastructuri unificate între organizațiile curativ-recuperaționale, medicale și turistice, întreprinderile de transport, companiile de produse alimentare, care va extinde gama produselor turismului curativ-reuperațional.

Punerea în aplicare a direcțiilor evidențiate mai sus pentru dezvoltarea turismului curativ-recuperațional din Republica Moldova va permite:

• crearea condițiilor pentru întreprinderea unor serii de măsuri pentru îmbunătățirea stării de sănătate a populației, reducerea nivelului de îmbolnăvire;

• crearea condițiilor pentru înființarea unui grup curativ-recuperațional modern, competitiv, accesibil pentru păturile sociale din Republicii Moldova și cetățenilor străini;

• îmbunătățirea calității și diversificarea gamei de servicii balneo-sanatoriale și recuperaționale;

• asigurarea stabilității economice și profitabilitatea complexului curativ-recuperațional și turistic din țară;

• transformarea turismului curativ-recuperațional în sectorul al economiei, foarte important din punct de vedere socio-economic;

• îmbunătățirea calității resurselor de agrement și a situației ecologice pe teritoriul obiectelor baleno-sanatoriale;

• crearea condițiilor pentru promovarea, susținerea și dezvoltarea turismului de intrare, intern și a turismului curativ-recuperațional social.

Pentru dezvoltarea cu succes a domeniilor menționate este necesar să se realizeze o serie de activități:

Sursa: elaborat de autor

Condițiile interne și externe existente, potențialul țării noastre au o influență directă asupra alegerii direcție strategice de dezvoltare a turismului curativ-recuperațional.

În Republica Moldova, există destul un număr destul de mare pentru așa teritoriu a obiectelor care reprezintă interes pentru industria turismului și serviciile curativ-recuperaționale, însă ele nu sunt adunate într-un singur produs turistic. O modalitate de soluționare a acestei probleme, în opinia autorului, ar fi formarea pe termen lung a unui grup turistic curativ-recuperațional.

În contexte este de menționat principalele avantaje pentru participanți acestui grup creat:

Sursa: elaborat de autor

Mecanismul de grup este capabil să atragă potențiali parteneri interesați de soluționarea în comun a multiplelor probleme ale turismului curativ-recuperațional și, în general, pentru a ajuta la identificarea capacităților partenerilor, nivelul de participare și responsabilitate în procesul de rezolvare a problemelor.

În context, vor fi evidențiate principalele tendințe în activitățile de cluster/grup, după cum urmează:

Sursa: elaborat de autor

Integrarea acestor propuneri va permite obținerea rezultatelor semnificative în direcția de dezvoltare a turismului curativ-recuperațional și complexelor balneo-sanatoriale din RM și să ofere pieții turistice și curativ-recuperaționale produse de înaltă calitate și servicii de nivel internațional.

Autorul propune următorul model al grupului/clusterului organizațiilor curativ-recuperaționale, culturale și turistice, și anume crearea unui complex unic pentru dezvoltarea turismului curativ-recuperațional și instituțiilor balneo-sanatoriale din Republicii Moldova:

Sursa: elaborat de autor

Îmbunătățirea competitivității turismului curativ-recuperațional este scopul principal pentru crearea clusterului.

Cooperarea membrilor grupului/clusterului va constitui un fundament pentru crearea produselor noi, dezvoltarea domeniilor existente, îmbunătățirea calității serviciilor turistice furnizate de organizațiile balneo-sanatoriale în țara noastră și peste hotarele țării, introducerea tehnologiilor inovaționale, îmbunătățirea metodelor de organizare și gestionare a industriei turismului și serviciilor curativ-recuperaționale.

III. CONCLUZII GENERALE ȘI RECOMANDĂRI

Studierea principiilor de organizare și gestionare a turismuluicurativ-recuperațional din Republica Moldova, efectuată de către autor, oferă posibilitatea enumerării următoarele concluzii:

Importanța turismului în calitate de serviciu este determinată de versatilitate conceptului respectiv. Autorul a studiat un număr considerabil de definiții ale termenului "turism", și în baza analizei efectuate turismul a fost definit ca o ramură a economiei, axată pe dezvoltarea economică, socială și politică a obiectului activității turistice și satisfacerea necesităților de agrement ale subiectului acestei activități.

Turismului modern se caracterizează printr-o mare varietate de tipuri. O clasificare unică standard a tipurilor sale nu există. Pe baza materialului studiat, autorul a propus o clasificare schematică a tipurilor de turism.

Fiind un sector important al economiei, turismul, în opinia autorului, ar trebui să dispună de un organ de reglementare aparte sub formă de minister. Autorul sugerează punerea activității turistice sub egida Ministerul Economiei al Republicii Moldova.

La baza turismului medical se află îngrijirea sănătății umane. Prin urmare, acest tip de turism poate fi numit unul dintre cele mai importante și promițătoare. Cererea față de odihna recuperativă în Republica Moldova se află la un nivel scăzut, și acest lucru se datorează în primul rând faptului că nu este format cultura unui stil de viață sănătos, precum și lipsa de informații despre acest tip de vacanță.

În ultimul deceniu, piața turismului curativ-recuperațional suferă schimbări semnificative. Instituțiile curativ-recuperaționale devin centre de întremare multifuncționale, concepute pentru consumatorii de toate vârstele.

În Republica Moldova există destul de multe sanatorii curativ-recuperaționale pentru așa teritoriu, care ar putea deveni un produs turistic de nivel european, cu condiția dezvoltării infrastructurii adecvate. Una din cele mai promițătoare direcții în dezvoltarea turismului medical în Republica Moldova este dezvoltarea de izvoarelor mineral-terapeutice, care reprezintă în sine un interes special în procesul de construire a instituțiilor curativ-recuperaționale de nivel internațional, și, prin urmare, dezvoltarea turismului.

Orientare politică de organizare, management și dezvoltare a turismului curativ-recuperațional în Republica Moldova spre rețeaua de sanatorii deja existente, cu condiția cooperării direct cu agențiile de turism, va avea un impact pozitiv asupra îmbunătățirii competitivității serviciilor terapeutice și turistice pe piața internă, ​​crearea de noi produse și promovarea pe piața internațională.

Tranziția companiilor implicate în activitățile turistice la un sistem de management eficient va fi un pas important în soluționarea problemelor industriei turistice în noile condiții de piață.

Managementul industriei turismului are specificul său. Organigrama managementului întreprinderii turistice depinde de: tipul de activitate, dimensiunea sa, dreptul de proprietate, tehnologia de producție, formarea, vânzarea și consumul de produse turistice. Structura organizatorică a întreprinderii se poate schimba de mai multe ori în funcție de schimbările din mediul extern și intern, însă aceasta trebuie să corespundă întotdeauna scopurilor și obiectivelor sale.

În industria turismului nu există un modelul ideal de gestionare. Alegerea unui model pentru fiecare întreprindere în parte, este determinată de următorii factori: dimensiunea firmei, specificul produselor oferite, mediul de activitate. Bazându-ne pe cercetarea structurilor tipice de organizare a managementului în industria turismului, vom evidenția următoarele tipuri: liniare, funcționale, liniar-funcționale, regionale, inovatoare. Aceste structuri au fost analizate în cadrul tezei, au fost identificate caracteristicile lor, au fost subliniate avantaje și dezavantaje.

Obiectivul principal de dezvoltare a turismului curativ-recuperațional intern, este crearea unor complexe curativ-terapeutice și turistice, ale căror componente principalele să fie: personal medical de calificare înaltă, echipamente medicale avansate, servicii curative eficiente și de calitate, aderarea la principiul sistemului de management al calității – accent asupra clientului. Una dintre modalitățile cele mai importante de a atingere a acestui obiectiv este dezvoltarea industriei de Wellness și SPA.

Standardizare sistemul de management este cel mai eficient mijloc de îmbunătățire a calității activităților sanatoriilor și stabilitatea lor financiară.

În ceea ce privește principiile reglementării de stat a sistemului de sănătate, precum și pe baza prognozei analitice a rezultatelor cercetărilor efectuate în scopul identificării premizelor și factorilor stagnatori pentru dezvoltarea de lungă durată a turismului curativ-recuperațional în Republica Moldova, autorul a delimitat principalele direcții pentru a obține rezultate bune în acest domeniu.

Punerea în aplicare a acestor direcții pentru dezvoltarea viitoare a turismului curativ-recuperațional în Republica Moldova va duce la creșterea competitivității turismului curativ-recuperațional.

Propuneri:

Autorul a identificat principalele probleme care stagnează dezvoltarea turismului în Republica Moldova și influențează ratingurile analizate în lucrare, de asemenea, au fost evidențiate principalele modalități de rezolvare a acestora.

Ca urmare a efectuării analizei aparatului conceptual de turism curativ-recuperațional, autorul propune următoarea definiție: turismul curativ-recuperațional este tipul de turism care promovează modul sănătos de viață al populației, satisfacerea necesităților sale de utilizare a serviciilor medicale de înaltă performanță și noile direcții pentru medicina preventivă și curativă, orientate spre dezvoltarea resurselor de agrement ale țărilor și regiunilor gazdă.

Structurile de guvernare inovaționale prezintă un interes deosebit în managementul turismului deoarece au ca scop crearea de noi întreprinderi și produse competitive și moderne.

În acest context, autorul consideră necesar crearea unui site web pentru turismul curativ-recuperațional în Republica Moldova, unde vor fi combinate toate informațiile cu privire la resursele de recreere ale republicii, izvoarele mineral-terapeutice, sanatoriile, hotelurile, serviciile oferite de acestea.

În baza cercetării standardelor ISO autorul propune următoarele direcții prioritare de măsuri anti-criză pentru instituțiile curativ-recuperaționale: creșterea profitabilității întreprinderii prin extinderea gamei și îmbunătățirea calității serviciilor oferite; analizarea pieții produselor organizațiilor curativ-recuperaționale, planificarea campaniilor publicitare de promovare a serviciilor oferite; o politică flexibilă de prețuri pentru diferite pături socială, politică de discount pentru clienții fideli; implementarea programe complexe de reabilitare, ceea ce va contribui la reducerea sine-costului foilor de odihnă, și respectiv, atragerea noilor clienți și păstrarea clienților fideli; modernizarea sistemelor de management al instituțiilor curativ-reuperaționale; gestionarea anti-criza a personalului.

Autor a propus o structura organizatorică și de gestiune a instituțiilor curativ-recuperațional de tip sanatorial din Republica Moldova, orientată spre ridicarea eficienței structurilor date. Această structură organizatorică va permite companiei să se adapteze rapid la schimbările interne și externe ale mediul înconjurător.

Fiecare element (departament) al procesului de gestionare constă din personalul calificat al departamentelor de profil ale stațiunii, care este subordonat din punct de vedere funcțional șefiilor de departamente iar din punct de vedere organizatoric organizare – directorului instituției curativ-recuperaționale.

În Republica Moldova, există destul un număr destul de mare pentru așa teritoriu a obiectelor care reprezintă interes pentru industria turismului și serviciile curativ-recuperaționale, însă ele nu sunt adunate într-un singur produs turistic. O modalitate de soluționare a acestei probleme, în opinia autorului, ar fi formarea pe termen lung a grupului/clusterului turistic curativ-sanatorial.

Mecanismul de grup va permite atragerea potențialilor parteneri interesați de soluționarea în comun a multiplelor probleme ale turismului curativ-recuperațional și, în general, a interveni pentru identificarea capacităților partenerilor, nivelul de participare și responsabilitate în procesul de rezolvare a problemelor.

Autorul propune următorul model al grupului/clusterului organizațiilor curativ-recuperaționale, culturale și turistice.

Cooperarea membrilor grupului/clusterului va constitui un fundament pentru crearea produselor noi, dezvoltarea domeniilor existente, îmbunătățirea calității serviciilor turistice furnizate de organizațiile balneo-sanatoriale în țara noastră și peste hotarele țării, introducerea tehnologiilor inovaționale, îmbunătățirea metodelor de organizare și gestionare a industriei turismului și serviciilor curativ-recuperaționale.

IV. LISTA LUCRĂRILOR ȘTIINȚIFICE PUBLICATE

DE AUTOR LA TEMA TEZEI:

Articole în reviste științifice recenzate:

Teze și materiale publicate ale comunicărilor științifice:

TOTAL coli de autor: 3,71

ADNOTARE

la teza de doctor în economie „Principii de organizare și gestionare a turismului curativ-recuperațional și perspectivele de dezvoltare în Republica Moldova”,

ROBU Elena, Chișinău, 2014.

Structura tezei: Teza este expusă pe 147 pagini cu text de bază și constă din introducere, trei capitole, împărțită în paragrafele, concluziile și recomandările corespunzătoare, bibliografie cu 216 surse, 46 figuri, 7 tabele și 21 anexe care conțin 8 tabele și 9 figuri.

Numărul de publicații la tema tezei: rezultatele obținute sunt publicate în 8 lucrări științifice.

Cuvinte-cheie: management în turismul curativ-recuperațional, structura organizațională, principiile managementului, tipuri de turism, turism balnear turism medical, turism de wellnes, turism de spa, piață turistică, potențial turistic, marketing în turismul curativ-recuperațional.

Domeniul de cercetare: managementul turismului curativ-recuperațional.

Scopul tezei de doctorat este de a dezvolta un mecanism de reglementare și dezvoltare a pieței serviciilor medicale și de sănătate, dezvoltarea metodelor de management și organizare turismului curativ-recuperațional în Republica Moldova pentru a crea un sistem modern și competitiv a stațiunilor balneare cu resurse climatice curative.

Scopul lucrării a determinat obiectivele principale ale tezei: studierea conceptelor teoretice privind conținutul noțiunii de turism curativ-recuperațional, precum și a particularităților acestei forme de turism prin prisma experienței țărilor străine; identificarea principalelor particularități ale produsului balnear; determinarea particularităților specifice în gestiunea turismului curativ-recuperațional; evaluarea potențialului real al turismului curativ-recuperațional al Republicii Moldova; studierea experiențelor internaționale și determinarea celor relevante pentru țara noastră; analiza cadrului legal național privind reglementarea activității de turism curativ-recuperațional; identificarea problemelor și definirea priorităților în vederea dezvoltării turismului curativ-recuperațional în Republica Moldova; elaborarea unor recomandări și direcții strategice pentru dezvoltarea și promovarea turismului curativ-recuperațional la nivel național în Republica Moldova.

Noutatea și originalitatea cercetării: se evidențiază necesitatea de a introduce în uzul științific a categoriei speciale „managementul turismului curativ-recuperațional”; se necesită acumularea și aplicarea nemijlocită a competențelor antreprenoriale pozitive, demers care devine important în dezvoltarea turismului din Republica Moldova; în baza rezultatelor analitice și de prognozare ce țin de determinarea premiselor și restricțiilor pentru dezvoltarea continuă a curativ-recuperațional în Republica Moldova; este definit termenul „turism”, din punctul de vedere al autorului, în baza studierii multidimensionalități domeniului dat și interacțiunea sa cu alte tipuri de activități; este propusă clasificarea schematică a tipurilor de turism; este formulat, din punctul de vedere al autorului, conceptul turismului curativ-recuperațional în baza stabilirii scopurilor acestui tip de voiaj, de asemenea sunt identificați factorii care contribuie la dezvoltarea sferei serviciilor curativ-recuperaționale în condiții moderne; sunt identificate și analizate diferite abordări ale organizării și dirijării activității instituțiilor din sfera serviciilor curativ-recuperaționale, arătate beneficiile și neajunsurile fiecărei abordări în parte, desemnate problemele și perspectivele de dezvoltare a metodelor de organizare și management a turismului curativ-recuperațional în Republica Moldova; sunt stabilite principalele direcții pentru formarea mecanismelor de reglementare și dezvoltare a pieții serviciilor curativ-recuperaționale în republică; sunt propus modelul clusterului organizațiilor curativ-recuperaționale, de instruire și turistice ca edificarea unui complex unic pentru dezvoltarea turismului curativ-recuperațional, sanatoriilor și stațiunilor balneo-climaterice în Republica Moldova; în baza definirii avantajelor și perspectivelor de dezvoltare ale structurilor organizatoare inovaționale în managementul turismului a fost creat un web-site pentru publicitatea și promovarea serviciilor turistice și curativ-recuperaționale pe piața internațională, în scopul atragerii investițiilor străine în sfera turismului din Republica Moldova.

Problema științifică soluționată constă în determinarea aspectelor teoretice și practice ale problemelor de organizare și gestionare a turismului curativ-recuperațional și perspectivele de dezvoltare în Republica Moldova.

Importanța teoretică și valoarea aplicativă a lucrării. Determinarea unor direcții strategice de dezvoltare a turismului curativ-recuperațional în țara noastră impune necesitatea studierii experienței internaționale privind politicile și instrumentele de susținere și dezvoltare a domeniului respectiv. Elaborările științifice din lucrare pot fi folosite în cercetările științifice ulterioare în domeniul managementului turismului curativ-recuperațional (balnear, medical). Interesul științific și practic al prezentei lucrări este axat pe studierea activităților turistice și a consumului turistic în general și în particular a turismului balnear/mеdical/curativ-recuperațional.

Implementarea rezultatelor științifice. Pozițiile teoretico-metodologice și practice elaborate în lucrare au fost raportate la conferințele științifico-practice internaționale și naționale și implementate în: Ministerul Economiei al Republicii Moldova, Ministerul Sănătății al Republicii Moldova, Stațiunea Balneară «Вucuria Sind», compania «Global Biomarket Group Moldova», compania turistică UPJET Travel Group.

ANNOTATION

” The Organization and Management Principles of the Medical and Health Tourism and its Development Prospects in Republic of Moldova”

Elena ROBU, PhD thesis in economics, Chisinau, 2014.

The structure of the thesis: dissertation is presented on 147 pages of main text consisting of introduction, three chapters, divided by relevant paragraphs, conclusions and recommendations, bibliography of 216 sources, 46 figures, 7 tables and 21 appendices containing 8 tables and 9 figures.

Keywords: management of medical and health tourism, principles of management, organizational structure, tourism market, tourism potential, types of tourism, balneological resorts, Spa, Wellness, medical and health tourism marketing.

Field of study: medical and health tourism management.

The main purpose of this doctoral thesis is to improve the mechanism of regulation and development of the medical and health services market, to work out methods of management and organization of the medical and health tourism in Republic of Moldova to create modern and competitive spa resorts with curative climatic resources, to study the organization and management principles of medical and health tourism and its development prospects in the Republic of Moldova.

The achievement of the mentioned objectives determined the solution of the objectives of the research: to investigate the theoretical and organizational – managerial foundations of health tourism market functioning, to analyze the medical – health tourism market at the present stage in Republic of Moldova and abroad, to identify the factors that influence the increase in consumer demand for medical and health services, to identify features of the organization and management of health and wellness programs and tours, to characterize and evaluate the Republic of Moldova’s potential in the medical tourism field based on the analysis of tourist and recreational resources, to develop the organizational and economic mechanism of effective management of medical and health services sphere in Republic of Moldova, to justify the need to introduce a new model of cooperation between medical and fitness establishments, companies that operate with natural medicinal resources, consumers, spa services and organizations, suppliers of medical and diagnostic services.

The novelty and scientific originality of the results is to clarify the definition of the term „tourism”; to propose a schematic classification of tourism; to clarify the concept of medical tourism; to identify factors affecting the development of the medical and health services in modern conditions; to determine different approaches of the organization and management activities of medical institutions and health services; based on designations of the advantages and development prospects of innovative organizational structures in the management of tourism a Web site was created in order to advertise and promote tourism, medical and health services in the international market, to attract foreign investment in tourism of the Republic of Moldova; the etymology and the history of the origin of key terms medical tourism were studied: «health tourism», «medical tourism», «wellness tourism», «SPA tourism", an analysis of health tourism market at the present stage in the Republic of Moldova was accomplished and identified promising directions in modern health tourism; the tourism and recreational potential existing in the Republic of Moldova was studied and highlighted the major advantages of health and spas organization and wellness-centers balneological resorts; on the basis of forecasting and analytical results was identified the assumptions and limitations for future development of medical and health tourism in the Republic of Moldova and outlined broad areas for the formation mechanism of regulation and health services market development in the country; an organizational and management model of medical and health institutions was offered as well as a model of a cluster of therapeutic, educational, and tourist organizations as the creation of a single set for the development of therapeutic and health tourism and spa facilities in the Republic of Moldova and outlined the basic directions of its activity.

Scientific research problem is to study the principles of health tourism organization and management and determining the prospects for its development in the Republic of Moldova.

Theoretical significance and practical value of the thesis. Scientific researches of this thesis can be used for further research in the field of tourism management, and particularly in the field of health and recreation. Conclusions and suggestions can be used to optimize the regulatory framework, especially for the development of strategies, plans and programs for national tourism development in Republic of Moldova.

Implementation and adoption of scientific results. Results of the study were approved at various international and national symposia. Regulations and recommendations for improving the organization activity of medical and health services have been approved and adopted to be used in the practice of: Ministry of Economy of the Republic of Moldova, Ministry of Healthcare of the Republic of Moldova, Health Resort «Bucuria-Sind», «Global Biomarket Group Moldova» company, UPJET Travel Group.

АННОТАЦИЯ

„ Принципы организации и управления лечебно-оздоровительного туризма и перспективы его развития в Республике Молдова”, Робу Елена, диссертация на соискание ученой степени доктора экономических наук, Кишинэу, 2014.

Структура диссертации: диссертация изложена на 147 страницах основного текста, иллюстрированных 7 таблицами и 46 рисунками и состоит из введения, трёх глав, общих выводов и рекомендаций, списка литературы, состоящего из 216 источников, 21приложения, включающих 9 рисунков и 8 таблиц.

Ключевые слова: менеджмент лечебно-оздоровительного туризма, принципы управления, организационная структура, туристический рынок, туристический потенциал, виды туризма, бальнеологические курорты, Спа (SPA), Wellness, маркетинг лечебно-оздоровительного туризма.

Область исследования: менеджмент лечебно-оздоровительного туризма.

Целью исследования является формирование механизма регулирования и развития рынка лечебно– оздоровительных услуг, разработка методов управления и организации лечебно-оздоровительного туризма в Республике Молдова для создания современных конкурентоспособных санаторно-курортных комплексов, обладающих лечебными природно-климатическими ресурсами; исследование принципов организации и управления лечебно-оздоровительного туризма и перспективы его развития в Республике Молдова.

Достижение поставленных в работе целей предопределило постановку и решение следующих основных задач: исследовать теоретические и  организационно – управленческие основы функционирования рынка лечебно-оздоровительного туризма; провести анализ развития рынка лечебно-оздоровительного туризма на современном этапе в Республике Молдова и за рубежом; обозначить особенности организации и управления лечебно-оздоровительными турами и программами; дать характеристику и оценку потенциала Республики Молдова в области лечебно-оздоровительного туризма на основе анализа туристско-рекреационных ресурсов; разработать организационно-экономический механизм эффективного управления сферой лечебно-оздоровительных услуг в РМ; обосновать необходимость внедрения новой модели взаимодействия между лечебно-оздоровительными учреждениями, компаниями, эксплуатирующими природные лечебные ресурсы, потребителями санаторно-курортных услуг и организациями-поставщиками лечебно-диагностических услуг.

Новизна и научная оригинальность результатов состоит в уточнении определение термина «туризм»; предложении схематической классификации видов туризма; уточнении понятия лечебно-оздоровительного туризма; выявлении факторов, влияющих на развитие сферы лечебно-оздоровительных услуг в современных условиях; определении разнообразных подходов к организации и управлению деятельностью учреждений сферы лечебно-оздоровительных услуг; на основе обозначения преимуществ и перспектив развития инновационных организационных структур в менеджменте туризма был создан Web сайт в целях рекламы и продвижения туристических, лечебно-оздоровительных услуг на международный рынок; изучена этимология и история происхождения основных терминов лечебно-оздоровительного туризма: «health tourism», «medical tourism», «wellness tourism», «SPA туризм»; проведен анализ рынка лечебно – оздоровительного туризма на современном этапе в Республике Молдова и выявлены перспективные направления в современной индустрии туризма и здоровья; изучен туристско-рекреационный потенциал существующих в Республике Молдова бальнеоклиматических курортов и выделены основные преимущества организации SPA- и Wellness-центров; на основании прогнозно-аналитических результатов по выявлению предпосылок и ограничений для перспективного развития лечебно-оздоровительного туризма в Республике Молдова обозначены основные направления для формирования механизма регулирования и развития рынка лечебно – оздоровительных услуг в республике; предложена организационно-управленческая модель лечебно-оздоровительного учреждения; предложена модель кластера лечебно-оздоровительных, образовательных, и туристических организаций как создание единого комплекса для развития лечебно-оздоровительного туризма и санаторно-курортных учреждений Республики Молдова и выделены основные направления его деятельности.

Важность научной проблемы исследования состоит в изучении принципов организации и управления лечебно-оздоровительного туризма и определении перспектив его развития в Республике Молдова.

Теоретическая и практическая значимость работы. Научные разработки диссертации могут быть использованы в дальнейших исследованиях в области менеджмента туризма, в частности лечебно-оздоровительного. Выводы и предложения могут быть использованы для оптимизации нормативно-правовой базы, особенно для разработки стратегий, планов и программ национального развития туризма в Республике Молдова.

Внедрение и утверждение научных результатов. Результаты исследования прошли апробацию на различных интернациональных и национальных симпозиумах. Положения и рекомендации по совершенствованию деятельности организаций сферы лечебно-оздоровительных услуг получили одобрение и были приняты к использованию в практической деятельности: Министерством Экономики Республики Молдова, Министерством Здравоохранения Республики Молдова, санаторием «Букурия Синд», компанией «Global Marketing Group Moldova”, туристической фирмой «UPJET Travel Group».

ROBU ELENA

PRINCIPII DE ORGANIZARE ȘI GESTIONARE A TURISMULUI CURATIV-RECUPERAȚIONAL ȘI PERSPECTIVELE DE DEZVOLTARE

ÎN REPUBLICA MOLDOVA

SPECIALITATEA: 521.03 «Economie și management în turism»

AUTOREFERATUL

tezei de doctor în economie