Principii bugetare în Uniunea Europeană și aplicabilitatea lor [628740]

Finante publice europene
Proiect

Tema: Principii bugetare în Uniunea Europeană și aplicabilitatea lor
în context european (la nivelul UE, respectiv la nivelul statelor membre).

Titular curs: Masterand: [anonimizat]. Dr . Bogdan Firtescu Serban Simona, MAP1, Gr.3
31040701PM161639

2017

Principii bugetare în Uniunea E uropeană

2

Cuprins:

Cap.1 Notiuni si concepte de Buget UE
Cap 1.2 Modul de constituire al bugetului

Cap 2 Principiile bugetare la nivelul bugetului central al UE
Cap 2.1 Principiul unitatii si exactitatii bugetare
Cap 2.2 Principiul anualitatii
Cap 2.3 Principiul echilibrului
Cap 2.4 Principiul unitatii de ccont
Cap 2.5 Principiul universalitatii
Cap 2.6 Principiul specificitatii
Cap 2.7 Principiul bu nei gestiuni financiare
Cap 2.8 Principiul transparentei

Cap 3 Aplicabilitatea principiilor bugetare in contextul european

Concluzii
Bibliografie

Principii bugetare în Uniunea E uropeană

3

Abstract:
Anual prin intermediul bugetului Uniunii Europene se coordonează activităț ile, ce se derulează
între statele membre, orientările politicii comunitare și prioritățile acestora, bugetele anuale fiind părți
ale unui ciclu bugetar de șapte ani, numite și „perspective fi nanciare”, care fixează un
plafon și compoziția plăților pentru o perioadă plurianuală: pachetul Delors I (1988 – 1992) si pachetul
Delors II (1993 – 1999), iar rezultatele pozitive ale acestui demers de raționalizare a bugetului au
determinat instituțiile să semneze un nou acord în 1999, pentru perioada 2000 – 2006 (Ag enda 2000) și
un altul pe 17 decembrie 2005 pentru perioada 2007 -2013. Incepând cu acest
moment, diversele capitole de cheltuieli includ un planfon maxim care trebuie respectat de către toate
instituțiile.

Cap.1 Notiuni si concepte de Buget UE

Tratatu l asupra Uniunii europene , a adus modificări importante asupra regulilor bugetare, dar nu
fundamentale , reafirmand principiul înscrierii obligatorii a tuturor cheltuielilor și v eniturilor în buget,
principiul anualității și principiul echilibrului bugetar, respectând textul mai vechi. De altfel t ratatul
prevede că toate cheltuielil e administrative în legătură cu politica externă și de securitate dar și pentru
justiți e și afaceri interne vor trebui prevăzute în bugetul general al UE. Aceste dispoziții din tr atate în
materie bugetară se completează cu prevederi incluse în actele interinstituționale, act e care au ca
principal obiectiv limitarea unor riscuri privind conflicte le bugetare între C omisie, Consiliu și
Parlamentul european.
Prin politica fiscală s e acționează în două planuri:
-asupra creșterii economice, în situația în care economiile sunt în faza de încălzire accentuată, în
sensul încetinirii acesteia;
– prin măsuri de accelerare a economiilor aflate în fază de recesiune, iar efectele negative nu pot fi
înlăturate decât prin armonizarea politicilor fiscale.
Actul care prevede si autorizeaza ansamblul incasa rilor si cheltuielilor estimate, necesare
Comunitatii europene este bugetul general al UE, care respecta reguli generale, aplicate si in s tatele
membre, cu scopul asigurarii transparentei veniturilor si cheltuielilor, in cadrul procesului de luare a

Principii bugetare în Uniunea E uropeană

4

deciziilor, privind claritatea monitorizarii si controlului executiei bugetare in protejarea intereselor
financiare ale UE. Totodata bugetul fiind si un ansamblu al resurselor financiare, de care acesta dispune
anual in indeplinirea obiectivelor de catre institutiile comunitare, activitatilor si interventiilor acestora.

Cap 1.2 Modul de constituire al bugetului
Bugetul UE, constituit prin Tratatul de la Roma -CEE, 1957, in care se sustine clar principiul
solidaritatii financiare, desi initial bugetul avea o dimensiune redusa, principalele cheltuieli erau
destinate politicii agricole comune – PAC, finantarea bugetul ui realizandu -se din doua resurse proprii:
1. taxe la importul produselor agricole din tari extra – comunitare
2. drepturi vamale privind produsele manufacturate in afara Comunitatii Europene.
Ca urmare a unificarii instrumentelor bugetare a luat naste re Sistemul financiar comunitar, iar daca
initial cele trei comunitati CECO, CEEA SI CEE, dispuneau de bugete proprii, dupa semnarea
Tratatului de fuziune de la Bruxelles, din 1965 , au continuat sa existe doar doua instrumente bugetare:
bugetul general si cel operational al CECO (Comunitatea Europeana a Carbunelui si Otelului). Evolutia
Sistemul financiar comunitar , a fost marcata de cateva decizii si momente importante , printre care :
unificarea instrumentelor bugetare; cresterea autonomiei financiare si r ealizarea echilibrului
institutional.
Prin Tratatul de la Roma – 1970, Consiliul decide introducerea unui regim de resurse bugetare
proprii, iar în 1975, prin amendamentele introduse Tratatului de la Roma, crește importanța
Parlamentului European în dome niul bugetar, astfel in 1976, Consiliul decide să pună în aplicare un
mecanism corec tor privind cota de participare a statelor membre, având la bază evoluția relativă a
produsului național brut al fi ecărui stat, aceasta decizie avand valabilitate doi ani. Tratatul de la
Maastricht , 1992 a concretizat principiile elaborării și execuției bugetare, sistemul resurselor și
cheltuielilor bugetare, precum și modalitățile de întărire a disciplinei bugetare.

Cap 2 Principiile bugetare la nivelul bugetului central al UE

Principiile fundamentale ce guvernează bugetul UE sunt: principiul unită ții si exactită ții
bugetare, anualită ții, echilibrului, unită ții de cont, universalită ții, specificită ții, bunei gestiuni
financiare și al transparen ței, conform prevederilor exprese ale regulamentului financiar .

Principii bugetare în Uniunea E uropeană

5

Cap 2.1 Principiul unitatii si exactitatii bugetare
Acest principiu face ca bugetul să fie vehiculul tutur or cheltuielilor și veniturilor , ce ar trebui inclus e
într-un document bugetar unic; decurge din articolul 310 alineatul (1) din TFUE si prevede că: "Toate
elementele de venituri și cheltuieli ale Uniunii sunt incluse în estimările care urmează a fi elaborate
pentru fiecare exerci țiu financiar și sunt prezentate în buget. "
Bugetul este u n instrument, care pentru fiecare exerci țiu financiar, prevede și autorizează toate
veniturile și cheltuielile considerate necesare Uniunii, iar unitatea bugetului înseamnă clar ce cheltuieli
și venituri sunt autorizate (numai veniturile și cheltuielile in cluse în buget) .
 Aplicarea principiului unită ții în buget
În practică, principiul unită ții nu este aplicat pe deplin; in primii ani ai Comunită ților, autonomia
institu țiilor comunitare înfiin țată in temeiul CECO și ulterior, în temeiul CEE și Euratom, a însemnat
existenta a cinci bugete , iar i n 1971, la intrarea în vigoare a Tratatului de la Luxemburg din 22 aprilie
1970, principalele activită ți financiare ale institu țiilor comunitare au fost încorporate într -un document
unic: Bugetul general al Comuni tăților Europene, care cuprinde:
– veniturile și cheltuielile Uniunii, inclusiv cheltuielile administrative ocazionate pentru institu ții, prin
dispozi țiile TUE privind rela țiile externe și cele comune, politica de securitate și cheltuielile
opera ționale oc azionate de punerea în aplicare a acestor d ispozi ții, în cazul în care acestea sunt
suportate de buget; și
– veniturile și cheltuielile Comunită ții Europene a Energiei Atomice – CEEA.
Totodata , bugetul trebuie să înregistreze garan ția privind opera țiunile de împrumut și creditare,
incheiat de Uniune, i nclusiv mecanismul european de stab ilitate financiară și echilibru a opera țiunilor
Facilită ții de Plă ți.
 Normele ce reglementează principiul unită ții și exactită ții bugetare sunt:
– nu se colectează venituri și nu se efectuează cheltuieli decât dacă sunt înregistrate într -o linie
bugetară;
– nu se poate angaja sau autoriza nicio cheltuială peste creditele autorizate;
– nici un credit nu poate fi înregistrat în buget decât dacă se referă la un articol de cheltuieli considerat
necesar;

Principii bugetare în Uniunea E uropeană

6

– dobânzile generate de plă țile de prefinan țare efectuate de la buget nu sunt datorate Uniunii, cu
excep ția cazului în care se prevede altfel în acordurile de delegare, cu excep ția contractelo r încheiate cu
țări ter țe/organisme desemnate.
 Excep ții de la principiul unită ții
Activită țile și opera țiunile financiare care nu sunt inscrise în bugetul general includ în prezent:
– opera țiunile de împrumut și creditare, de și bugetul general con ține garan ția pentru opera țiunile d e
împrumut și de credit ale Uniunii ;
– Fondul european de dezvoltare ;
– activită țile financiare ale Băncii Europene de Investi ții.
Politica externă și de securitate comună (PESC), fos tul "pilon" al UE, nu este pe deplin încorporată în
bugetul general, de oarece TUE prevede că doar cheltuielile administrative sunt suportate de către
Comisie . Cheltuielile care nu sunt imputate bugetului Uniunii sunt suportate de statele membre .

Cap 2.2 Principiul anualitatii
Cuprinde următoarea reglementare: „ creditele înregistrate în buget se autorizează pentru un
exercițiu financiar care începe la 1 ianuarie și se î ncheie la data de 31 decembrie”.
Creditele incluse in buget sunt formate din : credite diferentiate ( de angajament și credite de plată ) și
credit e nediferentiate. Creditele de angajament sunt costurile totale ale angajamentelor juridice ce sunt
asumate în cursul exerci țiului financiar , iar creditele de plată acoperă acele plăți efectuate in vederea
onorarii angajamentelor juridice asumate în c ursul exerci țiului financiar / al exerci țiilor financiare
anterioare.
Privind contabilizarea veniturilor si creditelor, resursele proprii ale lunii ianuarie a următorului
exerci țiu financiar pot fi plătite în avans, iar creditele autorizate pentru un exerci țiu financiar, sunt
utilizate numai pentru acoperirea cheltuielilor angajate și plătite în exerci țiul financiar în cauză, cat și
pentru acoperirea sumelor datorate pentru angajamentele anterioare .
Dupa ce bugetul a fost adoptat definitiv, creditele înregi strate pot fi angajate cu efect de la data de 1
ianuarie si se anuleaza acele credite, care nu au fost utilizate până la sfâr șitul exerci țiului financiar
pentru care au fost înregistrate. Sumele ce sunt necesare pentru acoperirea angajamentelo r existente/
legate de creditele de angajament reportate , se pot reporta pentru creditele de plată , dacă acele credite
ce sunt prevăzute pentru liniile relevante din bugetul pentru exerci țiul financiar următor nu sunt

Principii bugetare în Uniunea E uropeană

7

suficiente in acoperirea nevoilor, ins tituția în cauză utilizand mai întâi creditele autorizate pentru
exerci țiul financiar în curs, informand Parlamentul European și Consiliul, până la data de 15 martie, cu
privire la decizia de reportare luată .
S-a impus realizarea unui mecanism care să garanteze disciplina bugetară pe termen mai lung
decât un an calendaristic, datorita crizelor bugetare, care s -au succedat în cursul anilor ’80 , astfel
bugetul anual al uniunii era stabilit , inca din 1988, în respectul cadrului financiar pe termen lung
(„perspective financiare”), care definește maximul anual de cheltuieli.
 Aplicarea principiului anualitatii
Principiul anualită ții este în general respectat, iar i n conformitate cu tratatul s-au stabilit o serie de
ajustări tehnice, pentru a asigura un b uget mai flexibil: p olitica unei discipline bugetare mai stricte și o
gestionare mai transparentă. U tilizarea creditelor nu poate fi întotdeauna făcută să coincidă
cu anul calendaristic, de aceea TFUE pe rmite solu ționarea pragmatică prin a utorizarea report ărilor, cu
excep ția cheltuielilor cu personalul.
Cap 2.3 Principiul echilibrului
Veniturile bugetare trebuie să fie egale cu cheltuielile bugetare, conform TFUE, care prevede că
"veniturile și cheltuielile bugetare trebuie sa fie echilibrate ".
In deciziile privind resursele proprii Uniunea, spre deosebire de statele sale membre, nu poa te ob ține
împrumuturi în cadrul buget ului, si ngura excep ție de la această regulă sunt proiectele de achizi ție a
clădir ilor, care ar putea fi finan țate p rin împru muturi , insa a ceastă posibilitate de a ob ține împrumuturi
nu este posibilă, deoarece a duce atingere principiului echilibrului.
In realizarea echilibrului bugetar, din motive tehnice, este inevitabil să nu existe diferen țe între
previziunile efectuate in etapa de autorizare și rezultatul final. Trebuie să se facă o distinc ție între:
– etapa de autorizare: principiul echilibrului este strict aplicat, atât formal cât și matematic, atunci când
bugetul este stabilit. În bugetul adoptat, creditele de venituri și de plată trebuie să fie în echilibru;
– etapa de punere în aplicare: privind soldul din exerci țiul financiar , nu trebuie sa se abată de la
estimări , atât pe partea veniturilor, cât și pe cea a cheltuielilor. Creditele autorizate s unt plafoane
absolute care, în niciun caz, nu pot fi de pășite, vor fi cheltuieli reale, care trebuie să fie sub /la fel ca
estimările facute.
Contul de venituri și cheltuieli, care prezintă rezultatele la sfâr șitul anului, oferă o compara ție între
estimări și rezultate, iar Uniunea trebuie să asigure echilibrul bugetar, iar corec țiile sunt uneori necesare

Principii bugetare în Uniunea E uropeană

8

în cursul anului, imp licând fie măsuri de gestionare, s au în cazul în care este esen țial să se modifice
sumele autorizate, adoptarea unui buget rectificativ . Soldul fiecărui exerci țiu financiar va fi înscris în
buget pentru următoarea perioadă financiară, ca venit în cazul unui excedent sau ca un credit de plată în
cazul unui deficit. După prezentarea conturilor pentru fiecare exerci țiu financiar, orice discrepan ță
privind es timările, trebuie inclusa în bugetul pentru exerci țiul financiar următor printr -o modificare de
buget, dedicat exclusiv acelei discrepan țe. Într -un astfel de caz, proiectul de buget rectificativ trebuie să
fie înaintat de Comisie în termen de 15 zile de la prezentarea declara ției provizorii.
Cap 2.4 Principiul unitatii de ccont
A fost stabilit principiul adoptării unei unită ți de cont distincte de monedele na ționale; in primele
zile ale CECO, (Decizia din 1952 și cazul CEE și al Euratom, prin tratate î nsesi- Tratatul CE și Tratatul
Euratom). Initial b ugetele Euratom au fost întocmite în franci belgieni, iar bugetul comu nitar a fost
întotdeauna e xprimat în unită ți de cont. În cele din urmă, cu uniunea economică și monetară și lansarea
monedei Euro la 1 ianuarie 1999, Bugetul comunitar a adoptat noua unita te monetară ca unitate de
cont; acest principiu fiind consacrat în regulament sub rezerva a doua excep tii specifice :
– in cazul conturilor de avans/ pentru nevo ile de gestionare adminis trativa ale Comisiei și ale Comisiei
Serviciului European de Ac țiune Externă ;
– bugetul trebuie elab orat și pus în aplicare în euro, i ar contur ile trebuie prezentate în euro.
De la dolar la euro – unită ți succesive de cont :
 1951 -58: CECO a adoptat uni tatea de cont utilizată de Uniunea Europeană a plat ilor, si anume
dolarul american.
 1958 -60: Bugetul CECO era exprimat într -o unitate de cont "paritate de aur" care corespundea
la o greutate dată de aur fin (0.88867088 grame) , conform cu Acordurile Woods .
 Începând cu 1961: utilizarea acestei unită ți de cont "paritate aur" a fost extinsă la CEE și
Euratom si in urma crizei Si stemul ui monetar interna țional , de la începutul anilor 1970, toate
referin țele la aur a u fost abandonat e;
 1977 -80: o unitate de cont bazată pe un "co ș" de diferite valute comunitare a fost introdus;
aceasta era u nitatea europeană de cont (EUA);
 1981 -88: ECU a fost ap licat bugetului general, bazandu -se pe acela și coș cu EUA, dar spre
deosebire de predecesorul să u, a făcut obiectul unei revizuiri regulate a sumelor.

Principii bugetare în Uniunea E uropeană

9

In 1999: euro a devenit moneda un ică a noii economii monetare s i a fost aplica tă bugetului general
al Uniunii si i n regulamentul financiar se s tabilește că bugetul se întocmes te si se execută în eur o, iar
conturile se prezintă în euro.
Reglementata ca principiu absolut, utilizarea euro pentru stabilirea bugetului, in reeditarea conturilor
precum și pentru executarea bugetului, face ca numai două excepții sa fie admise : pentru nevoi de
trezorerie c onsiderate justificate (contabil) și pentru regii în avans (cu regularizare bugetară efectuată în
euro) , astfel ordonatorul de credite este autorizat să efectuez e operațiuni în moneda naționala , iar
Comisia este imputernicita sa adopte acte privind stabili rea normelor de conversie dintre euro și alte
monede.

Cap 2.5 Principiul universalitatii
Principiul universalită ții este un corolar al principiului unită ții si nu provine direct din
Tratate, iar regulamentul prevede că:"Veniturile totale acoperă total ul creditelor de plată … Toate
veniturile și cheltuielile sunt inscrise integral [în buget și în conturi] fără nicio ajustare reciprocă. "
Conform cu acest principiu, veniturile bugetare nu pot fi alocate unor cheltuieli specifice
(Regulă de nerambursare ) și veniturile și cheltuielile nu pot fi compensate reciproc (Regula bugetară
brută), deci veniturile sunt împăr țite și utilizate fără distinc ție pentru finan țare catre toate cheltuielile.
Acest principiu completează principiul unită ții, prin asigurare a autoriza ției bugetare pentru un
anumit element de cheltuieli, ce nu depinde de valoarea unui anumit element de venit, care
ar limita sfera de aplicare a unei astfel de autorizări și ar împăr ți bugetul în segmente etan șe.
Aceasta regula de neparticipare a fost consacrată în decizia Consiliului, din 21 aprilie 1970 de creare de
resurse proprii și a fost conf irmată prin decizii ulterioare, Decizia privind resursele din 7 iunie 2007,
precum și cea viitoare adoptată în 2014.
Excep ții la regula non -alocare: privind participarea veniturilor la finan țaea anumitor cheltuieli se
face o distinc ție între veniturile e xterne și cele interne alocate. V enituri alocate externe:
– contribu țiile financiare ale statelor membre l a anumite programe de cercetare, privind sistemul de
ajutoare comunitare;
– contribu țiile financiare ale statelor membre și ale țărilor ter țe, inclusiv în ambele ca zuri Agen țiile
publice, entită țile sau persoanele fizice, la anumite proiect e sau programe de ajutor extern , f inanțate de
Uniune și gestionate de Comisie în numele acestora;

Principii bugetare în Uniunea E uropeană

10

– dobânzile la depozite și amenzile prevăzute de regulament privind accelerarea și clarificarea
procedurii de deficit excesiv;
– contribu ții financiare la activită țile Uniunii din țările ter țe sau din partea organism elor din afara
Uniunii;
– veniturile generate de Fondul de cercetare pentru cărbune și oțel;
– veniturile generate de activită țile Centrului Comun de Cercetare;
Venituri alocate interne:
– veniturile provenite de la ter ți pentru bunuri, servicii sau lucr ări furnizate la cererea acestora;
– venituri din vânzarea de vehicule, echipamente, instala ții, materiale și științifice;
– veniturile rezultate din rambursarea sumelor plătite în mod necuvenit;
– plățile de asigurare primite;
– venituri din plă ți legate de închiriere;
– veniturile provenite din vânzarea de publica ții și filme, inclusiv pe suport electronic;
– rambursări la instrumentele financiare;
– veniturile rezultate din rambursarea impozitelor de către țările ter țe.
Cap 2.6 Principiul specificitati i
Principiul specificării cheltuielilor este consacrat în TFUE si inseamnă că fiecare credit trebuie să
aibă un anumit scop și să fie atribuit unui anumit obiectiv în ordine, pentru a preveni orice confuzie
între credite, atât la autorizare, cât și la ex ecuție- etape și astfel, să se asigure că:
– bugetul stabilit este complet neechivoc;
– este executată în conformitate cu dorin țele Parlamentului European și ale Consiliului.
Principiul specifica ției se aplică și veniturilor; necesită diversele surse de venituri, plătite în buget
pentru a fi clar identificate, iar s tructura și preze ntarea bugetului, descrie precis modul în care va fi
implementat acest principiu , atât structura ori zontală, cât și cea verticală a bugetului:
1) structura orizontală a buget ului
Bugetul este împăr țit în:
– o situa ție generală a veniturilor;
– secțiuni, subdivizate în declara ții de venituri și cheltuieli, pentru fiecare institu ție:
Parlamentul European , Consiliul European și Consiliul,Curtea De Justi ție , Curtea de Conturi ,
Comite tul Economic și Social European , Comitetul Regiunilor, Comisia Europeană , etc.

Principii bugetare în Uniunea E uropeană

11

– în plu s, este organizată sec țiunea III (Comisia), car e reprezintă 95% din cheltuieli s ub titlul
corespunzător domeniilor de politică ale Comisiei.
– secțiunea Comisiei a bugetului (sec țiunea III) acoperă, de asemenea, cheltuielile pentru pensii
si scolile europene, care este comun tuturor institu țiilor.
2) Structura verticală a bugetului ( nomenclatura bugetară ), unde veniturile și cheltuielile sunt
clasificate i n func ție de tipul lor , sau modul de utilizare , la care sunt puse sub titluri, capitole, articole și
"nu se colectează venituri și nu se inscriu cheltuieli e fectuate dacă nu sunt înregistrate la o linie din
buget ", numai Parlamentul European și Consiliul pot lua de cizii privind transferurile între capitole.
Cap 2.7 Principiul bunei gestiuni financiare
TFUE prevede: "Comi sia pune în aplicare bugetul, pe propria r ăspundere și în cadrul acestuia
limitele creditelor, ținând seama de principii le bunei gestiuni finan ciare ". Regulamentul financiar face
legătura dintre acest principiu și principiile economiei, eficien ței și eficacită ții.
Principiul economiei – presupune ca resursele utilizate sa fie disponibile în timp util, in cantitate si
calitate corespunza toare si la cel mai bun pret .
Principiul eficien ței -se refera la cea mai buna relatie dintre resursele utilizate si r ezultatele ob tinute.
Principiul eficacitatii -se refera la atingerea obiectivelor specifice, cat si stabilirea s i atingerea
rezult atelor dorite. Astfel buna gestiune financiara se bazează pe stabilirea unor obie ctive care pot fi
verificate si monitorizate prin indicatori masurabili – (gestionarea bazat a pe mijloace de management
orientat spre rezultate ).
Alocarea resurselor catre activitati, permit e integrarea costurilor activitatilor și a obiectivelor
acestora, ceea ce permite verificarea costurilor totale ale diferitelor operat iuni, iar cheltuielile Comisiei
si programul de lucru sa fie adaptat mai bine pentru a asigura o rela tie adecvat a intre prioritat ile politice
si alocarea resurselor.
Pentru a plicarea corespunz atoare a acestui principiu , este neces ara ca planificarea bugetara,
managementul si procesele de raportare sa aiba loc într -un singur cadru conceptual comun.
Evaluarea act iunii Uniunii și buna gestiune financiară :
-Conceptul de evaluare este pe deplin integrat pe tot parcursul cicl ului de program și este în țeles c a un
proces continuu , care trebuie să acopere între aga durată a unei măsuri: de la p regătirea pentru a defini
obiectivele și mijlo acele, prin alocarea resurselor i n buget până la finalizarea măsurii, atunci când
rezultatele vor fi evaluate și concluziile dacă măsura ar trebui reînnoită.

Principii bugetare în Uniunea E uropeană

12

Evaluarea ex -ante- proces ce sprijin ă pregătirea propunerilor noi/ r eînnoite in a cțiunea Uniunii, iar
scopul său este de a aduna inform ații și de a efectua analize menite să co ntribuie la asigurarea acestora
si indepli nirea obiectivelor de politica.
Evaluările ex ante și ex post – se aplică tuturor programelor si activitatilor care implică cheltuieli
semnificative și rezultate de eval uare difuzate la nivel european (Parlament, Consiliu și autoritati
administrative de cheltuieli ).
Evaluarea ex ante trebuie să vizeze:
– valoarea adăugată a implicării Uniunii;
– obiectivele de politică și de ges tionare care trebuie realizate;
– opțiunile de politică disponibile, inclusiv riscurile asociate acestora;
– rezultatele și impactul a șteptat, în special impactul economic, social și asupra mediului ;
– volumul creditelor, al resurselor umane și al al tor cheltuieli administrative pana la alocarea lor cu
respectarea principiului rentabilitatii.
Orice propunere sau ini țiativă prezentată autorită ții legislative , care poate avea un impact asupra
bugetului, este înso țită de o declarație financiară care con ține informatii f inanciare și economice pentru
evaluarea necesită ții acțiunii Uniunii. Se impune de asemenea si obliga ția statelor membre atunci când
prezin tă propuneri în conformitate cu d ispozi țiile relevante din Tratatul U E, care ar putea avea
implica ții semnificative asupra bugetului , prin prezentarea fisei financiare conceput a pentru a furniza
informa ții atât la nivel admi nistrativ, cât și la nivel uman, privind r esursele și creditele opera ționale.
O situa ție financiar ă este denumită "bugetar a", cand insot este proiectul de buget si "legislativa"
atunci cand i nsoteste legisla tia. Situatia financiara legislativa analizeaz a motivele pentru creditele
solicitate în dou a cai diferite. :- demonstrează necesitatea ac țiunii Uniun ii preconi zate prin clarificarea
obiectivul ui general și valoarea adăugată;
– ofera o descriere global a a logicii , pentru a justifica act iunile care trebuie finan tate demonstra nd prin
raportul cost -eficienta atingerea obiectivelor stabilite.
Situatia financiară prevede modul de calculare a costurilor, prin specificarea naturii și a volumului
estimat al produc ției si stabilirea costului unitar , pentru a facilita evaluarea propusă, n ivelul de finan țare
și impactul acesteia asupra rezultatelor a șteptate. Pe lângă aceste explica ții, declara ția fin anciară
legislativă va furniza si informa ții privind măsurile de prevenire și protec ție a fraudei în vigoare sau
planificate.

Principii bugetare în Uniunea E uropeană

13

Pentru a reduce riscul de frauda si nereguli, trebuie să se prevada in situa tia financ iara si informat ii
cu privire la si stemul de control intern înfiint at, o estima re a costurilor și beneficiilor controalelor
propuse și o evaluare a ni velului ast eptat al riscului de eroare.

Cap 2.8 Principiul transparenței
– consacrat in TFUE, conform căruia instituțiile ar trebui să acțion eze cât mai deschis cu putință,
privind execuția bugetului Uniunii, iar cetățenii au dreptul să știe unde și în ce scop sunt che ltuite
fondurile Uniunii, informații ce promovează de zbaterea democratică, contribuind la participarea
cetățenilor in procesul dec izional al Uniunii, consolidand controlul instituțional și co ntribuind la o mai
bună supraveghere a cheltuielilor Uniunii.
Aceste obiective trebui e să fie reali zate prin publicare a unor informatii relevante , folosind
instrumente moderne de comunicare, privind contractanții finali cat și beneficiarii fondurilor Uniunii;
publicare care să țină seama de interesele legitime ale contractanților și beneficiarilor respectivi
(persoane fizice), în materie de confidențiali tate și securitate si protecția datelor cu c aracter personal.
Instituțiile trebui e sa adopte o abordare selectiva privind publicarea informat iilor, conform principiul ui
proporționalității.

Cap 3 Aplicabilitatea principiilor bugetare in contextul european
Pentru a asigura independenta financiara a Comunitatii Europene, a fost necesara instaurarea unui
regim de resurse proprii, proiectat inca de la originea CE, in care statele membre aveau obligatia de a
respecta principiile bugetare, conform normelor Regulamentului financiar.
Respectarea principiului echilibrului bugetar presupune, ca veniturile sa fie egale cu cheltuielile sau
mai mari, Uniunii nefiindu -i permis sa se imprumute pentru finantarea cheltuielilor prevazute in buget.
Astfel, situatia nor mala pentru executia bugetului este surplusul de venituri asupra cheltuielilor, acesta
fiind preluat in bugetul exercitiului financiar urmator.
La nivel national, unele parlamente ale statelor membre, precum: Italia, Anglia, Grecia includ in
buget incas arile resurselor bugetare comunitare, iar la cheltuieli transferul acestora in bugetul
Comunitatilor; pe cand in Franta resursele proprii sunt incluse in cadrul veniturilor bugetului general,
scazute sub forma unor prelevari din incasarile statului.

Principii bugetare în Uniunea E uropeană

14

Conturile anului financiar precedent de executare a bugetului, cat si declaratia privind activul si
pasivul Comunitatii, sunt prezentate anual Consiliului si Parlamentului, ca o dare de seama de catre
Comisie. Examinarea conturilor tuturor veniturilor si chel tuielilor Comunitatii si a altor organisme
create de Comunitate, intra in sarcina Curtii de Conturi, iar pe baza raportului anual al acesteia,
Parlamentul va examina conturile si bilantul financiar , pentru a decide descarcarea de catre Comisie a
executiei bugetare. Tot in sarcina Curtii de Conturi intra si controlul legalitatii si regularitatii
veniturilor si cheltuielilor, asigurand o buna gestiune financiara, control efectuat atat pe baza sumelor
estimate ca datorate, cat si a varsamintelor in bugetul Com unitatii, pentru venituri, iar pentru cheltuieli,
pe baza angajamentelor asumate si a platilor efectuate. Angajamentele financiare privind Politica
externa si de securitate comuna , cat si cele ale Fondului european de dezvoltare sunt unele exceptii
privind unitatea bugetara, unde anumite venituri sunt folosite direct pentru activitatile respective, fara a
fi inscrise in buget.
Principiul universalitatii se refera la neafectarea veniturilor bugetare, ele putand fi folosite in
totalitatea lor la finantarea tuturor cheltuielilor , cat si la inscrierea integrala a veniturilor si cheltuielilor
in buget, fara compensari sau omisiuni. Unele exceptii se refera la utilizarea veniturilor pentru
finantarea unor programe de cercetare, sau politici specifice – acordare a de ajutoare umanitare.

Concluzii:
In cadrul Comisiei, procesul decizional bugetar ce se concentrează asupra proiectului de buget , rolul
evaluării este de a sprijini acest proces , prin furnizarea de dovezi bazate pe fapte privind p erforman ța și
progresul programelor Uniunii.
Constatările evaluărilor individuale , oferă informa ții relevante pentru pregătirea proiectului
buget , iar Comisia decide anual un număr limitat de evaluări strategice, care trav ersează o serie de
domenii, concepute pentru a c ompleta r ezultatele evaluărilor efectuate de departamentele opera ționale.
Pentru a furniza informa ții relevante și la timp pentru luarea deciziil or ulterioare, toate
programele/activitatile , inclusiv proiecte le pilot și acțiunile pregătitoare in mobiliza rea resurselor , care
depă șesc 5 mil Euro , vor face obiectul unei evaluări intermediare și / sau ex -post a resurselor umane și
financiare alocate , cat și rezultatele ob ținute . Evaluările pe termen mediu efectuate în timpul
implementării unui prog ram se concentrează, în general pe relevanta obiectivelor, a modalitat ilor de
punere în aplicare și a rezultatelor ini țiale, acestea fiind o sursă importantă de informa ții pentru

Principii bugetare în Uniunea E uropeană

15

planificarea următorului program. Evaluarea ex -post se efectuează după expir area programului, avand
in vedere i mpactul și rentabilitatea acestuia .
Regulamentul financiar prevede ca bugetul sa fie pus in aplicare, conform controlul ui intern și
bunei gestiuni financiare , definit ca un proces aplicabil la toate nivelurile managemen tului, menit sa
asigure o realizare rezonabila a următoarelor obiective:
– eficien ța, eficacitatea s i economia opera țiunilor;
– fiabilitatea raportării;
– protejarea bunurilor și a informa țiilor;
– prevenirea , corectarea și urmărirea fraudelor și a neregul ilor;
– gestionarea adecvată a riscurilor, privind legalitatea și regularitatea tranzact iilor.

Bibliografie:
1. D. Varela, Guvernarea Uniunii Europene, Institutul european, Bucuresti, 2008 .
2. Firtescu, Finante publice europene, Ed. Tritonic Books, B ucure ști, 2013 .
3. F. Dumitru, Constructia europeana, Ed. Bibliotheca , Targoviste, 2004.
4. Saguna, Dan Drosu, Mihaela Tofan – Drept financiar si fiscal european, Eitura CH Beck, Bucuresti,
2010.
5. TFUE, Regulamentul financiar, Tratatul fiscal.
https://bookshop.europa.eu
http://www.eur -lex.europa.eu/budget
https://www.j uristnet.ro
https://jurisdictie.wordpress.com

Principii bugetare în Uniunea E uropeană

16

Principii bugetare în Uniunea E uropeană

17

Principii bugetare în Uniunea E uropeană

18