Principalii Indicatori Economici Si Obligatiile Fiscale la Sc Dosa Daniel Vetsrl
Cuprins
Lista tabelelor și figurilor
Introducere:
Capitolul I Noțiuni generale privind taxele și impozitele
Rolul și conținutul impozitelor și taxelor
1.2 Clasificarea impozitelor
1.3 Principiile impunerii
1.4 Elementele impoztului
Capitolul II Principalele impozite și taxe impuse agenților economici în România
2.1 Impozitul pe profit
2.2 Impozitul pe salariu
2.3 Contribuțiile sociale obligatorii
2.4 Taxa pe valoare adăugată (TVA )
2.5 Impozitele și taxele locale
Capitolul III. Prezentarea societății SC DOSA DANIEL VET SRL
3.1 Prezentarea generală a societății
3.2 Obiectul de activitate
3.3 Poziția pe piață
3.4 Relații cu alte firme
3.5 Modul de organizare a activității
Capitolul IV Studiu de caz privind principalii indicatori economici și obligațiile fiscale la
SC DOSA DANIEL VETSRL
4.1 Principalii indicatori economico – financiari;
4.2 Impozite directe
4..2,1. Impozitul pe profit
4..2,2 Impozitul pe salarii
4.3 Contribuțiile sociale
4.4 Impozite indirecte
4.4.1.Taxa pe valoare adăugată
4..5 Impozite și taxe locale
4.5.1 Impozitul pe mijloace de transport
Concluzii
Bibliografie
Lista tabelelor și figurilor
Tabelul 2.1. – Cota Standard a TVA în Uniunea Europeană în anul 2013
Tabelul 4.1. – Bilanț prescurtat la SC DOSA DANIEL VET SRL Someș Odorhei pe anii 2012, 2013 și 2014
Tabelul 4.2. – Contul de profit și pierdere la SC DOSA DANIEL VET SRL Someș Odorhei pe ultimii 3 ani
Tabelul 4.3. – Valoarea indicatorilor de lichiditate pe ultimii 3 ani
Figura 4.1. – Evoluția indicatorilor de lichiditate
Tabelul 4.4. – Valoarea indicatorilor de risc pe ultimii 3 ani
Figura 4.2. – Evoluția gradului de îndatorare pe ultimii 3 ani
Tabelul 4.5. – Valoarea indicatorilor de gestiune pe ultimii 3 ani
Figura 4.3. – Evoluția indicatorilor de gestiune pe ultimii 3 ani
Tabelul 4.6. – Valoarea indicatorilor de profitabilitate pe ultimii 3 ani
Tabelul 4.7. – Situația veniturilor, cheltuielilor și al profitului pe ultimii 3 ani
Figura 4..4. – Evoluția profitului pe ultimii 3 ani
Figura 4.5. – Evoluția veniturilor pe ultimii 3 ani
Figura 4.6. – Evoluția cheltuielilor pe ultimii 3 ani
Tabelul 4.8. – Fluturașul de salarii al salariatei Stanca Ramona pe luna decembrie 2014
Tabelul 4.9. – Sumele reținute și virate la bugetul statului cu titlu de impozit pe salariu
Figura 4.7. – Evoluția impozitului pe salariu
Tabelul 4.10. – Situația contribuțiilor sociale de stat pe ultimii 3 ani
Figura 4.8. – Evoluția contribuției sociale de stat
Tabelul 4.11. – Situația contribuțiilor sociale de sănătate în ultimii 3 ani
Figura 4.9. – Evoluția contribuției sociale de sănătate
Tabelul 4.12. – Situația contribuției pentru concedii și indemnizații în ultimii 3 ani
Figura 4.10. – Evoluția contribuției la concedii și indemnizații
Tabelul 4.13. – Evoluția contribuției la fondul de șomaj
Figura 4.11. – Evoluția contribuției la fondul de șomaj
Tabelul 4.14. – Situația contribuției pentru fondul de garantare în ultimii 3 ani
Figura 4.12. – Evoluția contribuției la fondul de garantare
Tabelul 4.15. – Situația contribuției pentru accidente de muncă și boli profesionale
Figura 4.13. – Evoluția contribuției la accidente de muncă și boli profesionale
Tabelul 4.16. – Situația TVA în ultimii 3 ani
Figura 4.14. – Evoluția TVA în perioada analizată
Tabelul 4.17. – Situația impozitelor locale în ultimii 3 ani
Introducere:
Problema economică pe care o voi dezbate în această lucrare este aceea a fiscalității și a modului cum aceasta influențează existența societătilor comerciale și a noastră, in calitate de angajați, cetăteni plătitori de taxe și impozite, acest fapt fiind și motivul ce a stat la baza alegerii acestei teme, pe lângă actualitatea temei fiscalitatea a fost, este și va fi mereu o problemă economică de actualitate, iar un al treilea motiv ar fi curiozitatea personală legată de subiect.
Lucrarea de față își propune să surprindă într-o manieră cât mai exactă principalele impozite și taxe percepute de statul român agenților economici precum și evoluția acestora in timp, toate acestea fiind exemplificate cu ajutorul studiului de caz.
Importanța acestei teme este dată de faptul că fiecare dintre noi cetăteni activi într-o formă sau alta suntem afectați de fiscalitate pe parcursul existenței noastre, fie că vorbim de impozitul pe salariu, contribuțiile sociale, etc.
Pentru a putea acoperi cheltuielile, statul are nevoie de finanțare de resurse bănești, acesta este si principalul argument ce legitimează impunerea impozitelor și taxelor, fără aceste resurse statul ar fi in imposibilitatea de a îndeplini atribuțiile sale din sfera economico – socială, toate aceste impozite și taxe fiind reglementate de lege.
După evenimentele din decembrie 1989, în România are loc revigorarea și diversificarea acțiunilor de comerț, și asta sub impulsul trecerii la o economie liberă , capitalistă , bazată în principal pe legea cererii și ofertei. Aceasta a fost o consecință , a reformei sectorului energetic și a structurilor economice (prin privatizare, liberalizare și proliferarea agenților economici) pe de o parte, iar pe cealaltă parte prin actualizarea legislației la noile realități economice și a redefinirii drepturilor subiective (civile).
Prin aprobarea de noi acte normative s-a spart monopolul statului în plan comercial..
Între acestea cu titlul exemplificativ putem enumera : Decret-lege nr.54/1990 privind organizarea și desfășurarea unor activități economice pe baza liberei inițiativei ; Decret-lege nr.139/1990 privind Camerele de Comerț și Industrie din România ; Lege nr.15/1990 privind reorganizarea unităților economice de stat ca regii autonome și societăți comerciale ; Legea nr.26/1990 privind registrul comerțului ; Legea nr.11/1991 privind combaterea concurenței neloiale ; Legea nr.33/1991 privind activitatea bancară ; Legea nr.47/1991 privind constituirea, organizarea și funcționarea societătilor comerciale din domeniul asigurărilor etc.
Cele mai importante acte normative adoptate în plan comercial au fost, Legea nr. 31/1990 privind societățile comerciale, Legea nr.35/1991 privind regimul investițiilor străine, înlocuită cu Ordonanța de urgență nr. 31/1997, Legea nr.82/1991 Legea contabilității, toate cele de mai sus cu modificările și completările ulterioare, unele republicate, altele consolidate prin diferite acte normative.
Odată adoptate, aceste acte normative au descătușat libera inițiativă oferind cadrul legal necesar pentru desfășurarea unor activități comerciale cerute de economia de piață. Statul nu mai este principalul furnizor de servicii, ci are doar rolul de a coordona activitatea unor agenții care vor lucra direct în comunitate. Statul este cel care formulează strategia și urmărește aplicare ei, însă nu mai intervine direct.. Statul stabilește niște criterii de performanță care trebuie îndeplinite de către cei care vor furniza respectivul serviciu, statul deleagă o serie de responsabilități la nivel local, responsabilități privind asigurarea fondurilor pentru a se acorda niște beneficii cetățenilor.
Lucrarea de față va fi structurată pe două pârți principale și anume partea teoretică a lucrării, care va cuprinde în principal prezentarea în mod general a principalelor impozite și taxe datorate de persoanele juridice și a angajații acestora statului, definite prin diferite acte normative și comentate de diverși specialiști în domeniu și partea practică în care voi încerca să redau concret, cu exemple clare, stabilirea obligațiilor fiscale ale societății comerciale SC DOSA DANIEL VET SRL,. Înregistrarea lor în contabilitate ca datorie și în final plata acestora la bugetul de stat, bugetele locale, respectiv bugetul asigurărilor sociale de stat.
CAPITOLUL I
NOTIUNI GENERALE PRIVIND TAXELE ȘI IMPOZITELE
Rolul și conținutul impozitelor și taxelor
“ Cuvântul impozit ,impozitum derivă din latinescul impozare care ,în acest caz, semnifică faptul că statul în calitatea sa de autoritate publică, impune supușilor săi obligația de a contribui la acoperirea cheltuielilor sale, plătindu-i anumite sume de bani, denumite impozite”(Tulai și Șerbu 2005)
Întreprinderea este celula de bază a unei economii, ca urmare in condițiile actuale ale economiei de piață și a globalizării, în care cerințele sunt din ce în ce mai ridicate ,iar resursele limitate, întreprinderea trebuie să se adapteze forte rapid la mediul economic de care este influențată în mod direct sau indirect , prin prisma diferitelor componente ale acestuia .
„ Presiunea fiscală se măsoară ca raport între prelevările obligatorii anuale și produsul intern brut ,însă comparațiile internaționale prin prisma acestui indicator trebuie făcute cu prudență deoarece, în ceea ce privește prelevările nu se tine cont nici de cheltuielile fiscale și nici de transferurile între administrații”( Alexandru 2002 )
Cu alte cuvinte ponderea fiecărui factor și efectele pe care funcționarea și relaționarea lor, o aduc mediului economic cântăresc greu, ba chiar hotărâtor, în deciziile luate de fiecare agent economic in parte .
“Pe lângă componenta socială, economică, financiară, politică, naturală, etc latura fiscală își lasă o amprentă marcantă asupra întreprinderii și nu poate să nu poate să nu facă obiectul unei atenții deosebite .
Implicațiile fiscale se manifestă de regulă prin intermediul impozitelor și taxelor. La nivelul unei țâri taxele și impozitele provenite de la persoanele fizice și juridice formează sistemul fiscal.”( Istrate,2000 )
Pornind de la acest citat putem spune că fiscalitatea este puntea de legătură dintre stat, în calitate de destinatar, beneficiar al impozitelor pe de o parte și persoanele fizice și juridice în calitate de suportatori, plătitori efectivi ale acestora, pe de altă parte.
Impozitul nu poate îmbrăcă decât forma bănească, acest lucru făcându-l să difere de orice alte obligații neexprimate și necalculate în bani, acesta este datorat fără vreo contraprestației, în schimb, plătitorii de impozite și taxe beneficiază de o serie de prestări, servicii ori diferite activități ale unor instituții publice.
Ce sunt impozitele? Depinde de unghiul din care privim această problemă, pentru că impozitele pot fi aportate atât din punct de vedere economico-social, dar și din punct de vedere juridic.
Literatura de specialitate, abundă în definiții ale impozitului, care a fost definit în multe feluri de către numeroși specialiști, din domeniul economico – financiar. Astfel:
„Primele definiții date impozitului evidențiază că acesta semnifică un avans, o primă de asigurare ,un schimb pentru serviciile publice asigurate de stat” ( Lăzărescu ,2000 )
„Impozitul reprezintă procentul de repartizare a cheltuielilor bugetare între indivizi ,în funcție de facultățile lor contributive. „ ( Istrate ,2000 )
„Instrumentul de intervenție a statului în economie, prin intermediul politicii fiscale pentru constituirea de resurse financiare, în vederea îndeplinirii funcțiilor statului pentru impulsionarea dezvoltării sectoarelor economiei și pentru descurajarea evaziunii fiscale.( Moșteanu 2008 )
„Impozitele reprezintă o formă de prelevare a unei pârți din veniturile și/sau averea persoanelor fizice și juridice la dispoziția statului, în vederea acoperirii cheltuielilor publice.” (Țâțu ș.a.,2013 )
În concluzie putem afirma fără echivoc că, impozitele reprezintă un rău necesar ,fără de care statul prin instituțiile abilitate nu ar putea să își ducă la bun sfârșit sarcinile ce i-au fost încredințate prin lege.
1.2 Clasificarea impozitelor
Raportat la trăsăturile lor principale de fond și formă impozitele se împart în impozite directe și impozite indurecte astfel:
Impozitele directe sunt recunoscute ca fiind cea mai uzuală formă de prelevare ,având o existență milenară de-a lungul civilizației umane.
. “ Se percep periodic, direct și nominal deizi ,în funcție de facultățile lor contributive. „ ( Istrate ,2000 )
„Instrumentul de intervenție a statului în economie, prin intermediul politicii fiscale pentru constituirea de resurse financiare, în vederea îndeplinirii funcțiilor statului pentru impulsionarea dezvoltării sectoarelor economiei și pentru descurajarea evaziunii fiscale.( Moșteanu 2008 )
„Impozitele reprezintă o formă de prelevare a unei pârți din veniturile și/sau averea persoanelor fizice și juridice la dispoziția statului, în vederea acoperirii cheltuielilor publice.” (Țâțu ș.a.,2013 )
În concluzie putem afirma fără echivoc că, impozitele reprezintă un rău necesar ,fără de care statul prin instituțiile abilitate nu ar putea să își ducă la bun sfârșit sarcinile ce i-au fost încredințate prin lege.
1.2 Clasificarea impozitelor
Raportat la trăsăturile lor principale de fond și formă impozitele se împart în impozite directe și impozite indurecte astfel:
Impozitele directe sunt recunoscute ca fiind cea mai uzuală formă de prelevare ,având o existență milenară de-a lungul civilizației umane.
. “ Se percep periodic, direct și nominal de la persoanele fizice și juridice pe baza venitului constatat sau asupra valorii bunurilor care le aparțin, cum sunt, de exemplu:
impozitul pe profit, pe salariu ,etc “( Bistriceanu, ș.a, 2001 )
În literatura de specialitate le regăsim și sub denumirea de obiective sau pe produs, fapt datorat așezării lor ,asupra produsului obiectului impozabil. Aceste impozite sunt încasate la un anumit termen și permit stabilirea unui minim neimpozabil.
Impozitele directe se grupează la rândul lor în impozite reale și impozite personale, în funcție de criteriile ce stau la baza așezării lor.
Impozitele directe reale sunt acele impozite ce se evidențiază datorită faptului că se așază aspra unor bunuri materiale ca de exemplu terenuri ,clădiri etc ale contribuabilului, punând accent pe materia impozabilă brută, fără însă a se lua în calcul situația personală a subiectului impunerii .Aici se includ pe lângă impozitul pe clădiri, impozitul pe avere, cel pe activități industriale ,impozitul financiar, cel pe avere și nu în ultimul rând cel ce vizează activitățile comerciale și profesiile liberale.
Impozitele directe personale particularitatea acestor impozite contă în aceia că iau în calcul cuantumul venitului și averea, avuția contribuabilului ori independent de acestea ,ca urmare mai sunt denumite și subiective. Din categoria impozitelor personale, amintim: impozitul pe avere, pe circulația și surplusul acesteia, impozitul pe veniturile ori profiturile persoanelor fizice/juridice, precum și impozitul pe venit..
“Impozitele indirecte se încasează prin adăugarea la prețul mărfurilor și la tarifele lucrărilor și serviciilor ( cu deosebire ale celor de consum ), o dată cu vânzarea acestora, a unor cote de impozit, fiind numite și impozite pe cheltuieli“( Bistriceanu, ș.a, 2001 )
Cel mai uzual impozit indirect este TVA-ul, dar mai amintim aici: taxele de consumație a obiectelor de lux și a altor bunuri, precum și a impozitului pe cifra de afaceri, taxele vamale de import/export și alte taxe precum cea de timbru.
Funcție de scopul pe cere îl urmăresc impozitele se împart în :
Impozite financiare percepute de către stat în vederea realizării de venituri financiare publice de care este nevoie pentru plata cheltuielilor publice .
Impozite de ordine Introduse de autorități în vederea îngrădirii unor activității sau a realizării unor obiective nefiscale ca și exemplu putem aminti aici de accizele ridicate la alcool sau tutun.
Alte criterii de clasificare sunt frecvența de realizare care divizează impozitele în impozite permanente, adică acele impozite percepute în mod frecvent, ordinare și impozite extraordinare, incidentale care, așa cum le spune și numele sunt instituite ca urmare a unor situații extraordinare ca de exemplu un conflict armat.
Așa cum vedem în urma acestei succinte clasificări a impozitelor, puterea publică, statul și-a creat așa cum era și normal pârghiile economico-financiare necesare, acestui proces amplu și complex al colectării la buget a resurselor financiare necesare, derulării activității curente a societății ,iar una dintre cele mai importante dintre aceste pârghii o constituie chiar impozitele.
1.3 Principiile impunerii
Așa cum prevăd normele fiscale agenții economici din România sunt obligați la plata anumitor taxe, impozite și contribuiți sociale, având ca și destinatar bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale, bugetul local sau bugetele fondurilor speciale.
“ Impunerea constă într-un ansamblu de măsuri și operațiuni efectuate de organele financiare, în conformitate cu dispozițiile legale cu privire la stabilirea, calcularea și perceperea impozitelor, ce revin în sarcina unor persoane fizice sau juridice și la acordarea facilităților fiscale de care acestea au dreptul să beneficieze.” ( Lăzărescu, 2000)
Există mai multe principii ce stau la baza impunerii impozitului, principii ce au fost fundamentate de reputatul economist scoțian Adam Smith în lucrarea intitulată “Avuția Națiunilor „ cu mai bine de două secole în urmă și anume principiul justeții impunerii, cel al certitudinii impunerii, principiul comodității perceperii și cel al randamentului.
Maurice Allais economistul francez laureat cu premiul Nobel pentru economie în 1988, spune că într-o economie de piață liberă aceste principii sunt nediscriminarea, individualitatea, neutralitatea, impersonalitatea și legitimitatea.
Indiferent că ne raportăm la principiile enunțate de Adam Smith sau la cele enunțate de Maurice Allais ,vedem că de fapt aceste principii stau la baza principiilor actuale de impunere, ca principii ale politicii financiar-economice, ale echității fiscale și socio-politice .
În țara noastră principiile impunerii in conformitate cu legea 571/2003 colaborată cu HG nr. 44/2004 sunt:
Neutralitatea impunerii, adică măsurile fiscale asigură un raport de egalitate investitorilor români și străini, ca de asemeni și capitalului, fie el autohton sau extern.
Certitudinea impunerii, adică sunt prevăzute clar în lege mărimea impozitelor datorate de orice persoană, statului, ca de asemenea și modalitățile de percepere a impozitelor sunt explicite, nelăsând loc de interpretări.
Echitatea fiscală, conform acestui principiu fiecare cetățean, plătitor de impozit trebuie să contribuie la bugetul statului, pentru a beneficia de protecția acestuia.
Eficiența impunerii, adică impozitele și legislația ce le reglementează să fie gândite pe termen lung, pentru a asigura stabilitate și continuitate, cu scopul de a nu bulversa contribuabilii prin schimbări majore de legislației într-o perioadă scurtă de timp, pentru a putea avea premisele unui mediu economic stabil.
1.4 Elementele impozitului
„ Prin elementele comune ale impozitelor, se înțeleg acele componente care contribuie la stabilirea mărimii impozitelor, a faptului generator, și a exigibilității. Prin urmare, elementele comune ale impozitelor sunt definitorii pentru stabilirea cadrului legal al perceperii și al determinării cuantumului obligațiilor fiscale datorate de contribuabili. ” ( Donath,2004 )
Aceste elemente sunt următoarele:
Faptul generator definit ca fiind „actul sau evenimentul care dă naștere creanței în legătura cu impozitul datorat bugetului de stat” ( Moșteanu,2009)
Plătitorul impozitului persoana fizică sau juridică menționată în textul de lege ca fiind obligată să achite și să calculeze impozitul datorat.
Subiectul impozitului sau suportatorul direct al acelui impozit deoarece deține în proprietate bunuri sau realizează venituri supuse acelui impozit sau taxă după caz..
Obiectul impunerii, materia supusă impozitării, așa a cum scrie R Moșteanu în lucrarea sa, “Fiscalitate Impozite și Taxe Studii de Caz „ publicată în anul 2008.
Sursa impozitului, adică din ce se achită impozitul perceput din avere sau din venit .
Cota impozitului se referă la acea parte procentuală din venit sau din avere ce revine statului, denumită în termeni de specialitate cotă de impunere .
Asieta fiscală sau modul de așezare a impozitului, are în vedere ansamblul măsurilor aplicate de organele fiscale cu scopul identificării fiecărui contribuabil în parte și a bunurilor și veniturilor acestora, în speță a volumului averii și dimensiunii impozitului datorat statului.
Altfel spus, asieta constată existența unei creanțe fiscale a statului și creează obligația de plată a impozitelor, în sarcina contribuabililor. Stingerea acestor obligații se numește lichidare care se face, de regulă, prin încasarea impozitului.
Perceperea sau încasarea impozitului ce se poate colecta direct de la contribuabil prin grija acestuia, sau prin deplasarea organelor fiscale la contribuabil.
Termenul de plată cu referire la data scadentă a impozitului respectiv, datorat statului.
În afară de elementele tehnice prezentate, actul legal de instituire a unui impozit trebuie să mai cuprindă:
autoritatea și beneficiarul impozitului;
facilități fiscale acordate;
sancțiunile aplicabile și căile de contestație.
Autoritatea si beneficiarul impozitului – este puterea publică îndreptațită să instituie impozitul la care se adaugă organele care așează și percep în mod efectiv impozitul.
Facilitățile fiscale – se referă la posibilitatea ca actul legal să prevadă unele exonerări pentru anumite categorii de subiecți, unele perioade de scutire, unele reduceri de impozite sau unele restituiri de impozite dupa caz..
Sancțiunile aplicabile – au în vedere întărirea responsabilității contribuabililor în ceea ce privește stabilirea corectă a obligațiilor fiscale și plata acestora în favoarea beneficiarului.
Căile de contestație se referă la posibilitatea pe care o au contribuabilii de a se adresa cu plângeri, întâmpinări sau contestații organelor Ministerului Finanțelor.
Principalele Impozite, taxe și contribuțiile sociale reglementate de Codul fiscal sunt:
impozitul pe profit;
impozitul pe venit;
taxa pe valoarea adăugată;
impozitele și taxele locale.
contribuțiile de asigurări sociale datorate bugetului asigurărilor sociale de stat;
contribuțiile de asigurări sociale de sănătate datorate bugetului Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate;
contribuția pentru concedii și indemnizații de asigurări sociale de sănătate datorată de angajator bugetului Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate;
contribuțiile asigurărilor pentru șomaj datorate bugetului asigurărilor pentru șomaj;
contribuția de asigurare pentru accidente de muncă și boli profesionale datorată de angajator bugetului asigurărilor sociale de stat;
contribuția la Fondul de garantare pentru plata creanțelor salariale, datorată de persoanele fizice și juridice care au calitatea de angajator potrivit art. 4 din Legea nr. 200/2006 privind constituirea și utilizarea Fondului de garantare pentru plata creanțelor salariale, cu
modificările ulterioare. Legea nr. 571/2003 coroborată cu HG nr. 44/2004 privind Codul Fiscal .
CAPITOLUL II
PRINCIPALELE IMPOZITE ȘI TAXE IMPUSE AGENȚILOR ECONOMICI ÎN ROMÂNIA
2.1 Impozitul pe profit
Impozitul pe profit este un impozit, ce se răsfrânge asupra cheltuielilor și în consecință asupra profitului net al agentului economic, ca urmare acest impozit face parte din categoria impozitelor directe.
După căderea regimului comunist, reglementările legale referitoare la acest impozit au apărut și au suferit ajustări destul de des. Orice întreprindere este orientată spre profit, așa că statul nu avea cum să rateze o asemenea oportunitate de aș rotunji veniturile, drept urmare a impozitat profitul realizat, de către agenții economici.
“Sunt obligați la plata acestui impozit toți agenții economici ce nu sunt încadrați în alte categorii de impozitare cum ar fi microîntreprinderile sau societățile nonprofit.” (Țâțu ș.a.,2013)
Potrivit Art. 15 Cod Fiscal, sunt exceptate de la plata acestui impozit potrivit :
Trezoreria statului;
Instituțiile publice pentru fondurile publice, inclusiv pentru veniturile proprii și disponibilitățile realizate și utilizate conform cu legislației actuale cu referire la finanțele publice și cele locale amintim aici legea nr. 500/2002;
Fundațiile române constituite ca urmare a unui legat;
Cultele religioase.
Cota de impozitare generală ce se aplică asupra profitului impozabil este de 16 % potrivit normelor legislative în vigoare, cu excepția contribuabililor care desfășoară activități de natura barurilor de noapte, cluburilor de noapte, discotecilor, cazinourilor sau pariurilor sportive, inclusiv persoanele juridice care realizează aceste venituri în baza unui contract de asociere și în cazul cărora impozitul pe profit datorat pentru activitățile prevăzute în Art. 18 Cod Fiscal, este mai mic decât 5% din veniturile respective sunt obligați la plata unui impozit de 5% aplicat acestor venituri înregistrate.
“Profitul impozabil se determină ca diferență între veniturile realizate din orice sursă și cheltuielile efectuate pentru realizarea acestora dintr-un an fiscal ( an calendaristic sau după caz, de când s-a Înființat firma – 31 Decembrie respective 01 ianuarie până la desființare ),din care se scad veniturile neimpozabile și se adaugă cheltuielile nedeductibile. “ ( Țâțu ș.a, 2013)
Dintre veniturile neimpozabile prevăzute la Art 20 Cod Fiscal amintim:
dividendele primite de la o persoană juridică română;
diferențele favorabile de valoare a titlurilor de participare, înregistrate ca urmare a încorporării rezervelor, beneficiilor sau primelor de emisiune la persoanele juridice la care se dețin titluri de participare;
veniturile neimpozabile, prevăzute expres în acorduri și memorandumuri aprobate prin acte normative.;
veniturile neimpozabile, prevăzute expres în acorduri și memorandumuri aprobate prin acte normative.
„Cheltuielile nedeductibile sunt considerate ca făcând parte din această categorie acele cheltuielii ocazionate de realizarea veniturilor societății, ca urmare a comercializării sau producției de bunuri, prestării de servicii sau executării lucrărilor.” ( Istrate 2000)
“Declararea și plata impozitului pe profit, , se efectuează trimestrial, până la data de 25 inclusiv a primei luni următoare încheierii trimestrelor I – III. Definitivarea și plata impozitului pe profit aferent anului fiscal respectiv se efectuează până la termenul de și anume 25 martie inclusiv a anului următor.” (Cod fiscal Art.34, 35 )
2.2 Impozitul pe salariu
Impozitul pe veniturile din salariu se încadrează după cum ne putem da seama din denumire, în categoria impozitului pe venit, care de asemenea face parte din categoria impozitelor directe .
Toate persoanele fizice salariate, și înregistrate ca atare în baza unui contract individual de muncă ,datorează statului un impozit lunar care se calculează și se retine de către angajatori
Determinarea acestui procent reținut din salariu se calculează conform formulei :
“i = 16% x Vi Vi = Vb – CO – DP – CS – CFFP – DEC
unde :
i = impozit pe venit ; DP = Deducere personală;
Vi = venit impozabil; CO = contribuții obligatorii;
Vb = venit brut ; CS = contribuția sindicală plătită în luna respectivă;
CFFP = contribuția la fondul de pensii facultative ;
DEC = deducerea sumelor pentru economisirea și creditarea în sistem colectiv pentru domeniul locativ.” ( Mosteșteanu ,2008)
Acest DEC se deduce din veniturile din salarii,obținute la funcția de bază în limita sumei maxime admise egale cu 300 lei pe an în conformitate cu prevederile și normele legale în vigoare.
Deducerea personală DP se acordă persoanelor care au un venit lunar brut de Până la 1 000 lei inclusiv și este cuprinsă între 250 și 550 lei funcție de nr persoanelor pe care le au în întreținere, conform prevederilor Art.56 Cod Fiscal.
“ În înțelesul reglementărilor fiscale în domeniu în țara noastră ,sunt considerate venituri din salarii, toate veniturile în bani și/sau natură obținute de o persoană fizică care desfășoară o activitate pe baza unui contract sau a unui statut special prevăzut de lege ,indiferent de perioada la care se referă,”( Moșteanu, 2008 )
Pe lângă salariul de bază reglementat de art.164 alt.1 din codul muncii, sunt încadrate la categoria venituri din salarii și sporurile/adausurile de orice fel, indemnizațiile de orice fel, recompensele și premiile, sumele primite pentru incapacitate temporară de muncă, valoarea nominală a tichetelor de masă, creșe sau vacanta, orice alte beneficii constând în bani sau în natură primite de angajat de la angajator ca și recompensă în schimbul muncii prestate .
Sunt scutite de la plata acestui impozit, persoanele cu handicap grav sau accentuat așa cum prevede ordonanța de urgență a guvernului României nr.4/2015.
“Pe lângă scutirea de la plata impozitului pe salarii, persoanele cu handicap grav sau accentuat nu vor plăti impozit nici pentru veniturile provenite din pensii, din activități independente ori agricole, din silvicultură și piscicultură, altele decât cele impozitate prin tranșe de venit.” (http://www.mediafax.ro consultat la data de 19.03 2015 )
Perioada impozabilă este de regulă anul fiscal identic cu anul calendaristic., iar data până la care angajatorul trebuie să vireze bani către bugetul de stat este data de 25 inclusiv, a lunii următoare celei pentru care se plătesc aceste venituri.
2.3 Contribuțiile sociale obligatorii
Contribuțiile sociale obligatorii potrivit legii sunt următoarele :
La fondul de pensii ;
– 26,3 % pentru condiții normale de muncă din care 10,5% contribuția angajat, iar 15,8% contribuție angajator,
– 31,3% pentru condiții deosebite de muncă, din care 10,5% contribuție angajat și 20,8% pentru contribuție angajator,
– 36,3% pentru condiții speciale de muncă și pentru alte condiții de muncă, din care 10,5% pentru contribuția individuală și 25,8% pentru contribuția datorată de angajator.
– la sănătate; 10,7 % din care 5,5 % este datorat de către angajat, iar restul de 5,2% de către angajator,
-la șomaj ;1 % din care 0,5% angajat, iar 0,5% angajator ;
-0,15% – 0,85% pentru contribuția de asigurare pentru accidente de muncă și boli profesionale, diferențiată în funcție de clasa de risc, conform legii, datorată de angajator;
– 0,25% pentru contribuția la Fondul de garantare pentru plata creanțelor salariale, datorată de angajator.
Legea mai stipulează și faptul că ,în cota ce trebuie plătită de către angajat către fondul de pensii se cuprinde și procentul de 5,5 % pentru administrarea fondului de pensii private. Spre deosebire de 2014 când această cotă era de 4 % din CAS-ul imputat angajatorului.
2.4 Taxa pe valoare adăugată (TVA )
“Taxa pe valoare adăugată este conform definiției sale din ordonanța nr 17 din 2000 un impozit indirect care se stabilește asupra operațiunilor care privesc livrările de bunuri mobile, transferul proprietății bunurilor imobile ,importul de bunuri, prestările de servicii și a operațiunile asimilate “ ( Istrate, 2000 )
“Mecanismul TVA presupune ca fiecare agent economic care intervine în procesul de producție și comercializare a unui produs, să adauge taxa pe valoarea adăugată creată ce este inclusă în prețul de vânare al bunurilor și trebuie și trebuie virată ulterior către stat ,astfel taxa este colectată de către agenții economici de le consumatorii finali, care sunt suportatorii efectivi ai acesteia” ( Țâțu ș.a ,2013 )
Așa cum reiese din cele două definiții, TVA-ul este cel mai uzual impozit indirect perceput consumatorilor finali, deci nouă ca și cumpărători și în consecință impozitul indirect care aduce cei mai mulți bani bugetului de stat datorită sferei largi de aplicare care cuprinde operațiunile cu plată și cele asimilate efectuate independent de către persoanele fizice sau juridice ca de exemplu transferul, proprietății, prestări servici sau livrări de bunuri și importul de bunuri, momentul acestor operațiuni fiind identic cu cel de apariție al obligației plății TVA.
De asemenea aici putem aminti succint și de operațiunile scutite de TVA care potrivit normelor fecale se împart în trei mari grupe, astfel avem: scutiri în interiorul tarii, scutiri pentru exporturi/impuri, livrări sau achiziții intercomunitare.
Tva poate fi evidențiat prin formula :
Valoarea adăugată = Vânzări – Cumpărături
24% din valoarea adăugată = 24% din vânzări – 24% din cumpărături
TVA de plată = taxa colectată – taxa deductibilă
datorie la stat datorie creanță
După momentul ianuarie 2007 care a coincis cu aderarea tarii noastre la comunitatea europeană, aplicarea TVA se face conform directivei 112 din 2006 ce a fost preluată în legislația din România. De asemenea după aderarea la Uniunea Europeană datorită înlăturării barierelor vamale au apărut două noi noțiuni cu privire la taxa pe valoare adăugată astfel,
exportul în spațiul intracomunitar poartă numele de livrare intracomunitară LIC., iar fostul import din statele membre U.E. ,poartă de acum denumirea de achiziții intracomunitare AIC..
„Conform reglementărilor legale se consideră AIC de bunuri obținerea dreptului de a dispune ca și un proprietar, de bunuri mobile corporale expediate sau transportate la destinația indicată de cumpărător, de către furnizor, de către cumpărător sau de către altă persoană în contul furnizorului ,sau al cumpărătorului către un stat membru ,altul decât cel de plecare al transportului sau de expediere a bunurilor.”(Moșteanu,2008)
Potrivit Codului Fiscal cota standard a TVA este de 24%,dar există și o cotă redusă de TVA de 9 % aplicabilă serviciilor din turism, precum și o cotă de 5% pentru livrarea locuințelor ca parte a politicii sociale, inclusiv a terenului pe care sunt construite.
Referitor la termenul de plată a TVA acesta este potrivit legii, fie lunar pentru persoanele juridice care anul precedent au realizat o cifră de afaceri egală sau mai mare de 100.000 de euro/an, fie trimestrial ,iar decontul de taxă trebuie depus de persoanele înregistrate la organele fiscale competente până în data de 25 inclusiv, a lunii următoare celei in care se încheie perioada fiscală (lună sau trimestru).
Având în vedere faptul că țara noastă este membră a comunității europene m-am gândit să mă aplec un pic asupra cotelor de TVA existente în statele membre, spre a avea un termen de comparație, astfel acestetea ne sunt prezentate în tabelul 2.1 .
Tabelul 2.1
Cota Standard a TVA în Uniunea Europeană în anul 2013
Sursa: Taxa pe valoare adăugată, http://ro.wikipedia.org/Taxa_pe_valoarea_adaugata
După cum se poate observa din tabelul de mai sus, cea mai mică cotă standard a TVA -ului în Europa este de 15% (Cipru și Luxemburg), iar cea mai mare cotă este de 25% (Ungaria și Suedia ).
„Introducerea și generalizarea TVA în toate țările comunității europene, s-a dovedit a fi singura soluție pentru respectarea principiului neutralității fiscale totale, atât pe plan intern cât și la nivel comunitar “ ( Tulai, Bizo, ș.a ,2004 )
2.5 Impozitele și taxele locale
În țara noastră taxele locale ocupă locul al treilea în veniturile totale ale bugetelor locale, după TVA și impozitul pe venit .
Impozitele și taxele locale cuprind: impozitul pe teren, cel pe clădiri, pe mijloacele de transport, etc.
În cele ce urmează voi descrie succint principalele impozite și taxe datorate bugetelor locale astfel:
Impozitul pe clădiri se datorează primăriilor de pe raza comunei, orașului sau municipiului unde este construită clădirea. Persoana ce trebuie să achite acest impozit este bineînțeles proprietarul sau după caz , proprietarii clădirii.
„În cazul persoanelor juridice, impozitul pe clădiri se calculează prin aplicarea unei cote de impozitare asupra valorii de inventar a clădirii. Valoarea de inventar este valoarea de intrare a clădirii în patrimoniu, înregistrată în contabilitatea proprietarului clădirii.”
( Moșteanu,2008 )
Conform reglementărilor în vigoare această cotă se stabilește de către consiliul local și poate varia între 0,25 și 1,5 %.
Acest impozit este perceput anual și se achită în două tranșe egale, până la 31 martie respectiv 30 septembrie, iar pentru contribuabilii care achită integral suma aferentă acestui impozit până pe 31 martie a anului în curs ,se acordă o reducere de până la 10 %, în funcție de hotărârea luată de organele administrației locale.
Impozitul pe mijloacele de transport este un impozit local.
“Sunt scutite de la plata acestui impozit persoanele cu handicap locomotor și care dețin în proprietate autoturisme sau motociclete adaptate la nevoile lor;
mijloacele de transport aparținând instituțiilor publice;
mijloacele de transport ale persoanelor juridice ,care sunt utilizate pentru transport public de pasageri în regim urban sau suburban;
vehiculele istorice. “ ( Art .261 Cod Fiscal)
Termenele de plată a acestui impozit coincid cu termenele de plată pentru plata impozitului pe clădiri, respectiv 31 martie și 30 septembrie, o diferență ar fi că aici apare și data de întâi a lunii următoare celei în care a fost dobândit. Respectivul mijloc de transport.
Impozitul pe terenuri este un alt impozit datorat primăriilor, proprietarii acestor terenuri fiind cei care trebui să îl achite.
Fac excepții la plătit acestui impozit potrivit Art 257 Cod Fiscal :
terenul aferent unei clădiri;
orice teren al unui cult recunoscut de lege și al unei unități locale a acestuia ,cu personalitate juridică;
orice teren al unor instituții de învățământ preuniversitar și universitar;
orice teren administrat sau folosit de către o instituție public .
CAPITOLUL III.
PREZENTAREA SOCIETĂȚII i SC DOSA DANIEL VET SRL
3.1 Prezentarea generală a societății
Denumirea: SC DOSA DANIEL VET SRL
Sediu: Județul Sălaj, loc. Someș Odorhei, nr. 571
Forma juridică: Persoană juridică cu capital privat integral românesc
Număr de ordine la Registrul Comerțului: J31/152/2011
Cod unic de identificare(cod fiscal): RO 28269239
Cod CAEN: 7500 – Activități veterinare
Capital social: 220 lei
Societatea comercială SC DOSA DANIEL VET SRL Someș Odorhei s-a constituit în anul 2011 și a fost înregistrată la Oficiul Registrului Comerțului Sălaj cu numărul: J31/152/2011, având cod unic de înregistrare (cod fiscal) 28269239.
Firma are în componentă trei asociați.
Societatea are în dotare spații necesare depozitării produselor, mașini pentru aprovizionare și distribuire de mărfuri și personal calificat în domeniu.
Programul de lucru al personalului angajat este stabilit prin Contractul colectiv de muncă, respectiv 16 ore/zi(două schimburi); 80 ore/săptămână; 258 zile/an.
Drepturile și obligațiile personalului, dar și ale angajatorului sunt prevăzute de Contractul individual de muncă, respectându-se prevederile Codului Muncii și a legislației în domeniu.
Activitatea de comerț a produselor veterinare prin cele două magazine se face utilizând documente și registre speciale în domeniu și comune în sectorul economic.
Principalele documente cu regim special utilizate de societate sunt: avize de însoțire mărfuri, bonuri fiscale de vânzare a mărfii, facturi fiscale, chitanțe, iar în afară de acestea se utilizează documente comune tuturor agenților economici, așa cum prevede Legea contabilității nr. 81/1991 cu modificările și completările ulterioare.
Societatea are conturi deschise la băncile din orașul Jibou, respectiv la :
BCR Jibou și Trezoreria Jibou.
Societatea face încasări și plăti în numerar prin casieria societății, respectând plafoanele de plăti și soldul de casă cerute prin lege, conducând zilnic Registrul de casă.
3.2 Obiectul de activitate
Societatea comercială DOSA DANIEL VET SRL are ca principal obiect de activitate: activități veterinare, respectiv farmacie veterinară și comerț cu amănuntul al produselor din domeniul veterinar. Societatea are deschis un punct de lucru în localitatea Jibou și unul în localitatea Someș Odorhei.
Vânzarea produselor farmaceutice pentru uz veterinar se face in spațiul amenajat în acest scop, respectându-se legislația specifică în domeniu. Vânzările către persoane fizice se fac folosind casa de marcat electronică, iar la persoane juridice se întocmește factura fiscală, urmând ca încasarea acestora să se facă ori numerar cu chitanță, ori prin virament bancar, la înțelegerea dintre pârți. La cererea clientului, conform cu contractele încheiate între cele două pârți, se pot face și livrări la domiciliu, negociindu-se tariful pentru acestea.
Aprovizionarea cu marfă se face prin distribuitori autorizați sau de către personalul angajat în acest sens.
Principalii furnizori de materii prime, materiale, combustibili, imobilizări, dar și de utilități de strictă necesitate(apă, canal, energie electrică și termică, comunicații ,etc.) se află în raza județului Sălaj, dar societatea are relații cu furnizori și mai ales cu beneficiari de pe întreg cuprinsul tarii și chiar și din străinătate.
3.3 Poziția pe piață
Societatea comercială SC Dosa Daniel Vet SRL ocupă un loc important în economia locală, fiind singura farmacie veterinară din localitatea unde își are sediul, iar prin punctul de lucru deschis în orașul Jibou desfășoară activitatea de comerț al produselor farmaceutice, dar și a altor produse cum ar fi diferite materiale consumabile, dotări și hrană pentru animale, produse agricole, etc. Deși mai sunt unități de profil în localitate, firma și-a format de-a lungul timpului clientela fidelă formată în principal din persoane deținătoare de animale de casă sau de companie. În dorința de a extinde activitatea pe o arie cât mai mare, administratorul societății împreună cu partenerii lui au introdus metoda livrării mărfurilor la domiciliul clientului mărind astfel numărul de clienți și, proporțional profitul societății.
Societatea a obținut în anul 2014 locul 2 în Top Afaceri România pentru localitatea Someș Odorhei conform cu datele din bilanțul anului 2013.
În 2014, societatea și-a propus extinderea activității și în alte sectoare de activitate cum ar fi transportul rutier de mărfuri prin reinvestirea profitului obținut în achiziționarea de mijloace de transport de mare tonaj. Pornind această activitate în semestrul 2 al anului și având în vedere investițiile masive în acest sens, la sfârșitul anului nu au fost rezultate pozitive vizibile, însă previziunile pentru anul 2015 sunt foarte încurajatoare, după cum reiese din planul de afaceri și bugetul previzionat al societății pentru anul 2015.
3.4 Relații cu alte firme
Prin natura activității sale societatea SC Dosa Daniel Vet SRL are relații economice atât cu diferiți furnizori de mărfuri, furnizori de utilități(energie, apă, telefonie, etc.) cât și cu clienții beneficiari ai produselor vândute. De asemenea societatea are relații comerciale cu societăți de consultanta sau de formare profesională îmbunătățind tot timpul activitatea pe care o desfășoară.
Principalii furnizori ai societății sunt:
SC Farmavet SA – produse farmaceutice veterinare;
SC Nordic Petfood Distribution SRL – hrană pentru animale;
Hajdu Gabona zrt Ungaria – tărâțe;
SC Agronor SRL – diferite semințe;
Distri Tatrapet SRL – alte materiale necesare intreținerii animalelor.
W.A.G. Payment Solutions A.S. Cehia și filiala din România – combustibili și taxe de drum în transporturile rutiere de mărfuri
Principalii clienți ai societății sunt:
persoane fizice deținătoare de animale de casă sau de companie;
micii fermieri persoane fizice autorizate;
societăți comerciale de profil;
instituții publice, Asociații, etc.
Gopet Trans Eood Bulgaria și filiala din România – prestări servicii transport;
Diferite societăți de transport și case de expediții din țară și din străinătate – prestări servicii transport.
3.5 Modul de organizare a activității
Activitatea societății se desfășoară după un standard bine definit unde principalii pioni sunt angajații. Principalii pași în organizarea activității sunt:
aprovizionarea celor două puncte de desfacere cu mărfuri destinate vânzării;
Acest lucru se realizează fie prin distribuitori autorizați ai diferiților furnizori, fie prin aprovizionarea directă de către agenții firmei.
recepția faptică și scriptică a mărfurilor – sarcina vânzătorului sau a farmacistului;
achitarea contravalorii mărfurilor recepționate – sarcina vânzătorului sau a farmacistului;
vânzarea mărfurilor și încasarea contravalorii acestora – sarcina vânzătorului sau a farmacistului;
livrarea mărfurilor la domiciliul clientului și încasarea contravalorii lor – sarcina agentului de vânzări care conduce mașina firmei;
predarea documentelor utilizate la compartimentul financiar – contabil în vederea prelucrării acestora – sarcina tuturor angajaților răspunzători de întocmirea lor.
Contactarea caselor de expediții în vederea obținerii contractelor de transport rutier.
Societatea are 5 angajați implicați direct în activitatea firmei: 2 vânzători, 2 agenți de vânzare și un medic veterinar, farmacist. De asemenea, societatea are trei asociați, dintre care unul numit în funcția de administrator, asociați care se implică direct atât în activitatea zilnică de comerț cât și în activitatea managerială.
De asemenea societatea mai are angajați 3 șoferi de camion ai căror activitate este condusă de coordonatorul de transport al firmei.
Evidenta contabilă este condusă de personal calificat în acest domeniu.
CAPITOLUL IV
STUDIU DE CAZ PRIVIND PRINCIPALII INDICATORI ECONOMICI ȘI OBLIGAȚIILE FISCALE LA SC DOSA DANIEL VET SRL
În vederea stabilirii corecte a tuturor obligațiilor fiscale a societății, trebuie să cunoaștem principalii indicatori economici și evoluția acestora pe parcursul exercițiilor financiare. Acești indicatori pot fi determinați pe baza bilanțului contabil întocmit la sfârșitul fiecărui an, certificat de un expert contabil și depus la organele abilitate ale Ministerului Finanțelor Publice. Bilanțurile contabile ale firmei SC DOSA DANIEL VET SRL pe ultimii trei ani se prezintă în felul următor:
Tabelul 4.1.
Bilanț prescurtat la SC DOSA DANIEL VET SRL Someș Odorhei
Sursa: Documentele contabile ale societății
De asemenea, cele mai relevante situații reies din Contul de profit și pierdere, unde sunt prezentate toate veniturile obținute, indiferent de natura lor, precum și toate cheltuielile efectuate în cursul unui exercițiu financiar(de regula un an calendaristic) în vederea obținerii acestor venituri.
La societatea SC DOSA DANIEL VET SRL Contul de profit și pierdere pe ultimii trei ani se prezintă în felul următor:
Tabelul 4.2
Contul de profit și pierdere la SC DOSA DANIEL VET SRL Someș Odorhei
Sursa: Documentele contabile ale societăți
4.1 Principalii indicatori economico – financiari;
Pe baza datelor prezentate în tabelele 4.1. și 4.2. am putut să calculez principalii indicatori economico – financiari ai societății, astfel:
indicatori de lichiditate
indicatori de risc
indicatori de activitate(indicatori de gestiune)
indicatori de profitabilitate
Dintre indicatorii de lichiditate putem amintii:
indicatorul lichidității curente, care se determină ca raport dintre activele curente ale firmei și datoriile curente. Valoarea recomandată acceptabilă este în jurul valorii de 2 și oferă garanția acoperirii datoriilor curente din activele curente.
Indicatorul denumit indicatorul test acid este indicatorul lichidității imediate care se determină ca raport dintre activele curente din care se scad stocurile și datoriile curente. Valoarea recomandată este în jurul valorii de 1, iar cu cât mai mult este depășită această valoare, cu atât creste capacitatea firmei de a-și plăti datoriile.
Tabelul 4.3.
Indicatori de lichiditate
Sursa: Prelucrări proprii pe baza bilanțurilor firmei
Modalitatea de calcul a indicatorilor de lichiditate:
Anul 2012 – 140232/164414 = 0,85 și 18018/164414 = 0,11
Anul 2013 – 218859/164600 = 1,33 și 68371/164600 = 0,42
Anul 2014 – 588614/557651 = 1,06 și 481290/557651 = 0,86
Deși indicatorul arată o ușoară creștere în cazul lichidității imediate, totuși situația firmei nu este foarte grozavă, deoarece încă este departe de valoarea de 2 în cazul lichidității curente, respectiv de valoarea 1 în cazul lichidității imediate. Cel mai bine se poate observa creșterea indicatorului din graficul următor:
Figura 4.1. Evoluția indicatorilor de lichiditate
Sursa: Prelucrări proprii
Dintre indicatorii de risc putem aminti:
Indicatorul gradului de îndatorare se calculează ca raport dintre capitalul împrumutat și capitalul propriu înmulțit cu 100 sau raportul dintre capitalul împrumutat și capitalul angajat, unde capitalul împrumutat reprezintă creditele pe termen mediu sau/și lung, iar capitalul angajat reprezintă capitalul împrumutat + capitalul propriu. În cazul studiat de mine, societatea nu are contractate credite în primii ani de activitate, în schimb se poate considera ca și un credit împrumutul asociaților pentru diferite cheltuieli ale firmei.
Indicatorul privind acoperirea dobânzilor se calculează ca raport dintre profitul obținut înainte de a plăti dobânda și impozitul pe profit și cheltuielile cu dobânda. Acest raport arată de câte ori firma își poate achita cheltuielile cu dobânda. Cu cât valoarea indicatorului este mai mare, cu atât mai consolidată este starea societății, iar dacă valoarea este mică, poziția entității este considerată riscantă.
Tabelul 4.4
Indicatori de risc
Sursa Prelucrări proprii pe baza bilanțurilor firmei
Valorile din tabelul 4.4. arată că gradul de îndatorare a firmei este foarte mare, în schimb neavând de plătit credite contractate purtătoare de dobânzi, se poate concentra asupra plății datoriilor contractate de la asociați pe termen lung.
Modalitatea de calcul a gradului îndatorare:
Anul 2012 – 108684/108904 = 99,80
Anul 2013 – 185798/186018 = 99,88
Anul 2014 – 420718/420938 = 99,94
În figura 4.2. se poate observa că gradul de îndatorare a firmei se situează cam la același nivel în cei trei ani de referință, dar totuși are o ușoară tendință de creștere:
Figura 4.2..Gradul de îndatorare
Sursa: Prelucrări proprii
Indicatori de activitate sau indicatori de gestiune
Acești indicatori ne dezvăluie infirmații privind:
viteza de intrare sau de ieșire a fluxurilor de trezorerie ale societății;
capacitatea firmei de a controla capitalul circulant și activitățile comerciale de bază;
viteza de rotație a stocurilor care se determină ca raport dintre costul vânzărilor și stocul mediu arătând de câte ori a fost rulat stocul într-un exercițiu financiar, sau raportul dintre stocul mediu și costul vânzărilor înmulțit cu numărul zilelor unui an calendaristic, adică cu 365 și care indică numărul de zile în care bunurile sunt stocate în unitate;
viteza de rotație a debitelor – clienți, care se calculează ca și raport dintre soldul mediu clienți și cifra de afaceri înmulțit cu 365 și care exprimă numărul de zile până la data la care se încasează creanțele de la debitorii firmei. Cu cât valoarea este mai mare, cu atât scade eficienta firmei în colectarea creanțelor și arată probleme legate de controlul creditului acordat clienților;
viteza de rotație a creditelor – furnizori este raportul dintre sold mediu furnizori și achiziții de bunuri și servicii înmulțit cu 365 și arată numărul de zile de creditare obținut de către societate de la furnizorii săi pentru a-și plăti datoriile comerciale;
viteza de rotație a activelor imobilizate se calculează ca și raportul dintre cifra de afaceri și activele imobilizate și arată eficacitatea managementului activelor imobilizate prin examinarea valorii cifrei de afaceri generate de o anumită cantitate de active imobilizate;
viteza de rotație a activelor totale este raportul dintre cifra de afaceri și activele totale.
Tabelul 4..5.
Indicatori de gestiune
Sursa: Prelucrări proprii pe baza bilanțurilor firmei
Modalitatea de calcul a indicatorilor de gestiune:
c) Viteza de rotație a stocurilor
478089/122214=3,91; 601409/150488=4,00; 1166725/107324=10,87
d) Viteza de rotație a debitelor(clienți)
7749/475336*365=5,95; 9732/640419*365=5,55; 202283/1251246*365=59,01
e) Viteza de rotație a creditelor(furnizori)
53160/475336*365=40,82; 14344/640419*365=8,18; 153412/1251246*365=44,75
f) Viteza de rotație a activelor imobilizate
475336/844=563,19; 640419/53585=11,95; 1251246/216433=5,78
g) Viteza de rotație a activelor totale
475336/140232=3,39; 640419/218859=2,93; 1251246/588614=2,13
În figura 4.3. se poate vedea cât de variabile sunt aceste valori, ceea ce înseamnă că societatea este în continuă mișcare, încercând noi și noi metode de a obține venituri și de a investi aceste venituri în alte active.
. Figura 4.3. Variația indicatorilor de gestiune
Sursa: Prelucrări proprii
Indicatori de profitabilitate
Rentabilitatea capitalului angajat se poate calcula ca raport dintre profitul înaintea plății dobânzii și impozitului pe profit și capitalul angajat, unde capitalul angajat se referă la banii investiți în firmă de către acționari și de creditorii pe termen lung. Acest indicator reprezintă profitul pe care îl poate obține firma din banii investiți în afacere.
Marja brută din vânzări este raportul dintre profitul brut din vânzări și cifra de afaceri înmulțit cu 100, iar dacă valoarea mică sau în scădere, atunci înseamnă că societatea nu poate să obțină preturi de vânzare optime și nu își poate controla costurile de producție.
Tabelul 4.6.
Indicatori de profitabilitate
.
Sursa: Prelucrări proprii pe baza bilanțurilor firmei
După cifrele afișate în tabelul 4.6. se vede că firma a realizat profit doar într-un singur an din cei trei ani de referință, dar pierderile din cei doi ani se datorează în ceea mai mare parte cheltuielilor mari de investiții care nu au ajuns încă să genereze profit.
4.2 Impozite directe
4..2,1. Impozitul pe profit
Impozitul pe profit este o taxă plătită bugetului de stat fiind calculat ca și diferența dintre veniturile impozabile și cheltuielile realizate în vederea obținerii de venituri, la care se adaugă veniturile neimpozabile și se scad cheltuielile nedeductibile fiscal, așa cum prevede Art. 19, alin.(1) din Legea nr. 573/2003 coroborată cu HG 44/2004 privind Codul fiscal cu normele metodologice de aplicare, respectiv ”Profitul impozabil se calculează ca diferență între veniturile realizate din orice sursă și cheltuielile efectuate în scopul realizării de venituri, dintr-un an fiscal, din care se scad veniturile neimpozabile și la care se adaugă cheltuielile nedeductibile. La stabilirea profitului impozabil se iau în calcul și alte elemente similare veniturilor și cheltuielilor potrivit normelor de aplicare.”
.
La societate comercială SC DOSA DANIEL VET SRL profitul pe ultimii 3 ani, respectiv anul 2012, 2013 și 2014 are o foarte mare variație, după cum se poate observa din Figura 4.4
Având în vedere faptul că societatea are activitatea principală comerțul cu produsele farmaceutice veterinare, precum și cu accesorii necesare în întreținerea animalelor de casă sau de companie, cu hrana acestora, cu comercializarea produselor agricole, ale semințelor, ale substanțelor necesare în producția agricolă, putem observa din tabelul 4..7. că în lunile de iarnă profitul realizat este în mare parte sub valoarea de 0, iar în celelalte luni variază între profit bun și foarte bun. În lunile de iarnă vânzările sunt mult mai mici decât în alte luni ale anului, dar cheltuielile sunt mai mari în mare parte datorită cheltuielilor de întreținere atât a spațiilor, cât și a utilajelor. În lunile de primăvară când încep lucrările agricole, cresc semnificativ și vânzările firmei în acest sector și implicit crește și profitul societății.
În a doua parte a anului 2014, societatea prin asociații săi a hotărât extinderea și diversificarea activității societății. Astfel au investit în achiziționarea unor camioane de transport marfă, investiție care a presupus o infuzie de capital și cheltuieli suplimentare care au dus la un picaj serios al profitului firmei. Asociații societății au estimat că până la sfârșitul anului 2015, aceste cheltuieli se vor recupera prin veniturile realizate din activități de transport rutier pe lângă veniturile obișnuite obținute din comerțul de produse agricole și farmaceutice veterinare, obținându-se profit care să poată fi reinvestit în alte proiecte.
În Tabelul 4.7. s-au sintetizat veniturile și cheltuielile, precum și profitul obținut sau, după caz, pierderea contabilă a societății.
De asemenea, având în vedere că baza impozabilă a profitului este determinată de diferența dintre venituri și cheltuieli, putem observa din Figurile 4.4., 4.5. și 4.6. faptul că cu cât mai mare erau veniturile realizate, cu atât mai mult creșteau și cheltuielile efectuate în vederea obținerii acestor venituri.
Tabelul 4.7.
Venituri, cheltuieli, profit
Sursa: Prelucrări proprii pe baza bilanțurilor firmei
Figura 4.4. Evoluția profitului pe ultimii 3 ani
Sursa: Actele contabile ale societății
Figura 4.5. Evoluția veniturilor ultimii 3 ani
Sursa: Actele contabile ale societății
Figura 4.6. Evoluția cheltuielilor pe ultimii 3 ani
Sursa: Actele contabile ale societății
Impozitul pe profit se calculează trimestrial, se declara prin Declarația 100 la ANAF ori prin depunere la ghișeu, ori prin transmitere on-line pe portalul pus la dispoziția contribuabililor de către Ministerul Finanțelor Publice.
Se plătește la termenele stabilite de același minister, de regulă până la data de 25 a lunii următoare terminării trimestrului, excepție făcând cel aferent trimestrului IV al anului, care se declară prin declarația 101, declarație care are rolul de regularizare a impozitului pe profit calculat și plătit în cursul anului fiscal precedent și care se declară și se achită până la data de 25 martie a anului următor exercițiului financiar incheiat.
4..2,2 Impozitul pe salarii
Veniturile salariale sunt definite în Art.55 al Legii 573/2003 privind Codul fiscal. Astfel, orice persoană fizică care obține venituri în bani și/sau în natură pe baza unui contract individual de muncă, a unui statut special definit de lege, inclusiv indemnizațiile pentru concedii medicale(incapacitate temporară de muncă) se consideră că obține venituri din salarii sau asimilate salariilor și ca atare, plătește 16% impozit pe venit.
La societatea SC DOSA DANIEL VET SRL cei trei asociați prin administratorul societății au angajat un numar de 1 salariat în anul 2012, 3 salariați în anul 2013 însă din anul 2014 de când și-a diversificat activitatea au fost nevoiți să încheie contracte individuale de muncă cu personal calificat în domeniile cerute prin fișa postului la locurile de muncă nou create. Astfel au fost angajate vânzătoare la farmacia veterinară din Jibou și la punctul de lucru din Someș Odorhei, a fost angajat un gestionar care îndeplinește și calitatea de agent de vânzări, un medic veterinar pentru supravegherea activității veterinare, respectiv 3 șoferi de autocamion și un coordonator de tranport.
Pentru a se observa modalitatea de calcul a impozitului pe veniturile din salarii, prezint mai jos impozitul pe salariul obținut de angajata Stanca Ramona în luna decembrie a anului 2014. Astfel, salariata a avut un venit brut în suma de 1500 lei compus din 1425 lei salariu aferent timpului lucrat și 75 lei indemnizația pentru o zi de concediu de odihna. Din acest venit brut s-au reținut contribuția pentru asigurări sociale în suma de 158 lei, contribuția pentru fondul de șomaj 8 lei și contribuția pentru asigurările sociale de sănătate în sumă de 83 lei. Salariata a beneficiat de deducere personală de bază în sumă de 190 lei care s-a scăzut din venitul net de 1251 lei obținându-se astfel baza de calcul a impozitului pe salarii, adică 1061 lei. La această bază de calcul s-a aplicat cota de 16% pentru calculul impozitului pe salariu în sumă de 170 lei, sumă reținută de la angajată și virată la bugetul de stat. În Figura 4.8. prezint fluturașul salariatei prezentate mai sus pentru luna decembrie 2014:
Tabelul 4.8
Fluturașul de salarii al salariatei Stanca Ramona pe luna decembrie 2014
Sursa: Actele contabile ale societăți
Tabelul 4..9
Sumele reținute și virate la bugetul statului
Sursa: Actele contabile ale societății
Evoluția impozitului pe salariu se poate observa din Figura 4.7.
Figura 4.7 Impozitul pe salariu
Sursa: Situații financiare și state de salarii
4.3 Contribuțiile sociale
Contribuțiile sociale obligatorii sunt definite prin Art. 7. alin. 10 din Codul Fiscal, respectiv: “contribuții sociale obligatorii – orice contribuții care trebuie plătite, în conformitate cu legislația în vigoare, pentru protecția șomerilor, asigurări de sănătate sau asigurări sociale”.
A .Contribuția la asigurările sociale de stat:
Aceste contribuții se datorează atât de către angajator, cât și de către angajați în cote diferite.
Cotele de contribuții sunt reglementate de Legea bugetului asigurărilor sociale de stat. Pentru anul 2014 aceste cote au fost următoarele:
31,30% pentru condiții normale de muncă în perioada 01.01.2014 – 30.09.2014 și
26,30% pentru condiții normale de muncă în perioada 01.10.2014 – 31.12.2014 și până în prezent;
36,30% pentru condiții deosebite de muncă în perioada 01.01.2014 – 30.09.2014 și
31,30% pentru condiții deosebite de muncă în perioada 01.10.2014 – 31.12.2014 și până în prezent;
41,30% pentru condiții speciale de muncă în perioada 01.01.2014 – 30.09.2014 și
36,30% pentru condiții speciale de muncă în perioada 01.10.2014 – 31.12.2014 și până în prezent;
Contribuția individuală de asigurări sociale este de 10,50% indiferent de condițiile de muncă.
Baza de calcul pentru contribuția individuală de asigurări sociale este reprezentată de:
salariile individuale brute, realizate lunar, inclusiv sporurile și adaosurile, reglementate prin lege sau prin contractul colectiv de muncă pentru persoanele care desfășoară activități pe bază de contract individual de muncă;
veniturile brute de natura drepturilor salariale realizate lunar de persoanele care desfășoară activități pe bază de contract individual de muncă, funcționarii publici, persoanele care își desfășoară activitatea în funcții elective sau care sunt numite în cadrul autorității executive, legislative ori judecătorești, pe durata mandatului, precum și membrii cooperatori dintr-o organizație a cooperației meșteșugărești;
venitul lunar asigurat, prevăzut în declarația sau contractul de asigurare socială, care nu poate fi mai mic decât o pătrime din salariul mediu brut.
Bazele de calcul mai sus amintite nu pot depăși plafonul de 5 ori salariul mediu brut.
Contribuția de asigurări sociale datorate de angajatori se determină prin scăderea contribuției individuale de asigurări sociale, astfel:
pentru condiții normale de muncă – 26,30% – 10,50% = 15,80%
pentru condiții deosebite de muncă – 31,30% – 10,50% = 20,80%
pentru condiții speciale de muncă – 36,30% – 10,50% = 25,80%.
Pentru plata contribuției la CAS, atât cea a angajatului, cât și cea a angajatorului, obligația îi revine angajatorului. Termenul de plată este lunar/trimestrial până la data de 25 a lunii următoare celei pentru care s-a constituit datoria de plată.
Așa cum am arătat în exemplul de mai sus în cazul salariatului Stanca Ramona în Figura 3.8. al societății SC DOSA DANIEL VET SRL unde am exemplificat calculul impozitului pe salarii, din aceeași figură se poate observa că toate contribuțiile sociale sunt calculate corect și conform legislației în vigoare.
Astfel, contribuția socială datorată de angajat se calculează în felul următor:
salariul brut realizat = 1500 lei x 10,50% cota de CAS = 157,50 lei, rotunjit la întreg = 158 lei
iar contribuția datorată de angajator numai pentru salariatul dat ca exemplu este:
salariul brut realizat = 1500 lei x 15,80% cota de CAS = 237 lei.
Pentru toți salariații societății baza de calcul al CAS datorată de angajator este fondul total de salarii realizat într-o lună. Pentru luna decembrie 2014 fondul total de salarii a fost de 6920 lei, iar contribuția societății la CAS a fost de 1093,36 lei rotunjit la 1093 lei.(6920 lei x 15,80% = 1093 lei).
În tabelul 3.10. se poate observa situația contribuțiilor sociale de stat în ultimii trei ani datorate și achitate de SC DOSA DANIEL VET SRL.
Tabelul 4.10
Situația contribuțiilor sociale de stat
Sursa: Situații financiare și state de salarii ale societății SC DOSA DANIEL VET SRL
Evoluția contribuției sociale de stat în perioada analizată se poate vedea din Figura 4.8
Figura 4.8 Evoluția contribuției sociale de stat
Sursa: Situații financiare și state de salarii ale societății SC DOSA DANIEL VET SRL
B. Contribuția de asigurări sociale de sănătate datorate bugetului fondului național unic de asigurări sociale de sănătate:
“Contribuția de asigurări de sociale de sănătate, denumită în continuare CASS, este una dintre cele șapte contribuții obligatorii pe care angajatorul are obligația de a le reține și de a face viramentele în cauză periodic (lunar/trimestrial) în contul Bugetului Asigurărilor Sociale și Fonduri Speciale (BASS). Aceasta este distribuită ulterior la Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate.
Actele normative care reglementează contribuția la CASS (dar nu numai) sunt:
– Legea 95/2006 – privind reforma în domeniul sănătății, cu modificările și completările ulterioare;
– Ordonanța de Urgenta 148/2005 – privind susținerea familiei în vederea creșterii copilului, cu modificările și completările ulterioare;
– Ordonanța de Urgenta 158/2005 – privind concediile și indemnizațiile de asigurări sociale de sănătate, cu modificările si completările ulterioare;
– Legea 571/2003 – Codul Fiscal, cu modificările si completările ulterioare.
Cotele de contribuții de asigurări sociale de sănătate sunt:
– 5,5% pentru contribuția individuală (angajat);
– 5,2% pentru contribuția datorată de angajator.”( http://legestart.ro/tot-ce-trebuie-sa-stim-despre-contributia-de-asigurari-sociale-de-sanatate-cass-pentru-angajati-si-angajatori-consultat în data de 25.03.2015)
În exemplul de mai sus în cazul salariatului Stanca Ramona al societății SC DOSA DANIEL VET SRL contribuția la asigurările sociale de sănătate reținută de la salariat se calculează în felul următor:
salariul brut realizat = 1500 lei x 5,50% cota de CASS = 82,50 lei, rotunjit la întreg = 83 lei
iar contribuția datorată de angajator numai pentru salariatul dat ca exemplu este:
salariul brut realizat = 1500 lei x 5,20% cota de CASS = 78 lei.
Pentru toți salariații societății baza de calcul al CASS datorată de angajator este fondul total de salarii realizat într-o lună. Pentru luna decembrie 2014 fondul total de salarii a fost de 6920 lei, iar contribuția societății la CASS a fost de 359,84 lei rotunjit la 360 lei.(6920 lei x 5,20% = 360 lei).
În tabelul 4.11. se poate observa situația contribuțiilor sociale de stat în ultimii trei ani datorate și achitate de SC DOSA DANIEL VET SRL.
Tabelul 4.11
Contribuția socială de sănătate
Sursa: Situații financiare și state de salarii ale societății SC DOSA DANIEL VET SRL
Evoluția contribuției sociale de sănătate în perioada analizată este redată în graficul de mai jos .
Figura 4.9. Evoluția contribuției sociale de sănătate
Sursa: Situații financiare și state de salarii ale societății SC DOSA DANIEL VET SRL
C Contribuția pentru concedii și indemnizații de asigurări sociale de sănătate datorată de angajator bugetului Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate:
Dreptul la concediile și indemnizațiile prevăzute de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 158/2005 este condiționat de plata contribuției pentru concedii și indemnizații.
Persoanele juridice sau fizice au obligația plății contribuției pentru concedii și indemnizații, aplicată la fondul de salarii brute realizat. Fondul de salarii brute realizat reprezintă suma veniturilor brute realizate în cursul unei luni. În fondul de salarii brute realizat sunt incluse și sumele reprezentând indemnizații de asigurări sociale de sănătate, numai pentru primele 5 zile de incapacitate temporară de muncă suportate de angajator, precum și sumele reprezentând indemnizații de incapacitate temporară de muncă ca urmare a unui accident de muncă sau a unei boli profesionale, numai pentru primele 3 zile de incapacitate suportate de angajator.
Cota de contribuție pentru concedii și indemnizații este de 0,85% aplicată asupra bazei de calcul.
Baza lunară de calcul a contribuției pentru concedii și indemnizații o reprezintă fondul de salarii brute realizat și nu poate fi mai mare decât produsul dintre numărul asiguraților din luna pentru care se calculează contribuția și valoarea corespunzătoare a 12 salarii minime brute pe țară. Prin sintagma "numărul asiguraților din lună" se înțelege numărul de persoane cu venituri care fac parte din fondul de salarii brute asupra căruia s-a aplicat contribuția pentru concedii și indemnizații.
Termenul de plată a contribuțiilor pentru concedii și indemnizații este până la data de 25 a lunii următoare celei pentru care se datorează plata.
Pentru toți salariații societății baza de calcul al CCI datorată de angajator este fondul total de salarii realizat într-o lună. Pentru luna decembrie 2014 fondul total de salarii a fost de 6920 lei, iar contribuția societății la CCI a fost de 58,82 lei rotunjit la 59 lei.(6920 lei x 0,85% = 59 lei).
Situația contribuției pentru concedii și indemnizații în ultimii trei ani datorate și achitate de SC DOSA DANIEL VET SRL, este retată în următorul tabel.
Tabelul 4.12
Contribuției pentru concedii și indemnizații
Sursa: Situații financiare și state de salarii ale societății
Evoluția contribuției la concedii și indemnizații în perioada analizată se poate vedea din Figura 4.10.
Figura 4.10. Evoluția contribuției la concedii și indemnizații
Sursa: Situații financiare și state de salarii ale societății SC DOSA DANIEL VET SRL
D. Contribuțiile asigurărilor pentru șomaj datorate bugetului asigurărilor pentru șomaj:
În sistemul asigurărilor de șomaj sunt asigurate obligatoriu următoarele categorii de persoane:
care își desfășoară activitatea în baza unui contract individuală de muncă, sau contract de muncă temporară, în condițiile legii, în afară de pensionarii angajați în baza contractelor de muncă;
funcșionarii publici și alte persoane care desfășoară activități pe baza actului de numire;
persoanele care își desfășoară activitatea în funcții elective sau care sunt numite în cadrul autorității executive, legislative ori judecătorești, pe durata mandatului;
militarii angajați pe bază de contract;
persoanele care au raport de muncă în calitate de membru cooperator;
alte persoane care realizează venituri potrivit legii și care nu se regăsesc în situațiile enumerate mai sus.
În afară de persoanele asigurate obligatoriu în sistemul asigurărilor de șomaj, pot dobândi calitatea de asigurat următoarele persoane:
asociat unic sau mai mulți asociați ai societăților comerciale;
administrațiile care au încheiat contracte potrivit legii;
persoane autorizate să desfășoare activități independente;
membrii și asociații familiale;
cetățeni români care lucrează în străinătate, conform legii.
Pentru a dobândi calitatea de asigurat în sistemul asigurărilor de șomaj, aceste persoane trebuie să încheie un contract de asigurare pentru șomaj cu agenția pentru ocuparea forței de muncă în a cărei rază teritorială își au domiciliul sau, după caz, reședința, dacă au cel puțin 18 ani și sunt asigurate în sistemul public de pensii și în sistemul asigurărilor sociale de sănătate.
Cotele de impozitare pentru persoanele asigurate obligatoriu sunt:
0,5% aplicată asupra fondului total de salarii brute realizate plătită lunar de angajator;
0,5% aplicată asupra salariului de bază lunar brut al angajatului numită contribuția individuală, care este reținută și virată lunar de către angajator.
Cota de impozitare pentru persoanele asigurate în baza unui contract de asigurare este 1% aplicată asupra venitului lunar declarat în contractul de asigurare pentru șomaj.
Termenul de declarare și de plată a contribuțiilor asigurărilor pentru șomaj este 25 a lunii următoare celei pentru care s-a constituit datoria.
În exemplul de mai sus în cazul salariatului Stanca Ramona al societății SC DOSA DANIEL VET SRL contribuția la fondul de șomaj reținută de la salariat se calculează în felul următor:
salariul brut realizat = 1500 lei x 0,50% cota de șomaj = 7,50 lei, rotunjit la întreg = 8 lei.
iar contribuția datorată de angajator numai pentru salariatul dat ca exemplu este:
salariul brut realizat = 1500 lei x 0,50% cota de șomaj = 7,50 lei, rotunjit la întreg = 8 lei.
Pentru toți salariații societății baza de calcul al contribuției la fondul de șomaj datorată de angajator este fondul total de salarii realizat într-o lună. Pentru luna decembrie 2014 fondul total de salarii a fost de 6920 lei, iar contribuția societății la șomaj a fost de 34,60 lei rotunjit la 35 lei.(6920 lei x 0,50% = 35 lei).
În tabelul următoror, poatem observa situația contribuțiilor la fondul de șomaj în ultimii trei ani datorate și achitate de SC DOSA DANIEL VET SRL.
Tabelul 4.13
Contribuția la fondul de șomaj
Sursa: Situații financiare și state de salarii ale societății SC DOSA DANIEL VET SRL
Evoluția contribuției la fondul de șomaj în perioada analizată se poate vedea din Figura
De mai jos
Figura 4.11 Evoluția contribuția la fondul de șomaj
Sursa: Situații financiare și state de salarii ale societății SC DOSA DANIEL VET SRL
Analizând tabelul și graficul care cuprinde evoluția contribuției la fondul de șomaj și având în vedere faptul că cele două cote(cea a angajatorului și cea a salariaților) sunt egale, adică 0,50% constatăm faptul că în anii 2012 și 2013 sunt diferențe destul de mari între cele două sume datorate. Aceste diferențe provin din perioadele în care unii angajați au fost în incapacitate temporară de muncă, iar la indemnizația de concediu medical nu se reține de la salariat nici contribuția la CASS și nici contribuția la fondul de șomaj. În anul 2014, diferențele dintre cele două sume provin din rotunjiri.
E. Contribuția la Fondul de garantare pentru plata creanțelor salariale:
Potrivit Legii nr.200/2006, din Fondul de garantare se asigură plata creanțelor salariale ce rezultă din contractele individuale de muncă și din contractele colective de muncă încheiate de salariați cu angajatorii împotriva cărora au fost pronunțate hotărâri judecătorești definitive de deschidere a procedurii insolvenței și față de care a fost dispusă măsura ridicării totale sau parțiale a dreptului de administrare.
Angajatorii au obligația de a plăti lunar o contribuție la Fondul de garantare în cota prevăzută de lege, aplicată asupra veniturilor care constituie, potrivit legii, baza de calcul al acestei contribuții, realizate de salariații încadrați cu contract individual de muncă, potrivit legii, inclusiv de salariații care cumulează pensia cu salariul. Gestionarea Fondului de garantare se face de Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă, prin agențiile pentru ocuparea forței de muncă județene și a municipiului București.
Suma totală a creanțelor salariale suportate din Fondul de garantare nu poate depăși cuantumul a 3 salarii medii brute pe economie pentru fiecare salariat. Stabilirea cuantumului creanțelor salariale cuvenite salariaților și efectuarea plății acestora se realizează de agențiile teritoriale, la cererea scrisă a administratorului sau lichidatorului angajatorului în stare de insolvență.
Cota de contribuție pentru fondul de garantare a salariilor este de 0,25% aplicată asupra bazei de calcul.
Baza lunară de calcul a contribuției pentru fondul de garantare a salariilor o reprezintă fondul de salarii brute realizat.
Termenul de plată a contribuțiilor pentru fondul de garantare a salariilor este până la data de 25 a lunii următoare celei pentru care se datorează plata.
Pentru toți salariații societății baza de calcul al contribuției pentru fondul de garantare datorată de angajator este fondul total de salarii realizat într-o lună. Pentru luna decembrie 2014 fondul total de salarii a fost de 6920 lei, iar contribuția societății la fondul de garantare a fost de 17,30 lei rotunjit la 17 lei.(6920 lei x 0,25% = 17 lei).
În tabelul 4.14. se poate observa situația contribuției pentru fondul de garantare în ultimii trei ani datorate și achitate de SC DOSA DANIEL VET SRL.
Tabelul 4.14
Contribuția pentru fondul de garantare
Sursa: Situații financiare și state de salarii ale societății SC DOSA DANIEL VET SRL
Evoluția contribuției la fondul de șomaj în perioada analizată se poate vedea din Figura 4.12.
Figura 4.12. Evoluția contribuției la fondul de garantare
Sursa: Situații financiare și state de salarii ale societății SC DOSA DANIEL VET SRL
F.Contribuția de asigurare pentru accidente de muncă și boli profesionale datorată de angajator bugetului asigurărilor sociale de stat:
Asigurarea pentru accidente de muncă și boli profesionale este obligatorie pentru toți cei ce utilizează forță de muncă angajată cu contract individual de muncă, această îndatorire fiind reglementată de Legea nr. 346/2002, republicata.
Mai precis, potrivit acestui act normativ, asigurarea "face parte din sistemul de asigurări sociale, este garantată de stat și cuprinde raporturi specifice prin care se asigură protecția socială a salariaților împotriva diminuării sau pierderii capacității de muncă și decesului acestora ca urmare a accidentelor de muncă și a bolilor profesionale".
Prin urmare, sunt asigurați obligatoriu funcționarii publici și toți salariații încadrați pe baza unui contract individual de muncă, indiferent de durata acestuia. În același timp, vor fi asigurați automat ucenicii, elevii și studenții, pe toată durata efectuării practicii profesionale, dar și șomerii, pe toata durata efectuării practicii profesionale în cadrul cursurilor organizate potrivit legii.
Contribuția se stabilește astfel încat să acopere costul prestațiilor și serviciilor pentru cazurile asigurate, cheltuielile pentru prevenirea accidentelor de muncă și a bolilor profesionale, precum și cheltuielile administrative. Mai exact, contribuțiile se stabilesc în funcție de tarife și clase de risc.
Clasa de risc reprezintă gradul de risc de accidentare în muncă și de îmbolnavire profesională, fiind definită de HG nr. 144/2008, care aprobă Normele metodologice de calcul al contribuției de asigurare pentru accidente de muncă și boli profesionale. Clasele de risc se stabilesc pe categorii de activități ale economiei naționale, iar fiecărei clase îi corespunde un tarif de risc pentru accidente de muncă și boli profesionale.
Practic, în baza tarifului de risc se calculează contribuția pentru accidente de muncă și boli profesionale datorată bugetului asigurărilor sociale de stat. Conform reglementărilor, tariful de risc, respectiv cota de contribuție, are valoarea cuprinsă între 0,15% și 0,85%, aplicată asupra bazei lunare de calcul, respectiv asupra sumei veniturilor brute realizate lunar.
Pentru salariații societății baza de calcul al contribuției pentru accidente de muncă și boli profesionale datorată de angajator este fondul total de salarii realizat într-o lună.
Cota de contribuție pentru accidente de muncă și boli profesionale aplicată la SC DOSA DANIEL VET SRL este de 0,196% conform cu codul CAEN al societății, respectiv: 7500
Pentru luna decembrie 2014 fondul total de salarii a fost de 6920 lei, iar contribuția societății la accidente de muncă și boli profesionale a fost de 13,56 lei rotunjit la 14 lei.(6920 lei x 0,196% = 14 lei).
În tabelul 4.15. se poate observa situația contribuției pentru accidente de muncă și boli profesionale în ultimii trei ani datorate și achitate de SC DOSA DANIEL VET SRL.
Tabelul 4.15.
Situația contribuției pentru accidente de muncă și boli profesionale
Sursa: Situații financiare și state de salarii ale societății SC DOSA DANIEL VET SRL
Evoluția contribuției la fondul de șomaj în perioada analizată se poate vedea din
următorul grafic
Figura 4.13 Evoluția contribuției pentru accidente de muncă și boli profesionale
Sursa: Situații financiare și state de salarii ale societății SC DOSA DANIEL VET SRL
Analizând tabelele și graficele în care am prezentat situația impozitelor și taxelor directe datorate și plătite de către SC DOSA DANIEL VET SRL în ultimii trei ani, am observat am observat o evoluție pozitivă care se datorează faptului că societatea este în continuă dezvoltare, iar acest lucru implică creșterea numărului de personal angajat și implicit creșterea contribuțiilor la bugetul de stat și bugetul asigurărilor sociale de stat.
4.4 Impozite indirecte
4.4.1.Taxa pe valoare adăugată
Taxa pe valoarea adaugată este un impozit indirect care se datorează bugetului de stat.
“Contabilitatea sintetică a TVA se realizează cu ajutorul Contului 442 – Taxa pe valoarea adăugată”, care se detaliază pe următoarele conturi de gradul II
4423 – TVA de plată, 4424 – TVA de recuperat, 4426 – TVA deductibilă, 4427 – TVA colectată, 4428 – TVA neexigiblă“ ( Pântea și Bodea ,2007)
Societatea DOSA DANIEL VET SRL aplică atât cota standard de 24% cât și cota redusă de 9%. Calculul TVA de plătit la bugetul de stat se face în felul următor:
se deduce suma de TVA înscrisă pe facturile de achiziții de bunuri și servicii, se înscriu în jurnalul de cumpărări și se înregistrează în contabilitate cu ajutorul contului 4426 – Taxa pe valoare adăugată deductibilă;
se colectează sumele de TVA înscrise pe facturile de vânzări de bunuri și servicii, se înscriu în jurnalul de vânzări și se înregistrează în contabilitate cu ajutorul contului 4427 –
Taxa pe valoare adăugată colectată;
– se calculează diferența dintre cele două sume, cea dedusă și cea colectată, iar în cazul în care cea dedusă este mai mare, atunci firma are TVA de recuperat de la bugetul statului care se înregistrează în contabilitate cu ajutorul contului 4424 – Taxa pe valoare adăugată de recuperat, iar dacă cea colectată este mai mare, atunci firma are de plătit TVA la bugetul statului care se înregistrează în contabilitate cu ajutorul contului 4423 – Taxa pe valoare adăugată de plată;
De exemplu, în luna decembrie a anului 2014 societatea Dosa Daniel Vet SRL a înregistrat în creditul contului 4427 suma de 7854 lei care se compune din TVA colectată de 24% = 6461 lei și TVA de 9% = 1393 lei, iar în debitul contului 4426 a înregistrat suma de 6230 lei, care se compune din 5328 lei TVA de 24% și 902 lei TVA de 9 %. Făcând diferența dintre cele două sume constatăm că suma colectată este mai mare, deci firma are de plătit la bugetul statului suma de 1624 lei. Această operațiune se numește operațiune de regularizare a TVA – ului și se reflectă în contabilitate în felul următor :
% = 4427 7854 lei
4426 6230 lei
4423 1624 lei
Toate sumele înregistrate în conturile de TVA se vor regăsi în decontul de TVA depus lunar la ANAF(D300) declarând astfel datoriile sau după caz, creanțele față de bugetul de stat în ceea ce privește TVA – ul.
Termenul de plată a acestor obligații este 25 a lunii următoare stabilirii lor în cazul firmei SC DOSA DANIEL VET SRL..
În tabelul 4.16. se poate observa situația TVA în ultimii trei ani calculată și înregistrată în contabilitatea firmei SC DOSA DANIEL VET SRL.
Tabelul 4.16
Situața TVA în ultimii tri ani
Sursa: Balanțele de verificare ale societății SC DOSA DANIEL VET SR
Evoluția TVA în perioada analizată se poate vedea din Figura 4.14.
Figura 4.14. Evoluția TVA în perioada analizată
Sursa: Balanțele de verificare ale societății SC DOSA DANIEL VET SRL pe perioada 2012 – 2014
Analizând tabelul și figura de mai sus am observat o evoluție pozitivă a TVA de plată în sensul că aceasta este mai mare în 2013 față de 2012, respectiv mai mare în 2014 față de 2013, exact ca și în cazul contribuțiilor sociale de stat. Acest lucru înseamnă că dacă TVA dedusă, respectiv TVA colectată sunt din ce în ce mai mari, atunci au crescut achizițiile firmei, dar și vânzările, ca o confirmare a faptului că societatea este în continuă dezvoltare.
4..5 Impozite și taxe locale
4.5.1 Impozitul pe mijloace de transport
Deoarece societatea SC DOSA DANIEL VET SRL deține ca și active imobilizate numai mijloace de transport și echipamente tehnologice, impozitele locale se compun doar din sumele stabilite de primaria comunei Someș Odorhei cu titlu de impozit pe mijloace de transport
În tabelul 4.17. se poate observa situația impozitelor locale în ultimii trei ani stabilite de către instituțiile publice locale pentru SC DOSA DANIEL VET SRL.
Tabelul 4.17.
Situația impozitelor și taxelor locale în ultimii trei ani
Sursa: Balanțurile de verificare ale societății pe perioada 2012 – 2014
Concluzii
Am realizat această lucrare pornind de la dorința de a analiza principalele obligații fiscale percepute de către statul român, unei societăți comerciale, în condițiile în care se tot susține sus și tare, e drept mai mult la nivel declarativ că România are nevoie de o economie puternică, construită pe niște măsuri viabile și în condițiile unei concurențe loiale în care fiecare agent economic are șanse egale de a se dezvolta și astfel să poată să creeze noi locuri de muncă, care vor duce la diminuarea ratei șomajului și în definitiv la creșterea nivelului de trai al populației.
Guvernul poate stimula economia prin încurajarea investițiilor, făcute într-un mod cât se poate de transparent, prin luarea unor măsuri de relaxare fiscală și nu în ultimul rând prin combaterea corupției și a evaziunii fiscale
Referitor la sistemul fiscal din țara noastră părerea mea este, ca și a multora de altfel că este un sistem greoi, netransparent, care nu încurajează tinerii și antreprenorii în general să pună pe picioare propria lor afacere, aceștia fiind descurajați de birocrația sufocantă și de birurile tot mai numeroase, ceia ce demonstreze că guvernele ce s-au perindat la conducerea României din 90 până în prezent nu au avut o viziune economică pe termen lung, ci doar una de scurtă durată influențată în mare măsură de bătăliile electorale și de propriile interese ale unor indivizi mai mult sau mai putini capabili, care au fost și sunt în continuare numiți politic, fără a se tine cont de criterii de performanță, acești oameni au ocupat vremelnic o funcție sau alta, fără a se gândii la binele societății pe care cică „o reprezintă”, singurul obiectiv al acestor persoane fiind acela de a acumula cât mai multă avere într-un timp cât mai scurt .
Așa că să nu ne mire că o țară ca Polonia, fostă comunistă, ca și noi de altfel, este astăzi unde este din punct de vedere al nivelului de trai, iar noi de mai bine de 20 de ani nu am reușit nici măcar acum când comunitatea europeană ne pune la dispoziție tot felul de fonduri pentru dezvoltare, să construim o infrastructură de transport rutier care să nu ne mai claseze pe ultimul loc în Uniunea Europeană, ca să nu mai zic de sistemul medical sau cel de învățământ, care după părerea mea sunt la ani lumină distanta de cele din occident.
Revenind la societatea S.C. Dosa Daniel VET SRL putem observa analizând principalii indicatori economici că deși este o firmă mică are imense posibilități de dezvoltare, asta dacă ne uităm la cifra de afaceri netă care a crescut simțitor și progresiv pe parcursul celor trei ani supuși analizei, în ciuda faptului că în doi dintre cei trei ani analizați entitatea a raportat un rezultat financiar negativ.
Ca și puncte forte în dezvoltarea acestei societăți putem amintii:
magazinul din comună este singurul magazin cu profil veterinar ;
farmacia veterinară din punctul de lucru este situat în centrul orașului ;
pe lângă produse farmaceutice, există o marfă foarte diversificată pe gustul și
pentru buzunarele tuturor ;
livrare la domiciliu, mai ales a produselor agricole ;
salariați calificați, inclusiv medic de medicină veterinară ;
salarii motivante ;
furnizori constanți și clienți fideli ;
tehnologie IT în toate compartimentele firmei ;
– spirit de echipă și colaborare optimă între salariați.
Dintrere puctele fulnerabile ale SC.DOSA DANIEL VET SRL SOMEȘ Odorhei amintim:
magazinul din comună nu are amenajări destule și nici spațiu pentru extindere ;
program redus la magazinul din comună deoarece există un singur vânzător ;
încasări puține la magazinul din comună ;
marfa din farmacie nu are destul spațiu de expunere ;
termenul de încasare a creanțelor mai ales în cazul produselor agricole livrate la domiciliu este destul de mare ;
promovarea produselor aproape inexistentă ;
desfacerea produselor agricole doar în sezon (îngrășăminte, semințe, etc.).
În concluzie, la firma DOSA DANIEL VET SRL conducerea acesteia trebuie să ia niște decizii care să se axeze în principal pe următoarele acțiuni: să construiască pe punctele tari, să elimine punctele slabe, să exploateze oportunitățile și să îndepărteze amenințările.
Dintre strategiile adecvate pentru sporirea vânzărilor și implicit creșterii numărului de clienți și a profitului în definitiv, la S.C. DOSA DANIEL VET S.R.L.. propunem următoarele:
– dezvoltarea si amenajarea spaților comerciale conform cerintelor europene.;
-lărgirea segmentului obiectului de activitate, prin înființarea unor noi servicii ;
– apariția unor noi categorii de produse, cum ar fi produsele de patiserie ;
– agroalimentare, materiale de construcții, în funcție de obiectul de activitate pentru care va opta firma în perpectiva lărgirii domeniului de activitate ;
– creșterea competitivității ofertei de produse comparative cu cele existente pe piață ;
– diversificarea si creșterea calității produselor comercializate ;
– înbunătățirea politicii de promovare a produselor, prin o puternică campanie de publicitate la nivelul mass – mediei locale și satisfacerea cerințelor clienților ;
– stabilirea unor politici de preț corespunzătoare calității produselor și comparative cu cele existente pe piață ;
– asigurarea celor mai bune condiții pentru angajați, specializarea lor în vederea promovării produselor și îmbunătățirii comportamentului față de client..
Din situațiile economico-financiare puse la dispoziția mea pentru studiu reiese că firma are o mare variație a indicatorilor financiari, nu are o poziție foarte constantă în ceea ce privește profitul obținut, dimpotrivă, oscilează între pierdere și profit, dar practicând un management performant, știe să-și folosească toate resursele de care dispune și știe să atragă alte resurse pentru a merge mai departe, țintind tot mai sus.
În final, putem afirma că societatea S.C. DOSA DANIEL VET S.R.L., este o societate mică , dar cu ambiții mari.
Bibliografie
Achim ,M. V., Borlea ,S. N. (2012), Analiza financiară a entității economice, Ed. Risoprint, Cluj Napoca
Alexandru F. (2002), Fiscalitate și Preturi în Economia de Piață, Ed. Economică, București ;
Bistriceanu, D.Gh. (coord.), (2001), Finanțele Agenților Economici, Ed. Economică, București ;
Donath,L. 2004, Finanțele Publice și Elementele de Administrare a Impozitelor, Ed. Marineasa, Timișoara;
Istrate, C. 2000, Fiscalitate si Contabilitate în Cadrul Firmei Ediția a- II-a, Ed. Polirom, Iași;
Iacob, P. Bodea, Ch. (2007), Contabilitatea Financiară Românească Conformă cu Directivele Europene Ediția a-II-a, Ed. Intelcredo, Deva;
Lăzărescu A. (2000), Finanțe Publice, Ed. Național, București ;
Moșteanu, N. (2008), Fiscalitate Impozite și Taxe Studii de Caz, Ed. Universitară, București ;
Tulai, C. (coord.), (2004), Consumul si Fiscalizarea Lui, Ed. Eurodidact, Cluj-Napoca;
Tulai,C. Șerbu, S. (2005), Fiscalitate Comparată și Armonizări Fiscale. Casa Cărții de Știință, Cluj-Napoca;
Țâțu, L. (coord.), (2013), Fiscalitate de la Lege la Practica Ediția a- VIII-a, Ed. C.H. Beck, București;
CodulFiscal,http://static.anaf.ro/static/10/Anaf/Legislatie_R/Cod_fiscal_norme _2015.htm;
http://legestart.ro/tot-ce-trebuie-sa-stim-despre-contributia-de-asigurari-sociale-de-sanatate-cass-pentru-angajati-si-angajatori-consultat în data de 25.03.2015;
Mediafax.ro, http://www.mediafax.ro consultat la data de 19.03 2015 ;
Wikipedia.ro , http://ro.wikipedia.org/Taxa_pe_valoarea_adaugata, consultat în data de 11.03.2015.
Bibliografie
Achim ,M. V., Borlea ,S. N. (2012), Analiza financiară a entității economice, Ed. Risoprint, Cluj Napoca
Alexandru F. (2002), Fiscalitate și Preturi în Economia de Piață, Ed. Economică, București ;
Bistriceanu, D.Gh. (coord.), (2001), Finanțele Agenților Economici, Ed. Economică, București ;
Donath,L. 2004, Finanțele Publice și Elementele de Administrare a Impozitelor, Ed. Marineasa, Timișoara;
Istrate, C. 2000, Fiscalitate si Contabilitate în Cadrul Firmei Ediția a- II-a, Ed. Polirom, Iași;
Iacob, P. Bodea, Ch. (2007), Contabilitatea Financiară Românească Conformă cu Directivele Europene Ediția a-II-a, Ed. Intelcredo, Deva;
Lăzărescu A. (2000), Finanțe Publice, Ed. Național, București ;
Moșteanu, N. (2008), Fiscalitate Impozite și Taxe Studii de Caz, Ed. Universitară, București ;
Tulai, C. (coord.), (2004), Consumul si Fiscalizarea Lui, Ed. Eurodidact, Cluj-Napoca;
Tulai,C. Șerbu, S. (2005), Fiscalitate Comparată și Armonizări Fiscale. Casa Cărții de Știință, Cluj-Napoca;
Țâțu, L. (coord.), (2013), Fiscalitate de la Lege la Practica Ediția a- VIII-a, Ed. C.H. Beck, București;
CodulFiscal,http://static.anaf.ro/static/10/Anaf/Legislatie_R/Cod_fiscal_norme _2015.htm;
http://legestart.ro/tot-ce-trebuie-sa-stim-despre-contributia-de-asigurari-sociale-de-sanatate-cass-pentru-angajati-si-angajatori-consultat în data de 25.03.2015;
Mediafax.ro, http://www.mediafax.ro consultat la data de 19.03 2015 ;
Wikipedia.ro , http://ro.wikipedia.org/Taxa_pe_valoarea_adaugata, consultat în data de 11.03.2015.
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Principalii Indicatori Economici Si Obligatiile Fiscale la Sc Dosa Daniel Vetsrl (ID: 145052)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.