PRINCIPALII AGENȚI PATOGENI AI SOIEI, DĂUNĂTORI ȘI BURUIENI DIN CULTURĂ [303104]

CAPITOLUL 5

[anonimizat]

5.1.Descrierea principalilor agenți patogeni ai culturii de soia

Arsura bacteriană a soiei

Simptome:

pe cotiledoane: [anonimizat];

pe frunze: [anonimizat], devinind apoi brune(figura 5.1);

pe tulpini:[anonimizat].

Agent patogen:

Pseudomonas syringae pv. glycinea – fam. Pseudomonadaceae.

[anonimizat], cu 1-4 [anonimizat] 2,3-3,0 x 1,2-1,5 µm cu 3 rase fiziologice prezente la noi în țară după cum a stabilit V.Severin în 1976. Temperatura optimă de dezvoltare este de 21-26.

Epidemiologie: Semințele infectate reprezintă modalitatea principală de transmitere a acestei boli.

Prevenire și combatere:

Se utilizează măsuri preventive precum: [anonimizat], cultivarea de soiuri rezistente. [anonimizat] – 1,5 kg/t, T.M.T.D. – 3 kg/t sau alte produse menționate la arsura bacteriană a fasolei.

Produse folosite:Funguran OH 50(Florian, 2012).

Figura 5.1 Arsura bacteriană a soiei(preluare site botanisti.ro)

Virusul mozaicului soiei

Simptome:

creștere lentă;

pe frunze:mozaic și cloroze nervuriene;

[anonimizat];

spre partea inferioară apar gonflări;

pe plante apar un număr redus de păstăi.

Agentul patogen: Soybean mosaic virussin. Soja virus 1 (Gardner et Kem) Smith., [anonimizat], de formă alungită cu marginile paralele de 15 nm și se transmite prin afide. Inactivarea termică se poate face la 55-60°C.

[anonimizat] a fost găsit doar pe soia.

Epidemiologie:Virusul se transmite prin sămânță infectată.

Prevenire și combatere:

Se va utiliza sămânță sănătoasă. Tarlalele unde se observă mozaicarea încă din primele faze de vegetație vor fi eliminate de la certificarea pentru material de sămânță.

Figura 5.2.-Mozaicul soiei(preluare site botanisti.ro)

Mana soiei

Descriere:

Este întâlnită în țările cu climat cald sau temperat și umed. Boala a căpătat importanță economică și în România, o dată cu extinderea suprafețelor cultivate cu soia. Atacul pe frunze poate reduce producția cu peste 30%, [anonimizat] a țării, în anii umezi și în culturile irigate.

[anonimizat], [anonimizat](figura 5.3.), apoi brune pe fața superioară. Pe fața inferioară a [anonimizat], apoi în scurt timp toată frunza se usucă.

Păstăile tineri își opresc dezvoltarea și se îngălbenesc.

Agentul patogen:

Este produsă de Peronospora manshurica.

Peronospora manshurica (Naum.) Syd., fam. Peronosporaceae, ord. Oomycetales, subîncreng. Mastigomycotina. Miceliul – sifonoplast – [anonimizat], [anonimizat], [anonimizat], de 350 – 500 X 5-8 µ. [anonimizat], [anonimizat]. [anonimizat], mai rar neted și diametrul de 27-45 µ

Agentul patogen poate fi găsit în sol sub formă de spori de rezistență,din care în primavara urmatoare, pe timp ploios, la temperaturi de 16-19 C apare unmiceliu cu spori ce produc infectii.

Dintre factorii externi, pe lângă umiditatea ridicată, mai favorizează atacul: dozele mari de azot, semănatul prea timpuriu, irigarea prin aspersiune.

Prevenire și combatere:

Se va folosi doar sămânță sănătoasă. Produse folosite:Ridomil Gold MZ 68 WG(Ulea, ).

Figura 5.3.-Mana soiei(preluare glisando.ro)

Septorioza

Descriere:

Pete gălbui pe frunze ce devin brune, înconjurate de o bordură de culoare neagră(figura 5.4.).În centrul petelor se dezvoltă formațiuni circulare de culoare neagră ce reprezintă fructificațiile ciupercii. Frunzele se pot usca în urma unui atac puternic.

Este produsă de Septoria glycines.

Prevenire și combatere:

Evitarea utilizării semintelor infectate, semănat la epoca optimă, fertilizare echilibrată. Produse folosite: Zeama bordeleză, Ridomil, Polyram, Captan, Merpan(site botanisti.ro).

Figura 5.4.-Septorioza(preluare site botanisti.ro)

Distrugerea tulpinilor și păstailor(figura 5.5.)

Descriere :

Ciuperca ataca tulpinile, pastaile și semintele, atacul pe frunze fiind mai puțin întâlnit. Primele simptome își fac apariția în zona nodurilor. În zonele atacate își fac aparitia pete brune ce înconjoară tulpina. Boala evoluează, iar zonele atacate se albesc, iar la suprafata lor apar formatiuni circulare de culoare neagra ce reprezintă fructificațiile ciupercii. Plantele atacate se ofilesc, iar pe pastai apar pete. Semitele atacate își pierd facultatea germinativă.

Agent patogen: Este produsă de Diaporthe sojae.

Mîsuri de prevenire si combatere:

Se utilizează semințe sănătoase, fertilizare echilibrată.

Produse folosite: Ridomil, Merpan, Polyram(site botanisti.ro).

Figura 5.5.-Distrugerea tulpinilor și păstăilor(preluare site botanisti.ro)

Putregaiul alb(figura 5.6.)

Descriere:

Apar pete cu aspect verde închis pe frunze, tulpini, păstăi. Odată ce boala avansează, țesuturile sunt acoperite de o pâslă albă(miceliul ciupercii). În final are loc brunificarea și înmoierea țesuturilor.

Agent patogen:

Sclerotinia sclerotiorum, sin. Whetzelinia sclerotiorum, fam. Helotiaceae, ord. Pezizales, subîncreng. Ascomycotina. Formează un miceliu septat, incolor, care se dezvoltă la suprafața și în interiorul țesuturilor. Ciuperca nu prezintă forma conidiană. Transmiterea are loc prin scleroți Ascele, formate în apotecii, sunt cilindrice, ușor măciucate, având dimensiunile 130-138 X 810 µ. Printre asce se găsesc parafize filiforme sau măciucate. În fiecare ască se formează 8 ascospori unicelulari, hialini, eliptici sau ovoizi, de 9-13 X 4-6,5 µ. Ascosporii eliberați din asce declanșează infecții la partea aeriană a plantelor. Transmiterea ciupercii la cultura următoare se poate face și prin miceliul din sămânța infectată.

Măsuri de prevenire:

Ciuperca atacă un număr mare de plante. Scleroții rămân viabili cel puțin doi ani. Se va efectua distrugerea buruienilor, deoarece multe din ele pot fi plante gazdă. Se va evita ferilizarea excesivă cu azot. Produse folosite :Topsin 70 WDG(Iacob, 2006).

Figura 5.6. -Sclerotinia sclerotiorum

5.2.Descrierea principalilor dăunători ai culturii de soia

Molia boabelor de soia – Etiella zinckenella Tr., ordinul Lepidoptera, familia Phycitidae(figura 5.7)

Descriere:

Fluturele are aripile anterioare brun-gălbui, având câte o pată galbenă-portocalie. Aripile posterioare sunt cenușii, cu nervuri mai închise. Antenele sunt lungi. Larva atunci când este complet-dezvoltată este verde-roșcată sau verde-cenușie cu pete negre pe prototorace.

Biologie: Prezintă două generații pe an, uneori o a treia parțială

Internează în stadiul de larvă într-un cocon.

Ouăle sunt depuse la baza florilor sau pe pedunculul floral.

Larvele apărute perforează peretele păstăii și roade boabele. Deregulă, larvele primei generații se dezvoltă în culturile de mazăre. Dezvoltarea larvară durează 30 – 40 de zile, în care perioadă năpârlescde 4 ori.

Larvele mature migrează în sol unde are loc transformarea în pupe.

Plante atacate și mod de dăunare:

Roade boabele,la peste 60 de specii de leguminoase cultivate și spontane(soia, mazărea, fasolea, lupinul, lintea, salcâmul ș.a.). În cultura de soia, pagubele pot ajunge până la 80 % din recoltă.

Combatere:

Se va realiza recoltarea pentru a distruge larvele înainte de retragerea și transformarea lor în pupe.

Se vor utiliza soiuri timpurii de soia. Distrugerea leguminoaselor spontane care formează focare de înmulțire a dăunătorului. Recoltarea la timp a culturilor pentru distrugerea larvelor înainte de retragerea și transformarea lor în pupe sau pentru hibernare. La apariția larvelor se vor aplica tratamente cu produse organofosforice sau piretroide. Utilizarea de capcane cu feromoni sexuali eficienți (E-10 DDA) poate contribui la reducerea numerică a populației prin eliminarea masculilor(Tămaciu, 2004).

Figura 5.7.-Etiella zinckenella(preluare site wikipedia)

Acarianul roșu comun -Tetranychus urticae, ordinul Acari, familia Tetranychidae

Descriere:

Acarianul(figura 5.8) iernează în câmp ca femelă adultă sub scoața copacilor ,în crăpăturile tocurilor de la răsadnițe.Are 10-15 generații pe an.

Primăvara, adulții stau pe partea inferioară a frunzelor spontane, după care se mută pe plantele de cultură. La o temperatură mai mare de 12, femele depun ouăle la 5-7 zile de la apariție. O femelă poate depune între 70 și 110 ouă. Temperatură optimă la care are loc dezvvoltarea acarianului este între 15 și 30.

Plante atacate și mod de dăunare:

Acarianul roșu comun este un dăunător foarte polifag, fiind semnalat la peste 180 specii de plante cultivate și spontane din familii foarte variate: Vitaceae, Rosaceae, Cucurbitaceae, Malvaceae, Moraceae, Solonaceae, Leguminoase etc.

Combatere:Efectuarea arăturilor adânci, adunarea și arderea resturilor vegetale.

Figura 5.8.-Tetranychus urticae(preluare site nexles.com)

Gărgărița frunzelor de mazăre -Sitona lineatus(figura 5.9.), ordinul Coleoptera, familia Curculionidae

Descriere:

Dezvoltă o generatie pe an și iernează ca adult în stratul superficial al solului sau sub resturile vegetale de la suprafața solului. Specie oligofagă,provoacă pagube lai mai multe plante leguminoase. Atacul constă în roaderea frunzelor de către adulți, iar larvele distrug nodozitățile formate pe rădacină. Plantele atacate stagneazăîn creștere și dau producții scăzute.

Prevenire și combatere:tratamente chimice cu: Calypso, Actara, Mospilan, Decis;

(site horticultorul.ro)

Figura 5.9.-Stona lineatus(preluare site ukbeetles.co.uk.)

Gărgărița bobului – Bruchus rufimanus, Ord. Coleoptera, Fam. Bruchidae

Descriere.:

Adultul(figura 5.10) seamănă mult cu gărgărița mazării, deosebindu-se prin aceea că are corpul mai zvelt.Oul are lungimea de 0,5-0,6 mm ,culoarea este galbenă-verzuie.

Larva are la maturitate corpul curbat, de 5-6 mm lungime, de culoare albă-sidefie, în afară de cap, care este de culoare brună. Pupa are 3-4mm ,culoarea crem. Primăvara, când temperatura ajunge la 15 °C, gărgărițele hibernante părăsesc locurile de iemare și migrează în câmp. Dacă timpul se răcorește se ascund între frunzele plantelor.

După copulație, femela depune ouăle de obicei izolat la baza florilor, pe pedunculii florali și pe păstăile în formare ale diferitor plante leguminoase (soia, mazăre, lupin, salcâm etc). Fiecare femelă depune pe o păstaie câte un singur ou, prolificitatea fiind de 200-300 (maximum până la 600 ouă). Depunerea în masă a ouălor are loc în a treia decadă a lunii iunie. Incubația durează 2-21 zile.

Atacul constă în roaderea boabelor din păstaie,total sau parțial.Pagubele pot ajunge până la 80%.

Înmulțirea moliei păstăilor de soia este frânată de activitatea a peste 70 specii entomofage prădătoare și parazite, printre care amintim: Trichogramma evanescens Wstw., Phanerotoma rjobovi Voin-Kr., Ph. planifarans Nees. Et. În anii cu un nivel ridicat al umidității, larvele hibernante sunt atacate de ciuperca Beauveria bassiana Bals.

Combatere:

Se aplică măsuri agrotehnice precum însămânțarea cât mai devreme și cu soiuri cu o perioadă de vegetație scurtă; recoltarea la timp a culturilor, pentru evitarea scuturării boabelor și distrugerea larvelor înainte de retragerea lor în sol pentru iernat; imediat după recoltare, realizarea discuirii solului și aratului de vară, în scopul distrugerii larvelor hibernante; izolarea în spațiu (0,5-1,0 km) a leguminoaselor de plantațiile de salcâm alb și salcâm galben; distrugerea leguminoaselor spontane, care formează focare de înmulțire a dăunătorului; folosirea soiurilor timpurii de soia care sunt mai puțin atacate.

O măsură biologică: folosirea viespei oofage Trichogramma evanescens Westw., prin lansarea în culturile leguminoase a câte 50-100 mii exemplare la 1 ha în perioada depunerii în masă a ouălor; tratarea culturilor cu biopreparate pe bază de Bacillus thuringiensis Ber(Busuioc, 2006).

Figura 5.10.-Bruchus rufimanus(preluare site ukbeetles.co.uk)

Buha semănătorilor-Agrotis segetum, ordinul Lepidoptera, familia Noctuidae

Descriere:

Adultul(figura 5.11.) are anvergura aripilor anterioare de 35-45 mm. Capul este relativ mic ochii golași, antenele sunt pectinate la masculi și filiforme la femele. Corpul este brun-cenușiu. Aripile anterioare sunt de culoare variabilă: la masculi, de regulă sunt de culoare mai deschisă galbenă-cafenie, galbenă-cenușie sau brună-cenușie; la femele brună-cenușie, cenușie sau cenușie-închisă, cu trei pete negre caracteristice speciilor de Noctuidae(reniformă, circulară, orbiculară și cuneiformă) care sunt înconjurate cu câte o bandă de culoare neagră.

Oul este emisferic, ușor turtit în regiunea micropilului, în diametru de 0,5-0,6 mm, de culoare albă la depunere și roz gălbuie spre sfârșitul incubației.

Larva de vârstă inferioară este de culoare brună-cenușie sau pământie, iar în vârsta a V-a – a Vl-a este cafenie- cenușie sau brună-cenușie, cu un luciu unsuros. Capul este brun, galben-închis, cu un desen brun-închis sau negru în formă de semilună.

Mod de dăunare:

Larvele devorează frunzele. În ultimele faze de dezvoltare, acestea se retrag în sol. Capacitatea de fotosinteză este afectată de acest atac.

Combatere: se aplică măsuri agrotehnice precum efectuarea arăturii timpurii, însămânțarea și plantarea culturilor cât mai timpuriu, în terenuri bine pregătite și fertilizate, pentru a obține plante viguroase. Ca metodă biologică se folosesc viespii oofage Trichogramma evanescens Westw., utilizându-se câte 30 – 50 mii viespi- femelă/ha pentru flecare generație, realizându-se un raport dintre parazit și gazdă de 1:10(Busuioc, 2006).

Figura 5.11 -Agrotis segetum(preluare agroatlas.ru)

5.3.Descrierea principalelor buruieni

Chenopodium album(figura 5.12)

Descriere: Buruiană anuală,monoică. Înmulțirea are loc prin semințe. Rădăcina este puternică și pivotantă. Frunzele tinere (cotiledoanele) sunt acoperite cu un praf albicios. Germinează primăvara târziu-toamna. Cotiledoanele sunt lungi,subțiri. Floarea este verzuie, cu glomerule dense pe ramificațiile florale. Perioada de înflorire în vară-toamna(Chirilă, 2003).

Figura 5.12.-Chenopodium album(preluare site plantsam.com)

Rocoina

Descriere:

Specie anuală, frecventă în culturi. Prezintă tulpini târâtoare. Frunzele au culoarea verde-deschis,rotunjite până la ovale cu vârf clar, pețiolate, opuse, cu margine întreagă. Florile sunt mici, de culoare albă. Numărul semințelor poate ajunge la 15.000 pentru fiecare plantă. Germinarea are loc deja de la 2°C, temperatura optimă este de la 13 până la 20°C.

Figura 5.13.-Rocoina(glissando.ro)

Abutilon theoprasti

Descriere:

Plantă erbacee anuală. Tulpină are între 30-120 cm. Frunzele sunt alterne. Florile galbene sunt solitare sau câte 2. Fructul este de tip păstaie,pubescent, dehiscent, verde, la maturitate maro .Semințele sunt maro,de tip reniform. Propagare se face prin semințe. Germinarea are loc primăvara. Înflorirea are loc vara. Semințele pe plantă între 100 și 200.

(Ghid pentru identificarea principalelor specii de buruienipe terenul arabil-apia.org))

Figura 5.14.-Abutilon theoprasti(preluare site eunis.eea.europa.eu)

Solanum nigrum

Descriere:

Buruiană dicotiledonată(figura 5.15), anuală cu ȋnmulțire prin semințe cu multe forme, otrăvitoare, germinând primăvara târziu. Cu rădăcină scurtă conică. Este răspândită pe soluri nisipoase și lutoase ușoare, humifere, acide, bogate în nutrienți îndeosebi azot. Plantă anuală, cu înălțimea de 30-120 cm. Frunze: lungime de 4-7,5 cm; lat-ovate, cu marginea sinuat-dințată, cu nervura principală vizibilă. Flori: petale verzui până la albicioase, înconjoară antere proeminente, de culoare galben aprins. Florile sunt grupate câte 4-6 în cime umbeliforme. Fruct: bacă neagră, de formă ovală. Se înmulțește prin semințe, iar o singură plantă poate produce de la 500 până la 40000 de semințe. Longevitatea semințelor în sol este cuprinsă între 4 și 35 ani. Preferă toate tipurile de sol, mai puțin solurile podzolice.

Perioada de înflorire: iunie(iulie)-toamna.

(Ghid pentru identificarea principalelor specii de buruienipe terenul arabil-apia.org).

Figura 5.15-Solanum nigrum(preluare site sciencedirect.com)

Galium aparine (Turița)

Descriere:

Plantă terfotă-hemiterofită (figura 5.16)- prezintă frunzele lanceolate ,mai late la vârf,îngustate spre bază. Florile sunt mici, albicioase, inflorescența este de tip multiflorală.

Epoca de germinare: primăvara-vara,epoca de germinare poate atinge și 10 cm.

Perioada de înflorire: începutul verii până în toamnă.

Semințe pe plantă :350.

Combatere: Basagran, Biathlon 4 D.

(Ghid pentru identificarea principalelor specii de buruienipe terenul arabil-apia.org)

Figura 5.16.-Galium aparine(preluare site plantsam.com)

Capsella bursa pastoris

Descriere:

Este o plantă anuală de primăvară sau de toamnă(figura 5.17). Are dimensiuni de până la 20 cm înălțime. Frunzele bazale au forma lanceolată. Florile albe sunt aranjate în raceme rare. Sunt simetrice radial, cu patru petale. Semințele sunt plate și triunghiulare. Cele cca. 2.000 până la 40.000 de semințe sunt de culoare brun-deschisă, aproape netede și își păstrează facultatea germinativă în sol mulți ani (16-35 ani). Temperatura de germinare: 2-5° C.

Combatere: Basagran SL,Biathlon 4D,Rekord™ MAX (CALLAM® + SAMSON® EXTRA 6 OD + DASH® HC)

(Ghid pentru identificarea principalelor specii de buruienipe terenul arabil-apia.org))

Figura 5.17.-Capsella bursa-pastoris(preluare site webersseds.nl)

Sonchus arvensis

Descriere:

Plantă(figura 5.18) ce prezintă flori de culoare galbenă, frunze inferioare oblanceolate și glabre, frunzele mijlocii și superioare prezintă auricule rotunjite.

Epoca de germinare: luniile martie-aprilie.

Înflorirea: în luniile iulie-august.

Combatere: Lancelot Super -33 G,500 G.

(Ghid pentru identificarea principalelor specii de buruieni pe terenul arabil-apia.org)

Figura 5.18-Sonchus arvensis(preluare site plantasflores.com)

Thlapsi arvense

Descriere:

Buruiană anuală(figura 5.19), cu tulpina anuală, atât simplă cât și ramificată.Frunze sunt lanceolate, pețiolate, de culoare verde-deschisă. Florile sunt albe, grupate în racem terminal. Siliculele sunt mari, plate, aproape circulare, lateral lat înaripate. Capacitatea de germinație a semințelor poate dura până la 15 ani.

Combatere: Lontrel 300

(Ghid pentru identificarea principalelor specii de buruienipe terenul arabil-apia.org)

Figura 5.19-Thlapsi arvense(preluare site bayercropscience.com)

Digitaria sanguinalis

Descriere:

Este o specle xeromezofilă – mezofilă, subtermofilă-termofildă, preferențial calcicolă.

Prima frunză scurtă, oval-ascuțită, frunzele și tecile foliare glabre, verzi, adesea violete. Ligula albă, adesea bordurată, fără auricule. Florile sunt spiculețe uniflore,grupate câte două la călcîiile rahisului.

Perioada de înflorire: iulie-septembrie(octombrie)

Combatere: Stratos Ultra, Rekord™ MAX (CALLAM® + SAMSON® EXTRA 6 OD + DASH® HC)

(Ghid pentru identificarea principalelor specii de buruienipe terenul arabil-apia.org))

Figura 5.20-Digitaria sanguinalis(preluaresite nexles.com)

Setaria glauca-Mohor(figura 5.21.)

Frunzele sunt verde-albăstrui, cu striații albe la mijloc.Prezintă coroane de perișori în loc de lugulă, iar marginea tecii lipsește. Inflorescența scurta, pseudo spic cilindric simplu, cu spiculete mici uniflore. Flori fara ariste, dar cu perișori lungi, dispusi in jurul spiculetului depasindu-l de 2-3 ori în lungime.

Perioada de înflorire :iulie – septembrie.

Semințe pe planta :400 – 800.

Combatere:NICOGAN 40 SC.

(Ghid pentru identificarea principalelor specii de buruienipe terenul arabil-apia.org)

Figura 5.21-Setaria glauca(preluare site bayercropscience.com)

Cynodon dactilon-PAIR GROS(FIGURA 5.22)

Frunzele prezintă limburi glabre,scurte ,teaca ușor păroasă,iar ligula este înlocuită de o croană de peri.Inflorescența este de tip spiculeț digital .

Perioada de germinare :primăvara – începutul verii .În zonele calde germinează întregul an.

Perioada de înflorire:vara-toamna .În regiunile calde întregul an.

Combatere:Leopard 5EC

(Ghid pentru identificarea principalelor specii de buruienipe terenul arabil-apia.org)

Figura 5.22-Cynodon dactilon(preluare site agro.basf.ro)

Matricaria chamomilla-Mușețel

Buruiana anuala(figura 5.23.) cu radacina fusiforma, prefera solurile bogate in elemente nutritive, sarace sau lipsite de calciu, soluri tinere, argiloase sau nisipo-lutoase. Frunzele adevărate sunt penate, nepăroase sau puțin paroase; urmatoarele frunze sunt bi sau tri penate, cu pene înguste, filiforme.

Florile, cu forma de bilă, sunt de tip capitule convexe izolate, galbene și cu petale albe la bază

Perioada de germinare :Toamna-primavara. Germinare superficială(pana la 0.5 cm adancime), îndeosebi pe soluri umede mlăștinoase.

Perioada de înflorire :mai-august.

(Ghid pentru identificarea principalelor specii de buruieni pe terenul arabil-apia.org)

Figura 5.23-Matricaria chamomilla(preluare site agro.basf.ro)

Raphanus raphanistrum

Descriere:

Buruiană anuală(figura 5.24.) poate atinge înălțimea de 60 cm.

Frunzele superioare sunt nedivizate, iar cele inferioare păroase și pețiolate. Florile au semințe de culoare roșiatic-brune. Fructele au aspect de șirag de mărgele.

Perioada de germinare: martie-iunie,septembrie-octombrie.

Perioada de înflorire: mai-august.

(Ghid pentru identificarea principalelor specii de buruienipe terenul arabil-apia.org))

Figura 5.24-Raphanus raphanistrum(preluare site agro.basf.ro)