Principalele Tipuri DE Strategii DE Marketing Folosite In Turismul Rural

CUPRINS

=== l ===

INTRODUCERE

Atât în practica turistică internațională, cât și în literatura de specialitate, se constată o îndreptare a populației orașelor spre recreere către mediul rural. În același timp se remarcă faptul că formele de turism organizate în mari centre aglomerate, cu programe fixe, rigide, monotone, cu deplasări dintr-un mediu aglomerat în altul (adeseori mai aglomerat și mai trepidant) nu mai satisfac aspirațiile, motivațiile, opțiunile turiștilor, ale unei însemnate părți din rândul populației urbane, ca urmare căutarea mediului rural pentru odihnă și recreere este o tendință generală în practica mondială a turismului.

Turismul rural este un fenomen de dată recentă, în țări europene se practică de câteva decenii spontan sau organizat. Ceea ce este nou însă, se referă la dimensiunea fenomenului în spațiul rural. Această expansiune este determinată de existența a două motivații pentru turismul rural ; pe de-o parte este vorba de relansarea și dezvoltarea domeniului rural, iar pe de altă parte de o formă de turism alternativă, la turismul de masă, tradițional.

În ansamblul economiei globale a turismului, rural se definește ca fiind valorificarea turistică :

-a spațiilor rustice;

-a resurselor naturale;

-a patrimoniului cultural;

-a imobilelor culturale;

-a tradițiilor sătești ;

-a produselor agricole ;

prin intermediul unor produse de marcă (consacrate) ilustrative ale identității regionale, care să acopere nevoile consumatorilor în materie de primire, alimentație, activități recreative, divertisment și diverse servicii, în scopul unei dezvoltări locale, durabile și a unui răspuns adecvat la nevoile de recreere din societatea modernă, într-o nouă viziune socială oraș- sat.

Așa cum orice poveste are un anumit fir narativ, tot așa și experiența unui turist ce vine și vizitează o anumită regiune din România constă în mai multe etape sau stagii:

1. Descoperirea

2. Stagiul de dinaintea sosirii

3. Sosirea

4. Șederea (ocuparea)

5. Plecarea

6. Urmarea

Un client este satisfăcut atunci când produsul și serviciile oferite în toate aceste stagii ale experienței turistice au fost de calitate și au îndeplinit așteptările și nevoile lui. Pe tot parcursul experienței turistice, proprietarul sau promotorul de turism trebuie să țină cont de așa-numitele „momente de adevăr”.

Conceptul „momente de adevăr” a fost introdus pemtru prima dată în turism de către Jan Carlzon, fost președinte al companiei Scandinavian Airline Systems. Carlzon a definit termenul ca fiind orice interacțiune între personalul companiei și clienți. Astăzi termenul este folosit pe scară largă și include toate aspectele legate de experiența turistică a oaspetelui care provoacă o anumită impresie despre calitatea serviciilor oferite de către o companie, firmă, asociație etc.

Orice interacțiune între oaspete și cel ce oferă serviciile poate fi un „moment de adevăr”. Fiecare cuvânt rostit poate fi un posibil test al așteptărilor clientului și fiecare interacțiune are potențialul de a crea o impresie negativă, pozitivă sau neutră asupra clientului.

De exemplu, un moment de adevăr apare atunci când portarul deschide ușa unui hotel și spune oaspetelui „Bine ați venit”. Un moment de adevăr este și cel în care oaspetele sosește noaptea, după un drum lung și obositor și este așteptat cu o cană aburindă de cafea sau ceai.

Conceptul de moment de adevăr a fost extins dincolo de limitele lui inițiale pentru ca acum să includă, de exemplu, pe lângă interacțiunile propriu-zise dintre oaspete și gazdă, atmosfera, curățenia și comfortul din holul unde se face recepția Toate acestea contribuie la o primă impresie a oaspetelui asupra locului unde va urma să fie cazat. Acestea sunt, așadar, momente de adevăr care pot influența radical percepția oaspetelui referitoare la întregul sejur, adică asupra produsului și serviciilor turistice oferite.

De obicei, putem face un număr de prezumții de la care să pornim atunci când vorbim de satisfacerea clientului:

1. Valoarea experienței, așa cum este ea percepută de către turist, este una cumulativă.

2. Unele momente de adevăr pot fi negative, altele pot fi neutre.

3. Valoarea totală a unei experiențe este văzută ca un lanț; un singur moment de adevăr negativ poate „rupe” lanțul, chiar dacă celelalte momente au fost toate pozitive.

Pentru a reuși „să uimimească” clientul, unitatea de cazare trebuie să ofere servicii excepționale și produse de calitate. Și acest lucru nu este imposibil. Există metode prin care putem să impunem și să menținem anumite standarde de calitate a serviciilor noastre pentru a reuși să uimim pe fiecare dintre clienții care ne calcă pragul. Dacă nu încercăm acest lucru, pericolul de a fi repede „clasați” și puși pe lista „locurilor pe unde nu voi mai călca niciodată” este unul foarte mare. Statisticile și studiile efectuate ne arată clar cum că:

• 1 din 4 clienți se declară nemulțumiți de experiența turistică,

• 96% din cei nemulțumiți nu se plâng niciodată la fața locului,

• clientul mediu relatează experiența neplăcută la cel puțin alte 10 persoane cunoscute,

• 67% din clienții nemulțumiți nu se mai întorc niciodată în locul respectiv.

Statisticile ne mai spun foarte răspicat că nici un client nu este de fapt „un singur” client. Neglijarea unuia poate de fapt însemna pierderea altor 10 potențiali clienți. În plus, un client satisfăcut se va întoarce la unitatea noastră de cazare cheltuind alți bani, sau va recomanda locul nostru și altor persoane. Și când ajungem în acest stadiu începem să atingem scopurile noastre financiare.

1.1.Descoperirea

Clientul începe să caute o anumită destinație pentru vacanța lui sau o anumită cazare în stagiul de descoperire a ciclului turistic. În acest stagiu, clientul trece în revistă și analizează mai multe opțiuni prin consultarea unor materiale promoționale și mijloace de informare disponibile. În timpul stagiului de descoperire clientul potențial este influențat de către fiecare dintre companiile, firmele ce oferă serviciile căutate fie prin materialele și mijloacele de informare aflate la dispoziție fie chiar prin contact personal cu un reprezentant al companiei respective.

Momentele de adevăr din acest ciclu de vizitare vor include:

• prima impresie creată de broșură,

• conversație telefonică cu un reprezentant al pensiunii,

• comunicare prin email cu proprietarul sau cu un angajat al acestuia,

• impresia creată de site-ul companiei, firmei, asociației,

• interacțiunea cu un tur-operator.

Așteptările principale ale clientului vor include:

• răspuns prompt din partea proprietarului și/sau personalului angajat al pensiunii,

• interacțiune facilă și amabilă cu proprietarul și personalul angajat al pensiunii,

• informații detaliate și exacte referitoare la experiența turistică posibilă,

• abilitatea proprietarului sau angajaților de a adapta cerințele clientului la serviciile existente,

• informații despre tarifele practicate care reflectă valoarea percepută a cazării și serviciilor

1.2. Stagiul de dinaintea sosirii

Odată ce decizia a fost luată, clientul intră în ceea ce numim stagiul de dinaintea sosirii. Această etapă este caracterizată de anticiparea clientului, de colectarea de informații, de rezervări și, foarte posibil, de un contact mai aprofundat cu proprietarul sau unul din angajații pensiunii.

Momentele de adevăr din acest stagiu al ciclului de vizitare vor include:

• rezervare propriu-zisă,

• comunicare suplimentară cu reprezentanți ai pensiunii,

• avans,

• interacțiune cu un tur-operator.

Așteptările clientului în acest stadiu se vor referi la următoarele aspecte legate de opțiunile pe care acesta le are:

• tip de cameră,

• stil al camerei,

• tip de pat,

• data de sosire și de plecare,

• priveliște,

• facilități speciale,

• meniu etc.

Proprietarii de pensiuni trebuie să considere timpul de călătorie ca făcând parte din stagiul de dinaintea sosirii. Tranzitul de acasă până la locul de destinație poate fi unul lung și obositor. Este absolut normal ca atunci când cineva parcurge un drum lung să ajungă la destinație obosit, înfometat și nu tocmai binedispus. Și acest lucru este și mai vizibil când e vorba de o familie cu copii. De aceea este extrem de important ca cei de la pensiune să țină cont de aceste lucruri și să ofere mai multe opțiuni clientului care tocmai a sosit.

1.3. Sosirea

Stagiul acesta începe în momentul în care clientul sosește la destinație (pensiune). Consumatorul va observa imediat dacă pensiunea corespunde sau nu așteptărilor sale formulate în cele două stagii anteriore. Clientul va fi atent la aspectul arhitectural, la peisaj, la intrări, la zona de parcare, la materialele de construcție și alei, la semnele de direcționare și, în general, la atmosfera locului unde va fi cazat.

Momentele de adevăr din acest stagiu vor include:

• prima impresie a pensiunii,

• indicații precise,

• curățenia exteriorului,

• primire prietenoasă din partea proprietarului sau angajaților,

• interacțiune cu angajații,

• ușurința de a găsi intrările și recepția.

Așteptările principale ale clientului vor include:

• comfort,

• primire caldă, prietenoasă,

• formalități de recepție rapide,

• parcare,

• informații de direcționare clare și precise.

1.4. Șederea (ocuparea)

Stagiul acesta este cel în care reprezentanții pensiunii au cele mai bune ocazii pentru a construi relații personale cu oaspeții lor. Este stagiul în care proprietarul sau reprezentanții acestuia oferă serviciile disponibile, testează (prin obsevație, completarea unui chestionar sau interviu) calitatea produsului și serviciilor oferite. Este de asemenea stagiul în care proprietarul poate cere clientului o adresă de corespondență.

Stagiul de ședere este o combinație de experiențe complexe ale clientului. Șederea lui va fi influențată și de factori externi, ca de exemplu excursiile pe care le va face, participarea la întâlniri, interacțiunea cu localnici.

Monitorizarea nivelului de satisfacție a clientului trebuie să fie o preocupare constantă a personalului angajat și a proprietarului pensiunii. În timpul acestui stagiu momentele mai delicate sunt aproape inevitabile, însă acestea trebuie abordate în așa fel încât clientul să știe că personalul anagajat și proprietarul fac tot ce le stă în putință pentru a soluționa problema ivită. În cele din urmă clientul va pleca mulțumit, chiar dacă soluția nu a coincis cu ceea ce dorea el. Construirea unor relații de încredere reciprocă este o prioritate pentru orice proprietar în acest stagiu al ciclului de vizitare.

Momentele de adevăr în acest stagiu vor include:

• escortare până la cameră,

• prima impresie creată de cameră,

• interacțiunea cu angajații,

• folosirea băii,

• întrebări adresate recepționerulului/proprietarului,

• dormit,

• mâncat,

• curățenia camerei în cea de a treia zi de la sosire.

Așteptările principale ale clientului în acest stagiu vor include:

• servicii prompte,

• facilități curate,

• pat comfortabil,

• apă caldă și rece,

• siguranță,

• hrană,

• decor și ambianță plăcute,

• așteptări privind cazarea satisfăcute,

• valoare în schimbul prețului cerut.

1.5. Plecarea

Stagiul acesta este ultima șansă pentru un reprezentant al pensiunii să interacționeze direct cu oaspetele și să lase o impresie bună. Este de asemenea momentul în care proprietarul poate aborda clientul pentru a obține părerea acestuia referitor la produsul și serviciile oferite. Un rămas bun călduros lasă întotdeauna o ultimă impresie favorabilă despre pensiune și oamenii întâlniți.

Momentele de adevăr din acest stagiu vor include:

• transportul bagajelor de la cameră la mijlocul de transport,

• achitarea notei,

• solicitarea de informații legate de următoarea destinație,

• un rămas bun călduros,

• plecarea propriu-zisă.

Așteptările principale ale clientului în acest stagiu vor include:

• proces rapid și eficient de achitare a notei de plată,

• asistență cu abagajele,

• exactitate a calculelor,

• mai multe modalități de plată,

• un „mulțumesc” din partea proprietarului sau angajaților pensiunii.

1.6. Conceperea și managementul facilităților

Conceperea și managementul facilităților din cadrul unei pensiuni sunt importante din două cauze: mai întâi, pensiunea este principala proprietate a celui care a deschis afacerea în domeniul turistic și, în al doilea rând, cazarea este fundamentul pe baza căruia se poate dezvolta mai apoi o serie de alte activități și atracții turistice.

Pensiunea și facilitățile reprezintă o investiție majoră de timp și bani din partea proprietarului. Pe măsură ce valorarea proprietății va crește odată cu creșterea ratei de profitabilitate, menținerea în condiții bune a proprietății devine crucială pentru succesul afacerii.

De-a lungul vieții operaționale a pensiunii, profitabilitatea va fi afectată direct de felul în care pensiunea este întreținută. Oaspeții vor fi nemulțumiți să fie primiți într-o pensiune care nu a fost întreținută mai deloc sau, mai rău, este într-o stare avansată de degradare și în plus, eventualele costuri de reparații și renovare vor fi mult mai mari dacă lucrările respective nu se fac la timpul lor.

1.6.1. Impact asupra oaspetelui

O pensiunea trebuie să reflecte atât personalitatea proprietarului și locul unde aceasta este amplasată cât și principalele cerințe pe care clientela specifică o solicită. Conceperea pensiunii, felul cum aceasta arată au asupra vizitatorului atât un impact vizual cât și unul fizic. Este foarte important ca proprietarul să țină cont de ceea ce publicul țintă dorește de la o pensiune. Dacă stilul arhitectural, spre exemplu, nu corespunde cu ceea ce turistul a ales în stagiile anterioare ale ciclului de vizitare, experiența per ansamblu poate fi una dezastruoasă pentru amble părți.

În turismul rural vizitatorii caută să găsească un aspect autentic al clădirilor unde se cazează. Dacă se întâmplă totuși ca acest lucru să nu fie pe deplin posibil, există câteva soluții pe care orice proprietar al unei pensiuni le poate aplica: reconstrucția fațadei clădirii, plantarea de vegetație cățărătoare, de arbori și arbuști care pot masca unele deficiențe sau construcția unor structuri care reflectă așteptările clientului.

Spațiile dintr-o pensiune se împart în general în două categorii: spații pentru oaspeți și, respectiv, spații pentru angajați. Spațiile pentru oaspeți vor include toate spațiile publice și camerele de oaspeți. Spațiile publice vor include: intrarea, zona de recepție, zona de recreere/relaxare, restaurantul și barul, zona de activități, magazinul pentru vânzare cu amănuntul, camerele de conferințe și/sau întâlniri, coridoarele și holurile.

Spațiul cel mai important din tot ciclul vizitatorului este camera de oaspeți. În general, un client petrece mai mult timp în cameră decât în orice alt spațiu de pe proprietate. De fapt camera reprezintă principalul „produs” cumpărat și este locul unde oaspeții se pot relaxa în liniște și intimitate. Este important de aceea ca oaspetele să fie pe deplin mulțumit de camera în care este cazat. Camera tipică de oaspeți va avea șase spații (zone) specifice:

1. zonă de dormit;

2. zonă de îmbrăcare/dezbrăcare;

3. spațiu de depozitare;

4. spațiu de lucru;

5. baie;

6. spațiu de relaxare.

Clientul are nevoie de un anumit mobilier și anumite dotări standard ale camerei pentru a benficia de o ședere comfortabilă. Cea mai importantă mobilă într-o cameră este patul. Salteaua și perna trebuie să fie de calitate și comfortabile. De asemenea, temperatura din cameră joacă și ea un rol important.

În mod obișnuit,turistul trebuie să aibă la dispoziție mai multe opțiuni pentru pat. Există trei dimensiuni universal acceptate în turism: pat dublu, pat regină, pat rege. Dacă opțiunile nu sunt disponibile atunci proprietarul trebuie să se asigure că patul existent este adecvat și corespunde așteptărilor clientului. Dacă baia este la comun pentru mai mulți oaspeți atunci camerele mai trebuie să prevadă un cuier (sau alt spațiu pentru agățat prosoape și haine de baie).

De asemenea, este necesar ca în cameră turistul să aibă la dispoziție și o săpunieră pentru uzul propriu, ce poate fi luată la baie.

Iluminatul trebuie să fie adaptat dimensiunilor camerei și să fie funcțional. Oaspetele trebuie să aibă posibilitatea de a citi în pat. Iluminatul în baie trebuie să fie potrivit, să vină de sus și să se concentreze asupra zonei din jurul și deasupra chiuvetei. Mai trebuie să existe posibilitatea de a ilumina și masa (biroul) de lucru.

De asemenea, întrerupătorul pentru lumina din cameră trebuie să fie amplasat la intrarea în cameră, iar lumina să nu fie foarte puternică.

Circulația aerului este extrem de importantă pentru satisfacerea clientului și pentru sănătatea acestuia. Multe persoane suferă de diferite boli respiratorii care pot fi agravate de un mediu neprielnic. De aceea este indicat ca proprietarii de pensiuni să ia în considerare câteva măsuri de siguranță care vor include: un sistem de circulație și ventilație a aerului, ferestre, camere și spații unde nu se fumează (camere și restaurant). În plus trebuie menționat că umezeala poate afecta pereții și mobilierul, ceea ce de fapt se traduce prin costuri mai mari de întreținere.

Călătorii care ajung în mediul rural vor în general să aibă parte de o experiență autentică, dar, în același timp, să aibă la dispoziție comfortul cu care sunt obișnuiți. Decorul pensiunii unde vor fi cazați va trebui să fie diferit de cel cu care sunt familiari și va trebui să reflecte „spiritul” comunității rurale pe care o vizitează. Design-ul trebuie să reflecte obiceiurile și tradițiile locale și să fie combinat cu avantajele oferite de dotările moderne.

Spațiul public dintr-o pensiune constă, de obicei, dintr-o cameră mare de zi unde oaspeții pot să stea și să converseze între ei, să citească sau să scrie sau să se bucure de priveliște. Spațiul public comun trebuie să fie unul ferit de intemperii și să fie localizat de preferință între restaurant și zona de activități. Acest spațiu de relaxare este extrem de important deoarece clienții, mai ales cei care rămân mai multe vreme, se vor sătura la un moment dat să mai stea în propriile camere.

Siguranța fizică a clientului este responsabilitatea proprietarului și a angajaților pensiunii atâta vreme cât turistul se află în perimetrul locației respective. De aceea este important ca proprietarul să construiască și să conceapă dotările pensiunii în așa fel încât turistul să nu fie expus la riscuri inutile. Scările, de exemplu, trebuie să fie ușor accesibile și cu suprafețe nealunecoase. Trebuie instalate balustrade de care turistul să se poată ține când folosește scările. Aleile din exterior pot deveni aluneacoase pe timp iarnă sau când plouă, de aceea este bine ca ele să fie acoperite.

Iluminatul exterior este și el important pentru siguranța oaspeților. Încuietorile și clanțele de la uși trebuie să funcționeze, iar fedrestrele trebuie să se închidă ermetic pentru a nu avea surprize neplăcute.

Majoritatea accidentelor se întâmplă în baie de aceea podeaua băii trebuie să fie nealunecoasă. Instalațiile sanitare trebuie să funcționeze la parametri otpimi, iar apa caldă și cea rece trebuie să fie disponibile la orice oră.

1.6.2. Impactul design-ului asupra productivității

Desing-ul pensiunii poate avea un impact major asupra productivității și eficienței. Angajații, mai ales cei de la restaurant sau femeile de serviciu, sunt supuși unui efort suplimentar dacă design-ul interior nu este unul care să le permită să își facă treaba în condiții optime. O pensiune bine concepută va fi ușor de întreținut. Pe coridoare nu trebuie să existe prea multe obiecte, podeaua și pereții trebuie să fie ușor de cuurățat, colțurile și rafturile trebuie să fie accesibile, ferestrele trebuie să fie la înălțimi rezonabile pentru ca angajații să poată ajunge la ele. Camerele pentru oaspeți sunt de maximă importanță atunci când vorbim de curățenie.

Chiar dacă tot restul pachetului turistic este excepțional, experiența turistică a unui client poate fi complet ruinată dacă camera în care este cazat nu este curată. Camerele trebuie aranjate în fiecare zi, gunoiul trebuie aruncat, iar baia și chiuveta trebuie curățate cu multă atenție.

1.6.3. Costuri de operare (funcționare)

Design-ul pensiuni are impact și asupra costurilor de operare. Cele mai multe costuri, după ce pensiunea a fost finalizată, intervin la curățatul și lucrările de reparații și menținere. Pentru a reduce aceste costuri proprietarul trebuie să fie foarte atent la materialel folosite și la felul în care este împărțit spațiul. Chiar dacă pot costa mai mult inițial este bine să se folosească materiale de calitate. Acestea vor rezista mai bine în timp și, în timp, costurile de întreținere mai mici vor compensa costurile de investiție mai mari de la început.

CAPITOLUL II

PRINCIPALELE TIPURI DE STRATEGII DE MARKETING FOLOSITE ÎN TURISMUL RURAL

Marketingul este știința prin care se transmite un mesaj consistent potențialilor clienți ai unei firme utilizându-se mai multe căi de comunicare. Marketingul este esențial pentru succesul unei pensiuni și include mai multe tactici pe care o firmă le poate aplica pentru a atrage și menține o clientelă. Un plan de marketing poate include următoarele metode: scrisori directe, publicitate, pagină internet, punct dre vânzare, telemarketing, relații cu publicul, promoții, distribuție broșuri, studii și analize, previziuni economice, relații cu

clienții.

Întrebarea cea mai importantă pe care trebuie să ne-o punem atunci când elaborăm un plan de marketing este „cum putem dezvolta relații de lungă durată cu clienții noștri?” O firmă de turism cum ar fi o pensiune sau o agenție vinde atât niște bunuri concrete, palpabile (un pat, o masă etc.) cât și experiențe intangibile cum ar fi o anumită atmosferă, un anumit fel de a livra servicii.

Combinația dintre produse și servicii devine o experiență care determină „povestea” pe care clientul o va spune prietenilor când se întoarce acasă. Așa cum turistul va povesti celor pe care îi cunoaște experiența prin care a trecut, proprietarul pensiunii sau atracției turistice poate veni în întâmpinarea potențialilor clienți cu propria poveste despre produsul turistic și serviciile oferite. Până la urmă marketingul nu este altceva decât o modalitate de a descrie

experiențele pe care potențialii clienți le pot aștepta dacă cumpără produsul turistic respectiv.

Etape în strategia de marketing:

1. Identificarea segmentului de piață (clienții)

2. Determinarea celei mai potrivite modalități de a „ajunge” la segmentul respectiv

3. Elaborarea materialelor și informațiilor

4. Transmiterea informației

5. Comunicarea cu clienții interesați prin servicii de calitate

6. Încheierea tranzacției

7. Colectarea de informații de la turiști în timpul stagiului de ocupare al ciclului de vizitare

8. Elaborarea și implementarea unei strategii post-vizită

2.1. Povestea produsului turistic

Povestea despre spațiul de cazare trebuie să includă anumite elemente și beneficii specifice care vor convinge potențialul client să cumpere cazarea de la pensiunea respectivă. O pensiune trebuie să se distingă în multitudinea de alte pesniuni și spații de cazare pentru ca potențialul client să poată descoperii acele elemente care fac pensiunea unică.

Exemple de elemente și beneficii asociate:

Cameră mare de oaspeți, cazare pentru familii cu spațiu suficient ,camere cu baie proprie intimidate.

Priveliște montană, posibilitatea de admira peisajele din cameră restaurant în pensiune un loc bun pentru a lua masa ,aer condiționat sau ventilatoare, temperaturi suportabile în timpul verii, biciclete gratuite, vizită în zonă, club de seară , local pentru activități de seară, cameră cu jocuri, loc de joacă pentru copii, cu sau fără surpraveghere. Locuri cu semnificație istorică în apropiere , timp de călătorie redus pentru locuri cu semnificație istorică, trasee turistice în apropiere ,p limbări în natură..

Datorită în principal concurenței acerbe care există la nivel global, a convinge un potențial client să cumpere spațiu de cazare într-o pensiune nu este un lucru tocmai ușor. Clientul are la dispoziție o varietate uriașă de oferte și de alegeri pe care poate să le facă. De aceea, strategia de marketing adoptată trebuie să transmită într-un mod cât mai eficient cu putință acele elemente care disting pensiunea dumneavoastră de altele. Fiecare pensiune sau zonă turistică are o poveste unică de spus. Prin integrarea în povestea respectivă a lementelor și beneficiilor despre care am discutat mai sus potențialul client va înțelege de ce anume ar trebui să aleagă pensiunea voastră și nu alta.

2.2. Cui vindem – segmentarea pieței

Segmentarea pieței înseamnă clasificarea clienților în grupuri distincte. Acest lucru este important pentru că strategia de marketing trebuie să se adreseze cât mai direct segementului de piață care poate adduce cei mai mulți turiști. „Marketingul pe țintă”, după cum îl numesc specialiștii, salvează timp, resurse și are șanse mult mai mari de atrage clienți interesați de experiența respectivă.

Analizele demografice și ale stilului de viață sunt două din metodele de segmentare a pieței. Criteriile demografice vor include elemente cum ar fi:

• loc de reședință,

• venit pe familie,

• nivel de educație,

• ocupație,

• număr de persoane în familie,

• naționalitate,

• stare civilă.

Câteva exemple de caracteristici ale stilului de viață ce poate fi asociat cu un consumator care este interesat de vizitarea unui mediu rural vor include:

• participă la activități în aer liber,

• îi place să se afle în natură,

• caută genul de aventură turistică care nu îl pune în pericol,

• are în posesie o bicicletă și/sau o barcă,

• îi place să facă drumeții,

• își asumă riscuri moderate,

• citește reviste de călătorie,

• duce o viață activă,

• are o carieră bazată pe o profesie,

• alege să mănânce sănătos,

• caută experiențe culturale autentice,

• îi place muzica clasică și populară,

• vorbește cel puțin o limbă străină.

Segmentarea pieței va ajuta pe cel ce face strategia de marketing să înțeleagă mai bine nevoile și cerințele clientului. Tacticile de marketing vor avea mai multe șanse de reușită în momentul în care se vor focaliza pe cererile unui anumit tip de clienți. De exemplu, o pensiune care se adresează familiilor cu copii vor avea nevoie de camere de cazare mai mari, paturi adiționale pentru copii și poate chiar ativități separate pentru aceștia din urmă. O pensiune care se adresează în principal oamenilor de afaceri va trebui să pună la dispoziția

acestora un spațiu cu toate dotările specifice unui birou (calculator cu internet, fax și telefon) sau un spațiu de lucru asemănător în camera de cazare.

2.3. Studiul de piață

Studiul de piață este procesul prin care se adună datele și informațiile care îl vor ajuta pe proprietarul pensiunii să înțeleagă cerințele și așteptările grupului țintă de clienți. Studiul de piață va determina și locul și modalitatea de plasare a mesajului strategiei de marketing.

Marketingul primar este procesul prin care se intervievează și se sondează în mod direct clienții.

Marketingul secundar înseamnă utilizarea informațiilor colectate de către alte persoane. Sursele pentru

marketingul secundar pot fi studii efectuate de alții, statistici oficiale ale unor insituții guvernamentale,

publicații de specialitate, pagini internet etc.

2.3.1. Construirea unei imagini pentru marketing

Construirea imaginii pe care doriți să o comunicați segmentului de piață ales este un pas major în ceea ce se numește „identitatea de marcă”3. Scopul ultim al creării unei imagini este să influențați comportamentul cumpărătorului și cererea pentru produsul vostru.

Identitatea de marcă există în mintea oamenilor și este suma totală a asocierilor mentale pe care le facem în legătură cu un anumit produs sau serviciu. Mărcile se contruiesc în timp. O identitate de marcă pozitivă înseamnă mai mult decât caracteristicile unui produs pentru că o marcă recunoscută induce și un anumit sentiment în rândul consumatorilor. Și ceea ce este foarte important, recunoașterea mărcilor se face prin respectarea promisiunilor făcute consumatorilor. Câteva din mărcile universal recunoscute sunt: Adidas, Hotelurile Intercontinental, IBM etc.

În engleză termenul consacrat este „brand identity” și desemnează în principal o percepție generală creată de un anumit produs sau o anumită firmă asupra publicului consumator.

Primul pas în construirea unei identități a mărcii pentru pensiunea sau produsul turistic pe care doriți să îl promovați este crearea unei imagini. Acest lucru începe cu elaborarea unui slogan (a unei devize).

3.3.2. Crearea unui slogan

Sloganul dumneavoastră va deveni imaginea pensiunii sau produsului turistic ce vă aparține deoarece este primul lucru pe care un potențial client îl va vedea și reține dacă este atras de produsul respectiv. Sloganul are puterea de a comunica potențialului client felul în care acesta va putea face parte din experiența ce i se propune și ce fel de așteptări poate să aibă. După ce ajunge să fe un slogan recunoscut, deviza dumneavoastră valorează cât o mie de cuvinte la un loc. Sigur că pentru acest lucru este nevoie de timp și eforturi. Sloganul trebuie astfel conceput încât să vă distingeți în mulțimea firmelor de turism, adică trebuie să fie unul îndrăzneț, diferit, dar în același timp să fie autentic și să vă reprezinte cu adevărat. Sloganul va reprezenta destinația și produsul turistic promovate de dumneavoastră și se va baza pe povestea pe care o spuneți prin experiența pe care o oferiți unui potențial client.

2.3.3. Crearea unei broșuri și a altor materiale promoționale

Principala întrebare pe care trebuie să ne-o punem atunci când scriem și elaborăm o broșură turistică sau alte materiale promoționale este: „Își va aminti cititorul informațiile prezentate?” Materialul trebuie formulat în așa fel încât atunci când cititorul va fi pus în situația să aleagă o anumită destinație sau un anumit loc pentru cazare să își amintească mai întâi de broșura dumneavoastră. Abia apoi va trece potențialul client la a se informa mai în detaliu dacă ceea ce a citit corespunde nevoilor sale din acel moment. Asemenea materiale

sunt de fapt „cheia” care va deschide mintea potențialului client și îl va orienta spre produsul dumneavoastră.

2.3.4. Strategii de marketing

Proprietarii de pensiuni turistice trebuie să decidă cum să aloce resursele limitate de care dispun pentru a implementa strategii de marketing. Decizia se ia în primul rând în funcție de grupul țintă căruia vă adresați.

Întrebările la care trebuie să răspundeți vor include:

• Vă adresați pieței domestice sau celei de peste hotare?

• Veți utiliza serviciile uneia sau mai multor agenții de turism?

• Veți crea o broșură sau pliant pentru marketing direct (prin poștă)?

• Doriți să vă faceți reclamă în ziare și reviste?

• Doriți să vă faceți reclamă în ghiduri de călătorie?

• Doriți să vă faceți reclamă la televizor?

• Veți face o pagină internet despre oferta dumneavoastră?

• Veți angaja pe cineva să vă întrețină pagina internet?

• Veți putea participa la târguri de specialitate?

Înainte de a lua aceste decizii, proprietarul pensiunii ar trebui să se informeze despre costuri, servicii și statistici de la firme specializate care oferă servicii de marketing și distribuție. Asemenea informații îl vor ajuta pe proprietar să ia deciziile cele mai bune în privința tacticilor de marketing ce urmează a fi implementate.

Strategiile de marketing alese depind în mare măsură de bugetul avut la dispoziție. Marketingul la scară mare înseamnă o mulțime de bani cheltuiți pentru un procent relativ de cumpărători ai produsului turistic. O strategie de marketing axată pe un anumit segment de piață, chiar dacă înseamnă un cost mai mare pe persoană, poate aduce mai mulți cumpărători. Trebuie ținut cont și de faptul că persoanele care sunt interesate

de un tip de turism specializat (cum sunt cel rural și cultural) preferă un mesaj publicitar personalizat.

Strategiile de marketing ce pot fi adoptate vor include:

• Publicitate prin ziare și reviste,

• Publicitate radio,

• Publicitate prin televiziune,

• Prezentări adresate unor grupuri speciale (asociații de turism, cluburi etc.),

• Articole în reviste de specialitate,

• Târguri naționale și internaționale,

• Parteneriate cu operatori de turism sau cu alte afaceri care pot promova pensiunea sau produsul

turistic,

• Organizarea unor sejururi de popularizare,

• Asocierea cu alte inițiative de același gen din regiune sau din România.

CAPITOLUL III

COMERCIALIZAREA ARTELOR, MEȘTEȘUGURILOR ȘI A LOCURILOR DE INTERES TURISTIC

În perioada de ședere a ciclului turistic, este foarte important ca proprietarii de pensiuni și membrii comunității să demonstreze valoarea tradițiilor și a locurilor de interes din România. Vizitatorii apreciază o experiență care include posibilitatea de a cumpăra lucruri care să le aducă aminte de România și în timpul căreia pot afla ce locuri interesante mai pot vizita. Turiștilor le place să cheltuiască bani pe obiecte de artă, artizanale și alte suveniruri care să le reamintească de vacanță. Acest lucru le arată oamenilor din regiune că ce au ei de oferit are valoare. Mai mult, turiștii doresc să exploreze zona în care se află, dar de multe ori nu prea au informații cu privire la ce pot vedea și ce pot face. Este responsabilitatea operatorilor și a membrilor comunității să fie bine informați, pentru ca la rândul lor să poate oferi informații și indicații turiștilor care doresc să exploreze împrejurimile.

Este foarte important să legăm diferite sectoare ale economiei rurale cu sectorul turistic. Unele dintre aceste sectoare sunt sectorul artizanal, fermele, atracțiile rurale și sectorul alimentar. Odată ce turiștii descoperă produsele specifice unei regiuni rurale, le povestesc și prietenilor și rudelor despre toate aceste lucruri. În afară de faptul că numărul de turiști în regiune crește, sunt și consumatori care cumpără diverse obiecte direct de la meșteșugari sau de pe piața externă. Economia creativă și cea turistică sunt complementare.

Comercializarea este arta de a comunica prin lucruri tangibile. Scopul comercializării este de a oferi informații vizuale într-un fel care îl motivează pe cel care le primește să acționeze într-un fel. În acest fel se pot vinde experiențe cum ar fi vacanțe, vizite la atracții turistice naturale, filme, festivaluri etc.

În acest scop se folosesc obiecte care reprezintă o persoană , un loc sau lucru care are o poveste. În turism, perioada de ședere din ciclul turistic este perioada când turiștii fac cumpărături și se implică în diverse activități prin care să-și umple timpul liber. Acest modul extinde conceptual de comercializare de la simpla prezentare a unor obiecte pe raft la furnizarea de informații pentru turiști într-o varietate de forme.

3.1. Rolul pensiunilor în comercializarea de bunuri și furnizarea de informații pentru turiști

Pensiunile sunt locuri perfecte pentru comercializarea de obiecte care spun ceva despre artizani, atracții, restaurante, etc., lucruri de care turiștii sunt interesați în timpul șederii lor la pensiune. Aceasta este o activitate de comunicare, care reprezintă atât un suport vizual, cât și un instrument prin care se stabilește un contact direct cu turiștii, pentru a le armoniza interesele cu atracțiile și activitățile din regiune.

O pensiune turistică obișnuită nu are spațiu suficient pentru prezentarea produselor de artizanat. La fel, nu există spațiu suficient pentru a prezenta afișe cu informații despre zonele de interes turistic. Pentru toate acestea e nevoie de spațiu special. Totuși, prezentările de dimensiuni mai mici, făcute cu măiestrie, îi pot motiva pe turiști să caute informații suplimentare. Când se întâmplă acest lucru, gazda are ocazia să-i prezinte oaspetelui toate oportunitățile de explorare a comunității rurale și de descoperire a suvenirului perfect.

Comunicarea verbală și non-verbală este esențială pentru entuziasmarea oaspetelui odată ce acesta își exprimă interesul de a afla mai multe despre prezentarea respectivă.

Comercializarea are potențialul de a conecta mai multe firme și beneficiul de a putea proiecta imaginea unei experiențe turistice complexe și unitare. Beneficiile pentru întreaga economie turistică pot fi uriașe atunci când pensiunile pe de o parte și celelalte firme pe de alta se promovează unele pe celelalte. Asta înseamnă însă o responsabilitate sporită pentru proprietarii de pensiuni. Oricum, toți operatorii și proprietarii vor învăța din propria experiență că artizanii, restaurantele și ceilalți implicați în economia unei regiuni sunt complementari pensiunilor turistice și că lucrând împreună, toată lumea are de câștigat.

3.2. Prezentarea comercială

Alegerea unei teme – fiecare persoană are anumite interese. Temele trebuie selectate pe baza preferințelor personale. De exemplu, temele ar putea să fie viața în sălbăticie, viața la fermă, religia, artele și bucătăria. Când cei care se ocupă de furnizarea de servicii turistice aleg teme ce îi interesează, pot spune o poveste reală și bine documentată.

Prezentarea trebuie să aibă o anumită temă. În felul acesta turiștii vor dori să afle mai multe și în final să viziteze locurile și persoanele respective. Tema poate fi orice e reprezentativ pentru regiunea Huedinului. De exemplu, agricultura e un domeniu în care putem găsi multe teme. Țesutul, olăritul sau bucătăria tradițională permit comercializarea unei game largi de obiecte care spun povești despre Munții Apuseni și zona Huedinului.

Fiecare sat are o bogăție de materiale și informații care reprezintă teme specifice Apusenilor. Se poate face un inventar al acestora pentru a-i ajuta pe proprietarii de pensiuni și pe operatorii turistici să afle cât mai multe despre meșteșuguri, locuri și activități interesante din regiune.

Colectarea de materiale și produse – materialele și produsele sunt elemente tangibile, care spun povestea unui loc sau a unei persoane. Este important să colectăm obiecte care reprezintă imaginea completă a unui loc sau a unei persoane. Obiectele pot fi fotografii, tablouri, articole de ziar, țesături, sticle de vin, potcoave sau mere. Acestea pot fi vechi sau noi, murdare sau impecabile, în funcție de imaginea pe care dorim să o cream.

Materialele informative pot fi broșuri, documente, cărți poștale, etc., care pot fi oferite turiștilor pentru a le aminti de locul sau persoana despre care au cerut informații.

Crearea poveștii – captivați turiștii cu povești interesante!

Fiecare prezentare are o poveste spusă de fiecare obiect care o compune. Obiectele reprezintă pe cineva: o persoană, un loc sau un lucru. Fiecare persoană, loc sau lucru are ceva unic, despre care se poate spune o poveste. Povestea trebuie să corespundă imaginii zonei Apusenilor și să fie susținută de fapte despre oamenii, lucrurile sau locurile prezentate.

Povestea e non-verbală până când un turist întreabă ceva despre prezentare. Apoi povestea prinde viață în cuvinte și gesturi. Împreună cu prezentarea ar trebui să existe materiale informative și hărți, pentru acei turiști care doresc să viziteze locurile prezentate. Când povestea prinde viață pentru turist, acesta va dori să viziteze locul căruia i se face reclamă.

Realizarea prezentării – uimiți-vă clienții cu felul în care comercializați!

Creativitatea este cheia comercializării de succes. Este dificil să faci pe cineva să se uite, și mai ales să se uite cu interes. De aceea, o prezentare care are multe culoare, textură și compoziție speciale e mai eficientă decât un simplu set de obiecte înșirate pe un raft. Folosind produsele împrumutate din locurile cărora li se face reclamă, cel care gândește prezentarea trebuie să facă ceva care să atragă atenția turiștilor. Trebuie făcută în așa

fel încât nimeni să nu poată trece pe lângă ea fără să o remarce; o poveste spusă în imagini și chiar sunete specifice regiunii, care să atragă atenția și să genereze discuții și întrebări.

Interacțiunea cu oaspeții – uimiți-i pe clienți satisfăcându-le așteptările!

Aflați ce îi interesează pe oaspeții dvs. Fiecare persoană e caracterizată prin ceva anume, dar turiștii par să aibă o trăsătură comună: curiozitatea. Când cineva cere un sfat legat de explorarea României, trebuie să fiți gata să-l trimiteți acolo unde poate descoperi lucruri unice. În primul rând, însă, trebuie să aflați ce anume îi interesează pe oameni. Au anumite hobby-uri, le place să mănânce, să danseze? Îi interesează țesăturile sau oalele din lut? Le place să se plimbe, să facă expediții sau le place arhitectura?

După ce aflați ce anume ar suscita cel mai tare interesul turiștilor, puteți gândi un traseu care să-i ajute să descopere povestea Apusenilor așa cum le-ar plăcea lor să o audă. Pentru asta e nevoie de abilități de comunicare speciale, cea mai importantă dintre ele fiind, probabil, abilitatea de a asculta. Ascultați și puneți întrebări de clarificare pentru a putea înțelege cât mai bine nevoile și cerințele oaspeților. De câte ori este posibil, oferiți-le turiștilor hărți și ghiduri

Dacă turistul preferă să călătorească fără să poarte un ghid după el, desenați-i o hartă pe hârtie. Aveți grijă să fie exactă și simplu de urmărit. Multe persoane au probleme cu cititul hărților, chiar dacă acestea sunt bine făcute. Așadar, fiți foarte clari când schițați un traseu. Dacă există deja o hartă, marcați traseul care considerați că scoate în evidență cel mai bine povestea care îl interesează pe turist. Dați indicații care să scoată în evidență persoane, locuri și obiecte de interes, iar turistul va fi încântat de descoperirile pe care le va face.

Schimbarea prezentărilor – uimiți-vă vecinii și colegii de breaslă incluzând o varietate de persoane, locuri și obiecte în prezentările noi pe care le faceți vieții din zona Munților Apuseni. Cu cât vă sprijiniți mai mult unii pe ceilalți, cu atât va fi mai bine pentru toți cei din sectorul turismului integrat. Schimbarea prezentărilor cel puțin o dată pe sezon va avea un impact serios asupra artizanilor și atracțiilor turistice din zonă.

Program organizat – Dacă o asociație ajută la organizarea unui program de comercializare, multe aspecte ale regiunii pot fi scoase în evidență în fiecare sezon..

Proprietarii de pensiuni și alte firme turistice care fac programe de comercializare pot fi mai eficienți folosind prezentările prin rotație. În fiecare an, un plan de comercializare întocmit de proprietari și alte persoane implicate va demonstra ce importanți sunt toți pentru

economia din microregiunea Huedin. O metodă de a realiza povestea specifică locurilor dumneavoastră este să aplicați tehnica gândirii radiale. Gândirea radială este o formă de comunicare creativă și de brainstorming (“furtunii de idei”) care se folosește pentru a structura idei pe anumite teme. Această abordare este extrem de eficientă atunci când

trebuie să creăm povestea unui om, a unui loc sau lucru. Primul pas este să alegem un cuvânt care reprezintă ideea pe care grupul dorește să o exploreze. Folosind cuvântul drept ghid, fiecare persoană din grup poate găsi cuvintele care îi vin în minte în legătură cu acest cuvânt ales. De exemplu, dacă plasăm în centru cuvântul VACANȚĂ, acesta generează multe asocieri și o serie întreagă de idei.

Pasul 1 – Plasați un cuvânt în mijloc, care să reprezinte tema. De exemplu, folosiți cuvântul vacanță și așa se va genera o serie întreagă de idei. Folosiți un cuvânt mai specific, cum ar fi “țesătorie” și ideile generate vor fi legate de acest subiect mai restrâns. Dacă în centru se plasează numele unui sat, acest proces va duce la crearea poveștii acestui sat.

Pasul 2 – În grup, folosind această metodă a brainstormingului, găsiți cuvintele care reprezintă aspecte ale cuvântului central, și plasați aceste cuvinte la capătul fiecărei linii radiale.

Pasul 3 După ce ați completat toate sub-temele specifice, începeți să creați o poveste care să cuprindă toate aceste teme secundare. Veți vedea că un singur cuvânt poate genera mai multe povești verosimile.

Pasul 4– Selectați două sau trei linii epice care pot fi dezvoltate și folosite pentru promovarea activităților turistice.

3.3. Studiu de caz: zona Moeciu, județul Brașov

Comuna Moeciu este situată în centrul țării, la extremitatea sudică a județului Brașov, între masivele Piatra Craiului și Bucegi, în culoarul Rucăr-Bran. Aflată la o altitudine cuprinsă între 800 și 1200 m, ocupă o suprafață de 103,4 km, cu o populație de 5.575 locuitori și dispune de o suprafață împădurită de 5482 ha.

Această așezare a fost atestată documentar în anul 1405, în cadrul acesteia existând ca monumente istorice de artă și arhitectură: Biserica ortodoxă-romană “Sf. Nicolaie” din sec. XVIII și “Adormirea Maicii Domnului”, din1818.

Comuna Moeciu face parte din unitatea geografică social-economică a localităților brănene. Este situată la 30 km distanță de reședința de județ – Brașov –, pe DN 73 și are în componență șase sate care au fuzionat în 1968: Moeciu de Jos, Moeciu de Sus, Cheia, Drumul Carului, Măgura și Peștera. Accesul în Moeciu din București pe drumul european E60, distanța între localități fiind de 182 km. Accesul pe cale ferată se face folosind rețeaua București-Brașov (166 km) și Brașov-Zărnești (cca. 30 km). Cât privește accesul cu autobuzul, acesta se face din Autogara II-Bartolomeu, plecările efectuându-se zilnic, din 30 în 30 de minute, sâmbăta și duminica din oră în oră, deși nu este foarte confortabil și circulă cu viteză relativ redusă.

Profilul de bază al comunei este unul agricol, în special zootehnic, și este dat de ocupațiile pastorale ale locuitorilor, de altfel vestiți crescători ai ovinelor și bovinelor). De-a lungul timpului locuitorii acestei așezări și-au câștigat un bun renume cu produsele lactate fabricate din rețete străvechi. Comuna este slab industrializată, sectorul de stat fiind reprezentat în trecut de trei societăți ce activau în domeniul transportului de călători, întreținerii pășiunilor și exploatării fondului forestier.

Clima din zona Moeciu este temperată de depresiune intramontană caracterizată prin veri răcoroase și ierni reci. Temperatura medie anuală este de 5°C, iar în zonele vecine se înregistrază valori cuprinse între 4°C (Rucăr), 7°C (Brașov), 8°C (Câmpulung). În luna iulie, care este cea mai călduroasă din an, temperatura ajunge la 25-27°C, iar în luna ianuarie temperatura variază între -10 și -15°C. Zona Moeciu este bogată în precipitații, numărul mediu al zilelor ploioase fiind de 120 zile/an. În sezonul rece, numărul mediu de zile cu ninsoare este de 60 zile/an, iar grosimea stratului de zăpadă este de 40-50 cm. Vânturile predominante în zonă au o viteză de 3-5 m/s.

Deschiderea depresiunii către capete condiționează permanenta mișcare a maselor de aer, inversiunile termice fiind prezente pe văile adânci ale râurilor. Sunt prezente și brizele de munte-vale. Din analiza factorilor climatici reiese amplitudinea termică redusă, adăpost de vânturi puternice, umezeala relativ redusă, strat de zăpadă bogat și îndelungat, insolație ridicată cu valențe turistice deosebite.

Rețeaua hidrografică este bogată, caracterizată în general de prezența cursurilor de apă temporară. Întreg teritoriul se încadrează în bazinul hidrografic al râului Turcu, afluent al râului Bârsa.

Fauna: pe crestele montane cu deosebire în Bucegi și Piatra Craiului turiștii pot admira capra neagră. Dintre mamiferele cu valoare cinegetică amintim: ursul, lupul, vulpea, mistrețul, veverița, căpriorul, râsul, toate fiind ocrotite.

Avifauna este reprezentată de cocoșul de munte, acvila de munte, ciocănitoarea, mierla, cinteza, pițigoiul. În apele de munte trăiesc păstrăvi, scobari, clean și boiștean.

Flora: altitudinea culoarului încadrează Moeciul în zona pădurilor de fag, care la limita inferioară se află în amestec cu gorunul iar la partea superioară cu coniferele. Păduri compacte de molid sau în amestec cu fag, brad apar în masivul Leaota, Piatra Craiului, Munții Bucegi îndeosebi în versanții nordici. Ca urmare a populării îndelungate, regiunea a fost puternic despădurită, pajiștile și fânețele luând locul codrilor de altădată.

Dintre plantele medicinale care se găsesc în zonă sunt: sunătoarea, mușețelul, coada șoricelului. Pentru iubitorii de zmeură și mure, Moeciu este o destinație ideală. Nu lipsesc nici livezile de pomi fructiferi: meri, peri, vișini, cireși.

Cadrul natural prezintă particularități deosebite, datorită îmbinării armonioase a diferitelor forme de relief (munte înalt, platou, forma vălurită de-a lungul râurilor și văIlor ce străbat terenul modelat de o rețea hidrografică bogată), toate acestea creând un valoros potențial economic și turistic, slab exploatat până în prezent. Zona montană în care este amplasată comuna Moeciu, între cele două parcuri naționale Bucegi și Piatra Craiului, creează condiții favorabile organizării și dezvoltării turismului rural. Ca puncte de atracție pentru turiști se enumeră obiectivele: Peștera Liliecilor, Cheile Moeciului, Prăpastiile Măgurei, etc.

3.3.1. Bogăția cultural-istorică a zonei Bran-Moeciu

Comuna Moeciu păstrează o instalație tradițională pentru prelucrarea lânei, o pivă, un joagăr, o moară, acestea numărându-se printre puținele piese originale rămase în România. Satul Peștera reprezintă un alt punct de atracție prin existența “Peșterei cu lilieci”. Satul Măgura atrage turiștii prin casa tradițională Runceanu, construită în totalitate din lemn, în vreme ce satul Șimon este o localitate recunoscută prin portul popular, țesături, împletituri din lână și arta cojocăritului.

– Vecinătatea Castelului Bran, precum și toate aceste valori culturale și istorice reprezintă atractive destinații pentru turiștii ce vizitează zona Bran, iar aceasta nu a fost nici un moment în istorie străină de practicile turismului rural, însă începând cu anul 1994 această formă de turism a fost aplicată într-o manieră organizată prin sprijinul Asociației naționale de turism rural, ecologic și cultural – ANTREC, în zona Bran – Moeciu activând principala filială a asociației coordonată de Mioara Stoian.

– Muzeul etnografic în aer liber din Bran este amenajat în parcul din vecinătatea Castelului Bran. În acest muzeu au fost aduse și reconstituite unele din cele mai vechi și mai tipice construcții din zonă. Deschis pentru public în 1961, muzeul număra în 1981, 14 gospodării țărănești și instalații tehnice. Monumentele au fost selecționate și grupate pe baza cercetărilor din 1958-1960.

– Muzeul Vămii, supraveghea trecătoarea care face legătura între Transilvania și Muntenia. Din 1377-1382 când a fost construit, până astăzi, el a fost martorul unor evenimente-reper pentru istoria locurilor pentru care, prin poziția și rangul său, era pus să dea seama.

– Jos, în vale, la baza stâncii, odihnește simbolic inima Reginei Maria, semn al prețuirii de care Branul și brănenii s-au bucurat în anii de glorie ai monarhiei românești.

– Case memoriale din zona Bran

Sextil Pușcariu (1877-1948) – lingvist, filolog și istoric literar, membru al Academiei Române

 Dr. Aurel Stoian (1866-1972) – Președintele Consiliului Național Românesc din Bran, semnatar al actului Marii Uniri de la 1 decembrie 1918, medic, edil și primar al localității Bran.

 Dr. Iosif Pușcariu (1889-1965) – Fondator al Spitalului de Ochi din Brașov

 Profesor Doctor Docent Liviu Popovici (1927-1994) – om de știință și neurolog de renume mondial, membru al Academiei de Științe Medicale.

 Profesor Doctor Docent Valeriu Lucian Bologa (1892-1971) titan al istoriei medicinei și membru al unui număr de 23 de societăți și academii de științe, legat de Bran prin origine și iubire.

 Profesor Universitar Dr. Aron Petric (1915-1981) – decan al Facultății de Istorie din București, cercetător și dascăl de excepție, fiu al Branului.

Cheile Moeciului cu Cascadele Moeciului

Biserica Adormirea Maicii Domnului construită în 1820 și pictată în 1836

Principalele târguri și sărbători din zona Bran

1 ianuarie – obiceiul sorcovitului

martie, aprilie – obiceiuri legate de sărbătoarea Învierii Domnului

martie – urcarea oilor la munte

25 aprilie – măsurarea laptelui, alegerea celui mai bun crescător de animale

24 iunie – Olimpiada de vară Șirnea

20 iulie – Santilie

25-26 iulie – Târgul de vară de la Moeciu

9 august – Sf. Pantelimon

august – Nedeeia munților (Fundata)

25 octombrie – Focul lui Sumedru

octombrie – răvășitul oilor

8 noiembrie – târgul de Sf. Arhangheli Mihail și Gavril

24 decembrie – colindatul – Bună dimineața la Moș Ajun

25 decembrie – Sărbătoarea Crăciunului

31 decembrie – revelion

3.3.2.Circulația turistică în cadrul unităților de cazare

Majoritatea locurilor de cazare din cadrul turismului rural practicat în zona Moeciu, asemeni întregii zone a Branului, aparțin pensiunilor încadrate agenției Bran-Imex. Acestea reprezintă, de altfel, cea mai reprezentativă formă de cazare pentru turismul rural. De la înființarea agenției, numărul turiștilor care au apelat la serviciile de cazare și masă oferite de pensiunile acesteia a crescut din ce în ce mai mult, o dată cu creșterea numărului gospodăriilor ce fac parte din agenție.

În tabelul III.1. prezentăm situația statistică a turiștilor cazați în pensiunile Bran-Imex și în fermele agroturistice, pentru a ilustra creșterea semnificativă a numărului lor, în paralel cu creșterea numărului pensiunilor ce colaborează cu agenția Bran-Imex pentru oferirea serviciilor de cazare și masă.

Tabel III.1. Numărul turiștilor în turismul rural – zona Bran-Moeciu (2005-2007)

Sursa: Bran-Imex (2008)

În anul 2005 au fost cazați în pensiunile turistice din zona Bran-Moeciu un total de 4303 turiști din care 2987 români și 1316 străini Media sejurului a fost de 2 zile în trimestrele I, II și IV și de 6 zile în trimestrul III, această medie rămânând valabilă și pentru anii următori (2006, 2007).

În anul 2006, ca urmare a creșterii numărului de locuri în pensiunile turistice, a crescut și numărul de turiști, acesta ajungând la 4579 (3031 români și 1548 străini), cu 6,41% mai mare decât în anul precedent.

În anul 2007 se observă modificări în totalul turiștilor cazați în pensiuni – 3214 români și 1624 străini, ambele categorii cunoscând creșteri, iar în cadrul fermelor agroturistice au fost cazați în total 1045 turiști (874 turiști români și 171 turiști străini).

După 2005, fluxul de turiști a început să crească și să nu mai fie concentrat doar în trimestrul III, ci și în trimestrele I și IV când satele din zona Bran-Moeciu sunt solicitate pentru diversele manifestări tradiționale.

Tabel III.2. Ponderea în timp a numărului de turiști cazați în pensiunile turistice din zona Bran-Moeciu (2005-2007)

Sursa: Bran-Imex (2008)

Numărul turiștilor români și străini cazați în pensiunile turistice, ca urmare a creșterii numărului unităților de cazare, a cunoscut o creștere continuă în perioada 2005-2007. Astfel, ponderea în 1999 a numărului de turiști cazați în pensiuni turistice (față de 1998) a crescut cu 6,41% (creșterea mai mare a cunoscut-o numărul turiștilor străini cazați), iar în 2007 creșterea a fost de 5,65%, numărul turiștilor străini cazați în pensiuni fiind în creștere, dar nu atât de semnificativă ca în anul precedent. În 2007 o creștere semnificativă a cunoscut numărul turiștilor români cazați în pensiunile din zona Bran-Moeciu – 6,03%.

Tabel III.3. Evoluția numărului pensiunilor din zona Bran-Moeciu în perioada 2005-2007

Sursa: Bran-Imex (2008)

Tabel III.4. Evoluția numărului locurilor de cazare din zona Bran-Moeciu (2005-2007)

Sursa: Bran-Imex (2008)

Numărul de pensiuni și implicit de locuri de cazare a crescut în fiecare an (cea mai mare creștere a fost înregistrată în 2007 în Șirnea unde numărul pensiunilor a crescut cu 500% față de 2006, an în care, față de anul precedent, acest număr scăzuse cu 33,3%), aceasta datorită încurajării dezvoltării acestei forme de turism prin acordarea de facilități pentru persoanele care investesc în turismul rural.

Calculul indicatorului ofertei de locuri de cazare:

Nr. înnoptări turist

Indicatorul ofertei = –––––––––-

Nr. locuri disponibile

Tabelul III.5. Calculul indicatorului ofertei de locuri de cazare (nr. locuri):

Calculul duratei medii a sejurului:

Nr. înnoptări turist

Durata medie a sejurului = –––––––––- zile

Nr. total al turiștilor

Tabel III.6. Durata medie a sejurului (zile):

Calculul indicatorului intensității turistice:

în raport de populație:

Nr. turiști

dp = –––––––- loc

populația totală

b. în raport de suprafață

Nr. turiști

dt = –––––––- km2

suprafața totală

Tabel III.7. Calculul indicatorului densității turistice în raport cu populația și cu suprafața comunei Moeciului:

Tabel III.8. Structura populației – comuna Moeciu (2005)

Sursa: prelucrare date statistice Primăria Bran (2005)

La nivelul anului 2005, totalul populației comunei Moeciu era de 5575 locuitori, cu o densitate de 54 locuitori/km2. Pe categorii de vârstă între 16-30 ani erau 1201 locuitori și între 30-62 ani, 1243 locuitori. Populația activă însuma 2444 locuitori; angajați în industrie în orașele învecinate 1281 locuitori, iar lucrători individuali în agricultură erau 409 locuitori. Populația ocupată număra 1737 locuitori, iar numărul șomerilor în evidență era de 286.

Din datele oferite de tabelul III.8. se pot desprinde următoarele concluzii: populația activă reprezenta 43% din populația totală; raportul dintre populația angajată în industrie la nivelul comunei și populația totală era de 21%, rata șomajului este de 11,5% însă cu perspective de a ajunge la 25% din cauza restructurării industriei; categoriile expuse șomajului sunt tinerii, populația în vârstă până la 30 de ani, în special femeile.

Începând cu 1997, ANTREC a editat anual un catalog ce include oferta turistică rurală la nivelul întregii țări. Broșura cuprinde oferta turistică din cele cinci zone ale țării (Moldova și Bucovina, Dobrogea, Muntenia și Oltenia, Maramureș, Crișana și Banat, Transilvania). Fiecare echipament turistic este prezentat cu ajutorul unor pictograme ce include:

număr persoane ce pot fi cazate

suprafața

număr camere cu 1,2,3 paturi

număr de băi

număr de dușuri

telefon

încălzire

mic dejun

toaletă

televizor

mașină de spălat

acceptare animale

curte

limba străină vorbită de gazdă (F; G; E; R;I;S)

distanța la cel mai apropiat oraș din zonă

O centralizare a tuturor datelor privind gospodăriile clasificate din satul turistic Bran, evidențiază următoarele: suprafața minimă de cazare a unei gospodării este de 23 m2 cu posibilitatea de a caza 4 persoane, iar suprafața maximă de 162 m2 putând caza 16 persoane. Gospodăriile au în general camere cu 2 paturi și cu baie. Pentru sezonul rece, majoritatea gospodăriilor sunt prevăzute cu încălzire. Aproape toate echipamentele au în dotare mașini de spălat, oferă mic dejun și au curte. Proprietarii vorbesc limbi străine de circulație internațională: franceza, germana și engleza, dar și italiana sau spaniola.

Din punctul de vedere al tarifelor practicate în zona Bran, societatea Bran-Imex, care este singura specializată în turismul rural din acest perimetru, avea următoarea ofertă la nivelul anului 2005:

Tabel III.9. Ofertă de prețuri în turismul rural – zona Moeciu 2005 ( tarif/pers.)

Reduceri (grup min.15 pers, min. 2 nopți)

sau cameră min. 1 lună

Sursa: Oferta ANTREC, Bran-Imex (1998)

Față de alte zone (exemplu litoral sau Bucovina), în Moeciu nu sunt practicate diferențieri de tarife pentru turiștii străini și români, acest lucru fiind în concordanță cu recomandările Ministerului Turismului, de practicare a unor tarife nediferențiate.

Tabel III.10. Numărul turiștilor în turismul rural – zona Bran-Moeciu (2005-2007)

Sursa: Bran-Imex (2008)

În anul 2005 au fost cazați în pensiunile turistice din zona Bran-Moeciu un total de 4303 turiști din care 2987 români și 1316 străini, iar în Hanul turistic Bran au fost cazați un total de 3709 turiști, din care 3002 români, iar 707 străini, aceștia din urmă fiind cu 46,27% mai puțini decât în pensiunile turistice atestate ANTREC. Media sejurului a fost de 2 zile în trimestrele I, II și IV și de 6 zile în trimestrul III, această medie rămânând valabilă și pentru anii următori (2006, 2007).

În anul 2006, ca urmare a creșterii numărului de locuri în pensiunile turistice, a crescut și numărul de turiști, acesta ajungând la 4579 (3031 români și 1548 străini), cu 6,41% mai mare decât în anul precedent. Numărul turiștilor cazați în Hanul turistic Bran a cunoscut o scădere cu 14,07% față de anul precedent, o creștere mai mare constatându-se în cazul turiștilor străini, care au fost cu 41,73% mai mulți decât în anul precedent, în comparație cu numărul turiștilor români care au fost doar cu 7,56% mai puțini în 2006 comparativ cu 2005.

În anul 2007 se observă modificări în totalul turiștilor cazați în pensiuni – 3214 români și 1624 străini, ambele categorii cunoscând creșteri, iar în cadrul fermelor agroturistice au fost cazați în total 1045 turiști (874 turiști români și 171 turiști străini).

După 2005, fluxul de turiști a început să crească și să nu mai fie concentrat doar în trimestrul III, ci și în trimestrele I și IV când satele din zona Bran-Moeciu sunt solicitate pentru diversele manifestări tradiționale.

3.3.3. Propuneri cu privire la amenajarea turistică a zonei

În România, turismul rural s-a practicat de mulți ani, dar nu a existat o legislație adecvată care să permită diferențierea pensiunilor după criterii de clasificare specifice în clase de confort, fapt ce s-a realizat ulterior (a se vedea anexa 1) și nu erau agenții specializate în cazarea la ferme țărănești. Mergând la Bran, am întâlnit turiști care veneau pentru prima dată și erau impresionați de buna organizare a localității din punct de vedere turistic. Cel mai clar poți afla neajunsurile sau lucrurile bune din Bran-Moeciu, de la turiștii care se opresc în Bran cu ocazia petrecerii vacanțelor sau de la cei care doar tranzitează zona; sunt mulți cei care vin aici special pentru a vizita Castelul Bran.

Pentru îmbunătățirea imaginii stațiunii, precum și pentru înlesnirea accesului, mai ales în zona muzeului, unii turiști au sugerat construirea unei parcări și a unei șosele laterale, ce ar diminua traficul în localitate. De asemenea, a fost considerată o necesitate stringentă amenajarea unei piețe agroalimentare pentru asigurarea unei mai bune aprovizionări, cu atât mai mult cu cât, o parte a turiștilor nu au asigurată masa în unitățile de cazare. Crearea unei piețe ar oferi turiștilor posibilitatea să cumpere renumitele brânzeturi de Bran.

O diversificare a paletei de servicii a firmelor de turism din localitate ar avea un efect benefic pentru dezvoltarea turismului. Vecinătatea munților nu poate constitui decât un factor extrem de favorabil pentru diversificarea ofertei prin organizarea unor excursii, numeroși turiști neîncumetându-se să pornească singuri pe cărări de munte, necunoscând zona.

Se constată nevoia orientării ghizilor și către un alt segment de vârstă al vizitatorilor Castelului Bran, asupra copiilor.

Zona Branului este o zonă turistică care se bucură de un cadru natural foarte pitoresc și sănătos, de o bogăție cultural-istorică inestimabilă și de o bază materială de cazare și alimentație bine pusă la punct. Ceea ce nu este încă bine pus la punct la Bran este modalitatea de petrecere a timpului liber al turiștilor într-un mod care să îi facă pe aceștia să cheltuiască mai mult. Pentru aceasta propunem:

amenajarea unui parc de distracții cu dimensiuni medii în apropierea Castelului;

organizarea în incinta Castelului Bran unor întâlniri pe înserat cu Contele Dracula (legenda care a adus atât de mulți turiști la Bran, mai ales străini);

amenajarea unui centru de echitație, turiștii urmând să învețe să călărească și totodată având posibilitatea realizării unor plimbări călare în împrejurări;

prezența abundentă a zăpezii face posibilă amenajarea unei pârtii de schi;

valorificarea Cetății Râșnovului aflată la 14 km de Bran;

asigurarea serviciului de ghid în zonă;

dezvoltarea căilor de acces (mijloace de transport care să asigure un nivel calitativ mai ridicat al serviciului de transport);

Branul va continua să atragă turiștii atâta timp cât va ști să le ofere noi atracții. Priceperea și talentul conducătorilor din turism se vor demonstra prin determinarea turiștilor care au fost deja în Bran să revină, nu prin faptul că vin turiști pentru prima dată, căci aceștia din urmă sunt atrași în special de renumele castelului sau de calitățile naturale ale zonei.

CONCLUZII ȘI APRECIERI

Numeroși specialiști în turism rural au identificat România ca fiind țara cu potențialul cel mai mare din Europa în ceea ce privește dezvoltarea turismului rural ca o sursă de venit importantă atât pentru investitori cât și pentru bugetul țării.

Cu toate acestea și cu toate că au trecut mai bine de 15 ani de la Revoluția din Decembrie, turismul rural în România este încă într-o fază incipientă, abia la început de drum. Și drumul pentru acest sector nu pare să fie unul ușor, mai ales pentru că autoritățile românești nu recunosc decât cu jumătate de gură importanța și potențialul acestui tip de turism, continuând să sprijine investiții majore în turismul clasic, de masă.

Însă din ce în ce mai multe persoane cu spirit întreprinzător încep să întrevadă potențialul și beneficiile practicării turismului rural. Inițiativele în acest domeniu au început să apară de acum câțiva ani, la început timid în câteva locuri din țară cu tradiție (Valea Prahovei, zona din jurul Brașovului), ca mai apoi să se extindă și în alte regiuni din țară. Oferta existentă este acum destul de variată, de la tipuri de cazare până la locație.

Sunt însă câteva lucruri care lipsesc din peisaj pentru a face ca turismul rural să poată deveni în România ceea ce poate și merită. Mai întâi lipsește infrastructura (în special drumuri) care să faciliteze accesul spre acele locuri dorite de turiștii care vor și altceva decât soare pe un petic de nisip împreună cu mii de alte persoane. Mai apoi lipsește promovarea, mai ales în exteriorul țării, a posibilelor destinații turistice în mediul rural din România. Un proprietar de pensiune dintr-o zonă izolată de munte nu va avea niciodată acces pe

cont propriu la un târg de spcialitate din Viena sau oricare alt oraș din lume. Și nu în ultimul rând lipsește know-how-ul, adică știința de a oferi unui turist o experiență care trece dincolo de o cazare bună și masă îmbelșugată.

Turismul rural contribuie la viața economică a satelor prin :

-perspectiva dezvoltarii satului pe termen lung în strânsă legătură cu agricultura, infrastructura , protecția mediului ;

-posibilitatea de a deveni suport pentru noi afaceri și locuri de muncă care să determine o dezvoltare pe plan local ;

-încurajarea activității locale – artizanatul- dar și cele care determină dezvoltarea unui comerț artistic ;

-creșterea veniturilor locuitorilor din așezările rurale prin valorificarea resurselor locale ;

-numarul crescând de oportunități pentru interacțiunea socială a localnicilor care deseori duc o viață izolată în comunitățile agricole.

BIBLIOGRAFIE

Adrese intenet:

www.agentie-imobiliara-bran.com

www.i-turism.ro

www.roturism.com

ANEXE

Anexa nr. 1

Comuna Moeciu – prezentare generală

Anexa nr. 2

2. Pensiuni Comuna Moeciu

Pensiunea ,,La Mamaie”

Pensiunea ,,Mama Cozonacilor”

Pensiunea ,,Pitic”