Principalele Politici Contabile la S.c. Boromir Prod S.a. Buzau
CUPRINS
INTRODUCERE
Politicile contabile sunt cele ce ajută în rezolvarea ansamblului problemelor financiare. Pentru întocmirea și prezentarea situațiilor financiare se încorporează principiile, bazele de calcul, convențiile, metode și proceduri, regulile și practicile specifice entității adoptate în conducerea curentă a activităților contabile.
Politicile contabile sunt definite în Dicționarul de Contabilitate al Editurii Universității din Oxford ca fiind “bazele contabile specifice și utilizate în permanență de către o organizație în întocmirea situațiilor financiare,aceste baze sunt considerate și determinate de o organizație ca fiind cele mai adecvate pentru prezentarea cu fidelitate a rezultatelor și operațiilor sale financiare”.
Mai precisă este definiția dată de Christopher Nobes: “politicile contabile sunt metode detaliate de evaluare, măsurare și recunoștere pe care o întreprindere le-a ales dintre cele general acceptate de lege, standarde contabile sau practici comerciale”.
Politicile contabile sunt elaborate în baza Reglementărilor contabile conforme cu Directiva a patra a Comunității Economice Europene, acestea sunt cuprinse într-un manual pe care fiecare firmă este obligată prin lege sa îl dețină.
De menționat este faptul că manualul de politici contabile este elaborat de către specialiștii în domeniul economic și tehnic, de către cei ce se ocupă de activitățile desfășurate și de strategiile adoptate, fiind rezultatul consultării cu managementul societății pentru a selecționa politicile contabile cele mai potrivite care să susțină prezentarea de informații corecte și concrete.
Nerespectarea reglementărilor emise de Ministerul Finanțelor Publice cu privire la aprobarea politicilor și procedurilor contabile prevăzute de legislație constituie contravenție și se sanctioneaza cu amendă cuprinsa între 300 lei si 4.000 lei, potrivit art. 42 din aceeasi lege.
CAPITOLUL I
PREZENTARE S.C. BOROMIR PROD S.A.
DESPRE BOROMIR
“Născută în respectul tradiției, dar cu o perspectivă modernă asupra acestui domeniu, atât de vechi și totuși atât de puțin exploatat, societatea s-a dezvoltat și și-a diversificat activitatea oferind pieței atât produse tradiționale, cât și produse noi, de care piața românească avea nevoie.” Cu această prezentare, Boromir își schițează propriul portret, ascensiunea de-a lungul timpului, lărgirea gamei de produse și satisfacerea cerințelor clienților.
ISTORIC
În 1994 se înființează societatea comercială S.C. BOROMIR IND Rm. Vâlcea care avea ca principal obiect de activitate procurarea și prelucrarea cerealelor, dar și valorificarea superioară a făinurilor prin secțiile caracteristice de panificație și patiserie.
În 1998, grupul Boromir a preluat Moara Cibin din Sibiu care la sfârșitul anului 2001 avea ca și acționar majoritar S.C. BOROMIR IND Rm. Vâlcea. Moara Cibin este echipată cu mori performante ce procesează atât grâu moale, cât și dur, dar și porumb.
În 2000 s-a preluat moara de grâu din Buzău care fabrică în special făinuri superioare astfel asigurând producerea completă a gamei de produse de morărit și panificație.
Între 1999 și 2002 S.C.BOROMIR IND Rm. Vâlcea cumpără unități de tip Comcereal care au ca principal obiect de activitate achiziția, păstrarea și valorificarea cerealelor.
Din 2011, pe lângă cele trei societăți, BOROMIR IND Rm. Vâlcea, BOROMIR PROD SA Buzău și Moara Cibin, Grupul Boromir mai posedă puncte de lucru la Deva, Hunedoara, Iași, Slobozia.
STADIUL AFACERII
Pe parcursul întregii sale activități, Boromir s-a dezvoltat într-un ritm dinamic, astfel ajungând să dețină în prezent 10% din activitatea de morărit de pe piața de profil din România, cu o capacitate de măcinare de 1500t/zi. S-a ajuns la acest stadiu datorită achiziționării de noi fabrici de morărit și panificație situate în zone cu potențial de dezvoltare din Sibiu, Buzău, Deva, Slobozia, dar și prin retehnologizarea și reutilarea tuturor facilităților de producție.
În aprilie 2008 a luat viață proiectul "Boromir Pan Café" (magazine cu suprafețe cuprinse între 50 și 150 mp), magazine specializate având la bază re-branduirea brutăriilor tradiționale Boromir existente în orașul Râmnicu Vâlcea încă din 1996.
O rețea proprie de desfacere de 20 de magazine își desfășoară activitatea în municipiile Buzău ( 16 magazine) și Râmnicu Sărat ( 4 magazine ).
Grupul Boromir mai are și alte obiecte de activitate, astfel deținând și 3 benzinării în Râmnicu Vâlcea și fabrica de cherestea Hardwood.
Din totalul afacerilor Boromir, divizia de morărit are o pondere de 55%, urmată de cea de dulciuri și prăjituri care deține 20%, apoi de divizia de panificație cu o pondere de 15% iar restul activităților sunt reprezentate de magazine, distribuție și benzinării care acoperă 10% din afaceri.
“Pentru a veni în întâmpinarea nevoilor pieței și pentru a răspunde cât mai bine exigențelor clienților noștri, ne-am dezvoltat și diversificat activitatea pentru ca, îmbinând inovația cu tradiția, să oferim produse care să satisfacă cele mai înalte standarde de calitate, sănătate și siguranță.” Grupul Boromir s-a axat pe deviza “clienții sunt o parte din familie” , astfel dorind să le satisfacă toate cerințele cu un maxim de calitate și profesionalism, demonstate prin diversitatea de produse, promptitudinea de servicii oferite și capacitate mare de producție.
CERTIFICARI
Satisfacție și siguranță în alimentație prin: tehnologia folosită, condițiile de prelucrare a materiilor prime și finite, condițiile de muncă și calitatea serviciilor.
Acestea sunt asigurate prin cele trei certificări în sistemul de management în Siguranța Alimentelor, Sistemul de Management al Mediului și Sistemul de Management al Sănătății și Securității Ocupaționale.
Sistem de Management al Siguranței Alimentelor conform ISO 22000/2005, certificat nr. AJAEU /08/10984
Scopul certificării:
1. Producție și vânzare produse de morărit, panificație, cofetărie-patiserie și pizza
Sistem de Management al Mediului conform ISO 14001/2004, certificat nr. AJAEU /09/90341.
Scopul certificării:
1. Producție și vânzare produse de morărit, panificație, cofetărie-patiserie și pizza;
2. Vânzare produse petroliere;
3. Comercializare produse alimentare și nealimentare.
Sistem de Management al Sănătății și Securității Ocupaționale conform OHSAS 18001/2007, certificat nr. AJAEU /09/90342.
Scopul certificării:
1. Producție și vânzare produse de morărit, panificație, cofetărie-patiserie și pizza;
2. Vânzare produse petroliere;
3. Comercializare produse alimentare și nealimentare.
S.C. BOROMIR PROD S.A Buzău
Moara de grâu din Buzău a fost preluată de către grupul Boromir în aprilie 2000. Cu o capacitate de măcinare a grâului de 300 tone/24 h, moara are în dotare doua linii de măcinare: o linie Buhler cu un volum de 200 t/24h și o linie cu utilaje Buhler și Reggiane cu o capacitate de 100 tone/24h (cea din urmă a intrat în funcțiune în mai 2004). Moara produce în special făinuri superioare, putând realiza întreaga gamă sortimentală de produse de morărit, respectiv: făina 000, făină grifică, făină semialbă, făină neagră, griș, germeni de grâu. Moara mai dispune și de o linie de ambalat făină în pungi de 1kg și griș la 0,5 kg cu o capacitate de 2400kg/h. Făina rezultată din măciniș este folosită atât pentru consumul propriu, în proporție de 35-40%, cât și pentru livrare în țară.
DATE DE IDENTIFICARE
Denumire societate : S.C. BOROMIR S.A.
Forma juridică : societatea este persoana juridică română, având forma juridică de societate pe acțiuni cu acțiuni nominative, evidențiate in cont, emise în forma dematerializată. Este înregistrată la Registrul Comerțului sub nr. J10/184/1991, cod identificare fiscală RO1145077.
Adresa : strada Șantierului nr. 37, localitatea Buzău, județul Buzău, România
Durata societății : nelimitată, cu începere de la data înregistrării la Oficiul Registrului Comerțului
Scopul societății : fabricarea, comercializarea produselor de morărit, panificație, zaharoase și produs făinoase, expandate
Obiectul de activitate : fabricarea produselor de morărit, a amidonului și a produselor din amidon (obiectul principal)
Structura acționariatului : S.C. BOROMIR IND Rm. Vâlcea 67% (aprox), alți acționari 33%
1.2.2. GAMA DE PRODUSE
Cozonaci
Cozonac de sărbători (pască cu cremă lapte frișcă și cuburi de portocale, pască cu cremă lapte frișcă și cipsuri de ciocolată, cozonac tradițional, cozonac cu cremă de ciocolată, cozonac cu nucă și cacaco, cozonac cu nucă și stafide, cozonac cu cremă de nuci, cozonac cu creamă de ciocolată și portocale, prestige cu ciocolată, prestige cu nucă și cireșe, cozonac cu ananas,coacăze și cireșe, panettone cu ciocolată, panettone cu tiramisu, panettone cu stafide și portocale, panettone cu stafide)
Cozonac de Paște (pască cu brânză și stafide, pască cu ciocolată, pască tiramisu, pască cu lămâie, pască cu creamă lapte frișcă si cuburi de portocale, pască cu creamă lapte frișcă și cipsuri ciocolată)
Cozonac de zi cu zi ( cozonac feliat nucă, cozonac feliat nucă și stafide, cozonac feliat cacao, cozonac împletit, plăcintă cu brânză dulce și stafide, cozonac cu stafide și portocale, cozonac cu cipsuri de ciocolată,cozonac cu ciocolată-rom, cozonac cu cream de lapte-frișcă, cozonac cu cacao și rahat, cozonac cu creamă de nuci, cozonac cu nucă, cozonac cu nucă și stafide, cozonac cu cacao, cozonac cu stafide, cozonac cu mac, cozonac de post cu rahat, cozonac de post cu stafide)
Croissante
Croissant (croissant cu cremă de ciocolată și vanilie, croissant cu cremă de ciocolată și lapte-frișcă, croissant cu cremă de vanilie și caise, croissant cu ciocolată-rom, croissant cu cacao, croissant cu cremă de vin spumant, croissant cu cremă lapte, croissant cu cremă de caise )
Piccolina (piccolina cu vanilie, piccolina cu cacao, piccolina cu caise)
Tortina (tortina cu ciocolată, tortina cu caise, tortina cu cremă de lapte)
Cornulețe
Cornulețe fragede (cornulețe cu mere, cornulețe cu caise, cornulețe cu prune, cornulețe cu nucă și gem, cornulețe cu rahat, cornulețe cu umplutură de caise, cornulețe cu umplutură de smochine)
Covrigi
Covrigi buzoieni (covrigei cu sare, cornulețe cu tărâțe de grâu, covrigei cu ceapă, covrigei cu mac, covrigei cu roșii și busuioc, covrigei cu rozmarin, covrigei cu ulei de măsline, covrigei cu usturoi, covrigi de Buzău cu sare, covrigi de Buzău, covrigi cu tărâțe, covrigi cu vin și ulei de măsline, covrigi multicereale, covrigi cu brânză parmezan, covrigi cu brânză parmezan și chimen, covrigi cu brânză parmezan și busuioc)
Saleuri (saleuri cu cașcaval și chimen, saleuri cu cașcava și susan)
Fabrica de amandine
Gogoși (gogoșă cu umplutură de căpșuni, gogoșă cu umplutură de caise, gogoșă cu umplutură de fructe de pădure)
Prăjituri și torturi (amandină cu ciocolată, amandină cu lapte, tort cu nuci, tort Albă ca Zapada, tort Orange, tort Mokacino, tort Tiramisu, cremșnit Napoleon )
Ștrudele (ștrudel foietal cu umplutură de prune, ștrudel foietal cu umplutură de portocale, ștrudel foietal cu umplutură de mere)
Panificație și paste făinoase
Păine și specialități (pâine, pâinici, baghete, pâini special, pâine ambalată, pâine tradițională)
Paste (macaroane, spaghete,paste scurte cavatappi, paste scurte Giani cornetti rigati, paste scurte Giani filini, paste scurte Giani fusilli, paste scurte Giani gnocchi, paste scurte Giani spirale, paste scurte Giani tigliatelle, tăiței de casă cu ou, spaghete Boromir, paste scurte Boromir melci, paste scurte Boromir spirale, paste scurte Boromir brăduți)
Pișcoturi
Blaturi de tort (blat tort cu cacao, blat tort simplu, foi cremșnit)
Pișcoturi (pișcoturi simple, pișcoturi de șampanie)
Morărit
Făină industrial (făină albă 550, făină albă 650, făină albă 000)
Făină retail (făină albă, făină albă superioară, făină albă pentru prăjituri, făină alba superioară pentru cozonaci, făină albă de grâu, făină de secară, făină neagră de grâu, făină pizza, griș de grâu, mălai superior, mălai extra, pesmet, arpacaș)
FURNIZORI
Principalele materii prime folosite de Boromir Prod SA Buzău sunt:
– Grâul pentru sectorul morărit,
– Grăsimi (margarine, uleiuri), zahăr, ouă, brânză, drojdie, rahat, nuci, creme pentru umpluturi, pentru sectorul panificație, patiserie.
Pentru produsele cerealiere, principalii furnizori sunt: Cargill Agricultura SRL, RO Agroital SRL, Alfred C. Toepfer International SRL, SC Agricover SA, SC Somalex SRL, SC A&S International SRL, SC Acvila SRL.
Pentru panificație, respectiv patiserie, principalii furnizori sunt: SC Cope SA Costisa Neamț, SC Enzime și Derivate Costisa, SC Orkla Foods SA Craiova, SC Slik Impex SRL Buzău, SC Esarom România SRL Sibiu, SC Lesaffre România SRL Otopeni.
Alți furnizori:
CLIENȚI
Cea mai mare pondere în cifra de afaceri realizată o dețin clienții pentru produsele de panificație și morărit.
Pe segmentul de panficație printre principalii clienți se regasesc: SC Rewe Romania, SC Luxor, SC Agricola Internațional, SC Gimar Com.
Pe segmentul de morărit desfacerea se realizează în zona geografică a Moldovei si cea a Munteniei. Dintre principalii clienți amintim: SC Can Serv, SC San Pauli Com, SC Cuptorul de Aur, SC Melisa Prod, SC Comfruct, SC Madexport, SC Superpan Lux.
Produsele de patiserie sunt valorificate atât pe piața locală, cât și pe cea națională pe următoarele canale de distribuție: magazine proprii de desfacere, distribuitori, en-gross, lanțuri magazine.
CONCURENȚI
Concurenții direcți ai firmei sunt: SC Velpitar SA,SC Titan SA, SC Pambac SA Bacău, SC Lulis SA ,SC Dobrogea Grup SA, SC Mopan SA, SC Băneasa SA.
Printre distribuitorii importanți ai societății pentru produsele zaharoase, paste și ambulate de morărit se numara: SC First SRL, SC Mihandro SRL, SC El Casido SRL, SC Transmim SRL, , SC Grosing SRL, SC Comly SRL, SC Slik SRL, SC Ginavidor SRL, SC DeveroSRL. În toate cazurile de distribuție ale produselor societatea are încheiate contracte ferme cadru bazate pe comenzi.
COTA DE PIAȚA
Cota de piață în cod CAEN 1061- BOROMIR PROD SA
Cota de piață în cod CAEN 1061 și județul Buzău
CAPITOLUL II
ANALIZA ECONOMICO-FINANCIARĂ
2.1 BILANȚ ȘI CONT DE PROFIT ȘI PIERDERE –RON
După cum se observă și din tabel, s-a înregistrat o depreciere a activelor imobilizate, cea mai mare fiind în 2012 cu 13% față de anul precedent.
Cât despre activele circulante putem spune ca au avut o evoluție oscilantă, scăzând în 2011 cu 26% față de anul precedent, crescând în 2012 cu 5% față de anul 2011, având iar o scădere în 2013 cu 17% față de anul 2012.
Despre cifra de afaceri observăm o creștere de 17% în anul 2011 față de anul precedent, după care au urmat o serie de descreșteri cu 24% în 2012 față de anul 2011 și 20% în 2013 față de 2012.
În 2010 și 2011 cheltuielile totale au fost sub veniturile totale, ceea ce a înregistrat un profit, dublu în anul 2011 față de 2010. Din păcate, anul 2012 și 2013 au fost pe pierdere, anul 2013 fiind mai prăpăstios față de anul 2012.
Numarul mediul de salariați a scăzut treptat de la an la an, în 2011 cu 7% față de anul precedent, în 2012 cu 27% față de 2011, iar în 2013 cu 25% față de 2012.
INDICATORI FINANCIARI
Indicatorii financiari sunt rapoarte între doua mărimi, sau grupe de mărimi din bilanțul firmei sau contul de profit și pierdere. Acești indicatori permit aprecierea situației financiare a societății și luarea deciziilor pentru activitățile viitoare.
Important de reținut este faptul că indicatorii reprezintă aspecte legate de performanța societății, indicând ce s-a întâmplat, dar nu și de ce s-a întâmplat.
2.2 DATE FINANCIARE PRELIMINARE 2014
Datele sunt culese din bilanțurile societății, și se poate observa evoluția cifrei de afaceri, pierderea s-a transformat în profit, precum și scăderea numărului de angajați în anul 2014.
Pentru o analiză mai concretă datele bilanțiere trebuie actualizate cu rata inflației.
Date actualizate- rata inflației
2012-2014
= 101,07% = 1,0107
= 103,98% = 1,0398
= 103,33% =1,0333
An de bază 2014
=0,9781283
=0,9720138
Totalul activelor imobilizate a avut parte de o scădere treptată de-a lungul celor 3 ani pe care este realizat studiul, astfel în 2013 se observă o depreciere cu 5,4% față de 2012, iar în 2014 cu 2% față de 2013.
Cât despre activele circulante nu putem spune acelaș lucru, deși în 2013 a avut loc o scădere cu aproximativ 17% față de 2012, în 2014 se observă a majorare de 140 de procente față de 2013.
Datoriile sunt obligațiile actuale ale societății ce au reieșit din evenimente trecute, astfel societatea a înregistrat o scădere a datoriilor în anul 2013 cu 14,2% față de anul 2012, iar în 2014 o majorare de 95% față de 2013.
Pe partea de creanțe, mari diferențe în anii 2012-2013 nu au fost, decât o mică creștere cu 1,5 procente, în schimb în 2014 s-a înregistrat o creștere cu 148,5% față de anul 2013.
Capitalul social nu a avut parte de mari modificări, în anul 2013 a scăzut cu 0,6% față de anul 2012, iar în 2014 a crescut cu 2,8% față de 2013.
Și capitalurile proprii au suferit mici modificări, în anul 2013 scăzând cu 5,8% față de anul 2012, dar crescând la loc în anul 2014 cu 6% față de anul 2013.
Cifra de afaceri a avut mai mereu o evoluție oscilantă, ceea ce reiese și din tabel, astfel în anul 2013 a avut loc o scădere cu 20% față de anul 2012, iar în 2014 a avut loc o majorare cu 16% față de 2013.
Veniturile totale oscilează de la an la an, astfel în anul 2013 au scăzut considerabil cu 23 de procente, în schimb în anul 2014 a avut loc o majorare cu 36,7% față de anul 2013. Structura veniturile este aproximativ aceeași în cei 3 ani de studiu, foarte mici diferențe între ani, veniturile de exploatare reprezentând 99% din totalul veniturilor, veniturile financiare având doar 1%, iar veniturile extraordinare fiind de 0% .
Ca și veniturile, și cheltuielile au un traseu oscilant de la an la an, astfel în anul 2013 cheltuielile totale au scăzut cu 18,7% față de anul 2012, iar în 2014 au crescut cu 24,2% față de 2013. Ca și proporții se păstrează aceeași structură ca și la venituri, 99% din veniturile totale reprezintă cheltuielile din exploatare, 1% sunt cheltuielile financiare și 0% cheltuielile extraordinare.
Rezultatul net al exercițiului în primii 2 ani de studiu s-au remarcat pierderi, iar în cel de al 3-lea profitul. În anul 2013 s-a înregistrat o scădere cu 143 de procente față de anul 2012, iar în anul 2014 s-a realizat profit înregistrandu-se o creștere cu 182% față de anul 2013.
În ceea ce privește numărul mediu de angajați, de-a lungul anilor s-a remarcat scăderea constantă a muncitorilor. O astfel de situație este evidențiată și în tabel, în anul 2013 numarul angajaților a scăzut cu 24,7% față de anul 2012, iar în 2014 s-a înregistrat tot o scădere cu 13% față de anul 2013.
CAPITOLUL III
ANALIZA SWOT
3.1 SEGMENTUL JURIDIC
S.C. BOROMIR PROD S.A. BUZĂU se prezintă ca societate comercială pe acțiuni în urma preluării atât activului cât și pasivului fostei Întreprinderi de Morărit și Panificație Buzău.
Încă de la data de 15.01.1997, societatea noastră cu capital integral privat este cotată la Bursa de Valori București, unde acțiunile sunt nominative, expuse în formă dematerializată și înregistrate în registrul acționarilor ținut de S.C. DEPOZITARUL CENTRAL S.A.
Structura acționariatului conferă acționarului majoritar, care deține peste 50% din acțiunile societății, în cazul nostru S.C. Boromir Ind SRL Râmnicu Vâlcea (aproximativ 67% din acțiuni) puterea de decizie privind măsurile strategice, soluționarea problemelor și eventualele modificări din cadrul societății.
Ca titlu de proprietate societatea deține :
sediului central: Strada Șantierului, nr.37, Buzău
sediul secundar : Punct de lucru Slobozia Strada Șoseaua Amara, nr. 4, Slobozia
Rețea proprie de desfacere cu 16 magazine în municipiul Buzău
Societatea îndeplinește toate clauzele Codului Muncii, angajații având carte de muncă și contract în care se prevăd atât drepturile, cât și obligațiile angajatului și angajatorului. Societatea își desfășoară activitatea platindu-și la zi angajații și datoriile către stat.
3.2 SEGMENTUL COMERCIAL
Obiectivul principal al acestui segment este de a evidenția piața de desfacere a produselor societății, principalii clienți și furnizori, poziția pe piață, precum și concurenții.
S.C. BOROMIR PROD S.A. Buzău se poate lăuda cu o gamă foarte diversificată de produse de patiserie, panificație, cofetărie și morărit, astfel având diverse sortimente de cozonaci, de croissant-uri, prajiturele și prăjituri, covrigi și saleuri, paste și spaghete, diverse tipuri de pâine, pișcoturi și torturi, dar și făină, griș, mălai și pesmet, toate în diferite gramaje.
Datorită producției masive, întreprinderea are o lista destul de lungă de furnizori care sa îi asigure cantitatea de materii prime și materiale necesare.
Pe partea de clientelă, putem clasifica clienții societății dupa sectorul din care fac parte, panificație și morărit. Deoarece se produce o gama foarte mare de produse, și numarul clienților doritori este mai mare, astfel produsele ajung atât la nivel local, județean cât și național în magazine proprii de desfacere, en-gross și mari lanțuri de magazine( Cora, Carreffour, Mega Image, Lidl, Metro, Kauflnad, etc)
Deși au fost perioade în care situația dezamăgitoare a agriculturii ar fi scăzut producția s-au înregistrat rezultate foarte bune având în vedere condițiile nefavorabile. O dată cu scăderea recoltelor, producătorii au avut ca sprijin creșterea prețurilor.
În 2012 consumul de pâine din România se afla peste media europeană, cu toate acestea în timp a scăzut considerabil consumul de pâine sub medie, dar a fost ajutat de cererea foarte mare de produse de patiserie.
Pe piața de panificație, morărit și patiserie, estimată la aproximativ un miliard de euro anual, lupta pentru supremație se dă între afacerile antreprenorilor și grupurile multinaționale. Omul de afaceri care controlează grupul Boromir, continuă să conducă topul celor mai mari producători în funcție de cifra de afaceri. Liderul este urmărit însă îndeaproape de doi jucători multinaționali, americanii de la Broadhurst Investments care dețin producătorul Vel Pitar și austriecii de la LLI Euromills, proprietarii Titan.
3.3 SEGMENTUL MANAGEMENT,ORGANIZARE ȘI RESURSE UMANE
Este recunoscut faptul că oamenii sunt cea mai de preț componentă din cadrul societății care duc la realizarea obiectivelor. Acest lucru este valabil prin analiza personalului și adecvarea acestuia, atât cantitativ, dar mai ales calitativ, pe fiecare segment în parte. Un rol foarte important îl are și personalul din conducere.
Analiza dimensiunii și structurii personalului (procentual):
Conducerea administrativă 0,5%
Personal TESA 4,5%
Personal direct productiv 50%
panificație 35%
muncitori calificați 24%
muncitori necalificați 3%
alte categorii 8%
morărit 15%
muncitori calificați 4%
muncitori necalificați 2%
alte categorii 9%
Desfacere și comerț 23%
Personal indirect productiv 22%
pază 5%
coloana auto 12%
diverse meserii 5%
Conducerea societății se realizează prin Consiliul Administrației, care are următoarea structură (în anexe se vor găsi CV-urile fiecărui membru) :
În urma unui studiu în cadrul personalului nu s-au observat nemulțumiri privind salariul, condițiile de muncă, precum și decontarea transportului lunar la timp. Noii angajați au dreptul la o pregătire profesională în cadrul unor seminarii din domeniu, pentru perfecționare. Pentru personalul care lucrează în condiții de risc au asigurate echipamentele de protecție. Societatea se laudă cu un bun și organizat program de protecție a muncii.
Anual, scăzând numarul angajaților s-au redus și cheltuielile cu personalul, în schimb s-a înregistrat creșterea salariului mediu pentru personalul existent.
Conducerea executivă se face în baza contractelor de management semnate cu Dl. Ing. Sava Constantin, director general și președinte al Consiliului de Administrație și Dl. Ec. Hanga Radu.
Politica societății nu prevede conferirea bonificațiilor sau obligațiilor contractuale privind plata pensiilor către foștii membrii din administrație, conducere și supraveghere și nici acordarea de credite și avansuri.
Pentru definirea caracterului organizației se folosesc cele doua concepte: mecanicism și organic. De obicei, organizațiile se situează între aceste doua extreme, important fiind potrivirea cu mediul economic. Tipul organic este specific unui mediu turbulent sau de tranziție unde societățile sunt mai greu de condus, mai scumpe, dar care se pliaza cel mai bine pe realitatea economică. Tipul mecanicist caracterizează mediul stabil și are dificultăți în adaptarea la schimbare.
În cadrul societății Boromir Prod SA Buzău echipa managerială este alcătuită efectiv din persoanele aflate în conducere, directorul economic, directorul de personal și contabilul care ține evidența actelor. S-a optat pe comunicarea între toate nivelele, astfel în fiecare lună se organizează ședințe la care participă și reprezentanții muncitorilor, unde se dezbat problemele și se caută soluții. S-a pus accentul și pe buna funcționare a mașinilor, utilajelor și instalațiilor pentru un bun demers al activității.
3.4 SEGMENTUL CERCETARE ȘI DEZVOLTARE
Boromir Prod SA Buzău s-a axat în principal pe tema legată de actuala stare a echipamentelor și utilajelor. Astfel, s-a pus în aplicare modernizarea celor existente, dar mai ales achiziționarea altora noi, îmbunătățind nivelul calitati, dar și cantitativ al produselor realizate, de asemenea făcând posibilă și diversificarea acestora.
Pe termen scurt și mediu, societatea își îndreaptă eforturile în direcția îmbunătățirii și perfecționării tehnologiilor actuale, reducerea costurilor de producție, micșorarea consumului de materii prime, asigurarea unui nivel ridicat pentru calitatea produselor.
Pe termen lung, obiectivele sunt îndreptate către consolidarea poziției obținută pe piață, dar și câștigarea de noi piețe de desfacere, dovedind că Boromir Prod SA Buzău de încredere, având capacitatea de a livra la termen produse de calitate ridicată realizate în cele mai bune condiții.
3.5 SEGMENTUL TEHNOLOGIC
Boromir Prod SA Buzău desfășoară activitățile de măcinare a cerealelor, fabricare și comercializare a produselor de morărit și panificație, patiserie, cofetărie și comerț.
Societatea dispune de următoarele:
moară de grâu, cu o capacitate de 300 de tone pe zi, care are două linii de măciniș ( Buhler – 200 de tone pe zi, Reggiane – 100 tone pe zi), în Buzău
siloz pentru grâu, cu o capacitate de 5 000 tone, în Buzău
linie de ambalat făină, 40 de tone pe zi, în Buzău
siloz pentru depozitarea făinei vrac, cu o capacitate de 1 000 tone, ân Buzău
depozit pentru făina ambalată, capacitate 600 tone, în Buzău
2 depozite pentru grâu, unul cu o capacitate de 4 000 tone , în orașul Pogoanele, celălalt cu o capacitate de 1 000 tone, în localitatea Rusetu
fabrică pentru produsele de panificație, specialitățile de patiserie și cofetărie, având capacitatea de 70 tone pe zi pentru produsele de panificație și 6 tone pe zi pentru produsele de patiserie
fabrică pentru produsele de panificație, capacitate de 20 tone pe zi pentru produse de panificație și 5 tone pe zi pentru produse simigerie, în Buzău
fabrică pentru produsele de panificație , capacitate de 10 tone pe zi, în Rm Sărat
subunitate integrată Patiseria Central, având capacitatea de 3 tone pe zi, în Buzău
subunitate integrată Patiseria Select, având capacitatea de 3 tone pe zi, în Buzău
De asemenea, societatea și-a creat o rețea proprie de magazine de desfacere.
Ca și utilaje enumerăm:
mașină de cernut
mașină de ambalat
mașină de turnat blat
mașină de înfoliat
mașină de lipit pungi
mașină de capsat etichete
mașină de ambalat în folie
malaxor
rafturi frigorifice
răsturnător aluat
răcitor apă
filtru sirop
instalație de măsurat temperatura
zaharificator
cântar electro-digital
cazan abur
congelatoare
cuptor cu dospitor pentru patiserie
cuptor dublu rotativ
cuptor pentru patiserie cu anexe
feliator pâine
fântână de ciocolată
autoturisme
autilitară
Boromir Prod SA Buzău a investit în primul rând în rețeaua de distribuție și în mori, fiind astfel primul care a adus pe piață metoda împachetării făinei la pungă, dar și în magazinele de desfacere proprii.
3.6 SEGMENTUL LOGISTIC
Societatea nu folosește servicii specializate de logistică, ci totul se realizează în cadrul companiei. Directorul de logistică este cel ce îndrumă întreaga activitate, astfel se planifică, organizează și controlează cursurile de mărfuri și informații legate de acestea, încă de la achiziționare până la livrare. Gradul de implicare în activitățile logistice este destul de mare deoarece sunt preocupați de găsirea celor mai bune soluții de îmbunatățire al sistemului logistic.
Logistica de distribuție
-este orientată către o organizare cât mai rapidă și optimă pentru ca producția să corelată cu cererea de pe piață. Societatea urmărește să aibă în permanență resursele materiale pentru realizarea producției, distribuția sa se realizeze unui plan bine stabilit pentru evitarea pierderilor de timp și bani.
-societatea are o comunicare eficientă cu colaboratorii săi, urmărind eficiența fluxului informațional între toate componentele logisticii sale.
-preluarea comenzilor este imediată, fiecare comandă fiind onorată la data stabilită.
-îmbunătățirea continuă a distribuției va duce la creșterea încrederii clienților, nu vor fi probleme în onorarea comenzilor la timp, optimizarea producției cu cererea de piață precum și îndeplinirea pe tremen scurt și lung al obiectivelor.
Transportul
-există probleme legate de transport, deși sunt concepute programe și planuri tot exista nereguli, ca principale probleme întâlnim faptul ca nu sunt rute de transport stabilite clar între centrele din țară, deși există mai multe opțiuni de transport nu se caută cea mai bună alternativă, dar mai ales faptul că persoanele ce supervizează programele de transport nu au competențele necesare.
-îmbunătățirea transportului ar aduce numai avantaje precum creșterea rentabilității financiare, optimizarea timpului de distribuire, evitarea pierderilor cauzate de deteriorarea produselor în timpul transportului, scăderea costurilor prin alegerea variantei optime.
Stocarea
-societatea merge pe premiza de a avea cât mai puține stocuri astfel asigurând o circulație bună a mărfurilor.
-dezvoltarea capacității de stocare ar avea efecte pozitive, dar ar însemna și întocmirea de planuri de acțiune bine determinate și implementate pentru a evita pierderile.
Depozitarea
-societatea dispune de depozite pentru faina vrac dar și cea ambalata, precum și pentru grâu.
Manipularea
-alegerea echipamentului de manipulare se realizează de către cei desemnați pentru această activitate urmărind planurile special concepute, sunt analizate încărcăturile și materialele din spațiul de depozitare gestionând cât mai eficient manipularea.
-îmbunătățirea manipulării duce la o depozitare mai bună precum și la desfășurarea activității mai eficiente.
Fluxul informațional
-există deficiențe și aici, enumerând printre probleme următoarele: lipsa comunicării între membrii din departamentul de logistică, nu se cunosc prioritățile privind stocarea datelor și nu se efectuează controlul fluxului de informații.
– îmbunătățirea ar avea efecte poztive per asamblul întregii activități, informația fiind baza oricărei acțiuni, aceasta fiind transmisă corect, nedistorsionat, în timp optim.
3.7 SEGMENTUL ECONOMIC-FINANCIAR
Se încearcă identificarea stării de echilibru sau dezechilibru la nivelul societății. Obiectivul analizei este acela de a contura situația cu care se confrută întreprinderea, stabilind astfel starea de sănătate economico-financiară, precum și posibilități de redresare sau dezvoltare în viitor.
Compania se află într-o situație financiară normală comparativ cu industria. Nivelul profitabilității operaționale precum și nivelul indicatorilor de solvabilitate indică poziție financiară confortabilă. Totuși, există posibilitatea ca în următoarele 6-12 luni firma să prezinte anumite riscuri operaționale sau financiare. Este recomandată monitorizarea mai frecventă a evoluției situației acestei companii.
Pe baza bilanțului s-au calculat indicatorii:
3.8 BOROMIR PAN CAFE
În aprilie 2008 s-a lansat pe piață un nou proiect ce constă într-un lanț de magazine specializate bazate pe rebranduirea brutăriilor Boromir tradiționale existente încă din 1996. Noul concept a fost denumit “Boromir Pan Café ”.
Boromir Pan Café este cafeneaua ce conferă gustarea ideală în orice moment al zilei prin punerea la dispoziția clienților a produselor tradiționale de brutărie, patiserie și cofetărie, alături de o băutură caldă.
Conceptul de fresh este cel ce scoate în evidență lanțul de magazine Boromir Pan Cafe prin faptul că sunt amplasate în fiecare magazin terminale de coacere care permit pregatirea la vedere a produselor de brutărie și patiserie. Atmosfera este una specifică unei cafenele europene, în care este posibilă consumarea imediată a produselor calde.
Atributul de bază al produselor este nivelul calitativ rezultat din respectul față de tradiția de brutar, calitatea având la bază ingredientele naturale, atent selecționate.
Fiecare magazin este unic având fiecare o personalitate proprie. Punctele comune sunt ambianța călduroasă și rafinată, precum și cuptorul cu mirosul plăcut al produselor proaspete.
Concepul are bază 3 criterii după care se orientează:
-făină Boromir specifică fiecărui tip de produs împreună cu ingrediente naturale
-maxim de prospețime prin pregătirea și coacerea produselor imediat
-rețete noi în funcție de sezon
Lanțurile de magazine Boromir Pan Cafe au fost create cu scopul de a fi locul în care se poate savura o ceașcă de cafea alături de un croissant delicios între drumurile din cotidianul agitat.
3.9 ANALIZA SWOT
CAPITOLUL IV
PRINCIPALELE POLITICI CONTABILE
Politicile contabile reprezintă principiile, bazele, convențiile, regulile și practicile specifice pe care p entitate le aplicăla întocmirea și prezentarea situațiilor financiare anuale. Aceste politici sunt elaborate având în vedere specificul activității și strategia adoptată de entitate.
Important este ca o dată stabilite în mod adecvat politicile contabile, acestea să nu fie modificate în timp, pentru a se asigura o bază consecventă de raportare a rezultatelor, de la an la an, astfel putând fi comparate cu ușurință.
4.1 SITUAȚII FINANCIARE
Situațiile financiare au fost întocmite în conformitate cu Ordinul numărul 1286/2012 pentru aprobarea Reglementărilor contabile conforme cu Standardele Internaționale de Raportare Financiară la data de 31.12.2014
4.1.1 SITUAȚIA REZULTATULUI GLOBAL LA 31.12.2014
4.1.2 SITUAȚIA POZIȚIEI FINANCIARE LA 31.12.2014
4.1.3 SITUAȚIA MODIFICĂRII CAPITALURILOR PROPRII LA 31.12.2014
La 31.12.2014 societatea a procedat la readucerea diferențelor din reevaluarea mijloacelor fixe înregistrate în contul rezultatului reportat în contul diferențelor din reevaluare.
4.1.4 SITUAȚIA FLUXULUI DE NUMERAR PENTRU EXERCIȚIUL FINANCIAR ÎNCHEIAT LA 31.12.2014
4.2 DECLARAȚIA DE CONFORMITATE
Situațiile financiare ale societății sunt întocmite în conformitate cu prevederile Ordinului nr. 1286/2012 pentru aprobarea Reglementărilor contabile conforme cu Standardele Internaționale de Raportare Financiară, valabile pentru societățile comerciale ale căror valori mobiliare sunt admise la tranzacționare pe o piață reglementată, cu toate modificările și clarificările ulterioare. Aceste prevederi sunt în conformitate cu prevederile Standardelor Internaționale de Raportare Financiară adoptate de către UE, cu excepția prevederilor IAS 21- Efectele variației de schimb valutar cu privire la moneda funcțională. În scopul întocmirii acestor situații financiare, în conformitate cu prevederile legislative din România, moneda funcțională a societății este considerată a fi leul românesc.
4.3 BAZELE CONTABILITĂȚII
Elementele prezentate în situațiile financiare anuale au fost evaluate în conformitate cu principiile contabile generale și ale contabilității de angamante. Astefl, efectele tranzacțiilor și ale altor evenimente sunt recunoscute atunci când tranzațiile și evenimentele se produc și sunt înregistrate în contabilitate și raportate în situațiile financiare ale perioadelor aferente.
Dacă din aceeași tranzacție rezultă și venituri și cheltuieli sunt recunoscute simultan în contabilitate, prin asocierea directă între cheltuielile și veniturile aferente, cu evidențierea distinctă a acestor cheltuieli și venituri.
Principiul contabilității de angajamente se aplică și la recunoașterea dobânzii aferente perioadei, indiferent de scadența acesteia.
Situațiile financiare pentru fiecare sfârșit de an sunt întocmite cu respectarea următoarelor principii contabile:
a)Principiul continuității activității
Societatea își va continua funcționarea în mod normal, fără a intra în stare de lichiditate sau reducere semnificativă a activității. Situațiile financiare au fost întocmite cu respectarea principiului continuității activității, care presupune că societatea își va continua activitatea și în viitorul previzibil. Pentru a evalua aplicabilitatea acestei prezumții conducerea analizează previziunile referitoare la intrările viitoare de numerar.
Bugetul pregătit și aprobat pentru anul 2015 indică fluxuri de numerar pozitive din activitățile de exploatare, o creștere în vânzări și profitabilitate, astfel lichiditatea obținută să permit plata datoriilor curente ce decurg din contractele cu băncile finanțatoare, cât și cele ce decurg din contractele comerciale încheiate cu partenerii de afaceri.
Pe baza acestor analize, conducerea consideră posibilă continuitatea activității în viitor, astfel aplicarea acestui principiu este justificată.
b)Principiul permanenței metodelor
Metodele de evaluare și politicile contabile applicate au fost folosite în mod consecvent de la un exercițiu financiar la altul.
c)Principiul prudenței
La întocmirea situațiilor financiare, evaluarea s-a realizat pe o bază prudentă, astfel, în contul de profit și pierdere a fost inclus numai profitul realizat la data bilanțului, s-a ținut cont de toate datoriile aparute în cursul exercițiului financiar curent cât și precedent, de datoriile previzibile și pierderile potențiale din timpul exercițiului financiar curent cât și precedent, precum și de ajustările de valoare datorate deprecierilor de valoare ale activelor. Activele și veniturile nu au fost supraevaluate, iar datoriile și cheltuielile, subevaluate.
d)Principiul independenței exercițiului
Indiferent de data încasării veniturilor sau data plății cheltuielilor, s-a tinut de cont de fiecare în parte pe perioada exercițiului financiar. Astfel, au fost evidențiate în conturile de venituri și creanțe pentru care nu au fost încă întocmite facturi (contul 418-Clienți, facturi de întocmit), respectivîn conturile de cheltuieli sau bunuri, datoriile pentru care nu s-a primit înca factura (contul 408-Furnizori,facturi nesosite). În toate cazurile, înregistrarea în aceste conturi s-a efectuat pe baza documentelor care atestă livrarea bunurilor, respective prestarea serviciilor.
e)Principiul evaluării separate a elementelor de activ și datorii
Conform acestui principiu, componentele elementelor de activ și datorii au fost evaluate separate.
f)Principiul intangibilității
Bilanțul de deschidere pentru fiecare exercițiu financiar trebuie să corespundă cu bilanțulde închidereal exercițiului financiar precedent. Corectarea pe seama rezultatului reportat, a erorilor semnificative aferente exercițiilor financiare precedente, nu se consider încălcare a principiului.
g)Principiul necompensării
Este interzisă orice compensare între elementele de activ și datorii sau între elementele de venituri și cheltuieli.
Toate creanțele și datoriile ssunt înregistrate distinct în contabilitate pe baza documentelor justificate. Eventualele compensări între creanțe și datorii față de aceeași entitate efectuate cu respectarea prevederilor legale pot fi înregistrate numai după înregistrarea veniturilor și cheltuielilor corespunzătoare.
În cazul schimbului de active, ăn contabilitate se evidențiază distinct operațiunea de vânzare/scoatere din evidență și cea de cumpărare/intrare în evidență,, pe baza documentelor justificate, cu înregistrarea tuturor veniturilor și cheltuielilor aferente operațiunilor. Și în cazul prestărilor reciproce de servicii se aplică acelaș tratament contabil.
h)Principiul prevalenței economicului asupra juridicului
Prezentarea valorilor din cadrul elementelor din bilanț și contul de profit și pierdere se face ținând seama de fondul economic al tranzacției sau al operațiunii raportate, și nu numai de forma juridică a acestora.
Principii, politici și metode contabile
Politicile contabile adoptate sunt consecvente cu cele din exercițiile financiare anterioare.
4.4 RECUNOAȘTEREA VENITURILOR
Veniturile sunt recunoscute în măsura în care este probabil sa fie generate beneficiile economice și veniturile pot fi evaluate în mod credibil, indiferent de momentul în care se realizează plata. Veniturile sunt evaluate la valoarea justă a contraprestației primite sau de primit, luând în considerare termenii de plată contractuali și excluzând taxele și impozitele.
Criteriile de recunoaștere descrise mai jos trebuie să fie îndeplinite la momentul recunoașterii venitului.
a)Venituri din vânzare
Veniturile din vânzarea bunurilor sunt recunoscuteîn mometul în care au fost trasnferate cumpărătorului riscurile și beneficiile semnificative aferente dreptului de proprietate asupra bunurilor,de obicei, la livrarea bunurilor.
b)Veniturile din prestarea de servicii
Aceste venituri sunt recunoscute în perioada în care au fost prestate și în corespondență cu stadiul de execuție.
c)Veniturile din dobânzi
Pentru toate instrumentele financiare evaluate la cost amortizat și activele financiare purtătoare de dobândă clasificate ca disponibile în vederea vânzării, veniturile sau cheltuielile aferente dobânzilor sunt înregistrate utilizând metoda dobânzii efective, reprezentând rata care actualizează exact părțile și încasările viitoare în numerar pe durata de viață preconizată a instrumentului financiar sau, acolo unde este cazul, pe o durata mai scurtă, la valoarea contabilă netă a activului financiar sau a datoriei financiare. Veniturile din dobânzi sunt incluse în contul de profit și pierdere la venituri financiare.
d)Ventiturile din chirii
Acestea provenind din contractele de leasing operațional sunt contabilizate liniar pe durata contractului de închiriere și sunt incluse la veniturile în baza naturii lor operaționale.
e)Veniturile din dividente
Acestea sunt recunoscute când este stabilit dreptul Societății de a primi plata, în general, când acționarul aprobă dividentul.
4.5 TRANZACȚII ÎN VALUTĂ
Societatea operează în România, iar moneda sa funcțională este leul-RON.
În cuprinsul situațiilor financiare ale societății, tranzacțiile în alte monede sunt înregistrate la rata de schimb în vigoare la data tranzacțiilor.
Activele și datoriile monetare exprimate în valută la sfârșitul perioadei, sunt evaluate în RON folosind cursul de schimb valabil la data încheierii exercițiului financiar. Câștigurile și pierderile reaizate sau nerealizate sunt înregistrate în contul de profit și pierdere.
4.6 COSTURILE AFERENTE ÎMPRUMUTURILOR PE TERMEN LUNG
Costurile aferente imprumuturilor pe termen lung atribuite direct achiziției, construcției sau producției de active ce necesită o perioadă sibstanțială de timp pentru a putea fi folosite sau pentru vânzare, sunt adăugate costului acelor active, până în momentul în care activele respective sunt gata pentru a fi folosite pentru scopul lor sau pentru vânzare. Veniturile din investiții temporare ale împrumuturilor, până când aceste împrumuturisunt cheltuite pe active sunt deduse din costurile aferente împrumuturilor pe termen lung, eligibile pentru capitalizare.
Toate celelalte costuri aferente împrumuturilor sunt recunoscute în contul de profit și pierdere în perioada în care apar.
4.7 COSTURI AFERENTE DREPTULUI DE PENSIONARE
Societatea plătește contribuțiile la stat al asigurărilor sociale, la fondul de pensii și la cel de șomaj, la nivelele stabilite de legislația actuală. Valoarea acestor contribuții este înregistrată în contul de profit și pierdere în aceeași perioadă cu cheltuiala corespunzătoare cu salariile.
În cadrul activității curente pe care o desfășoară, societatea efectuează plăți către statul româan în numele angajaților săi pentru beneficii post-angajare(pensionare). Toți salariații societății sunt incluși în planul de pensii al statului român. Societatea nu operează nici o altă formă de pensii și,în consecință, nu apare nici o obligație în ceea ce privește pensiile. În plus, societatea nu are obligația de a furniza beneficii suplimentare foștilor sau actualilor salariați, altele decât cele descriese: conform contractului colectiv de muncă, societatea acordă salariaților un salariu, la pensionare indiferent de vechimea de muncă. Aceste sume sunt estimate la data de raportare pe baza salariului brut la data de raportare, numărul de angajați, estimările actuariale ale datoriiloe viitoare privind rata de mortalitate, rata de creștere a salariului, rata inflației, rata de rotație a personalului. La data de raportare, aceste obligații privind beneficiul determinat cuprind valoarea prezentă a beneficiului determinat și costul serviciilor aferent înregistrat în contul de profit și pierdere.
4.8 CONTRIBUȚIA PENTRU ANGAJAȚI
Societatea plătește la bugetul de stat și bugetul asigurărilor sociale, la fondul de pensii, fondul de șomaj, la nivelele stabilite prin legislația curentă. Valorile stabilite sunt înregistrate în contul de profit și pierdere în aceeași perioadă cu cheltuielile reprezentând salariile acordate.
4.9 IMPOZITAREA
Cheltuiala cu impozitul pe profit reprezintă suma impozitului curent și a impozitului amânat.
a)Impozitul curent
Creanțele și datoriile privind impozitul pe profit curent pentru perioada curentă sunt evaluate la valoarea care se așteaptă a fi recuperată de la sau plătită către autoritățile fiscale. Ratele de ipozitare și legile fiscale utilizate pentru calcularea sumelor sunt cele adoptate sau în mare măsură adoptate la data de raportare de legislația românească.
Conducerea evaluează periodic pozițiile prezentate în declarațiile fiscaleci privire la situațiile în care reglementările aplicabile referitoare la impozitare sunt supuse interpretării și constituie provizioane dacă este cazul.
Cota de impozitare este aplicată profitului impozabil și este de 16%. Pierderea fiscală poate fi reporată pe o perioadă de maxim 7 ani fiscali.
Pierderea fiscali, înregistrată în declarația 101 aferentă anului 2014 este în sumă de 13.400,734 lei.
b)Impozitul amânat
Impozitul amânat ese prezentat aplicând metoda reportului variabil privind diferențele temporare dintre bazele de impozitare ale activelor și datoriilor și valoarea contabilă a acestora în scopul raportării financiare la data de raportare.
Datoriile privind impozitul amânat sunt recunoscute pentru toate diferențele temporare impozabile, cu excepția: cazului în care datoria privind impozitul amânat provine din recunoașterea inițială a fondului comercial sau a unui activ sau a unei datorii nete într-o tranzacție care nu este o combinare de întreprinderi și, la data transacției, nu afectează nici profitul contabil, nici profitul sau pierderea impozabilă.
Creanțele privind impozitul amânat sunt recunoscute pentru toate diferențele temporare deductibile, pentru amânarea creditelor fiscale neutilizate și orice pierderi fiscale neutilizate, în măsura în care este probabil să fie disponibil un profit impozabil față de care să poată fi utilizate diferențele temporare deductibile și amânarea creditelor fiscale neutilizate și orice pierderi fiscale neutilizate, cu excepția cazului în care : creanța privind impozitul amânat aferentă diferențelor temporare deductibile provine din recunoașterea initială a unui activ sau a unei datorii într-o tranzacție care nu este o combinare de întreprinderi și, la data tranzacției, nu afectează nici profitul contabil, nici profitul sau pierderea impozabilă.
Valoarea contabilă a creanțelor privind impozitul amânat este revizuită la fiecare dată de raportare și redusăîn măsura în care nu mai este probabil să fie disponibil suficient profit impozabil pentru a permite utilizarea beneficiului unei părți a creanței privind impozitul amânat sau al totalității acesteia. Creanțele privind impozitul amânat nerecunoscute sunt reevaluate la fiecare dată de raportare și se recunosc în măsura în care a devenit probabil faptul că profitul impozabil viitor va permite recuperarea creanței privind impozitul amânat.
Creanțele și datoriile privind impozitul amânat sunt evaluate la ratele de impozitare preconizate a fi aplicate pentru perioada în care activul este realizat sau datoria este decontată, pe baza ratelor de impozitare (și a reglementărilor fiscale) care au fost adoptate sau în mare măsura adoptate până la data de raportare.
Impozitul amânat privind elementele recunoscute în afara profitului și pierderii este recunoscut în afara profitului si pierderii. Elementele privind impozitul amânat sunt recunoscute în corelație cu tranzacția suport la alte elemente ale rezulatului global sau direct în capitalurile proprii.
Creanțele și datoriile privind impozitul amânat sunt compensate dacă există un drept legal de compensare a creanțelor privind impozitul curent cu datoriile privind impozitul pe profit curent și impozitele amânate se referă la aceeași entitate impozabilă și la aceeasi autoritate fiscală.
Taxa pe valoare adăugată
Veniturile, cheltuielile și activele sunt recunoscute la valoare netă de TVA, cu exceptia: cazului în care taxa de vânzare aplicabilă unei achiziții de active sau servicii nu este recuperabilă de la autoritatea fiscală, în acest caz taxa de vânzare fiind recunoscută ca parte a costului de achiziție a activului sau ca parte a elementului de cheltuială, dupa caz; creanțelor și datoriilor prezentate la o valoare incluzând taxa de vânzare.
Valoarea netă a taxei de vânzare recuperabilă de la sau de plată către autoritatea fiscală este inclusă ca parte a creanțelor și datoriilor în situația poziției financiare.
4.10 IMOBILIZĂRI CORPORALE
Evaluarea inițială
Imobilizările corporale sunt prezentate la cost, mai puțin amortizarea cumulată și/sau pierderile din depreciere cumulate, dacă este cazul. Acest cost include costul de înlocuire a imobilizării corporale respective la momentul înlocuirii și costul îndatorării pentru proiectele de construcție pe termen lung, dacă sunt îndeplinite criteriile de recunoaștere.
Când părți semnificative ale imobilizărilor corporale trebuie înlocuite la anumite intervale, societatea recunoaște părțile respective ca active individuale cu durată utilă de viață specifică și le amortizează corespunzător. De asemenea, la desfășurarea unei inspecții generale, costul acesteia este recunoscut în valoarea contabilă a imobilizării corporale ca o înlocuire, dacă sunt îndeplinite criteriile de recunoaștere. Toate celelalte costuri cu reparațiile și întreținere sunt recunoscute în contul de profit și pierdere când sunt efectuate. Valoarea prezentă a costurilor preconizate pentru casarea activului după utilizarea sa este inclusă în costul activului respectiv dacă sunt satisfăcute criteriile de recunoaștere a unui provizion.
Costul unei imobilizări corporale este format din:
a)prețul său de cumpărare, inclusiv taxele vamale și taxele de cumpărare nerambursabile, după deducerea reducerilor comerciale și a rabaturilor.
b)orice costuri care se pot atribui direct aducerii activului la locația și starea necesare pentru ca acesta să poată funcționa în modul dorit de conducere.
c)estimarea inițială a costurilor de demontare și de mutare a elementului și de reabilitare a amplasamentului unde este situat, obligația pe care o suportă entitatea la dobândirea elementului său ca o consecință a utilizării elementului pe o perioadă anumită în alte scopuri decât cele de a produce stocuri în timpul acelei perioade
Imobilizările corporale în curs includ costul construcției, al imobilizărilor corporale și orice alte cheltuieli directe. Acestea nu se amortizează înainte de finalizare și punere în funcțiune.
Evaluarea ulterioară
Societatea a ales ca metodă de evaluare ulterioară a imobilizărilor corporale modelul reevaluării.
Modelul reevaluării presupune ca imobilizările corporale să fie contabilizate la o valoare reevaluată, aceasta fiind valoarea justă la data reevaluării minus orice amortizare acumulată ulterior si orice pierderi acumulate din depreciere.
Reevaluările sunt realizate frecvent pentru a asigura ca valoarea justă a activului reevaluat nu variază semnificativ față de valoarea contabilă. Amortizarea cumulată la data reevaluării este eliminată din valoarea contabilă a activului și suma netă este retratată la valoarea reevaluată a activului.
Orice surplus din reevaluare este înregistrat la alte elemente ale rezultatului global și, astfel, creditat în rezerva din reevaluarea activelor de la capitalurile proprii, cu excepția măsurii în care acesta reia o reducere din reevaluarea aceluiași activ recunoscută anterior în contul de profit și pierdere și, în acest caz, creșterea este recunoscută în contul de profit și pierdere. Un deficit din reevaluare este recunoscut în contul de profit și pierdere, cu excepția cazului în care compensează un surplus existent pentru același activ, recunoscut în rezerva din reevaluarea activelor.
La cedare, orice rezervă din reevaluare care se referă la activul respectiv ce urmeaza a fi vândut este transferată la rezultatul reportat.
Amortizarea imobiliarelor
Durata de utilizare economică este perioada de timp în care este așteptat ca activul sa fie folosit de către o societate. Durata de utilizare economică pentru imobilizările corporale a fost determinata de angajați specializați. Amortizarea este calculată aplicând metoda liniară pe întreaga durată de utilizare a activului. Terenurile nu se amortizează.
Duratele medii de viață pe categorii de imobilizări, sunt dupa cum urmează:
Clădiri 20-30 ani
Instalații tehnice și mașini 14-15 ani
Mobilier și alte utilaje 3-10 ani
Durata de viață și metoda de amortizare vor fi revizuite periodic astfel încât să existe o concordanță cu asteptările privind beneficiile economice aduse de activele respective.
Amortizarea fiscală este calculată separat, prin utilizarea metodei accelerate și degresive (pentru anumite echipamente / mijloace de transport achizționate în anii 2007 si 2008), iar diferența valorică
dintre cele două categorii de cheltuieli cu amortizarea s-a considerat facilitate fiscală la calculul impozitului pe profit.
Pentru mijloacele fixe achiziționate în anii 2007 și 2008 s-a utilizat metoda amortizării accelerate, pentru mijloacele fixe reprezentând instalații tehnice și mașini și metoda amortizării degresive, pentru mijloacele fixe reprezentând mijloace de transport auto.
Pentru amortizarea fiscală s-a utilizat metoda de amortizare accelerată, în cazul echipamentelor tehnologice, al mașinilor, uneltelor și instalațiilor, precum și pentru computere și echipamente periferice ale acestora, caz în care pentru primul an de funcționare amortizarea reprezintă 50% din valoarea de intrare a mijlocului fix.
Pentru mijloacele fixe reprezentând mijloace auto, s-a utilizat metoda de amortizare degresivă, caz în care, amortizarea s-a calculat prin multiplicarea cotelor de amortizare liniară cu unul din coeficienții urmatori :
-1.5% dacă durata normală de utilizare a mijlocului fix amortizabil este între 2 și 5 ani;
-2% dacă durata normală de utilizare a mijlocului fix amortizabil este între 5 și 10 ani;
-2.5% dacă durata normală de utilizare a mijlocului fix amortizabil este mai mare de 10 ani;
Derecunoaștere
Un element de imobilizări corporale este derecunoscut la cedare sau când nu se mai așteaptă nici un beneficiu economic viitor din utilizarea sau cedarea acestuia. Orice caștig sau pierdere care rezultă din derecunoașterea unui activ (calculat(a) ca fiind diferența dintre încasările nete la cedare și valoarea contabilă a elementului) este inclusă în contul de profit și pierdere când activul este derecunoscut.
Surplusul din reevaluare inclus în capitaluri proprii este transferat direct în rezerve atunci când surplusul este realizat. Întregul surplus este realizat la casarea sau vânzarea activului.
Valoarile reziduale, duratele de viață și metodele de amortizare a activelor imobilizate sunt revizuite la sfârșitul fiecărui an financiar și ajustate corespunzator.
Activele imobilizate ce nu mai îndeplinesc condițiile de înregistrare ca mijloace fixe sunt trecute la grupa mijloacelor fixe de natura obiectelor de inventar. Sunt trecute pe cheltuieli prin amortizarea calculată în functie de durata de viață estimată, stabilită prin decizie internă, ce nu poate fi mai mica de 3 ani.
4.11 INVESTIȚII IMOBILIARE
Investițiile imobiliare sunt evaluate inițial la cost, incluzând costurile aferente tranzacției. După recunoașterea inițială, investițiile imobiliare sunt prezentate la valoarea justă, care reflect condițiile de piață la dată raportării. Caștigurile sau pierderile generate de modificări ale valorii juste a investițiilor imobiliare sunt incluse în contul de profit și pierdere al perioadei în care apar. Valorile juste sunt evaluate anual de un evaluator extern independent, acreditat, prin aplicarea modelului de evaluare
recomandat de Comitetul pentru Standarde Internaționale de Evaluare.
Investitiile imobiliare trebuie derecunoscute în momentul cedării sau atunci când investiția imobiliară este definitiv retrasă din folosință și nu se mai preconizează apariția de beneficii economice viitoare din cedarea ei.
Diferența dintre încasările nete din cedare și valoarea contabilă a activului este recunoscută în contul de profit și pierdere în perioada în care este derecunoscut.
Transferurile în și din categoria investițiilor imobiliare sunt făcute numai dacă există o modificare a utilizării. Pentru transferul unei investiții imobiliare în categoria proprietăților imobiliare utilizate de posesor, costul presupus al proprietății în scopul contabilizării ei ulterioare este valoarea sa justă de la data modificării utilizării. Dacă o proprietate imobiliară utilizată de posesor devine o investiție imobiliară, societatea o contabilizează în conformitate cu politica prevazută la imobilizările corporale până la data modificării utilizării.
4.12 IMOBILIZĂRI NECORPORALE
Imobilizările necorporale dobândite separat sunt evaluate la recunoașterea inițială la cost. Dupa recunoașterea inițială, imobilizările necorporale sunt contabilizate la cost minus orice amortizare
cumulată și orice pierderi din depreciere cumulate, dacă există. Imobilizările necorporale generate intern, exclusiv costurile de dezvoltare capitalizate, nu sunt capitalizate și cheltuiala este reflectată în
contul de profit și pierdere în momentul în care cheltuiala este efectuată.
Duratele de viață utilă a imobilizărilor necorporale sunt evaluate ca fiind determinate sau nedeterminate.
Imobilizările necorporale cu durata de viața utilă determinată sunt amortizate pe durata de viață economică și evaluate pentru depreciere ori de âate ori există indicii ale deprecierii imobilizării necorporale. Perioada de amortizare și metoda de amortizare pentru o imobilizare necorporală cu o durată de viață utilă determinată sunt revizuite cel puțin la sfârșitul fiecărei perioade de raportare. Modificările în duratele de viață utilă preconizată sau în ritmul preconizat de consumare a beneficiilor
economice viitoare încorporate în active sunt contabilizate prin modificarea metodei sau perioadei de amortizare, după caz, și sunt tratate ca modificări ale estimărilor contabile. Cheltuiala cu amortizarea
imobilizărilor necorporale cu durate de viață utilă este recunoscută în contul de profit și pierdere în categoria cheltuieli în conformitate cu funcția imobilizărilor necorporale.
Imobilizările necorporale sunt amortizate liniar pe durata estimată de viață de maxim 3 ani.
Câștigurile sau pierderile care rezultă din derecunoașterea unei imobilizări necorporale sunt calculate ca diferența dintre încasările nete din cedare și valoarea contabilă a elementului și este recunoscută în contul de profit și pierdere când activul este derecunoscut.
Brevete, licențe, mărci comerciale
Brevetele, licențele, mărcile comerciale sunt recunoscute ca imobilizaări necorporale și evaluate conform perioadei utile de viață (determinată – se amortizează, perioadă nedeterminataă – se testează pentru depreciere)
4.13 INSTRUMENTE FINANCIARE
ACTIVE FINANCIARE
Recunoaștere inițială și evaluare
Activele financiare care intră sub incidența IAS 39 sunt clasificate ca active financiare la valoarea justă prin profit sau pierdere, împrumuturi și creanțe, investiții păstrate până la scadență, active financiare disponibile în vederea vânzării sau instrumente derivate desemnate ca instrumente de acoperire împotriva riscurilor în cadrul unei acoperiri eficace împotriva riscurilor, după caz. Societatea determină clasificarea activelor financiare ale sale la recunoașterea inițială.
Toate activele financiare sunt recunoscut inițial la valoarea justă plus costurile aferente tranzacției, în cazul activelor înregistrate la valoarea justă prin profit sau pierdere.
Evaluarea ulterioară
Evaluarea ulterioară a activelor financiare depinde de clasificare acestora, după cum este descris mai jos:
Activele financiare la valoarea justă prin profit sau pierdere
Activele financiare la valoarea justă prin profit sau pierdere includ activele financiare deținute în vederea tranzacționării și activele financiare desemnate la recunoașterea inițială ca fiind la valoarea justă prin profit sau pierdere. Activele financiare sunt clasificate ca fiind deținute în vederea tranzacționării dacaă sunt dobândite în scopul vânzării sau reachiziționării în termenul cel mai apropiat. Instrumentele derivate, inclusiv instrumentele derivate încorporate separate, sunt, de asemenea, clasificate ca deținute în vederea tranzacționării dacă nu sunt desemnate ca instrumente eficace de acoperire împotriva riscurilor conform IAS 39.
Activele financiare la valoarea justă prin contul de profit sau pierdere sunt contabilizate în situația poziției financiare la valoarea justă, iar modificarile valorii juste sunt recunoscute în venituri financiare sau costuri financiare în contul de profit și pierdere.
Active financiare desemnate la recunoașterea inițială la valoarea justă prin profit sau pierdere sunt desemnate la data lor inițială de recunoaștere și numai dacă sunt îndeplinite criteriile conform IAS 39. Societatea nu a desemnat active financiare la valoarea justă prin profit sau pierdere.
Împrumuturile și creanțele
Împrumuturile si creanțele sunt active financiare nederivate cu plăți fixe sau determinabile și care nu sunt cotate pe o piață activa. După recunoasșterea inițială, aceste active financiare sunt evaluate
ulterior la cost amortizat utilizând metoda ratei dobânzii efective, minus deprecierea. Costul amortizat este calculat luând în considerare orice reducere sau prima la achiziție și orice comisioane și costuri care fac parte integrantă din rata dobânzii efective. Amortizarea pe baza ratei dobânzii efective este inclusă în contul de profit și pierdere la venituri financiare. Pierderile care provin din depreciere sunt recunoscute în contul de profit și pierdere la costurile de finanțare.
Derecunoașterea
Un activ financiar (sau, dacă este cazul, o parte a unui activ financiar sau o parte a unui grup de active financiare similare) este derecunoscut atunci când:
-Drepturile de a primi fluxurile de trezorerie decurgând din activ au expirat.
-Societatea și-a transferat drepturile de a primi fluxurile de trezorerie decurgând din activ sau și-a asumat o obligație de plată a fluxurilor de trezorerie încasate integral, fără întârzieri semnificative, unei terțe părti, în baza unui angajament cu fluxuri identice („pass-through”); și (a) societatea a transferat în mod semnificativ toate riscurile și recompensele aferente activului sau (b) societatea nu a transferat și nu a pastrat în mod semnificativ toate riscurile și recompensele aferente activului, dar a
transferat controlul asupra activului.
-Când societatea și-a transferat drepturile de a primi fluxurile de trezorerie dintr-un activ sau a încheiat un angajament cu fluxuri identice și nu a transferat și nici nu a păstrat în mod semnificativ toate riscurile și recompensele aferente activului, dar nici nu a transferat controlul asupra activului, activul este recunoscut proporțional cu continuarea implicării societatii în activul respectiv. În acest caz, societatea recunoaște și o datorie asociată. Activul transferat și datoria asociată sunt evaluate pe o
bază care să reflecte drepturile și obligatiile pe care le-a păstrat societatea.
-Continuarea implicării care ia forma unei garanții privind activul transferat este evaluată la valoarea mai mică dintre valoarea contabilă initțială a activului și valoarea maximă a contravalorii care i s-ar putea impune societății saă o ramburseze.
DEPRECIEREA ACTIVELOR FINANCIARE
Societatea evaluează la fiecare dată de raportare măsura în care există vreo dovadă obiectivă că un activ financiar sau un grup de active financiare este depreciat. Un activ financiar sau un grup de active financiare este considerat depreciat dacă și numai dacă există dovezi obiective ale deprecierii ca rezultat al unuia sau al mai multor evenimente care au aparut dupa recunoașterea inițială a activului (un „eveniment care ocazionează pierderi"), și dacă acel eveniment care ocazionează pierderi are un impact asupra viitoarelor fluxuri de trezorerie estimate ale activului financiar sau ale grupului de active financiare care pot fi estimate fiabil. Dovezile de depreciere pot să includă indicii caă debitorul sau un grup de debitori se confruntă cu dificultăți financiare semnificative, neîndeplinirea obligației de plată a dobânzii sau a principalului, probabilitatea să intre în faliment sau altă formă de reorganizare financiară și date observabile indică faptul că există o scădere cuantificabilaă în fluxurile de trezorerie estimate, cum ar fi întârzieri la plată sau variații ale condițiilor economice corelate cu neplată.
4.14 DATORII FINANCIARE
Datoriile financiare care intră sub incidența IAS 39 sunt clasificate ca datorii financiare la valoarea justă prin profit sau pierdere, împrumuturi și credite sau instrumente derivate desemnate ca instrumente de acoperire împotriva riscurilor, după caz. Societatea determină clasificarea datoriilor financiare la recunoașterea inițială.
Toate datoriile financiare sunt înregistrate inițial la valoarea justă și, în cazul împrumuturilor și creditelor, sunt contabilizate la cost amortizat. Aceasta include costurile aferente tranzacției direct atribuibile.
Datoriile financiare ale societății includ datorii comerciale și similare, descoperiri de cont, împrumuturi și credite, contracte de garanție financiară.
Evaluarea datoriilor financiare depinde de clasificarea acestora, după cum este descris mai jos:
Datoriile financiare la valoare justă prin profit sau pierdere
Datoriile financiare la valoarea justă prin profit sau pierdere includ datoriile financiare deținute în vederea tranzacționării și datoriile financiare desemnate la recunoașterea inițialaă ca fiind la valoarea justă prin profit sau pierdere.
Datoriile financiare sunt clasificate ca fiind deținute în vederea tranzacționării dacă sunt dobândite în scopul vânzarii acestora în termenul cel mai apropiat. Aceasta categorie include instrumentele financiare derivate încheiate de societate care nu sunt desemnate ca fiind instrumente de acoperire împotriva riscurilor în cadrul unei relații de acoperire împotriva riscurilor conform definitei din IAS 39. Instrumentele derivate încorporate separate sunt de asemenea clasificate ca fiind deținute în vederea tranzacționării dacă nu sunt desemnate ca instrumente eficace de acoperire împotriva riscurilor.
Câștigurile sau pierderile aferente datoriilor deținute în vederea tranzacționării sunt recunoscute în contul de profit și pierdere.
Datoriile financiare desemnate la recunoașterea inițială la valoarea justă prin profit sau pierdere sunt desemnate la data lor inițială de recunoaștere și numai dacă sunt îndeplinite criteriile conform IAS 39. Societatea nu a desemnat datorii financiare la valoarea justă prin profit sau pierdere.
Împrumuturile și creditele
După recunoașterea inițială, împrumuturile purtătoare de dobândă sunt evaluate ulterior la costul amortizat utilizând metoda ratei dobânzii efective. Câștigurile și pierderile sunt recunoscute în contul de profit și pierdere atunci când datoriile sunt derecunoscute, precum sși pe perioada procesului de amortizare la rata dobânzii efective.
Costul amortizat este calculat luând în considerare orice reducere sau prima la achizitie și orice comisioane și costuri care fac parte integrantă din rata dobânzii efective. Amortizarea la rata dobânzii efective este inclusă în contul de profit și pierdere la costurile de finanțare.
Derecunoașterea
O datorie financiară este derecunoscută atunci când obligația aferentă datoriei este stinsă, este anulată sau expiră. În cazul în care o datorie financiară este înlocuită cu o altă datorie provenind de la același creditor în condiții substanțial diferite sau dacă termenii unei datorii existente se modifica în mod substanțial, acest schimb sau modificare este tratată ca o derecunoaștere a datoriei inițiale și o recunoaștere a noii datorii. Diferența dintre valorile contabile aferente este recunoscută în contul de profit și pierdere.
4.15 STOCURI
Principalele categorii de stocuri sunt materiile prime, producția în curs de execuție, semifabricatele, produsele finite, mărfurile, piesele de schimb, materialele consumabile și ambalajele.
Costul stocurilor cuprinde toate cheltuielile de cumpărare, costurile de producție și alte costuri suportate în aducerea stocurilor la starea prezentă și în locația lor.
Valoarea produselor finite și a celor în curs de execuție include costul cu materia primă, manopera directă, costurile de producție directe și cheltuielile indirecte de producție, inclusiv amortizarea. Costurile finanțării (cheltuielile cu dobânda) nu sunt incluse în valoarea stocurilor.
Stocurile sunt evaluate la valoarea mai mică dintre cost și valoarea realizabilă netă.
Valoarea realizabilă netă este prețul de vânzare estimat în condițiile funcționării normale a afacerii mai puțin costurile estimate de finalizare și costuri de vânzare. Costul stocurilor este determinat prin metoda primul intrat -primul iesit (FIFO).
Materialele de natura obiectelor de inventor sunt înregistrate la preț de achiziție și cuprind și echipamentele de lucru și de protecție. Duratele de utilizare pentru echipamentele de lucru și de protecție sunt stabilite prin contractul colectiv de muncă. La darea lor în folosință costul acestora este
înregistrat pe cheltuieli.
Semifabricatele cuprind circulația internă a făinii și sunt evaluate la un cost ce cuprinde materia primă procesată, la un cost mediu ponderat și o estimare a cheltuielilor de procesare.
Produsele finite obținute sunt evaluate, în cursul lunii la un cost standard, conform nomenclatorului. Periodic aceste costuri sunt revizuite în funcție de condițiile curente perioadei. La 31 decembrie 2012 si 31 decembrie 2011, au fost stabilite diferențele dintre costurile standard la care
au fost înregistrate produsele finite și semifabricatul (făina) și costurile efective stabilite în cadrul contabilității de gestiune. Au fost înregistrate diferențele de preț calculate pentru stocurile de produse finite aflate pe depozite.
Societatea inventariază periodic stocurile pentru a determina dacă sunt deteriorate, învechite, au miscare lentă sau dacă valoarea realizabilă netă a scăzut, și face ajustările necesare.
4.16 NUMERARUL ȘI DEPOZITELE PE TERMEN SCURT
Numerarul și echivalentele de numerar includ numerarul din casă, conturile curente, depozitele bancare precum și biletele la ordin. Depozitele în valută sunt reevaluate la cursul de schimb de la sfărșitul perioadei de raportare. Descoperirea de cont este dedusă din soldul disponibilităților atât în bilanț cât și pentru situația fluxurilor de trezorerie.
Numerarul și depozitele pe termen scurt din situația poziției financiare cuprind disponibilul în casa și la bănci și depozitele pe termen scurt cu scadența într-o perioadă de trei luni sau mai mică.
4.17 CAPITAL SOCIAL
Acțiunile comune sunt clasificate în capitalurile proprii.
La răscumpararea acțiunilor societății suma plătită va diminua capitalurile proprii atribuibile deținătorilor de capital propriu ai societății, prin rezultatul reportat, până când acestea vor fi anulate sau re-emise. Atunci când aceste acțiuni sunt ulterior re-emise, suma primită (net de costurile tranzacției și efecte ale impozitului pe profit) este recunoscută în capitaluri proprii atribuibile deținătorilor de capital propriu ai societății.
4.18 DIVIDENTE
Societatea recunoaște o datorie de efectuare a unor distribuiri monetare sau nemonetare acționarilor atunci când distriburea este autorizată și nu se mai află la discreția societatii. O valoare corespunzatoare este recunoscută direct în capitalurile proprii. Distribuirile nemonetare sunt evaluate la valoarea justă a activelor care urmează sa fie distribuite. La decontarea distribuirii de active nemonetare, orice diferență între valoarea contabilă a datoriei și valoarea contabilă a activelor distribuite este recunoscută la venituri, pe un rând separat, în situația rezultatului global.
4.19 PROVIZIOANE
Provizioanele sunt recunoscute atunci când societatea are o obligație prezentă (legală sau implicit) ca urmare a unui eveniment trecut, este probabil ca o ieșire de resurse care să afecteze beneficiile economice să fie necesară pentru a onora obligația respectivă, și poate fi realizată o estimare credibilă a valorii obligației. În cazul în care societatea așteaptă rambursarea parțială sau integrală a cheltuielilor aferente decontării unui provizion, suma rambursată va fi recunoscută ca un activ separat, dar numai când rambusarea este certă. Cheltuiala cu provizionul va fi prezentată în contul de profit și pierdere la valoarea netă, deducând orice rambursare. Dacă efectul valorii-timp a banilor este semnificativ, provizioanele sunt actualizate utilizând o rată de actualizare, înainte de impozitare, care sa reflecte riscurile specifice obligației. În cazul în care se utilizează actualizarea, creșterea provizionului din cauza trecerii timpului este recunoscută ca o cheltuială cu dobânda.
4.20 REZULTATUL REPORTAT ȘI REZERVA LEGALĂ
Profitul contabil rămas după repartizarea cotei de 5% la rezerva legală, în limita a 20% din capitalul social se preia în cadrul rezultatului reportat la începutul exercițiului financiar următor celui pentru care se întocmesc situațiile financiare anuale, de unde urmează a fi repartizatmpe celelalte
destinatii legale.
Repartizarrea profitului este realizată în consecință în anul financiar următor, ulterior aprobării repartizării în AGA, ex: valoarea dividendelor aprobate și alte rezerve conform reglementărilor legale. Inregistrările contabile privind repartizarea profitului nu pot fi stornate.
4.21 ERORI CONTABILE
Corectarea erorilor semnificative aferente exercițiilor financiare precedente nu determină modificarea situațiilor financiare ale acelor exerciții. În cazul erorilor aferente exercițiilor financiare precedente, corectarea acestora nu presupune ajustarea informațiilor comparative prezentate în situațiile financiare. Orice impact asupra informațiilor comparative referitoare la poziția financiară și performanța financiară,respectiv modificarea poziției financiare, este prezentat în notele explicative și ajustat în rezultatul reportat în timpul anului.
4.22 PĂRȚI AFILIATE
Părțile sunt considerate afiliate atunci când una dintre ele are capacitatea de a controla/influența semnificativ cealaltă parte, prin deținere în proprietate, drepturi contractuale, relații familiale sau prin ală modalitate. Părtțile afiliate includ de asemenea proprietarii principali ai societăți, membrii conducerii, membrii consiliului de administrație și membrii familiilor lor, părțile cu care controlează în comun alte companii, planuri de beneficii ulterioare angajării pentru angajații societatii.
4.23 REPORTAREA PE SEGMENTE OPERAȚIONALE
Un segment de activitate este o componentă a unei entități care se angajează în activități de afaceri din care poate obține venituri și de pe urma cărora poate suporta cheltuieli. Rezultatele activităților sunt examinate în mod periodic de către factorul decizional operațional, în vederea luării de decizii cu privire la alocarea resurselor pe segment și a evaluării performanțelor realizate. La nivelul societății sunt organizate urmatoarele segmente operaționale :
-Activitatea de morărit;
-Activitatea de panificație;
-Activitatea de covrigărie;
-Activitatea de patiserie și cofetărie;
-Activitatea de vânzare în cadrul depozitelor en-gross;
-Activitatea de vânzare în cadrul rețelei proprii de magazine de desfacere cu amanuntul.
CONCLUZII
Orice firmă trebuie să aibă o versiune proprie a manualului de politici contabile, legislația în vigoare prevăzând această obligativitate. Nerespectarea reglementărilor constituie contravenție si se sancționeză conform art. 42 cu amendă cuprinsă între 300 lei și 4.000 lei.
S.C. BOROMIR PROD S.A. Buzău este un brand recunoscut în toată țara, dar și în străinătate, cotat la Bursă, cu o ireproșabilă activitate privind cadrul legal, dar de menționat este faptul că activează în domeniu de mai bine de 20 ani, evoluând treptat, acaparând astfel piața. Deși se pot lăuda cu prețuri accesibile, calitate excepțională, profesionalism, diversitate, resurse ș.a. mai au de lucrat pe partea de logistică și transport.
În conformitate cu prevederile Ordinului nr 1286/2012 pentru aprobarea Reglementărilor contabile conforme cu Standardele Internaționale de Raportare Financiară au fost întocmite și situațiile financiare ale societății Boromir Prod SA Buzău.
Situațiile financiare au fost evaluate în conformitate cu principiile contabile generale și ale contabilității de angajamente. Efectele tranzacțiilor și a altor evenimente sunt recunoscute atunci când se produc și înregistrate în contabilitate și rapoarte în situațiile financiare perioadelor aferente.
ANEXE
CURRICULUM VITAE
DATE PERSONALE
Nume : SAVA
Prenume : CONSTANTIN
Data și locul nașterii : 30.07.1966, localitatea Garbovi, jud. Ialomița
Vârsta : 46 ani
Stare civilă : căsătorit
Copii : 2
STUDII
Facultatea de TCM a Institutului Politehnic București, absolvită în anul 1990
ACTIVITATE PROFESIONALĂ
– 1990 – 2000, inginer la ROFEP Urziceni ,
– Activitate în proiectare, tehnolog sector comercial, șef sectie
2000 – prezent Director general SC Boromir Prod SA Buzau
Aptitudini și abilități sociale
· Spirit de inițiativă
· Comunicativ
· Abilități de acțiune interpersonală- autoritate, negociere, comunicare, prezentare- care permit interacțiunea cu persoane de la toate nivelurile
· Dinamism și ambitie
· Atitudine pozitiăa
· Gândire critică, capacitate de analiză și decizie
Altele : posesor permis conducere Categoria B
Curriculum vitae
DATE PERSONALE
Nume / Prenume :FRINTU GEORGE
Telefon: 0744 543 092
E-mail : [anonimizat]
Nationalitate: Română
Data nasterii: 23.05.1965
Experiență profesională
Data Ianuarie 2002 – prezent
Numele angajatorului: BOROMIR IND SRL RM.VALCEA SUC. DEVA
Profilul firmei: Morărit Panificație
Poziția detinuță: Director General Adjunct
Responsabilități principale: – Angajează, concediază sau revocă din funcție întregul personal al societății
– Decide și acționează în justiție debitorii societății, reprezentând societatea în acest sens
– Angajează prin semnatură societatea în relațiile cu terții
Data Iunie 1992 – mai 1995
Numele angajatorului: SC Alpha & Omega Srl Rm. Valcea
Poziția deținută: Director comercial
Data mai 1995 – ianuarie 2002
Numele angajatorului: SC Boromir Ind SRL Rm .Valcea
Poziția deținută: Director comercial
Studii și stagii de pregătire
Data 1980 – 1985
Numele și tipul organizației: Liceul de matematică – fizică N.Bălcescu Rm.Vâlcea
Specializare: electromecanic
Diplomă de bacalaureat
Specializari: Cursuri de management în morărit și panificație Codecs. Cursuri de manager de proiect Codecs
APTITUDINI SI COMPETENTE PROFESIONALE
Limbi straine: Lb. engleza, lb. franceza -Citit/Scris/Vorbit mediu, mediu
Aptitudini practice și competente: Abilitati de lucru în condiții deosebite. Capacitate de analiză și sinteză, gândire logică, atenție la detalii. Anticiparea tendințelor pieței și punerea acestora în practică pentru optimizarea activității.
Aptitudini și abilități sociale: Comunicare. Comunicarea clară a ideilor și captarea atenției interlocutorului. Comunicarea în situații conflictuale. Foarte bune abilități de comunicare în cadrul echipei, sociabil. Bune abilități în medierea situațiilor conflictuale.
Permis de conducere auto Categoria B
CURRICULUM VITAE
DATE PERSONALE
Nume : BOROMIZ
Prenume : CONSTANTIN
Data și locul nașterii : 13 mai 1966, localitatea Câineni, județul Vâlcea
Vârsta : 46 ani
Stare civilă : căsătorit
Copii : 3
STUDII
Facultatea de TCM a Institutului Politehnic București, absolvită în anul 1990
ALTE CURSURI SAU CALIFICĂRI
În anul 1997 a absolvit cursul AIB – Institutul American de Panificație – în SUA.
ACTIVITATE PROFESIONALĂ
– 1990 – 1991, inginer la Fabrica de autoturisme DACIA Pitești
– februarie 1991 – martie 1991, inginer la IUCF Rm. Vâlcea
– martie 1991 – noiembrie 1991, inginer la Uzina Mecanică Rm. Vâlcea
– în 1992 înființează societatea ALFA ȘI OMEGA, Director General
-în 1994 – prezent, a înființat, în calitate de Director general și acționar principal, BOROMIR IND S.R.L., având ca obiect de activitate morărit – panificație
Aptitudini practice si abilitati sociale: Capacitate de organizare, analiza si sinteza ; gandire logica; comunicare clara a ideilor ; capacitate de aplanare a situatiilor conflictuale ; abilitati de leader.
Altele : posesor permis conducere Categoria B
BIBLIOGRAFIE
ORDINUL 1286/2012 – forma sintetică pentru data 05.05.2015
Manual de politici contabile (editat)
Ciocîrlan D. – Management strategic (Editura Universitară, București)
Ciocîrlan D.- Managementul firmei (Editura Universitară, București)
Aurel Ișfănescu – Ghid practic de analiză economică-financiară
Mihai Ristea – Contabilitate financiară (Editura Universitară, București)
Possler L. , Lambru Gh. –Contabilitatea întreprinderii (Editura Fundației Andrei Saguna, București)
Lucian Cernușcă – Strategii și politici contabile
Ciocîrlan D. – Sisteme și tehnici manageriale (Editura Universitară, București)
Marcel Anghel, Gheorghe Ilie – Analiza economico-financiră a întrepinderii ( Editura Artifex, București)
Olga Potecea – Bazele contabilității (Editura Prouniversitaria)
Dalotă D. – Management general (Editura Prouniversitaria, București)
Standardele Internaționale de Raportare Financiară
Radu Zlatin – Strategii analzia swot ( Editura Aius)
Corneliu Russu – Management strategic (Editura Beck, București)
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Principalele Politici Contabile la S.c. Boromir Prod S.a. Buzau (ID: 145048)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.
