Principalele Categorii de Pensii In Sistemul de Asigurari Sociale
Principalele categorii de pensii în sistemul de asigurări sociale
Introducere
Capitolul I -Structura sistemului de pensii din România
1. Scurt Istoric al evoluției sistemului de pensii în România dupa1990;
2. a) Etapa I de reformă – 1990-2000
b) Etapa a II-a de reformă – 2001-2005
c) Etapa a III-a de reformă – 2005-2010
d) Etapa a IV-a de reformă – 2010-2011
3. Analiza situației sociodemografice în România;
Capitolul II – Pensia pentru munca depusa si limita de varsta
1. Pensia pentru limită de varstă
2. Beneficiarii;
3. categorii de beneficiari;
4. Formula de calcul a pensiilor;
5. Suspendarea si încetarea plătii pensiilor;
Capitolul III- Pensia anticipată si pensia anticipată parțial
1.Pensia anticipată
1.1 Cuantumul pensiei
1.2 Acte necesare
1.3 Stabilirea pensiei
1.4 Recalcularea si reviziunea pensiei
1.5 Suspendarea plătii pensiei si încetarea pensiei
1.6 Reluarea plătii pensiei
1.7Trecerea de la pensia anticipată la pensia pentru limita de varstă
2. Pensia anticipată parțial
2.1 Condițiile în care se oferă
2.2 Cuatumul pensiei
2.3 Stabilirea pensiei
2.4 Recalcularea si revizuirea pensiei
2.5 Suspendarea plății pensiei si încetarea plății pensiei
2.6 Reluarea pensiei
2.7 Trecerea de la pensia anticipată parțial la pensia pentru limita de varstă
Capitolul IV- Pensia de invaliditate si pensia de urmas
1. Considerații generale;
2. Beneficiarii;
3 .Categorii de beneficiari
;4. Formula de calcul;
5. Suspendarea si încetarea plății pensiilor;
Capitolul V- Alte drepturi de asigurari sociale
1. Indemnizatia socială;
2. Pensia minimă garantată;
3. Ajutor de deces;
4. Cumul pensie salariu;
5. Pensii private;
Concluzii
Bibliografie
Introducere
Toate sistemele de pensii, indiferent de tipul de organizare a lor, sunt supuse constrângerii reformelor în principal din cauze normale: îmbătrânirea populației concomitent cu reducerea natalității și creșterea duratei medii de viață. În numele sustenabilității sistemelor acestora, care sau implicat foarte mult asupra finanțelor publice naționale, se tranzmite fie neceșitatea creșterii vârstei de pensionare sau limitarea cerințelor de retragere anticipat din activitate.
Sistemele de pensii de tip pay-as-you-go , bazate pe legătura dintre generații, se confruntă cu probleme și deficite financiare din ce în ce mai intense. Toate aceste fenomene, se răsfrâng în reducerea ratei de dependența.
La nivelul Uniunii Europene, inclusiv în țările situate în Europa Centrală și de Est, sistemele de pensii sunt organizate, în principal, ca sisteme de pensii de stat, finanțate și susținute de bugetul de stat, mod de organizare ce are implicații deosebite asuprafinanțelor publice.
Totodată, când vorbim despre modalitatea de organizare și finanțare a diferitelor tipuri de sisteme publice de pensii existente la nivelul statelor membre ale Uniunii Europene, dar mai ales când vorbim despre sustenabilitatea lor financiară, trebuie să luăm în calcul tendința tot mai accentuată de îmbătrânire a populației coroborată cu constrângerile de natură financiară.
Pentru a clasifica sistemele de pensii trebuie luate în calcul elemente determinante, cum ar fi : a) Modul de finanțare: – sisteme de tip pay- as –you- go, sisteme evidențiate în contabilitatea angajatorului.
b) Bază legală și modul de stabilire a sistemului în cauză: – sisteme stabilite prin lege; stabilite prin contract colectiv de muncă;
c) Modalitatea de participare la sistem: – sisteme obligatorii; sisteme voluntare;
d) Tipul beneficiilor care se obțin:- sisteme de tip CD – cu contribuții definite; sisteme de tip BD – cu beneficii definite; sisteme hibride – caracteristici luate de la cele două sisteme: în Uniunea Europeană, sistemele de pensii sunt împărțite în trei piloni:
-Primul pilon-pensii reglementate; – Al doilea pilon – pensii ocupaționale, stabilite prin contracte de muncă; – Al treilea pilon – prevederi individuale, fără legătură cu ocupaț.
Sistemele de pensii reglementate sunt foarte diferite la nivelul statelor membre ale Uniunii Europene, atât datorită diferitelor tradiții cu privire la modalitatea de asigurare a pensiei, cât și datorită stadiilor în care se află reformele sistemelor de pensii. Marea majoritate a sistemelor de pensii existente la nivelul U.E sunt sisteme de pensii publice. Totuși, în câteva state membre sunt deja introduse și implementate scheme de pensii ocupaționale, voluntare și obligatorii.
Trebuie specificat că, în majoritatea țărilor membre ale Uniunii Europene, este întemeiată pensia minimă neindoelnica ca formă de compensare data celor care nu se desemnează pentru celelalte scheme de pensii sau nu săvârșesc condițiile de pensionare în sistemul public de pensii.
Acesta pensie se acordă, de regulă, pe baza testării veniturilor și este activa fie din sistemul public de pensii, fie ca parte a sistemului național de asistență socială. În sensul acesta, precizăm faptul că în țări precum Bulgaria, Republica Cehă, Estonia, Spania, Polonia se acordă pe baza testării veniturilor din sistemul public de pensii, diferențiat de sistemul existent în Belgia, Germania, Irlanda, Italia, Lituania, Ungaria, România, Olanda, Austria, care acordă acest tip de pensie tot pe baza testării veniturilor, dar din sistemul național de asistență socială.
În Danemarca, Olanda și Irlanda, sistemul public de pensii asigură, în prima fază, o pensie minimă fixată la o sumă globală și fixă, care poate fi suplimentată prin contribuirea la un sistem privat de pensii ocupaționale.
Sistemele publice de pensii diferă de la o țară la alta și în funcție de tipurile de drepturi pe care le acordă. Majoritatea sistemelor de pensii asigură atât pensii pentru limită de vârstă, cât și pensii anticipate sau pentru incapacitate ori pensii de urmaș pentru văduve.
În alte țări, sunt formate sisteme speciale pentru aceste tipuri de drepturi și acest lucru este datorat faptului că, în unele state, drepturile de pensie pentru invaliditate nu sunt considerate a fi drepturi specifice pensiei, iar în alte state aceste tipuri de drepturi sunt asigurate prin intermediul sistemului asigurărilor de sănătate.
În Belgia sunt dezvoltate scheme speciale de pensii pentru salariații din sectorul public și privat, precum și pentru liber-profesioniști. Schemele acestea acoperă atât persoanele în vârstă care sunt direct asigurate la sistem, cât și urmașii acestora. De altfel, funcționarii publici beneficiază de drepturi de pensie în caz de invaliditate. Aceste scheme includ pensii minime care au la bază condiții privind traseul carierei. Pentru a profita de acest tip de beneficiu trebuie îndeplinită condiția minimă de un an lucrat. Sunt și scheme specifice de pensii de invaliditate pentru salariații din sectorul privat și liber-profesioniști, iar pensionarea anticipată se acorda sub forma unui beneficiu de șomaj, la care este adăugat un supliment din partea angajatorului.
Pe de altă parte, în Bulgaria, sistemul de pensii de tip BD asigură, din bugetul de stat, o serie de drepturi anumitor categorii speciale de persoane, cum ar fi: pensii pentru merite speciale, pensii militare acordate persoanelor care sunt invalide. Pensiile pentru persoanele în vârstă sunt obținute pe baza veniturilor, iar cele pentru invaliditate și cele acordate supraviețuitorilor au la bază o sumă minimă prevăzută anual în legea cu privire la bugetul de pensii.
Un sistem specific există dezvoltat în Danemarca, unde este acordată o pensie universală pentru fiecare cetățean, dar condiționată de rezidența în acest stat.
Veniturile suplimentare sunt date în funcție de situația particulară a fiecărei persoane și în funcție de nivelul de trai al acesteia. Există și posibilitatea pensionării anticipate voluntare, ca să beneficieze de o astfel de pensie persoana în cauză trebuie să fi contribuit 30 de ani. Dreptul la pensie se acordă în principal în funcție de vârstă, și nu în funcție de contribuții. De asemenea, există reglementate pensii pentru categoria funcționarilor publici, și anume pentru salariații din administrația publică centrală și locală. În următoarea perioadă aceste scheme vor fi schimbate cu schemele de pensii ocupaționale.
În Republica Cehă este aplicată o schemă generală care acoperă toată populația și care oferă pensii pentru limită de vârstă, pentru invaliditate și pentru urmași. În cadrul schemei generale de pensii se dă și o pensie minimă, stabilită în cuantum fix.
În Germania, schema generală de pensii acoperă salariații din sectorul public, și salariații din sectorul privat, scheme caracteristice fiind întemeiate pentru unele categorii de persoane, cum ar fi fermierii și persoanele angajate în minerit.
Schema generală de asigurare socială care exista în Spania acoperă salariații din sectorul privat, liber-profesioniștii și lucrătorii din administrația publică locală și regională. Drepturile de pensie sunt pensii pentru limită de vârstă, pentru invaliditate și pentru supraviețuitori. Schema de pensii ce contribuie pentru angajații din sectorul public este destinată funcționarilor publici din administrația publică centrală și armată și oferă, în principal, pensii pentru limită de vârstă, invaliditate și pentru urmași, având cinci nivele de pensie, în funcție de nivelul carierei profesionale a fiecărui beneficiar.
Franța a aplicat câteva scheme distincte de pensii pentru sectoare diferite și grupuri ocupaționale diferite, care oferă pensii obținute pe baza veniturilor. În plus, sunt fonduri suplimentare obligatorii – Pilonul ÎI – ce completează prevederile sistemului general de pensii. Aceste scheme acoperă persoanele în vârstă și pensiile acordate urmașilor. În ceea ce privește pensiile pentru persoanele invalide, acestea sunt acoperite de sistemul asigurărilor de sănătate.
În Estonia, pensia minimă acordată este o sumă minimă, acordată persoanelor care nu sunt calificate pentru schema de asigurare și care au trăit cel puțin cinci ani în Estonia. Schema generală de pensii acoperă toată populația – persoanele în vârstă, pe cele cu invaliditate și urmașii. Ajutoarele constau într-o Evoluție demografică pe termen lung și sustenabilitatea sistemului de pensii sumă constantă, la care se adaugă un supliment de vechime pentru cei angajați înainte de anul 1999; din anul 1999 ajutoarele sunt legate de câștigurile obținute.
Țări precum Italia, Suedia, Norvegia, Polonia sau Letonia au implementat scheme de pensii de tip CD, scheme care acoperă întreaga populație, dând pensii pentru limită de vârstă, pentru invaliditate, dar și pentru urmași. În Italia există un singur sistem de pensii principal, ce acoperă întreaga populație, oferind pensii pentru limită de vârstă, pensii anticipate, pensii de invaliditate și pensii pentru urmași. De asemenea, există regimuri mixte în faza provizorie. Astfel, fostul regim de tip BD se utilizează în totalitate lucrătorilor care la sfârșitul anului 1995 aveau cel puțin 18 ani de contribuții. Este prevăzută de asemenea și o suplimentare acordată pe baza testării veniturilor, la pensia minimă, însă aceasta este acordată doar dacă persoana în cauză îndeplinește condițiile generale de eligibilitate. Regimul de tip CD se aplică în totalitate lucrătorilor care au intrat pe piața muncii începând cu anul 1996. De altfel, sunt acordate beneficii de asistență socială persoanelor în vârstă care au venituri mici, în funcție de situația fiecărui beneficiar în parte indiferent dacă acestea au contribuit sau nu.
Letonia are atât schema generală de pensii tip BD, pentru cei în vârstă, pensia fiind acordată acelora care s-au pensionat înainte de 1996, cât și o schemă de tip CD, pentru cei care s-au pensionat după 1996. De asemenea, pentru aceștia din urmă sunt acordate, în cadrul sistemului tip CD, pensii pentru urmași.
Există și precizări speciale pentru pensiile de invaliditate, date conform sistemului public general; iar pensiile specifice sectoarelor de servicii publice; din anul 1999 ajutoarele sunt legate de câștigurile obținute.
Țări precum Italia, Suedia, Norvegia, Polonia sau Letonia au implementat scheme de pensii de tip CD, scheme care acoperă întreaga populație, dând pensii pentru limită de vârstă, pentru invaliditate, dar și pentru urmași. În Italia există un singur sistem de pensii principal, ce acoperă întreaga populație, oferind pensii pentru limită de vârstă, pensii anticipate, pensii de invaliditate și pensii pentru urmași. De asemenea, există regimuri mixte în faza provizorie. Astfel, fostul regim de tip BD se utilizează în totalitate lucrătorilor care la sfârșitul anului 1995 aveau cel puțin 18 ani de contribuții. Este prevăzută de asemenea și o suplimentare acordată pe baza testării veniturilor, la pensia minimă, însă aceasta este acordată doar dacă persoana în cauză îndeplinește condițiile generale de eligibilitate. Regimul de tip CD se aplică în totalitate lucrătorilor care au intrat pe piața muncii începând cu anul 1996. De altfel, sunt acordate beneficii de asistență socială persoanelor în vârstă care au venituri mici, în funcție de situația fiecărui beneficiar în parte indiferent dacă acestea au contribuit sau nu.
Letonia are atât schema generală de pensii tip BD, pentru cei în vârstă, pensia fiind acordată acelora care s-au pensionat înainte de 1996, cât și o schemă de tip CD, pentru cei care s-au pensionat după 1996. De asemenea, pentru aceștia din urmă sunt acordate, în cadrul sistemului tip CD, pensii pentru urmași.
Există și precizări speciale pentru pensiile de invaliditate, date conform sistemului public general; iar pensiile specifice sectoarelor de servicii publice sunt plătite din bugetul de stat.
Polonia desfășoară o schemă generală de pensii care acoperă toți angajații și liber-profesioniștii , care este de tip BD, pentru cei care s-au născut înainte de 1949, dar și o schemă de tip CD destinată acelor persoane care s-au născut ulterior anului 1948, prin care se acordă pensii pentru limită de vârstă. Există, și scheme separate pentru invaliditate și urmași derulate sub cupola sistemul asigurărilor sociale. De asemenea, la nivelul acestei țări există și o schemă separată pentru agricultori , prin care se acordă pensii pentru limită de vârstă, dizabilități și pentru urmași.
Grecia acordă,o pensie minimă numai persoanelor în vârstă de 65 de ani și peste care nu sunt asigurate, pe baza testării veniturilor. Cu privire la celelalte categorii de persoane. trebuie să menționăm faptul că la nivelul acestei țări există un număr mare de scheme de asigurări de pensii diferite, dar și fonduri auxiliare pentru distincte sectoare și grupuri ocupaționale. Aceste scheme acoperă Evoluția demografică pe termen lung și sustenabilitatea sistemului de pensiipersoanele în vârstă, dar acordă și pensii anticipate, pensii pentru invaliditate și pensii pentru urmași. Nivelele de ajutoare diferă însă între schemele existente.
Portugalia are implementată o schemă generală de pensii de asigurări sociale ce acoperă toți salariații și liber-profesioniștii din sectorul privat și sectorul public, aplicabilă din anul 2006, prin care se acordă pensii pentru limită de vârstă, invaliditate și pentru urmași.
Realitatea din România arată că riscurile sistemului preponderent reîmpărțit încep să se resimtă și asupra generațiilor tinere și active. Atâta timp cât plata pensiilor depinde de echilibrul raportului dintre numărul de angajați și cei retrași din activitate riscurile sunt dezvoltate cu cele demografice; cu cât riscurile sunt mai multe cu atât mai multe motive pentru schimbarea acestor sisteme. Sistemul actual se dovedește nu numai că sacrifică generația viitoare prin punerea sub semnul întrebării a cuantumului pensiei ce o vor primi, ci și generația de astăzi care se zbate la limita tolerabilului. Constrângerea forțată a principiului solidarității nu este o soluție pentru viitor. România a intrat în perioada de tranziție, ca și celelalte țări foste socialiste cu un sistem de pensii PAYG în care pensionarii sunt plătiți din contribuțiile salariaților actuali, iar cuantumul pensiilor este legat de nivelul venitului , dar nu direct relaționat de contribuția totală. Guvernul a reacționat prin creșterea ratei de contribuție și reducerea valorii pensiei. Din 1990, rată a crescut mai mult de două ori . România are acum una din cele mai mari rate de contribuție socială fata de celelalte economii în tranziție. Pe de altă parte valoarea reală a pensiei a scăzut, rata cea mai mică fiind în 1997, 49,7% din pensia reală existentă în 1990, ca putere de cumpărare, iar rata de înlocuire a ajuns la un minim de 35% în 1995 față de 44,6% în 1990. Dintr-o analiză a CN Cartel Alfa făcută în octombrie 2009 reiese faptul că la 1 leu contribuit, se primește o pensie 0,25 de bani, adică un potențial nominal de -75%.
Sistemul pensiilor publice administrat în regim asemănător sistemului de investiții privat, este asigurat de stat, și necesită o perioadă de aproximativ 18 ani de introducere, pentru a acoperi toate generațiile aflate în plată și celecare vor intra în plată, conform unui punct de vedere bine stabilit actual bazat pe susținereainter-generațională.
În prezent, tot mai multe guverne fac apel la soluția pensiilor private pentru a-și inbunatati sistemul public de pensii. La nivelul lumii, toate activele fondurilor de pensii private erau de circa 20-25 de mii de miliarde de euro, la sfârșitul anului 2008. Numărul celor care agonisesc pentru bătrânețe în diverse scheme de pensii private, în prezent a ajuns, , să depășească un miliard de persoane. În 2008 în România au fost virate la Pilonul ÎI 206.3 mil. euro de la 4.031.421 participanți, locul 2 în Europa Centrală și de Est ca număr dar ca sumă suntem în urmă.
Aceasta este poziția în care, în spiritul viziunii liberale, Guvernul a introdus în 2007 sistemul de pensii private, potrivit unui model testat și recomandat de către Banca Mondială. Sistemul de pensii private multipilon este compus din pilonul ÎI – obligatoriu și pilonul III -obtional. În momenyul de față, zeci de țări din întreaga lume au acceptat sisteme de pensii multipilon asemănătoare, pe construcția recomandată de Banca Mondială. În regiunea Europei Centrale și de Est, 11 state au acceptat modelul de pensii private de tip multipilon. În 1994 a început reforma pensiilor în regiune , întâi cu pilonul III de pensii private facultative și apoi cu pilonul ÎI de pensii .
2.Fonduri de pensii administrative
Prin punerea în aplicare a Legii nr. 263/2010 cu privire la sistemul unitar de pensii publice, cu modificările și completările precedente, o nouă categorie de persoane se asigură neapărat în sistemul public de pensii și are obligația să se alăture la un fond de pensii administrat privat sau poate să înscrie la un fond de pensii administrat privat.Persoanele acestea sunt aflate în evidența caselor de pensii sectoriale ale Ministerului Apărării Naționale, Ministerului Administrației și Internelor și Serviciului Român de Informații.
Aplicarea prevederilor acestei legi necesita refacerea celorlalte acte normative incidente în materie. În felul acesta, este evidentă necesitatea modificării Legii nr. 411/2004 cu privire la fondurile de pensii administrate privat, reimprimata, cu modificările și completările ulterioare, încât să conducă la rezolvarea unor probleme practice apărute în aplicarea Legii nr. 263/2010.
Problemele statornice în funcționarea fondurilor de pensii administrate privat care trebuie, dezbătute public și supuse atenției Parlamentului României pentru modificare Legii nr. 411/2004 privind fondurile de pensii administrate privat se referă la:
– includerea unor prevederi noi sau, după caz, modificarea prevederilor care există,referitoare la: cadrele militare în activitate, soldații și gradații voluntari, polițiștii și funcționarii publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare, din domeniul apărării naționale, ordinii publice și siguranței naționale, cum ar fi,mijloacele prin care câștiga calitatea de participant la sistemul de pensii private, sau prin care aderă, în cazul în care pot opta pentru a participa, la un fond de pensii private;
– precizările privind formele de plată și condițiile în care se pot obține, în cazul pensionării de invaliditate pentru afecțiuni care nu mai permit reiceperea activității, definite.
– modalitatea deducerii și a virării contribuției la un fond de pensii administrat privat, în condițiile Legii nr. 263/2010;
-Evoluția demografică pe termen lung și sustenabilitatea sistemului de pensii.
– corectarea numărului lunar de puncte stabilit conform Legii nr. 263/2010, în cazul persoanelor care participa la fondurile de pensii administrate privat.
De altfel, trebuie rezolvate o serie de probleme absolut necesare evoluției pensiilor administrate privat, prin care acestea să corespundă pretențiilor de privire generală ale sistemului, cum ar fi:
– protejarea drepturilor participanților prin reglementarea a cel puțin 3 tipuri de fonduri de pensii administrate privat, cu profil de risc diferit, denumite generic: păstrător, echilibrat și plin de mișcare, urmând ca
dispozițiile tehnice privind organizarea, evidența și administrarea acestora să fie elaborate de CSSPP, în funcție de vârsta pe care o are cel care participă.
– adecvarea capitalului social al administratorului pentru îndeplinirea cererilor minime bonitate, este importanta reglementarea majorării cu 0,2% pentru echivalentul în lei al fiecărui milion de euro care depășește echivalentul în lei a 200 de milioane euro active totale nete ale fondurilor de pensii administrate privat, aflate în administrare;
– echilibrarea diferențelor de avantaje sub rentabilitatea minimă, reglementarea posibilității contribuției în numerar din surse proprii ale administratorului, în contul fondului de pensii administrat, urmând ca aportul să se facă cuautorizarea CSSPP
3. Pensiile private facultative
Având în scop dezvoltarea ansamblului pensiilor facultative și pentru a stimula evoluția pensiilor facultative din România, se impune îmbunătățirea și impunerea legislației referitoare la acest tip de pensii.
Problemele pensiilor private de tip facultativ se referă la:
– definirea unor termeni specifici sistemului de pensii facultative, care nu au fost definiți și care creează confuzii în aplicare;
– deductibilitățile din ansamblu pensiilor facultative;
– stabilirea clară a faptului că toate contribuțiile sociale și anume contribuția personală de asigurări sociale și contribuția datorată de angajator la bugetul asigurărilor sociale de stat, contribuția particulară de asigurări sociale de sănătate și contribuția datorată de angajator la bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate, contribuția pentru concedii și indemnizații de asigurări sociale de sănătate datorată de angajator la bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate, contribuția privată la bugetul asigurărilor de șomaj și contribuția datorată de angajator la bugetul asigurărilor pentru șomaj, contribuția de asigurare pentru accidente de muncă și boli profesionale cuvenită de angajator la bugetul asigurărilor sociale de stat.
Nu se datorează asupra sumelor ce reprezintă contribuțiile plătite la fondurile de pensii facultative, în limitele de deductibilitate stabilite potrivit legii;
– efectuarea fuziunilor dintre administratori, care în prezent nu au avizul prealabil al CSSPP și nu respectă legislația din sectorul concurenței;
– stabilirea clară a provenienței activelor necesare acoperirii comisioanelor tehnice, care, în prezent, nu sunt stabilite ca proveniență din surse proprii ale administratorului;
– îmbunătățirea regimului sancțiunilor aplicate de CSSPP, precum și măsurile de ameliorare a deficiențelor.
Totodată, experiența aplicării sistemului de pensii private facultative în România, sprijinită cu experiența europeană privind ramificarea surselor de furnizare a pensiilor impulsionează completarea sistemului de pensii private facultative cu o structură referitoare la pensii ocupaționale.
În sensul acesta, este necesară rezolvarea prin completarea legislației privind pensiile private obtionale a unor probleme cum ar fi:
– stabilirea principiilor privind înființarea schemelor de pensii ocupaționale și a fondurilor de pensii ocupaționale;
– reglementarea aderării la o schemă de pensii ocupaționale ca fiind facultativă;
– stabilirea dreptului de proprietate asupra contribuțiilor cu care participă angajatorul în numele salariatului la un fond de pensii ocupaționale;
– reglementarea conținutului schemei de pensii ocupaționale negociate care trebuie să conțină, cel puțin, cuantumul și periodicitatea contribuțiilor, modul de împărțire a acestora între angajat și angajator, după caz, precum și regulile de investire a activelor și de împărțire a rezultatelor;
– reglementarea Consiliului de coordonare că reprezentant al fondului de pensii ocupaționale în relația cu administratorul.
În acest mod se asigură premisele actualizării cadrului legal de reglementare a sistemului privat de pensii facultative din România, ce va permite punerea în aplicare care să corespundă prevederii din Lege privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările și completările ulterioare, ce se referă la redactareas unui proiect de lege privind pensiile ocupaționale.
CAPITOLUL I
Structura Sistemului de Pensii din România
,,Sistemul de Pensii din România așa cum există el încă, reflecta într-o măsură foarte mare structura și ideologia unei economii de comandă, dar are în același timp și caracteristice specifice, neantalnite în alte foste economi centralizatele planificate.
Vechea economie se recunoastein reglementările privind pensiile, reglementari care ignoră în mod esențial considerațiile de ordin motivațional. Mai mult obiectivele de repartizare au fost gândite să fie atinse prin intermediul unui cadru salarial centralizat, fără subvenții de prețuri și pornindu-se de la premisa că toți adulții sunt salariați, fiind astfel nevoie în continuare de transferuri bănești mai mici pentru ameliorarea nivelului veniturilor și ca urmare a nivelului de bunăstare a persoanelor și a familiilor.,,
Fiind data prejudecata idealogica, cu privire la păstrarea constantă a prețurilor nu a fost simntita necesitatea calculării prețurilor și nici necesitatea unor mecanisme de ajustare periodică luând în considerare modificarea stagiilor de prețuri.
Pericolul acesta este și în alte țări care parcurg o ramură bazată pe economia de piață, acestea fiind obligate să își obijnuiasca sistemul lor de pensii în condițiile economice noi aflate în formare.de craciun crestinde craciun crestin
La fel ca și în alte țări care se afla în procesul tranzițiilor sarcina unei noi formari a sistemului de pensii, la noi nu este doar de a schimba un sistem inadecvat cu unul eficient ci de a se realiza mai multe obiective.
Primul face referire la necesitatea de a se analiza din nou rolul pe care ar trebui să-l dobândească pensiile publice într-o viitoare economie de piață finade craciun crestinlizată și anume: este necesar ca guvernul să se axeze în primul rând asupra diminuării sărăciei astfel asigurând prestațiile principale doar în clipa în care un venit care este suplimentar de subzistență în condițiile pensionarii este necesar pentru a sprijini interesele personale sau pe cele ale grupului, sau ar fi necesar ca guvernul să continue să dispună de un rol deosebit de mare și a promite păstrarea veniturilor penru toți, cu exeptia unor grupuri cu cele mai mari venituri.
Următorul obiectiv face referire la reformarea sistemului din acest moment sau o nouă proiectare a unui nou sistem de pensii care să fie atât adecvat relațiilor de piață dar care să țină totodată cont de faptul că societatea românească nu va avea posibilitatea de a evita obișnuința de creștere în vârstă a populației.
În concluzie trebuie ținut cont de faptul că perioada de transfer către o economie de piață și conturează printr-o inflație mare, un șomaj aflat în creștere și scăderea producției, în acest timp cei mai vulnerabili în lume adică vârstnicii, trebuie apărați contra efectelor celor negative, ca urmare a acestei situații.
1. Scurt Istoric al evolutiei sistemului de Pensii din Romania dupa 1990
Sistemul de pensii din România, moștenit de la sistemul socialist, a fost un sistem tipic, în coparatie cu marea majoritate a sistemelor de pensii din Europa. El nu s-a referit numai la pensii, ci a integrat multe tipuri de prestații pe termen scurt, cum ar fi: maternitatea, concediile medicale, concediile de creștere îngrijire a copilului și decesul.
Mai mult, până în anul 1991, bugetul de asigurări sociale reprezenta un capitol al bugetului de stat. Nevoința reformării acestui sistem a făcut ca, mult mai greu și întârziat față de majoritatea țărilor din zonă, în perioada 1990-2011 să se realizeze patru etape de reformă a sistemului de pensii
1.1 Prima Etapă de reformă – 1990-2000
Etapa aceasta nu poate fi considerată ca o reformă cuprinzătoare a sistemului, având în vedere atât urgența, cât și nivelul de cunoaștere a celor ce trebuiau să o realizeze. De aceea s-au luat o serie de măsuri legislative, printre ele unele au fost pozitive pentru sustenabilitatea financiară a sistemului, altele au constituit mai mult măsuri populiste, de ajutor a unor categorii de populație sau de evitare a unor mișcări populare.
Între măsurile pozitive se pot menționa:
– bugetul de asigurări sociale s-a separat de bugetul de stat, în anul 1991;
– introducerea unor contribuții diferențiate în funcție de grupă de muncă .
în România existau trei grupe de muncă. Primele două dădea posibilitatea ieșirii anticipate la pensie cu până la zece ani , respectiv cu până la cinci ani . Anterior, contribuția deasigurări sociale era aceeași, indiferent de grupă de muncă, deși salariatul beneficia de o reducere substanțială a perioadei de contribuție, implicit de o perioadă mai lungă de beneficiu, comparativ cu persoanele, care lucrau în condiții normale de muncă.
Măsurile care sau mai luat au realizat un echilibru social decât financiar, dar au creat bazele instabilităților anterioare ale sistemului de pensii.
Între acestea, putem menționa: – ieșirea anticipată la pensie a persoanelor care îndeplineau condițiile de stagiu de cotizare cu până la cinci ani înaintea împlinirii vârstelor standard de pensionare. drept urmare, în numai patru luni ale anului 1990 au ieșit la pensie peste 400.000 de persoane. astfel a luat naștere primul dezechilibru important al ratei de dependență a sistemului de pensii; – la presiunea puternică a sindicatelor s-a modificat legislația cu privire la grupele de muncă, devenind mult mai torelant. În anul 1996, numărul persoanelor active încadrate în grupele I și ÎI de muncă s-a ridicat la circa trei milioane, față de circa 300.000 de astfel de persoane înainte de 1990.
Așa dar a fost faptul că, anual, peste numărul normal, demografic, de noi ieșiți la pensie, ieșeau la pensie anticipat, în plus, între 150.000 și 200.000 de persoane;
– introducerea în 1991 a noii legislații a șomajului și frica multora în fața acestei posibilități, pe fondul unei permisivități largi au făcut că numărul pensionarilor de invaliditate,în special a celor de gradele ÎI și III să crească impresionant de mare.
– între 1990 și 2000 s-a înregistrat o creștere masivă a numărului de pensionari (cu o vârstă pe fondul scăderii puternice a numărului de contribuabili;
– singura soluție la îndemâna guvernului a constituit-o creșterea substanțială a contribuției de asigurări sociale . Chiar și așa, bugetul asigurărilor sociale a început să înregistreze, încă din 1995 chieltuieli mai mari decât veniturile.
Acest lucru a fost favorizat și de creșterea evaziunii, dar și de facilitățile și scadentele aprobate de administrație, în special pentru marile întreprindericu capital de stat. Trăgând o concluzie asupra rezultatelor aplicării măsurilor de reformă a pensiilor din anii ’90 se pot rezuma la: dublarea numărului total de pensionari și diminuarea numărului de contribuabili la aproape jumătate; creșterea contribuțiilor pentru pensii de la 14% în 1990 la peste 30% în 2000; coroziunea semnificativă a raportului pensie/salariu, precum și a puterii reale de cumpărare a pensiilor.
1.2 Etapa a doua de reformă – 2001-2005
În situațiile acestea, ca în majoritatea țărilor din Europa și din lume, și în România au început, încă din 1996, demersurile de concepere și implementare a unei reforme complexe și cuprinzătoare a pensiilor, care să conducă la echilibrarea și întărirea sistemului public de pensii.
Ca urmare, în anul 2001 a intrat în vigoare Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, care a prevăzut în principal:
– creșterea vârstei standard de pensionare de la 57 la 60 de ani pentru femei și de la 62 la 65 de ani pentru bărbați, gradual, până în anul 2014;
– introducerea unei noi metodologii de calcul al pensiilor, care asigură o legătură strânsă între asigurări și nivelul avantajelor, bazată pe un sistem de puncte, care ia în calcul veniturile înfăptuite de-a lungul anilor de muncă;
– creșterea perioadei minime de contribuție pentru ambele sexe de la 10 la 15 ani, gradual, până în anul 2014;
– atribuirea de puncte suplimentare, în vederea participării active la piața muncii, chiar și după îndeplinirea condițiilor simultane de pensionare.
Nici punerea în practică a acestor preliminari nu a determinat o creștere semnificativă a dezvoltării durabile financiare a sistemului de pensii publice, dar a creat o îndreptățire conform beneficiilor sistemului calculate în funcție de contribuții și a îngăduit crearea unor baze de date a celor care beneficiază și a celor care contribuie la sistemul de pensii.
1.3 Etapa a treia de reformă – 2005-2010
Începând cu anul 2005 a fost realizată a treia etapă de reformă a pensiilor care a constat în:
– terminarea și introducerea legislației cu privire la cadrul multipilon de
pensii, în mod special crearea Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private, aplicarea Pilonului ÎI, ce reprezintă fondurile de pensii administrate privat și a Pilonului III privind pensiile facultative administrate privat;
– consolidarea primului pilon, evidențiat de sistemul pensiilor publice.
Un element deosebit de important al acestei consolidări a fost desfintarea prestațiilor non-contributive din sfera de cuprindere a pensiilor publice, cum ar fi: plata pensiile agricultorilor au fost transferate la bugetul de stat începând cu anul 2005; suma de bani acordată de creștere și îngrijire a copiilor sub doi ani și plata concediilor medicale au fost transferate bugetului de stat, respectiv bugetului asigurărilor de sănătate, începând cu anul 2006;
– recalcularea tuturor pensiilor aflate în plată la data intrării în vigoare a Legii nr. 19/2000 în sistemul de puncte prevăzut de noua lege;
– introducerea pensiei sociale minime garantate, finanțată în totalitate de la bugetul de stat. Pensia socială este plătită la circa 645.000 de persoane și acest număr va crește cu siguranță în anii următori.
Începând cu iunie 2010 termenul de „pensie socială minimă garantată” a fost înlocuit cu „indemnizație socială pentru pensionari”.
Evoluția demografică pe termen lung și sustenabilitatea sistemului de pensii.
Prin realizarea acestei etape, sistemul de pensii din România se bazează acum pe trei piloni, trei surse de alimentare a desfășurării activităților privind pensiile, trei moduri diferite de administrare a fondurilor, o ramificare mult mai mare care poate asigura, pe termen mediu și lung, sustenabilitatea financiară a pensiilor și realizarea unui venit acceptabil la vârsta pensionării.
1.4 Etapa a patra de reformă – 2010-2011
Analizele efectuate în anii 2008 și 2009 asupra posibilității de sprijin financiar a sistemului public de pensii din România, în corelație cu efectele crizei economice și a evoluției demografice au scos în evidență că:
– numărul de contribuabili la sistemul public de pensii scade în continuare, rata de scădere în perioada 2010-2060 fiind estimată la peste 16% 5,65 milioane de contribuabili în 2009;
– numărul de pensionari în sistemul public crește în continuare, rata de creștere aproximată pentru intervalul 2010-2060 fiind de peste 15% peste 6,7 milioane de pensionari în 2050, respectiv peste 6,4 milioane de pensionați în 2060;
– pierderea bugetului asigurărilor sociale de stat se va mări. Conform estimărilor ale Băncii Mondiale, în urma consultărilor cu privire la măsurile de reformă ale legii pensiilor din România, se scoate în evidență că la nivelul anului 2050, lipsurile create de cheltuielile cu pensiile din PIB, prin menținerea sistemului actual, poate merge spre circa 12% din PIB;
– nivelul mediu al beneficiilor din sistemul public de pensii se va reduce cu circa 59% pentru a menține sustenabil sistemul de pensii din punct de vedere fiscal;
– rata medie netă de înlocuire se va micșora de la 48,9% în sistemul public guvernat de legislația de până în 2010, la 23% în stagiul anului 2050, dacă se optează pentru reducerea beneficiilor, în scopul menținerii stabilității financiare a sistemului public principal de pensii;
– creșterea vârstei de pensionare va fi necesară la nivele dramatice – 70 de ani, pentru ca sistemul de pensii să devină sustenabil din punct de vedere fiscal.
Pentru a evita evoluțiile negative ale sistemului de pensii publice și pentru împlinirea sustenabilității acestuia a intrat în vigoare Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, care, în principal, prevede:
– creșterea vârstelor de pensionare pentru femei și bărbați;
– creșterea vârstelor de pensionare pentru persoanele din domeniul apărării naționale, ordinii publice și siguranței naționale;
– reevaluarea vârstelor impuse de lege de pensionare pentru personalul ce va fi integrat în sistemul unitar de pensii din magistratură, diplomație, pentru persoanele auxiliare din instanțele de judecată, funcționari publici.
– integrarea persoanelor aparținând sistemelor speciale de pensii în sistemul unitar de pensii publice;
– procedura stabilirii valorii punctului de pensie;
– creșterea numărului de contribuabili la sistemul unitar de pensii publice cu cei care au realizat venituri din profesii liberale, asociații familiale.
– deprimarea numărului de pensionări anticipate parțiale;
– demobilizarea pensionărilor de invaliditate ecscesiv, nemenționat medical;
– finanțarea indemnizației de însoțitor pentru pensionarii de invaliditate gradul I din bugetul de stat
În data de 31 octombrie 2011, a fost publicată Legea nr. 187/2011 cu privire la înființarea, organizarea și funcționarea Fondului ce garantaza drepturile din sistemul de pensii private.Administratorii de fonduri și furnizorii de pensii private care dețin autorizația de funcționare sunt obligați ca în termen de șase luni de la data intrării în vigoare a prezenței legi la plata primelor contribuții la fond.
Rolul fondului este acela de a garanta drepturile participanților și beneficiarilor la sistemul de pensii private și de a despăgubi astfel posibilele pierderi ale acestora, atât în perioada de acumulare a contribuțiilor, cât și după deschiderea dreptului la pensie, provenite din inaptitudinea administratorilor sau a furnizorilor de pensii de a respecta obligațiile asumate, oricât de mică ar fi probabilitatea apariției unui astfel de probleme.
Administratorii fondurilor de pensii private, deastfel și viitorii furnizori de pensii private, în faza de plată, vor acoperi prin contribuții din fondurile proprii cheltuielile de funcționare ale fondului. Astfel, administratorii de fonduri și furnizorii de pensii private autorizați de CSSPP au obligația plății contribuției inițiale, a contribuției anuale, respectiv a contribuției majorate, după caz, la Fondul de garantare precum și să asigure plata resurselor financiare necesare pentru acoperirea cheltuielilor ce sunt legate de administrarea și funcționarea Fondului de garantare.
Contribuția primară reprezintă echivalentul a 1% din capitalul social minim legal revenit autorizării pentru administrarea de fonduri de pensii private, respectiv autorizării pentru plata de pensii private; în timp ce calculul sumelor necesare contribuțiilor anuale se realizează prin metode actuariale.
Evoluția demografică pe termen lung și sustenabilitatea sistemului de pensii. Actul ultim normativ important cu privire la reforma pensiilor este devotat modului de plată a pensiilor private. Legea legea ce are în vedere organizarea și tot odată funcționarea sistemului de plată a pensiei private, al cărui proiect se află în dezbatere publică, are drept obiectiv crearea cadrului de plată legal a pensiei ce se cuvine celor care participa și celor care au beneficii, după realizarea perioadei de acumulare. Proiectul stabilește, printre multe altele, reguli ce privesc sistemul de plată a pensiilor private. Introduce criterii prudențiale și cerințe minime de funcționare a furnizorului de pensii private.
Proiectul deduce înființarea și autorizarea fondurilor de oferire a pensiilor private. Fondul de oferire a pensiilor private va fi condus de furnizorul de pensii private care are autorizație de administrare a fondului, eliberată de CSSPP.
Regulile prevăzute, ce sunt stabilite prin normele CSSPP, se referă, fără a se limita la: precizarea direcțiilor principale de activitate și de dezvoltare ale furnizorului de pensii private, precizarea politicilor contabile și a sistemului de control financiar, precum și aprobarea întocmirii financiare, stabilirea unor metode administrative și contabile care să corespundă, de control și siguranță pentru prelucrarea electronică a datelor, precum și mecanisme corespunzătoare de control intern, stabilirea de proceduri corespunzătoare care să asigure separarea activelor și pasivelor.
Furnizorul de pensii private hotareste cuantumul pensiei private, prin calcul actuarial, pe întemeierea activului personal net, ce se afla în contul participantului.
Nivelul pensiei private este calculat printr-o evaluare actuarială precaut, luându-se în examinare toate obligațiile de plată față de membrul fondului de furnizare a pensiilor private. Pensia privată poate fi: pensie viageră, pensie limitată sau alte tipuri de pensii reglementate prin normele CSSPP.
Sursele de mijloace ale fondului de furnizare a pensiilor private se constituie din sumele ce provin din activele personale nete ale membrilor, drepturile cuvenite celor ce au beneficii și nerevendicate în termenul general de prescripție, sumele provenite din investirea veniturilor acestora.
2. Analiza situației sociodemografice din România
Analiza situației sociodemocratice din România scoate la iveală că efectele negative asupra sustenabilității financiare a sistemului de pensii public care se datorează îmbătrânirii populației sunt precizate de trei condiții importante și anume; Speranța creșterii de viață a populației, scăderea numărului persoanelor aflate în viață și cel deal treilea factor este determinat de creșterea migrației.
În acest context, consecințele pe termen lung ale evoluției demograficenegative viitoare pot fi evaluate astfel:
-începând cu anul 2000, palierul tinerilor sub 20 de ani a fost depășit de partea populației cuprinse între 20 și 40 de ani; – în jurul anilor 2060, fenomenul de îmbătrânire a populației devine astfel baza ce susține piramida populației formată din copii și tineri, fiind întrecută în volum de palierul superior al persoanelor vârstnice peste 60 de ani; – se prevede o creștere a diferenței dintre numărul femeilor și cel al bărbaților, în condițiile în care speranța de viață prevăzută a populației României crește, fiind în favoarea femeilor.
Criză economică și financiară a cutizat și mai mult problemă generală remarcată de îmbătrânirea populației. Demonstrând dependenta reciprocă dintre diverse scheme punând în evidență punctele slabe în crearea anumitor scheme, criza a pus în mișcare ca un semnal de alarmă pentru sistemele de pensii din toate țările, nu numai a celor din U.E. Toate sistemele de pensii se confruntă cu probleme mari în a-și îndeplini „promisiunile privind pensiile”, datorită creșterii șomajului, a scăderii creșterii economice, a creșterii nivelurilor datoriei publice și a volatilității piețelor financiare. Și tot odată sistemul de pensii din România întâmpina contradicții cu efectele negative ale unor elemente specifice, cum ar fi: ieșirile anticipate mari la pensie în 1990, care au diminuat numărul persoanelor care contribuie cu circa 5% și au mărit numărul de pensionari cu peste 16%, creșterea mare a pensionărilor datorită încadrării în grupe de muncă sau ușurința cu care se obține o pensie de invaliditate fără bază legal.
În acest context, este importantă comparația evaluării a situației sistemelor de pensii cu alte State membre ale Uniunii Europene, mai ales cu cele cu situații apropiate nouă din Europa Centrală și de Est.
Proiecțiile economice și bugetare pe termen lung, făcute în ultima perioadă, arata o creștere foarte mare, progresivă a cheltuielilor totale cu pensiile până la orizontul anului 2060. Între cauzele care stau la baza acestei situații se pot enumera: numărul de pensionari a crescut în contextul îmbătrânirii populației, exprimat printr-o rată de dependență; creșterea cuantumului pensiilor; creșterea duratei medii de plată a unei pensii; contribuția redusă a sistemului privat de pensii la diminuarea cheltuielilor cu pensiile, pentru ca în unele țări sistemul este voluntar, iar în țările unde este obligatoriu abia a fost introdus. Ca influența a creșterii demografice dar și al masurilor celorlante caracteristice luate în sistemul de pensii din România, păstrarea structurii nereformate a sistemului de pensii publice va conduce, conform unor evaluări ale Băncii Mondiale, la: – numărul de contribuabili la sistemul public de pensii publice scade, rata de scădere în perioada 2010-2060 fiind estimată la peste 16%; – numărul pensionarilor crește în sistemul public, rata de creștere aproximativă pentru intervalul 2010-2060 fiind de peste15%
Se evaluează că la nivelul anului 2050, deficitul creat de cheltuielile cu pensiile, ca procent din PIB, prin păstrarea sistemului actual, poate merge spre circa 12%; reducerea cu 59% a nivelului mediu al beneficiilor din sistemul public, pentru menținerea sustenabila sistemului de pensii din punct de vedere fiscal reducerea ratei medii nete de înlocuire, de la 48,9% în 2010 la 23% în 2050, dacă se alege reducerea beneficiilor, cu scopul de a menține financiar sistemul de pensii public în echilibru; Creșterea vârstei de pensionare la nivele dramatice – 70 de ani, ca sistemul de pensii să devină sustenabil din punct de vedere fiscal. Statele membre ale Uniunii Europene, între care și România, au derulat reforme în vederea reducerii generozității sistemelor publice de pensii, pentru a evita riscul falimentării acestora. Vârsta de pensionare va continua să crească treptat pe termen lung, iar accesul la pensionare anticipată va continua să fie restricționat, pe fondul acordării de stimulente în condițiile prelungirii vieții active.
Capitolul II
Pensia pentru munca depusă și limita de vârstă în sistemul asigurărilor socile
,,În literatura juridică pensiile de asigurări sociale de stat au fost definite ca drepturi bănești acordate salariaților la expirarea unei perioade determinate de activitate și la împlinirea vârstei prevăzute de lege ori în cazul pierderii totale sau cea mai mare parte a capacității de munca precum și urmașilor acestor persoane. Din această definiție rezulta în fapt principalele categorii de pensii reglementate în sistemul asigurărilor sociale de stat și anume: pensia pentru limita de vârsta; pensia anticipată; pensia anticipată parțială; pensia de invaliditate; pensia de urmaș.,, pe lângă aceste pensii statul roman mai suporta și alte tipuri de indemnizații cum ar fi ajutorul de deces sau indemnizația socială pentu pensionari.
Conform Legii pensiilor nr.19/2000 suma la care se ridica chieltuiala acestora se determina individual în funcție de stagiul complet de cotizare exprimat în ani și suma punctajelor medii. Punctajul mediu anual realizat de asigurat se determina ca raport între suma punctajelor anuale și numărul de ani care compun stagiul complet de cotizare.
În sistemul public de pensii au dreptul la pensie următoarele categorii de persoane; cetatenii romani, cetatenii ai altor state sau apartizi, pe perioada in care au, conform legii domeniul sau resedinta in Romania. persoanele pe care le-am descris mai sus pot fi asigurati ai sistemului de pensii si in cazul in care nu au resedinta in Romania,” in conditiile prevazute de instrumentele juridice cu caracter international la care Romania este parte”. (aici am notaa de subsol)
Persoanele asigurate sunt obligate sa plateasca contributii de asigurari sociale si au dreptul sa beneficieze de prestatii de asigurari sociale.
Sistemul public de pensii asigura obligatoriu persoanele care desfasoara activitati pe baza de contract individual de munca, inclusiv soldatii si gradatii voluntari, functionarii publici,cadrele militare soldatii, politistii si functionarii publici cu statut special din sistemul administratiei penitenciare din domeniul apararii nationale, persoanele numite in cadrul autoritatii executive legislative ori juridice pe durata mandatului.
Persoanele care au cel putin varsta de 18 ani sunt obligate sa se asigure pe baza declaratiei individuale de asigurare. Pentru persoanele mentionate mai sus venitul lunar asigurat este cel stabilit prin declaratia individuala si nu poate fi mai mic decat suma ce reprezinta 35% din castigul salarial mediu brut, si mai mare decat valoarea corespunzatoarea de 5 ori castigul salarial mediu brut.
Se face exceptie de obligatia depunerii declaratiei de asigurate daca persoanele sunt introduse in una din categoriile de pensii prevazute de aceasta lege sau daca se regasesc in situatiile date de lege.
1.Pensia pentru limita de vârsta
,,Pensia pentru limita6 de vârstă se cuvine (art.52) persoanelor care îndeplinesc, cumulatic, la data pensionarii, condițiile privind vârsta standard de pensionare și stagiul minim de cotizare sau în specialitate, după caz, prevăzut de lege .
Vârsta standard de pensionare, stagiul complet de cotizare, stagiul minim de cotizare și stagiul minim de cotizare în specialitate pentru femei și bărbați sunt stabilite în raport de luna și anul nașterii (anexa nr. 5 și anexa nr. 6 la Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice).
Vârsta standard de pensionare este de 65 de ani pentru bărbați și 63 de ani pentru femei. Atingerea acestei vârste se realizează prin creșterea vârstelor standard de pensionare, conform eșalonării prevăzute în anexa nr. 5.,,
Cu alte cuvinte în intervalul ianuarie 2011 ianuarie 2015 vârsta de pensionare a femeilor va crește de la 59 de ani la 60 de ani iar cea a bărbaților va crește de la 64 de ani la 65 de ani. Legislația prevede anumite abateri de la normele generale, reducându-se vârsta și vechimea în munca în următoarele cazuri: personalul angajat în grupa I și grupa a II-a de muncă, pentru fiecare an lucrat în grupele I și a ÎI a de muncă, se acorda câte un spor de vechime de 6 luni, respectiv 3 luni pe an lucrat, dacă s-au lucrat minim 20 de ani pentru femei și 25 de ani pentru bărbați în aceste grupe. Totuși pentru persoanele care au lucrat cel puțin 5 ani în grupele I și ÎI de munca au dreptul să li se ia în calculul vechimii în muncă, pentru fiecare an lucrat în aceste grupe, 1 an și 6 luni pentru grupa I și 1 an și trei luni pentru grupa a II-a, dar
în acest caz nu se reduce limita vârstei de pensionare specifica grupelor I și ÎI.
Actele necesare înscrierii la pensie pentru limită de vârstă, după caz:
cerere pentru înscrierea la7 pensie;
carnetul de muncă in original și copie);
carnetul de muncă pentru membrii CAP in original și copie;
carnetul de asigurări sociale pentru agricultori in original și copie;
alte acte prevăzute de lege privind vechimea în muncă sau vechimea în serviciu realizată;
actele de stare civilă ale solicitantului: BI/CI, certificat de naștere și de căsătorie (original și copie);
livretul militar (original și copie);
diploma de absolvire a învățământului universitar și adeverința din care să rezulte durata normală, perioada studiilor și faptul că acestea au fost urmate la zi;
dovada echivalării de către statul român a cursurilor desfășurate în cadrul unor instituții de învățământ universitar din străinătate;
adeverința privind sporurile cu caracter permanent reglementate prin lege sau prin contractul colectiv/individual de muncă (original);
adeverința privind condițiile de muncă deosebite, speciale și/sau alte condiții (original);
procura specială, pentru mandatar (original și copie);
acte pentru dovedirea calității de beneficiar al Decretului-lege nr. 118/1990, republicat, și/sau al Legii recunoștinței față de eroii-martiri și luptătorii care au contribuit la victoria Revoluției române din Decembrie 1989, precum și față de persoanele care și-au jertfit viața sau au avut de suferit în urma revoltei muncitorești anticomuniste de la Brașov din noiembrie 1987 nr. 341/2004, cu modificările și completările ulterioare;
acte doveditoare privind stagiul de cotizare în specialitate – pentru personalul militar.
adeverința care să ateste perioadele de activitate realizate după data de 1 ianuarie 2011 in original;
alte acte întocmite potrivit prevederilor legale prin care se dovedesc elemente necesare stabilirii drepturilor de pensie.
Modalități de plată a drepturilor de pensie
Drepturile de pensie se plătesc lunar, în funcție de optiunea pensionarului:
prin mandat poștal, la domiciliul beneficiarului drepturilor de pensie;
în cont curent sau cont de card la una din băncile cu care Casa Națională de Pensii Publice a încheiat convenții pentru plata drepturilor de pensie.
Recalcularea și revizuirea pensiei pentru limită de vârstă
Revizuirea pensiei pentru limită de vârstă se face din oficiu sau la solicitarea pensionarului în situația în care, ulterior stabilirii/plății pensiei se constată diferențe între sumele stabilite și plătite și cele legal cuvenite. Sumele rezultate în urma revizuirii drepturilor de pensie se acordă sau se recuperează, după caz, în cadrul termenului general de prescripție de 3 ani, calculat de la data constatării acestor diferențe.
2.Calculul pensiei pentru limită de vârstă
Calculul pensiei se realizează prin înmulțirea punctajului mediu anual realizat de asigurat cu valoarea unui punct de pensie.
Punctajul mediu anual realizat de cel asigurat se determină prin împărțirea numărului de puncte rezultat din însumarea punctajelor anuale ale asiguratului la numărul de ani corespunzător stagiului complet de cotizare.
În cazul persoanelor care realizează stagii de cotizare în mai multe situații, pentru care legea prevede stagii complete de cotizare diferite, punctajul mediu anual se determină prin însumarea punctajelor medii anuale calculate corespunzător stagiilor complete de cotizare prevăzute de lege, pentru fiecare dintre situațiile respective.
Punctajul anual al asiguratului se determină prin împărțirea la 12 a sumei punctajelor lunare realizate în anul calendaristic respectiv.
Punctajul lunar se calculează prin raportarea câștigului salarial brut sau, a venitului lunar asigurat, care a constituit baza de calcul a contribuției de asigurări sociale, la câștigul salarial mediu brut din luna respectivă, comunicat de Institutul Național de Statistică.
În situația asiguratului care contribuie la un fond de pensii administrat privat, punctajul lunar stabilit în condițiile legii se corectează cu raportul dintre contribuția datorată la sistemul public de pensii și contribuția prevăzută de lege pentru condiții normale de lucru.
Pentru lunile pentru care Institutul Național de Statistică încă nu a comunicat câștigul salarial mediu brut se utilizează, pentru întreaga lună, ultimul câștig salarial mediu brut comunicat.
Pentru perioadele asimilate, la determinarea punctajului lunar al asiguratului se utilizează: cuantumul pensiei de invaliditate, în situația in care persoana a beneficiat de pensie de invaliditate.; 25% din câștigul salarial mediu brut lunar din perioadele respective, în situațiile in care persoana :
a urmat cursurile de zi ale învățământului universitar, organizat potrivit legii, pe durata normală a studiilor respective, cu condiția absolvirii acestora cu diplomă;
a satisfăcut serviciul militar ca militar în termen sau militar cu termen redus, pe durata legal stabilită, a fost concentrat, mobilizat sau în prizonierat;
a beneficiat, începând cu data de 1 ianuarie 2006, de concediu pentru creșterea copilului în vârstă de până la 2 ani sau, în cazul copilului cu handicap, de până la 3 ani;
a fost elev al unei școli militare/școli de agenți de poliție sau student al unei instituții de învățământ din sistemul de apărare națională, ordine publică și siguranță națională pentru formarea cadrelor militare, polițiștilor și funcționarilor publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare, cu excepția liceului militar.
Cuantumul indemnizației pentru incapacitate temporară de muncă, în situațiile in care persoana a beneficiat, începând cu data de 1 ianuarie 2005, de concediu pentru incapacitate temporară de muncă cauzată de accident de muncă și boli profesionale;
Pentru asigurații care au realizat stagiul minim de cotizare și care contribuie la sistemul public de pensii după împlinirea vârstei standard de pensionare prevăzută în anexa nr. 5, punctajul lunar realizat în perioada respectivă se majorează cu 0,5%.
Majorarea punctajului lunar nu se acordă pentru perioadele în care se cumulează pensia cu venituri de natură salarială.
Persoanele care au desfășurat activități în locuri de muncă încadrate în grupele I și a II-a de muncă, potrivit legislației anterioare datei de 1 aprilie 2001, cele care au desfășurat activități în locuri de muncă încadrate în condiții deosebite, condiții speciale sau alte condiții de muncă, potrivit legii, beneficiază de majorarea punctajelor lunare realizate în perioadele respective, după cum urmează: cu 25% pentru perioadele în care au desfășurat activități în locuri încadrate în grupa a II-a de muncă, potrivit legislației anterioare datei de 1 aprilie 2001, sau în locuri de muncă încadrate în condiții deosebite, potrivit legii; cu 50% pentru perioadele în care au desfășurat activități în locuri încadrate în grupa I de muncă, potrivit legislației anterioare datei de 1 aprilie 2001, sau în locuri de muncă încadrate în condiții speciale, potrivit legii; cu 50% pentru perioadele în care au desfășurat activități în locuri încadrate în alte condiții de muncă, potrivit legii.
La determinarea punctajelor lunare, pentru perioadele anterioare datei de 1 aprilie 2001, se utilizează salariile brute sau nete, după caz, în conformitate cu modul de înscriere a acestora în carnetul de muncă, astfel:
La determinarea punctajelor lunare, pe lângă salariile tarifare de incadrare se au în vedere și sporurile cu caracter permanent care, după data de 1 aprilie 1992, au făcut parte din baza de calcul a pensiilor conform legislației anterioare și care sunt înscrise în carnetul de muncă sau sunt dovedite cu adeverințe eliberate de unități, conform legislației în vigoare.
Sporul de vechime care se utilizează la stabilirea punctajelor lunare este următorul:
a) perioada 1 martie 1970-1 septembrie 1983:
– 3% pentru o vechime în muncă totală cuprinsă între 5-10 ani;
– 5% pentru o vechime în muncă totală cuprinsă între 10-15 ani;
– 7% pentru o vechime în muncă totală cuprinsă între 15-20 ani;
– 10% pentru o vechime în muncă totală de peste 20 de ani;
b) perioada 1 septembrie 1983-1 aprilie 1992:
– 3% pentru o vechime în muncă totală cuprinsă între 3-5 ani;
– 6% pentru o vechime în muncă totală cuprinsă între 5-10 ani;
– 9% pentru o vechime în muncă totală cuprinsă între 10-15 ani;
– 12% pentru o vechime în muncă totală cuprinsă între 15-20 ani;
– 15% pentru o vechime în muncă totală de peste 20 de ani.
Pentru perioadele de după 1 aprilie 1992, sporul de vechime utilizat la stabilirea punctajelor lunare este cel înscris în carnetul de muncă sau în alte acte doveditoare.
Sporurile cu caracter permanent care se pot valorifica la stabilirea și/sau recalcularea drepturilor de pensie sunt cele prevăzute în anexa nr. 15 la Normele metodologice.
Adeverința prin care se dovedesc aceste sporuri va cuprinde obligatoriu cel puțin următoarele elemente: denumirea angajatorului; datele de identificare a persoanei; perioada în care s-a desfășurat activitatea, cu indicarea datei de începere și de încetare a acesteia; funcția, meseria sau specialitatea exercitată; denumirea sporurilor, procentul sau suma acordată; perioada în care a primit sporul și temeiul în baza căruia s-a acordat.
Adeverințele vor avea număr și dată de înregistrare, ștampila unității emitente, precum și semnătura celui care angajează unitatea sau a persoanei delegate în acest sens de conducerea unității.
La determinarea punctajelor lunare, pentru perioada cuprinsă între 1 aprilie 2001 și data intrării în vigoare a Legii 263/2010, se utilizează venitul brut lunar realizat care a constituit, conform legii, baza de calcul a contribuției individuale de asigurări sociale, așa cum acesta a fost înscris în declarația privind evidența nominală a asiguraților și a obligațiilor de plată către bugetul asigurărilor sociale de stat sau, după caz, în declarația de asigurare sau în contractul de asigurare socială.
Asigurații care au contribuit la Fondul pentru pensia suplimentară cu 2%, 3%, respectiv 5%, beneficiază de o creștere a punctajului, determinat prin aplicarea următoarelor procente la punctajele lunare realizate în aceste perioade, astfel: 16% pentru perioada 1 ianuarie 1967-1 ianuarie 1973; 13% pentru perioada 1 ianuarie 1973-1 ianuarie 1978; 14% pentru perioada 1 ianuarie 1978-1 iulie 1986; 21% pentru perioada 1 iulie 1986-1 noiembrie 1990; 15% pentru perioada 1 noiembrie 1990-1 aprilie 1991; 14% pentru perioada 1 aprilie 1991-1 aprilie 1992; 13% pentru perioada 1 aprilie 1992-1 ianuarie 1999; 22% pentru perioada 1 ianuarie 1999-1 februarie 1999; 17% pentru perioada de după 1 februarie 1999.
Cei asigurati care au contribuit cu 4% la Fondul pentru pensia suplimentară dispun de o creștere a punctajului, determinat prin aplicarea următoarelor procente la punctajele lunare realizate în aceste perioade, astfel: 26% pentru perioada 1 iulie 1977-1 ianuarie 1978; 28% pentru perioada 1 ianuarie 1978-1 iulie 1986.La data intrării în vigoare a legii, valoarea punctului de pensie este de 732,8 lei.
Anual se majoreaza valoarea punctului de pensie cu 100% din rata inflației, la care se adaugă 50% din creșterea reală a câștigului salarial mediu brut, realizat pe anul anterior.
În situația în care unul dintre indicatorii prescrisi mai sus, realizați pe anul anterior, are valoare negativă, la stabilirea valorii punctului de pensie se utilizează indicatorul cu valoare pozitivă.
În dispozitia în care indicatorii prevăzuți mai sus , realizați pe anul anterior, au valori negative, se păstrează ultima valoare a punctului de pensie.
Cu anul 2021, se majoreaza valoarea punctului de pensie anual cu 100% din rata inflației, la care se adaugă 45% din creșterea reală a salariului mediu brut, realizate pe anul precedent. Procentul din creșterea reală a salariului mediu brut, luat în vedere la majorarea anuală a valorii punctului de pensie, se diminueaza gradual cu câte 5% în fiecare an.
Valoarea punctului de pensie se va majora anual cu 100% din rata inflației realizată pe anul precedent incepand cu anul 2030.
Prevederile cu referire la majorarea valorii punctului de pensie se va aplica incepand la data de 01.01.2012.
Revizuirea pensiei pentru limită de vârstă
Revizuirea pensiei pentru limită de vârstă se face din oficiu sau la solicitarea pensionarului în situația în care, ulterior stabilirii/plății pensiei se constată diferențe între sumele stabilite și plătite și cele legal cuvenite. Sumele rezultate în urma revizuirii drepturilor de pensie se acordă sau se recuperează, după caz, în cadrul termenului general de prescripție de 3 ani, calculat de la data constatării acestor diferențe.
3.Suspendarea si incetarea platii pensiilor
7 Plata pensiei încetează începând cu luna următoare persoanei care se afla in situatiile urmatoare: pensionarul a decedat; pensionarul nu mai corespunde cu condițiile date de lege în baza cărora i-a fost acordată pensia; pensionarul de invaliditate, pensionarul urmaș – copil invalid, pe toată durata invalidității indiferent de gradul ei, dacă aceasta s-a aratat în una dintre situațiile de a fi în vârstă de până la 6 ani sau dacă își continuă studiile într-o formă de învățământ organizată potrivit legii, până la terminarea acestora,cu conditia sa nu depaseasca vârsta de 26 de ani, precum și urmașul , fara a se tine cont de varsta, in intervalul de timp în care este invalid de gradul I sau II, dacă durata căsătoriei a fost de un an, și-au recapatat capacitatea de muncă, corespunzator legii; sau daca persoanelor mentionate mai sus le-au expirat 12 luni de la data la care, nu s-a prezentat, din motive imputabile lor, la revizuirea medicală obligatorie; au expirat 12 luni de la data la care pensionarul de invaliditate, pensionarul urmaș – copil invalid, pe toată durata inapta de munca de orice grad, dacă aceasta s-a infatisat în perioada în care se afla în una dintre situațiile de a fi în vârstă de până la 6 ani sau dacă își continuă studiile, până la terminarea acestora, cu conditia sa nu depaseasca vârsta de 26 de ani, precum și urmașul – soț supraviețuitor, indiferent de vârstă, pe perioada în care este invalid de gradul I sau II, dacă durata căsătoriei a fost de cel puțin un an, nu s-a prezentat, din motive imputabile lui, la convocarea Institutului Național de Expertiză Medicală și Recuperarea Capacității de Muncă sau a centrelor regionale de expertiză medicală a capacității de muncă; au expirat 12 luni de la data la care pensionarul de invaliditate, pensionarul urmaș – copil invalid, pe toată durata invalidității de orice grad, dacă aceasta s-a ivit în perioada în care se afla în una dintre situațiile de a fi în vârstă de până la 6 ani sau dacă își continuă studiile într-o formă de învățământ organizată potrivit legii, până la terminarea acestora, fără a depăși vârsta de 26 de ani, precum și urmașul – soț supraviețuitor, indiferent de vârstă, pe perioada în care este invalid de gradul I sau II, dacă durata căsătoriei a fost de cel puțin un an, nu a mai urmat programele recuperatorii prevăzute de lege; copilul, care beneficiaza de pensia de urmaș, a împlinit vârsta de 26 de ani, cu excepția situației urmașului – copil invalid, pe toată durata invalidității de orice grad, dacă aceasta s-a ivit în perioada în care se afla în una dintre situațiile de a fi în vârstă de până la 6 ani sau dacă își continuă studiile într-o formă de învățământ organizată potrivit legii, până la terminarea acestora, fără a depăși vârsta de 26 de ani; pensionarul urmaș a fost condamnat, printr-o hotărâre judecătorească rămasă definitivă, pentru infracțiunea de omor sau tentativă de omor, comisă asupra susținătorului.
Plata pensiei se suspendă începând cu luna următoare celei în următoarele cauze: pensionarul și-a stabilit domiciliul pe teritoriul altui stat, cu care România a încheiat convenție de reciprocitate în domeniul asigurărilor sociale, dacă potrivit prevederilor acesteia pensia se plătește de către celălalt stat; pensionarul, beneficiar al unei pensii anticipate sau al unei pensii anticipate parțiale, se regăsește în una dintre situațiile de a fi angajat, asigurat, realizează venituri din drepturi de autor sau conexe, își desfășoară activitatea în funcții elective sau este numit în cadrul autorității executive, legislative ori judecătorești, este membru cooperator sau realizează, în mod exclusiv, un venit brut pe an calendaristic, echivalent cu cel puțin de 4 ori câștigul salarial mediu brut, cu excepția consilierilor locali sau județeni; pensionarul de invaliditate sau pensionarul urmaș – copil invalid, pe toată durata invalidității de orice grad, dacă aceasta s-a ivit în perioada în care se afla în una dintre situațiile de a fi în vârstă de până la 6 ani sau dacă își continuă studiile într-o formă de învățământ organizată potrivit legii, până la terminarea acestora, fără a depăși vârsta de 26 de ani, precum și urmașul – soț supraviețuitor, indiferent de vârstă, pe perioada în care este invalid de gradul I sau II, dacă durata căsătoriei a fost de cel puțin un an, nu se prezintă la revizuirea medicală obligatorie sau la convocarea Institutului Național de Expertiză Medicală și Recuperare a Capacității de Muncă sau a centrelor regionale de expertiză medicală a capacității de muncă; pensionarul de invaliditate nu mai urmează programele recuperatorii, întocmite de medicul expert al asigurărilor sociale; pensionarul de invaliditate, încadrat în gradul I sau II, se regăsește în una dintre situațiile de a fi angajat, asigurat, realizează venituri din drepturi de autor sau conexe, își desfășoară activitatea în funcții elective sau este numit în cadrul autorității executive, legislative ori judecătorești, este membru cooperator sau realizează, în mod exclusiv, un venit brut pe an calendaristic, echivalent cu cel puțin de 4 ori câștigul salarial mediu brut, cu excepția consilierilor locali sau județeni; pensionarul de invaliditate, încadrat în gradul III, se regăsește în una din situațiile de a fi angajat, asigurat, realizează venituri din drepturi de autor sau conexe, își desfășoară activitatea în funcții elective sau este numit în cadrul autorității executive, legislative ori judecătorești sau este membru cooperator, depășind jumătate din programul normal de lucru al locului de muncă respectiv; copilul urmaș a împlinit vârsta de 16 ani și nu face dovada continuării studiilor; soțul supraviețuitor, beneficiar al unei pensii de urmaș, realizează venituri brute lunare pentru care, potrivit legii, asigurarea este obligatorie, dacă acestea sunt mai mari de 35% din câștigul salarial mediu brut; soțul supraviețuitor, beneficiar al unei pensii de urmaș, s-a recăsătorit; soțul supraviețuitor, beneficiar al unei pensii din sistemul public de pensii, optează pentru o altă pensie, potrivit legii, din același sistem, sau dintr-un alt sistem de asigurări sociale, neintegrat sistemului public de pensii; pensionarul nu mai îndeplinește condițiile prevăzute de lege, referitoare la cumulul pensiei cu salariul.
În situația copilului, beneficiar al unei pensii de urmaș, care nu face dovada continuării studiilor, plata pensiei se suspendă începând cu data de 1 octombrie a anului în curs.
Reluarea plății pensiei se face, la cerere, după cum urmează: începând cu luna următoare celei în care a fost înlăturată cauza care, potrivit legii, a dus la suspendarea plății pensiei, dacă cererea a fost depusă în termen de 30 de zile de la data la care cauza suspendării a fost înlăturată; începând cu luna următoare celei în care a fost depusă cererea, dacă depunerea acesteia s-a făcut după expirarea termenului prevăzut la lit. a);
Încetarea, suspendarea sau reluarea plății pensiei, cât și orice modificare a drepturilor de pensie se face prin decizie emisă de casele teritoriale de pensii, în condițiile respectării regimului juridic al deciziei de înscriere la pensie.
Capitolul III – Pensia anticipata si pensia anticipata partial
A) Pensia anticipata
Persoanele8 care au realizat un stagiu de cotizare cu cel puțin 8 ani mai mare decât stagiul complet de cotizare prevăzut de lege, pot solicita pensia anticipată cu cel mult 5 ani înaintea împlinirii vârstei standard de pensionare.(Legea 263/2010 art.62 alin.(1))
În situația cadrelor militare în activitate, soldaților și gradaților voluntari, polițiștilor și funcționarilor publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare, din domeniul apărării naționale, ordinii publice și siguranței naționale, pensia anticipată se cuvine cu cel mult 5 ani înaintea împlinirii vârstei standard de pensionare, dacă au realizat un stagiu de cotizare cu cel puțin 8 ani mai mare decât stagiul complet de cotizare prevăzut de lege, dar și în condițiile realizării stagiului minim de cotizare în specialitate.
În aceleași condiții, pot beneficia de pensia anticipată și cadrele militare:
– trecute în rezervă sau care au încetat raporturile de serviciu ca urmare a împlinirii limitei de vârstă în grad prevăzută de statutul cadrelor militare/polițiștilor/funcționarilor publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare sau ca urmare a reorganizării unor unități și a reducerii unor funcții din statele de organizare, precum și pentru alte motive sau nevoi ale instituțiilor din domeniul apărării naționale, ordinii publice și siguranței naționale;
– trecute în rezervă sau direct în retragere/au încetat raporturile de serviciu ca urmare a clasării ca inapt sau apt limitat pentru serviciul militar/serviciu de către comisiile de expertiză medico-militară.
Vârsta9 standard de pensionare, stagiul complet de cotizare și stagiul minim de cotizare în specialitate pentru femei și bărbați sunt stabilite în raport de luna și anul nașterii (anexa nr. 5 și anexa nr. 6 la Legea nr. 263/20109 privind sistemul unitar de pensii publice).
1.Cuantumul pensiei anticipate se stabilește în aceleași condiții în care se stabilește cel al pensiei pentru limită de vârstă.
Reducerea vârstei standard de pensionare prevăzută la această categorie de pensie NU nu se cumulează cu nicio altă reducere reglementată de legea cadru sau de alte acte normative cu caracter special.
La stabilirea stagiului de cotizare pentru acordarea pensiei anticipate parțiale nu se iau în considerare, perioadele asimilate stagiului de cotizare în care asiguratul:
– a beneficiat de pensie de invaliditate;
– a urmat cursurile de zi ale învățământului universitar, organizat potrivit legii, pe durata normală a studiilor respective, cu condiția absolvirii acestora cu diplomă;
– a satisfăcut serviciul militar ca militar în termen sau militar cu termen redus, pe durata legal stabilită, a fost concentrat, mobilizat sau în prizonierat;
– a fost elev al unei școli militare/școli de agenți de poliție sau student al unei instituții de învățământ din sistemul de apărare națională, ordine publică și siguranță națională pentru formarea cadrelor militare, polițiștilor și funcționarilor publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare, cu excepția liceului militar;
– stagiile de cotizare în sisteme de asigurări sociale neintegrate sistemului public de pensii, respectiv: sistemul de asigurări sociale al avocaților și sistemele proprii de asigurări sociale ale cultelor recunoscute de lege.
Perioadele suplimentare acordate pentru activitatea desfășurată în grupele I și a II-a de muncă, respectiv în condiții deosebite, condiții speciale și alte condiții de muncă se au în vedere la stabilirea stagiului de cotizare realizat, însă nu și la determinarea stagiului minim de cotizare în specialitate.
2.Actele necesare solicitării pensiei anticipate, după caz:
– cerere pentru10 înscrierea la pensie anticipate
– carnetul de muncă inoriginal și copie;
– actele de stare civilă: buletin de identitate sau carte de identitate, certificat de naștere și de căsătorie, original și copie;
– livretul militar inoriginal și copie;
– diploma de absolvire a învățământului universitar și foaia matricolă in original și copie și adeverința eliberată de instituția de învățământ superior din care să rezulte durata normală, perioada efectuării studiilor și faptul că acestea au fost urmate la zi;
– acte doveditoare privind stagiul de cotizare în specialitate – pentru personalul militar;
– adeverință privind sporurile cu caracter permanent reglementate prin lege sau prin contractul colectiv/individual de muncă, în original;
– adeverință privind încadrarea activității în fostele grupe I și/sau II de muncă, în condiții deosebite, speciale și alte condiții de muncă, în original;
– procura specială pentru mandatar, original și copie;
– acte pentru dovedirea calității de beneficiar al Decretului-lege nr. 118/1990, republicat, și/sau al Legii recunoștinței față de eroii-martiri și luptătorii care au contribuit la victoria Revoluției române din Decembrie 1989, precum și față de persoanele care și-au jertfit viața sau au avut de suferit în urma revoltei muncitorești anticomuniste de la Brașov din noiembrie 1987 nr. 341/2004, cu modificările și completările ulterioare;
– dovada încetării calității de asigurat în cazul înscrierii la pensie anticipată sau pensie anticipată parțială, pentru persoanele care, la data solicitării, nu mai au calitatea de asigurat (original;
– adeverință care să ateste perioadele de activitate realizate după data de 1 ianuarie 2011, original;
– alte acte întocmite potrivit prevederilor legale prin care se dovedesc elemente necesare stabilirii drepturilor de pensie;
3.Stabilirea pensiei anticipate
9 Cererea de pensionare11 împreună cu actele doveditoare se depune de către solicitant, la casa teritorială de pensii din raza de domiciliu a acestuia, începând cu data îndeplinirii condițiilor de pensionare. Pensia anticipată se cuvine de la data îndeplinirii condițiilor prevăzute de lege, se acordă de la data înregistrării cererii și se plătește de la data încetării calității de asigurat.
Modalități de plată a drepturilor de pensie anticipată
Drepturile de pensie se plătesc lunar, în funcție de opțiunea pensionarului:
– prin mandat poștal, la domiciliul beneficiarului drepturilor de pensie;
– în cont curent sau cont de card la una din băncile cu care Casa Națională de Pensii Publice a încheiat convenții pentru plata drepturilor de pensie.
4.Recalcularea și revizuirea pensiei anticipate
Pensia anticipată se poate recalcula prin adăugarea veniturilor și/sau a stagiilor de cotizare realizate anterior înscrierii la pensie, dar care nu au fost valorificate la stabilirea acesteia, iar noile drepturi recalculate se acordă începând cu luna următoare celei în care a fost înregistrată cererea.
Stagiile de cotizare realizate după data acordării drepturilor de pensie anticipată, în condițiile suspendării plății acestora, se valorifică doar la momentul trecerii la pensia pentru limită de vârstă.
Revizuirea pensiei anticipate se face din oficiu sau la solicitarea pensionarului în situația în care, ulterior stabilirii/plății pensiei se constată diferențe între sumele stabilite și plătite și cele legal cuvenite. Sumele rezultate în urma revizuirii drepturilor de pensie se acordă sau se recuperează, după caz, în cadrul termenului general de prescripție de 3 ani, calculat de la data constatării acestor diferențe.
5. a)Suspendarea plății pensiei anticipate se face începând cu luna următoare celei în care:
– pensionarul și-a stabilit domiciliul pe teritoriul altui stat, cu care România a încheiat convenție de reciprocitate în domeniul asigurărilor sociale, dacă potrivit prevederilor acesteia pensia se plătește de către celălalt stat;
– pensionarul, beneficiar al unei pensii anticipate sau al unei pensii anticipate parțiale, se regăsește în una dintre situațiile prevăzute la art. 6 alin. (1) pct. I, II sau IV, cu excepția consilierilor locali sau județeni;
– .a) persoanele care desfășoară activități pe bază de contract individual de muncă, inclusiv soldații și gradații voluntari; b) funcționarii publici; c) cadrele militare în activitate, soldații și gradații voluntari, polițiștii și funcționarii publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare, din domeniul apărării naționale, ordinii publice și siguranței naționale; d) persoanele care realizează venituri de natură profesională, altele decât cele salariale, din drepturi de autor și drepturi conexe definite potrivit art. 7 alin. (1) pct. 13^1 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare, precum și din contracte/convenții încheiate potrivit Codului civil.
– persoanele care își desfășoară activitatea în funcții elective sau care sunt numite în cadrul autorității executive, legislative ori judecătorești, pe durata mandatului, precum și membrii cooperatori dintr-o organizație a cooperației meșteșugărești, ale căror drepturi și obligații sunt asimilate, în condițiile prezentei legi, cu ale persoanelor prevăzute la pct. I;
– persoanele care realizează, în mod exclusiv, un venit brut pe an calendaristic, echivalent cu cel puțin de 4 ori câștigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat, și care se află în una din situațiile următoare: a) administratori sau manageri care au încheiat contract de administrare sau de management; b) membri ai întreprinderii individuale și întreprinderii familiale; c) persoane fizice autorizate să desfășoare activități economice; d) persoane angajate în instituții internaționale, dacă nu sunt asigurații acestora; e) alte persoane care realizează venituri din activități profesionale.
– la cererea pensionarului.
b) Încetarea plății pensiei anticipate
Plata pensiei anticipate încetează începând cu luna următoare celei în care:
– pensionarul a decedat;
– pensionarul nu mai îndeplinește condițiile legale în temeiul cărora i-a fost acordată pensia.
6.Reluarea plății pensiei anticipate se face la cerere
– începând cu luna următoare celei în care a fost înlăturată cauza care, potrivit legii, a dus la suspendarea plății pensiei, dacă cererea a fost depusă în termen de 30 de zile de la data la care cauza suspendării a fost înlăturată;
– începând cu luna următoare celei în care a fost depusă cererea, dacă depunerea acesteia s-a făcut după expirarea termenului de 30 de zile.
Retragerea și anularea deciziei de pensie anticipată
Cererea privind acordarea drepturilor de pensie poate fi retrasă de persoana care a depus-o, oricând până la emiterea deciziei de pensie. Decizia de pensie poate fi anulată la cererea titularului, în termen de 30 de zile de la comunicare.
7.Trecerea de la pensia anticipată la pensia pentru limită de vârstă
La data îndeplinirii 12 condițiilor pentru acordarea pensiei pentru limită de vârstă, pensia anticipată se transformă în pensie pentru limită de vârstă, din oficiu, și se recalculează prin valorificarea perioadelor asimilate și a eventualelor stagii de cotizare realizate în perioada de suspendare a plății pensiei.
B) Pensia anticipată parțial
1. Conditiile in care se acorda pensia anticipata partial
Pensia anticipată13parțială este acordata cu cel mult 5 ani înainte de a implini vârsta standard de pensionare, persoanelor asigurate care au realizat stagiile complete de cotizare prevăzute de lege, precum și persoanelor care au depășit stagiul complet de cotizare cu până la 8 ani.
Un regim aparte în obținerea pensiei anticipare parțiale îl au următoarele categorii de persoane:
– cadrelor militare în activitate, soldaților și gradaților voluntari, polițiștilor și funcționarilor publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare, din domeniul apărării naționale, ordinii publice și siguranței naționale, dacă au realizat stagiul complet de cotizare prevăzut de lege sau daca au depășit acest stagiu cu până la 8 ani, dar și în condițiile realizării stagiului minim de cotizare în specialitate.
In aceleasi conditii pot beneficia de aceasta pensie cadrele militare :
– trecute în rezervă sau care au încetat raporturile de serviciu ca urmare a împlinirii limitei de vârstă în grad prevăzută de statutul cadrelor militare/polițiștilor/funcționarilor publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare sau ca urmare a reorganizării unor unități și a reducerii unor activitati administrative din statele de organizare, și pentru alte cauze sau nevoi ale instituțiilor din domeniul apărării naționale, ordinii publice și siguranței naționale;
– trecute în rezervă sau au încetat raporturile de serviciu ca urmare a clasării ca inapt sau apt limitat pentru serviciul militar/serviciu de catre comisiile de expertiza medico-militară.
Vârsta de pensionare14, stagiul complet de cotizare și stagiul minim de cotizare în specialitate pentru femei și bărbați sunt stabilite în raport de luna și anul nașterii.(art.65 alin. 2,3,4,5,6).
2.Cuatumul pensiei anticipate partial
“Cuantumul pensiei anticipate15 parțiale se stabilește din cuantumul pensiei pentru limită de vârstă care s-ar fi cuvenit, prin scaderea acestuia cu 0,75% pentru fiecare lună de anticipare, până la îndeplinirea condițiilor pentru obținerea pensiei pentru limită de vârstă.”
Perioada de anticipare, exprimată în luni, reprezintă intervalul de timp cuprins între data acordării pensiei anticipate parțiale și data împlinirii vârstei standard de pensionare sau a varstei standard de pensionare reduse, prevăzute de lege. Penalizarea cuantumului pensiei se determină prin înmulțirea numărului de luni de anticipare cu 0,75%, iar rezultatul se menține, lună de lună, până la data împlinirii vârstei standard de pensionare sau a varstei standard de pensionare reduse, prevăzute de lege.
Legea pensiilor specifică faptul că această prevedere se aplică până la data de 31 decembrie 2030.
La stabilirea stagiului de cotizare pentru acordarea pensiei anticipate parțiale nu se iau în considerare, perioadele asimilate stagiului de cotizare în care asiguratul:
– a beneficiat de pensie de invaliditate;
– a urmat cursurile de zi ale învățământului universitar, organizat potrivit legii, pe durata normală a studiilor respective, cu condiția absolvirii acestora cu diplomă;
– a satisfăcut serviciul militar ca militar în termen sau militar cu termen redus, pe durata legal stabilită, a fost concentrat, mobilizat sau în prizonierat;
– a fost elev al unei școli militare/școli de agenți de poliție sau student al unei instituții de învățământ din sistemul de apărare națională, ordine publică și siguranță națională pentru
-formarea cadrelor militare, polițiștilor și funcționarilor publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare, cu excepția liceului militar.
– stagiile de cotizare în sisteme de asigurări sociale neintegrate sistemului public de pensii, respectiv: sistemul de asigurări sociale al avocaților și sistemele proprii de asigurări sociale ale cultelor recunoscute de lege.
– Perioadele suplimentare acordate pentru activitatea desfășurată în grupele I și a II-a de muncă, respectiv în condiții deosebite, condiții speciale și alte condiții de muncă se au în vedere la stabilirea stagiului de cotizare realizat, însă nu și la determinarea stagiului minim de cotizare în specialitate.
Actele necesare:
– cerere pentru înscrierea la pensie anticipată;
– carnetul de muncă in original și copie;
– actele de stare civilă: buletin de identitate sau carte de identitate, certificat de naștere și de căsătorie, original și copie;
– livretul militar in original și copie;
– diploma de absolvire a învățământului universitar și foaia matricolă inoriginal și copie sau adeverința eliberată de instituția de învățământ superior din care să rezulte durata normală, perioada efectuării studiilor și faptul că acestea au fost urmate la zi;
– acte doveditoare cu privire la stagiul de cotizare în specialitate – pentru personalul militar;
– adeverință privind sporurile cu caracter permanent reglementate prin lege sau prin contractul colectiv/individual de muncă, în original;
– adeverință privind încadrarea activității în fostele grupe I și/sau II de muncă, în condiții deosebite, speciale și alte condiții de muncă, în original (dacă este cazul);
– procura specială pentru mandatar, original și copie ;
– acte pentru dovedirea calității de beneficiar al Decretului-lege nr. 118/1990, republicat, și/sau al Legii recunoștinței față de eroii-martiri și luptătorii care au contribuit la victoria Revoluției române din Decembrie 1989, precum și față de persoanele care și-au jertfit viața sau au avut de suferit în urma revoltei muncitorești anticomuniste de la Brașov din noiembrie 1987 nr. 341/2004, cu modificările și completările ulterioare;
– dovada încetării calității de asigurat în cazul înscrierii la pensie anticipată sau pensie anticipată parțială, pentru persoanele care, la data solicitării, nu mai au calitatea de asigurat (original);
– adeverință care să ateste perioadele de activitate realizate după data de 1 ianuarie 2011, original;
– alte acte întocmite potrivit prevederilor legale prin care se dovedesc elemente necesare stabilirii drepturilor de pensie.
3. Stabilirea pensiei anticipate parțiale
Pensia anticipată se cuvine de la data îndeplinirii condițiilor prevăzute de lege, se acordă de la data înregistrării cererii și se plătește de la data încetării calității de asigurat.
Cererea de pensionare împreună cu actele doveditoare se depun de către solicitant, la casa teritorială de pensii din raza de domiciliu a acestuia, începând cu data îndeplinirii condițiilor de pensionare.
Modalități de plată a drepturilor de pensie anticipate parțiale
Drepturile de pensie se plătesc lunar, în funcție de optiunea pensionarului:
– prin mandat poștal, la domiciliul beneficiarului drepturilor de pensie;
– în cont curent sau cont de card la una din băncile cu care Casa Națională de Pensii Publice a încheiat convenții pentru plata drepturilor de pensie.
4. Recalcularea și revizuirea
Pensia anticipată parțială poate fi recalculata prin adăugarea veniturilor sau a stagiilor de cotizare realizate anterior înscrierii la pensie, dar care nu au fost valorificate la stabilirea acesteia, iar noile drepturi recalculate se acordă începând cu luna următoare celei în care a fost înregistrată cererea.
Stagiile de cotizare realizate după data deschiderii drepturilor de pensie anticipată parțială, în condițiile suspendării plății acestora, se valorifică numai la momentul trecerii la pensia pentru limită de vârstă.
Revizuirea pensiei anticipate parțiale se face din oficiu sau la solicitarea pensionarului în situația în care, ulterior stabilirii/plății pensiei se constată diferențe între sumele stabilite și plătite și cele legal cuvenite. Sumele rezultate în urma revizuirii drepturilor de pensie se acordă sau se recuperează, după caz, în cadrul termenului general de prescripție de 3 ani, calculat de la data constatării acestor diferențe.
5. a)Suspendarea plății
Se face începând cu luna următoare celei în care:
– pensionarul și-a stabilit domiciliul pe teritoriul altui stat, cu care România a încheiat convenție de reciprocitate în domeniul asigurărilor sociale, dacă potrivit prevederilor acesteia pensia se plătește de către celălalt stat;
– beneficiarul unei pensii anticipate parțiale, se regăsește în una dintre situațiile prevăzute la art. 6 alin. (1) pct. I, II sau IV, cu excepția consilierilor locali sau județeni;
.a) persoanele care desfășoară activități pe bază de contract individual de muncă, inclusiv soldații și gradații voluntari; b) funcționarii publici; c) cadrele militare în activitate, soldații și gradații voluntari, polițiștii și funcționarii publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare, din domeniul apărării naționale, ordinii publice și siguranței naționale; d) persoanele care realizează venituri de natură profesională, altele decât cele salariale, din drepturi de autor și drepturi conexe definite potrivit art. 7 alin. (1) pct. 13^1 din Legea nr. 571/2003 privind Codul12 fiscal, cu modificările și completările ulterioare, precum și din contracte/convenții încheiate potrivit Codului civil.
– persoanele care își desfășoară activitatea în funcții elective sau care sunt numite în cadrul autorității executive, legislative ori judecătorești, pe durata mandatului, precum și membrii cooperatori dintr-o organizație a cooperației meșteșugărești, ale căror drepturi și obligații sunt asimilate, în condițiile prezentei legi, cu ale persoanelor prevăzute la pct. I;
– persoanele care realizează, în mod exclusiv, un venit brut pe an calendaristic, echivalent cu cel puțin de 4 ori câștigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat, și care se află în una din situațiile următoare: a) administratori sau manageri care au încheiat contract de administrare sau de management; b) membri ai întreprinderii individuale și întreprinderii familiale; c) persoane fizice autorizate să desfășoare activități economice; d) persoane angajate în instituții internaționale, dacă nu sunt asigurații acestora; e) alte persoane care realizează venituri din activități profesionale.
la cererea pensionarului.
b) Încetarea plății pensiei anticipate parțiale
Plata pensiei anticipate parțiale încetează începând cu luna următoare celei în care: pensionarul a decedat; pensionarul nu mai îndeplinește condițiile legale în temeiul cărora i-a fost acordată pensia.
6.Reluarea plății pensiei anticipate parțiale se face la cerere
începând cu luna următoare celei în care a fost înlăturată cauza care, potrivit legii, a dus la suspendarea plății pensiei, dacă cererea a fost depusă în termen de 30 de zile de la data la care cauza suspendării a fost înlăturată;
Incepând cu luna următoare celei în care a fost depusă cererea, dacă depunerea acesteia s-a făcut după expirarea termenului de 30 de zile.
7.Trecerea de la pensia anticipată parțială la pensia pentru limită de vârstă
La data îndeplinirii10 condițiilor 16 pentru acordarea pensiei pentru limită de vârstă, pensia anticipată parțială se transformă în pensie pentru limită de vârstă, din oficiu, și se recalculează prin eliminarea diminuării și prin valorificarea perioadelor asimilate și a eventualelor stagii de coti Pensia de invaliditate
Condiții de acordare
O persoană poate beneficia de pensie de invaliditate dacă este încadrată într-un grad de invaliditate prin decizie emisă de medicul expert al asigurărilor sociale, iar în cazul personalului militar de comisiile de expertiză medicomilitară de pe lângă spitalele din sistemul de apărare națională, ordine publică și siguranță națională, indiferent de stagiul de cotizare realizat în sistemul public de pensii.
În raport cu gradul de reducere a capacității de muncă, invaliditatea este:
1.de gradul I, caracterizată prin pierderea totală a capacității de muncă și a capacității de autoîngrijire;
2.de gradul II, caracterizată prin pierderea totală a capacității de muncă, cu păstrarea capacității de autoîngrijire;
3.de gradul III, caracterizată prin pierderea a cel puțin jumătate din capacitatea de muncă, persoana putând să presteze o activitate profesională, corespunzătoare a cel mult jumătate din timpul normal de muncă.
Beneficiari:
asigurații care si-au pierdut capacitatea de muncă din cauza unei boli obișnuite sau a unor accidente care nu au legătură cu munca;
persoanele care și-au pierdut total sau cel puțin jumătate din capacitatea de muncă, din cauza accidentelor de muncă și bolilor profesionale, neoplaziilor, schizofreniei și SIDA;
persoanele care au satisfăcut serviciul militar ca militar în termen sau militar cu termen redus, pe durata legal stabilită, a fost concentrat, mobilizat sau în prizonierat; elevii unei școli militare/școli de agenți de poliție sau studenti ai unei instituții de învățământ din sistemul de apărare națională, ordine publică și siguranță națională pentru formarea cadrelor militare, polițiștilor și funcționarilor publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare, cu excepția liceului militar;
elevii, ucenicii și studenții care și-au pierdut total sau cel puțin jumătate din capacitatea de muncă, ca urmare a accidentelor de muncă sau bolilor profesionale survenite în timpul și din cauza practicii profesionale;
persoanele care și-au pierdut total sau cel puțin jumătate din capacitatea de muncă și marii mutilați, ca urmare a participării la lupta pentru victoria Revoluției din Decembrie 1989 ori în legătură cu evenimentele revoluționare din decembrie 1989, care erau cuprinse într-un sistem de asigurări sociale anterior datei ivirii invalidității din această cauză, au dreptul la pensie de invaliditate în aceleași condiții în care se acordă pensia de invaliditate persoanelor care au suferit accidente de muncă.
Încadrarea în grad de invaliditate, revizuirea medicală și contestarea deciziei medicale asupra capacității de muncă
Încadrarea în grad de invaliditate
Evaluarea capacității de muncă, în vederea stabilirii gradului de invaliditate, se face la cererea persoanei interesate, de către medicul expert al asigurărilor sociale.
În situația personalului militar, evaluarea capacității de muncă, în vederea stabilirii gradului de invaliditate, se face la cererea comisiei de la nivelul unității din care face parte, care poate fi sesizată și de către persoana interesată, sau, în cazul persoanelor trecute în rezervă, la cererea persoanei interesate, de către comisiile de expertiză medico-militară de pe lângă spitalele din sistemul de apărare națională, ordine publică și siguranță națională.
Actele necesare încadrării în grad de invaliditate:
cerere;
actul de identitate;
documente medicale din care să rezulte afecțiunile prezentate și rezultatele investigațiilor necesare pentru susținerea diagnosticului clinic și funcțional (forma clinică și stadiul evolutiv al bolii);
adeverința eliberată de angajator care să ateste numărul de zile de concediu medical, cumulat în ultimele 12/24 de luni, cu menționarea datei ultimei zile de concediu medical;
documentul din care să rezulte cauza invalidității;
documentul care să ateste data ivirii invalidității, după caz.
Documentele care atestă cauza invalidității sunt, după caz:
fișa BP2/adeverință de confirmare eliberată de direcția de sănătate publică, în caz de boală profesională;
FIAM/proces-verbal avizat de inspectoratul teritorial de muncă ce a confirmat caracterul de muncă al accidentului sau adeverință de confirmare a înregistrării accidentului de muncă la inspectoratul teritorial de muncă, în caz de accident de muncă;
documente medicale eliberate de medicii de specialitate care confirmă diagnosticul, în caz de schizofrenie/neoplasm/SIDA; pentru afecțiunea neoplazică se anexează și rezultatul examenului histopatologic;
certificat emis de comisia de expertiză medico-militară, în caz de accident sau boală contractată în timpul ori din cauza îndeplinirii serviciului militar sau a școlilor militare.
Decizia medicală de încadrare într-un grad de invaliditate se emite în termen de 45 de zile de la data înregistrării cererii și se comunică în termen de 5 zile de la emitere.
Decizia medicală asupra capacității de muncă poate fi contestată, în termen de 30 de zile de la comunicare, la comisiile medicale de contestații sau la comisiile centrale de expertiză medico-militară ale Ministerului Apărării Naționale, Ministerului Afacerilor Interne și Serviciului Român de Informații, după caz. Comisiile medicale de contestații funcționează în cadrul Institutului Național de Expertiză Medicală și Recuperare a Capacității de Muncă.
Contestația se soluționează în termen de 45 de zile de la înregistrare. Decizia emisă în soluționarea contestației se comunică în termen de 5 zile de la data soluționării.
Deciziile comisiilor medicale de contestații și ale comisiilor centrale de expertiză medico-militară ale Ministerului Apărării Naționale, Ministerului Afacerilor Interne și Serviciului Român de Informații date în soluționarea contestațiilor pot fi atacate la instanțele judecătorești competente în termen de 30 de zile de la comunicare.
Deciziile medicale asupra capacității de muncă, precum și deciziile necontestate în termen rămân definitive.
Revizuirea medicală
Pensionarii de invaliditate sunt supuși revizuirii medicale periodic, în funcție de afecțiune, la intervale cuprinse între un an și 3 ani, până la împlinirea vârstelor standard de pensionare, la termenele stabilite de medicul expert al asigurărilor sociale sau, de către comisiile centrale de expertiză medico-militară.
După fiecare revizuire medicală, medicul expert al asigurărilor sociale, respectiv comisiile centrale de expertiză medico-militară emit o nouă decizie medicală asupra capacității de muncă, prin care se stabilește, după caz:
menținerea în același grad de invaliditate;
încadrarea în alt grad de invaliditate;
redobândirea capacității de muncă.
Dreptul la pensie de invaliditate se modifică sau încetează începând cu luna următoare celei în care s-a emis decizia medicală asupra capacității de muncă, emisă în urma revizuirii medicale.
!!! Neprezentarea, din motive imputabile pensionarului, la revizuirea medicală atrage suspendarea plății pensiei începând cu luna următoare celei în care era prevăzută revizuirea medicală sau, după caz, încetarea plății pensiei, în condițiile legii.
Revizuirea medicală se poate efectua și la cererea pensionarilor, dacă starea sănătății lor s-a îmbunătățit sau, după caz, s-a agravat.
Nu mai sunt supuși revizuirii medicale periodice pensionarii de invaliditate care:
prezintă invalidități care afectează ireversibil capacitatea de muncă;
au împlinit vârstele standard de pensionare prevăzute de lege;
au vârsta mai mică cu până la 5 ani față de vârsta standard de pensionare și au realizat stagiile complete de cotizare, prevăzute de lege.
Programe recuperatorii
Pensionarii de invaliditate care sunt supuși revizuirii medicale au obligația de a urma programele recuperatorii întocmite de medicul expert al asigurărilor sociale care a emis decizia de încadrare în grad de invaliditate, în vederea reintegrării socio-profesionale.
Neîndeplinirea, din motive imputabile pensionarului, a programelor recuperatorii atrage suspendarea plății pensiei începând cu luna următoare constatării.
Casele teritoriale de pensii și casele de pensii sectoriale efectuează controlul asupra respectării programelor recuperatorii, pe baza normelor metodologice emise.
Pensia de invaliditate se acordă:
de la data încetării plății indemnizației pentru incapacitate temporară de muncă;
de la data încetării calității de asigurat, dacă cererea a fost înregistrată în termen de 30 de zile de la data emiterii deciziei medicale de încadrare într-un grad de invaliditate;
de la data înregistrării cererii, în situația persoanelor care nu mai sunt în activitate.
Actele necesare:
cerere pentru înscrierea la pensie de invaliditate (anexa nr. 7 la norme);
carnetul de muncă (original și copie);
carnetul de muncă pentru membrii CAP (original și copie);
alte acte prevăzute de lege privind vechimea în muncă sau vechimea în serviciu realizată;
actele de stare civilă: buletin de identitate sau carte de identitate, certificat de naștere și de căsătorie, original și copie;
livretul militar (original și copie);
diploma de absolvire a învățământului universitar (original și copie) și adeverința eliberată de instituția de învățământ superior din care să rezulte durata normală, perioada efectuării studiilor și faptul că acestea au fost urmate la zi;
acte doveditoare privind stagiul de cotizare în specialitate – pentru personalul militar;
adeverință privind sporurile cu caracter permanent reglementate prin lege sau prin contractul colectiv/individual de muncă, în original (anexa nr. 15 la norme);
adeverință privind încadrarea activității în fostele grupe I și/sau II de muncă, în condiții deosebite, speciale și alte condiții de muncă, în original (dacă este cazul) (anexa nr. 12, anexa nr. 13, anexa nr. 14 la norme);
procura specială pentru mandatar (original și copie);
acte pentru dovedirea calității de beneficiar al Decretului-lege nr. 118/1990, republicat, și/sau al Legii recunoștinței față de eroii-martiri și luptătorii care au contribuit la victoria Revoluției române din Decembrie 1989, precum și față de persoanele care și-au jertfit viața sau au avut de suferit în urma revoltei muncitorești anticomuniste de la Brașov din noiembrie 1987 nr. 341/2004, cu modificările și completările ulterioare;
adeverință care să ateste perioadele de activitate realizate după data de 1 ianuarie 2011, original;
alte acte întocmite potrivit prevederilor legale prin care se dovedesc elemente necesare stabilirii drepturilor de pensie;
decizia medicală asupra capacității de muncă (original);
adeverința din care să rezulte data încetării plății indemnizației pentru incapacitate temporară de muncă/copia ultimului certificat de concediu medical sau, după caz, adeverință din care să rezulte data încetării calității de asigurat (original);
copie a formularului pentru înregistrarea accidentului de muncă (FIAM) sau copie a fișei de declarare a cazului de boală profesională BP2 pentru accident de muncă, respectiv boală profesională, unde este cazul.
Stabilirea drepturilor de pensie de invaliditate
Cererea de pensionare, împreună cu actele doveditoare, se depune de către solicitant la casa teritorială de pensii din raza de domiciliu a acestuia.
La stabilirea pensiei de invaliditate, se acordă un stagiu potențial, determinat ca diferență dintre stagiul complet de cotizare prevăzut în anexa nr. 5 sau, după caz, anexa nr. 6 la prezenta lege și stagiul de cotizare realizat până la data acordării pensiei de invaliditate. Stagiul potențial rezultat nu poate fi mai mare decât stagiul de cotizare pe care persoana l-ar fi putut realiza de la data acordării pensiei de invaliditate până la împlinirea vârstei standard de pensionare, prevăzută de lege, la care poate solicita pensie pentru limită de vârstă.
Pentru stagiul potențial, acordat persoanelor în drept să obțină o pensie de invaliditate, punctajul lunar este de:
a) 0,70 puncte pentru gradul I de invaliditate; b) 0,55 puncte pentru gradul II de invaliditate; c) 0,35 puncte pentru gradul III de invaliditate.
Indemnizația de însoțitor
Pensionarii de invaliditate încadrați în gradul I de invaliditate au dreptul, în afara pensiei, la o indemnizație pentru însoțitor, în cuantum fix. Cuantumul indemnizației pentru însoțitor reprezintă 80% din valoarea unui punct de pensie, stabilită în condițiile legii.
Modalități de plată a drepturilor de pensie de invaliditate
Drepturile de pensie se plătesc lunar, în funcție de optiunea pensionarului:
prin mandat poștal, la domiciliul beneficiarului drepturilor de pensie;
în cont curent sau cont de card la una din băncile cu care Casa Națională de Pensii Publice a încheiat convenții pentru plata drepturilor de pensie (listă bănci).
Recalcularea și revizuirea pensiei de invaliditate
Pensia de invaliditate se poate recalcula prin adăugarea veniturilor și/sau a stagiilor de cotizare nevalorificate la stabilirea acesteia, iar noile drepturi recalculate se acordă începând cu luna următoare celei în care a fost înregistrată cererea.
Revizuirea pensiei de invaliditate se face din oficiu sau la solicitarea pensionarului în situația în care, ulterior stabilirii/plății pensiei se constată diferențe între sumele stabilite și plătite și cele legal cuvenite. Sumele rezultate în urma revizuirii drepturilor de pensie se acordă sau se recuperează, după caz, în cadrul termenului general de prescripție de 3 ani, calculat de la data constatării acestor diferențe.
Suspendarea plății pensiei de invaliditate
a) pensionarul și-a stabilit domiciliul pe teritoriul altui stat, cu care România a încheiat convenție de reciprocitate în domeniul asigurărilor sociale, dacă potrivit prevederilor acesteia pensia se plătește de către celălalt stat;
b) pensionarul de invaliditate nu se prezintă la revizuirea medicală obligatorie sau la convocarea Institutului Național de Expertiză Medicală și Recuperare a Capacității de Muncă, a Centrelor Regionale de Expertiză Medicală a Capacității de Muncă sau a comisiilor centrale de expertiză medico-militară ale Ministerului Apărării Naționale, Ministerului Afacerilor Interne și Serviciului Român de Informații;
c) pensionarul de invaliditate nu mai urmează programele recuperatorii, întocmite de medicul expert al asigurărilor sociale;
d) pensionarul de invaliditate, încadrat în gradul I sau II, se regăsește în una dintre situațiile prevăzute la art. 6 alin. (1) pct. I, II sau IV, cu excepția consilierilor locali sau județeni, respectiv:
I.a) persoanele care desfășoară activități pe bază de contract individual de muncă, inclusiv soldații și gradații voluntari; b) funcționarii publici; c) cadrele militare în activitate, soldații și gradații voluntari, polițiștii și funcționarii publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare, din domeniul apărării naționale, ordinii publice și siguranței naționale; d) persoanele care realizează venituri de natură profesională, altele decât cele salariale, din drepturi de autor și drepturi conexe definite potrivit art. 7 alin. (1) pct. 13^1 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare, precum și din contracte/convenții încheiate potrivit Codului civil.
II. persoanele care își desfășoară activitatea în funcții elective sau care sunt numite în cadrul autorității executive, legislative ori judecătorești, pe durata mandatului, precum și membrii cooperatori dintr-o organizație a cooperației meșteșugărești, ale căror drepturi și obligații sunt asimilate, în condițiile prezentei legi, cu ale persoanelor prevăzute la pct. I;
IV. persoanele care realizează, în mod exclusiv, un venit brut pe an calendaristic, echivalent cu cel puțin de 4 ori câștigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat, și care se află în una din situațiile următoare:
administratori sau manageri care au încheiat contract de administrare sau de management;
membri ai întreprinderii individuale și întreprinderii familiale;
persoane fizice autorizate să desfășoare activități economice;
persoane angajate în instituții internaționale, dacă nu sunt asigurații acestora;
alte persoane care realizează venituri din activități profesionale;
e) pensionarul de invaliditate, încadrat în gradul III, se regăsește în una din situațiile prevăzute la art. 6 alin. (1) pct. I sau II, depășind jumătate din programul normal de lucru al locului de muncă respectiv.
I.a) persoanele care desfășoară activități pe bază de contract individual de muncă, inclusiv soldații și gradații voluntari; b) funcționarii publici; c) cadrele militare în activitate, soldații și gradații voluntari, polițiștii și funcționarii publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare, din domeniul apărării naționale, ordinii publice și siguranței naționale; d) persoanele care realizează venituri de natură profesională, altele decât cele salariale, din drepturi de autor și drepturi conexe definite potrivit art. 7 alin. (1) pct. 13^1 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare, precum și din contracte/convenții încheiate potrivit Codului civil.
II. persoanele care își desfășoară activitatea în funcții elective sau care sunt numite în cadrul autorității executive, legislative ori judecătorești, pe durata mandatului, precum și membrii cooperatori dintr-o organizație a cooperației meșteșugărești, ale căror drepturi și obligații sunt asimilate, în condițiile prezentei legi, cu ale persoanelor prevăzute la pct. I.
Încetarea plății pensiei de invaliditate
pensionarul a decedat;
pensionarul nu mai îndeplinește condițiile legale în temeiul cărora i-a fost acordată pensia;
pensionarul de invaliditate și-a redobândit capacitatea de muncă, potrivit legii;
au expirat 12 luni de la data la care pensionarul de invaliditate nu s-a prezentat, din motive imputabile lui, la revizuirea medicală obligatorie;
au expirat 12 luni de la data la care pensionarul de invaliditate nu s-a prezentat, din motive imputabile lui, la convocarea făcută de Institutul Național de Expertiză Medicală și Recuperarea Capacității de Muncă, de Centrele Regionale de Expertiză Medicală a Capacității de Muncă sau comisiile centrale de expertiză medico-militară ale Ministerului Apărării Naționale, Ministerului Administrației și Internelor și Serviciului Român de Informații;
au expirat 12 luni de la data la care pensionarul de invaliditate, nu a mai urmat programele recuperatorii întocmite de medicul expert al asigurărilor sociale.
Reluarea plății pensiei de invaliditate se face la cerere
a) începând cu luna următoare celei în care a fost înlăturată cauza care, potrivit legii, a dus la suspendarea plății pensiei, dacă cererea a fost depusă în termen de 30 de zile de la data la care cauza suspendării a fost înlăturată;
b) începând cu luna următoare celei în care a fost depusă cererea, dacă depunerea acesteia s-a făcut după expirarea termenului de 30 de zile.
Trecerea de la pensia pensia de invaliditate la pensia pentru limită de vârstă
La data îndeplinirii condițiilor pentru acordarea pensiei pentru limită de vârstă, pensia de invaliditate devine pensie pentru limită de vârstă și, din oficiu, se acordă cuantumul cel mai avantajos.
Indemnizația pentru însoțitor acordată pensionarilor de invaliditate gradul I se menține și pe durata acordării pensiei pentru limită de vârstă.
Top of Form
Bottom of Form
Pensia de urmaș
În situația decesului asiguratului sau pensionarului, copiii și soțul supraviețuitor au dreptul la pensie de urmaș, în următoarele condiții:
Copiii:
până la17 vârsta de 16 ani;
dacă își continuă studiile într-o formă de învățământ 18organizată potrivit legii, până la terminarea acestora, fără a depăși vârsta de 26 de ani;
pe toată durata19 invalidității de orice grad, dacă aceasta s-a ivit în perioada în care se aflau în una dintre situațiile prevăzute mai sus.
Soțul supraviețuitor:
in momentul varstei de pensionare , dacă a fost casatorit cel puțin 15 ani. Dacă durata căsătoriei a fost mai mică de 15 ani, dar de cel puțin 10 ani, cuantumul pensiei scade cu 0,5% pentru fiecare lună, respectiv 6% pentru fiecare an de căsătorie în minus;
pe perioada în care este invalid de gradul l sau II, indiferent de varsta dacă durata căsătoriei a fost de cel puțin 1 an;
indiferent de vârstă și de durata căsătoriei, dacă decesul soțului susținător s-a produs ca urmare a unui accident de muncă sau a unei boli profesionale și dacă nu realizează venituri lunare dintr-o activitate profesională pentru care asigurarea este obligatorie ori dacă acestea sunt mai mici de 35% din câștigul salarial mediu brut;
care nu îndeplinește condițiile de mai sus, beneficiază de pensie de urmaș pe o perioadă de 6 luni de la data decesului, dacă în această perioadă nu realizează venituri lunare dintr-o activitate profesională pentru care asigurarea este obligatorie sau dacă acestea sunt mai mici de 35% din câștigul salarial mediu brut;
care are în îngrijire la data decesului susținătorului unul sau mai mulți copii în vârstă de până la 7 ani, beneficiază de pensie de urmaș până la data împlinirii de către ultimul copil a vârstei de 7 ani, în perioadele în care nu realizează venituri lunare dintr-
o activitate profesională pentru care asigurarea este obligatorie sau dacă acestea sunt mai mici de 35% din câștigul salarial mediu brut.
Soțul supraviețuitor care are dreptul la o pensie proprie si îndeplinește condițiile prevăzute de lege pentru obținerea pensiei de urmaș după soțul decedat poate opta pentru cea mai avantajoasă pensie.
Cuantumul pensiei de urmaș
Pensia de urmaș se calculează din pensia pentru limită de vârstă aflată în plată sau la care ar fi avut dreptul, în condițiile legii, susținătorul decedat, si din pensia de invaliditate gradul I, în cazul în care decesul susținătorului a survenit înaintea îndeplinirii condițiilor pentru obținerea pensiei pentru limită de vârstă, inclusiv în situațiile în care era în plată cu pensie de invaliditate de orice grad, pensie anticipată sau pensie anticipată parțială.
Cuantumul pensiei de urmaș se stabilește prin procente din punctajul mediu anual realizat de susținător, aferent pensiei pentru limită de vârstă aflată în plată sau la care ar fi avut dreptul, în condițiile legii, susținătorul decedat, sau din pensia de invaliditate gradul I, în funcție de numărul urmașilor îndreptățiți, astfel: 50% – pentru un singur urmaș; 75% – pentru 2 urmași; 100% – pentru 3 sau mai mulți urmași.se face exeptie la cuantumul pensiei de urmaș, în cazul celor care sunt orfani de ambii părinți, se stabilește prin însumarea drepturilor de pensie de urmaș, calculate după fiecare părinte.
Pensia de urmaș, se acordă și se plătește:
din prima zi a lunii următoare celei în care a avut loc decesul, dacă cererea a fost depusă în termen de 30 de zile de la data decesului, în situația pensiei de urmaș acordate persoanei al cărei susținător era pensionar, la data decesului;
de la data decesului, dacă cererea a fost înregistrată în termen de 30 de zile de la această dată, în situația pensiei de urmaș acordate persoanei al cărei susținător nu era pensionar, la data decesului;
de la data îndeplinirii condițiilor de pensionare, dacă cererea a fost înregistrată în termen de 30 de zile de la această dată, în situația pensiei de urmaș acordate persoanei care îndeplinește condițiile prevăzute de lege, referitoare la vârsta standard de pensionare, ulterior decesului susținătorului;
în situația în care cererea a fost depusă cu depășirea termenului de 30 de zile, pensia de urmaș se acordă și se plătește de la data înregistrării cererii.
Acte necesare pensiei de urmas
cerere20 pentru înscrierea la pensie de urmaș;
actele de stare civilă ale urmașilor și reprezentantului legal, după caz, original și copie;
decizia medicală asupra capacității de muncă (original);
decizia de pensie/talonul de plată a pensiei, pentru cazurile în care susținătorul decedat avea calitatea de pensionar (copie);
adeverința de studii (elev sau student), în cazul urmașilor copii în vârstă de peste 16 ani, în original;
actul doveditor al cauzei decesului, cu excepția situațiilor în care susținătorul decedat avea calitatea de pensionar (copie);
copie FIAM, pentru decesul cauzat de accident de muncă;
copie BP2 și copie certificat medical constatator al decesului, pentru decesul cauzat de boală profesională.
declarație pe propria răspundere din care să rezulte că urmașul nu a fost condamnat prin sentință rămasă definitivă pentru infracțiunea de omor sau tentativă de omor comisă asupra susținătorului;
Pentru cazurile în care susținătorul decedat nu avea calitatea de pensionar se depun și următoarele documente:
carnetul de muncă21 (original si copie);
carnetul de muncă pentru membrii CAP (original și copie);
alte acte prevăzute de lege privind vechimea în muncă sau vechimea în serviciu realizată;
livretul militar (original și copie);
diploma de absolvire a învățământului universitar (original și copie) și adeverința din care să rezulte durata normală, perioada studiilor și faptul că acestea au fost urmate la zi;
acte doveditoare privind stagiul de cotizare în specialitate – pentru personalul militar;
adeverință privind stagiile de cotizare realizate în alte sisteme de asigurări sociale, neintegrate în sistemul public, în original;
adeverință privind sporurile cu caracter permanent reglementate prin lege sau prin contractul colectiv/individual de muncă, în original ;
adeverință privind stagiul de cotizare realizat în grupa I de muncă, grupa a II a de muncă, în condiții de muncă speciale, deosebite și alte condiții de muncă, în original
acte pentru dovedirea calității de beneficiar al Decretului-Lege nr. 118/1990, Legii nr. 341/2004;
adeverință care să ateste perioadele de activitate realizate după data de 1 ianuarie 2011 (original);
alte acte întocmite potrivit prevederilor legale prin care se dovedesc elemente necesare stabilirii drepturilor de pensie.
Modalități de plată a drepturilor de pensie de urmaș
Drepturile de pensie se plătesc lunar, titularului, tutorelui sau curatorului acestuia, persoanei căreia i s-a încredințat sau i s-a dat în plasament copilul minor sau, după caz, mandatarului desemnat prin procură specială.
În funcție de optiune, plata pensiei se face:
prin mandat poștal, la domiciliul beneficiarului drepturilor de pensie;
în cont curent sau cont de card la una din băncile cu care Casa Națională de Pensii Publice a încheiat convenții pentru plata drepturilor de pensie (listă bănci).
Cererea de pensionare, împreună cu actele doveditoare, se depune de către solicitant la casa teritorială de pensii din raza de domiciliu a acestuia.
Recalcularea și revizuirea pensiei de urmaș
Pensia de urmaș se poate recalcula prin adăugarea veniturilor și/sau a stagiilor de cotizare nevalorificate la stabilirea acesteia, iar noile drepturi recalculate se acordă începând cu luna următoare celei în care a fost înregistrată cererea.
Revizuirea pensiei de urmaș se face din oficiu sau la solicitarea pensionarului în situația în care, ulterior stabilirii/plății pensiei se constată diferențe între sumele stabilite și plătite și cele legal cuvenite. Sumele rezultate în urma revizuirii drepturilor de pensie se acordă sau se recuperează, după caz, în cadrul termenului general de prescripție de 3 ani, calculat de la data constatării acestor diferențe.
Suspendarea plății pensiei de urmaș
pensionarul și-a stabilit domiciliul pe teritoriul altui stat, cu care România a încheiat convenție de reciprocitate în domeniul asigurărilor sociale, dacă potrivit prevederilor acesteia pensia se plătește de către celălalt stat;
pensionarul urmaș, încadrat în grad de invaliditate, nu se prezintă la revizuirea medicală obligatorie sau la convocarea Institutului Național de Expertiză Medicală și Recuperare a Capacității de Muncă, a Centrelor Regionale de Expertiză Medicală a Capacității de Muncă sau a comisiilor centrale de expertiză medico-militară ale Ministerului Apărării Naționale, Ministerului Afacerilor Interne și Serviciului Român de Informații;
pensionarul urmaș, încadrat în grad de invaliditate, nu mai urmează programele recuperatorii, întocmite de medicul expert al asigurărilor sociale;
pensionarul urmaș, încadrat în gradul I sau II, realizează venituri pentru care asigurarea este obligatorie, cu excepția consilierilor locali sau județeni;
pensionarul urmaș, încadrat în gradul III de invaliditate, desfășoară activitate în baza unui contract de muncă, raport de serviciu sau alte forme de asigurare asimilate acestora, depășind jumătate din programul normal de lucru al locului de muncă respectiv;
copilul beneficiar al pensiei de urmaș care a împlinit vârsta de 16 ani și nu face dovada continuării studiilor;
soțul supraviețuitor, beneficiar al unei pensii de urmaș, realizează venituri brute lunare pentru care, potrivit legii, asigurarea este obligatorie, dacă acestea sunt mai mari de 35% din câștigul salarial mediu brut;
soțul supraviețuitor, beneficiar al unei pensii de urmaș, s-a recăsătorit;
soțul supraviețuitor, beneficiar al unei pensii din sistemul public de pensii, optează pentru o altă pensie, potrivit legii, din același sistem, sau dintr-un alt sistem de asigurări sociale, neintegrat sistemului public de pensii;
la cererea pensionarului, situație în care suspendarea plății se face începând cu luna următoare celei în care a fost înregistrată cererea.
Încetarea plății pensie de urmaș
pensionarul a decedat;
pensionarul nu mai îndeplinește condițiile legale în temeiul cărora i-a fost acordată pensia;
pensionarul urmaș, încadrat în grad de invaliditate, și-au redobândit capacitatea de muncă, potrivit legii;
au expirat 12 luni de la data la care pensionarul urmaș, încadrat în grad de invaliditate, nu s-a prezentat, din motive imputabile lui, la revizuirea medicală obligatorie;
au expirat 12 luni de la data la care pensionarul urmaș, încadrat în grad de invaliditate, nu s-a prezentat, din motive imputabile lui, la convocarea la INEMRCM;
au expirat 12 luni de la data la care pensionarul urmaș, încadrat în grad de invaliditate, nu a mai urmat programele recuperatorii prevăzute de lege;
copilul, beneficiar al unei pensii de urmaș, a împlinit vârsta de 26 de ani, cu excepția copiilor pensionari de urmaș încadrați în grad de invaliditate;
pensionarul urmaș a fost condamnat, printr-o hotărâre judecătorească rămasă definitivă, pentru infracțiunea de omor sau tentativă de omor, comisă asupra susținătorului.
Reluarea plății pensiei de urmaș se face, la cerere, astfel:
începând cu luna următoare celei în care a fost înlăturată cauza care, potrivit legii, a dus la suspendarea plății pensiei, dacă cererea a fost depusă în termen de 30 de zile de la data la care cauza suspendării a fost înlăturată;
începând cu luna următoare celei în care a fost depusă cererea, dacă depunerea acesteia s-a făcut după expirarea termenului de 30 de zile;
în situația pensionarilor de urmaș care au vârsta între 16 și 26 de ani, ale căror drepturi au fost suspendate datorită faptului că nu au făcut dovada continuării studiilor, drepturile se repun în plată de la data începerii anului școlar, în baza adeverințelor de continuare a studiilor, cu respectarea termenului general de prescripție de 3 ani;
în cazul copilului pensionar de urmaș ale cărui drepturi au fost suspendate la împlinirea vârstei de 16 ani, reluarea în plată a drepturilor de pensie se face de la data suspendării acestora, în baza adeverințelor de continuare a studiilor, cu respectarea termenului general de prescripție de 3 ani.
Cumulul drepturilor de pensie de urmaș cu venituri pentru care asigurarea este obligatorie.
Copiii care beneficiază de pensie de urmaș, de regulă, pot cumula pensia cu venituri provenite din situații pentru care asigurarea este obligatorie, în condițiile legii.
Soțul supraviețuitor, beneficiar al unei pensii de urmaș, poate cumula pensia cu venituri din activități profesionale pentru care asigurarea este obligatorie, potrivit legii, dacă acestea nu depășesc 35% din câștigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea Legii Bugetului Asigurărilor Sociale de Stat.
Copiii, pensionari de urmaș, încadrați în gradul III de invaliditate pot cumula pensia cu venituri provenite din situații pentru care asigurarea este obligatorie doar în condițiile în care timpul normal de lucru este de cel mult jumătate din programul normal de lucru, respectiv 4 ore pe zi;
Urmașii încadrați în gradul I sau II de invaliditate, nu pot cumula pensia de urmaș cu venituri de natură profesională, întrucât au capacitatea de muncă pierdută în totalitate, respectiv nu pot desfășura activități profesionale.
Plata pensiilor
În sistemul public de pensii din România plata pensiei se face lunar, în moneda națională, personal titularului, tutorelui sau curatorului acestuia, persoanei căreia i s-a încredințat sau i s-a dat în plasament copilul urmaș sau, după caz, mandatarului desemnat prin procură specială.
În cadrul aceste secțiuni se regăsesc modalitățile de plată ale drepturilor de pensie.
Top of Form
Bottom of Form
Contribuții
Asigurarea este obligatorie in sistemul public de pensii, prin efectul legii, pentru unele categorii de persoane și facultativă pentru persoanele care doresc să-și completeze venitul asigurat sau să realizeze stagiu de cotizare.
Asigurații sunt să plătească contribuții de asigurări sociale și comform legii au dreptul să beneficieze de prestații de asigurări sociale.
Alte drepturi
În sistemul public de pensii, în afara pensiilor, se mai acorda, în condițiile legii, următoarele prestații:
a) tratament balnear, altul decât cel care, se suportă de la bugetul fondului național unic de asigurări sociale de sănătate, pentru asigurați și pensionari, potrivit legii;
b) bilete de odihnă, pentru asigurați;
c) ajutor de deces, în cazul decesului asiguratului, pensionarului sau unui membru al familiei unuia dintre aceștia.
CNPP acordă și o serie de indemnizații cu caracter reparatoriu, stabilite prin legi speciale.
Bilete de tratament și odihnă
CNPP contractează23 locuri la tratament balnear, la începutul fiecărui an, în limita fondurilor aprobate prin bugetul asigurărilor sociale de stat și repartizează numărul total de bilete de tratament pentru fiecare casă județeană de pensii în funcție de numărul total de potențiali beneficiari și în funcție de valorificările din anii precedenți.
Deoarece fondurile necesare pentru achiziția de bilete de tratament balnear sunt aprobate prin legea bugetului asigurărilor sociale de stat, licitația de achiziție publică de locuri la tratament pentru anul 2013 nu se poate organiza până la data publicării în Monitorul Oficial, a acestei legi.
După aprobarea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2013 va putea fi demarată procedura privind achiziția publică de servicii hoteliere, de restaurant și tratament balnear pentru anul 2013, și în funcție de tarifele ofertate de prestatori, vor fi contractate un număr de locuri la tratament balnear și se va realiza repartiția pe județe a biletelor.
Conform prevederilor Legii nr. 263/2010, locurile de tratament balnear se asigură în unitățile de tratament din proprietatea CNPP , în număr de 13 la nivelul țării și, în completare, prin contracte încheiate, potrivit legii, cu alte unități de profil. La încheierea contractelor se va ține seama de gradul de solicitare al stațiunii și de categoria de confort oferită, precum și de nivelul maxim al tarifelor, stabilit de CNPP și casele de pensii sectoriale, ce poate fi suportat din bugetul asigurărilor sociale de stat.
Criteriile pe baza cărora se da bilete pentru tratament balnear, precum și nivelul contribuției bănești individuale a asiguraților și a pensionarilor se aprobă anual, prin ordin comun al conducătorilor CNPP și ai caselor de pensii sectoriale.
Numărul biletelor de tratament balnear, inclusiv cele care se acordă gratuit categoriilor de persoane beneficiare ale prevederilor unor legi cu caracter reparatoriu, precum și modul de acordare, de distribuire și de decontare a acestora se stabilesc prin hotărâre a Guvernului.
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Principalele Categorii de Pensii In Sistemul de Asigurari Sociale (ID: 145039)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.