PRINCIPALELE ABORD ĂRI ALE ETICII MEDIULUI [621687]

89 TEMA 10

PRINCIPALELE ABORD ĂRI ALE ETICII MEDIULUI
(dup ă Kees Vromans și Rainer Paslack )

Așa cum am v ăzut, etica mediului a ap ărut ca o subdisciplin ă nou ă a
filozofiei în prima parte a anilor '70. Pan ă în acel moment, filozofia a fost
cea care a cercetat ac țiunile umane referitoare la fiin țele umane, iar ac țiunile
privind natura au fost tratate într-un mod antropoc entric. Aceste ac țiuni sunt
considerate ca fiind bune sau rele, atunci când est e în joc bun ăstarea fiin țelor
umane, iar acesta este punctul de vedere al antropocentrismului tradi țional .
În primul rând, etica mediului pune sub semnul întreb ării presupusa
superioritate moral ă a fiin țelor umane fa ță de membrii celorlalte specii de
pe Pământ . În al doilea rând, caut ă argumente ra ționale pentru atribuirea de
valoare intrinsec ă mediului natural și con ținutului non-uman al acestuia , cu
alte cuvinte pentru conferirea unui statut moral naturii și mediului .

1. Concep ția antropocentric ă
1.1. Diferite pozi ții antropocentrice
Întrebarea etic ă central ă este urm ătoarea: cine sau ce apar ține uni-
versului moral? sau față de cine sau ce avem obliga ții morale directe? cine
sau ce are o demnitate care trebuie s ă fie respectat ă?
În aceast ă sec țiune vom trata numai concep ția antropocentric ă despre
universul moral. Putem enun ța: concep ția antropocentric ă a eticii mediului
este în întregime centrat ă pe om . Dar, de asemenea, în limitele închise ale
universului moral v ăzut strict ca univers uman , exist ă diferite c ăi de a răs-
punde la întrebarea: cine sau ce apar ține universului moral? Unele din cele
mai întâlnite r ăspunsuri sunt:
1. eu însumi ( egoism );
2. eu însumi, familia mea și prietenii ( egoism de grup );
3. to ți oamenii din clasa mea social ă ( clasism );
4. to ți cet ățenii din țara mea ( na ționalism );
5. to ți oamenii din rasa mea ( rasism );
6. to ți oamenii de sexul meu ( sexism );
7. toate fiin țele umane în via ță ( universalism prezent );
8. toate fiin țele umane în via ță și cele din trecut ( universalism ce include
trecutul );
9. toate fiin țele umane în via ță și cele din viitor ( universalism ce include
viitorul ) (dup ă Krebs, 1999).

90 În lumina acestei succesiuni a pa șilor în care fiecare extinde grani țele
universului moral, o teorie moral ă este antropocentric ă dac ă opteaz ă pentru
una dintre pozi țiile de la 1 la 9 privind grani țele universului moral și exclude
tot ce este de natur ă non-uman ă din preocuparea moral ă direct ă. Dintr-o
perspectiv ă superioar ă ("fiziocentric ă"), care include și fiin țele non-umane
în universul moral, aceast ă pozi ție antropocentric ă poate p ărea un "egoism
de specie " sau "speciism " (Peter Singer, 1975) sau, altfel spus, o form ă de
"șovinism uman " (Routley, 1979).
Secven ța de mai sus prezint ă o structur ă ierarhic ă, extinzând din ce
în ce mai mult concentrarea pe antropocentrism. Un interes special în pre-
zentarea anterioar ă o are pozi ția antropocentric ă 9, deoarece ea include nu
numai oamenii în via ță din prezent, ci de asemenea și pe cei din viitor, asta
întrucât ceea ce facem noi ast ăzi cu natura reduce în mod grav șansele gene-
ra țiilor viitoare de a avea o via ță bun ă sau m ăcar comparabil ă cu a noastr ă.
Dac ă respectul moral este respectul pentru via ța bun ă a tuturor celorlal ți,
acesta trebuie s ă includ ă via ța genera țiilor viitoare. Este dificil de g ăsit un
argument bun care poate fi adus împotriva acestei a bord ări. Sau, "nep ăsarea
fa ță de via ța bun ă a celor care vin dup ă noi, care au o pozi ție în timp diferit ă
se poate compara cu nep ăsarea fa ță de via ța bun ă a celor care au o pozi ție în
spa țiu diferit ă fa ță de noi, de exemplu oamenii din Lumea a Treia. Dac ă a
doua abordare este imoral ă, prima trebuie s ă fie de asemenea imoral ă" (A.
Krebs, 1999).
Putem spune c ă, în ceea ce prive ște situa ția existen ței lor, genera țiile
viitoare au toate acelea și drepturi morale pe care le au genera țiile actuale,
inclusiv dreptul la via ță . Prin urmare, o etic ă antropocentric ă trebuie s ă pro-
clame c ă avem obliga ții fa ță de mediu, pentru bun ăstarea și prosperitatea
oamenilor din prezent și a celor din viitor. Mai mult, este evident c ă ac țiu-
nile și politicile pe care le întreprindem noi vor avea un mare impact asupra
bun ăst ării indivizilor din viitor (Gewirth, 2001).
Chiar dac ă lipse ște reciprocitatea (pentru c ă genera țiile viitoare nu
pot face nimic pentru noi, a șa cum noi putem s ă facem pentru ele) și exist ă
o "problem ă de non-identitate" (pentru c ă nu știm exact cine și cum vor fi
oamenii din viitor (Parfit, 1984), cineva poate s ă argumenteze c ă obliga țiile
noastre constau în asigurarea c ă nu împiedic ăm genera țiile viitoare de la
satisfacerea nevoilor lor primare (Barry, 1999). As ta, de exemplu, "ne oblig ă
să lu ăm în considerare și să revizuim în mod adecvat nivelurile noastre de
poluare, epuizarea resurselor, modificarea climei, precum și cre șterea popu-
la ției" (Cochrane, 2007).

1.2. Valoarea utilitar ă a naturii
Să subliniem c ă, în concep ția antropocentric ă, animalele, plantele,
ecosistemele și întreaga natur ă au "valoare " numai în leg ătur ă cu fiin țele
umane și cu interesele acestora . Adesea, valoarea pe care o au este numit ă
"valoare din punct de vedere al utilit ății ".

91 Cea mai important ă consecin ță a acestei perspective în leg ătur ă cu
protec ția mediului și a naturii este c ă singurul motiv acceptabil pentru a
conserva și a cultiva natura este c ă satisfacerea nevoilor primare ale oame-
nilor (cum ar fi hr ănirea și men ținerea s ănătății) depinde de natur ă. Natura,
în special sub form ă de resurse naturale, este o precondi ție obligatorie pentru
via ța noastr ă biologic ă și economic ă, iar fără natur ă, via ța oamenilor nu este
posibil ă.
În concep ția antropocentric ă, aerul, apa, mineralele, animalele, plan-
tele etc. sunt necesare și de valoare pentru fiin țele umane, dar au valoare
numai în acest sens ! Nu exist ă alt motiv pentru aprecierea naturii, natura în
sine nu are valoare, ci numai în leg ătur ă cu interesele oamenilor . Împotri-
virea fa ță de utilizarea resurselor naturale (cum ar fi anima le, combustibili
fosili, minerale etc.) poate fi justificat ă numai în leg ătur ă cu nevoile și inte-
resele oamenilor contemporani sau cel mult ale gene ra țiilor viitoare.
Astfel, de exemplu, discu ția asupra " dezvolt ării durabile " se concen-
treaz ă frecvent pe diversele forme de management al resurselor , cu accent
pe dreptatea social ă și pe bun ăstarea genera țiilor viitoare (Palmer, 2008).
Într-adev ăr, defini ția dezvolt ării durabile citat ă cel mai frecvent, adoptat ă în
raportul " Comisiei Mondiale pentru Mediu și Dezvoltare " (WCED) – " Viito-
rul nostru comun " (1987), este antropocentric ă: "Dezvoltarea durabil ă este
dezvoltarea care satisface nevoile prezentului, f ără a compromite posibili-
tatea genera țiilor viitoare de a- și satisface propriile nevoi ".
În concep ția antropocentric ă nu este loc pentru o etic ă din perspec-
tiva mediului , deoarece aceast ă concep ție vizeaz ă exclusiv perspectiva etic ă
a oamenilor. Valorile sunt considerate ca atare de oameni și sunt orientate
spre oameni. În principiu, numai oamenii au o "pozi ție moral ă" și numai ei
sunt "agen ți morali".
În conformitate cu aceast ă concep ție strict antropocentric ă, trebuie s ă
distingem între, pe de o parte, " îndatoririle directe " fa ță de toate fiin țele cu
pozi ție moral ă (= to ți oamenii) și, pe de alt ă parte, "îndatoririle indirecte "
fa ță de toate organismele vii (animale, plante etc.), aceasta întrucât oamenii
(în calitate de "agen ți morali") au nevoie de bun ăstare, pentru continuarea
responsabilit ăților lor fa ță de propria via ță .
Natura este valoroas ă din punct de vedere etic numai într-un mod
indirect, dac ă și numai dac ă contribuie la satisfacerea nevoilor și intere-
selor oamenilor . În consecin ță , trebuie s ă distingem clar între "valoarea în
natur ă" și "valoarea naturii " (Palmer, 2008), îns ă numai a doua va fi accep-
tat ă de antropocentri știi inflexibili (precum W. Baxter), deoarece pentru ei
natura în sine nu are valori intrinseci . Dac ă vorbim despre " valoarea natu-
rii ", atunci atribuim naturii numai o valoare determin at ă de interesele noastre
fa ță de ea. Fără oameni nu ar exista nicio valoare 'natural ă'.
Dar aceast ă concep ție antropocentric ă inflexibil ă este în contradic ție
acut ă cu sentimentele pe care le au numero și oameni fa ță de natur ă: ei apre-
ciaz ă sau iubesc natura (organismele vii – plante și animale) pur și simplu,

92 nu numai din motive utilitariste. Filozofii în țelep ți sau modera ți recunosc
faptul c ă putem avea mai mult decât interese utilitariste fa ță de natur ă și
mediu. Ei argumenteaz ă c ă nu este necesar pentru ra ționamentul antropo-
centric să se accentueze numai aspectele pragmatice sau utili tariste ale inter-
rela țiilor noastre cu natura. F ără a p ărăsi pozi ția antropocentric ă, putem intra
în contact cu natura într-un mod estetic și/sau contemplativ .

1.3 Valoarea estetic ă și alte valori ale naturii
Cu alte cuvinte, unii antropocentri ști mai pu țin inflexibili recunosc
faptul că, pentru protec ția naturii, ar putea fi ad ăugat cel pu țin un argument
estetic și/sau contemplativ la aceast ă concepție utilitarist ă despre natur ă. Ei
își bazeaz ă necesitatea de conservare și cultivare a naturii pe atrac ția senzo-
riala pe care o exercit ă natura asupra noastr ă, de exemplu pe pl ăcerea de a
respira aer proasp ăt de munte, de a ne relaxa un peisaj sau valurile m ării etc.
Dincolo de perspectiv ă utilitarist ă îngust ă, putem recunoa ște valorile
estetice și contemplative ale naturii. Astfel de valori seam ănă cu "valorile
intrinseci" ale naturii, deoarece aceste valori par a fi "valori ale naturii în
sine", dar totu și sunt atribuite de c ătre om, ele vin în lume numai cu fiin țele
umane și cu practicile estetice sau contemplative ale aces tora. Mai mult,
aceste valori estetice sau contemplative au o alt ă calitate ca valori morale
sau etice. Pe de alt ă parte, pentru numero și oameni, termenul de "valoare
contemplativ ă" înseamn ă nu numai c ă natura este o resurs ă estetic ă pentru
noi, ci și că natura este frumoas ă și sublim ă în mod absolut !
Totu și, cineva poate nega aceast ă implica ție și poate argumenta c ă nu
exist ă nicio calitate estetic ă, în sine, independent ă a naturii; c ă o valoare
estetic ă sau contemplativ ă a naturii exist ă numai dac ă fiin ța uman ă apre-
ciaz ă frumuse țea și sublimul naturii. Cititorul trebuie s ă aprecieze el însu și
dac ă natura are o valoare estetic ă autentic ă sau nu pentru el!
Mai mult, este chiar o contradic ție în sine s ă spunem c ă valoarea este-
tic ă a naturii este o " valoare estetic ă intrinsec ă pentru noi"? Ar putea exista
aspecte estetice ale naturii în sine (în sens obiec tiv) recognoscibile numai
pentru noi, dar într-un mod în care noi nu suntem l iberi s ă decidem ce anume
privim ca atr ăgător din punct de vedere estetic în natur ă? "Atunci când g ăsim
ca fiind intrinsec de valoare s ă contempl ăm ceva, r ăspundem unor calit ăți
inerente, de exemplu: dimensiunea uria șă sau puterea enorm ă (sequoia uria și,
cascadele) sau complexit ății structurale (forma țiuni bizare de stânci) sau
spa țiului nem ărginit și lipsei unor urme caracteristice activit ăților umane uti-
litariste (marea, de șertul, cerul)" (Krebs, 1999).
Poate c ă practica noastr ă estetic ă este o precondi ție pentru a tr ăi fru-
muse țea și sublimul naturii, dar aceast ă rela ție special ă dintre noi și natur ă
este o tr ăsătur ă fundamental ă (ontologic ă și antropologic ă), atât a noastr ă
proprie, cât și a naturii non-umane. Într-adev ăr, trebuie s ă existe con știin ță
estetic ă pentru a percepe natura ca frumoas ă, dar cu toate acestea natura este
frumoas ă în sine, iar noi posed ăm o dispozi ție înn ăscut ă pentru a percepe

93 frumuse țea naturii? Acestea sunt întreb ări filosofice dificile și complexe, la
care nu este ușor de răspuns, și aceasta ne va da o bun ă ocazie s ă discut ăm
problema "valorii intrinseci a naturii" dintr-o per spectiv ă mai general ă.
Chiar și așa, dac ă cineva decide c ă natura are o "valoare estetic ă
intrinsec ă", asta nu înseamn ă c ă naturii îi poate fi atribuit ă de asemenea o
"valoare moral ă intrinsec ă"! În perspectiva antropocentric ă, valorile morale
intrinseci sunt în interiorul culturii morale umane ( și niciodat ă în exterior).
Prin urmare, pe de o parte, un filosof antropocentr ist poate accepta valorile
estetice și contemplative ca valori intrinseci ale naturii, d ar pe de alt ă parte
el poate s ă nege că valorile intrinseci ale naturii sunt valori morale . Pentru
el, valorile morale sunt întotdeauna valori referit oare la oamenii, care utili-
zeaz ă și se bucur ă de resursele sau de fenomenele naturale. Dar el po ate
recunoa ște c ă a contempla natura are valoare pentru o via ță uman ă bun ă. În
acest sens, într-o concep ție antropocentric ă, valoarea estetic ă a naturii (care
poate fi o valoare intrinsec ă) contribuie la moralitatea speciei umane , în
măsura în care via ța, ca via ță bun ă are o importan ță moral ă. Astfel, valorile
estetice (intrinseci) ale naturii contribuie într-u n mod indirect la etic ă, de și
valorile estetice în sine nu sunt valori morale aut entice.
Re ținem c ă, în nici un caz, pozi ția antropocentric ă nu este în special
împotriva emo țiilor sau sentimentelor; ea nu se refer ă numai la interesele
materiale fa ță de natur ă! Sentimentele speciale pe care gânditorii antropo-
centri ști le pot împ ărt ăș i cu speciali știi neantropocentri ști din domeniul
mediului sunt sentimentele pozitive fa ță de mediul natural în care fiin țele
umane au tr ăit perioade îndelungate, deoarece aceste locuri ofe r ă sentimente
de familiaritate și siguran ță .
O persoan ă orientat ă antropocentric poate avea empatie și chiar com-
pasiune fa ță de fiin țele sim țitoare, chiar dac ă neag ă c ă aceste fiin țe au vreo
valoare moral ă intrinsec ă. Efortul de a evita durerea și nefericirea tuturor
fiin țelor vii nu este total neobi șnuit pentru un antropocentrist. A avea
compasiune pentru fiin țele vii care pot sim ți durere și nefericire nu necesit ă
o justificare etic ă special ă, deoarece pentru cei mai mul ți oameni este un
fapt evident în sine. De asemenea, f ără a avea respect moral fa ță de natur ă,
cineva poate "iubi și respecta natura". De aceea, concep ția antropocentric ă
nu este o "privire rece și fără suflet" fa ță de natur ă. Antropocentristul poate
aprecia, în principiu, toate fenomenele naturale în mod integral, chiar dac ă
nu este dispus s ă acorde nicio valoare moral ă intrinsec ă naturii.
Numai dac ă pozi ția antropocentric ă este redus ă la o simpl ă concep ție
utilitarist ă despre natur ă, ea este asociat ă cu o concep ție crud ă și strict mate-
rialist ă despre natur ă. "Vandalizeaz ă natura numai cineva care deterioreaz ă
sau distruge natura f ără motive întemeiate, cineva care las ă o cutie goal ă pe
un câmp sau care calc ă un gândac sau o floare, care ar fi putut fi evitat e cu
ușurin ță " (Krebs, 1999).
Un antropocentrist inteligent și prudent nu va distruge niciodat ă

94 mediul natural, nu numai din motivul protej ării bazei naturale a propriei
vie ți, ci și din motive eudemonice de protejare a sentimentelor pozitive pro-
prii (estetice și empatice) fa ță de o natur ă intact ă. Astfel, în cele din urm ă,
comportamentul unui antropocentrist nu pare c ă difer ă prea mult de cel al
unui neantropocentrist moderat, care recunoa ște o valoare moral ă intrinsec ă
a naturii.
Așa cum am v ăzut exist ă diferite posibilit ăți pentru a argumenta în
favoarea "valorilor naturii" într-un mod antropocen tric, abordarea antropo-
centric ă a eticii mediului cunoscând nu numai valori privin d utilitatea (deci
calea utilitarist ă sau materialist ă), ci și valori estetice și contemplative. Pe
de alt ă parte, exist ă motive întemeiate pentru a proclama c ă etica antropo-
centric ă este prea limitat ă, prea îngust ă și anacronic ă, datorit ă faptului c ă
este prea centrat ă pe om și că nu numai oamenii apar țin universului moral.

2. Concep ția neantropocentric ă
În acest paragraf vom acorda aten ție argumentelor ra ționale pentru a
conferi valoare intrinsec ă mediului natural și con ținutului non-uman al aces-
tuia. Mai întâi vor fi explicate unele în țelesuri ale sintagmei ' valoare intrin-
sec ă' și vor fi date unele aplica ții pentru utilizarea acestui concept. În al
doilea rând vom prezenta câteva teorii principale a le concep ției neantropo-
centrice și pe unii reprezentan ți ai acestora, fiecare dintre ei oferind un alt
argument pentru l ărgirea 'comunit ății morale' cu fiin țe non-umane.
Achterberg (Wouter Achterberg, 1994) face distinc ție între trei feluri
de valoare intrinsec ă.
Valoare intrinsec ă înseamn ă:
a.) ceea ce este experimentat în mod direct, sim țit ca satisf ăcător, pl ăcut
sau de valoare ÎN SINE , de exemplu, pl ăcerea și norocul, conform utilitari ș-
tilor hedoni ști clasici;
b.) valoarea dat ă de noi, oamenii, locurilor sau obiectelor care au o semni-
fica ție estetic ă, istoric ă, cultural ă sau chiar sentimental ă;
c.) fiin țele sau entit ățile care au unele însu șiri fundamentale, iar datorit ă
acelor însu șiri acestea merit ă considera ție moral ă sau este adecvat s ă avem
o atitudine de respect moral fa ță de ele.
Achterberg continu ă considerând faptul c ă utilizarea ' valorii intrin-
seci ' are câteva func ții:
A. poate fi utilizat ă pentru a defini limitele comunit ății morale .
Deontologia utilizeaz ă valoarea intrinsec ă c.), în timp ce etica scopului
(utilitarist ă) utilizeaz ă valoarea intrinsec ă a.).
B. poate fi utilizat ă pentru a responsabiliza alegerile dintre interesele
fiin țelor umane și cele ale altor fiin țe, entit ăți și dintre interesele aces-
tora .
Prin urmare, este adecvat b.) și de asemenea a.).
Achterberg consider ă c ă etica mediului încearc ă s ă extind ă morali-
tatea limitat ă doar la rela țiile dintre fiin țele umane, la rela țiile dintre fiin țele

95 umane și celelalte fiin țe. Atunci când no țiunea de 'valoare intrinsec ă' este
utilizat ă pentru a justifica aceast ă extindere, este esen țial conceptul 'valoare
intrinsec ă' c.).
În cadrul concep ției neantropocentrice exist ă patru teorii principale :
1. patocentrism ,
2. biocentrism ,
3. ecocentrism ,
4. holism .
Fiecare tip de teorie se ocup ă de întrebarea: care element(e) al(e)
naturii și mediului candideaz ă la un statut moral și care este argumentarea
pentru a avea un statut moral ?
Adesea argumentul poate fi v ăzut ca parte a respectivelor teorii etice,
iar fiecare teorie are principalul s ău reprezentant.

FELUL TEORIEI CANDIDA ȚI ARGUMENT REPREZENTANT
PATOCENTRISM

Utilitarism
Consecin ționism
Senzorialism Toate creaturile
care pot suferi.
Toate creaturile
care sunt
'sim țitoare'. Echilibrul general de pl ăcere
fa ță de durere. Un animal
individual are statut moral în
măsura în care durerea
individual ă și/sau pl ăcerea
sunt parte din suma total ă de
pl ăcere și/sau durere. Peter Singer
Deontologie Animalele individuale au
statut moral (valoare inerent ă)
deoarece ele sunt 'subiect
însufle țit' Tom Regan
BIOCENTRISM

Deontologie Toate creaturile
vii Organismele au statut moral,
deoarece au valoare
intrinsec ă.
Acestea încearc ă s ă ob țin ă
binele propriu. Paul Taylor
Consecin ționism Toate fiin țele vii au statut
moral, deoarece caut ă s ă
ob țin ă binele propriu, dar
exist ă o ierarhie.
Unele fiin țe vii au valoare
intrinsec ă într-o m ăsur ă mai
mare. Robin Attfield
ECOCENTRISM Toate organis-
mele inclusiv
sistemele
ecologice Fiin țele umane și toate
celelalte organisme au statut
moral, deoarece au dreptul s ă
se dezvolte Wouter
Achterberg
HOLISM Toate
elementele
naturale Întregul Pământ are statut
moral Aldo Leopold

96 2.1. Teoria patocentric ă
Aceast ă teorie afirm ă răspicat că a provoca suferin ță animalelor este
un lucru rău. Nu numai fiin țele umane pot sim ți pl ăcere sau durere, ci și
animalele . Din acest punct de vedere, animalele sunt egale cu fiin țele umane:
și unele, și altele sunt sim țitoare .
În cadrul patocentrismului pot fi g ăsi ți autori cu un argument conse-
cin ționist sau cu unul deontologic .
Peter Singer (1993) este utilitarist, iar utilitarismul , una din teoriile
consecin ționiste, se concentreaz ă pe echilibrul pl ăcerii și durerii ca atare. O
ac țiune poate afecta interesele fiin țelor sim țitoare. Interesele fiin țelor sim ți-
toare, de asemenea ale celor non-umane, trebuie s ă fie luate în considerare
în mod egal atunci când evalu ăm o ac țiune ca fiind corect ă sau gre șit ă.
Argumentul lui Singer și al altor utilitari ști este că experien ța pl ăcerii
sau a satisfacerii intereselor ca atare are valoare intrinsec ă, nu fiin țele impli-
cate. Pentru utilitari ști ca Singer, obiectele nesim țitoare din mediu, cum ar
fi speciile de plante, râurile, mun ții și peisajele, sunt de valoare dac ă nu
intrinsec ă, cel pu țin utilitar ă, pentru satisfac ția fiin țelor sim țitoare. În sfâr șit,
un calcul utilitarist poate conduce la concluzia c ă o ac țiune care face r ău
animalelor individuale este dreapt ă, întrucât exist ă alte interese care le dep ă-
șesc pe cele ale animalelor implicate.
Tom Regan (1983) are un argument etic deontologic . El argumenteaz ă
că unele animale au valoare intrinsec ă, pe care o nume ște valoare inerent ă.
Aceste animale au dreptul moral la un tratament cu respect. Ele nu trebuie
să fie tratate ca simple mijloace pentru alte scopuri . Animalele care sunt
"subiec ți însufle țiți" au valoare intrinsec ă. Pentru Regan un astfel de subiect
este o condi ție suficient ă pentru a avea valoare intrinsec ă și, pentru a fi
subiect însufle țit, implic ă printre alte lucruri ca acesta s ă aib ă percep ții ale
sim țurilor, convingeri, dorin țe, motive, memorie, un sens al viitorului și o
identitate psihologic ă de-a lungul timpului.

2.2. Teoria biocentric ă
Unii autori au extins și mai departe preocuparea pentru bun ăstarea
indivizilor non-umani, pledând pentru valoarea intr insec ă a tuturor organis-
melor care î și ob țin binele propriu, chiar dac ă aceste organisme au sau nu
capacitatea de a avea con știin ță .
Versiunea lui Paul Taylor despre aceast ă concep ție (1981, 1986), pe
care o numim biocentrism , este un exemplu egalitarist și deontologic .
Spre deosebire de biocentrismul deontologic al lui Paul Taylor, Robin
Attfield (1987) pledeaz ă pentru o concep ție ierarhic ă, spunând c ă, în timp
ce toate fiin țele care-și urm ăresc binele propriu au o valoare intrinsec ă, unele
dintre ele (de exemplu, indivizii umani) au o valoa re intrinsec ă într-o măsur ă
mai mare. De asemenea, Attfield sus ține o form ă de consecin ționism care ia
în considerare și încearc ă s ă echilibreze, numeroasele forme de bine, posibil
conflictuale, ale diferitelor fiin țe vii.

97 2.3. Teoria ecocentric ă
Conform lui Wouter Achterberg, ecocentrismul înseam n ă c ă entit ă-
țile naturale trebuie s ă aib ă libertatea de a prospera sau de a func ționa
separat de interferen ța uman ă. Ecocentrismul admite statutul moral al fiin-
țelor umane și de asemenea al tuturor celorlalte organisme . Mai mult, la un
nivel mai înalt de organizare decât organismele ind ividuale, de exemplu la
nivel de specii și ecosisteme, natura merit ă respect moral și are o valoare
intrinsec ă.

2.4. Teoria holistic ă
Dup ă Wouter Achterberg, exist ă dou ă c ăi posibile de extindere a grijii
noastre morale fa ță de entit ăți colective, de exemplu fa ță de ecosisteme, una
din ele realizându-se prin ajustare cognitiv ă. Astfel, trebuie s ă avem o anu-
mit ă percep ție a naturii. Trebuie s ă ne schimb ăm îns ăș i concep ția despre
entit ățile naturale complexe și în raport cu organismele obi șnuite. Un exem-
plu este etica Pământului a lui Aldo Leopold (1949), care nu constituie o
teorie filozofic ă, dar este foarte inspirat ă.
Conform lui Achterberg, remarcile lui Leopold poart ă m ărturia holis-
mului etic: ecosistemul (P ământul) ca întreg are statut moral , iar ideile de
baz ă sunt:
a) Pământul este o comunitate de elemente interdependent e;
b) Pământul ca și comunitate , dar și elementele sale trebuie s ă fie tratate
cu respect moral;
c) Pământul are o valoare mult peste valoarea economic ă și utilitar ă. Are
valoare în sens filozofic, care înseamn ă ceva asem ănător cu 'valoarea intrin-
sec ă'.
Teza central ă a concep ției lui Leopold poate fi exprimat ă prin urm ă-
toarele cuvinte: "Examina ți fiecare chestiune (privind utilizarea p ământului)
în sensul a ceea ce este drept din punct de vedere etic și estetic, precum și
dac ă este avantajos din punct de vedere economic. Un lu cru este drept atunci
când el tinde s ă p ăstreze integritatea, stabilitatea și frumuse țea comunit ății
biotice sau este gre șit atunci când tendin ța este în sens invers".
Astfel, Leopold utilizeaz ă dou ă metafore: Pământul – comunitate și
Pământul – organism . Dac ă prima accentueaz ă interdependen ța relativ ă a
elementelor ecosistemului și statutul moral al acestora , a doua subliniaz ă
coeziunea organizat ă: ecosistemul .
Achterberg distinge trei feluri de holism pentru a clarifica pozi ția lui
Leopold:
– holismul metafizic ,
– holismul metodologic și
– holismul etic .
Holismul metafizic eviden țiaz ă c ă 'întregul' este la fel de real ca și
părțile sale. Holismul metodologic proclam ă că, pentru a în țelege întregul, de
exemplu ecosistemul, nu este suficient ă cunoa șterea p ărților, privite separat.

98 Potrivit holismului etic , unele 'întreguri' pot merita considera ție moral ă, pot
avea statut moral.

3. Luarea deciziilor etice
Cursul de fa ță se refer ă la deciziile etice care trebuie luate în desf ăș u-
rarea ac țiunilor umane fa ță de natur ă și mediu. Grupurile țint ă sunt factori
de decizie, exper ți/personal din domeniul mediului. Ace știa pot utiliza infor-
ma țiile manualului în mai multe scopuri, pe care le vo m prezenta în cele ce
urmeaz ă.
Primul scop este dobândirea de cuno știn țe despre etica mediului . În
curs este prezentat ă o serie de informa ții pentru a introduce cititorul în etic ă
și în special în ecoetic ă. Cititorul trebuie s ă știe c ă informa țiile din curs
despre teoriile etice sunt limitate, îns ă pe baza informa țiilor din manual se
poate face o alegere, informa țiile fiind suficiente, ca punct de plecare, pentru
a ajuta cititorul în luarea de decizii etice .
Important este c ă se ofer ă grupurilor țint ă suficiente informa ții pentru
a lua decizii etice, în momentul confrunt ării cu problemele morale din dome-
niul mediului, probleme care au de-a face cu ac țiunile umane fa ță de natur ă
și mediu, însemnând ac țiuni fa ță de animale, plante, microorganisme, ap ă,
aer, sol etc.
Exist ă dou ă c ăi de utilizare a informa țiilor prin care studentul înva ță
modul în care s ă-și clarifice valorile etice proprii: prima, prin uti lizarea sche-
mei pas cu pas, iar a doua, cu ajutorul atitudinilor de baz ă ale omului fa ță de
natur ă și mediu.

3.1. Utilizarea schemei pas cu pas
Schema pas cu pas și observa țiile despre ra ționamentul etic ne înva ță
că este important s ă se fac ă diferen ța între fapte și valori .
Mai întâi, trebuie s ă colect ăm faptele și, atunci când discut ăm situa-
ția cu ceilal ți, trebuie s ă stabilim corect faptele.
Al doilea pas în schem ă este s ă ne definim pozi ția etic ă. Ce conside-
răm c ă este important? Care este valoarea și care este norma? Aceasta repre-
zint ă o parte important ă a ra ționamentului etic corect.
Ultimul pas este evaluarea . V ă evalua ți decizia. V ă evalua ți valorile,
luând în considerare teoriile etice principale. Pe baza cuno știn țelor dobân-
dite până în prezent, v ă pute ți evalua decizia r ăspunzând la câteva întreb ări.
PRIMA : pute ți întreba și răspunde, dac ă acest caz este o dilem ă etic ă.
Știm c ă exist ă cinci criterii pentru a numi o dilem ă ca fiind etic ă.
A DOUA : Dac ă r ăspunsul este ' da ', atunci pute ți analiza mai am ănun-
țit argumentele care sunt importante pentru decizia adoptat ă. Ca argument
este implica ția etic ă 'întreaga suferin ță trebuie să fie eliminat ă'.
Utilitarismul este una dintre principalele teorii teleologice . Dac ă îi
analiz ăm istoria, observ ăm c ă utilitari știi clasici, Jeremy Bentham și John

99 Stuart Mill, au identificat binele cu pl ăcerea , astfel ca și Epicur, au fost
hedoni ști în privin ța valorii. Au sus ținut că trebuie s ă maximizăm binele,
adic ă s ă aducem " cea mai mare cantitate de fericire celui mai mare n um ăr
de oameni ". De asemenea, constat ăm c ă utilitarismul este impar țial și neutru.
Fericirea fiec ăruia are aceea și valoare.
Pozi ția lui Peter Singer este una utilitarist ă. Criteriul pentru pozi ția
moral ă este senzorialismul . Sunt relevante moral numai fiin țele sim țitoare,
fiin țele care pot sim ți pl ăcere sau durere. Acestea au preferin țe care pot fi
satisf ăcute sau zădărnicite. Acestea pot fi afectate de ac țiunile umane.
Singer crede c ă toate animalele vertebrate și numai acestea sunt sim-
țitoare. Sunt numite vertebrate, animalele cu un sch elet intern osos. În teoria
lui Singer este important principiul s ău despre Aprecierea egal ă a intere-
selor : Intereselor identice trebuie s ă li se dea greutate moral ă egal ă; tipul
fiin ței nu are importan ță .
O alt ă posibilitate este aceea de a evalua implica ția moral ă ca fiind
deontologic ă. S ă presupunem c ă pentru dumneavoastr ă nu sunt relevante
consecin țele ac țiunilor umane. Ac țiunile umane trebuie s ă urmeze reguli.
Avem datoria s ă ac ționăm conform normelor și principiilor. ' Întreaga sufe-
rin ță trebuie s ă fie eliminat ă' poate fi o regul ă, chiar un principiu.
Atunci când o fiin ță uman ă se întreab ă ce se cuvine s ă fac ă?, ea for-
muleaz ă o regul ă practic ă. Kant nume ște aceast ă regul ă practic ă, maxim ă.
Un imperativ ipotetic impune o anumit ă ac țiune într-o circumstan ță dat ă. Un
imperativ categoric , pe de alt ă parte, denot ă o cerin ță absolut ă, necondi țio-
nat ă care își afirm ă autoritatea în toate circumstan țele, atât cerute, cât și
justificate ca scop în sine. Cu alte cuvinte, " acționeaz ă numai în conformi-
tate cu acea maxim ă prin care po ți în acela și timp s ă 'vrei ' ca aceasta să
devin ă o lege universal ă".
Pentru a evalua dac ă regula noastr ă practic ă este un imperativ cate-
goric, se consider ă că trebuie s ă fie îndeplinite trei criterii (trei maxime ):
1. acționeaz ă numai în conformitate cu acea maxim ă prin care po ți în
acela și timp s ă vrei ca aceasta s ă devin ă o lege universal ă;
2. acționeaz ă astfel încât s ă tratezi omenirea ca pe un scop și niciodat ă
numai ca pe un mijloc de a atinge un scop;
3. fiecare fiin ță ra țional ă trebuie s ă ac ționeze ca și cum, prin maxima ei,
ar fi un membru legislator în regatul universal al scopurilo r .

3.2. Utilizarea atitudinilor de baz ă
Aceasta este cea de-a doua cale pentru a ne evalua decizia etic ă. Este
calea atitudinilor de baz ă fa ță de natur ă. Exist ă cel pu țin patru atitudini de
baz ă, iar Wim Zweers are argumente pentru a le extinde la șase.
Atitudinile de baz ă pot fi utilizate pentru a evalua o decizie etic ă și a
prezenta o norm ă pentru ac țiunile umane fa ță de natur ă și mediu.
Dup ă Wim Zweers, filozofia mediului se ocup ă de reflec ția sistema-

100 tic ă și critic ă asupra aspectelor filozofice ale problemelor de me diu, a crizei
mediului . Analiza filozofic ă poate fi privit ă ca etapa a treia a diagnozei și a
terapiei crizei mediului.
La origine, problemele de mediu au fost privite ca probleme știin ți-
fice . În etapa a doua, au fost considerate la fel sau d oar ca probleme sociale .
În etapa a treia exist ă con știentizarea c ă acest caracter fundamental al crizei
mediului are de-a face cu modul în care oamenii percep via ța și societatea
și care sunt normele și valorile lor . Atitudinea de baz ă a oamenilor fa ță de
natur ă și mediu este important ă pentru diagnoza și terapia crizei mediului.
O atitudine de baz ă are de-a face cu modul în care oamenii se percep
pe ei în șiși, percep natura și rela ția dintre fiin țele umane, natur ă și mediu.
Pentru a în țelege atitudinile de baz ă și a le schimba este important să g ăsim
originile și să analiz ăm istoricul fiec ărei atitudini și mecanismul care o face
actual ă și în prezent.
Wim Zweers distinge șase atitudini de baz ă:
1. despot ( tiran , st ăpân ),
2. despot luminat ,
3. administrator ,
4. partener ,
5. participant ,
6. unitate .

În acest moment este important de re ținut c ă primele trei sunt carac-
terizate de concep ția c ă natura are numai valoare utilitar ă pentru oameni,
chiar dac ă atitudinea de baz ă a administratorului con ține unele no țiuni de
grij ă moral ă fa ță de natur ă. Prin atitudinea de baz ă a partenerului , se intro-
duce concep ția c ă natura are o oarecare valoare în sine, a șadar o oarecare
valoare intrinsec ă.
Cititorul poate utiliza atitudinile de baz ă pentru a decide ce trebuie s ă despot despot
luminat administrator partener participant unitate VALOARE UTILITAR Ă VALOARE INTRINSEC Ă

101 fac ă și/sau cum s ă analizeze ac țiunile sale fa ță de natur ă și mediu și dac ă î și
va schimba atitudinea fa ță de cineva care d ă mai mult ă/mai pu țin ă valoare
intrinsec ă naturii și mediului.
Cititorul poate s ă se întrebe ce caut ă atunci când se evalueaz ă pe
sine, când analizeaz ă natura și ac țiunile proprii fa ță de natur ă și elementele
sale. În func ție de alegere, el poate s ă utilizeze o atitudine de baz ă ca norm ă
pentru a ac ționa sau ca motiv pentru a o schimba.

BIBLIOGRAFIE
Rainer Paslack, Kees Vromans, Gamze Yucel Isildar, Andrei Florin D ăne ț, ETICA
MEDIULUI. Introducere pentru profesori și studen ți, Bucure ști, 2010

Seminar 11
Seminarul are la baz ă dezbaterea filmului documentar " Pământenii "
(Earthlings, 2007).