Prin semnarea Tratatului de la Roma în anul 1957 s – au pus bazele Comunită ții Economice Europene (C.E.E.), din aceasta făcând parte cele șase state… [605325]

1

UNIUNEA EUROPEAN
Ă

1.1

Uniunea Europeană

Prin semnarea Tratatului de la Roma în anul 1957 s

au pus bazele Comunită
ții
Economice Europene (C.E.E.), din aceasta făcând parte cele
șase state fondatoare Belgia,
Fran
ța, Germania, Italia, Luxemburg și Olanda.

Pentru a ajunge la stadiul actual, Uniunea Europeană, a trecut printr

un proces de
aproximativ 60 de ani
și prin șapte valuri de extindere, ajungând în anul 2013 la un num
ăr de
28 de membri. Având un număr atât de mare de membri, aceasta î
și susține motto

ul ”Uni
ți în
diversitate”, ace
știa având țeluri comune pe plan politic, economic și social, încercând s
ă
asigure rela
ții cât mai stabile și s
ă evite poten
țialele conflicte, prin crearea unor standarde de
via
ț
ă apropiate pentru membrii Uniunii Europene.

Un
iunea Europeană î
și propune dezvoltarea economic
ă a statelor membre cu ajutorul a
două elemente. Primul este cre
șterea competitivit
ă
ții, adic
ă utilizarea eficientă a factorilor de
produc
ție ți repartizarea echitabil
ă a veniturilor, în condi
ții de raționali
tate economică, iar cel
de

al doilea este elementul de coeziune economică, socială
și teritorial
ă, acest element vizând
diminuarea disparită
ților și ajungerea din urm
ă a zonelor dezvoltate de carte zonele sau
regiunile slab dezvoltate.

1.2

Aderarea României l
a Uniunea Europeană

La 1 ianuarie 2007 au aderat la Uniunea Europeană România
și Bulgaria. Din punct de
vedere al coeziunii economice
și sociale, aceast
ă aderare a mărit teritoriul Uniunii cu 8,6%
și
numărul de locuitori cu 6,3%, însă nivelul produsului i
ntern brut(PIB) al Uniunii a crescut
doar cu 1%, fiind cel mai mic procent înregistrat la o aderare.

Extinderea Uniunii Europene a dus la crearea uneia dintre cele mai mari pie
țe din lume
cu diferen
țe structurale și de putere de cump
ărare substan
țiale înt
re membrii săi.

Tabelul 1.1.

Evolu
ția PIB pe regiuni de dezvoltare în perioada 2007

2015

Regiuni de
dezvoltare

Ani

Anul
2007

Anul
2008

Anul
2009

Anul
2010

Anul
2011

Anul
2012

Anul
2013

Anul
2014

Anul
2015

UM: Milioane lei

Milioane
lei

Milioane
lei

Milioane
lei

Milioane
lei

Milioane
lei

Milioane
lei

Milioane
lei

Milioane
lei

Milioane
lei

Regiunea
NORD

VEST

51630

61180

60734

60724

61590

67651

71712

76642

81669

Regiunea
CENTRU

50724

60482

60072

60409

62432

67715

70503

73205

78815

Regiunea
NORD

EST

46591

57163

56639

56763

56871

61427

65380

67169

71470

Regiunea
SUD

EST

46295

55809

55693

56364

61931

64814

72154

75239

76184

Regiunea
SUD

MUNTENIA

53486

67582

69362

66193

73613

71087

77804

86815

86647

Regiunea
BUCURESTI

ILFOV

103454

140636

129334

132050

146580

157694

170844

178922

197788

Regiunea
SUD

VEST
OLTENIA

34178

41720

42001

42615

42697

46273

48013

48340

52068

Regiunea
VEST

42247

53027

52072

53852

55841

58224

60530

61339

67447

Sursa: http://statistici.insse.ro/shop

Conform datelor statistice prezentate în tabelul
1.1.
se poate observa o diferen
ț
ă
evidentă între produsele interne brute între regiunile României, cele din
Vest

și Sud fiind cele
mai slab dezvoltate, în compara
ție cu celelalte regiuni ale ț
ării.

Introduc
erea posibilită
ții de finanțare prin instrumente structurale, care au avut ca scop
reducerea disparită
ților de dezvoltare regional
ă, nu au reu
șit s
ă aibă rezultatele dorite,
regiunile slab dezvoltate nereu
șind s
ă ajungă din urmp regiunile dezvoltate. E
șecu
l acestor
programe s

a datorat pozi
țion
ării geografice
și a economiei practicate în acele zone.

1.3

Politica de coeziune

Politica de coeziune este principala politică de investi
ții a Uniunii Europene. Aceast
ă
politică se adresează tuturor regiunilor
și orașel
or din Uniunea Europeană, sprijinind crearea
de locuri de muncă, competitivitatea întreprinderilor, cre
șterea economic
ă, dezvoltarea
durabilă
și îmbun
ătă
țirea calit
ă
ții vieții.

Cea mai mare parte a fondurilor de care dispune politica de coeziune este orien
tată
către
ț
ările
și regiunile europene mai slab dezvoltate, în scopul sprijinirii acestora în vederea
recuperării
și reducerii decalajelor economic, sociale și teritoriale existente în continuare la
nivelul Uniunii Europene.

Politica de coeziune este un c
atalizator pentru finan
ț
ări suplimentare din fondurile
publice
și private, deoarece aceasta impune statelor membre cofinanțarea din bugetul național
și genereaz
ă totodată încredere în rândul investitorilor.

1.4

Politica de coeziune a Uniunii Europene în perio
ada 2007

2013

Extinderea Uniunii Europene a dus, în anul 2007, la o nouă reformă a politicii de
coeziune. Prin această reformă s

a adoptat un nou Cadru Legal al politicii de coeziune 2007

2013
și s

au stabilit noi obiective de interven
ție pentru
principalele instrumente financiare
prin care se va realiza această politică.

Cele trei obiective ale politicii de coeziune sunt:

cre
șterea convergenței statelor mai puțin dezvoltate prin îmbun
ătă
țirea condițiilor
necesare cre
șterii economice și a ocup
ări
i, prin cre
șterea investițiilor în infrastructur
ă
și în capitalul uman, protejarea mediului și îmbun
ătă
țirea condițiilor de mediu,
cre
șterea capacit
ă
ții administrative, dezvoltarea societ
ă
ții informaționale și sprijinirea
inovării. Acest obiectiv viza regi
unile NUTS
1

II unde se înregistra un PIB pe cap de
locuitor mai mic de 75% din media comunitară;

întărirea competitivită
ții și atractivit
ă
ții regiunilor și ocuparea forței de munc
ă, prin
cre
șterea și dezvoltarea calit
ă
ții investițiilor în capitalul uman,
promovarea
antreprenoriatuluii, societă
ții informaționale, a adaptabilit
ă
ții forței de munc
ă
și a
întreprinderilor, protejarea
și îmbun
ătă
țirea mediului;

cre
șterea cooper
ării teritoriale europene

viza cooperarea pe trei niveluri: cooperare
interregională
(între zonele U.E.), programe comune derulate de regiuni aflate la
grani
țe și cooperare transfrontalier
ă.

1.5

Politica de coeziune în perioada 2014

2020

La baza acestei politici stă Strategia Europa 2020, care vizează trei priorită
ți
interdependente:

1

Nomenclatorul comun al unită
ților de statistic
ă (NUTS) subdivizează fiecare Stat Membru într

un numă
r de
regiuni de nivel NUTS 1. Fiecare d
in acestea este apoi subdivizată în regiuni de nivel NUTS 2,
și acestea, la
rândul lor

î
n regiuni de nivel NUTS 3.

cre
șterea

inteligentă

promovarea unei economii bazate pe cunoa
ștere și inovare;

cre
ștere durabil
ă

promovarea unei economii mai eficiente din punct de vederre al
utilizării resurselor;

cre
șterea favorabil
ă incluziunii

promovarea unei economii cu o rată ridicată a oc
upării
for
ței de munc
ă, care să asigure coeziunea socială
și teritorial
ă.

Prin această politică Uniunea Europeană urmăre
ște s
ă aducă la îndeplinire cinci obiective
referitoare la ocuparea for
ței de munc
ă, inovare, educa
ție, incluziune social
ă
și clim
ă/ener
gie.

Cele cinci obiective sunt realizate prin intermediul următoarelor trei fonduri:

Fondul european de dezvoltare regională(FEDR)

urmăre
ște s
ă consolideze coeziunea
economică
și social
ă la nivel regional prin investirea în sectoarele care sporesc
cre
șter
ea, în vederea generării unui grad mai ridicat de competitivitate
și a cre
ării de
locuri de muncă. Pe lângă acestea FEDR finan
țeaz
ă proiectele de cooperare
transfrontalieră;

Fondul social european(FSE)

investe
ște în oameni, punând accentul pe îmbun
ătă
țirea

oportunită
ților în materie de ocupare a forței de munc
ă
și educație. Acesta vizeaz
ă, de
asemenea, sprijinirea persoanelor defavorizate care se confruntă cu rscul de sărăcie
sau de excluziune socială;

Fondul de coeziune(FC)

investe
ște în creșterea ecologic
ă
și dezvoltare durabil
ă
și
îmbunătă
țește interconectarea în statele membre cu un PIB sub 90% din media UE

27.

Politica de coeziune are 11 obiective tematice destinate cre
șterii pentru perioada 2014

2020:

consolidarea cercetării, dezvoltării tehnologiei
ș
i inovării;

îmbunătă
țirea accesului la tehnologia informației și comunicațiilor, precum și
îmbunătă
țirea utiliz
ării
și calit
ă
ții acestora;

sporirea competitivită
ții IMM

urilor;

sprijinirea trecerii la o economie cu emisii reduse de carbon;

promovarea
adaptării la schimbările climatice, precum
și a prevenirii și gestion
ării
riscurilor;

conservarea
și protejarea mediului și promovarea eficienței resurselor;

promovarea unui transport durabil
și îmbun
ătă
țirea infrastructurilor rețelelor;

promovarea sustena
bilită
ții și calit
ă
ții locurilor de munc
ă
și sprijinirea mobilit
ă
ții
lucrătorilor;

promovarea incluziunii sociale, combaterea sărăciei
și a oric
ărei forme de
discriminare.

efectuarea de investi
ții în domeniul educației, al instruirii și al înv
ă
ț
ării pe tot

parcursul vie
ții;

îmbunătă
țirea eficienței administrației publice.

1.6

Beneficiarii

Avantajele politicii de coeziune sunt generate pentru toate regiunile Uniunii Europene.
Regiunile sunt clasificate, în func
ție de PIB, în regiuni dezvoltate, de tranziție sau
mai pu
țin
dezvoltate. Potrivit acestei clasificări fondurile asigură intre 50%
și 85% din totalul finanț
ării
unui proiect. Necesarul de finan
țare r
ămas poate proveni din surse publice(na
ționale sau
regionale) ori private. Obiectivul general al politicii de

coeziune este acela de a stimula
competitivitatea regiunilor
și orașelor Europei, încurajând crearea de locuri de munc
ă.

Printre posibilii beneficiari se numără organismele publice, întreprinderile(în special
IMM

urile), universită
țile, asociațiile, ONG

u
rile
și organizațiile de vountari.

1.7

Fondurile structurale de investi
ții europene

În perioada 2014

2020 România va investi în toate cele 11 obiective tematice ale
Strategiei Europa 2020, folosind resursele fondurilor europene structurale
și de investiție pri
n
intermediul programelor opera
ționale aferente urm
ătoarelor teme prioritare:

capital uman

Programul opera
țional capital uman(POCU);

persoane defavorizate

Programul opera
țional ajutorarea persoanelor(POAP);

competitivitate

Programul opera
țional competitivi
tate(POC);

infrastructură

Programul opera
țional infrastructura mare(POIM);

asisten
ț
ă tehnică

Programul opera
țional asistenț
ă tehincă(POAT);

dezvoltare regională

Programul opera
țional regional(POR);

capacitate administrativă

Programul opera
țional capaci
tate administrativă(POCA);

agricultură
și pescuit

Programul na
țional de dezvoltare rural
ă(PNDR);

cooperare:

1.

România

Bulgaria 2014

2020

2.

România

Ucraina 2014

2020

3.

România

Republica Serbia 2014

2020

4.

România

Ungaria 2014

2020

5.

”Bazinul Mării Negre” 2014

2020

6.

Ungaria

Slovacia

România

Ucraina 2014

2020

7.

INTERREG EUROPE

8.

URBACT III

9.

INTERACT III 2014

2020

10.

ESPON 2020

alte programe:

1.

Mecanism financiar norvegian

2.

SEE

3.

Programul de cooperare elve
țiano

român

4.

Înfră
țire instituțional
ă Twinning Out

5.

Mecanismul pentru Intercone
ctarea Europei (CEF)

2

PROGRAME PENTRU TINE
RI
ȘI ÎNTREPRINDERI

2.1

Programul Opera
țional Regional (POR 2014

2020)

Programul Opera
țional Regional 2014

2020 este succesorul Programului Opera
țional
Regional 2007

2013, iar prin acesta România va putea accesa fonduri
le europene structurale
și de investiții provenite din Fondul European pentru Dezvoltare Regional
ă (FEDR).

În urma analizei situa
ției economice și sociale a regiunilor României (Strategia
Na
țional
ă pentru Dezvoltare Regională 2014

2020) s

a ajuns identific
are aprincipalelor
probleme, privind nevoile de dezvoltare la care Programul Opera
țional Regional trebuie s
ă
răspundă:

c
ercetare

dezvoltare
și inovare: transfer limitat al rezultatelor cercet
ării în pia
ț
ă
și
nivel scăzut d
e asimilare a inovării în firme;

IMM: sector al IMM

urilor insuficient dezvoltat, cu impact negativ asupra
competitivită
ții economiilor regionale. Principalele puncte slabe ale sectorului IMM

urilor, în documentele de programare strategică na
țional
ă, sunt:

gradul redus de cultură antrepre
norială

reflectat prin
densitatea relativ scăzută a afacerilor în toate regiunile,

rezilien
ța sc
ăzută a noilor afaceri

2/3 dintre întreprinderile noi
dispar de pe pia
ț
ă în primul an de via
ț
ă.

e
ficien
ț
ă energetică: consumuri energetice nesustenabile
și
poten
țial de economisire
ridicat în infrastructurile publice, inclusiv clădiri
publice
și cl
ădiri reziden
țiale;

m
ediu: nivel de poluare ridicat

în zonele urbane;

d
ezvoltare urbană: zone urbane degradate, vacante sau neutilizate cores
punzător în
ora
șele din

România;

r
esurse de patrimoniu: resurse valoroase de patrim
oniu cultural slab valorificate;

t
urism: poten
țial turistic valoros, echilibrat distribuit teritorial

alternativă pentru
revigorarea zonel
or mai pu
țin dezvoltate/izolate;

i
nfrastructură rutieră
: gradul scăzut de accesibilitate al anumitor zone ale țării, care
are drept consecință o atractivitate scăzută

și investiții extrem de reduse;

i
nfrastructura socială
și pentru educație: infrastructurile educaționale, de s
ănătate
și de
servicii sociale sub
dimensionate împiedică incluziunea socială
ș
i dezvoltarea
capitalului uman;

c
adastru: nivel scăzut al înregistrărilor cadastrale, care afectează implementarea
politicilor privind dezvoltarea socio

e
conomică a comunită
ților locale;

c
apacitate administrativă
: nevoia întăririi capacită
ții administrative a Autorit
ă
ții de
Management a POR, a Organismelor de Implementare a POR
și a beneficiarilor,
pentru o bună implementare a POR.
2

Programul Opera
țional Regional cuprinde urm
ătoarele axe:

Axa prioritară 1: Promova
rea transferului tehnologic

Axa prioritară 2: Îmbunătățirea competitivității întreprinderilor mici și mijlocii

Axa prioritară 3: Sprijinirea tranzi
ției c
ătre o economie cu emisii scăzute de carbon

Axa prioritară 4: Sprijinirea dezvoltării urbane durabile

A
xa prioritară 5: Îmbunătă
țirea mediului urban și conservarea, protecția și
valorificarea durabilă a patrimoniului cultural

Axa prioritară 6: Îmbunătă
țirea infrastructurii rutiere de importanț
ă regională

Axa prioritară 7: Diversificarea economiilor locale p
rin dezvoltarea durabilă a
turismului

Axa prioritară 8: Dezvoltarea infrastructurii de sănătate și sociale

2

http://www.fonduri

ue.ro/por

2014

Axa prioritară 9: Sprijinirea regenerării economice
și sociale a comunit
ă
ților
defavorizate din mediul urban

Axa prioritară 10: Îmbunătă
țirea infrast
ructurii educa
ționale

Axa prioritară 11: Extinderea geografică a sistemului de înregistrare a proprietăților în
cadastru și cartea funciară

Axa prioritară 12: Asisten
ț
ă tehnică
3

3

http://www.fonduri

ue.ro/por

2014

Similar Posts