Prin prezenta declar că Lucrarea de licență cu titlul Acordul de liber schimb între Uniunea [617475]

UNIVERSITATEA BABEȘ -BOLYAI CLUJ -NAPOCA
FACULTATEA DE STUDII EUROPENE

LUCRARE DE LICENȚĂ

2020

Coordonator științific:
Conf.dr.Radu Nechita
Absolvent: [anonimizat]
2020
Coordonator științific:
Conf. dr.Radu Nechita
Absolvent: [anonimizat], declar că
toate sursele utilizate, inclusive cele de pe Internet, sunt indicate în lucrare, cu respe ctarea
regulilor de evitare a plagiatului:
− toate fragmentele de text reproduse exact, chiar și în traducere proprie din altă limbă,
sunt scrise între ghilimele și dețin referința precisă a sursei;
− reformularea în cuvinte proprii a textelor scrise de către alți autori deține referința
precisă;
− rezumarea ideilor altor autori deține referința precisă la textul original.

Cluj-Napoca, 22.06.2020

Absolvent: [anonimizat]

____________

3
Conținut
INTRODUCERE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………… 4
1. DESCRIERE GENERALĂ A ACORDULUI ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………… 5
1.1. INTRODUCERE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………….. 5
1.2. STRUCTURA ȘI CONȚINUTUL ACORDULUI ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………… 6
1.3. CONTEXTUL ÎN CARE A FOST NEGOCIAT ACORDUL DE LIBER SCHIMB UE-COREEA ………………………….. ………………………….. . 8
1.4. ACORDUL CADRU ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………….. 11
1.5. CADRUL INSTITUȚIONAL AL ACODRULUI ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………… 11
2. CONTROVERSE ȘI INTERPRETARI ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………….. 13
2.1 CONTROVERSE ÎN DEZBATERI ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……. 13
2.2. PRODUS ORIGINAL ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………. 19
2.3. DETURNARE DE COMERȚ ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …….. 21
2.4. CREAREA COMERȚULUI ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………. 22
2.5. EXCEPȚII ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………….. 22
3. CREȘTEREA ECONOMICĂ CA URMARE A ALS ………………………….. ………………………….. ………………………….. ….. 24
3.1. SITUAȚIA UE ȘI COREEA DE SUD ÎNAINTE DE ACORD ………………………….. ………………………….. ………………………….. …. 24
3.2. SITUAȚIA UE ȘI COREEA DE SUD ÎN EVOLUȚIE 2011 -2019 ………………………….. ………………………….. ……………………… 27
4. IMPACTUL ACORDULUI ÎN INDUSTRIA AUTO ………………………….. ………………………….. ………………………….. …. 39
4.1. DATE GENERALE PRIVIND SECTORUL AUTO COREEAN ȘI AL UE ………………………….. ………………………….. ………………….. 39
4.2. EVOLUȚIA TARIFELOR ÎN SECTORUL AUTO DUPĂ APLICAREA ALS………………………….. ………………………….. ………………… 40
4.3. EFECTELE ALS ASUPRA COMERȚULUI ÎN SECTORU L AUTO ………………………….. ………………………….. ………………………… 41
4.4. EVOLUȚIA COSTURILOR COMERCIALE , PERSISTENȚA BARIERELOR NETARIFARE ȘI IMPLEMENTAREA DISPOZIȚIILOR VAMALE ………. 46
4.5. ALTE EFECTE ALE ALS ÎN SECTORUL AUTO ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………… 48
4.6. CONCLUZII CU PRIVIRE LA INDUSTRIA AUTO ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………. 52
CONCLUZII ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. .. 54
BIBLIOGRAFIE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………….. 57

4 Introducere
Am ales să studiez și să analizez câteva aspecte pe care le conține un acord internațional, de aceea
tema lucrării mele este : ”Acordul de liber schimb între Uniunea Europeană și Coreea de Sud” ,
deoarece consider că este o temă de actualitate care cuprinde aspecte de ordin po litic, juridic și
economic. Am a les Coreea de Sud deoarece, deșii este o țară slab dezvoltată, într -un scurt timp a ajuns
la valori concurențiale de nivel mondial. Am realizat o analiză detali ată asupra acestu i acord
evidenți nd câteva asp ecte importante care privesc acest acord. În lucrarea de față mi -am pr opus să
prezint pricipalele chestiuni atât teoretice cât și pra ctice cu privire la Acordul de liber schimb încheiat
între Uniunea Europeană și Coreea de sud.
Obictivele lucrării sunt o analiză de text a acordului și o analiză a situației economice înainte, în
timpul și după semnare a acestui acord. Începâ nd cu 2009 Uniunea Europeană și -a propus să înch eie
un acord de liber schimb cu Coreea de Sud. Acesta rezultând schimbări majore în comerțul european
și în industriile prezente în U niune. Desigur , pentru a ne familiariza mai ușor cu ceea ce înseamnă
acest acord , o să prezint succint conținutul lucrării.
Pentru a realiza prezenta lucrare folosesc mai m ulte abordări printre care cea descriptiv -empirică
și comparativă. De asemenea , folosesesc metode și tehnici de analiză secundară a datelor, sursele
informațiilor c olectate provenind din cercetări și lucrării știiț ifice deja realizate.
În prima parte a lucrării voi prezenta o descriere generală a acordului, structura acestuia și detalii
despre acordul. În partea a doua -a a lucră rii voi prezenta controversele care au avut loc pe tema acestui
acord; atât cu privire la semnarea acestui acord cât și cu privirea la consecințele realizării acestuia.
Voi face e scurtă prezentare a conceptului de ” produs origial ” și câteva reflecții cu priv ire la deturn area
de comerț și la creearea comerțului. În capitolul trei urmăresc să fac o analiză la creșterea economică
ca urmare a semnării ș i aplică rii acestui acord de liber schimb. Situația Uniunii Europene și a Coreei
înainte și după acord. În ultimul capitol , îmi propun o prezentare a impactului acordului în industria
auto.
Prezenta lucrare este o analiză actualizată și detaliată,care poate ajuta în a obține informații
relevante și recente despre ceea ce înseamnă Acordul de liber schimb între UE împreună cu sta tele
sale membre și Coreea de Sud.

5 1. Descriere generală a acordului
1.1. Introducere
„Acordul de liber sc himb între Uniunea Europeană și Republica Coreea (ALS între UE și
Coreea) este primul din noua generație de acorduri de liber schimb. Decizia de a lansa neg ocieri pentru
astfel de acordur i de liber schimb cu țările terț e se bazează pe criterii economice solide cu obiectivul
de a îmbunătății accesul pent ru societățile europene pe piețele foarte dinamice și competitive din Asia.
Aceste acorduri de liber schimb vor reprezenta,de asemenea, etape important e pentru viitoarea
liberalizare , abordând aspecte care nu pot fi deocamdată discutate la nivel multilateral și mergând
dincolo de deschiderea pieței care poate fi realizată în prezent într -un context multilateral.” 1
În comuni carea din 2006 „Europa globală: concur ența în lume”, Republica Coreea a fost deja
identificată ca parten er prioritar pentru negocierile privind acordul de liber schimb , având în vedere
potențialul său ma re de piață și un nivel ridicat de protecție cu privire la i mporturile din Uniune
Europeană și negocieri comerciale active cu concurenții comerci ali ai Uniunii Europene . Negocierile
pentru Acordul de liber schimb între UE și statele sale membre și Republica Coreea au început în
2007 și s -au încheiat doi ani mai târziu, cu Acordul de liber schimb, fiind semnat la Summit -ul UE-
Coreea de la Bruxelles, în Octombrie 2010. Acesta a fost aplicat pro vizoriu din Iulie 2011, intrând în
vigoare oficial la 13 decembrie 2015, după ratificarea statelor membre ale UE.
Acordul de liber schimb între UE și Coreea a fost primul acord negociat de UE cu o țară
asiatică și a mers mai departe decât orice acord ante rior privind ridicarea barierelor comerciale. În
timp ce anumite componente ale acestui acord sunt în conformitate cu acordurile bilaterale anterioare
de liber schimb (cum ar fi dispozițiile privind reducerea t arifelor), alte aspecte ale acordului de liber
schimb UE-Coreea reprezintă un nou motiv. Acordul UE-Coreea prevede, de asemenea, un cadru
instituțional cuprinzător, care să supervizeze punerea în aplic are a acordului. Mai exact, acordul de
liber schimb a creat mai multe comitete și grupuri de lucru ca re se întrunesc în mod regulat – oferind
ambelor părți mijloacele de a discuta și co opera în problemele legate de zona liberă , precum și de a
dezvolta soluț ii pentru problemele care apar. 2

1 Acordul de liber schimb între UE și Coreea în practică , Uniunea Europeană , Luxemburg: Oficiu de publicații al Uniunii
Europene , 2011, p .3.
2 Evaluation of the Implementation of the Free Trade Agrement between the EU and its Member States and the Republic
of Korea, European Union 2017, p.22, accesat 3.12.2019;
web: https://trade.ec.europa.eu/doclib/docs/2017/june/tradoc_155673.pdf accesat:3.12.2019

6 1.2. Structura și conținutul acordului
Acordul de liber schimb între UE și Coreea cuprinde 15 capitole și conține anexe:
Capitolele acordului
1.Obiective și definiții generale ;
2. Tra tamentul național și accesul pe piață al mărfurilor ;
3.Mărfuri comerciale ;
4.Bari ere tehnice în calea comerțului ;
5.Măsuri sanitare și fitosanitare ;
6.Regimul vamal și facilitarea comerțului ;
7.Comerțul cu servicii, înfințarea și comerțul electroni c;
8.Plăți și circulația capitalurilor ;
9.Achiziții publice ;
10.Proprietate intelectuală ;
11.Concurența ;
12.Transparența ;
13.Comerț și dezvoltare durabilă ;
14.Soluționarea diferendelor ;
15.Dispoziții instituționale, generale și finale.3
Obiectivele acordului
Pentru a relata cât mai corect și precis obiectivele acordului le voi prezenta așa cum cunt scrise
în actul oficial.Astfel , obiectivele acordului sunt:
”(a) să liberalizeze și să faciliteze comerțul cu mărfuri între părți, în conformitate cu articolul XXIV
din Acordul General pentru Tarife și Comerț 1994 (denumit în continuare „GATT 1994”);
(b) să liberalizeze comerțul cu servicii și investițiile între părți, în conformitate cu articolul V din
Acordul General privind Comerțul cu Servicii (denumit în continuare „GATS”);
(c) să promoveze concurența în economiile lor, în special în măsura în care se raportează la relațiile
economice între părți;
(d) să continue liberalizarea, pe bază de reciprocitate, a piețelor de achiziții publice ale părților;
(e) să protejeze în mod adecvat și eficient drepturile de proprietate intelectuală;

3 Acord de liber schimb, Jurnalul Of icial al Uniunii Europene, 2011, pp.7-73
https://eur -lex.europa.eu/legal -content/EN/TXT/PDF/?uri=CELEX:22011A0514(01) accesat:3.12.2019

7 (f) să contribuie la dezvoltarea armonioasă și la extinderea comerțului internațio nal prin înlăturarea
barierelor din calea comerțului și prin instituirea unui mediu propice pentru creșterea fluxurilor de
investiții;
(g) recunoscând că dezvoltarea durabilă constituie un obiectiv general, să se angajeze în favoarea
dezvoltării comerțulu i internațional astfel încât să contribuie la obiectivul dezvoltării durabile și să
facă eforturi pentru a se asigura că acest obiectiv este integrat și se reflectă la toate nivelurile relațiilor
comerciale între părți; și
(h) să promoveze investițiile st răine directe fără a reduce sau diminua standardele în materie de mediu,
muncă, protecția sănătății și siguranței lucrătorilor în aplicarea și respectarea legislației părților în
domeniul mediului și al muncii. ”4
Definiții:
”părți” se înțelege, pe de o p arte, Uniunea Europeană sau statele sale membre sau Uniunea Europeană
și statele sale membre, în funcție de domeniile respective de competență ale acestora care decurg din
Tratatul privind Uniunea Europeană și din Tratatul privind funcționarea Uniunii Euro pene, (denumite
în continuare „UE”), iar pe de altă parte, Coreea;
„acordul cadru” se înțelege Acordul -cadru de comerț și cooperare comercială dintre Comunitatea
Europeană și statele sale membre, pe de o parte, și Republica Coreea, pe de altă parte, semna t la
Luxemburg la 28 octombrie 1996 sau orice acord care vizează actualizarea, modificarea sau înlocuirea
acestuia;
și „acordul vamal” se înțelege Acordul de cooperare și asistență administrativă reciprocă în domeniul
vamal între Comunitatea Europeană și Republica Coreea, semnat la Bruxelles la 10 aprilie 1997.5

4 Acord de liber shimb, Jurnalul Oficial al Uniunii Europene , 2011, p.8, https://eur -lex.europa.eu/legal –
content/RO/TXT/PDF/?uri=CELEX:22011A0514(01) –accesat 3.12.2019
5 Ibidem pp.8 -9

8 1.3. Contextul în care a fost negociat acordul de liber schimb UE -Coreea
Contextul comercial european
Politica comercia lă europeană își are originea la semnare a Tratatului de la Roma , în 1957 .
Tratatele ulterioare au extins competența UE de la comerțul cu mărfuri în domenii precum servicii și
proprietate intelectuală, cu intrarea în vigoare din 2009 a Tratatului de la Lisabona oferind în cele din
urmă UE competență exclusivă asupra negocierilo r bilaterale și multilaterale cu privire la acorduri
comerciale complete și de investiții. Cea mai recentă strategie de comerț și investiții a UE este
„Comerț pentru toți”, din octombrie 2015 , care își propune evoluții continue în statele membre .6
Aceasta prezintă comerțul ca nefiind un scop în sine, ci este un instrument de care pot beneficia
oamenii. Scopul politic ii comerciale a UE este de a profita la maxim de aceste avantaje. Aceasta
înseamnă asigurarea că politica comercială și de investiții este efi cientă. Trebuie să abordeze
problemele reale bazate pe o înțelegere actualizată a faptului că economia mondială este strâns legată
de lanțurile de valoare globale; că aceste servicii inclusiv cele care solicită furnizorilor să treacă peste
granițe sunt di n ce în ce mai importante și că revoluția digitală transformă economia internațională.
Acordurile comerciale trebuie să abordeze barierele cu care se confruntă companiile în economia
globală modernă. De asemenea trebuie să fie implementate și puse în aplicare în mod eficient, inclusiv
pentru întreprinderile mici și mijlocii . Politica comercială și de investiții trebuie să își asume în mod
egal responsabilitatea pentru susținerea și promovarea valorilor și standardelor UE. UE trebuie să se
angajeze cu p artenerii pentru a promova drepturile omului, drepturile muncii și protecția mediului,
sănătatea și protecția consumatorilor, să sprijine dezvoltarea și să joace rolul său în eliminarea
corupției.
Mai mult, politicile cheie pentru viitorul integrării Europei în economia mondială, cum ar fi
investițiile și cooperarea de reglementare, trebuie să sprijine, nu să submineze, obiectivele mai largi
ale UE de a proteja oamenii și planeta. Orice modificare a nivelului de protecție poate fi doar
ascen dentă. Esența pentru îndeplinirea tuturor acestor obiective este o politică comercială care rămâne
ambițioasă în efortul de a contura globalizarea. Comerțul beneficiază cel mai mult de oameni atunci
când creează oportunități economice. Aceasta înseamnă acț iuni de susținere a sistemului multilateral
încorporat în OMC (Organizaț ia Mondială a Comerțului) și o strategie vizată pentru acorduri
comerciale și de investiții bilaterale și regionale. UE poate atinge ace ste obiective doar dacă se

6 Evaluation of the Implementation of the Free Trade Agr ement between the EU and its Me mber States and the Republic
of Korea, European Union, 2017, p.34, https://trade.ec.europa.eu/doclib/docs /2017/june/tradoc_155673.pdf accesat
6.1.2020

9 exprimă cu o singură voce și se asigură că toate statele membre ale UE, oamenii și companiile sunt
tratate în mod egal . Trebuie să fie coerentă în toate domeniile politice. Aceste principii de unitate și
coerență trebuie să stea la baza activității zilnice a Comisiei, deoarece , cu sprijinul Consiliului și al
Parlamentului, încearcă să pună în aplicare această comunicare în următorii ani.7
Pe lângă angajamentul său în runda Doha 8 9 în calitate de membru al OMC, UE a prezentat o
agendă a acordurilor comerciale bilaterale ca parte a strategiei sale comerciale mai largi, care să
permită economiei UE să beneficieze mai bine de comerț și investiții în străinătate . ALS UE-Coreea
este prim a dintr -o „nouă generație” de acorduri care au un domeniu de aplicare cuprinzător și care se
concentrează pe liberalizarea substanțială a întregului comerț. În Asia, încheierea A cordului de Liber
Schimb dintre UE-Japonia este un obiectiv cheie; reluarea ne gocierilor Acordului de liber schimb cu
India și lansarea negocierilor cu Australia și Noua Zeelandă sunt, de asemenea, priorități. În America
Latină, UE se concentrează pe continuarea negocierilor Acordurilor de Liber Schimb cu Mercosur
(Argentina, Brazi lia, Paraguay și Uruguay ) și modernizarea Acordurilor de Cooperare actuale cu
Mexic și Chile. În general, UE se ocupă, de asemenea, de includerea unor mecanisme în Tratatele de
liber schimb viitoare care să permită aderarea țărilor terțe interesate .10
Cont extul comercial coreean
Începând cu anii ’50 și timp de câteva decenii după aceea, politica comercială coreeană a fost
puternic determinată de export și caracterizată prin sprijinul guvernului către industriile cheie, precum
industriile petrochimice, oțel, transport maritim și construcții navale. Coreea a început să -și
liberalizeze economia în anii '80, odată cu introducerea politicii de liberalizare cuprinzătoare și a
continuat să se dereglifice pe tot parcursul anilor '90.
Pentru o perioadă, politica comercială coreeană s -a concentrat exclusiv pe negocieri
multilaterale în cadrul OMC. Cu toate acestea, Coreea și -a îndreptat atenția către T ratate de Liber
Schimb cu lansarea din 2001 a rundei Doha, în efortul de a -și crește competitivitatea nați onală, de a
asigura piețele de peste mări pentru economia bazată pe export și de a obține surse constante de energie
și materii prime . Această concentrare asupra acordurilor de liber schimb a oferit, de asemenea, un
impuls mai mare pentru Coreea să împingă prin reforme structurale importante, departe de politica

7 Trade for all , Comisia Europeană, 2015, p.35, https://trade.ec.europa.eu/doclib/docs/2015/october/tradoc_153846.pdf
accesat 6.1.2020:
8 Runda de la Doha și agricultura , Parlamentul European, https://www.europarl.europa.eu/factsheets/ro/sheet/112/runda –
de-la-doha -si-agricultura accesat 18.06.2020
9 Runda de la Doha este cea mai recentă rundă de negocieri comerciale a le OMC. Lansată în 2001, aceasta a marcat
începutul unor noi negocieri în domeniul agriculturii .
10 ”Trade for all ”, Comisia Europeană, 2015, p.34

10 guvernată de guvern pentru deschiderea și dereglarea pieței.11 12 Coreea a încheiat n egocierile pentru
primul său Acord de liber schimb cu Chile în 2002 și, de atunci, a încheiat ALS cu mai multe ță ri
partenere semnificative din punct de vedere politic și economic, inclus iv Singapore, India, UE și SUA.
În prezent, politica comercială a Coreei este axată pe asigurarea unor acorduri de liber schimb
complete și de înaltă calitate cu alte țări. Concentra rea asupra acor duriloe de liber schimb a reușit să
liberalizeze piața internă a Coreei, în special pentru sectoarele auto, agric ultură și servicii. Succesul
acordurilor încheiate anterior în stimularea exporturilor a contribuit la creșterea sprijinului și a cererii
de a astfel de acorduri de liber schimb din întreprinderile coreene.13
Relațiile comerciale UE -Coreea
Relațiile diplomatice formale dintre UE și Coreea au început în 1963. Creșterea rapidă a
acesteia din urmă în a doua jumătate a secolului XX și -a sporit apelul ca partener economic și politic
pentru Europa, care a căutat tot mai mult să angajeze Coreea în comerț. Relațiile comerciale dintre
ambele părți s -au intensificat în anii 1990 cu semnarea mai multor acorduri care au stabilit un cadru
de cooperare economic . În 1996, UE și Coreea au semnat cadrul pentru comerț și cooperare, precum
și o declarație comună privind dialogul politic.14 În anul următor, ambele părți au semnat Acordul de
cooperare și asistență administrativă reciprocă în chestiuni vamale, ale cărui obiective principale erau
crearea unor condiții de concurență economice echitabile pentru ambele părți și schimbul de informații
cu privire la legislația vamală .15
În calitate de membri ai OMC, atât UE, cât și Coreea sunt, d e asemenea, părți la Acordul
privind achizițiile publice (G AP). Obiectivul G AP este de a deschide piețele de achiziții ale guvernului
printre semnatarii săi prin instituirea de reguli privind transparența și procedurile nediscriminatorii cu
privire la lici tațiile publice; a fos t semnat inițial în 1979, iar G AP cel mai recent revizuit a intrat în
vigoare în aprilie 2014.16 În 2009, UE ș i Coreea au semnat Acordul de C ooperare privind cooperarea
pentru activitățile anticoncurențiale, cu scopul de a asigura o m ai bună aplicare a legilor concurenței

11 Junjyu Lee , The Future of Korean Trade Policy:Korea”s Trade Structure and Its Policy Challenges”, Korea”s
Economy 2012, pp.21 -28
12 Chag -Sang Cho Korea -EU FTA: A Blueprint for Co -prosperity:EU -Korea Relations in a Changing World , Editat de:
Axel Marx et all , Leuven C entre for Global Studies, 2013, pp .15-16
https://ghum.kuleuven.be/ggs/publications/books/rapport -ggs-eu-korea -relations -in-a-changing -world.pdf
13 Nakgyoon Choi Impacts and Main Issues of the Korea -China FTA , The Future of Korean Trade Policy , 2012, pp. 29 –
34, http://keia.org/si tes/default/files/publications/kei_koreaseconomy_05_choinakgyoon.pdf accesat 02.02.2020
14 Cho (2013) , pp.12 -13
15 International Customs Co -operation and Mutual Administrative Assistance Agreements . – European Commission
16 Agreement on Government Procuremen t. World Trade Organization , 7 Jul y 2016,
https://www.wto.org/english/tratop_e/gproc_e/gp_gpa_e.htm , accesat 13.06.2020

11 prin promovarea cooperării și coordonării între autoritățile d e concurență ale ambelor părți.17 În M ai
2010, UE și Republica Coreea a semnat un n ou acord cadru pentru comerț și cooperare (Acord -cadru
UE-Coreea), care e ste descris mai detaliat în sub -capitolul următor.
1.4. Acordul cadru
Acordul -cadru dintre Uniunea Europeană și statele sale membre, pe de o parte, și Repu blica
Coreea, pe de altă parte a fost semnat la 10 mai 2010 și a intrat în vigoare la 1 iunie 2014. Acesta a
înlocuit acordul inițial din 1996. Spre deosebire de predecesorul său, a cordul din 2010 nu se mai
concentrează pe cooperarea comercială , întrucât acest ultim subiect a fost abordat de acordul de liber
schimb dintre UE-Coreea. Acordul -cadru cuprinde un total de 53 de articole împărțite în zece titluri.18
După î ncheierea revizuirii acordului, acesta are un domeniu de aplicare larg, dar nu conține
obligații deosebit de detaliate, concentrându -se în principal pe două tipuri de dispozi ții. Prima
categorie de dispoziții stabilește obligații pentru părți legate de valori partajate, cum ar fi atașarea la
principii dem ocratice, drepturile omului, etc. Cea de -a doua categorie dispoziții necesită cooperare
într-o gamă largă de domenii .19 Prin urmare, Acordul -cadru UE -Coreea servește ca bază pentru o mai
mare cooperare pe un spectru larg de domenii de interes reciproc la nivel bilateral, regional și global,
precum securitatea, drepturile omului și schimbările climatice. Semnarea sa a făc ut parte din
angajamentul ambelor părți de a -și îmbunătăți relația la nivelul unui parteneriat strategic, care era
prevăzut să consolideze în continuare dialogul bilateral și cooperarea în afacerile regionale și globale .
Acordul -cadru este în mare parte co mplementar la ALS și la celelalte acorduri încheiate între
UE și Coreea, care sunt:
• Acord între Comunitatea Europeană și Republica Coreea privind cooperarea și asistența
administrativă reciprocă în materie vamală (în vigoare din 1997);
• Acord privind co operarea pentru activități anticoncu rențiale (în vigoare din 2009).
1.5.Cadrul instituțional al acodrului
Acordul de liber schimb UE-Coreea este gestionat de Comitetul pentru comerț, care este co –
prezidat de ministrul coreean pentru comerț și de comisarul eur opean pentru comerț. Comitetul are

17 Agreement between the European Community and the Government of the Republic of Korea concerning cooperation on
anti-competitive activities , EU-Kor., August 4, 2009, L 202
18 Acord Cadru din 10 Mai 2010, http://legislatie.just.ro/Publi c/DetaliiDocument/138352 , accesat 10.06.2020
19 James Harrison , Overview of the EU -Korea Framework Agreement (ed.), The European Union and South Korea: The
Legal Framework for Strengthening Trade, Economic and Political Relations, Ed inburgh University Press , 2013, pp. 149 –
159.

12 puterea de luare a deciziilor cu privire la toate proble mele în cazurile furnizate de ALS și
supraveghează activitatea tuturor comitetelor, grupurilor de lucru și a alt or organe create în ca drul
acordului . Comitetul pentr u comerț este programat să se întrunească anual.
Acordul de liber schimb a creat, de asemenea, următoarele șapte comisii de specialitate :
✓ Comisia pentru comerț cu mărfuri ;
✓ Comisia pentru măsuri sanitare și fitosanitare;
✓ Comitetul Vamal ;
✓ Comisia pentru com erț cu servicii, înființare și comerț electronic ;
✓ Comisia pentru comerț și dezvoltare durabilă ;
✓ Comisia pentru zonele de prelucrare externă din Peninsula Coreeană ;
✓ Comisia pentru cooperare culturală .
În plus, a stabilit cele șapte grupuri de lucru , fiind următoare :
✓ Grup de lucru pentru autovehicule și piese ;
✓ Grup de lucru pentru produse farmaceutice și dispozitive medicale ;
✓ Grup de lucru pentru produse chimice ;
✓ Grupul de lucru pentru cooperarea cu remedii comerciale ;
✓ Grupul de lucru privind acordurile de recunoaștere reciprocă ;
✓ Grup de lucru privind achizițiile publice ;
✓ Grup de lucru pentru indicații geografice . 20
Dincolo de aceste mecanisme, a fost creată o grupă de lucru pentru punerea în aplicare ALS UE-
Coreea pentru a coordona activități le de implementare în cadrul Comisiei. Pent ru a facilita accesul pe
piață s-au creat, de asemenea, o serie de grupuri de lucru separate pe această temă la Bruxelles și Seul.
Aceste grupuri servesc ca prim punct de contact pentru anchetele de afaceri cu pri vire la ALS. În cele
din urmă, capitolul 13 din ALS prevede un mecanism instituțional separat de consultare cu societatea
civilă. Acesta prevede că fiecare parte creează un grup consultativ intern (GCI), al cărui scop este să
consilieze cu privire la puner ea în aplicare a capitolului. Reprezentanții celor două GCI trebuie să se
întâlnească anual la un Forum al Societății Civile (FSC) pentru a purta un dialog care cuprinde aspecte
de dezvoltare durabilă a relațiilor comerciale UE -Coreea.

20 Evaluation of the Implementation of the Free Trade Agr ement between the EU and its Me mber States and the Republic
of Korea, European Union, 2017, pp.36 -39, https://trade.ec.europa.eu/doclib/docs/2017/june/tradoc_155673.pdf accesat
6.1.2020

13 2. Controverse și interpretări

În acest capiol îmi propun să prezint dezbaterile care au avut loc în vederea semnării acestui
acord (2.1.) și de asemenea, principalele probleme care au fost prezentate de către ind ustriile
importante din Europa. Prin urmare voi prezenta problemele întâmpinate pe parcursul
implementării acestui a cord și modalitatea în care au f ost sau nu rezolvate. În primul rând au fost
stabilite regul i cu privire la ceea ce înseamn ă un produs orig inal (2.2.). În urmă , ca rezultat a
negocierilor au fost stabilite reguli și dispoziții legate de deturnarea de comerț (2.3.) și creare a de
comerț (2.4.) .21
2.1 Controverse în dezbater i
În ceea ce privește d ezbaterile care au avut loc în vederea semnării acestui acord Miercuri, 10
Februarie 2010 la Strasbourg a avut loc o dezbatere asupra întrebărilor cu solicitare de răspuns oral
adresată Comisiei de Daniel Caspary, Peter Šťastný, Paweł Zalewski, David Martin, Gianluca
Susta, Kader Arif, Michael Theurer, Niccolò Rinaldi, Metin Kazak, Marielle De Sarnez și Jan
Zahradil, în numele grupuriloe r din care aceștia fac parte; privind acordul de liber schimb dintre
UE și Coreea de Sud. Pe aceștia o să îi prezi nt ulterior alături de opiniile și argumen tele lor care
le-au susținut pe parcursul dezbarerii.22 Astfel că Acordul de liber schimb semnat de Uniunea
Europeană cu Coreea de Sud va avea un impact asupra mai multor industrii. În intenția de a afla
mai multe despre ce impact va avea acest acord asupra eco nomiei europene și asupra industiilor
acestora, au fost adresate câteva întrebări importante. Acestea fiind:
1. „Poate Comisia să indice care sunt economiile prevăzute pentru exportatorii noștri ca urmare
a reducerii sau eliminării tarifelor? A realizat Comis ia o evaluare de impact privind
consecințele acordării unei rambursări a drepturilor unor anumite sectoare, în special industriei
automobilelor, care vor fi afectate de aceasta? Când va transmite Comisia deputaților
rezultatele preliminare ale evaluării de impact?

21 Trade diversion, https://www.theglobaleconomy.com/search_site.php?q=trade+diversion , accesat la: 8.04.2020
22 Parlamentul European, 10.01.2010,
https://europarl.europa.eu/sides/getDoc.do?pubRef=//EP//TEXT+CRE+20100210+ITEM –
019+DOC+XML+V0//RO accesat 27.02.2020

14 2. Acordul de liber schimb face trimitere la o clauză de salvgardare generală23, în eventualitatea
creșterii importurilor din Coreea de Sud. Poate Comisia să explice cum va fi activată această
clauză?
3. Acordul prevede un mecanism de soluționare a litigiilor. Care sunt principiile și normele
stabilite și cât de repede va fi pus în pra ctică acest mecanism? Include acesta prevederi
specifice de soluționare a litigiilor legate de investițiile realizate de stat ?
4. Reglementările privind rambursarea drepturilor includ o clauză de suspendare pe baza
anumitor criterii. Cum intenționează Comisia să strângă date având ca posibil scop activarea
unei astfel de clauze de siguranță? Cum prevede Comisia să demonstreze existen ța unei creșteri
de 10% a bunurilor importate pe piața sud -coreeană?
5. Poate Comisia să explice care vor fi implicațiile protocolului de cooperare culturală și ce
impact va avea acesta asupra sectorului cultural european? De asemenea, poate aceasta să
prezi nte explicații referitoare la prevederile privind normele de origine și prețurile de intrare,
precum și la consecințele acestora?
6. Prevede Comisia să propună Consiliului aplicarea provizorie a acordului înainte de intrarea
oficială în vigoare a acestuia? C um intenționează aceasta să implice Parlamentul în acest
proces? Ar propune Comisia aplicarea provizorie chiar înainte de intrarea în vigoare a
regulamentului privind clauzele de salvgardare?
7. Poate Comisia să explice în ce măsură a fost luat în considerar e „acquis -ul comunitar” în
capitolul IP?
8. Poate Comisia să precizeze care vor fi consecințele în domeniul ocupării forței de muncă în
sectoarele care cad sub incidența acordului?
9. Are Comisia în vedere aplicarea unor măsuri și politici de reechilibrare pen tru sectoarele cele
mai afectate de acordul de liber schimb cu Coreea? În caz afirmativ, sub ce formă s -ar prezenta
acestea?
10. Ce garanții prevede acordul de liber schimb în ceea ce privește drepturile legate de mediu și
cele sindicale?” 24
Cele mai importan te aspecte prezentate prin întrebările în dezbatere au fost legate de:

23 Regulament de aplicare a Clauze i de salvgardare, Bruxelles, 2010, https://eur -lex.europa.eu/legal –
content/RO/TXT/PDF/?uri=CELEX:52010PC0049&from=RO accesat 10.06.2020
24 Intrebări parlamentare, 21 Decembrie 2009 , web: :
https://europarl.europa.eu/sides/getDoc.do?type=OQ&reference=O -2009 -0171&language=RO accesat 10.06.2020

15 2.1.1. Clauza de salvgardare
➢ Paweł Zalewski – om politic polonez, membru al Partudului Popular European;
➢ Ramon Tr emosa i Balcells – economist și politician spaniol, membru ALDE.
Aceștia aduc în discuție at enția și prudența în ceea ce privește sistemul de rambursare a
taxelor și clauza de salvgardare. Aceste măsuri de salvgardare pot lua una din următoarele forme:
suspendări ale reducerii suplimentare a nivelului taxei vamale pentru marfa în ca uză, prevăzută de
acord sau creșteri ale nivelului taxei vamale aplicate mărfii până la un nivel care nu depășește
valoarea cea mai mică dintre: nivelului taxei vamale NPF aplicate mărfii în cauză în momentul
luării măsurii sau nivelul de bază al taxei vam ale specifi cat în calendarele din anexele acestuia, în
conformitate cu articolul 2.5 alineatul (2) din acord.25 O măsură de salvgardare rămâne în vigoare
numa i pe perioada necesară pentru a preveni sau remedia prejudiciul grav și pentru a facil ita
adaptare a. Această perioadă nu depășește doi ani . Iar în definitiv d urata totală a unei măsuri de
salvgardare nu poa te depăși patru ani, inclusiv a oricărei măsuri provizorii. O măsură de
salvgardare nu se aplică după expirarea p erioadei de tranziție, în afara cazului în care Republica
Coreea este de acord cu acest lucru . Regulamentul privind măsurile de salvgardare intră în vigoare
în ziua următoare datei pu blicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene și se aplică de la data
aplicării acordulu i.
2.1.2. Mecanism de so luționare a litigiilor
➢ Daniel Caspary – om politic german, membru al Parlamentului European;
➢ Michael Theurer – om politic german, deputat al Par tidului Democat Liberal;
➢ Robert Sturdy – om politic britanic, membru al Parlamenului European.
Aceștia aduc în discuție acest aspect al existenței unui mecanism de soluționare a litigiilor.
În cazul nerespectării acordului de liber schimb , părțile pot recurge la un mecanism de soluționare
a litigiilor similar cu cel al O rganizației Mondile a Comerțului. Soluționare a diferendelor acordului
implică proceduri de consultare și de arbitraj și e xistă și un mecanism de mediere.
2.1.3. Protocolul de Cooperare culturală
”Cât despre implicațiile protocolului asupra cooperării culturale, acordul de liber schimb ar
stabili un cadru de implicare într -un dialog politic privind cooperarea și facilitarea schimburilor

25 REGULAMENT AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI de aplicare a clauzei de salvgardare
bilaterale a Acordului de liber schimb între UE și Coreea , Bruxell, 2010, p.5, https://eur -lex.europa.eu/lega l-
content/RO/TXT/PDF/?uri=CELEX:52010PC0049&from=RO accesat 08.05.2020

16 referitoare la activitățile culturale. Mai presus de toate, es te vorba de o dovadă a angajamentului
UE de a promova în mod a ctiv Convenția UNESCO din 2005 privind Protecția și promovarea
diversității expresiei culturale .”26
Acordul de liber schimb cuprinde, de asemenea un protocol specific privind cooperarea
culturală, care stabilește un cadru de realizare a unui dialog privind politica în domeniu și a
cooperării în vederea facilitării schimburilor în materie de activități culturale. Acest cadru prevede
înființarea unor organisme instituționale responsabile cu punerea în aplicare, acestea fiind
independente față de Acordul de liber schimb propriu -zis, în special prin constituirea unui comitet
distinct și a unui mecanism specific de soluționare a diferendelor.27
2.1.4. Aplicarea provizorie a acordului
La 23 aprilie 2007 Consiliul a autorizat Comisia să negoci eze un acord de liber schimb cu
Republica Coreea, a fost parafat la 15 octombrie 2009. Acordul de liber schimb s-a aplicat cu titlu
provizoriu începând cu iulie 2 011 și a intrat în vigoare în mod formal și oficial la 13 decembrie
2015.28.
2.1.5. Drepturile omului
➢ Evelyn Regner – politician austriac și membrul al Parlamentului European.
În ceea ce privește acest aspect, în timpul dezbaterilor Evelyn Regner subliniază fapt ul
că ”Uniunea European ă ar trebui să încheie acorduri de liber schimb numai cu țările care respectă
pe deplin drepturile omului ”.29 Datorită faptului că Coreea de sud nu a ratificat toate Convențiile
Internaționale privind drepturile omului, pe baza unui proces de screening, au fost selectate câteva
drepturi pentru o analiză aprofundată: libertatea de discriminare; dreptul la întrunire și asociere
pașnică; dreptul de aderare la sindicate; dreptul la condiții de muncă juste și favorabile; dreptul la

26 Karel De Gucht, https://europarl.europa.eu/sides/getDoc.do?pubRef= -//EP//TEXT+CRE+20100210+ITEM –
019+DOC+XML+V0//RO , accesat 11.05.2020
27 DECIZIE A CONSILIULUI de încheiere a Acordului de liber schimb între Uniunea Europeană și statele membre
ale acesteia, pe de o parte, și Republica Coreea, pe de altă parte, 2010,p3,
web:http://www.cdep.ro/afaceri_europene/CE/2010/COM_2010_137_RO_ACTE_f.pdf , accesat 8.05.2020
28 Decizia Consiliului privind semnarea, în numele Uniunii Europene, și aplicar ea cu titlu provizoriu a Acordului de
liber schimb între Uniunea Europeană și statele membre ale acesteia, pe de o parte, și Republica Coreea, pe de altă
parte ; https://eur -lex.europa.eu/legal -content/RO/TXT/PDF/?uri=CELEX:32011D0265&from=RO ,
accesat: 10.05.2020
29Dezbaterea privind Acordul de liber Schimb UE -Coreea de Sud, Strasbourg, 2010,
https://europarl.europa.eu/sides/getDoc.do?pubRef= -//EP//TEXT+CRE+20100210+ITEM –
019+DOC+XML+V0//RO -, accesat 11.05.2020

17 odihnă și timp liber; dreptul la hrană.30 Împreună cu obligațiile acordului de cooperare UE -Coreea,
Acordul -cadru UE -Coreea stă la baza angajamentului părților cu privire la drepturile omului și
fundamentale ale muncii. Concret, acordul -cadru prevede, într -o clau ză standard „elemente
esențiale”31, că „părțile confirmă adaptarea lor la principiile democratice, drepturile omului și
libertățile fundamentale și statul de drept. Respectarea principiilor democratice, a drepturilor
omului și a libertăților fundamentale, prevăzute în Declarația Universală a Drepturilor Omului și
în alte instrumente internaționale relevante pentru drepturile omului, care reflectă principiul
statului de drept, stă la baza politicilor interne și internaționale ale ambelor părți și constituie un
element esențial al prezentului acord.32
2.1.6. Standardele de Mediu
➢ Daniel Caspary – om politic german, membru al Parlamentului European ;
➢ Karel De Gucht – om politic belgian, membru in Comisia Europeană;
➢ David Martin – om politic britanic, membru al Parlamentului European;
➢ Yannick Jadot – ecologist francez, m embru al Parlamentului European.
Toți aceștia aduc în discuție standardele de medi u diferite dintre statele membre ale Uniunii
Europene ș i Coreea de Sud.
Comerțul internațional este adesea atribui t unui impact negativ asupra mediului, deoarece
comerțul cu mărfuri merge împreună cu un sector de transport în creștere; în plus, se susține că
standardele de mediu pot fi scăzute ca urmare a concurenței locației internaționale. Pe de altă parte,
comerțul internațional poate duce la o producție mai eficientă și cu economii de resurse. Prin
urmare, e fectele asupra mediului unui acord de liber schimb sunt neclare. Măsurarea oricăror
efecte cauzale directe ale ALS asupra variabilelor de mediu este complicată din cauza faptului că
rezultatele ecologice contrafactuale (cele care s -ar fi materializat fără acord) sunt neobservabile.
Un domeniu în care este posibilă analiza cauzală este zona emisiilor de gaze cu efect de seră;
aplicând modelul CGE (Echilibrul Gener al Calculabil) , putem simula emisiile suplimentare de
CO2 care sunt direct induse de ALS.

30 Evaluation of the Implementation of the Free Trade Agrement between the EU and its Member States and the
Republic of Korea , European Union 2017 , web: https://trade.ec.europa.eu/doclib/docs/2017/june/tradoc_155673.pdf
31 Lorand Bartels, Human Rights Conditi onality in the EU’s International Agreements , Oxford: OUP, 2005 .
32 Evaluation of the Implementation of the Free Trade Agrement between the EU and its Member States and the
Republic of Korea, European Union, 2017, p.193,
https://trade.ec.europa.eu/doclib/docs/2017/june/tradoc_155673.pdf accesat 11.05.2020

18 Analiza descriptivă a indicatorilor cu privire la alte zone de mediu, cum ar fi poluarea aerului,
calitatea apei, biodiversitatea, gestionarea deșeurilor și defrișar ea nu indică niciun impact
observabil asupra ALS UE -Coreea. Cu toate acestea, o modelare a acestor variabile de m ediu este
în afara analizei CGE.

2.1.7. Impactul asupra locurilor de muncă și dumping -ul social
Guvernul coreean nu este parte la Convenția internațională a ONU privind protecția
drepturilor tuturor lucrătorilor migranți și a membrilor familiilor lor.33 Deși lucrătorii care ajung
legal sub sistemul de permise pentr u ocuparea forței de muncă sunt, în teorie, supuși acelorași
prote cții ca și coreenii, cazuri semnificative de abuz și discriminare, inclusiv condiții precare de
muncă (cum ar fi ore lungi de muncă și salarii mai mici sau reținute) apar în practică,34 iar acțiunile
de executare din partea autorităților sunt raportate să conducă la puține penalități pentru angajatorii
care au săvârșit infracțiuni. Lucrătorii migranți sunt în special vulnerabili la hărțuire se xuală și
discriminare salarială .35
Orele de l ucru săptămânale au scăzut în Coreea de la punerea în aplicare a ALS în 2011,
reflectând o tendință pe termen lung, care corespunde treptelor de încadrare treptată a săptămânii
de lucru de 40 de ore între 2004 și 2011. Întrucât legislația săptămânii de luc ru de 40 de ore a
devenit pe deplin aplicabilă în întreaga perioadă din iulie 2011, în aceeași dată cu intrarea în
vigoare a ALS, nu este posibil să se izoleze efectul ALS de efectul noii legislații.
În general, se consideră că ALS UE -Coreea a avut un impa ct în mod neutru în mare măsură
asupra situației drepturilor omului și a drepturilor fundamentale ale muncii în Coreea, în sensul că
se pot observa puține schimbări față de status quo -ul din 2011 și / sau tendințe pe termen lung.36
2.1.8. Efecte politice ale acordului
Privind efecte politice, cele de domeniu european, pe lângă intențiile economice și
industrial e, au fost prezentate , desigur și intenții politice al acestui accord. Anume, acest accord

33 UN General Assembly, Human Rights Council. Report of the Special Rapporteur on the rights to freedom of
peaceful assemb ly and of association on his mission to the Republic of Korea. 2016
34 Ludwig Boltzmann Institute. Civil and political rights in the Republic of Korea and in the Democratic People’s
Republic of Korea: An overview of the main human rights challenges on the Korean Peninsula. 2014.
35 International Trade Union Cofederation (ITUC) Internationally recognised core labour standards in Republic of
Korea. Report for the WTO General Council review of the trade policies of Republic of Korea. 2012
36 Evaluation of the Implementation of the Free Trade Agrement between the EU and its Member States and the
Republic of Korea , European Union 2017, p.225 ; https://trade.ec.europ a.eu/doclib/docs/2017/june/tradoc_155673.pdf
accesat 11.05.2020

19 urma să devină “încununarea” la final de mandat a președinei Parlamenutlui European. Din altă
perspectivă, cea internațională, acest acord poate creea impulsuri pentru alți parteneri, cum e
Japonia. Astfel că, în aceeși peri oadă în care se negocia acest a cord de liber schi mb, Statele Unite
ale Americi a cerut Cor eei de Sud repunerea în acțiune a acordului KORUS. Acordul poate avea
efecte indirecte semnificative asupra mediului politic și economic internațional. De asemenea,
poate fi subînțeles faptul Europa este de partea Coreei de Sud, în condiția în care se știe foarte bine
că la nordul acesteia se află ”dușmanul”, adică Coreea de Nord.
2.2.Produs o riginal37
Este în natura unui acord de liber s chimb ca numai produsele originare din una dintre părți, să
poată beneficia de preferințele și date în temeiul acordului.R egulile de origine reprezintă un aspect
important. Dispozițiile relevante pentru comerțul dintre UE și Coreea sunt prevăzute în protocolul
privind regulile de origine.
Protocolul acordului de liber schimb între UE-Coreea priv ind definiția produselor originare și
metodele de cooperare administrativă (Protocolul privind RoO38) stabilește diverse dispoziții
privind regulile de origine care se aplică mărfurilor exportate din UE în Coreea și invers. Aceste
dispoziții privesc regula transportului direct, statutul de exportator aprobat, utilizarea și verificarea
declarațiilor de origine, restabilirea taxelor vamale și z onele de prelucrare pasivă , printre altele .39
Există două scenarii principale pentru ca un produs să fie considerat c a „originar” din UE sau
din Coreea: a fost obținut în înt regime în UE sau în Coreea (exemple : plante, animale născute și
crescute, pește capturat în apele teritoriale sau peste limita impusă de 12 mile de către o navă
considerată coreeană sau europeană) sau a fost prelucrat suficient în UE sau în Coreea. Criteriile
pentru a stabili „prelucrarea suficientă” sunt descrise pentru fiecare produs î n regulile specifice
produsului.40
Anumite condiții trebuie să fie îndeplinite pentru ca mărfurile exportate în UE să be neficieze
de tratament preferen țal la frontiera coree ană: să fie de origine din UE, să îndeplinească anumite
cerințe suplimentare și să fie însoțite de declaratia de origine. Există două scenarii principale pentru

37 Comisia Europeana, Acordul de liber schimb intre UE si Coreea in practica, Oficiul pentru Publicatii al Uniunii
Europene, Luxemburg, 2011,pp . 5-7
38 RoO -Protocolul privind regulile de origin e
39 Evaluation of the Implementation of the Free Trade Agrement between the EU and its Member States and the
Republic of Korea , European Union, 2017 ,p.312
40 Comisia Europeană, Acordul de liber schimb între UE și Coreea în practică , 2011, p.6

20 ca un produ s să fie considerat originar sau din Coreea: a fost obținut în întregime în UE sau în
Coreea sau a fost prelucrat în UE sau Coreea. Criteriile pentru a stabilii prelucrarea sunt descrise
pentru fiecare produs. Anumite criiterii suplimentare trebuie să fie îndeplinite pentru ca un produs
să fie considerat ca fiind originar din UE sau Coreea. Diferite proceduri de prelucrare care trebuie,
în mod normal, să fie efectua te în UE sau Coreea deși producă torii din UE pot, de asemenea să
folosească elemente de intra re originare din Coreea sau vice -versa, pentru a -i ajuta să respecte
normele. Această posibilitate se numește cumul.
Spre deosebire de situațiile altor acorduri de liber schimb, certificatele de origine nu sunt emise
de autoritățile vamale, iar formularul EUR141 nu va fi acceptat ca dovadă de origine. Cu toate
acestea, pentru a avea acest drept, exportatorii trebuie să solicite statutul de exportator autorizat,
pe lângă autoritatea lor vamală național, cu excepția cazurilor când valoarea totală a exporturil or
de produse pe care le exportă nu depășeste 6.000 EURO. În acest caz nu este nec esar ca
exportatorul să fie exportator autorizat.
O declarație de origine trebuie să fie făcută când produsele care fac obiectul acesteia sunt
exportate sau după export, dar cel târziu la un an după importul în Coreea și la 2 ani după importul
din UE. O declarație de origine eliberată după export ar trebui să fie valabilă cu condiția ca
exportatorul să aibă statut de exportator autorizat în momentul în care face declarația, ch iar dacă,
la data exportulu i, nu era exportator autorizat. Pentru a deveni exportator autorizat, societățile
comerciale trebuie să depună cerere la autoritățile vamale ale statului membru în care își au sediul
și în care își păstrează registrele. Proceduri le pentru acordarea statutului de exportator autorizat
depind de dispozițiile naționale ale statelor membre. Scopul principal al acestora este de asigura
că societatea cunoaște normele aplicabile și că autoritățile vamale sunt în măsu ră să verifice, în
orice moment caracterul de produs originar al produselor care a fost cerut un tratem ent preferențial.
Autorităț ile vamale vor controla în mo d regulat exportatorii autorizaț i. Aceste controale trebuie să
garanteze buna utilizare permanenetă a autorizației și pot avea loc la interval determinate, dacă
este posibil, pe baza criteriilor de analiză de risc. Autoritățile vamale coreene nu sunt autoriz ate în
incinta niciunor exportatori autorizați din UE în scop de control, decât în anumite condiții foarte
specific și sub rezerva unui acord anterior din partea autorităților competente ale statului membru

41 REGULAMENTUL DE PUNERE ÎN APLICARE AL COMISIEI (UE) stabilire a unor norme pentru punerea în
aplicare a anumitor dispoziții din Regulamentul (UE) nr. 952/2013 al Parlamentului European și al Consiliului de
stabilire a Codului vamal al Uniunii , Formularul E UR1, p.8,
https://ec.europa.eu/transparency/regdoc/rep/3/2015/RO/3 -2015 -8182 -RO-F1-2-ANNEX -1.PDF

21 în care are loc controlul. Astfel de vizite trebuie să fie î ntotdeauna în prezența autorităților vamale
din UE. În cazul în care se constată că expor tatorul a abuzat sau a utilizat în mod abuzitv
autotorizația sa, autoritățile vamale sunt abilitate să o retragă.
În ceea ce privesc obligațiile unui exportator, acesta va trebui să se angajeze:
✓ să emită declarații de origine doar pentru mărfurile pentru c are deține toate dovezile sau
elementele contabil e necesare la momentul emiteri;
✓ să își asume întreaga responsabilitate pentru modul în care este utilizată autorizația, în
special în caz de declarații de origine incorecte sau alte utilizări abuzive ale aut orizației;
✓ să garanteze că persoana din cadrul interprinderii responsabilă de completarea decla rațiilor
de origine cunoaște și înțelege regulile de origine;
✓ să se angajeze să păstreze toate documentele justificative privind originea pentru o perioadă
de cel puțin 5 ani de la data la care a fost înt ocmită declarația de origine;
✓ să se angajeze să prezinte dovada de origine autori tăților vamale în orice moment;
✓ să accepte controale din partea acestor autorități în orice moment.42
2.3. Deturnare de comerț
Deturnarea comerțului este o schimbare a comerțului internațional, cauzat de o națiune care
acordă preferințe comerciale alteia, ducând la o scădere a comerțului cu o țară terță.43
Deturnarea comercială are loc când acordurile tarifare cauzează importuri le să treacă de la
țările cu costuri sc ăzute la țări cu costuri ridicate. Diversiunea comercială este considerate
indezirabilă sau nedorită pentru că, concentrază producția în țările cu costul de oportunitate ridicat
și avantaj comparativ mai scăzut. Avan tajul comparativ are loc când o țară care produce un bun
sau serviciu la un cost de oportunitate mai scăzut decât alte țări. Teoria avantajului comparativ
reprezintă câștigul realizat de către o națiune care produce și vinde în mediu extern bunurile pe
care le realizează cu costuri de producție mai mici relativ cu alte bunuri naționale, iar în schimbul
lor procură alte măr furi a căror realizare în mediu intern se dovedesc a fi mai puțin avantajoasă.
Diversiune comercia lă poate apărea atunci când o ț ară se al ătură unei zone de liber schimb cu un
tarif extern comun.44

42 Acordul de liber schimb intre UE si Coreea in practic a, Oficiul de Publicatii al UE, Luxemburg, 2011, pp 5 -7
43 Trade diversion, https://www.theglobaleconomy.com/search_site.php?q=trade+diversion , accesat 8.04.2020
44 Trade div ersion, https://www.economicshelp.org/blog/glossary/trade -diversion/ , accesat :8.04.2020

22 2.4. Crearea comerțului
Crearea comerțului45 se referă la creșterea bunăstării e conomice prin aderarea la o zonă de liber
schimb, cum ar fi o uniune vamală. Crearea comerțului va avea loc atunci cân d există o reducere
a barierelor tarifare, care conduce la prețuri scăzute. Această modificare către producătorii cu
costuri mai mici va conduce la o creștere a surplusului de consum și a bunăstării economice.46
Când uniunea vamală este stabilită, fluxul comercial între țările implicate în noua uniune și cei
din afară acesteia vor fi afectați. Uniunea vamală elimină bariere comerciale între membri, ceea ce
presupune asumarea unui stimulent considerabil pentru creș terea comerțului dintre membrii și
reducerea comerțului între membrii și non -mombrii. Adesea este mai ușor de apreciat efectul
uniunii vamale , luând în considerare ce se întamplă când o țară se alatură unei uniuni existente.
În afara unei uniuni și funcționând individual, o singură națiune se va orienta spre a exploata
avantajul comparativ. Într -un mediu de liber schimb, țările vor face comerț cu cine le place,
încercând să exp loateze prop riu avantaj comparativ prin spe cializare. Ei vor exporta mărfu ri
produse de ei cel mai e ficient și vor importa marfuri din țări cu costuri reduse, care și -au exploatat
propriul avantaj comparativ al costurilor pentru a produce exporturi ieftine. În situația când țările
nu fac comerț liber, impunând tarife, sau favori zând o țară față de alta în termini de niveluril
tarifare, comerțul va fi denaturat și modelul de comerț se va schimba. Producătorii ineficienți pot
fi protejați și încurajați, în detrimetrul importurilor mai eficiente.
Crearea unei uniuni vamale, cu tarif e externe comune, va modifica în continuare modelul
existent al fluxurilor comerciale. Presupunerea este că, înainte de uniune, membrii impuneau taxe
diferite, în diferite țări pentru a proteja propriile industri i.
2.5.Excepții
În domeniul serv iciilor financiare este prezentă excepția prud ențială. Fiecare parte poate
adopta sau menține măsuri legate de prudență47, inclusiv : protecția investitorilor, a deponenților, a
asiguraților sau a persoanelor cărora li se datorează drepturi cu caracter fiduciar48 de către
prestatorul de servici financiare și asigurarea integrității și stabilității sistemului financiar al părții .

45 Trade creation, https://www.economicsonline.co.uk/Global_economics/Trade_creation.html ,accesat: 8.04.2020
46 Trade Creation, https://www.economicshelp.org/blog/glossary/trade -creation/ ,accesat 8.04.2020
47 Se înțelege că termenul ”motive legate de prudență” poate include menținerea siguranței, solidității, integrității sau
responsabilității financiare a prestatoril or individuali de servicii financiare.
48 Pot avea c aracter de fiduci ar doar instituțiile de credit, societățile de investiții și de administrare a investițiilor,
societățile de servicii de investiții financiare, societățile de asigurare și de reasigurare, n otarii publici, avocații.

23 Fără a aduce atingere altor mijloace de reglementare prudențială a comerțului transfrontalier cu
servic ii financiare, una dintre părți poa te solicita înregistrarea prestatorilor de servicii fi nanciare
din cealaltă parte și a instrumentelor financiare.49
Excepția domeniul proprietății intelectuale. P ărțile pot prevedea în legislația lor limitări sau
excepții aduse drepturilor conferite titularilor drepturile menționale la Art.10.5 -10.10.50, în
anumite cazuri speciale în care nu se aduce atingere exploatării normale a operei și nici nu se
cauzează vreu n prejudiciu nejustificat intereselor legitime ale titularilor drepturilor.51
Excepții la balanța de plăți. În cazul în care una dintre părți se confruntă cu dificultăți grave
privind balanța de plăți sau situația finanțelor externe, sau este amenințată de producerea acestora,
acestea pot adopta sau menține măsuri restrictiv e cu privire la comerțul cu bunuri, servicii și cu
privire la stabilire. Iar aceste măsuri de restricte trebuie notificate celeilalte părți cât mai curând
posibil și preze ntă un calenda r de eliminare a acestora. În cazul adoptării sau menținerii de
restricții, se vor organiza, de urgență, sesiune de consultare în cadrului Comitetului pentru
comerț.52

49 ALS UE -Coreea de Sud, Art 7.38 , alin. (1), (4)
50Drepturile de autor și drepturi conexe; Art.10.5; Protecția acordată; Art.10.6; Durata drepturilor de autor,
Art.10.7:Organisme de radiodifuziune și televiziune; Art.10.8: Coopera re privind gestiunea colectivă a drepturilor de
autor; Art.10.9:Radiodifuziunea sau televiziunea și comunicarea către public; Art10.10:Dreptul de suită al artiștilor.
51 ALS UE -Coreea de Sud, Art 10.11
52 ALS UE -Coreea de Sud, Art.15.8, alin(1), (3), (4)

24 3. Creșterea economică ca urmare a ALS

În acest capitol intenționez să prezint o analiză a importurilor și a exporturilor realizate între
Uniunea Europeană și Coreea de Sud, atât înainte de existența acordului de liber schimb (3.1.) cât
și după relizarea acestuia (3.2.) .
3.1. Situația UE și Coreea de Sud înainte de acord
Înainte de intrarea în vigoare a ALS în 2010, tarifele medii comerciale ponderate aplicate
exporturilor UE în Coreea erau de 6,2%, comparativ cu 2,5% la exporturile coreene către UE. Mai
mult, aproximativ 68% din valoarea exporturilor coreene au intrat în scutire de taxe vamale UE,
comparati v cu 15% din valoarea exporturilor UE în Coreea.53 54
Față de acordurile de liber schimb anterioare în vigoare, acordul prezent nu are precedent
atât în domeniul său de aplicare, cât și în viteza cu care sunt eliminate barierele comerciale.
Majoritatea ta xelor vamale la mărfuri au fost eliminate la intrarea în vigoare a acordului și până la
1 iulie 2016, practic toate taxele vamale ale UE la mărfurile industriale au fost eliminate. Aceasta
corespunde aproape 99% din taxele plătite în UE de exportatorii coreeni înainte de intrarea în
vigoare a acordului.
Așa cum prezint ă figura 1 de mai jos , stadiul eliminării taxelor vamale este mai accentuat,
chiar mai rdicat în UE decât în Coreea. În primul an de la intrarea în vigoare a acordului, 94% din
toate liniile tarifare ale UE au fost liberalizate, ceea ce reprezintă aproximativ 90% din valoarea
exporturilor coreene către UE. Cifrele liberalizării coreene au reprezentat 80% corespunzând 65%
din valoarea exporturilor UE.

53 THE EU -KOREA FREE TRADE AGREEMENT: ANTICIPATION, TRADE POLICY UNCERTAINTY AND
IMPACT , 2015, p.4, https://trade.ec.europa.eu/doclib/docs/2015/july/tradoc_153601.pdf , p.4
54 DG Trade's Integrated Statistical Database.

25
Figura 1: ALS UE -Korea, Stadiul elimin ării taxelor vam ale; Sursa: WTO , Acorduri Comerciale Regionale
Mai mult de atât, acordul abordează barierele netarifare (NTB) în comerț, cu un accent
specific pe sectoarele auto, farmaceutică, dispozit ive medicale și electronice. ALS elimină, de
asemenea, restricțiile cantitative la import și toate formele de taxe, și restricții la export și include
dispoziții cu privire la aspecte care varia ză de la servicii și investiții, concurență și achiziții
guvernamentale până la drepturi de proprietate intelectuală. ALS UE-Coreea servește , de
asemenea, ca o asigurare suplimentară și îmbunătățește predictibilitatea și stabilitatea mediului de
politică comercială pe cele două piețe. În acest scop, preambulul include limbajul în care părțile
afirmă că sunt „convinși că prezentul acord va crea […] un mediu stabil și previzibil pentru
investiții…”, în timp ce articolul 12.2. stabilește că părțile vor urmări „… un mediu de reglementare
eficient și previzibil pentru economie operatori …“55
După cum evidențiază figura 2 de mai jos, la înc eputul anului 2005, exporturile UE în
Coreea au crescut până la începutul negocier ilor la aproximativ jumătatea anului 2007. Cu excepția
unei scurte schimbări în primăvara anului 2008, acestea au scăzut până la începutul anului 2009,
dar au fost pe o tendință ascendentă de atunci și au ajuns la aproximativ 3,5 miliarde de euro în
iunie 2014. De la punerea în aplicare provizorie a acordului, exporturile UE în Coreea au crescut
mai mult comparativ cu exporturile UE către alți parteneri principali din Asia .

55 Jurnalul Oficial (2011)

26
Figura 2: Exporturile UE spre Korea, Importurile UE din Korea, 2005 -2013 ( mld euro) ; Sursa: COMPEX
Importurile UE din Coreea au crescut de la începutul perioadei până la momentul începerii
negocierilor din 2007. Importurile au scăzut până la începutul anului 2009 și au înregistrat mai
multe dificultăți din acel moment. Importurile UE din Coreea au fost ceva mai mari până în prima
jumătate a anului 2014, comparativ cu 2009, putând fi încă afectate de criză. Ar trebui însă să
amintim că o parte a acestei dezvoltări se datorează investițiilor și amplasării producț iei coreene
în UE, de ex emplu : de maș ini. Similar celor de mai sus, importurile UE din Coreea prezintă o
dezvoltare mai justă în comparație cu importurile UE din partea altor parteneri principali din Asia,
cu excepția ASEAN.
Figura 3 , de mai jos, prezintă numărului de produse din UE și din Coreea exportate în
perioada pre -negociere până la jumătatea anului 2014. Între 2005 și jumătatea anului 2007,
observăm un număr destul de stabil de aproximati v 4.700 de produse din UE exportate în Coreea
în fiecare lună, dar există o scădere la scurt timp după demararea negoc ierilor din M ai 2007, care
în mare măsură corespunde cu începu tul crizei financiare globale. Ș i care durează până la sfârșitul
anului 2008 . Apoi asistăm la o creștere substanțială și constantă a numărului de produse exportate
în Coreea, ajungând aproape la 5 .400 până la jumătatea anului 2014 .

27
Figura 3: Numărul de produse UE exportate spre și importate din Coreea ; Sursa: COMPEX
Atât parafarea acordului în octombrie 2009, cât și intrarea în vigoare a cererii sale
provizorii din iulie 2011 sunt urmate de creșteri ale bunuri lor UE exportate. Dezvoltarea numărului
de produse exportate se reflectă în modificarea valorii exporturilor UE în Coreea, așa cum este
atestată în figura 2 .
Numărul de produse coreene exportate în UE este mai mic, în jur de 3.500 în medie.
Evoluția numărului de produse importate din Coreea este, de asemenea, diferită. Există o scădere
a num ărului de produse impo rtate la jumătatea anului 2007 , iar următoarea creștere durează până
la inițierea acordului în O ctombrie 2009. După aceea, numărul de produse rămâne în mare măsură
neschimbat până la sfârșitul perioadei, inclusiv după aplicarea proviz orie a aco rdului la jumătatea
anului 2011. Spre deosebire de cazul UE, nu există o par alelă reală cu această evoluție, cu evoluția
valorii produselor exportate, așa cum se vede în figura 2 , prezentă mai sus .56
3.2.Situația UE și Coreea de sud în evoluție 2011 -2019
Atât exporturile către Coreea de Sud cât și importurile din Coreea de Sud au crescut între
2009 și 2019. Poziția Coreei de Sud printre cei mai mari parteneri comerciali ai UE în 201 9 poate
fi văzută în figura 4 , de mai jos.

56 THE EU -KOREA FREE TRADE AGRE EMENT: ANTICIPATION, TRADE POLICY UNCERTAINTY AND
IMPACT , 2015, pp.4 -7, https://trade.ec.europa.eu/doclib/docs/2015/july/tradoc_153601.pdf accesat 14.05.2020

28
Figura 4: Coreea de Sud printre cei mai importanți parteneri ai EU27 în comerțul cu bunuri, 2019 ; Sursa: Eurostat
Cei mai mari patru parteneri exportatori ai UE au fost Statele Unite (18%), China (9%) și
Elveția (7%). Cei mai mari patru pa rteneri importatori ai UE au fost China (19%), Statele Unite
(12%), Regatul Unit (10%) și Rusia (7%) . Figura 5 , prezentă de mai jos , are câteva detalii. Acesta
arată că Coreea de Sud (43 miliarde EUR, 2,0%) a fost al nouălea cel mai mare partener exportato r
al UE, între Norvegia (52 miliarde EUR, 2,4%) și Canada (38 miliarde EUR, 1,8%). În importurile
UE, Coreea de Sud (47 miliarde EUR, 2,5%) a fost al nouălea partener ca mărime al UE, între
Norvegia (54 miliarde EUR, 2,8%) și India (40 miliarde EUR, 2,0%).

Figura 5: Topul patenerilor EU27 în comerțul cu bunuri, evidențiat pe Coreea de Sud, 2019; Sursa: Eurostat

29 Figura 6 relatează exporturile, importurile și echilibrul comercial între UE și Coreea de
Sud, de la inițierea negocieri i acordului în 2009 până în 2019. În 2009, UE a avut un deficit
comercial cu Coreea de Sud de 10 miliarde de euro. Aceasta s -a schimbat de mai multe ori pe
parcursul întregii perioade. În 2019 s -a înregistrat un deficit de 4 miliarde de euro. Atât exportur ile
către, Coreea de Sud cât și importurile din Coreea de Sud au crescut între 2009 și 2019. Exporturile
UE în Coreea de Sud au fost cele mai mari în 2018 (44 miliarde EUR) și cele mai scă zute în 2009
(19 miliarde EUR). Importurile UE din Coreea de Sud au fost cele mai ridicate în 2019 (47 miliarde
EUR) și cele mai mici în 2009 (30 miliarde EUR).

Figura 6: Comerțul cu bunuri EU27 -Coreea de sud, perioada 2009 -2019 (mld eur); Sursa: Eurostat
3.2.1. Comerțul UE -Coreea de Sud pe tipuri de mărfuri.
Defalcarea comerțului UE cu Coreea de Sud de grupurile SITC57. este prezentată în figura
7, de mai jos. Nuanțele de roșu denotă produs ele primare: mâncare și băutură, materii prime și
energie, în timp ce nuanțele de albastru arată mărfurile fabricate: produse chimice, mașini și
vehicule și alte produse fabricate. În cele din urmă, alte mărfuri sunt afișat e în verde. În 2019,
exporturile UE de mărfuri fabricate (89%) au avut o pondere mai mare decât bunurile primare
(9%). Cele mai exportate mărfuri fabricate au fost mașini și vehicule (50%), urmate de alte produse
fabricate (23%) și produse chimice (17%). În 2019, importurile UE de mărfuri fabricate (94%) au

57 Standard inte rnational trade classification (SITC)

30 avut și o po ndere mai mare decât bunurile primare (4%). Cele mai importate mărfuri fabricate au
fost mașini și vehicule (60%), urmate de alte produse fabricate (18%) și produse chimice (16%).

Figura 7:Comerțul UE27 -Coreea de Sud pe grupe de produse, 2009&2019 (mld eur) ; Sursa:Eurostat
În figura 8 , de mai jos,este arătată evoluția importurilor și exporturilor UE de cătr e grupul
SITC începând cu 2009. În 2019, UE a avut excedente comerciale cu produse alimentar e și băuturi
(2,4 miliarde EUR); alte produ se fabricate (1,2 miliarde EUR); materii prime (0,5 miliarde EUR)
și alte produse (0,3 miliarde EUR). UE a avut deficite comerciale în produse chimice (0,4 miliarde
EUR), energie (1,0 miliarde EUR) și mașini și vehicule (7,0 miliarde EUR).

31
Figura 8: Comerțul UE27 -Coreea pe grupe, detaliat, 2009 -2019 (mld eur ); Sursa: Eurostat
3.2.2. Cele mai comercializate bunuri din UE -Coreea de Sud .
Mai multe detalii despre mărfurile de schimb între UE și Coreea de Sud sunt prezentate în
figura 9 , care arată cele mai multe 20 de mărfuri tr anzacționate la nivelul SITC . Cele 20 de bunuri
de top au acoperit 57% din totalul valoric comerțului cu mărfuri în 2019. Patrusprezece au aparținut
mașinilor și vehiculelor, patru la produse chimice, unul la ene rgie și alte produse fabricate. Cel
mai comercializat grup de produse la acest nivel au fost a utoturismele și autovehiculele. Un alt
mod interesant de a privi datele este de a cerceta raportul de acoperire (exporturi / importuri) de
mărfuri tranzacționate, arătând direcția fluxurilor comerciale dintre cele două economii. Aceste

32 raporturi pot fi găsite în ma rginea din dreapta a figurii 7. Unsprezece produse au fost sub 50%,
ceea ce indică că importurile UE din Coreea de Sud sunt cel puțin două ori mai mari decât
exporturile UE în Coreea de Sud. Trei produse au fost peste 200%, ceea ce indică că exporturile
UE în Coreea de Sud au fost cel puțin de două ori mai mari decât importurile UE din Coreea de
Sud. Șase produse au fost cuprinse între 50% și 200%, prezentând un comerț mai echilibrat .

Figura 9: Cele mai comercializate bunuri între UE27 -Coreea de sud, 2019; Sursa: Eurostat

3.2.3. Comerț cu Coreea de Sud pe fiecare stat membru
Figura 10 de mai jos , prezintă importurile de mărfuri din Coreea de Sud de către statele
membre . Cei mai mari trei importatori din Coreea de Sud din UE au fost Germania (9 381 milioane
EUR), Olanda (6 337 milioane EUR) și Italia (3 734 milioane EUR) . Slovacia (21,0%) a avut cea
mai mare pondere pentru Coreea de Sud în importurile sale extra -UE.

33
Figura 10: Importuri de bunuri din Coreea de Sud în statele membre UE27 , 2019 ; Sursa: Eurostat
Figura 11 , prezintă exporturile de mărfuri cătr e Coreea de Sud de către statele membre . Cei
mai mari trei exportatori către Coreea de Sud din UE au fost Germania (17 520 milioane EUR),
Franța (5 207 milioane EUR) și Italia (4 869 milioane EUR). Malta (5,2%) a avut cea mai ma re
pondere pentru Coreea de Sud în exporturile sale extra -UE.

Figura 11: Exporturile de bunuri spre Coreea de Sud, din statele membre UE27, 2019; Sursa: Eurostat

34 Bilanțul comerțului cu mărfuri între statele membre ale UE și Coreea de Su d este prezentat
în figura 12. Acesta arată că zece state membre au avut un excedent comercial cu Coreea de Sud.
Cel mai mare surplus a fost deținut de Germania (8 139 milioane EUR), urmată de Franța (1 877
milioane EUR) și Italia (1 135 milioa ne EUR). Au fost 17 state membre care au avut un deficit
comercial cu Coreea de Sud. Cel mai mare deficit a fost deținut de Slovacia (3 252 milioane EUR),
urmată de Polonia (3 006 milioane EUR) și Ungaria (2 594 milioane EUR).58

Figura 12: Balanța comercială a bunurilor cu Coreea e Sud, 2019 (mil eur) ; Sursa: Eurostat
3.2.4. Evoluția tarifelor dintre UE și Coreea
În conformitate cu angajamentele asumate de UE și Coreea, tarifele la majoritatea
mărfurilor au scăzut la zero imediat după începerea aplicării ALS . În anumite industrii, reducerile
tarifare sunt introduse treptat. Înainte de aplicarea ALS , Coreea avea tarife de import substanțial
mai mari pentru produsele europene decât UE pentru produsele coreene. ALS a corect at acest
dezechilibru. Tarifele medii aplicate în comerț la exporturile UE în Coreea au scăzut de la mai
mult de 8% înaintea ALS la 2% în primii trei ani și au scăzut în continuare de atunci, crescând
competitivitatea produselor europene în Coreea, cum ar fi automobilele, produse chimice și

58Eurostat, https://ec.europa.eu/eurostat/statistics -explained /index.php/South_Korea -EU_-
_trade_in_goods#EU_and_South_Korea_in_world_trade_in_goods , accesat 17.05.2020

35 îmbrăcăminte. La începutul anului 2017, tarifele medii aplicate în comerț la exporturile coreene
către UE au fost reduse la zero în aproape toate industriile relevante, reducând prețurile produselor
importate din Coreea către UE, precum mașinile și electronica. Din 2011, ratele de utilizare a
preferințelor au crescut continuu pentru exporturile coreene, ceea ce indică faptul că firmele din
Coreea utilizează preferințele tarifare în cadrul ALS. Ratele de utilizare a prefer ințelor la
exporturile UE au crescut, dar rămân la un nivel mai scăzut.59
În raportul sintetizat cu privire la evaluarea implemntării acordului de liber schimb între UE și
Coreea de S ud, se prezintă un studiu cu privire la evoluția t arifelor UE-Coreea de Sud. Pentru a
oferi un punct de comparație, tarifele UE și Coreea sunt prezentate împreună cu tarifele națiunii
celei mai favorizat e (MFN); acestea sunt tarife pe care o țară le impune importurilor de la toți
membrii OMC, cu excepția cazului î n care există un acord comercial preferențial care acordă rate
tarifare preferențiale mai mici partenerilor comerciali specifici . Pentru acest studiu au fost folosite
date exclusiv de la World Integrated Trade Solutions (WITS ). Tarife le simple și mediile t arifare
ponderate în comerț . Media simplă a tarifelor se referă la o medie aritmetică a tuturor tarifelor care
sunt legal în vigoare. Această medie se poate modifica ușor în timp când se modifică clasificările
(așa cum s -a întâmplat 2011/2012).
Figura 13 de mai jos , afișează tarifele UE aplicate țărilor MFN în 2010 și Coreea și țărilor
MFN în 2016 .

Figura 13: Tarifele la import, Coreea de Sud vs țătile MFN ; Sursa: TARIC (2017), COMEXT (2017)

59 Evaluation of the Implementation of the Free Trade Agrement between the EU and its Member States and the
Republic of Korea , European Union, 2017, p.40

36 În 2010, când Coreea a fost tratată ca oricare alt membru al OMC, observăm mijloace simple
de ta rifare MFN de aproximativ 5,5%. Tariful mediu rezultat este de aproximativ 2,5%; efectiv
aproximativ jumătate din valoare în comparație cu media simplă. După intrarea în vigoare a ALS,
atât media simplă, cât și tarifele în pondere comerciale, impuse de UE la importurile coreene, au
fost reduse drastic la aproximativ 0,5%.60
Figura 14, de mai jos , prezintă aceeași compoziție tarifară din perspectiva coreeană . La prima
vedere, se evidențiază faptul că tarifele medii coreene înainte de înființarea acordului au fost de
cel puțin două ori mai mari în medie decât tarifele UE. Pentru 2014, observăm tarifele țărilor cele
mai favorizate ca fiind neschimbate, în timp ce tarifele preferențiale au scăzut la 5% și, respectiv,
mai puțin de 2%, în funcție de : dacă sunt investigate mediile simple sau mediile ponderate în
comerț. Prin urmare, reducerea tarifelor absolute a fost mai mare decât în UE.

Figura 14: Tafrifele la importurile europene per sector, MFV VS tarifele prefere nțiale; Sursa: WITS (2017), UN -Comtrade (2017)
Cu toate acestea, trebuie să reținem faptul că în 2014, la trei ani de la înce perea aplicării
provizorii a ALS , programul de reducere a tarifelor nu a fost încă complet pus în aplicare.
Aproximativ 55% din sarcina tarifară totală cu care se confruntă exportatorii UE în Coreea în 2010
(1,6 miliarde EUR) a dispărut în 2011; pentru unele produse sensibile, cum ar fi autovehiculele cu
motoare medii sau mari, intrarea deja finalizată în 2014; pentru alte produse, cum ar fi mașinile cu
motoare mici, reducerea drepturilor de taxe ale UE s -a încheiat în 2016. Pentru cele mai sensibile

60 COMMISSION STAFF WORKING DOCUMENT EVALUATION of the Implementation of the Free Trade
Agreement between the European Union and its Member States, of the one part, and the Republic of Korea, of the
other part , Comisia Europeană, Bruxel, 2019, p.16,
https://trade.ec.europa.eu/doclib/docs/2019/march/tradoc_157717.pdf , accesat 11.06.2020

37 produse agricole, este prevăzută o scă dere de 10 ani; cu toate acestea, pentru unele produse
agricole, procesul de intrare va dura 20 de ani sau mai mult.61
Figura 1 4 și Figura 15 relatează modul în care tarifele medii variază pe sectoarele de industrie
și se compară din nou tarifele MFN și tarifele prefe rențiale pentru regimul post -ALS . Figura
14.deja prezentată mai sus, refelctă tarifele UE, iar figura 14 ,de mai jos la tarifele Coreei și
subliniază în principal faptul că UE a redus tarifele preferențiale către Coreea la aproape zero.

Figura 15: Tarifele la importurile coreene per sector, MFN vs tarife preferențiale ; Sursa: WITS (2017), UN -Comtrade (2017)
Cu toate acestea, este de remarcat faptul că sectorul auto a beneficiat de o anumită protecție în
2014, deși într -o măsură mai mică. În acest sector, tarifele ponderate în comerț au fost reduse de
la 8% la 2% în 2014 și au scăzut la zero în 2016. Figura 14 ilustrează tarifele sectoriale din
perspectiva coreeană. Diferența izbitoare față de tarifele UE preferențiale din 2014 este că toate
industriile de producție, cu excepția navelor și aeronauticii, sunt încă supuse unor taxe care se
situează între 0,5 % și aproape 2%.
3.2.5. Evoluția c omerțului cu mărfuri între UE și Coreea
Exporturile de mărfuri din UE în Core ea au crescut cu aproximativ 60% din perioada anterioară
aplic ării ALS la perioada următoare. Datorită ALS, exporturile către Coreea au depășit puternic
expo rturile către alți parteneri comerciali regionali ai UE (Japonia, Taiwan). Exporturile au crescut

61 COMMISSION STAFF WORKING DOCUMENT EVALUAT ION of the Implementation of the Free Trade
Agreement between the European Union and its Member States, of the one part, and the Republic of Korea, of the
other part , Comisia Europeană, Bruxel, 2019, p41-42,
https://trade.ec.europa.eu/doclib/docs/2019/march/tradoc_157717.pdf , accesat 11.06.2020

38 în majoritatea industriilor. Exporturile coreene către UE au avut nevoie de ceva mai mult timp
pentru ridicare, dar au depășit exporturile către alte regiuni din 2011. Importanța relativă a Coreei
ca piață de export pentru producătorii di n UE a crescut de la 2,0% la 2,5% după acord; importanța
sa relativă ca țară sursă pentru importuri, prezintă o dinamică similară . De la aplicarea ALS ,
deficitul comercial bila teral al mărfurilor cu Coreea s -a transformat într -un timp excedentar.
Exporturile totale ale UE în Coreea au crescut atât pentru că exportatorii vând cantități mai mari,
cât și pentru că vând la prețuri mai mari, ceea ce semnalează o îmbunătățire a calită ții. Un fenomen
similar poate fi observat pentru exporturile coreene în UE. Atât numărul de produse importate din
Coreea, cât și numărul de produse exportate în Coreea au crescut semnificativ după 2011, ceea ce
sugerează creșteri ale disponibilității produ selor atât în UE, cât și în Coreea.

39 4. Impactul acordului în industria auto

În acest capitol urmăresc să fac o analiză a industriei auto și a i ndustriei agricole, prezentând
evoluția acestor industrii atât înaintea semn ării acordului UE -Coreea de Sud, cât și după semnarea
și aplicarea acestuia. Iar în final analizând pierderile și câștigurile pe care aceste industrii le -au
obținut. Această analiză prezintă dezvoltarea comerțului de vehicule între UE -Coreea de Sud, de
la aplicarea acordului din 2011 cu un accent special pus pe autoturisme . Analiza pune accent pe
efectele re ducerii tarifelor rezultate din ALS UE -Coreea și gradul în care au fost înlăturate berierele
non-tarifare care afectează comerțul auto UE -Coreea. Aceast ă analiză , de asemenea, revizuiește
impactul ALS UE-Coreea asupra producătorilor UE, precum și a altor impacturi. Motivele pentru
selectarea sectorului au to ca studiu de caz include următoarele: sectorul auto a cunoscut o scădere
considerabilă a nivelului de protecție din cauza ALS UE -Coreea; sectorul a fost considerat sens ibil
în timpul negocierilor ALS și sectorul are o relevanță economică ridicată atât pentru UE, cât și
pentru Coreea .
4.1. Date g enerale privind sectorul auto coreean și al UE
Atât UE, cât și Coreea sunt mari producători și exportatori de autovehicule. În 2013, UE a
reprezentat 22, 3% din producția globală de mașini de pasageri (14,2 milioane de unități, devenind
al doilea cel mai mare producător după China ), iar Coreea a reprezentat 6,3% (4,1 m ilioane de
unități, ceea ce o face a cincea cea mai mare producătoare la nivel mondial). În același an, UE a
exportat 5,9 milioane de autoturisme (echivalentul a 28% din producție), în timp ce Coreea a
exportat 2,9 milioane de autoturisme (mai mult de două treimi din producția sa, sau 71%). În UE,
sectorul auto reprezintă aproximativ 4% din PIB -ul UE și oferă aproximativ 12 milioane de locuri
de muncă în producție, vânzări, întreținere și transport.62
La momentul negocierii, industria auto din UE și -a subliniat nemulțumirea față de ALS
UE-Coreea. În timp ce Asociația Europeană a Producătorilor de Automobile a susținut eliminarea
tarifelor coreene în sectorul autovehiculelor, momentul eliminării tarifelo r UE a fost considerat a
fi prea rapid, iar prevederile care permit restabilirea taxelor permanente, precum și relaxarea
criteriilor de origine pentru motor. Deșii a fost recunoscută anexa auto la ALS ca fiind un nou

62 DG GROW, European Commission. Sectors: Automotive industy . Web:
https://ec.europa.eu/growth/sectors/automotive_en accesat 16.05.2020

40 motiv pentru barierele netarifare, industria și -a exprimat îngrijorarea că nu toate reglementările
coreene trebuie armonizate cu standardele UE sau internaționale; de asemenea, s -a observat că
existența unor lacune în prevederi și se teme că se pot cre ea în continuare noi bariere netarifare
prin reglementările de sănătate, siguranță și mediu.
4.2.Evoluția tarifelor în sectorul auto după aplicarea ALS
Cea mai mare parte a produselor din sectorul auto enumerate în programul tarifar prevăzut
în anexa 2 -A din ALS UE-Coreea au fost tranzacționate fără tarife după 2011. O a doua parte din
tarife a fost practice complet după 3 ani, restul fiind redus la zero după 5 ani. Pentru o imagine
practic ă a măsurii în care ALS a redus tarifele în sectorul auto, figura 16 de mai jos, prezintă
tarifele ponderate în comerț în 2010 și în 2014.

FigurA 16: Tarife la vehicule, (ponderat în comerț în %; Sursa: WITS (2017)
Între 2010 și 2014, tarifele la import în sectorul auto au fost reduse atât în Coreea, cât și
în UE cu aproximativ 80%. În 2010, tarifele ponderate în comerț în UE și în sectorul auto coreean
au fost de aproximativ 8%. Până în 2014, aceste tarife au fost reduse la aproximativ 2%. Deoarece
tarifele impuse celor mai favorizate națiuni au rămas a proximativ la același nivel. V ehiculele UE
exportate în Coreea în conformitate cu tarife preferențiale s -au confruntat cu o situație practică mai
bună decât cele ale altor țări care nu aveau acorduri de li ber schimb cu Coreea. Același lucru este
valabil și pentru exporturile de mașini coreene către UE . În 2019, UE a exportat autoturisme în
valoare de 140 miliarde EUR, cu 10 miliarde mai puțin decât în 2015 cand valoarea a fost de 150
miliarde EUR . Importuri le în 2019 au fost în valoare de 63 miliarde EUR, oferind UE un excedent
comerc ial de 77 milia rde EUR; prezentate în figura 17, de mai jos .

41
Figura 17: Exporturile UE -27, importurile și balanța comercială la autoturisme, 2002 -2019 (mld eur); Sursa: Eurostat
Valoarea exporturilor de mașini extra -UE a crescut cu o medie de 3,6% pe an între 2002 și
2019, în timp ce importurile au crescut în medie cu 5,4% pe an.63 În 2002, ponderea autoturismelor
în totalul exporturilor de mărfuri din UE a fost de 7,7%,prezentate în figura 18 . Această cotă a
scăzut la 5,2% în 2009 și a atins valoarea maximă de 8,0% în 2015, apoi a scăzut la 6,6% în 2019.
Ponderea autoturismelor din totalul importurilor de mărfuri din UE a fost de 2,8% în 200 2. A
scăzut la 1,9% în 2012 și a ajuns la maximul de 3,3% în 2019 .

Figura 18: Ponderea autotu rismenlor in comerțul extra -UE, 2002 -2019, (% ) Sursa: Eurostat
4.3.Efectele ALS asupra comerțului în sectorul auto
Figura 19 , de mai jos, prezintă importurile de vehicule din UE și exporturile către Coreea
din 2006 până în 2015. Sunt evidențiate două aspecte ale acestei cifre. În primul rând, observăm o
scădere accentuată a importurilor din Coreea în anii 2008 -2009, care trebuie să fie stabilită în
contextul crizei financiare și a devalorizării ulterioare a KRW, care a dus la o scădere a

63International trade in cars , 2019, https ://ec.europa.eu/eurostat/statistics –
explained/index.php?title=International_trade_in_cars#Car_exports_peaked_in_2015

42 importurilor în euro. În timp ce recuperarea care a început în 2009 a fost puternică, UE nu a revenit
încă la nivelurile de pre -criză ale importu rilor. A doua observație este că exporturile UE au crescut
de la doar 2 miliarde EUR în 2006 la peste 8 miliarde EUR în 2015. Cea mai mare parte a acestei
creșteri de 400% corespunde perioadei post -ALS .64.
65
Figure 19: Importuri și exporturi de autovehicule; Sursa: COMEXT (2017)
Conform celor prezentate în figura 20 mai jos , în 2019, Marea Britanie a fost principala
destinație de export a mașinilor UE (26% din total) , în fața Statelor Unite ale Americii (20%),
China (13%), Japonia, Elveția (ambele 5%) și Coreea de Sud ( 4%). Aceștia șase, incluzând Marea
Britanie, au reprezentat trei sferturi din expor turile de mașini e xtra-UE. Cu 21%, Marea Britanie a
fost principala origine a importurilor din afara UE, cu 4 puncte proc entuale înaintea Japoniei
(17%). Au precedat Statele Unite ale Americii (15%), Turcia (13%), Coreea de Sud (10%) și Mexic
(8%). Împreun ă, primele șase au reprezentat 84% din toate importurile de mașini extra -UE.
Trebuie menționat că exporturile și importurile se referă la producția din țara corespunzătoare,
indiferent de naționalitatea fabricii. Dacă includem Marea Britanie ca fiind membr ă a UE, cei mai
importanți parteneri rămân SUA, Japonia, Elveția și Coreea de Sud.

64 Evaluation of the Implementation of the Free Trade Agrement between the EU and its Member Sta tes and the
Republic of Korea, Uniunea Europeană , 2017, pp.253 -254,
https://trade.ec.europa.eu/doclib/docs/2017/june/tradoc_155673.pdf accesat 17.05.2020
65 Importurile din Coreea de Sud in UE și Exporturi din UE spre Coreea de sud.

43
Figura 20: Principalii parteneri extra -UE pentru import și export de autoturisme, (%). 2019; Sursa:Eurostat
Mașinile domină comerțul cu autovehicule și produse conexe
Subcategoria „autoturisme și alte autovehicule pentru transportul persoanelor”, descrisă
mai sus drept mașini, este una dintre cele șase subcategorii care formează categoria vehicule
rutiere. Exporturile totale de vehicule ru tiere în 2019 au fost în valoare de 229 miliarde EUR, iar
importurile sale au fost de 110 miliarde EUR. Exporturile de autoturisme (140 miliarde EUR) au
reprezentat 61% din vehiculele rutiere, în timp ce importurile de autovehicule (63 miliarde EUR)
au rep rezentat 57% din importuri, aceste a fiind prezentate în figura 21 de mai jos . „Piese și
accesorii ale autovehiculelor” au urmat cu exporturi de 53 miliarde EUR (24%) și importuri de 25
miliarde EUR (23%). „Autovehiculele pentru transportul mărfurilor” avea u exporturi de 19
miliarde EUR (9%) și importuri de 7 miliarde E UR (6%). ”Motociclete și cicluri” este singura
subcategorie în care UE a avut un deficit comercial care s -a ridicat la -5,9 miliarde EUR în 2019.66

66International trade in cars , 2019, https://ec.europa .eu/eurostat/statistics –
explained/index.php?title=International_trade_in_cars#Car_exports_peaked_in_2015 , accesat 15.06.2020

44
Figura 21: Comerț comercial extra -UE pe categorii de vehicule rutiere , 2019 ; Sursa: Eurostat
În ceea ce privește diferențierea exporturilor și importurilor UE în sectorul auto, 90% din
exporturile auto din UE și 76% din importuri sunt concentrate în primele 10 p rodus e din fiecare
categorie. Pentru a pune această perspectivă extremă în perspectivă, în 2015 UE a exportat 158 de
bunuri în sectorul auto și a importat 138 de produse.
În 2017 t opul celor 10 bunuri de import din UE din Coreea , sunt: mașini diesel 1500 -2500
CC; mașini pe benzină 1000 -1500 CC; m așini pe benzi nă 1500 -3000 CC; mașini pe benzină <1000
CC; piese pentru montaj; piese și accesorii;p iese și accesorii din aluminium; cutii de viteze; piese
pentru axe de antrenare; c utii de viteze pentru diesel sau semi -diesel .<2500 CC .În top 10 exporturi
de mărfuri ale UE în Coreea sunt: mașini di esel 1500 -2500 CC ; Mașini diesel > 2500 CC ;Mașini
pe benzină > 3000 CC; m așini pe benzină 1500 -3000 CC ; mașini diesel <1500 CC; m așini diesel
cu greutatea > 20 t; c utii de viteze ; piese și accesorii ; tractoare rutiere ; camioane cu macara
Ponderea primelor 10 bunuri de import din UE din Coreea și produsele d e export ale UE
în Coreea sunt relatate în următoarele cifre.67 Figura 22 prezintă procentul importurilor din Co reea
în UE, în 2017.

67 Menționez că comerțul auto reprezintă 17% din comerțul total între părți

45
Figura 22: Topul celor10 produse automobile importate din Coreea, concentrate pe sector; Sursă: COMEXT (2017)
Figura 23, de mai jos, prezintă topul produselor exportate de UE spre Coreea de Sud , pe grupe de
produse , în anul 2017 .

Figura 23: Topul celor10 produse automobile exportate din Coreea, concentrate pe sector; Sursa: COMEXT (2017)
Hyundai și Kia în UE
Deja înainte de începerea aplicării provizorii a ALS UE -Coreea, producătorii coreeni de
automobile Hyundai și Kia (ambele mărci ale Hyundai Motor Group) au investit semnificat iv în
UE. Uzina -pilot europeană Hyundai, Hyundai Motor Manufacturing Czech (HMMC), a fost
deschisă în noiem brie 2008 la Nošovice, Republica Cehă, în urma unei investiții de 1 miliard de
euro. Fabrica are o capacitate de producție de peste 300 000 de mașini pe an. Kia a deschis Kia

46 Motors Slovacia (KMS) în aprilie 2007 în Žilina, Slovacia, care are, de asemenea, o capacitate de
producție de peste 300 000 de automobile pe an. În 2014, 71% din vehiculele Hyundai și Kia
vândute în UE au fost produse fie în ultimele două uzine, fie în uzina Hyundai din Turcia (în 2011
și 2012, numărul de mașini coreene de origine eur opeană a depășit deja numărul de automobile
coreene importate). Aceste investiții au contribuit la a face Republica Cehă și Slovacia primii doi
producători de mașini pe cap de locuitor din lume. În 2014, aceste fabrici au produs o valoare
adăugată de aproa pe 1,2 miliarde EUR și au angajat aproximativ 6 900 de angajați. Mai general,
Hyund ai reprezintă aproape 10% din ocuparea forței de muncă în sectorul „fabricarea de
autovehicule” din Republica Cehă. Î n timp ce Kia reprezintă peste 20% din ocuparea acestui sector
în Slovacia. Hyundai și Kia sunt, de asemenea, cumpărători cheie în industria de aprovizionare
auto din UE. Conform datelor companiei, din 2014, 72% din totalul livrărilor (corespunzând la 5,5
miliarde EUR) au fost aprovizionate din U E.68
4.4.Evoluția costurilor comerciale, persistența barierelor netarifare și implementarea dispozițiilor
vamale
În acest capitol voi prezenta evoluția costurilor comerciale și respectiv importanța
reducerilor tarifelor și taxelor produselor , persistența barierelor netarifa re și alte câteva efecte ale
acordului de liber schimb în industria auto .
4.4.1. Evoluția costurilor comerciale .
Tabelul prezentat î n figura 24 , de mai jos, prezintă reduceri de tarife și NTB în sectorul
auto datorită ALS .

Figura 24: Descompunerea tarifelor și reducerea barierelor netarifare în costurile comerciale, 2017 ; Sursa: Ifo Trade Model
Tabelul ilustrează faptul că reduceri le de bariere tarifare și non -tarifare au o importanță
diferită pent ru UE și Coreea în acest sector

68 Stakeholder interviews; London Economics, “The economic and societal benefits deriving from the presence of
Hyundai and Kia in Europe” , 2013/2015; Copenhagen Economics 2014, “The impact of trade liberalization on the
EU automotive industry: trends and pro spects.”

47 4.4.2. Persistența barierelor netarifare.
În conformitate cu reducerea limitată a costurilor comerciale pentru exportatorii UE din
cauza modificărilor barierelor netarifare, toți factorii interesați din industr ia auto au fost de părere
că ALS UE-Coreea nu a redus suficient barierele netarifare în comerțul cu automobile. Printre
problemele cheie ridicate de părțile interesate se numără :
➢ armo nizarea insuficientă a reglementărilor coreene cu reglementările UNECE. (Cu toate
acestea, au fost înregistrate progrese lente în anumite domenii)
➢ excluderea automobil elor pe benzină din anexa 2 -C. (În timp ce standardele coreene și ale
UE privind emisiile de motorină sunt considerate echivalente în cadrul ALS, Coreea
utilizează standardele SUA, mai degrabă decât standardele UE privind emisiile de benzină.
Mașinile fabricate în conformitate cu standar dele UE privind emisiile de benzină nu sunt
acceptate de Coreea.)
În plus, barierele non -tarifare specifice pentru producătorii din UE de vehicule și piese auto
care exportă în Coreea includ:
➢ Cerințe p rivind vehiculul în sine (de exemplu: certificarea de masă a vehiculului, cerințele
de gardă la sol, standardele de lățime a vehiculului, încărcarea pe axa vehiculelor );
➢ Cerințe privind echipamentele specifice, cum ar fi alocarea frecvențelor radar;
➢ Cerințe specifice de certificar e, testare și documentare, (d e exemplu: certificarea emisiilor
și zgomotului, verificări ale conformității cu auto -certificarea, schema de certificare a
pieselor auto, test de cădere a bateriei, documentație de omologare a vehiculelor cu gaze
naturale a defectelor și istoricul reparaț iilor).
Punerea în aplica re a prevederilor vamale ale ALS .
În majoritatea cazurilor nu au in tervenit probleme semnificative cu privi re la prevederile
vamale ale ALS UE-Coreea (cum ar fi regulile de origine) în contextul sectorului auto. Dispozițiile
privin d restabilire a taxelor în ALS, care au fost, de asemenea, opuse de industria auto din UE de
la începutul ALS , nu au dus la consecințe negative. În conformitate cu Regulamentul de

48 salvgardare69, Comisia a monitorizat în mod regulat industria auto și este posibil să fie afectată de
dispoziții. Până în prezent, a raportat constant că indemnizația de restituire a taxelor nu a avut
niciun impact semnificativ asupra model elor de fabricație din Coreea. A ceasta nu a condus la o
creștere a ex porturilor imp ortate din țările vecine ale Coreei, părțile interesate au confirmat această
constatare, precizând că până acum utilizarea restabilirii taxelor vamale a fost relativ limitată și nu
au fost întâmpinate probleme majore.
4.5. Alte efecte ale ALS în sectorul auto
4.5.1. Efecte asupra valorii adăugate sectoriale
Pe baza modelului CGE, efectele ALS UE-Coreea asupra valorii adăugate sectoriale a
industriei auto prezentate în tabelul de mai jos sunt eterogene în întreaga UE și Coreea. În timp ce
valoarea adăugată a scăz ut ușo r în UE în termeni absoluți din cauz a ALS (cu 0,19 % sau 551
milioane USD (524 milioane EUR)), valoarea adăugată sectorială coreeană crește cu 4,13% sau
cu 1,4 miliarde USD (1,3 miliarde EUR).
4.5.2. Creșterea sectorială a valorii adăugate

Figura 25: Creșterea pe sector a valorii adăugate ; Sursa: Ifo Trade Model
Aceste rezultate ale CGE implică faptul că, în timp ce exporturile către Coreea au crescut,
valoarea adăugată sectorială a industriei auto scade ușor. Acest rezultat poate fi vă zut ca fiind
surprinzător. Pare de asemenea, în contradicție cu creșterea exporturilor UE în Coreea. Cu toate
acestea, observați că m odelul CGE compară situația status quo cu ALS cu un contrafactual
construit fără ALS . Nu poate fi interpretat ca o scădere efectivă a activității în timp. Mai degrabă,
rezultatul indică faptul că, fără acord, sectorul ar avea o creștere ușor mai rapidă.

69 Regulamentul (UE) nr. 511/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 mai 2011 de punere în aplicare
a clauzei bilaterale de salvgardare a Acordului de liber schimb între Uniunea Europeană și statele sale membre și
Republica Coreea

49 Motivul acestei reduceri a dinamicii industriei are legătură cu economia de bază a
acordurilor comerciale preferențiale și a rețelelor cu valoare adăugată:
➢ În cadrul fiecărui sector, un acord comercial preferențial poate duce la devierea comerțului,
adică faptul că, datorită constrângerilor de capacitate, exporturile suplimentare în țara parteneră
sunt compensate de vânzări interne mai mici sau de exporturi mai mici către piețele terțe.
Măsura în care se întâmplă acest lucru depinde și de dinamica altor sec toare. De exemplu,
industria auto se bazează pe capitalul uman, care este foarte solicitat și în alte industrii, cum ar
fi utilaje, care se extinde din cauz a ALS și concurează factorii de producție.
➢ În ultimii ani, industria auto din UE a trecut printr -un proces de externalizare internațională. O
pondere din ce în ce mai mare a valorii producției în industrie este constituită din valoarea
adăugată provenită din industriile de servicii, cum ar fi dezvoltarea de software, sau din alte
sectoare precum electron ica. Dacă ALS UE -Coreea a dus la o schimbare a producției de
automobile din UE către vehicule de ultimă generație, care utilizează mai mult caracterist icile
avansate, este foarte posibil ca vânzările suplimentare către Coreea să conțină o pondere mai
mică din valoarea adăugată autentică generată în industria auto, așa cum es te delimitată în
datele prezentate. Progresul tehnologic și schimbarea preferințelor consumatorilor determină
ca definițiile industriei să devină din ce în ce mai estompate și să se dezv olte de la o industrie
auto bazată pe producție către o industrie bazată pe informatică. De asemenea, părțile interesate
au subliniat importanța vehiculelor premium ca motor al exporturilor UE, atribuind acest lucru
cererii crescânde din Coreea de astfel d e vehicule; în plus, reducerea tarifelor a avut un efect
mai mare asupra autoturismelor de lux cu valoare mai mare, ceea ce a dus la cea mai mare
reducere a prețurilor (în termeni absoluț i) din acest segment.
➢ Valoarea adăugată europeană include valoarea adăugată generată de firmele coreene din
Europa, care au operațiuni semnificative de fabricare a mașinilor în UE. Reducerea barierelor
comerciale dintre UE și Coreea facilitează producătorii auto din Coreea să f urnizeze
componente auto prin export, mai degrabă decât prin producția locală, ceea ce duce la o valoare
adăugată europeană mai mică. Cantitatea de piese importate pentru asamblare din Coreea
aproape s -a triplat între 2011 și 2015. Un alt indicator în acest sens sunt exporturile coreene
substanțiale în Republica Cehă și Slovacia (ambele f iind mai mari în termeni absoluț i decât de
exemplu în Italia ), unde Hyundai și Kia au stabilit instalații de producție;

50 ➢ Fluxurile de export, așa cum s -a arătat în sub -secțiunea anterioară privind comerțul în acest
sector, sunt valori „brute”, în sensul că pot include și valoare adăugată din afara UE. În măsura
în care producătorii europeni de automobile provin din țări precum Maroc, Turcia sau China,
export urile brute își supraestimează conținutul de valoare adăugată.
4.5.3. Efecte asupra producătorilor
Anal iza econometrică a arătat că ALS UE-Coreea a dus la creșterea atât a exporturilor UE
în Coreea, cât și a exporturilor coreene către UE în sectorul auto (cu 41,1 % și respectiv 47,0% ),
reprezentând clar un efect pozitiv pentru producători.
4.5.4. Efecte asupra ocupării forței de muncă
Din punct de vedere toretic , ALS UE -Coreea nu ar creea sau distruge locuri de muncă;
modelul CGE prezentat indică mai degrabă modul de real ocare a forței de muncă în economie în
sectoare. Din punct de vedere economic, realocarea factorilor de producție către sectoarele în care
o economie se bucură de avantaje comparative generează câștiguri din comerț. Cu toate acestea,
pe termen scurt, acest e efecte de realocare necesare sunt legate de costurile de ajustare. Efectele
de realocare raportate pe piața forței de muncă din fiugra 21 prezentată mai jos sunt efecte pe
termen lung; iar pe termen lung, noua alocare este mai eficientă decât cea anterio ară.

Figura 26: Efectele ocupării forței de muncă în UE și Coreea în sectorul auto , Sursa: Ifo Trade Model
După cum se arată în tabelul de mai sus, ocuparea forței de muncă în sector ul auto din UE
suferă o scădere mică de 0,22%. În Coreea, ocuparea sectorului auto crește mai semnificativ, cu
3,52%. Este important de menționat că rezultatele modelului de mai sus se referă la o comparație
a efectelor ocupării forței de muncă în cadrul ALS UE -Coreea cu o situație teoretică în care nu
exista nici un ALS. Aceste rezultate pot fi comparate cu datele privind ocuparea forței de muncă
reale din sectorul auto, pentru a of eri o perspectivă mai bună . Figura 27 arată evoluția ocupării
totale în sectorul auto din UE și Coreea începând cu 2006, cu SUA și Japonia pentru comparație.

51
Figura 27: Ocuparea totală a forței de muncă în fabricarea automobilelor în Coreea, Japonia, SUA și U E 28, din 2006 -2016
Așa cum se arată în figura 27, numărul total de locuri de muncă în sectorul auto a crescut
din 2011 atât în Coreea, cât și în UE, precum și în țările d e comparație din SUA și Japonia. Această
creștere a ocupării forț ei de muncă a fost de 17,4% în Coreea și 10,6% în UE de la înce putul
aplicării provizorii a ALS UE-Coreea. Rezultatele modelării care arată un efect negativ asupra
ocupării forței de muncă în sectorul automobilelor din UE, n u ar trebui să fie interpretate pentru a
însemna că ocuparea totală a UE în aces t sector a scăzut ca urmare a ALS , dar că ocuparea UE în
acest sector a crescut pur și simplu mai puțin decât ar fi avut altfel în absența ALS . În ceea ce
privește IMM -urile din sectorul auto, nu sunt disponibile date detaliate pentru perioada de după
începerea aplicării provizorii a ALS . Se poate remarca faptul că angajarea IMM -urilor în producția
de autovehicule, remorci și se miremorci a scăzut cu 14 % în perioada 2008 -2014. Cu toate acestea,
nu poate fi trasă o legătură de cauzalitate între această scădere a forțe i de muncă pentru IMM -uri
și ALS UE-Core ea.
4.5.5. Efecte asupra consumatorilor
Rezultatele modelului CGE arată că ALS UE-Coreea a fost responsa bilă pentru o scădere
cu 0,17 % a prețurilor în sectorul auto din UE și o scădere cu 0,69 % a prețurilor în sectorul auto
coreean; evoluții relativ pozitive pentru consumatori. De menționat faptul că mașinile fabricate în
UE ar fi, în principiu, sunt mai puțin costisitoare pe piața coreeană, din cauza reducerii tarifelor și
invers. De asemenea, trebuie remarcat faptul că cererea de autoturisme din UE în rândul

52 consumatorilor coreeni a crescut în ultimii ani ( determinate de o varieta te de motive independente
de acest acord , inclusiv schimbarea gusturilor și creșterea p rețurilor la com bustibil. Creșterea
prețului la combustibil stimulând unii consumatori să achiziționeze vehicule cu mai mult motoare
diesel eficiente pe combustibil). Faptul că ALS UE-Coreea a sporit accesibilitatea mașinilor din
UE pentru a ajuta la satisfacerea acestei cereri poate fi privit și ca o dezvoltare pozitivă pentru
consumatori.
4.5.6. Efecte asupra mediului
Un efect potențial asupra mediului care are o relevanță deosebită pentru comerțul auto constă
în modificările emisiilor. În acest scop, tabelul 28 de mai jos, prezintă modificările sectoriale ale
emisiilor de CO2 datorate ALS UE -Coreea, pe baza modelului CGE. După cum se arată în tabel ,
emisiile de CO2 din sectorul auto din UE au scăzut cu 0 ,16 % (3 000 tone) din cauza acordului
(care este strâns legată de reducere a valorii adăugate observate). În schimb, emisiile de CO2 din
sectorul auto coreean au crescut cu 3,76% (30 000 tone). Într -o perspectivă globală, emisiile de
CO2 ale sectorului auto au scăzut în general foarte ușor (cu o reducere netă de 10 000 de tone,
incluzând emisiile UE și Coreea), din cauza efectelor de deviere a comerțului.

Figura 28:Creștera sectorială în emisiile de CO2 (sectorul automobile) ; Sursa: Ifo Trade Model
4.6.Concluzii cu privire la industria auto
Acest studiu de caz concluzionează că mai multe preocupări -cheie exprimate de industria
auto din UE înainte de punerea în aplicare a ALS UE -Coreea nu s -au concretizat: nu au fost
descoperite problem e specifice în ceea ce privește programul de eliminare a tarifel or a ALS,
regulile de origine și restabilirea taxelor. Prevederi referitoare la acest sector; în plus, exporturile
UE în Coreea au crescut puternic, în special exporturile de autoturisme premium. Au fost raportate
și alte efecte pozitive (de exemplu, asupr a consumatorilor) în acest sector. Deși nu a existat încă o
creștere puternică a exporturilor de mașini coreene către UE, o creștere notabilă a pieselor auto
coreene pentru asamblarea operațiunilor de fabricație coreene în UE pare să fi avut loc, fiind o

53 posibilă explicație pentru o valoare adăugată ușor mai mică pentru sectorul din UE (în combinație
cu alte modificări structurale). Preocuparea industriei UE referitoare la barierele netarifare este
încă relevantă: de exemplu, progresele în ceea ce privește armonizarea reglementărilor coreene cu
reglementările internaționale s -au concretizat lent, iar noi bariere, precum o nouă schemă de
certificare a pieselor auto, au fost introduse încă de la începerea aplicării provizorii a ALS UE –
Coreea, care indică dific ultatea reducerii NTB la nivel practic , în ciuda eforturilor periodice ale
Grupului de lucru pentru autovehicule și piese pentru facilitarea cooperării și soluționarea
problemelor lega te de sector între UE și Coreea .

Concluzii

În urma realizării acestei lucrări am concretizat că a cordul de liber schimb între Uniunea
Europeană, pe de o parte și Republca Coreea, pe de altă parte a avut impact la nivel internaț ional,
chiar dacă efectele acestuia nu se văd foart e repede , acestea se pot resi mți în decursul anilor. Cel
mai impo rtant scop al acestui a cord a fost liberalizarea circulației mărfurilor și a produselor între
statele membre ale Uniunii Europene și Coreea de Sud. Ceea ce s -a și obținut în urma
implementării acordului ș i cu colaborarea stetelor membr e ale Uniunii Europene cu Coreea de Sud.
Alături de acest scop au fost conturat e reguli de respectat în ceea ce privesc bunurile sau serviciile
care fac subiectul acestui acord. Eliminarea taxelor vamale face parte dintre scopurile aces tui
acord, iar ca, concluzie realizăm faptul că taxele vamale au fost eliminate în procent de 100%, cu
anumite excepț ii care, desigur, au fost menționate anterior .
O mișcare importantă pentru piața internațională a fost însuși această co laborare între două
state puternice la nivel mondial . O uniune și un stat cu standar de diferite, cu legi diferite, cu
ideologii și filozofii diferite. Deșii ambele membre ale organizațiilor in ternational UNESCO,
OMC, OMS, ONU etc; aceste două subicete economice internațională rea lizeză o colaborare
importantă. Atât Uniunea Europeană, prin statele sale memb re, cât și Coreea de sud sunt subiecți
economici importanți, între acestea existând, în pr ezent o legătură atât economică cât și
diplomatică dar și culturală. În ciuda contradicțiilor care au avut loc la mom entul negocierii acestui
acord, acest acord s -a dovedit a îmbunătății comerțul mondial. Ca rezultat a ceea ce am studiat, am
relizat că cei care ave au observații legate de semnarea acestui acord au fost în principal
producători i europeni. Scopul acordului s -a dovedit a fi pro -consumatori, atât din țările membre
ale UE cât și din Coreea de Sud. Prin aces tact ii s -a oferit cosumatorului europe an mai multe
posibilități de cumpărare iar producătorului european ii se deschide o nouă piață concurențială atât
în europa cât și în Coreea de Sud. Putem spune că, în 2020 efecteze pozitive ale acordului sunt
vizibile prin comerțul de automobile și produs e de make -up, dar nu numai.
Cele mai importante precizări și concluzii în ceea ce provește acord ul de liber schimb
studiat sunt : realizarea și materializarea acordului prin liberalizarea piețelor dintre UE și Coreea
de Sud și îmbunătățirea relațiil or politico -economico -sociale dintre acestea.

55 Lista figurilor
Figura 1: ALS UE -Korea, Stadiul eliminării taxelor vamale; Sursa:WTO, Acorduri Comerciale
Regionale ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …… 25
Figura 2: Exporturile UE spre Korea, Importurile UE din Korea, 2005 -2013 (mld euro);
Sursa:COMPEX ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………. 26
Figura 3: Numărul de produse UE exportate spre și importate din Coreea; Sursa: COMPEX …. 27
Figura 4: Coreea de Sud printre cei mai importanți parteneriai EU27 în comerțul cu bunuri, 2019;
Sursa: Eurostat ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………… 28
Figura 5: Topul patenerilor EU27 în comerțul cu bunuri,evidențiat pe Coreea de Sud, 2019;
Sursa: Eurostat ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………… 28
Figura 6: Comerțul cu bunuri EU27 -Coreea de sud, perioada 2009 -2019 (mld eur);
Sursa:Eurostat ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………………. 29
Figura 7:Comerțul UE27 -Coreea de Sud pe grupe de produse, 2009&2019 (mld eur);
Sursa:Eurostat ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………………. 30
Figura 8: Comerțul UE27 -Coreea pe grupe, detaliat, 2009 -2019 (mld eur); Sursa: Eurostat …… 31
Figura 9: Ce le mai comercializate bunuri între UE27 -Coreea de sud, 2019; Sursa: Eurostat …… 32
Figura 10: Importuri de bunuri din Coreea de Sud în statele membre UE27, 2019; Sursa: Eurostat
………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………….. 33
Figura 11: Exporturile de bunuri spre Coreea de Sud,din statele membre UE27, 2019; S ursa:
Eurostat ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……… 33
Figura 12: Balanța comercială a bunurilor cu Coreea e Sud, 2019 (mil eur); Sursa: Eurostat ….. 34
Figura 13: Tarifele la import, Coreea de Sud vs țătile MFN; Sursa: TARIC (2017), COMEXT
(2017) ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………… 35
Figura 14: Tafrifele la importurile europene per sector, MFV VS tarifele preferențiale; Sursa:
WITS (2017), UN -Comtrade (2017) ………………………….. ………………………….. ……………………….. 36
Figura 15: Tarifele la importurile coreene per sector, MFN vs tarife preferențiale; Sursa: WITS
(2017), UN -Comtrade (2017) ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……. 37
FigurA 16: Tarife la vehicule, (ponderat în comerț în %; Sursa: WITS (2017) ……………………… 40
Figura 17: Exporturile UE -27, importurile și balanța comercială la autoturisme, 2002 -2019 (mld
eur); Sursa: Eurostat ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………. 41
Figura 18: Ponderea autoturismenlor in comerțul extra -UE , 2002 -2019, (% ) Sursa: Eurostat .. 41

56 Figure 19: Importuri și exporturi de autovehicule; Sursa: COMEXT (2017) ………………………… 42
Figura 20: Principalii parteneri extra -UE pentru import și export de autoturisme,(%). 2019;
Sursa:Eurostat ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………………. 43
Figura 21: Comerț comercial extra -UE pe categorii de vehicule rutiere, 2019; Sursa: Eurostat .. 44
Figura 22: Topul celor10 produse automobile importate din Coreea, concentrate pe sector; Sursă:
COMEXT (2017) ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………….. 45
Figura 23: Topul celor10 produse automobile exportate din Coreea, concentrate pe sector; Sursa:
COMEXT (2017) ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………….. 45
Figura 24: Descompunerea tarifelor și reducerea barierelor netarifare în costurile comerciale,
2017; Sursa: Ifo Trade Model ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……. 46
Figura 25: Creșterea pe sector a valorii adăugate; Sursa: Ifo Trade Model ………………………….. .. 48
Figura 26: Efectele ocupării forței de muncă în UE și Coreea în sectorul auto, Sursa: Ifo Trade
Model ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………… 50
Figura 27: Ocuparea totală a forței de muncă în fabricarea automobilelor în Coreea, Japonia,
SUA și UE 28, din 2006 -2016 ………………………….. ………………………….. ………………………….. …… 51
Figura 28:Creștera sectorială în emisiile de CO2 (sectorul automobile); Sursa: Ifo Trade Model
………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………….. 52

57
Bibliografie
Bartels, Lorand. 2005. Juman Rights Conditionality in the EU”s International Agreements.
London: Oxford.
Chang -Sang, Cho. 2013. Korea -EU FTA:A blueprint for Co -prosperity:EU -Korea Relation in a
Changing World. Leuven: Leuven Centre for Global Studies.
ComisiaEuropeană. 2019. COMMISSION STAFF WORKING DOCUMENT, EVALUATION of the
Implementation of the Free Trade Agreement between the European Union and its Member
States, of the one part, and the Republic of Korea, of the other part. Bruxelles: Comosia
Europeană.
ComisiaEuropeană. 2010. Decizie a consiliului de încheiere a Acordului de liber schimb între UE
și sta tele membre ale acesteia pe de o parte,și Republica Coreea ,pe de altă parte.
Bruxelles: Comisia Europeană.
Crittin, Tiphanie. 2014. Civil and political rights in the Republic of Korea and in the Democratic
People’s Republic of Korea: An overview of the ma in human rights challenges on the
Korean Peninsula. Vienna: Ludwig Boltzmann Institute.
EconomicHelp. 2020. Trade creation. Accessed 6 4, 2020.
https://www.economicshelp.org/blog/glossary/trade -creation/.
Economics, London. 2013/2015. The economic and soci etal benefits deriving from the presence
of Hyundai and Kia in Europe.Stakeholders interwievs. London: London Economics,.
EconomicsCopenhagen. 2014. The economic and societal benefits deriving from the presence of
Hyundai and Kia in Europe. Copenhaga: Cope nhagen Economics.
EconomicsHelp. 2020. Trade diversion. Accessed 6 4, 2020.
https://www.economicshelp.org/blog/glossary/trade -diversion/.
EconomicsOnline. 2020. Trade creation. Accessed 6 4, 2020.
https://www.economicsonline.co.uk/Global_economics/Trade_cr eation.html.
EuropeanCommision. n.d. “DG Grow.” Accessed 06 04, 2020.
—. n.d. International Customs Co -operation and Mutual Administative Assistance Agreements.
Accessed 6 7, 2020. https://ec.europa.eu/taxation_customs/business/international –
affairs/intern ational -customs -cooperation -mutual -administrative -assistance –
agreements_en.

58 Gucht, Karel De. 2010. Dezbateri. Accessed 06 08, 2020.
https://europarl.europa.eu/sides/getDoc.do?pubRef= –
//EP//TEXT+CRE+20100210+ITEM -019+DOC+XML+V0//RO.
Harrison, James. 2013. “ Overiew of the EU -Korea Framework Agreement.” In The European
Union and South Korea:The Legal Framework for Strengthening Trade,Economic and
Political Relations , edited by James Harrison, 149 -159. Edinburg: Edinburg University
Press.
ITUC. 2012. Internatio nally recognised core laour stansatrd in Republic of Korea.Report fot the
WTO General Council rewenew of the trade policies of Republic Korea. International
Trade Union Cofederatiom.
JO-UE. 2015. REGULAMENTUL DE PUNERE ÎN APLICARE AL COMISIEI (UE) stabilire a
unor norme pentru punerea în aplicare a anumitor dispoziții din Regulamentul (UE) nr.
952/2013 al Parlamentului European și al Consiliului de stabilire a Codului vamal al
Uniunii, Formula. Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
Jungyu, Lee. 2012 . The future of Korean Trade Policy:Korean”s Trade Structure and Its Policy
Challenges. Korea”s Economy.
MonitorulOficial. 2012. “Acord cadru din 10 mai, MO NR.352/12.”
Nakyong, Choi. 2012. Impacts and Main Issues of the Korea -China FTA,The Future of Korea n
Trade Policy.
PE. 2009. Întrebare orală urmată de o dezbatere. Accessed 06 08, 2020.
https://europarl.europa.eu/sides/getDoc.do?type=OQ&reference=O -2009 –
0171&language=R.
PE. 2010. Regulament al Parlamentului European și al Consiliului de aplicare a clau zei de
salvgardare bilaterale a Acordului de liber schimb între UE și Coreea. Bruxelles:
Parlamentul European.
PE. 2010. Regulament de aplicare a Clauzei de salvgardare. Bruxelles: Parlamentul European.
—. 2001. “Runda de la Doha și agricultura.” Parlament ul European. – -. Accessed 6 18, 2020.
https://www.europarl.europa.eu/factsheets/ro/sheet/112/runda -de-la-doha -si-agricultura.
TheGlobalEconomy. n.d. Trade Diversion. Accessed 6 4, 2020.
https://www.theglobaleconomy.com/search_site.php?q=trade+diversion.

59 UE. 2011. 37. Regulamentul (UE) nr. 511/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din
11 mai 2011 de punere în aplicare a clauzei bilaterale de salvgardare a Acordului de liber
schimb între Uniunea Europeană și statele sale membre și Republica Coreea . Jurmalul
oficial al UE.
UE. 2011. “Acord de liber schimb.” Oficiul de publicații al UE.
UE. 2011. “Acord de liber schimb între UE și Coreea în practică.” Oficiu pe publicații al UE 3.
—. 2009. “Agreement between the European Community and the Government and the Republic
of Korea concerning cooperation on anti -competitive activities,.” 8 4. Accessed 06 10,
2020. https://eur -lex.europa.eu/legal –
content/RO/TXT/PDF/?uri=CELEX:22009A0804(01)&from=EN.
UE. 2010. Decizia Consiliului privind semnarea, în numele Uniunii Europene, și aplicarea cu titlu
provizoriu a Acordului de liber schimb între Uniunea Europeană și statele membre ale
acesteia, pe de o parte, și Republica Coreea, pe de altă parte. Jurnalul Oficial al UE.
—. 2020. Eurostat. Accessed 06 10, 2 020. https://ec.europa.eu/eurostat/statistics –
explained/index.php/South_Korea -EU_-
_trade_in_goods#EU_and_South_Korea_in_world_trade_in_goods.
UE. 2017. “Evaluation of the Implementation of the Free Trade Agreement betwen the EU and its
Member States and th e Republic of Korea.” Oficiu de publicații al UE.
UE. 2017. “Evaluation of the Implementation of the Free Trade Agreement btwen the EU and its
Member States and the Republic of KOrea.” Oficiul de publicații al UE 36-39.
—. 2020. “International trade in ca rs.” Eurostat. – 4. Accessed 6 10, 2020.
https://ec.europa.eu/eurostat/statistics –
explained/index.php?title=International_trade_in_cars#Car_exports_peaked_in_2015,.
UE. 2015. The EU -Korea Free Trade Agreemnet:Anticipation,trade policy,uncertainly and
impac t. Bruxelles: UE.
UE. 2015. “Trade for all.” Comisia Europeană.
UNGA. 2016. Human Rights Council.Report of the Special Rapporterur on the rights to freedom
of peaceful assembly and of association on his mission to the Republic of Korea. United
Nation Gene ral Assembly.
WTO. 2016. Agreement on Government Procurement. World Trade Organization.