Prin prezenta declar că Lucrarea de Disertație cu titlul ,, Abordări [623520]

UNIVERSITATEA DIN PITE ȘTI
FACULTATEA DE ȘTIINȚE, EDUCAȚIE FIZICĂ ȘI INFORMATICĂ
DEPARTAMENTUL EDUCAȚIE FIZICĂ ȘI SPORT
Program de studii de licență: Sport și Performanță Motrică

ABORDĂRI METODOLOGICE MODERNE ÎN
PREGĂTIREA SPORTIVILOR DE
PERFORMANȚĂ DIN BOB, SANIE, SCHELETON

Coordonator științific:
Conf. univ. dr. Daniel ROȘU

Absolvent: [anonimizat]
2017

Declarație

Prin prezenta declar că Lucrarea de Disertație cu titlul ,, Abordări
metodologice moderne în pregătirea sportivilor de performanță din bob,
sanie, scheleton ” este scrisă de mine și nu a mai fost prezentată niciodată la o altă
facultate sau instituție de învățământ super ior din țară sau străinătate. De
asemenea, declar că toate sursele utilizate, inclusiv cele de pe internet, sunt
indicate în lucrare, cu respectarea regulilor de evita re a plagiatului:
 toate fragmentele de text reproduse exact, chiar și în traducere propri e din
altă limbă, sunt scrise între ghilimele și dețin referința precisă a sursei ;
 reformularea în cuvinte proprii a textelor scrise de către alți autori deține
referința precisă ;
 rezumarea ideilor altor autori deține referința precisă la textul original

Pitești, 8 iunie 2017
Absolvent: [anonimizat] 4
Cap. I FUNDAMENTAREA ȘTIINȚIFICĂ ȘI METODOLOGICĂ A TEMEI ……. 7
1.1. Scurtă incursiune în istoria saniei ………………………….. ………………………….. .. 7
1.2. Modelul sănierului român ………………………….. ………………………….. …………. 8
1.3. Vârsta și stagiul de pregătire ………………………….. ………………………….. ………. 11
1.4.Bob și scheleton ………………………….. ………………………….. ………………………… 19
1.4.1. Scurtă incursiune în istoria bobului și a scheletonului……………………………12
1.4.2. Modelul boberului, scheletonistului român……………………………………….……17
1.5. Probe și norme de control …………………………………………………………………..19
1.6. Asemănări și diferențe în bob, sanie și scheleton………………………………….…….20
1.7. Profilul pârtiilor omologate ………………………………………………………………….29
1.8. Pregătirea specifică în sanie ………………………………………………………………………..32
1.9. Proba pe echipe ( ștafetă) ……………………………………………………………………..……38
Cap.II DEMERSUL METODOLOGIC AL CERCETĂRII ………………………….. ………… 40
2.1. Metodele de cercetare ………………………….. ………………………….. ………………. 40
2.2. Perioada, locația și subiecții ………………………….. ………………………….. ………. 40
2.3. Planul dupa care comparăm timpii ………………………….. ………………………….. 41
2.4. Interpretarea si modul de desfașurare. ………………………….. ……………………… 42
Cap.III PROIECTAREA ACTIVITATILOR DE CERCETARE ………………………….. . 44
3.1.1. Rezultatele concursurilor din sezonul 2014 -2015 ………………………….. ……44
3.1.2. Rezultatele concursurilor din sezonul 2015 -2016 ………………………….. ……46
Concluzii ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………….. 52
Bibliografie :………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……….. 54

4
INTRODUCERE

Pregătirea sportivilor de performanță din sanie,bob,skeleton,este o temă
puțin cercetată de specialiști fapt care nu ne permite să avem informațiile dorite
despre cele trei probe.
Chiar dacă pârtiile sunt comune pentru fiecare probă,pregăti rea si modul de
abordare al virajelor este diferit ă.
În sanie primul concurs pe echipe,a avut loc în sezonul 2007 -2008 atunci
când a fost introdus și în circuitul Cupei Mondiale. Fiecare națiune concurând cu
câte o echipă formată din: simplu feminin, simpl u masculin si echipajul de dublu.
Echipa având cate o manșă pentru fiecare concurent. Anul 2012 a adus schimbări
majore în concursul de sanie pe echipe.Dacă înainte sportivii au concurat separat
pe partie ulterior timpii lor fiind adunați,din anul 2012 put em spune ca proba a
devenit una de ștafetă.Aceast fapt s -a datorat modernizării pârtiei cu porți în zona
de start și paletă cu senzori la sosire.Aceste noi înbunătațiri au persmis
concurențiilor să coboare unul după altul iar proba să fie una mult mai greu de
câștigat.
Comitetul Olimpic Internațional a anunțat în 2012, că această proba pe
echipe urmează să fie introdusă in cadrul Olimpiadei de Iarnă în 2014 din Sochi,
Rusia.

5
Motivul alegerii temei
Întelegerea diferențelor în pregăti re și în modul de ab ordare al pârtiilor î n
funcție de sportul practicat poate duce la o planificare si o periodizare mai
eficientă.
Am ales să vorbesc despre proba de sanie echipe (ștafetă) deoarece este o
probă nou introdusă în cadrul acestui sport iar literatura de speciali tate lipsește ,
motiv pentru care am considerat utilă o analiză a timpului de start.În urma studiului
îmi doresc ca unele informații să ajute echipa noastră în pregătirea pentru Jocurile
Olimpice din 2018 , Kore ea de Sud.
Evoluția continuă a sportului ne ob ligă să cunoaștem cu prisosință
importanța timpului de start în proba de sanie echipe – ștafetă și modul cum
influențează acesta rezultatul final .
Ipoteza lucrării
Presupunem că înțelegerea modului de abordare metodologică în pregătirea
sportivilor de perf ormanță din bob, sanie, skeleton poate influența pregătirea fizică,
psihologică, tehnică ș i tactică a sportivilor.
Scopul lucrării
Scopul lucrării este de a evidenția diferențele și asemănarile dintre cele trei
probe din punct de vedere tehnico -tactic dar și importnața timpului de start în
proba de sanie ștafetă pentru echipa României. Am realizat aces t studiu pentru a
demonstra că pe langă timpul de start este important și modul de abordare a
virajelor.

6
Obiectivele lucrării
• analiza bibliografică;
• adunar ea timpilor;
• analizarea timpilor realizați la start, timp intermediar 1 și final;
• formularea concluziilor;
• redactarea tezei.

Sarcinile cercetării
• Stabilirea modelul ui sportivilor din bob,sanie,scheleton;
• Stabilirea profilul ui virajelor și al pârtiilor,mod ul de pilotaj în cele trei
probe ;
• Clarificarea diferențe lor si asemănări lor;
• Evaluarea timpilor în tabele și interpretarea acestora ;
• Evaluarea timpului la start ;
• Observarea și interpretarea rezultatelor .

7
Cap. I FUNDAMENTAREA ȘTIINȚIFICĂ ȘI METODOLOGIC Ă A TEMEI
1.1. Scurtă incursiune în istoria saniei

Originile saniei se regăsesc departe în timp, în jurul anului 800, când sania
era utilizată în Norvegia, lângă Oslo, ca o modalitate de transport sau ca
divertisment.
Mai târziu, a a părut în poveștile scandinave din secolul XVI, iar in Cehia minerii
utilizau sania pentru a coborî mun ții.
“In secolul XVIII, câteva competiții au fost organizate pe dealurile
înghetate de lângă St.Petersburg. Sportul se răspânde ște rapid și în Europa, pentru
ca în 1883, la Davos, în Elve ția, să fie organizată prima competi ție oficială, cu 21
de competitori. Însă, abia în 1955 au apărut si primele Campionate Mondiale, la
Oslo. Recunoașterea saniei ca sport a venit în 1957, odată cu înfiin țarea Federa ției
Interna ționale și cu includerea în rândul sporturilor olimpice de iarnă, in 1964”1.
Începând cu anii 1950, tehnica de conducere a saniei încep e să se
îmbunătățească, astfel încât să fie necesare schimbări și în construcția saniei.
Foarte multe îmbunătățiri au adus austriacul Johan Gasser , germanul Blitz și
polonezul Bekradi.
Menționăm că echipa româniei a participat pentru prima dată la Jocurile
Olimpice de iarnă în anul 1980, la Lake Placid, iar cele mai bune rezultate sunt
obținute de echipajul de dublu Ioan Apostol -Liviu Cepoi, care ocupă locul 4 la
Jocurile Olimpice de la Albertville din 1992, și locul 6 la Jocurile Olimpice de la
Lillehammer din 1994.

1 Carmen Barna, Aspecte tehnico -tactice în proba de sanie, Editura Universității Transilvania, Brașov,
2008, p.4

8
Primul concurs pe echipe a avut loc în sezonul 2007. Fiecare națiune a
particip at cu trei echipe sportive.

Figura 1. Tipuri de echipe participante la concursuri

Federa ția Româna de Bob si Sanie (F.R.B.S.) a fost fondat ă în anul 1924 și
reorganizat ă Confo rm Legii educa ției fizice si sportului2. Este constituit ă prin
asocierea cluburilor de bob, skeleton și/sau sanie , asociațiilor jude țene și a
municipiului Bucure ști de bob și sanie afiliate și recunoscute de ea.
Durata de func ționare a F.R.B.S. este pe termen nedeterminat.
F.R.B.S. organizeaz ă activitatea de bob, skeleton și sanie de competi ție din
România, precum și propria sa activitate, în temeiul Statutului și pe baza
regulamentelor, normelor si hotarârilor (deciziilor) adoptate de organele s ale
potrivit competen țelor stabilite de statut.
1.2. Modelul sănierului român
Modelul biologic
Performanțele maxime în sport, deci și în sanie nu pot fi realizate de
oameni de rând, ci de sportivi care posedă o anumită zestre biologică, riguros
selectați care v or urma un proces intens de pregătire.

2 *** Legea nr. 69/2000 , legea educatiei fizice si sp ortului, consolidata 2009, publicata in Monitorul Oficial
nr. 200 din 9 mai 2000. Echipe sportive
participante la concursuri
Simplu
feminin Simplu
masculin Echipajul de
dublu

9
Un sănier cu performanțe certe în perspectivă, trebuie să posede
următoarele calități psiho -motrice:
• Viteză de start și execuție, concomitent cu indici de forță ai centurii
scapulare, ai trunchiului și ai m embrelor superioare dezvoltați și implicit o bună
detentă, îndeosebi a brațelor.
• Îndemânare, îndeosebi cu simțul echilibrului și coordonare bine
dezvoltate, apreciere bună a distanțelor și o bună orientare în spațiu.
• Acuitate vizuală deosebită, cu capacita te de diferențiere foarte bună;
cu vedere centrală și vedere periferică bine dezvoltată.
• Capacitate de concentrare și de decizie rapidă; capacitate de
anticipare și de apreciere spațio -temporală.
• Echilibru psihic stabil, capacitate rapidă de reechilibrare psihică.
A stabili un model al sănierului „perfect” nu este un lucru facil, deoarece fiecare
mare sportiv din acest sport constituie o personalitate intrisecă, cu un fond genetic
propriu și pregătire particularizată.
Un prim factor ar constitui condiția a tletică a sportivului, atât din profil
morfologic, cât și un nivel înalt al calităților motrice de bază și specifice saniei.
Înălțimea optimă pentru băieți este cuprinsă între 1,70 – 1,90 m, iar pentru fete
1,60 – 1,80 m, iar greutatea optimă este cuprinsă între 75 – 95 kg la băieți și 60 –
75 kg la fete, deci cu un raport talie greutate de 1 – 1,1. Forța mușchilor flexori ai
mâinii e cuprinsă între 65 – 80 kg la băieți și 55 – 60 kg, la fete, forța scapulară
între 75 –80 kg la băieți și 60 – 70 kg la fete, iar forța lombară 240 – 245 kg la
băieți și 205 – 210 kg la fete; mobilitate lombară bună, peste 10 cm.
Vârsta optimă marilor performanțe începe aproximativ la 20 de ani și poate
dura până la 35 de ani.

10
Cerințele pregătirii pentru înalta performanță sol icită foarte intens
organismul, astfel că un sportiv la sanie, ca orice sportiv de performanță, trebuie
să aibă o foarte bună capacitate biologică, peste limita omului sănătos cu o
activitate normală, cu indici biochimici bine dezvoltați.
Modelul psihologi c
Profilul psihologic al sănierului este similar cu cel al sportivilor din sporturi
de mare viteză cum ar fi pilotajul, schiul alpin, a căror dinamică neuropsihică
trebuie să atingă valori ridicate. Fondul energetic va fi mobil, dinamic; atenția
concentrat ă, caracterizată prin precizie și stabilitate; reactivitatea psihică foarte
bună; reacția de start (0,3 – 0,4 sec); decizia trebuie să fie calmă, promptă, decisă;
echilibrul vestibular va denota suplețe și reacții armonioase; autocontrolul, cu
încrederea î n sine, combativitatea, iar ca tendințe propensive – tenacitatea,
conștiința propriei valori și motivația puternică. Caracterul puternic, seriozitatea
realismul, spiritul de echipă și sacrificiu constituie trăsături dominante ale
personalității3.
Modelul t ehnico -tactic
Profilul tehnico -tactic al sănierului trebuie apreciat în funcție de
randamentul maxim la start și pe parcursul pârtiei, timpii realizați, indicând și
valoarea. Alți parametrii ce trebuie luați în considerare sunt: finețea execuției
tehnice, economia de mișcări, promptitudinea, eficiența, abilitatea, decizia
precisă, bagajul superior de deprinderi, alegerea soluțiilor optime în situații
dificile. De asemenea nu trebuie neglijată conștiinciozitatea în pregătirea
materialului de concurs, preocu parea în îmbunătățirea lui, studiul, documentarea
și receptivitatea față de nou.

3 Ion Matei, Bob-sanie, Editura Sport -turism, București 1985

11
1.3. Vârsta și stagiul de pregătire

Faptul că junioratul în sanie se prelungește până la vârsta de 20 de ani, în
prealabil cu două cicluri olimpice înaintea vârstei optime pe ntru obținerea unor
rezultate maxime, determină împărțirea pe grupe de vârstă, în cadrul stadiilor de
antrenament astfel:
• grupa de începători – între 12 -13 ani. Pentru acest stadiu este anexat tabelul
cu probe/norme de control și vizează o primă perioadă de pregătire sportivă
finalizată cu selecția și inițierea elementelor cu înclinații și disponibilități în
practicarea săniei ;
• grupa de avansați – cuprinde stadiul de pregătire de bază pentru concurs
între 13 -17 ani, în vederea creării premiselor selecției definitive având ca obiective
ale instruirii dezvoltarea fizică armonioasă, cu accent cu morfo -fiziologic;
dezvoltarea calităților motrice, în special al îndemânării și abordarea mai hotărâtă a
lucrului pentru forță și viteză; lărgirea ariei tehnice a sta rtului și a coborârii,
urmărind corectitudinea și eficiența execuțiilor; educarea, în continuare a
trăsăturilor de comportament, cât și a celor extrasportive; abordarea gândirii
tactice; evitarea specializării înguste ;
Cei patru ani de pregătire continuă și sistematică sunt suficienți pentru
selecția și orientarea finală a elementelor dotate pentru practicarea săniei.
• grupa de performanță – cuprinde cei mai buni juniori/sportivi aflați la
începutul perioadei de seniorat selecționați, care vor trece în eșa lonul sportivilor
din prima jumătate a clasamentelor competițiilor de sanie (corespunzătoare grupei
valorice B = sportivi care punctează în clasamentele internaționale de sanie).
Vârsta grupei este cuprinsă între 17 și 24 de ani și are ca etapă de bază a p regătirea

12
pentru competiții, selecția definitivă și etapa pătrunderii în circuitul marilor valori
între ultimii ani de juniorat și primii ani de seniorat, în vederea atingerii vârfului
piramidei;
• grupa de mare performanță – cuprinde cei mai buni sportivi s elecționați în
procesul selecției finale, care vor accede în grupa „A” valorică. Această grupă
vizează pe lângă starea de sănătate foarte bună, un nivel ridicat al indicilor morfo –
funcționali și motrici specifici, dar și un nivel tehnico -tactic corespunz ător
standardelor internaționale în materie de sanie.
Această grupă trebuie să aibă ca obiective:
• concentrarea sportivilor în centre performante de pregătire, concurențiale și
stimulative, cu specialiști de înaltă calificare și care au bază materială;
• socializarea sportivilor;
• pregătirea specială, conform cerințelor realizării indicatorilor dați de
exigențele sănii de înaltă performanță – perfecționarea tehnicii, creșterea
capacității de efort, dezvoltarea calităților motrice, preocupări față de munca
la antrenamente, față de modul de participare în competiții;
• stimularea promovării valorice diferențiate și alcătuirea unor ierarhii
obiective, determinate de caracterul organizatoric și politica federației
naționale.

1.4.Bob și scheleton
1.4.1.Scurtă incurs iune în istoria bobului și a scheletonului.

13
“Bobul este un sport de iarnă în care o echipă de două sau patru persoane face o
cursă pe o pârtie sinuoasă de gheață într-un vehicul pe patine, care atinge viteze de
peste 130 km/h. ”4
“ În diciplina sportivă bob se concurează atât la masculin, cât și la feminin – un
sport care conbină viteza, forța și agi litatea sportivilor. Bobul are următoarele
probe: bob 2 persoane la feminin și masculin și bob 4 persoane masculin. Bobul
este unul din sporturile cu cele mai vechi participări la Jocurile Olimpice de Iarnă.
Echipajele de bob 2 persoane se compun d inntr -un pilot și un frânar în cazul
bobului de 2 persoane, pe lângă aceștia se mai adaugă 2 componenți în cadrul
echipajului de 4 pers oane.
La startul în cursă, membrii echipajului se află în poziția de start; la semnalulul
acustic membrii echipajului vor împinge bobul simultan, pe parcursul a circa 50m.
Această distanță se parcurge în general în aproximativ șase secunde și se atinge o
viteză de circa 40km/h, înainte ca membrii echipajului să se urce în bob, urmând
apoi coborârea efectivă.
Timpii de start sunt măsurați în zecimi de secundă, diferențele obținute între
echipaje vor face difere nța în competiția propriu -zisă. O coborâre durează
aproximativ 60 de secunde, timp în care se pot atinge viteze de circa 135km/h,
echipajul putând fii supus și unei forț e centrifuge de 4G.”5
“Bobul a apărut ca sport la a sfârșitul secolului al XIX -lea în Elveția. Primul
club de bob s -a format la St.Moritz în 1897. Mărturii repetate arată că în acest
spațiu au avut loc primele amenajări și întreceri. Astfel, în 1879, apare prima pârtie
taluzată între localitățile Schatzalp și Davos. Anul 1895 consemnează înființarea

4 Wikipedia enciclopedie liberă Bob https://ro.wikipedia.org/wiki/Bob

5 Federația Română de Bob și Sanie http:// www.bobsanie.ro/pagini/FRBS/istoric.html

14
grupării sportive de profil „St. Moritz Tob -bogan Club”, ulterior purtând
denumirea „St. Moritz Bobsleigh Club”. Concursurile aveau loc pe pantele de la
Cresta Run, pârtie definitivată în 1884, situată între St. Moritz și Celorine, cu o
diferență de nivel de 157 m. Pe data de 5 ianuarie 1898, se organizează Festivalul
de Bob la St. Moritz, Cresta Run, câștigat de un echipaj britanic (pilot – G. St.
Aubin).Tot în această localitate, în 1904 este construită prima pârtie artificială,
care o va înlocui pe cea de la Cresta Run, considerată periculoasă .
Până în anul 1922 , bobul a fost un sport semi -profesionis t. În 1923 , bobul a fost
recunoscut oficial ca sport prin înființarea Federației Internaționale de Bob și
Tobogganing (FIBT). Este un sport olimpic pentru bărbați, echipe de patru
persoane din 1924 și echipe de două persoane din 1932 iar pentru femei, echipe de
două persoane din 2002 . Concursurile de bob debutează în programul JO din 1928,
primii câștigători fiind echipajul elvețian de 5 persoane, condus de E. Scherrer.
Federația In -ternațională de Bob Tobogan organizează primul CM, dominat de
echipajul britanic (5 per soane), condus de N. C. Martineau. Primul CM de bob – (2
persoane) va avea loc la Oberdorf, victoria revenind cuplului ger -man H. Killin –
S. Huber, în 1931.Palmaresul de excepție în acest sport îl deține sportivul italian
Eugenio Monti, care a câșt igat 8 titluri la CM și 2 la JO.
Trecerea la bobul construit din fibră de sticlă a transformat bobul într -un sport
al vitezei.”6

6 Wikipedia enciclopedie libera Bob https://ro.wikipedia.org/wiki/Bob

15
Bobul în România
“În România există o singură pârtie de bob omologată de federația
internațională de specialitate. Ea are o lungim e de 1.500 de metri 13 curbe și 132 m
diferență de altitudine și se află la Sinaia. În prezent, partea superioară a pârtiei
(primii 500 de metri și primele cinci viraje) este distrusă. Pârtia este, totuși,
omologată la nivel național, pentru a se putea org aniza pe ea, în iernile cu zăpadă,
campionate interne de bob, sanie și skeleton. Startul se dă, însă, de la virajul 5,
ultima porțiune a pârtiei păstrându -se încă în condiții rezonabile.
Primul bober celebru din România a fost Alexandru Papană, campion
național la bob în 1928 și 1931 și campion mondial la bob în 1933, la
Campionatele internaționale de la Schreiberhau, în Germania (astăzi Szklarska
Poręba, în Polonia), împreună cu Dumitru Hubert.
În cele 17 participări ale României la Jocurile Olimpice de ia rnă,
doar Jocurile Olimpice de iarnă din 1968 de la Grenoble au adus țării noastre o
medalie de bronz în proba de bob -2 persoane. Echipajul bobului României a fost
alcătuit din Ion Panțuru și Nicolae Neagoe (frânar). Cei doi au participat atunci și
la prob a de bob -4 persoane, împreună cu Petre Hristovici și Gheorghe Maftei, și s –
au clasat pe locul 4. ”7
Precursorul bobului
“Precursorul bobului se numea bobslei (din engleză bobsleigh ) și era o sanie
joasă și îngustă, prevăzută în față cu două patine mobile, i ar în spate cu două patine
fixe, dirijată cu ajutorul unui volan, care era manevrat de un conducător, echipajul
constând din doi sau trei coechipieri și un frânor.

7 Wikipedia enciclopedie liberă Bob https://ro.wikipedia.org/wiki/Bob

16
O competiție de bobsleigh a avut loc pe pârtia din Sinaia, în data de 19
ianuarie 1914. Ulte rior, pe această pistă s -a organizat "Cupa Arsenie". Astfel,
ediția din 1924 a cupei Arsenie a fost câștigată de domnul ing. Miss Victor, de la
Cercul Peleș, care a concurat pe bobul "Leonard". „8
Scheletonul
“Scheletonul este un sport de iarnă, care, ca și sania , se practică pe o pârtie
de gheață descendentă. Diferența principală între scheleton și sanie este poziția
sportivilor: î n proba de scheleton, sportivul se întinde cu capul înainte, pe când în
proba de sanie, poziția este cu picioarele înainte.
Săniile folosite în această probă sunt mai grele și mai ușor de controlat, putându -se
ajunge la o viteză maximă de 130 km/h. ”
Istorie
“Skeletonul a aparut in mijlocul secolului al XIX -lea cand turistii britanici,
veniti in Alpi, au nceput sa descopere placerea de a aluneca la vale pe sanie cu
capul in jos. Intreceri le de skeleton s -au dezvoltat pe domeniul schiabil elvetian,
mai intai ca distractie pentru cei bogati. “9
“.Numele de „skeleton” (în limba română „scheleton”) a fost inventat de
către englezul Child în 1882 .Când Jocurile Olimpice de iarnă s -au desfășurat la St.
Moritz, în 1928 și în 1948 , scheletonul a fost inclus pe lista sporturilor intrate în
competiție. Începând cu anu l 2002 acest sport a fost inclus din nou în program.

8 Wikipedia enciclopedie liberă Bob https://ro.wikipedia.org/wiki/Bob

9 Skeleton Scurt Istoric http://www.cosr.ro/sporturi/sporturi -olimpice -de-iarna/skeleton

17
În scheleton, spre deosebire de proba de sanie , sportivii adoptă o poziție cu fața
în jos, ghidând sania prin mișcările corpului.La start, sportivul împinge scheletonul
pe o distanță de 25 –40 m, după care se întinde pe acesta și se continuă cursa. ”10

1.4.2.Modelul bob erului,scheletonistului român
Modelul biologic
Sportivul ideal are nevoie de o dexteritate stânga -dreapta 1.Timpul de reacție
este plasat undeva în intervalul 150 -180,cu o bună echilibrare a parametrilor în caz
de perturbare.Talia optimă este:180 -190cm mas culin;170 -175 feminin. Greutatea
optimăeste :80-90 kg masulin;70 -80kg feminin,cu o dezvoltare foarte bună a
toracelui si a centurii scapulare.Elasticitatea toracica 15 -20cm iar raportul
talie/greutate=1/0,95.Sportivul trebuie sa devolte o forță scapulară î ntre 80 -85cm,și
o forță lombară de 200 -210kg,cu o mobilitate foarte bună a acestui segment.Brațele
trebuie să fie puternice,anvergura brațe/statură cu valori pozitive. Acuitatea vizuală
trebuie sa fie foarte bună,cu o capacitate de diferențiere foarte bună dar și
rezistență foarte bună la oboseală a analizatorului vizual.Vederea centrală trebuie
sa fie de asemenea foarte bună.
Sportivii au nevoie de un sistem nervos puternic echilibrat,mobil,cu o foarte
bunăcoordonare.Capacitatea concentrării și a atenției foarte bună,iar capacitatea de
reechilibrare foarte rapidă.Analizatorul kinestezic trebuie sa fie foarte sensibil
penru a sesiza în orice moment poziția în spațiu a corpului și a segmentelor

10 Wikipedia enciclopedie liberă Scheleton https://ro.wikipedia.org/wiki/Scheleton

18
acestuia.Echilibrul emoțional,vionță,tenacitate,rezistență la age nți stresanți,putere
de mobilizare,sunt factori foarte importanți pe care sportivii trebuie sa ii dețina.
Vârsta de maximă performanță este între 2 5-32 ani la masculin,si 2 4-29 ani
feminin.
Modelul psihologic
Sportivii trebuie să dea dovadă de voință manif estată prin dârzenie și
perseverență,o mare capacitate de concentrare a atenției, combativitate și încredere
în forțele proprii,echilibru emoțional.Realismul,seriozitatea,spiritul de echipă și
sacrificiul sunt trăsături de personalitate pe care sportivii t rebuie sa la dețină pentru
rezultate cat mai bune.Relațiile interpersonale trebuie să fie foarte dezvoltate,
sportivul trebuie să fie acceptat de colectiv,să fie sociabil,fiind foarte precis in
livrarea informaților către antrenori și restul colectivului.
Se urmarește ca precizia mișărilor sa fie foarte bună,iar în momentul deciziilor
pilotul să fie calm,iar acțiunea promptă și precisă.
Modelul tehnico -tactic
Se urmarește ca sportivul la start sa fie econom în mișcari,cu o finețe în
execuția tehnică.Efice nța la start este foarte importantă alături de sincron pentru
practicanții bobului.În concursurile importante se urmarește eficență maximă pe
durata a patru manșe.
Pentru un pilotaj foarte bun,este nevoie de un bagaj superior de deprinderi
tehnice,maniabi litate -cursivitae,decizie precisă,abilitate tehnică si alegerea
soluțiilor tehnice optime în caz de pericol.Piloții au nevoie de o capacitate
superioară de analiză și decizie,precizie în menținerea liniei optime și capacitatea
de a recepta si aplica întocm ai linia stabilită și de a pune în practică informațiile
primite de la antrenori.

19
1.5.Probe și norme de control

O dată cu trecerea anilor Federația Română de Bob și Sanie a trebuit să iși
modifice obiectivele și criteriile de evaluare din cadrul probelo r de control în
funcție de direcțiile în care au evoluat cele trei sporturi.Probele de control trebuie
sa fie diferite în funcție de categoria sportivilor.În cadrul probelor de control pentru
juniori,se urmarește identificarea calităților motrice predomina nte și capacitatea de
dezvoltare a acestora,în timp ce seniorii trebuie să aibă parte de o evaluare
obiectivă a calitaților motrice și traiectoria de evoluție a acestora.
Probele de control denotă eficiența antrenamentelor realizate într -o perioadă
de timp prestabilită.
Înainte de toate probele de control trebuie să fie relevante pentru nivelul
atins pe un plan sau altul de către sportiv sau echipaj, într -un interval în care
antrenamentul a fost efectuat sistematic.
Structura și metodologia aplicării lor trebuie să țină seama de:
• probele de control sunt identice cu mijloacele principale ale
antrenamentului;
• probele de control evidențiază toți factorii motrici, și în special, cei angajați
în concursurile s;
• trebuie fixată o frecvență regulată și prestabilit ă, în planificarea
antrenamentului;
• structura unificată pe toată aria de cuprindere a federației; aceleași la cluburi
sau la loturile naționale;

20
• corelarea valorilor dobândite prin efectuarea probelor de control, cu
investițiile programării din etapa respec tivă, vis -a-vis de volumul de efort și
intensitatea lui;
• valorile probelor de control sunt prestabilite, condiționate de investițiile
programării.
Nivelul lor reflectă acumulările etapelor anterioare, raportate permanent la
ceea ce va trebui să fie perfo rmanța globală prefigurată de proba de control. Deci,
valoarea probei de control devine o normă de control.
Tendințele actuale manifestate în sportul de performanță –
internaționalizarea acestuia, egalizarea performanțelor la vârf, afluxul tot mai mare
de valori sportive și creșterea concurenței au determinat importante modificări în
planul metodologic. Aceste modificări au fost determinate de o mai atentă și mai
detaliată observare a competiției, dar și a antrenamentului pe baza tehnicilor de
obiectivizare a acestora, pe de o parte și de o puternică implicare a activității de
cercetare interdisciplinară pe de altă parte.
În general, creșterea numărului de competiții este asociată cu creșterea
solicitărilor competiționale în planificarea pe termen lung a per formanței. De
aceea, conceptele pe care să se structureze sistemul competițional trebuiesc
elaborate de către forurile care se ocupă cu marea performanță.
1.6.Asemănari și diferențe în bob,sanie,scheleton
Chiar dacă sania,bobul și scheletonul se practică î ntr-un procentaj de 95% pe
aceleași pârtii,diferențele de pilotaj,preparare a gheței,a materiarelor si modului de
start sunt total diferite.

21
În sanie,sportivii trebuie să mențina sledul pe linia ideală încă de la
start.Aceștia folosesc membrele superioare și musculatura spatelui pentru a executa
mișcarea de start și membrele inferioare pentru a controla și ține sania pe linia
ideală.Se urmarește a fi o mișcare cât mai precisă si eficenta.Sportivii urmaresc în
pregătirea fizică să includă exerciții pentru o mișcare cat mai explozivă.
În bob și scheleton,nivelul de start este comun indiferent de probă,iar la start
există două șanțuri în care se fixează sledurile pe o distanță de aproximativ 50 de
metrii,deoarece sportivii pot să le piloteze abia după ce urcă in bob,sau se aruncă
pe scheleton.Practicanții acestor două sporturi au nevoie de o alergare cat mai
rapidă .
Start în proba de sanie dublu și simplu.

Start în proba de bob 4 persoane.

22
Start în proba de scheleton.

După ce se intră in poziția de coborâre,sportivii urmaresc o străbatere cat
mai rapidă a traseului,într -un mod cât mai sigur.
Sportivii, în proba de sanie trebuie s ă formeze un corp comun cu sania,și cu
co-pilotul în proba de dublu,pentru a simții intensitatea și modul în care pilotea ză
sania pe durata coborârii.Sania iși poate schimba direcția atunci când se schimbă
centrul de greutate prin presarea în mod inegal cu umerii în copaie.Cu piciorul se
poate apăsa de sus în jos pe corn, pentru a schimba direcția de deplasare a saniei.
Automat în momentul în care un pilot vrea să schimbe direcția de deplasare,mai
întâi se pregătește prin anticiparea manevrei pentru o tranziție cât mai bună prin
întoarcerea capului în direcția în care se v -a vira,apăsarea cu umărul,iar în final
presarea cu piciorul pe cornul saniei.

23

În proba de schelton,pentru a vira se schimbă centrul de greutate presând in
mod inegal cu umerii pe skeleton.În situațiile în care este nevoie de un mod de
pilotaj mai agresiv sportivii ating gheața cu picoarele în funcție de direcția în care
vor să vireze.

24
În bob,după start,pilotul are controlul și datoria de a duce echipajul în
siguranță și cât mai repede la sosire. Acesta se folosește de cele doua fisele pentru a
vira în direcția dorită.

Nivelurile de start in bob ș i skeleton diferă fața de sanie.Acest fapt este
datorat centrului de greutate. Skeletonul și bobul au un centru de greutate mai
scazut fată de sanie.Cea mai buna comparație se poate face în numărul mai mare de
răsturnari luate de sportivii de la sanie,fața de practicanții de bob si skeleton atât în
timpul antrenamentelor cât și în concursuri.
Un alt factor pentru care bobul este mai sigur este suprafața de contact cu
gheața.Bobul are patru puncte de contact în timp ce sania doar doua.
Sportivii din cele tr ei probe,au o line aporximativ identică însa modul de abordare
al virajelor este diferit.

25

În această poză vedem unul dintre cele mai complexe viraje din lume (virajul
11).Acest lucru este datorat faptului că este un viraj complex de 360°(inel) cu mai
multe puncte de presiune.
Mod de abordare în sanie.
Indiferent de nivelul de start în sanie modul de abordare este la fel,diferă
doar intensitatea cu care se lucrează.Abordarea optimă necesită o tranziție în
diagonală între virajul de înainte și inel.Pe lini a dreaptă,în timp ce sania este în
diagonală spre inel,sportivii pregatesc abordarea virajului prin schimbarea
centrului de greutate cu capul(întoarcere spre dreapta).Sania trebuie să se așeze pe
viraj devreme(sfert stânga),moment în care trebuie sa apasăm și cu umarul drept
dar ușor.Sania nu trebuie condusă pe primii 12 -15 metrii pentru a evita crearea
presiunii urmată de o traiectorie ascendentă într -un moment în care sania trebuie sa
fie pe o line continuă.După ce lasăm sania să se înscrie pe viraj,urmea ză primul
punct de presiune.În acest moment sania se conduce pentru a tăia punctul de
presiune și pentru a avea o linie continuă.După ce am scăpat de acest prim

26
punct,sledul trebuie ajutat cu o contră pentru a putea ramâne le aceiași înalțime,
deoarece are tendința sa coboare deoarece lipsește presiunea.Această contră se ține
pâna în momentul în care simțim că sledul începe sa urce singur.În acea fracțiune
de secundă sportivii trebuie să conducă din nou deoarece au ajuns in al doilea
punct de presiune.Dacă s-a respectat intensitatea și durata în care sania trebuia
condusă se trece la a doua contră.Această trebuie ținută până in momentul în care
sania ramâne pe trasa ideală fară a fi condusa.Acest moment este foarte scurt
deoarece trebuie să pregătim ieșirea din viraj.Dacă pe alte viraje atleții au șansa de
a vedea ieșirea și a știi ca a venit momentul să pregatească coborârea de pe acesta ,
pe acest inel este total diferit.Dupa ultima contră sania are un moment în care se
lasa liberă,apoi fiecare sportiv treb uie să se bazeze pe simțuturi pentru a putea să
facă o ieșire ideală.În funcție de abordarea inelului se lucrează diferit de la manșă
la manșă.În unele cazuri sportivii mai conduc incă o dată dar mai scurt și țin contră
pana pe ieșire sau țin doar contră d aca au scapat sania prea sus pe ultima parte,sau
în cel mai bun caz nu fac nimic deoarece au abordat inelul foarte bine.
Mod de abordare în s cheleton
Ieșirea din virajul nouă se face mai devreme prin înclinarea capului spre
dreapta și apăsarea pe scheleton cu um ărul stang. Linia dre aptă se condu ce doar
ușor cu capul și dac ă e nevoie se fac mici corec ții cu vârful picioarelor .Intrare se
face pe mijloc dreapta și la mijlocul virajului apasă cu umărul drept pe s cheleton
iar ieșirea este lungă pentru a face tr aversarea spre intrarea în inel.A colo vom intra
pe mijloc stânga și sunt 3 puncte de presiune și toate 3 le abordam la fel, apăsă m
cu umărul stâng și după eliberă m, dac ă observ ăm că suntem prea sus pe inel mai
corect ăm pu țin cu piciorul drept, iar ie șirea o facem lung ap ăsând ușor cu um ărul
stâng si înclin ând capul spre dreapta .

27
Mod de abordare în bob
Aici lucram cu fiselele iar bobul fiind mult mai greu ca scheletonul și avand
și o vitez ă mai m are,trebuie s ă lucrăm mai u șor cu fiselele în facerea manevr elor
dar și gre șelile vor fi mai mici deoarece stă mult mai bine pe viraje din cauza
presiunii mult mai mari.O greșeală mai mare cu s cheleton ul o mai putem corecta
însă cu bobul este destul de greu și ne putem r ăsturna. În principiu manevrele sunt
cam acel eași,singura diferen ță este la inel unde intram cu o vitez ă mult mai mare
decât la s cheleton și vom avea de lucrat mai pu țin, dar aici trebuie sa fim atenti la
ieșire deoarece ne poate pac ălii foarte u șor și de aceea trebuie să avem ră bdare
multă pe ie șire deoarece dac ă ii facem ie șirea pre a devreme presiunea ne v -a ridica
din no u pe viraj iar pe finalul lui exist ă șanse mari de r ăsturnare.

28

Indiferent de avantajele si dezavantajele fiecărui sport, sportivii fac erori.

29
Ultimul aspect foarte importan t este profilul ghieței pentru sanie față de cel
pentru bob și skeleton. Deoarce bobul este foarte greu se urmareste ca intrările în
viraje să fie mai închise pentru a -l pune pe o linie joasă sau medie.In sanie sportivii
reușesc acest lucru in funcție de maiestria cu care abordează intrarea in viraje.

1.7. Profilul pârtiilor omlogate

30

Start
Bărbați Lungime traseu
Număr viraje
Start record
Record de pârtie
Viteză maximă 1335m
19
6.368 sec
51.002 sec
124 km/h

Start
Bărbați Lungime traseu
Număr vi raje
Start record
Record de pârtie
Viteză maximă 1346,8 m
16
3.268 sec
48.954 sec
128 km/h

Start
Bărbați Lungime traseu
Număr viraje
Start record
Record de pârtie
Viteză maximă 1253m
14
6.930 sec
50.580 sec
147 km/h

Start dame Lungime traseu
Număr viraje
Start record
Record de pârtie
Viteză maximă 1135m
16
6.350 sec
43.641 sec
114 km/h
Start dame Lungime traseu
Număr viraje
Start record
Record de pârtie
Viteză maximă 1231,7 m
12
2.946 sec
50.202 sec
120,7 km/h
Start dame Lungime traseu
Număr viraje
Start record
Record de pârtie
Viteză maximă 933m
10
3.348 sec
39.192 sec
135 km/h

Start dublu Lungime traseu
Număr viraje
Start record
Record de pârtie
Viteză maximă 1135m
16
6.202 sec
43.641 sec
115 km/h

Start dublu Lungime traseu
Număr vira je
Start record
Record de pârtie
Viteză maximă 1231,7 m
12
2.819 sec
49.311 sec
120.8 km/h

Start dublu Lungime traseu
Număr viraje
Start record
Record de pârtie
Viteză maximă 933m
10
3.243 sec
38.787 sec
134 km/h
Anul
construcției 2000 2009 2007

31
Tabel 1.Detalii tehnice și profilul pârtiilor competiționale .

Lake Placid este o pârtie tehnica cu o viteza
dezvoltată de nivel mediu.Starturile in ambele
nivele sunt scurte cu o abordare destul de
dificilă a primului viraj deoarece sportivii nu
sunt asez ați perfect în sanie.Cea mai importantă
secțiune tehnică este “autostrada diavolului”
(virajele 6 -10),dar si virajele 14,15 –
16(sicane).Cu cât sportivii dezvoltă o trasă
foarte apropiată de cea ideală în partea
inferioară a traseului,viteza dezvoltată v -a fi una
mai mare deoarece sania v -a fi pilotată cât mai
puțin. Konigssee este catalogată ca fiind cea mai grea
pârtie din lume.Startul la nivelul bărbaților este
unul foarte rapid.Este importantă abordarea
primului viraj,așadar cu un start puțin mai slab
si o abrdare bună poți ieși în avantaj la primul
intermediar.In celelalte două probe rampa de
start este plată și lungă.O lansare buna iți poate
creea un avantaj important din start.Secțiunea
tehnică S1 -S4 formată din 4 viraje,inelul de
360° și urmatoarele 2 șicane reprezintă cele
mai importante puncte.Greșelile in partea
inferioară a traseului sunt decisive deoarece
partia este în urcare iar timpul pierdut se
dublează. Whistler este cea mai rapidă pârtie din
lume.Startul este foarte important in proba de
dublu și simplu feminin,deoarece după unele
incidente in 2010 la Jocurile Olimpice startul s -a
coborât.Deoarece vitezele sunt foarte mari
sportivii trebuie să fie foarte preciși la punctele
de intrare în viraje deoarece nu au timp pentru a
se redresa.Fiecare corecție pentru a menține
sania pe linia ideală v -a conta in economia
timpului final deoarece sania stă mai mult în
plug,lucru care inseamnă frânare.
Tabel 2.Mod de abordare al porțiunilor importante.

32
1.8.Pregătirea specifica în sanie

“Sania de perfo rmanță, deși se caracterizează printr -un număr relativ redus al
elementelor tehnice, nu este un sport accesibil masei largi de executanți. Ea poate fi
practicată doar de persoane care au calități de ”pilot”, care sunt curajoase,
perseverente, dispun de o p regătire generală și specifică foarte bună, au
disponibilitate de a lucra în condiții vitrege, au dezvoltat simțul de aventură”11
Prin această lucrare,am încercat să demonstrez ca pentru a atinge înalta
performanță este necesară foarte multă muncă,organiza tă foarte bine, cu ajutorul unui
program de antrenamente, elaborat pe baze ultimelor cercetări științifice care să poată
pune în valoare abilitațile sportivilor români.Cu ajutorul datelor acumulate în urma a
două sezoane competiționale am reușit s ă demons trez că prin îmbinarea metodelor de
pregătiri e,: fizică, tehnică, tactică, psihică și t eoretică și prin găsirea unor metode de
antrenament specific care să înlocuiască lipsa gheții putem avea în continuare un
progres care să garanteze performanța sportivă și să pună în valoare potențialul uman.
Competițiile oficiale au loc doar pe pârtii omologate de Federația
Internaționala de Sanie între sportivi afiliați la structuri sportive,împarțiți pe categorii
de vârstă , și pot lua startul în următoarele probe :
• sanie simplu feminin;
• sanie simplu masculin;
• sanie dublu masculin;
• sanie echipe;
Competițiile se programează de cele doua federații internațional e,pentru bob – FIBT
iar pentru sanie -FIL.Anul competițional începe la 1 septembrie și se termina pe data
de 31 augus t a anului calendaristic următor. Echipa națională de sanie pe piste

11 Carmen Barna, Aspecte tehnico -tactice în proba de sanie, Editura Universității T ransilvania, Brașov, 2008,
p 6.

33
naturale ia startul în competiții precum Cupa Mondiala, Campionatele Europene,
Campionatele Mondiale organizate de FIL,obiectivul fiind de a obține cât mai multe
medalii.Momentan sania pe pistă naturală nu face parte din sporturile olimpice,așadar
sportivii au obiectivele principale la Campionatele Mondiale și Europene.
La ultimele două participări la Jocurile Olimpice,sportivii sănieri și -au
înbunătațit considerabil tehnica de coborâre ,timpii de start,timpi finali din cadrul
coborârilor,reușind recorduri naționale pe pârtii în fiecare sezon.Aceste rezultate au
fost obținute prin intermediul dezvoltării materialelor de concurs de către industria
acestui sport.Adaptarea săniilor după profil ul fizic al sportivilor , după modul în care
sportivul pilotează sania și folosirea patinelor adaptate profilului fiecărei pârtii a dus
la o înbunătațire semnificativa a timpilor realizați împreună cu o dezvoltare și
perfecționare continuă a metodicii de a ntrenament .
Sania de performanță si înalta performanța din România poate să îți îndeplineasca
următoarele o biectivele doar dacă dirijarea metodicii de antrenament va fi corect ă și
științific fundamentată.
Putem îndeplinii obiectivele dacă ținem cont de ur mătoarele aspecte în cadrul
orelor de selecție și antrenament :
• o abordare corectă a strategiei de selecție .
• modernizarea continuă a proceselor ce au loc în cadrul antrenamentelor și
urmarirea celor mai noi principii ale antrenamentului dezvoltate la nivel .
• atingerea unui volum de lucru 1300-1400 ore de antrenament pe an, 300-400
de coborâri pentru fiecare probă , 900-1100 de starturi pentru perfecționarea
tehnicii de start si atingerea formei fizice.

• dezvoltarea calităților motrice specifice probei de sani e și creșterea pregătirii
generale a sportivilor în raport cu pregătirea specifică.

34
• însușirea și perfecționarea tehnicii lastart, înbunătățirea modului de
pilotajului,fiind o preocupare generală la toate nivelele dar mai ales la nivelul
copiilor și junioril or deoarece la acele vârste se acumulează cel mai mare calup
de deprinderi și se corectează cel mai ușor.
• dezvoltării și perfecționării prin jocuri de echipă dar și individuale a calităților
psihice voință, dârzenie, combativitate.
• dirijarea proceselor de pregătire prin intermediul instruirii asistate pe
calculator,dar si cu cât mai multe obiectve.
• crearea unei echipe care să conducă – antrenor principal, antrenor secund,
medic, psiholog, recuperator funcțional.
• performanțelor propuse să fie evaluate obi ectiv .

În ultimele sezoane,federația de specialitate a dezvoltat mai multe programe de
pregătire,specifice fiecărei grupe de sportivi.La nivelul copiilor și juniorilor s -au
dezvoltat programe de selecție si căutare în întreaga țara.

În urma selecției inițiale,cei mai buni copii și juniori,au luat parte la stagii de
pregătire specifice.Rezultatele acestor stagii,au confirmat potențialul uman.

35

În cadrul echipei de seniori,cercetarea a condus la o dezvoltare a planului de
antrenament .Antrenorii lot ului național au inclus exerciții noi de
mobilitate,forță,coordonare,ajutând la o pregătire mai bună și mai eficentă a
sportivilor,care au dat randament mai bun în etapele competiționale.
Așadar în prima etapă de pregătire se urmărește înbunatațirea capaci tații de efort
aerobe deoarece,s -a dovedit că la sfarșitul unui sezon de cinci,șase luni în care s -a pus
accent pe acest tip de pregătire sportivii au avut o forma fizică mult mai apropiată de
cea de la începutul sezonului.Cele mai multe antrenamente în ac eastă perioadă sunt
de ciclism,drumeții montane cu bețe,alergări de durată,înot.
În urmatoarele perioade de pregătire fizică,diversificarea antrenamentelor în
faza de încalzire,prin introducerea de exerciții care necesită o concentrare foarte
ridicată a d emonstrat că sportivii vor fi mult mai atenți pe toată durata
antrenamentului.

36

În ultima etapă de pregătire,conversia la putere prin metoda
balistică,contrarezistenței sau cea pliometrică se alatură pregatirii de baza.

Procesele de pregatire,au inceput să conțină mai multe date,prin folosirea
ceasurilor performante însoțite de centuri pentru monitorizarea pulsului pe toată
durata antrenamentului.Datele interpretate ulterior denotă dacă sportivul s -a aflat în
zonele pe care antrenorul a vrut să le atingă și dacă pulsul s -a aflat în parametrii .

37

În timpul sezonului,analiza coborârilor se face cu ajutorul programelor care
analizează în slow -motion,și permit comparații in timp real între doi sportivi.

38

1.9. Proba pe echipe(ștafetă)
În an ul 2012 s -a introdus noul format al concursului pe echipe.Încă de la
primele concursuri spectatorii au fost atrași de gradul de spectacol a acestei probe .La
start fiecare națiune se prezintă cu o fată,un baiat si un echipaj de dublu masculin .
Startul se dă din același nivel pentru toate săniile.De obicei startul este cel al
concursului de dublu deoarece aceștia ating viteze mult prea mari daca urcă în
starturile superioare.Pentru componenta echipei startul se desfașoară la fel ca in
concursul propriu -zis.Di ferența apare la sosire în momentul c ând aceasta trebuie s ă
lovească dispozitivul cu senzori aflat deasupra pârtiei, pentru a putea deschide porțile
următorului concurent .Sportivul din proba de simplu masculin și echipajul de dublu
trebuie să plece cât mai repede în momentul deschiderii porților .Timpul se oprește în
momentul în care se atinge dispozitivul electric de către echipajul de dublu.Orice

39
atingere a porților înainte deschiderii acestora sau neatingere a paletei duce la
descalificarea echipei.
Noul f ormat al acestei probe este asemănator cu proba de 4×100 m din
atletism.De aceea este foarte important ca fiecare sportiv implicat în concurs sa
realizeze un timp individual foarte bun.
Această nouă probă oferă o șansă în plus sportivilor chiar și din țari le cu o
tradiție mai mică din la o medalie la Jocurile Olimpice. Cel mai frums lucru în această
probă este ca putem vedea la lucru cei mai buni sportivi din fiecare țara în afara
probei propriu -zise.
Cel mai important este să putem creea o echipă cu o valoa re aproximativ egală
deoarece este important ca timpii de start să fie buni și de valori egale și fiecare
coborâre sa fie constantă.Greșelile individuale duc la acumularea unui timp slab și
prin urmare la o clasare nefavorabilă pentru echipă.

40
Cap. II DEMERSUL METODOLOGIC AL CERCETĂRII
2.1. Metodele de cercetare
Cercetarea presupune parcurgerea într -o succesiune logică a patru etape
principale:
• analiza bibliografică;
• observația pedagogică;
• metoda tabelară;
• prelucrarea și interpretarea rezultatelor;
Pentru a obține rezulatele necesare unei analize bibliografice amănunțite s -a
urmărit adunarea cât mai multor date din cadrul concursurilor de sanie pe durata a
doua sezoane.
Observarea pedagogică a avut loc în cadrul etapelor de cupă mondia lă din
cadrul probei pe echipe.
Prelucrarea datelor s-a facut prin comparația timpilor cu ajutorul tabelelor.
Analiza și interpretarea a fost realizata prin urmarirea diferențelor de timp din
cele doua sezoane competiționale .
Realizarea acestui studiu s-a facut între echipa României și cea a Germaniei
de-a lungul a doua sezoane competiționale,respectiv 2014 -2015 și 2015 -2016.

2.2. Perioada , locația și subiecții

Perioada culegerii datelor s -a realizat pe parcursul a două sezoane
competiționale 2014 -2015 și 2015 – 2016 deoarece am facut parte din echipa
României și am luat parte la competiții.

41
Locațiile desfășurării acestor competiții a u fost în următoarele țari: Austria,
Germania, Italia, Letonia, America și Canada acestea fiind țările cu pârtii artif iciale
omologate pentru circuitul cupei mondiale.
Subiecții acestei cercetări sunt concurenții, participanți în cele două sezoane
competiționale, ale echipei României și Germaniei.
Echipa Romaniei :
Simplu feminin Simplu masculin Dublu
Strămaturaru Ralu ca Crețu Valentin Atodiresei Cosmin
Mușei Ștefan
Tabel 1.Componenții echipei Romaniei
Echipa Germaniei :
Simplu feminin Simplu masculin Dublu
Hufner Tatjana
Felix Loch
Wendl Tobias
Arlt Tobias
Tabel 2.Componenții echipei Germaniei

2.3. Planul dupa c are comparăm timpii
După culegerea informațiilor din cele două sezoane și gruparea lor în tabele,au
comparat rezultatele conform urmatoarei scheme:

Timpi slabi
Sezonul 2014 -2015 România,Germania
Timpi buni
Figura 1 Mod de comparație sezon 2014 -2015

42
Timpi slabi
Sezonul 2015 -2016 România,Germania
Timpi buni
Figura 2 Mod de comparație sezon 2015 -2016

2.4. Interpretarea si modul de desfașurare.

Cea mai buna perioadă pentru a analiza rezultatele în proba de sanie
echipe, este între anii 2014 -2016. S -a urmărit pe toată durata pregătirii atingerea
principalelor obiective care să duca la o creștere a performanței sănierilor,dezvoltând
forța în regim de viteză și prin creșterea numarului de antrenamente,ore de activitate
specifică.
Componenții ech ipei naționale au urmarit în ant renament planurile de
pregătire.Acestea au fost înbunătațite deoarece s -a dorit o creștere a calitaților
sportivilor români. De-a lungul procesului de instruire sportivă lotul național s -a aflat
în pregătire centralizată urm ărind același programe de pregătire .

43

Adunarea rezultatelor din sezonul 2014 -2015
Primul concurs din acest sezon a avut loc la data de 03.11. 2014 iar ultimul
concurs care a încheiat sezonul la data de 02.03.2015
Rezultatele României in cele 4 etape de cupă mondială sunt urmatoarele
-concursul numărul 1 locul 8 la Oberhof Germania;
– concursul numărul 2 locul 10 la Innsbruck Austria ;
– concursul numărul 3 locul 10 la Konig ssee Germania;
– concursul numărul 4 locul 9 la Winterberg Germania.
În toate co ncursurile Germania a ocupat prima poziție.
La sfarșitul sezonului cele două echipe au strâns un total de:
-192 pct. ștafeta României cu un locul 10 în clasamentul general ;
-570 pct. ștafeta Germaniei cu locul 1 în clasamentul general ;
Adunarea rezultatel or din sezonul 2015 -2016
Primul concurs din acest sezon a avut loc la data 21.11. 2015 iar ultimul
concurs care a încheiat sezonul la data de 14.03. 2016.
Rezultatele României in cele 4 etape de cupă mondială sunt urmatoarele ;
– concursul numărul 1 locul 8 la Igls Austria;
-concursul numărul 2 locul 9 la Oberhof Germania;
-concursul numărul 3 locul 7 la Whistler Canada;
-concursul numărul 4 locul 6 la Winterberg Germania.
În toate concursurile Germania a ocupat prima poziție.
La sfarșitul sezonului cele do uă echipe au strâns un total de:
-216 pct. ștafeta României cu un locul 8 în clasamentul general ;
-540 pct. ștafeta Germaniei cu locul 1 în clasamentul general ;

44
Cap.III PROIECTAREA ACTIVITATILOR DE CERCETARE
3.1.1. Rezultatele concursurilor din sezonul 201 4-2015

Evoluția timpilor pe parcursul sezonului 2014 -2015 . Timpii realizați de cele
două ștafete.

Tabel 1. Timpi realizați în c oncursurile din sezonul 2014 -2015.

Nr.
Etapa
Cupa
Mondia
la Țara Nume le
componentul
ui echipei Timp ul
realizat
la start Timp
interme
diar 1 Timp
interme
diar 2 Timp
realizat
la final Total ul
echipei Difere
nța
fața
de
echip
a
Germ
aniei
Germa
nia Hüfner
Tatjana 0 18.25 3 25.66 4 41.02 3
Felix Loch 2.978 21.17 5 28.65 1 44.22 7
1 Wendl
Tobias/Arlt
Tobias 3.112 21.392 28.85 7 44.267 2.09.5 23 0
Roma
nia STRAMATU
RARU Raluca 0 18.56 3 26.10 2 41.91 1
CRETU
Valentin 3.164 21.56 4 29.10 7 44.82 0
Atodiresei
Cosmin
/Mușei Ștefan 3.471 21.942 29.48 3 45.06 6 2.11. 799 2.276

45

Nr.
Etapa
Cupa
Mondia
la Țara Nume le
componentul
ui echipei Timp ul
realizat
la start Timp
interme
diar 1 Timp
interme
diar 2 Timp
realizat
la final Total ul
echipei Difere
nța
fața
de
echip
a
Germ
aniei
Germa
nia Hüfner
Tatjana 0 11.32 4 20.770 53.64 8
Felix Loch 2.486 13.780 23.193 56.14 6
2 Wendl
Tobias/Arlt
Tobias 2.614 13.82 1 23.15 7 56.17 9 2.45.97 3 0
Roma
nia STRAMATU
RARU Raluca 0 11.830 21.411 56.508
CRETU
Valentin 2.638 14.269 23.84 1 57.779
Atodiresei
Cosmin
/Mușei Ștefan 2.919 14.700 24.224 59.129 2.53.416 7.443

Nr.
Etapa
Cupa
Mondia
la Țara Nume le
componentul
ui echipei Timp ul
realizat
la start Timp
interme
diar 1 Timp
interme
diar 2 Timp
realizat
la final Total ul
echipei Difere
nța
fața
de
echip
a
Germ
aniei
Germa
nia Hüfner
Tatjana 0 6.420 33.464 47.43 2
Felix Loch 1.511 7.849 34.95 1 48.72 5
3 Wendl
Tobias/Arlt
Tobias 1.499 7.958 35.15 4 49.05 7 2.25.21 4 0
Roma
nia STRAMATU
RARU Raluca 0 6.634 34.22 7 48.939
CRETU
Valentin 1.582 8.152 35.83 6 50.311
Atodires ei
Cosmin
/Mușei
Ștefan 2.291 8.980 36.35 1 50.375 2.29.62 6 4.412

46
3.1.2. Rezultatele concursurilor din sezonul 2015 -2016
Evoluția timpilor pe parcursul sezonului 2015 -2016 . Timpii realizați de cele
două ștafete.
Tabel 2. Timpi realizați în concursurile din sezonul 2015 -2016.
Nr. Etapa
Cupa
Mondiala Țar
a Nume le
componentu
lui echipei Timp ul
realizat
la start Timp
interme
diar 1 Timp
intermed
iar 2 Timp
realizat
la final Total
ul
echip
ei Diferența fața
de ec hipa
Germaniei
Ger
ma
nia Hüfner
Tatjana 0 22.16 8 33.52 2 45.02 4
Felix Loch 1.843 23.94 9 35.26 4 46.720
1 Wendl
Tobias/Arlt
Tobias 2.020 24.280 35.59 2 47.03 1 2.18.7
77 0
Ro
ma
nia Stramaturaru
Raluca 0 22.64 7 34.19 9 46.58 8
Cretu
Valentin 1.994 24.30 1 35.70 9 47.27 1
Atodiresei
Cosmin
/Mușei
Ștefan 2.220 24.73 3 36.15 7 47.736 2.21.5
99 2.822

Nr.
Etapa
Cupa
Mondia
la Țara Nume le
componentul
ui echipei Timp ul
realizat
la start Timp
interme
diar 1 Timp
interme
diar 2 Timp
realizat
la final Total ul
echipei Difere
nța
fața
de
echip
a
Germ
aniei
Germa
nia Hüfner
Tatjana 0 23.10 8 35.04 4 47.289
Felix Loch 2.459 25.470 37.42 8 49.56 4
4 Wendl
Tobias/Arlt
Tobias 2.469 25.49 9 37.540 49.74 3 2.26.59 6 0
Roma
nia STRAMATU
RARU Raluca 0 23.52 1 35.69 0 48.279
CRETU
Valentin 2.484 25.76 7 37.88 6 50.44 5
Atodiresei
Cosmin
/Mușei
Ștefan 2.811 26.27 0 38.41 7 50.96 4 2.29.6 89 3.097

47
Nr. Etapa
Cupa
Mondiala Țar
a Nume le
componentu
lui echipei Timp ul
realizat
la start Timp
interme
diar 1 Timp
intermed
iar 2 Timp
realizat
la final Total
ul
echip
ei Diferența fața
de echipa
Germaniei
Ger
ma
nia Hüfner
Tatjana 0 21.15 9 34.36 1 46.70 6
Felix Loch 2.370 23.37 9 36.53 5 48.78 5
2 Wendl
Tobias/Arlt
Tobias 2.507 23.51 2 36.74 1 49.27 9 2.24.7
70 0
Ro
ma
nia Stramatu raru
Raluca 0 21.69 1 35.33 8 48.446
Cretu
Valentin 2.734 24.30 1 37.87 6 50.81 2
Atodiresei
Cosmin
/Mușei
Ștefan 2.793 24.30 5 37.94 4 51.60 6 2.30.8
64 6.094

Nr. Etapa
Cupa
Mondiala Țar
a Nume le
componentu
lui echipei Timp ul
realizat
la start Timp
interme
diar 1 Timp
intermed
iar 2 Timp
realizat
la final Total
ul
echip
ei Diferența fața
de echipa
Germaniei
Ger
ma
nia Hüfner
Tatjana 0 23.49 8 35.57 7 47.98 6
Felix Loch 1.860 25.11 3 37.14 7 49.39 6
3 Wendl
Tobias/Arlt
Tobias 1.902 25.09 6 37.20 1 49.57 0 2.26.9
52 0
Ro
ma
nia Stramaturaru
Raluca 0 23.72 35.96 0 48.54 4
Cretu
Valentin 1.954 25.50 1 37.65 4 50.07 3
Atodiresei
Cosmin
/Mușei
Ștefan 2.071 25.68 0 37.869 50.46 2 2.29.0
79 2.127

48
Nr. Etapa
Cupa
Mondiala Țar
a Nume le
componentu
lui echipei Timp ul
realizat
la start Timp
interme
diar 1 Timp
intermed
iar 2 Timp
realizat
la final Total
ul
echip
ei Diferența fața
de echipa
Germaniei
Ger
ma
nia Hüfner
Tatjana 0 18.27 0 25.72 7 41.188
Felix Loch 2.470 20.709 28.173 43.696
4 Wendl
Tobias/Arlt
Tobias 2.544 20.858 28.419 44.105 2.08.9
89 0
Ro
ma
nia Stramaturaru
Raluca 0 18.50 8 26.07 5 41.80 7
Cretu
Valentin 2.592 20.97 0 28.515 44.18 5
Atodiresei
Cosmin
/Mușei
Ștefan 2.850 21.35 7 28.94 3 44.79 7 2.10.7
86 1.797

Observatii pentru sezonul 2014 -2015 dupa interpretarea rezultatelor

După procesul de de lungă durata de culegere a informațiilor pentru sezonul
2014 -2015 ștafeta României a obținut urmatoarele rezultate în comparație cu echipa
Germaniei :
În concursul numărul doi s -a inregistrat diferența cea mai mare.
Țara Numele concurentului Timpul
obtinut la
start Timp
intermediar 1 Timp ul
obținut la
final
Germania Hufner Tatjana 0 11.32 4 53.648
Romania STRAMATURARU Raluca 0 11.83 0 56.508
Diferen ță timpi 0 -0.508 -2.864
Germania Felix Loch 2.486 13.780 56.146
Romania Cretu Valentin 2.638 14.269 57.779
Diferen ță timpi -0.152 -0.489 -1.633
Germania Wendl Tobias/Arlt Tobias 2.614 13.821 56.179
Romania Atodiresei Cosmin /Mușei
Ștefan 2.919 14.700 59.129
Diferen ță timpi -0.305 -0.879 -2.950
Diferență totală -7.447
Tabel 3.Timpi realizați în cel mai slab concurs din sezonul 2014 -2015

49
În timpul primului concurs starturile au fost mai slabe în comparație cu echipa
Germaniei iar timpul a variat intre 0.152 -0.508 secunde.Diferențele au crescut
considerabil după primul intermediar fapt care a clasat echipa pe locul 10.Diferența
cea mai mică atât la start cat și la final a fost inregistrată de concurentu din prob a de
simplu.Cea mai mare diferență a fost înregistrată de echipajul de dublu aceasta fiind
de 2.950 secunde.
În concursul numărul unu s -a inregistrat diferența cea mai mică.
Țara Numele concurentului Timpul
obtinut la
start Timp
intermediar 1 Timp ul
obținut la
final
Germania Hufner Tatjana 0 18.253 41.023
Romania STRAMATURARU Raluca 0 18.56 3 41.91 1
Diferen ță timpi -0.310 -0.888
Germania Felix Loch 2.978 21.175 44.227
Romania Cretu Valentin 3.164 21.56 4 44.82 0
Diferen ță timpi -0,186 -0,389 -0.593
Germania Wendl Tobias/Arlt Tobias 3.112 21.392 44.267
Romania Atodiresei Cosmin /Mușei
Ștefan 3.471 21.942 45.06 6
Diferen ță timpi -0.359 -0.550 -0.799
Diferență totală -2.276
Tabel 4.Timpi realizați în cel mai bun concurs din sezonul 2014 -2015

În acest concurs diferențele la start au fost apropiate de cele din concursul numărul
doi.Diferența de timp a fost mai mică la final deoarece abordarea coborârilor a fost
mai bună și cu mai puține greșeli.În toate cele trei probe sportivii au avut o înt ârziere
mai mică de o secundă fapt care a condus echipa româniei la o clasare în primele 10.

Observatii pentru sezonul 201 5-2016 dupa interpretarea rezultatelor
După procesul de de lungă durata de culegere a informațiilor pentru sezonul
2015 -2016 ștafeta României a obținut urmatoarele rezultate în comparație cu echipa
Germaniei :
În concursul numărul doi s -a inregistrat diferența cea mai mare.

50

Țara Numele concurentului Timpul
obtinut la
start Timp
intermediar 1 Timp ul
obținut la
final
Germania Hufner T atjana 0 21.15 9 46.70 6
Romania STRAMATURARU Raluca 0 21.69 1 48.446
Diferen ță timpi 0 -0.532 -1.740
Germania Felix Loch 2.370 23.37 9 48.78 5
Romania Cretu Valentin 2.734 24.30 1 50.81 2
Diferen ță timpi -0.364 -0,922 -2,027
Germania Wendl Tobias/Arlt To bias 2.507 23.51 2 49.27 9
Romania Atodiresei Cosmin /Mușei
Ștefan 2.793 24.30 5 51.60 6
Diferen ță timpi -0.286 -1.153 -2,327
Diferență totală -6.094
Tabel 4.Timpi realizați în cel mai slab concurs din sezonul 2015 -2016
În acest concurs diferența în toat e probele a crescut față de echipa Germaniei foarte
mult imediat dupa start.Starturile au fost medii iar raportul de timp pierdut foarte
mare.Greșelile facute pe parcurs au dus echipa României la o clasare pe locul 9.
În concursul numărul patru s -a inregis trat diferența cea mai mică.
Țara Numele concurentului Timpul
obtinut la
start Timp
intermediar 1 Timp ul
obținut la
final
Germania Hufner Tatjana 0 18.27 0 41.188
Romania STRAMATURARU Raluca 0 18.50 8 41.80 7
Diferen ță timpi 0 -0.238 -0.619
Germania Felix Loch 2.470 20.709 43.696
Romania Cretu Valentin 2.592 20.97 0 44.18 5
Diferen ță timpi -0.122 -0.261 -0.489
Germania Wendl Tobias/Arlt Tobias 2.544 20.858 44.105
Romania Atodiresei Cosmin /Mușei
Ștefan 2.850 21.35 7 44.79 7
Diferen ță timpi -0.306 -0.499 -0.692
Diferență totală -1.797
Tabel 4.Timpi realizați în cel mai bun concurs din sezonul 2015 -2016
În acest concurs starturile au fost mai bune pentru concurenții din probele de simplu.
Echipajul de dublu a avut o diferență mai mare față de diferenț a obținută în concursul
numărul doi.Cu aceste starturi,sportivii au reușit sa mențină o diferența sub o secundă

51
până la finalul coborârii.Așadar cu o pierdere minimă de timp pe traseu echipa
României a reușit o clasare pe locul 6.
În urma rezultatelor am constatat că timpi la start sunt importanți,dar este
foarte important ca sportivii sa poată avea o coborare constantă de la start pâna la
sosire pentru a putea obține o clasare bună.
Putem observa că diferența față de Germania a scazut în cel mai slab co ncurs
dar și în cel mai bun.Dacă în sezonul 2014 -2015 diferența maxima a fost de 7.447
secunde în sezonul 2015 -2016 diferența s -a redus pana la 6.094 secunde.Echipa
României a reușit inclusiv într -un concurs mai puțin bun sa reducă diferența față de
prima echipa cu 1.353 secunde.În cadrul celor mai bune clasări în sezonul 2014 -2015
diferența a fost de 2.276 secunde iar în sezonul 2015 -2016 de 1.797 secunde. Atunci
când echipa României a rulat la capacitate maximă diferența față de prima clasata a
scăzut cu 0 .479 zecimi de secundă.
Acest studiu ne arată ce lotul național al României s -a aflat într -o continuă
evoluție pe parcursul celor două sezoane competiționale.Creșterea orelor de pregătire
specifică,dezvoltarea calităților motrice esențiale sportivilor săn ieri a dus la această
evoluție pozitivă.
Rezultatele ne arată ca sportul se află într -o continuă evoluție atât prin
dezvoltarea performanței umane cât și prin dezvoltarea bazei materiale.Timpul de
start în proba pe echipe nu este decisiv în realizarea unu i rezultat bun.

52
Concluzii
Concluziile privind timpul de start în această probă conform rezultatelor cercetării
sunt urmatoarele:
-timpul de start nu a fost esențial în concursurile cu clasari bune ,diferențele fașă de
prima clasată scad sau se maresc nepr oporțional în funcție de abordarea coborârii ;
-echipajul de dublu a reușit cu diferență mai mare la timpul de start fața de concursul
slab să fie mai aproape de adversari la finalul coborârii ;
-un timp mai bun de start ar permite echipei României sa plece cu un dezavantaj mai
mic fața de echipa cea mai bună și urcarea în clasament chiar dacă ar apărea mici
greșeli de pilotaj ;
-pe lângă dezvoltarea performanței umane echipa României are nevoie de o
dezvoltare a bazei materiale,deoarece apar diferențe fața d e lider în momentul
parcurgerii traseului în același mod;
Propuneri :
-îmbunătățirea tehnici prin mărirea numărului de antrenamente specifice și prin
adaptarea antrenamentelor pentru simulatoarele din bazele de cercetare ;
-urmarirea modului de abordare tact ică a echipelor concurente ,pentru a putea încerca
și alte modalitați de a pilota sanie pe anumite viraje și pentru a înbunatații timpul ;
-construirea bazelor de pregătire specifică în România ,deoarce deprinderile specifice
sunt greu de atribuit în lipsa ac estor baze ;
-pregătirea sportivilor pe plan psihic cu ajutorul psihologilor poate ajuta în
concursurile importante ;
-dezvoltarea centrelor pentru cercetare umană dar și cercetare/creare a bazei
materiale;

53
-adaptarea antrenamentelor pentru simulatoare pentr u a compensa lipa bazelor
sportive și pentru a reduce unele costuri de deplasare ;

54

Bibliografie :
• Carmen Barna – Aspecte tehnico -tactice ale pregătirii în proba de sanie, Editura
Universității Transilvania, București, 2008;
• Carmen Bara – Dezvolta rea calitatilor motrice specifice la juniorii din sanie ,
Referat sustinut în cadrul “Lectoratului cu antrenorii de sanie”, Sinaia, 1982;
• Adrian Prescorniță – Teoria și metodica antrenamentului sportiv , Universitatea
Transilvania din Brașov, 2004;
• Adrian Dr agnea – Antrenamentul sportiv , Editura Didactică și Pedagogică,
București 1996
• Ardelean T – Particularitățile dezvoltării calităților motrice , IEFS București ,
1982;
• Ifrim M – Criterii somato -fizioplogice în selecția sportivă , Editura Științifică și
Encicl opedică , București 1993;
• Nicu A și colab. – Antrenamentul sportiv modern , Editis , București 1993;
• Ciclovan I. – Teoria antrenamentului sportiv , Editura Sport Turism, București
1987;
• Dragnea Adrian – Măsurarea și evaluarea în educație fizică și sport , Editura
Sport -Turism , București 1984;
• Cârstea Ghe. – Programarea și planificarea în educația fizică și sportivă școalră –
Editura Universul – București 1993
• Cârstea Ghe. – Teoria și metodica educației fizice și sportului -pentru examenele
de definitivat ș i gradul didactic II , Editura AN -DA , București 2000;
• Dregnea – Teoria sportului – FEST 2002
• T. O. Bomba – Teoria și metodologia antrenamentului sportiv , Școala Națională
de antrenori, București 2002

55
• Nicu Alexe – Antrenementul sportiv modern – Bucureșt i 1993
• T.O. Bompa – Dezvoltarea calităților biomotrice -periodizare 2001;
• Lorant Balint – Teoria Educației Fizice și Sportului , Curs pentru învățământ la
distanță, Brașov, 2001;
• Lorant Balint – Didactica Educației fizice și Sportului , Sinteze – Curs pentru
învățământ la distanță, 2001;
• L. Baroga – Educarea forței în diferite ramuri sportive. în E.F.S .,1980, nr. 7;
• L. Baroga – Forța în sportul de performanță . București , Editura Sport – Turism,
1980;
• Gheorghe Cârstea – Programarea și planificarea în educația fizică și sportivă
școlară, Editura Universul, 1993;
• Gheorghe Cârstea Teoria și metodica educației fizice, Editura Universul,
București, 1993;
• A.Demeter – Bazele fiziologice și biochimice ale calităților fizice Editura Sport –
Turism, București, 1981.
• Adria na Dragnea – Antrenamentul sportiv , Editura didactică și pedagogică, 1996.
• M.Epuran – Metodologia cercetării activităților corporale, București, I.E.F.S.,
1977;
• M. Epuran – Psihologia Educației Fizice , București. 1995;
• Liviu Pandele, Managementul organiz ației, Editura Romprint, Brașov, 2004
• *** www. fil-luge.org ;
• *** Legea nr. 69/2000 , legea educatiei fizice si sportului, consolidata 2009,
publicata in Monitorul Oficial nr. 200 din 9 mai 2000.
• Liviu Pandele, Managem entul organizației , Editura Romprint, Brașov, 2004, pag.
201
• http://adventure.howstuffworks.com/outdoor -activities/snow –
sports/bobsled2.htm
• http://wwos.nine.com.au/2015/11/17/16/36/sochi -winter -sports -skeleton

56
• http://www.totpal.ro/una -dintre -sperantele -romaniei -in-sporturile -de-iarna –
este-maria -marinela -mazilu -la-skeleton/
• http://www.sportlaminut.ro/alte -sporturi/jo -de-iarna -valentin -cretu -locul -31-
dupa -primele -doua -manse -ale-probei -de-sanie -5517131
• http://www.zimbio.com/photos/Cosim+Atodiresei/Stefan+Musei/Viessmann+
Luge+World+Cup+Winterberg+Day+1/840wn62ouiP
• http://www.thelugeman.com/motivational_speake r_Photo_Album.htm
• http://www.bbc.co.uk/sport/winter -olympics/26214549
• https://www.google.ro/search?q=konigssee+kreisel+bob&client=opera&sa=X
&tbm=isch&tbo=u&source=univ&ved=0ahUKEwj7psWgx6bUAhXRa5oKHe
aLAF IQsAQIJg&biw=1366&bih=658#tbm=isch&q=k%C3%B6nigssee+kreis
el+bob&imgrc=NdFD01xEOwoQTM :