Prin preze nta declar că Lucrarea de licenț ă cu titlul Contabilitatea decontărilor cu [630020]
UNIVERSITATEA DIN PITE ȘTI
FACULTATEA DE ȘTIIN ȚE ECONOMICE
LUCRARE DE LICEN ȚĂ
Coordonator științific:
Conf.univ.dr. Marcela Bengescu
Absolvent: [anonimizat]
2015
UNIVERSITATEA DIN PITE ȘTI
FACULTATEA DE ȘTIIN ȚE ECONOMICE
SPECIALIZAREA: CONTABILITATE ȘI INFORMATICĂ DE GESTIUNE
ZI
CONTABILITATEA
DECONTĂRILOR CU
CLIEN ȚII INTERNI ȘI
EXTERNI
Coordonator științific:
Conf.univ.dr. Marcela Bengescu
Absolvent: [anonimizat]
2015
Declaraț ie
Prin preze nta declar că Lucrarea de licenț ă cu titlul „Contabilitatea decontărilor cu
clienții interni și externi ” este scrisă de mine și nu a mai fost prezentată niciodată la o altă
facultate sau instituție de învățământ superior din țară sau străinătate. De asemenea, declar că
toate sursele utilizate, inclusiv cele de pe Internet, sunt indicate în lucrare, cu respectarea
regulilor de evitare a plagiatului:
toate fragmentele de text reproduse exact, chiar și în traducere proprie din altă
limbă, sunt scrise între ghilimele și dețin referința precisă a sursei;
reformularea în cuvinte proprii a texte lor scrise de către alți autori deține
referința precisă;
rezumarea ideilor altor autori deține referința precisă la textul original.
Pitești , 06.06.2015
Absolvent: [anonimizat]
__________________________
(semnătura în original)
CUPRINS
CAPITOLUL I
PREVEDERI LEGISLATIVE DE NATURĂ CONTABILĂ ȘI NATURĂ FISCALĂ
PRIVIND DECONTĂRILE CU CLIENȚII INTERNI ȘI EXTERNI ………………………….. ….. 5
1.1. Noțiuni introductive ………………………….. ………………………….. …………………………. 5
1.2. Organizarea decontărilor cu clien ții interni și externi ………………………….. ……… 6
1.3. Particularități privind contabilitatea clienților interni și externi …………………. 13
1.3.1. Explica ții privind evidența sintetică și analitică a creanțelor ………………… 13
1.3.2. Evaluarea crean țelor comerciale ………………………….. ………………………….. .. 14
1.3.3. Reducerile de pre ț oferite clien ților ………………………….. ……………………….. 15
1.3.4. Clienții externi ………………………….. ………………………….. ………………………… 16
CAPITOLUL II
DECONTAREA OPERAȚIUNILOR PRIVIND CLIENȚII INTERNI ȘI EXTERNI ……….. 20
2.1. Operații privind clienții interni ………………………….. ………………………….. ……….. 20
2.2. Cazuri particulare privind decontările cu clienții interni ………………………….. .. 23
2.3. Operații privind clienții externi ………………………….. ………………………….. ……….. 27
CAPITOLUL III
STUDIU DE CAZ PRIVIND CLIENȚII INTERNI ȘI EXTERNI LA SOCIETATEA UZUC
S.A. PLOIEȘTI ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………….. 35
3.1. Prezentarea generală a societă ții ………………………….. ………………………….. ……… 35
3.1.1. Istoricul firmei ………………………….. ………………………….. ………………………… 35
3.1.2. Informa ții generale ………………………….. ………………………….. ………………….. 35
3.1.3. Principalii clien ți interni și externi ………………………….. …………………………. 36
3.2. Obiectivele studiului de caz și cadrul legislativ ………………………….. ………………. 37
3.3. Studiu de caz privind clienții interni și externi la SOCIETATEA UZUC S.A .
PLOIEȘTI ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………. 38
3.3.1. Ponderea clienților în cifra de afaceri și calculul altor indicatori de
activitate ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………… 38
3.3.2. Imaginea conturilor care țin evidența decontărilor cu clienții interni și
externi în situațiile financiare anuale ………………………….. ………………………….. …….. 40
CONCLUZII ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………… 45
BIBLIOGRAFIE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………… 47
Lista figurilor
Figura 1.1: Clasificarea creanțelor comerciale ________________________________ ____ 5
Figura 1.2: Conturile de creanțe comerciale ________________________________ ______ 6
Figura 1.3: Schema de circula ție a cambiei în decontările comerciale ________________ 10
Figura 1.4: Schema de circula ție a biletului la ordin în decontările comerciale _________ 11
Figura 1.5: Schema de circula ție a cecului în decontările comerciale _________________ 11
Figura 1.6: Clasificarea reducerilor de pre ț oferite clien ților _______________________ 15
Lista tabelelor
Tabel 1.1: Înregistrări în contul 4111 „Clienți” ________________________________ ___ 6
Tabel 1.2: Înregistrări în contul 4118 „Clienți incerți sau în litigiu” ___________________ 8
Tabel 1.3: Înregistrări în contul 413 „Efecte de primit de la clienți” ___________________ 9
Tabel 1.4: Înreg istrări în contul 418 „Clienți – facturi de întocmit” __________________ 12
Tabel 1.5: Înregistrări în contul 419 „Clienți – creditori" ___________________________ 13
Tabel 1.6: Corelația dintre nivelul și structura prețului extern și condiția de livrare a
mărfurilor ________________________________ ________________________________ 17
Tabel 2.1: Varianta 1 – Diferențe de preț la 20.12.anul N ___________________________ 28
Tabel 2.2: Varianta 2 – Diferențe de preț la 15.12.anul N ___________________________ 28
Tabel 2.3: Varianta 3 – Diferențe de preț la 31.12. anul N __________________________ 29
Tabel 2.4: Situație privind actualizarea creanței ________________________________ __ 29
Tabel 2.5: Valoarea în lei și în valută a produselor vândute _________________________ 30
Tabel 2.6: Diferențe de preț la 31.12.N ________________________________ _________ 31
Tabel 2.7: Diferențe de preț la data încasării celor 700 $ ___________________________ 31
Tabel 2.8: Diferențe de preț la 31.12.N+ 1 ________________________________ _______ 31
Tabel 2.9: Diferențe de preț la data încasării diferenței de 300 $ _____________________ 31
Tabel 2.10: Factura externă de uz intern ________________________________ ________ 32
Tabel 3.1: Structura acționariatului ________________________________ ____________ 35
Tabel 3.2: Clienții S OCIETĂȚII UZUC S.A. ________________________________ _____ 36
Tabel 3.3: Cifra de afaceri 2013 -2014 ________________________________ __________ 38
Tabel 3.4: Cifra de afaceri la 31.12.2014 ________________________________ _______ 38
Tabel 3.5: Ponderea clienților externi în totalul producției la export la 31.12.2014 ______ 38
Tabel 3.6: Calculul indicatorului Nr de zile debite – clienți _________________________ 39
Tabel 3.7:Situația creanțelor la 31.12.2013 și 31.12.2014 __________________________ 39
Tabel 3.8:Calculul ponderii clienților în total creanțe _____________________________ 39
Tabel 3.9: Calculul ponderii clienților în t otal active ______________________________ 39
Tabel 3.10: Decontări cu clienții interni și externi pe parcursul exercițiului 2014 ________ 40
Tabel 3.11:Situația creanțelor clienți la finalul anului 2014 _________________________ 44
4
Introducere
Lucrarea „ Contabilitatea decontărilor cu clienții interni și externi” își propune să
redea într-o manieră detaliată ansamblul operațiunilor economice și financiare realizate de o
întreprindere în cadrul relațiilor sale cu una dintre componentele mediului extern , și anume
clienții.
Principalul motiv care a stat la baza alegerii prezentei lucrări este acela că a ctivitatea
oricărei întreprinderi este puternic influențată de această colaborare cu clienții , fiind evident
faptul că fără clienți nu ar exista desfacere, nu ar exista motivul principal al executării de
produse sau servicii și nicio entitate comercială nu ar avea un scop pentru a se înființ a și
supravie țui pe pia ță.
Însă, pentru ca o entitate come rcială să ajungă să aibă clienț i trebuie ca această să știe
cum să-i câștige și să-i păstreze, ceea ce nu este deloc u șor și presupune multă muncă din
partea ofertantului de produse sau servicii, într -o economie de pia ță prosperând doar cei ce
știu să atragă clien ți noi, să -i păstreze și să-i facă să cumpere mai mult. Pentru orice entitate
comercială clientul este întotd eauna prioritatea numărul unul. Acesta este motivul pentru care
clien ții trebuie manipula ți cu aten ție și lua ți în calcul în cazul oricărei modificări în ceea ce
privește entitate comercială. Astfel de schimbări ar putea fi: în cazul diversificarii gamei de
produse sau modificării acesteia, scoaterii de pe piață a unui produs existent, introducerea pe
piață a unui produs nou, schimbarea amplasamentului entită ți comerciale etc. Pentru a -și
cunoa ște bine clienții o entitate comercială trebuie să dispună de o bază de date cât mai amplă
astfel încât gestionarea acestora să fie bine pusă la punct, iar datele importante să poată fi
accesate la orice ora de utilizatorii autorizați.
Lucrarea este structurată în trei capitole și tratează pe larg decontările cu clienții
interni și externi, atât din punct de vedere teoretic, cât și practic .
În primul capitol al lucrării am prezentat pe larg clasificarea creanțelor față de clienți ,
structura lor, evidența sintetică și analitică a creanțelor , metode detaliate de evaluare și
particularitățile acestor creanțe , ținând seama de prevederile legislat ive de natură contabilă și
fiscală aflate în vigoare.
Totodat ă, lucrarea încearcă să explice mecanismele înregistrării acestor date în
contabilitate prin realizarea unei analize a conturilor care țin eviden ța decontărilor cu clienții
interni și externi , astfel că în al doilea capitol pentru ca această analiză să fie mai bine
înțeleasă am prezentat mai multe monografii contabile care surprind, în diversitatea lor,
operațiunile legate de această categorie importantă de creanțe.
Capitolul final prezintă st udiul de caz realizat la SOCIETATEA UZUC S.A., în
cadrul căruia am urmărit înregistrarea operațiunilor economico -financiare corect și sistematic
în evidența contabilă a societății prin analiza conturilor care țin evidența decontărilor cu
clienții și a docu mentelor justificative legal întocmite.
Așadar, în continuare vor fi prezentate în detaliu toate aspectele enumerate mai sus.
5
CAPITOLUL I
PREVEDERI LEGISLATIVE DE NATURĂ CONTABILĂ ȘI NATURĂ
FISCALĂ PRIVIND DECONTĂRILE CU CLIENȚII INTERNI ȘI
EXTERNI
1.1. Noțiuni introductive
Organizarea decontărilor comerciale este foarte importantă pentru asigurarea
circula ției corecte și neîntrerupte a mijloacelor economice a oricărei întreprinderi, de aceea
creanțele pe care le deține entitatea față de clienți joacă un rol decisiv și contribuie în mare
măsură la buna funcționare a activității acesteia. Derularea decontărilor comerciale este
condi ționată în mare măsură de contabilitate, care impune solu ționarea unui șir de probleme
teoretice privind formularea defini țiilor, clasificarea, recunoa șterea și evaluarea, atât a
datoriilor, cât și a crean țelor comerciale.
Cea mai mare parte a crean țelor agen ților economici sunt legate direct de exploatare,
adică de acel domeniu care reprezintă obiectul principal al func ționăr ii lor. Crean țele fa ță de
clien ți rezultă ca urmare a vânzării pe credit a bunurilor materiale, respectiv a realizării
lucrărilor sau serviciilor care fac obiectul activită ții întreprinderii și au în contrapartidă
venituri din exploatare. În cadrul acestei forme de vânzare, decontarea dintre întreprindere și
client intervine ulterior.
Crean țele întreprinderii fa ță de clien ții săi î și au originea în schimbul de aprobări
materializat într -o comandă precisă din partea clientului și încuviințată de producător sau
având ca bază contractele încheiate. Crean țele devin certe în momentul transferului de
proprietate pentru vânzări și în momentul realizării lor pentru lucrări și servicii. „Transferul
de proprietate se produce în momentul livrării bunurilor, respectiv al realizării lucr ărilor sau
presta țiilor de servicii moment care, în practică corespunde cu facturarea ”.1
Crean țele din vânzări de bunuri și servicii au o structură variată, în func ție de natura
creditelor acordate de furnizori cu ocazia vânzării, precum și în func ție de exigibilitatea lor,
putând fi clasificate in funcție de diverse criterii, și anume:
Figura 1.1: Clasificarea creanțelor comerciale
Sursa: C. Burtescu, M. Gâdoiu, M. Țaicu, D. Brînză , Bazele contabilității , Editura Sitech, Craiova, 2010
1 F. Ionevan, D. Cotlet, D. Mateș, C. Hațegan, A. Iosif, N. Bobițan, C. Negret, Contabilitate financiară , Editura
Mirton, București, 2003.
După perioada de
decontare
După
naționalitatea
părților Creanțe comerciale cu decontare imediată
Creanțe comerciale cu decontare ulterioară
Creanțe comerciale interne
Creanțe comerciale externe
6
1.2. Organizarea decontărilor cu clien ții interni și externi
Toți debitorii unită ții, sub forma crean țelor comerciale legate de vânzarea de bunuri,
lucrări sau servicii proprii ciclului de exploatare al întreprinderii sunt delimita ți prin structura
de „Clien ți și conturi asimilate ”.
Figura 1.2: Conturile de creanțe comerciale
Contul 411 „Clienți”
Conform Ordinului 1802/2014 , intrat in vigoare de la 1 ianuarie 2015, cu ajutorul acestui cont
se ține evidența creanțelor și decontărilor în relațiile cu clienții interni și externi pentru
produse, semifabricate, materiale, mărfuri etc. vândute, servicii prestate, pe bază de factur i, cu
excepția entităților afiliate, entităților asociate și a entităților controlate în comun, inclusiv a
clienților incerți, rău -platnici, dubio și sau aflați în litigiu. Contul 411 „Clienți” se împarte în
două conturi sintetice de gradul II:
4111 „Clienț i”
4118 „Clienți incerți sau în litigiu”
4111 „Clienți” după conținutul economic este un cont de creanțe comerciale, iar după
funcția contabilă este un cont de activ utilizat de către furnizori, care ajută la ținerea
evidenței creanțelor față de clienți pentru vânzări de bunuri, lucrări și servicii.
Tabel 1.1: Înregistrări în contul 4111 „Clienți”
Debitul contului 4111 Formula
contabilă Creditul contului 4111 Formula
contabilă
Valoarea la preț de vânzare a
mărfurilor, produselor,
semifabricatelor etc. livrate
și serviciilor prestate,
precum și taxa pe valoarea
adăugată aferentă 4111 = %
70X
(x= 1,2,3,4,5,6,7,8 )
4427 Sumele încasate de la clienți % = 4111
512
531 Conturile de creanțe comerciale sunt:
Conturile din Grupa 41
„Clienți și conturi asimilate”
411 „Clienți”
413 „Efecte de
primit de la clienți” 418 „Clienți –
facturi de întocmit” 419 „Clienți – creditori”
4111 „Clienți” 4118 „Clienți
incerți sau în
litigiu”
7
Valoarea bunurilor livrate
sau serviciilor prestate,
evidențiate anterior în contul
„Clienți ‐ facturi de
întocmit ” 4111 = 418 Decontarea avansurilor
încasate de la clienți 419 = 4111
Venituri înregistrate în avans
sau de realizat, aferente
perioadelor sau exercițiilor
financiare următoare 4111 = 472 Valoarea garanțiilor reținute
de terți 267 = 4111
Valoarea avansurilor
facturate clienților 4111 = %
419
4427 Valoarea cecurilor și
efectelor comerciale
acceptate % = 4111
511
413
Valoarea creanțelor
reactivate 4111 = 754 Valoarea reducerilor
comerciale acordate ulterior
facturării 709 = 4111
Valoarea ambalajelor care
circulă în sistem de
restituire, facturate clienților 4111 = 419 Valoarea sconturilor
acordate clienților 667 = 4111
Valoarea despăgubirilor,
amenzilor și penalităților
datorate de terți 4111 = 758 Sumele trecute pe pierderi
cu prilejul scăderii din
evidență a clienților incerți
sau în litigiu 654 = 4111
Diferențele favorabile de
curs valutar, aferente
creanțelor în valută,
înregistrate la finele lunii,
respectiv la închiderea
exercițiului financiar 4111 = 765 Diferența dintre valoarea
creanțelor cedate în
schimbul titlurilor primite și
valoarea mai mică a titlurilo r
primite, la data dobândirii
acelor titluri 654 = 4111
Diferențele favorabile
aferente creanțelor
exprimate în lei, a căror
decontare se face în funcție
de cursul unei valute,
înregistrate la finele lunii,
respectiv la închiderea
exercițiului financiar 4111 = 768 Creanțe prescrise, scutite sau
anulate, potrivit legii 658 = 4111
Rezultatul favorabil provenit
din corectarea erorilor
contabile aferente
exercițiilor financiare
anterioare 4111 = 117 Valoarea ambalajelor care
circulă în sistem de
restituire, primite de la
clienți 419 = 4111
Valoarea creanțelor care fac
obiectul participării în
natură, potrivit legii, la
capitalul social al altor
entități, în schimbul
dobândirii de participații în
capitalul acestora 26X = 4111
(x=1,2,3,5)
Diferențele nefavorabile de
curs valutar aferente
creanțelor în valută, 665 = 4111
8
Sursa: O .M.F.P. 1802/2014 pentru aprobarea reglementărilor contabile privind situațiile financiare anuale
individuale și situațiile financiare anuale consolidate.
4118 „Clienți incerți sau în litigiu” după conținutu l economic este un cont de creanțe
comerciale, iar după funcția contabilă este un cont de active, care ține evidența creanțelor
incerte.
Tabel 1.2: Înregistrări în contul 4118 „Clienți incerți sau în litigiu”
Sursa: O .M.F.P. 1802/2014 pentru aprobarea Reglementărilor contabile privind situațiile financiare anuale
individuale și situațiile financiare anuale consolidate.
Clien ții devin incer ți în cazul în care crean țele nu s -au încasat la termenul fixat și
există condi ții care determină lipsa de încredere în solvabilitatea acesto r parteneri comerciali.
Clien ții sunt litigio și în situa ția în care s -a deschis o ac țiune juridică pentru
decontarea crean țelor. De asemenea , se mai utilizează și noțiunea de crean țe dubioase în cazul
clien ților incer ți care pot deveni irecuperabili. Uneori poate apărea riscul de a nu se putea
încasa t otal sau parțial creanțele ca urmare a insolvabilității, falimentului sau dispariției
clienților și exact ca în cazul deprecierii altor active și deprecierile creanțelor pot fi reversibile
sau ireversibile. înregistrate la decontarea
acestora sau cu ocazia
evaluării lor la finele lunii,
respectiv la închiderea
exercițiului financiar
Diferențele nefavorabile
aferente creanțelor
exprimate în lei, a căror
decontare se face în funcție
de cursul unei valute,
înregistrate la decontarea
acestora sau cu ocazia
evaluării lor la finele lunii,
respectiv la închiderea
exercițiului financiar 668 = 4111
Soldul contului 4111 reprezintă sumele datorate de clienți.
Debitul contului 4118 Formula
contabilă Creditul contului 4118 Formula
contabilă
Creanțele față de clienții
care se dovedesc rău
platnici, dubioși sau
litigioși 4118 = 4111 Sumele încasate de la clienți 4118 = %
51X
53X
Valoarea bunurilor
livrate sau serviciilor
prestate, evidențiate
anterior în contul
„Clienți ‐ facturi de
întocmit ” 4118 = 418 Pierderile din creanțe incerte 4118 = %
654
4427
Diferențele nefavorabile de
curs valutar aferente
creanțelor incerte în valută,
stabilite la decontare sau la
sfârșitul exercițiului financiar 4118 = 665
Soldul contului 4118 reprezintă creanțele față de clienți incerți sau în litigiu.
9
Deprecierile ireversibile necesită scoaterea din evidență a creanțelor și înregistrarea lor la
pierderi ;
Pentru situația în care au apărut deprecieri reversibile, se compară valoarea de intrare
(valoarea contabilă) a creanțelor cu valoarea actuală sau real ă a acestora, iar pentru
diferențele stabilite se calculează ajustări pentru depreciere sau se actualizează ajustările
deja existente .
Ajustările constituite pentru deprecierea crean țelor se diminuează sau se anulează
prin contabilizarea acestora la venituri în cazul încasării ulterioare a crean ței sau când
hotărârea judecătorească definitivă atestă imposibilitatea încasării crean ței.
Notă ! În Codul Fiscal ajustările pentru deprecierea cren țelor clien ți (constituite pentru
facturile neîncasate) sunt denumite provizioane și începând cu 1 ianuarie 2006 cheltuielile
generate de constituirea ajustărilor pentru deprecierea crean țelor clien ți sunt deductibile în
propor ție de 30 % , dacă sunt îndeplinite următoarele condi ții:
sunt înregistrate după data de 1 ianuarie 2004;
au trecut 270 de zile de la termenul scadent pentru încasare;
facturile nu sunt datorate de persoane afiliate;
facturile au fost înregistrate la venituri în perioada în care au fost emise.
Reducerea sau anularea ajustărilor care au fo st anterior deduse se include în veniturile
impozabile.
Contul 413 „Efecte de primit de la clienți”
Cu ajutorul acestui cont se ține eviden ța creanțelor de încasat, pe bază de efecte comerciale .
Tabel 1. 3: Înregistrări în contul 413 „Efecte de primit de la clienți”
Debitul contului 413 Formula
contabilă Creditul contului 413 Formula
contabilă
Sumele datorate de clienți
reprezentând valoarea
efectelor comerciale
acceptate 413 = 411 Efecte comerciale primite de
la clienți 511 = 413
Diferențele favorabile de
curs valutar, aferente
efectelor comerciale de
încasat, înregistrate la
finele lunii, respectiv la
închiderea exercițiului
financiar 413 = 765 Sumele încasate de la clienți
prin conturile curente 512 = 413
Diferențele nefavorabile de
curs valutar aferente
creanțelor datorate de clienții
externi a căror decontare se
face pe bază de efecte
comerciale, înregistrate la
primirea efectelor comerciale
sau cu ocazia evaluării
creanțelor la finele lunii,
espective la închiderea
exercițiului fin anciar 665 = 413
Soldul contului 413 reprezintă valoarea efectelor comerciale de primit.
Sursa: O .M.F.P. 1802/2014 pentru aprobarea reglementărilor contabile privind situațiile financiare anuale
individuale și situațiile financiare anuale consolidate.
10
Efectele comerciale reprezintă titluri de valoare negociabile pe termen scurt sau
imediat, ce atestă, în cazul rela țiilor cu clien ții, crean țele fa ță de ace știa. Fiind negociabile pot
fi cedate, vândute ori transmise.
Efectele de comer ț utilizate în rela țiile de decontare cu furnizorii și clien ții trebuie să
îndeplinească condi țiile de formă și fond prevăzute legal, fără acestea validitatea lor putând fi
anulată sau contestată. Efectele comerciale scontate neajunse la scadență se înregistrează
într-un con t în afara bilanțului ( contul 8037 „Efecte scontate neajunse la scadență” ) și se
menționează în notele explicative.
Efectele comerciale sau de comer ț sunt titluri negociabile, care reflectă crean țe
decontabile la vedere sau la termen, în beneficiul persoanelor care le posedă.
Efectele de comer ț îmbracă următoarele forme2:
a) cambia sau trata;
b) biletul la ordin;
c) cecul;
d) ordinul de plată etc.
a) Cambia sau trata este un ordin scris și necondi ționat dat d e o persoană (trăgatorul)
unei alte persoane (trasul), de a plati o anumită sumă de bani, la vedere sau la un anumit
termen, unei ter țe persoane (benefic iarul) sau la ordinul acesteia.
Beneficiarul cambiei este acela care va încasa contravaloarea cambiei, respectiv trăgătorul
însuși, o ter ță persoană sau o bancă.
(1)
(2)
(3c) (3a)
(4c) (3b) (4a) (5a)
SCONTARE GIRARE ÎNCASARE
(1) tragerea cambiei
(2) acceptarea
(3a) depunerea la bancă spre încasare
(4a) încasarea la scaden ță
(5a) creditarea contului vânzătorului
(3b) andosarea către un creditor
(3c) vânzarea cambiei
(4c) încasarea valorii de scont
Figura 1.3: Schema de circula ție a cambiei în decontările comerciale
Sursa: I. Popa , Tranzac ții de comer ț exterior , Editura Economică, Bucure ști, 2002, pag. 323
2 M. D. Paraschivescu, F. Radu, L. Patrașcu, Contabilitate financiară aprofundată , Editura Tehnopress, Iași,
2011 . Vânzător
Banca
vânzătorului Creditor al
vânzătorului Bancă
comercială Cumpărător
11
b) Biletul la ordi n reprezintă un instrument de plată prin care o persoană (emitentul) se
obligă să plătească unei alte persoane (beneficiarul) sau la ordinul acesteia, o sumă de bani la
data și locul specificat în document.
Biletul la ordin poate fi considerat o alternativă a cambiei, dar spre deosebire de
aceasta, biletul la ordin implică doar două persoane, fiind emis de debitor și, ca urmare, nu
are nevoie de acceptare .
(1)
(2)
(3)
(4)
(1) încheierea contractului
(2) emiterea biletului la ordin
(3) prezentarea biletului la ordin la plată
(4) achitarea sumei la scaden ță (stingerea datoriei)
Figura 1.4: Schema de circula ție a biletului la ordin în decontările comerciale
Sursa: M. D. Paras chivescu , F. Radu, L. Patrașcu , Conta bilitate financiară aprofundată , Editura Tehnopress,
Iași, 2011 , pag. 3 79
c) Cecul reprezintă un instrument de plată cu ajutorul căruia, o persoană (trăgător) dă
ordin băncii sale (tras) de a plăti o sumă de bani unei ter țe persoane (beneficiar) sau însuși
trăgătorului emitent aflat în pozi ția de beneficiar .
Emiterea, semnarea și punerea în circula ție de cecuri este condi ționată de existen ța în contul
emitentului la banca plătitoare a unui disponibil, denumit provizion. Posesorul carnetului de
cecuri completează formularul, îl semnează și îl predă beneficiarului care, la rândul său, îl va
prezenta băncii sale pentru încasare.
(1)
(2)
(4) (2)
(5)
(6)
(1) încheierea contractului
(2) emisiunea cecului (tragere cec asupra băncii)
(3) remitere cec
(4) depunere cec și solicitarea plă ții
(5) trimitere cec și solicitarea plă ții
(6) plată cec
Figura 1. 5: Schema de circula ție a cecului în decontările comerciale
Sursa: M. D. Paras chivescu , F. Radu, L. Patrașcu , Conta bilitate financiară aprofundată , Editura Tehnopress,
Iași, 2011 , pag. 380 Emitent Beneficiar
Beneficiar Trăgător
Banca
beneficiarului Banca trăgătorului
(Tras)
12
Contul 418 „Clienți ‐ facturi de întocmit”
Cu ajutorul acestui cont se eviden țiază livrările de bunuri sau prestările de servicii, inclusiv
taxa pe valoarea adăugată, pentru care nu s ‐au întocmit facturi.
Tabel 1. 4: Înregistrări în contul 418 „Clienți ‐ facturi de întocmit”
Debitul contului 418 Formula
contabilă Creditul contului 418 Formula
contabilă
Valoarea livrărilor de bunuri
sau a serviciilor prestate
către clienți, pentru care nu
s‐au întocmit facturi,
inclusiv taxa pe valoarea
adăugată aferentă, precum și
a altor creanțe față de
aceștia 418 = %
70X
(x=1,2,3,4,5,6,7,8)
758
4427 Valoarea facturilor întocmite 411 = 418
Diferențele favorabile de
curs valutar, aferente
creanțelor în valută
înregistrate la finele lunii,
respectiv la închiderea
exercițiului financiar 418 = 765 Diferențele nefavorabile de
curs valutar aferente clienților
‐ facturi de întocmit,
înregistrate la primirea
facturii sau la finele lunii,
respectiv la închiderea
exercițiului financiar 665 = 418
Diferențele favorabile
aferente creanțelor
exprimate în lei, a căror
decontare se face în funcție
de cursul unei valute,
înregistrate la finele lunii,
respectiv la închiderea
exercițiului financiar 418 = 768 Diferențele nefavorabile
aferente creanțelor exprimate
în lei, a căror decontare se
face în funcție de cursul unei
valute, înregistrate la primirea
facturii sau la finele lunii,
respectiv la închiderea
exercițiului financiar 668 = 418
Soldul contului 418 reprezintă valoarea bunurilor livrate sau a serviciilor prestate,
pentru care nu s ‐au întocmit facturi.
Sursa: O .M.F.P 1802/2014 pentru aprobarea Reglementărilor contabile privind situațiile financiare anuale
individuale și situațiile financiare anuale consolidate.
În situa ția în care nu se întocme ște factură, mărfurile vor fi înso țite de un document ce poartă
denumirea de aviz de înso țire a mărfurilor (prescurtat AIM).
Avizul de înso țire a mărfii este un formular cu regim special de tipărire, înscriere și
numerotare si serve ște ca:
– document de înso țire a mărfii pe timpul transportul ui;
– document ce stă la baza întocmirii facturii ;
– document de primire în gestiunea de stocuri a cumpărătorului sau în gestiunea
primitoare din cadrul aceleia și unită ți, în cazul transferului.
Notă! Avizul de înso țire a mărfii poate fi utilizat numai în con dițiile prevăzute de lege, astfel
că potrivit Ordonanței de urgență nr. 12 din 22/02/2006 sunt interzise livrările de cereale și
produse de panifica ție pe baza AIM .
13
Contul 419 „Clienți ‐ creditori”
Cu ajutorul acestui cont se ține evidența clienților ‐ creditori, reprezentând avansurile încasate
de la clienți. Spre deosebire de celelalte conturi acesta este un cont de pasiv.
Tabel 1. 5: Înregistrări în contul 419 „Clienți ‐ creditori"
Sursa: O .M.F.P. 1802/2014 pentru aprobarea Reglementărilor contabile privind situațiile financiare anuale
individuale și situațiile financiare anuale consolidate.
Notă! Codului Fiscal prevede la art. 1342 că exigibilitatea taxei intervine la data la care are
loc faptul generator, excepție făcându -se în următoarele situații:
– la data emiterii unei facturi, înainte de data la care intervine faptul generator;
– la data la care se încasează avansu l, pentru plă țile în avans efectuate înainte de data la
care intervine faptul generator. Fac excep ție de la aceste prevederi avansurile încasate
pentru plata importurilor și a taxei pe valoarea adăugată aferente importului, precum și
orice avansuri î ncasate pentru opera țiuni scutite sau care nu sunt impozabile. Avansurile
reprezintă plata par țială sau integrală a contravalorii bunurilor și serviciilor, efectuată
înainte de data livrării sau prestării acestora;
1.3. Particularități privind contabilitatea clienților interni și externi
1.3.1. Explica ții privind evidenț a sintetică și analitică a crean țelor
Pentru ținerea contabilită ții sintetice și analitice a crean țelor se utilizează Fișa de cont
pentru opera ții diverse .
Pentru ținerea contabilită ții sintetice fișele de cont se deschid pentru fiecare cont sintetic
de gradul I care nu se desfă șoară pe conturi sintetice de gradul II, și pentru conturile de
gradul II prevăzute în planul de conturi aplicabil;
Pentru ținerea contabilită ții analitice , în cadrul fiecă rui cont sintetic de gradul I sau de
gradul II se deschid fi șe de cont pentru fiecare partener în parte.
Aceste fi șe se completează, la începutul anului, pe baza soldurilor de la sfâr șitul
anului precedent, iar în cursul anului, pe baza documentelor justi ficative referitoare la
opera țiunile intervenite.
La sfâr șitul fiecărei perioade, în fi șele analitice se totalizează rulajele pe perioada
respectivă și cumulat de la începutul anului, în vederea întocmirii balan ței de verificare a Debitul contului 419 Formula
contabilă Creditul contului 419 Formula
contabilă
Decontarea avansurilor
încasate de la clienți 419 = 411 Sumele facturate clienților
reprezentând avansuri pentru
livrări de bunuri sau prestări
de servicii 411 = 419
Valoarea ambalajelor care
circulă în sistem de restituire,
primite de la clienți 419 = 411 Valoarea ambalajelor care
circulă în sistem de
restituire, facturate clienților 411 = 419
Valoarea ambalajelor care
circulă în sistem de restituire,
nerestituite de clienți 419 = 708
Soldul contului 419 reprezintă sumele datorate clienților ‐ creditori.
14
conturilor analitice sau a situa țiilor de solduri, iar în fi șele de cont sintetic se face totalul
cumulat al rulajului pe debit și credit, precum și soldul contului, în vederea întocmirii balan ței
de verificare a conturilor sintetice.
1.3.2. Evaluarea crean țelor comerciale
a) Evaluare a inițială
Potrivit prevederilor Legii contabilită ții nr. 82/1991 , republicată:
o contabilitatea opera țiunilor efectuate în valută se ține atât în moneda na țională, cât și
în valută, potrivit reglementărilor elaborate în acest sens;
o crean țele și datoriile se înregistrează în contabilitate la valoarea nominală;
o contabilitatea clien ților și a celorlalte crean țe se ține pe categorii, precum și pe fiecare
persoană fizică sau juridică.
Evaluare a crean țelor în valută
În cazul datoriilor în valută , generate de achizi ționare bunurilor înso țite de factură
sau de aviz de înso țire a mărfii, urmând ca factura să sosească ulterior, cursul valutar utilizat
la înregistrarea în contabilitate este cursul de la data recep ției bunurilor.
Crean țele în valută sunt recunoscute ini țial la cursul de schimb valutar comunicat de
Banca Na țională a României, de la data efectuării opera țiunii.
b) Evaluarea la inventar a crean țelor
Acest tip de evaluare se face la valoarea lor probabilă de încasare sau de plată.
Diferen țele con statate în minus între valoarea de inventar stabilită la inventariere și valoarea
contabilă a crean țelor se înregistrează în contabilitate pe seama ajustărilor pentru deprecierea
crean țelor.
Notă! Pentru crean țele incerte se constituie ajustări pentru pier dere de valoare.
c) Evaluare a la fiecare dată a bilan țului
Crean țele în valută trebuie evaluate și prezentate în situa țiile financiare anuale
utilizând cursul de schimb valutar, comunicat de Banca Na țională a României și valabil la
data încheierii exerci țiului financiar. Diferen țele de curs valutar, favorabile sau nefavorabile,
între cursul de schimb al pie ței valutare, comunicat de Banca Na țională a României de la data
înregistrării crean țelor în valută, sau cursul la care acestea sunt înregistrate în con tabilitate și
cursul de schimb de la data încheierii exerci țiului financiar, se înregistrează la venituri sau
cheltuieli din diferen țe de curs valutar, după caz.
Pentru crean țele exprimate în lei, a căror decontare se face în func ție de cursul unei
valute, eventualele diferen țe favorabile sau nefavorabile, care rezultă din evaluarea acestora se
înregistrează la alte venituri sau alte cheltuieli financiare, după caz.
d) Evaluare a ulterioară
La finele fiecărei luni, crean țele în valută se evaluează la cursul de schimb al pie ței
valutare, comunicat de Banca Na țională a României din ultima zi bancară a lunii în cauză.
Diferen țele de curs înregistrate se recunosc în contabilitate la venituri sau cheltuieli din
diferen țe de curs valutar, după caz. 3
Acelea și reguli se aplică și crean țelor exprimate în lei, a căror decontare se face în
funcție de cursul unei valute. În acest caz, diferen țele înregistrate se recunosc în contabilitate
la alte venituri financiare sau alte cheltuieli financiare, după caz .
3 M. Bengescu, Ș. Crișcotă, M. -D. Bondoc, L. Șerbănescu, M. Țaicu, Aspecte teoretice pentru examenul de
licen ță la specializarea C.I.G., Editura Sit ech, Craiova, 2012.
15
1.3.3. Reducerile de pre ț oferite clien ților
Reducerile de pre ț acordate clien ților sau cele primite de la f urnizori sunt reglementate din
punct de vedere contabil de Ordinul 1802/2014 intrat în vigoare de la 01.01.2015.
Figura 1.6: Clasificarea reducerilor de pre ț oferite clien ților
Sursa: C. Hățulie, O. Drăgan, M. Andrescu, Contabilitatea unită ții economice , Editura Akademos Art, Bucuresti,
2010, pag. 139
Reducerile comerciale:
– rabaturile – se primesc pentru defecte de calitate, vânzări aniversare, vânzări
promo ționale, pentru a grăbi reducerea stocurilor vechi și se practică asupra pre țului
de vânzare;
– remizele – se primesc în cazul vânzărilor superioare volumului estimat sau pentru
cumpărătorii care au un statut preferen țial și se aplică la pre țul curent de vânzare.
Remiza corespunde, în general, unui procent aplicat asupra pre țului brut, procent
prevăzut în ofert a de pre țuri a întreprinderii sau care rezultă din negociere între cei
doi parteneri contractuali.
– risturnele – sunt reduceri de pre ț calculate asupra ansamblului tranzac țiilor efectuate
cu acela ți terț în decursul unei perioade determinate pentru a recomp ensa fidelitatea
acestuia.
Reducerile comerciale sunt utilizate în scopul stimulării vânzărilor cantitative a
produselor societă ții, pe seama scăderii veniturilor privind cifra de afaceri. Chiar dacă
veniturile aferente unei vânzări scad, societatea mizeaz ă pe cre șterea numărului de comenzi și
implicit a valorii totale a cifrei de afaceri.
De obicei, reducerile comerciale se acordă sub forma unui procent din pr ețul brut,
dar se poate acorda ș i în sumă fixă.
În ceea ce prive ște metodologia de calcul ș i contabilizarea lor trebuie aplicate
următoarele reguli:
o toate reducerile de preț să fie înscrise pe factură;
o reducerile comerciale se acordă înaintea celor financiare;
o reducerile c omerciale acordate de furnizor și înscrise pe
factura de achiziț ie reduc cos tul de ac hiziție al bunurilor;
o reducerile comerciale prim ite ulterior facturării respective
acordate, indiferen t de perioada la care se referă , se evidenț iază
distinct în contabilitate utilizând contul 609 „Reduceri comerciale
primite” , respectiv 709 „Redu ceri comerciale acordate” , pe seama
conturilor de terț i.
Dintre toate cele trei forme de reduceri comerciale, rabatul și remiza se acordă de
regulă în momentul facturării ș i livrării bunurilor, iar risturnul se acordă ulterior, făcând
obiectul unei facturi distincte.
Notă! Reducerile comerciale nu fac parte din costul de achiziție în cazul clientului ș i nici din
cifra de afaceri în cazul furnizorului. Reduceri
de preț Comerciale
Fina nciare Rabat
Risturn
Remiză
Scont de decontare
16
Reducerile se calculeză în cascadă, adică procentul de reducerea se aplică de fiecare dată
asupra netului anterior, iar TV A asupra ultimului net. Diferenț a dintre pre țul de vânzare ș i
reducerile comerciale poartă denumirea de net comercial.
Reducerile financiare:
– Scontul de decontare este reducerea financiară acorda tă procentual asupra unei
creanțe decontate înainte de scadenț a normală. Altfel spus, scontul de decontare reprezintă
o bonificaț ie acordată clientului de către furnizor pentru plata anticipată a unei sume de
bani datorată de client.
Scontul de decontare este o cheltuială financiară pentru furni zor, care este
beneficiarul plăț ii (înc asează o sumă înainte de scadență) ș i un venit financiar pentru client,
care efectueaz ă o plată înainte de scadenț ă.
Reducerile financiare prim ite de la furnizor reprezintă venituri ale perioadei
indiferent de perioada la care se referă (contul 767 „Venituri din sconturi ob ținute” ). La
furnizor, aceste reduceri acordate reprezintă cheltuieli ale perioadei, indiferent de perioada la
care se referă (contul 667 „Cheltuieli privind sconturile acordate” ).
Diferen ța dintre netul comercial și scont se nume ște net financiar .
1.3.4. Clienții externi
În cazul livrărilor intracomunitare (LIC) sau c ătre state non UE de bunuri și
servicii apar creanțe față de clienț ii externi.
Creanțele privind livrările la clienț ii externi se înregistrează în debitul contului 411
„Clienți” , în coresponden ță cu conturile de venituri din vânzări, după ce în prealabil s -a făcut
transformarea devizelor în lei, pe baza cursului valutar la data respectivă.
Conform O .M.F.P. 1802/2014 creanțele în valută, rezultate ca efect al tranzacțiilor
entității, se înregistr ează în contabilitate atât în lei, cât și în valută, cu respectarea prevederilor
din reglementările prevăzute în ordin.
Până la data încasării crean țelor, cursul valutar al monedei convertibile, în care sunt
evaluate bunurile facturate poate să scadă sau să crească. În acest context pot să apară două
situa ții:
o cursul valutar al devizelor a crescut, respectiv al leului a scăzut, ca
urmare se va înregistra un venit din diferenț a de curs valutar în
contul 765 „Venituri din diferențe de curs valutar” ;
o dimpotrivă, cur sul valutar al devizelor scade și al leului creș te, deci
la data încasării creanț elor se realizează o pierdere în contul 665
„Cheltuieli din diferențe de curs valutar” ;).
Modul de calcul al diferen țelor de curs este următorul:
Diferen țe de curs
aferente crean țelor = Preț extern de
vânzare în devize x Curs valutar la
încasare – Curs valutar la
facturare
Atunci când creanța în valută este decontată în decursul aceleia și luni în care a
survenit, întreaga diferență de curs valutar este recunoscută în acea lună. Atunci când creanța
în valută este decontată într -o lună ulterioară, diferența de curs valutar recunoscută în fiecare
lună, care intervine până în luna decontării, se determină ținând seama de modificarea
cursurilor de schimb surv enită în cursul fiecărei luni.
Diferențele de valoare care apar cu ocazia decontării creanțelor exprimate în lei, în
funcție de un curs valutar diferit de cel la care au fost înregistrate inițial pe parcursul lunii
sau față de cele la care sunt înregistrat e în contabilitate trebuie recunoscute în luna în care
17
apar, la alte venituri ( 768 „Alte venituri financiare” ) sau cheltuieli financiare (668 „Alte
cheltuieli financiare” ). Atunci când creanța este decontată în decursul aceleia și luni în care a
survenit, î ntreaga diferență rezultată este recunoscută în acea lună.
Atunci când creanța este decontată într -o lună ulterioară, diferența recunoscută în
fiecare lună, care intervine până în luna decontării, se determină ținând seama de modificarea
cursurilor de schi mb, survenită în cursul fiecărei luni.
La finele fiecărei luni, creanțele în valută se evaluează la cursul de schimb al pieței
valutare, comunicat de Banca Națională a României din ultima zi bancară a lunii în cauză.
Diferențele de curs înregistrate se recunosc în contabilitate la venituri sau cheltuieli din
diferențe de curs valutar, după caz.
Pentru ultima zi a lunii se efectuează atât contabilizarea tranzacțiilor în valută, cât și
evaluarea lunară la cursul Băncii Naționale a României, utilizându ‐se4:
a) pentru contabilizarea tranzacțiilor efectuate în ultima zi a lunii, cursul de schimb al
pieței valutare, comunicat de Banca Națională a României, din ultima zi bancară
anterioară operațiunii;
b) cursul de schimb al pieței valutare comunicat de Banca Național ă a României, din
ultima zi bancară a lunii în cauză, pentru evaluarea creanțelor și datoriilor în valută, a
disponibilităților în valută și a altor valori de trezorerie, cum sunt titlurile de stat în
valută, acreditivele și depozitele în valută, existente în sold la sfâr șitul lunii.
Aceste p revederile contabile se aplică și creanțelor exprimate în lei, a căror decontare se
face în funcție de cursul unei valute . În acest caz, diferențele înregistrate se recunosc în
contabilitate la alte venituri financiare sau alte cheltuieli financiare, după caz.
Exportul de mărfuri pe cont propriu
Exportul de mărfuri pe cont propriu constituie o formă de organizare a modalităț ii
indirecte de export în care societățile de comerț exterior (S CE) cumpără mărfuri de la unităț ile
producătoare și le vând clien ților externi pe contul și pe riscul lor. Ca urmare, rezultatele
exportului pe cont propriu se reflecta in gestiunea SCE ca profit sau pierdere, după caz.
Contractele economice încheiate cu clien ții externi cuprind între e lementele
esențiale, ca și contractele interne, pre țul de vânzare al mărfurilor negociat în diferite condi ții
de livrare, cele mai reprezentative fiind: FOB portul românesc de încărcare, CAF sau CIF
portul străin de descărcare5. În func ție de condiț ia de l ivrare convenită se diferen țiază nivelul
și structura pre țului extern.
Tabel 1. 6: Corela ția dintre nivelul și structura pre țului extern și condi ția de livrare a
mărfurilor
Condiția de
livrare la export Nivelul și structura pre țului extern
FOB net Prețul mărfii
FOB brut Prețul mărfii Comisioane, cote de service, dobândă ș.a.
CAF Prețul mărfii Transport Comisi oane, cote de service, dobândă
ș.a.
CIF Prețul mărfii Transport Asigurare Comisioane, cote de
service, dobândă ș.a.
Rezultă următoarele concluzii:
4 O.M.F.P. 1802/2014 pentru aprobarea reglementărilor contabile privind situațiile financiare anuale individuale
și situațiile financiare anuale consolidate.
5 I. Ionescu, R . Bălună, D. Goagără, Contabilitatea comerțului exterior , Editura Universitaria, Craiova, 2007,
pag. 63.
18
a) în condiț ia de livrare FOB se delimitează două noțiuni:
– FOB net, în care prețul extern cuprinde doar preț ul mărfii;
– FOB brut, în care pre țul extern cuprinde trei componente: prețul mărfii (FOB net) +
serviciile externe (com isioane, cote de service etc.) + dobânda externă;
b) în condi ția de livrare CIF se delimitează trei componente ale preț ului extern:
prețul mărfii (FOB net) + serviciile externe (transport, asigurare etc.) + dobânda externă.
Structurarea pre țului extern pe cele 3 componente este necesară pentru eviden țierea
veniturilor în contabilitate și anume: valoarea externă FOB net se reflectă ca venituri din
vânzarea mărfurilor, valoarea corespunzătoare serviciilor externe se reflectă ca venituri din
activită ți diverse (ambele concurând la formarea cifrei de afaceri ), iar dobânda externă se
reflectă ca venituri financiare.
Exportul de mărfuri în comision
Ca formă a modalită ții indirecte de export, exportul în comision realizat de societă țile
de comer ț exterior (SCE) se caracterizează prin faptul că acestea, în calitate de comisionare,
derulează exportul de mărfuri în numele lor, dar pe contul și pe riscul unită ților producătoare.
Drept urmare, rezultatele financiare ale exportului de mărfuri în comisio n se reflectă în
gestiunea unită ților producătoare. Principalele probleme de natură economico -financiară care
influen țează modul de organizare a exportului î n comision la SCE se referă la rela țiile
economice ale acestora privind exportul, fluxul mărfurilor exportate și rela țiile financiare.
Reținând faptul că în contractele de comision sunt înscrise doar prevederi generale cu
privire la realizarea unei opera țiuni de export sau a tuturor opera țiunilor de export dintr -o
anumită perioadă (de regula un an de zile), iar în contractele externe sunt înscrise prevederi
concrete, corelarea celor două contracte se face prin transmiterea de către SCE unită ților
producătoare a unor sinteze sau chiar a contra ctelor externe încheiate (în copie) care se
constituie ca anexe la contractele de comision. De unde și concluzia că drepturile și obliga țiile
unită ților producătoare izvorăsc din contractele externe încheiate de SCE.
Exportul de mărfuri în comision pe cre dit comercial
Efectuarea de opera țiuni de export în comision pe credit comercial constituie o
problemă de decizie a unită ților producătoare. Întrucât decontarea cu unită țile producătoare se
face de către SCE după încasarea acestora de la extern, asigurare a refinan țării exportului
revine unită ților producătoare.
În consecin ță, exportul în comision pe credit comercial, ca de altfel și cel cu încasare
la vedere, nu afectează în nici un fel situa ția gestionară a SCE care, din punct de vedere
financiar, au doar obliga ția, potrivit contractelor de comision încheiate, să urmărească și să
efectueze opera țiunile de decontare la extern și la intern.
În condi țiile în care asigurarea refinan țării exportului în comision revine unită ților
producătoare, dobânda calculată și facturată clien ților externi pentru creditul comercial
acordat (dobândă simplă sau compusă, după cum exportul se realizează pe termen scurt,
respectiv pe termen lung) se decontează de SCE unită ților producătoare pe m ăsura încasării de
la extern. Modul de reflectare în contabilitate a dobânzii diferă, ca și la exportul pe cont
propriu pe credit comercial, în func ție de faptul dacă dobânda externă este inclusă în pre țul
mărfurilor sau este facturată distinct.
Se în țelege că, fiind vorba de opera ții în comision, nu se pune problema constituirii
de provizioane pentru deprecieri de către SCE. De aici și necesitatea organizării contabilită ții
analitice distincte a crean țelor și angajamentelor provenite din opera țiunile de ex port-import
efectuate pe cont propriu fa ța de cele provenite din opera țiunile efectuate în comision.
19
Aplicarea scutirii de TVA în cazul livrărilor intracomunitare
În cazul bunurilor comunitare transportate din Romania în zona liberă/antrepozitul
liber, sunt scutite de TVA numai livrarile efectuate in condițiile prevăzute la art. 143 alin. (1)
lit. a) sau b) sau la art. 143 alin. (2) din Codul fiscal, de către persoa na care le -a plasat în zona
liberă/antrepozitul liber.
Pentru un export scutit de TVA sunt necesare documentele:
a) factura corect întocmită, conform art. 155 alin. (19) din Codul fiscal;
b) declarație vamală de export;
c) documentul de transport, dac ă acesta este efectuat de furnizor;
d) contract și alte documente comerciale, din care să rezulte valoarea exportului și condiția
de transport dacă acesta este efectuat de un cumpărator din alt stat.
În situa ția îndeplinirii condi țiilor de scut ire, pe factur ă se men ționeaz ă „Scutit cu drept
de deducere” .
Livrarea intracomuitara scutit ă cu drept de deducere a TVA se raporteaz ă prin:
decontul de TVA cod 300 la rândul 1 denumit „ Livrari intracomunitare de bunuri, scutite
conform art. 143 alin. (2) l it. a) și d) din Codul fiscal ”;
declara ția recapitulativ ă cod 390 VIES cu simbolul L în luna în care are loc livrarea
bunurilor ca fapt generator al opera țiunii;
declara ția Intrastat dacă operatorul economic a dep ășit plafonul pentru livr ări de 900.000
de lei .
În lipsa unui cod valid și a documentului de transport , livrarea intracomu nitară de
bunuri este taxabil ă în Romania, motiv pentru care valoarea acesteia se raporteaz ă doar prin
decontul de TVA cod 300 la rândul 9 „ Livrări de bunuri și prest ări de servicii, taxabile cu
cota 24%” .
20
CAPITOLUL II
DECONT AREA OPERAȚIUNILOR PRIVIND CLIENȚII INTERNI ȘI
EXTERNI
2.1. Operații privind clienții interni
Creanț e incert e
SOCIETATEA Alfa SA emite fact ură de vâ nzare pentru livrarea de produse finite
către SOCIETATEA Beta SRL în valoare totală de 24.800, TVA 24% inclus. SOCIETATEA
Beta nu a achitat factura la scadență și SOCIETATEA Alfa co nstată imposibilitatea
recuperării creanței. Ulterior intervine termenul de prescriere al dreptului de creanță. Prețul
de înregistrare a produselor finite a fost de 15.400 lei.
Rezolvare:
a) Emiterea facturii de vânzare:
b) Scăderea din gestiune a produselor finite:
c) Trecerea facturii în eviden ța clien ți incer ți:
d) Se constituie ajustare pentru deprecierea crean țelor clien ți:
e) Trecerea facturii în eviden ța conturilor speciale ca urmare a prescrierii :
f) Anularea ajustării pentru deprecierea crean țelor clien ți:
Efecte de primit de la clienți
711 „Venituri aferente costurilor = 345 „Produse finite” 15.400 lei
stocurilor de produse”
4118 „Clienți incerți ” = 4111 „Clienți” 24.800 lei
6814 „Cheltuieli de exploatare = 491 „ Ajustări pentru deprecierea 24.800 lei
privind ajustările pentru deprecierea creanțelor ‐ clienți ”
activelor circulante ”
654 „Pierderi din creanțe și debitori diverși ” = 4118 „Clienți incerți ” 24.800 lei
Debit 8034 „Debitori scoși din activ, urmăriți în continuare ” 24.800 lei
491 „Ajustări pentru deprecierea = 7814 „Venituri din ajustări 24.800 lei
creanțelor ‐ clienți ” pentru deprecierea activelor
circulante ”
4111 „Clienți” = % 24.800 lei
701 „Venituri din vânzarea produselor finite” 20.000 lei
4427 „TVA colectată” 4.800 lei
21
Efecte de primit de la clienți
Se înregistrează primirea de la client a sumei de 8.000 lei, sumă ce reprezintă avans
în vederea achiziției de mărfuri. Ulterior se livrează marfa cu prețul de vânzare de 12.000 lei
+ TVA 24%, acesta fiind înregistrată în contabilitate la 9.000 lei. Pentru diferența de încasat
se acceptă un efect de comerț (cambie) care va fi scontat înainte de termen, scontul fiind de
400 lei.
Rezolvare:
a) Se înregistrează primirea avansului de la client
b) Se evidențiază livrarea mărfii către client conform facturii fiscale, în care se menționează
avansul primit și restul de plată:
c) Se scot din gestiune mărfurile vândute, în valoare de 9.000 lei:
d) Se diminuează dreptul de creanță asupra clientului pe seama avansului primit anterior și
acceptării unui efect de comerț pentru diferență (cu această înregistrare se regularizează si
taxa pe valoarea a dăugată):
e) Primirea cambiei de la client și depunerea la bancă pentru încasare:
f) Entitatea solicită băncii scontarea cambiei înainte de scadență:
g) Se încasează contravaloarea efectului de comerț, conform extras de cont și se evidențiază
scontul acordat de 400 lei:
4111 „Clienți” = % 14.880 lei
707 „Venituri din vânzarea mărfurilor ” 12.000 lei
4427 „TVA colectată” 2.880 lei
607„Venituri privind mărfurile ” = 371 „Mărfuri ” 9.000 lei
5114 „Efecte remise spre scontare” = 5113 „Efecte de încasat” 4.960 lei % = 4111 „Clienți” 14.800 lei
419 „Clienți – creditori ” 8.000 lei
4427 „TVA colectată” 1.920 lei
413 „Efecte de primit de la clienți” 4.960 lei 5121 „Conturi la bănci în lei ” = % 9.920 lei
419 „Clienți – creditori ” 8.000 lei
4427 „TVA colectată” 1.920 lei
5113 „Efecte de încasat” = 413 „Efecte de primit de la clienți” 4.960 lei
% = 4111 „Clienți” 4.960 lei
5121 „Conturi la bănci în lei ” 4.560 lei
667 „Cheltuieli privind 400 lei
sconturile acordate ”
22
Livrări pe bază de aviz de însoț ire a mărfii
SOCIETATEA Alfa SRL vinde produse finite societății Beta SRL pe baza avizului
de însoțire al mărfii , urmând să emită factura în termenul legal6. Marfa livrată este in valoare
de 8.400 lei, TVA 24%. Prețul de înregistrare a produselor finite a fost de 8.000 lei.
Rezolvare:
a) Livrare în baza avizului:
b) Descărcarea gestiunii de produse finite:
c) Emitere factură :
Avansurile primite de la clienți
SOCIETATEA Beta SRL vinde societății Gama SRL rame din lemn. Furnizorul
solicită un avans de 10% din valoarea comezii. În data de 25.05 .anul N se achită prin virament
bancar suma de 20.000 lei (inclusiv TVA 24%) reprezentând plata avans, pentru care se
primește o factură de avans7 emisă î n data de 02.06.anul N .
Rezolvare:
a) Încasare avans (25.05.N) :
b) Factura de avans (02.06.N):
c) Reglare operațiune din data de 25.05.N ( 02.06.N):
6 Coform art. 141 alin. (1) și (2) din Codul Fiscal persoana impozabil ă care efectueaz ă o livrare de bunuri sau o
prestare de servicii, alta dec ât o livrare/prestare f ără drept de deducere a taxei , trebuie să emită o factur ă către
fiecare beneficiar, cel târziu p ână în cea de -a 15-a zi a lunii urm ătoare celei în care ia na ștere faptul generator al
taxei, cu excep ția cazului în care factura a fost deja emis ă.
7 Coform art. 141 alin. (1) din Codul Fiscal persoan a impozabilă trebuie să emită o factură către fiecare
beneficiar pentru suma avansurilor încasate în legătu ră cu o livrare de bunuri sau o prestare de servicii, cel târziu
până în cea de -a 15-a zi a lunii următoare celei în care a încasat avansurile, cu ex cepția cazului în care factura a
fost deja emisă. 418 „Clienți – facturi = % 10.416 lei
de întocmit ”
701 „Venituri din vânzarea produselor finite” 8.400 lei
4427 „TVA colectată” 2.016 lei
711 „Venituri aferente costurilor = 345 „Produse finite” 8.000 lei
stocurilor de produse”
4111 „Clienți” = 418 „Clienți – facturi de întocmit ” 10.416 lei
4111 „Clienți” = % 20.000 lei
419 „Clienți – creditori ” 16.129,03 lei
4427 „TVA colectată” 3.870,97 lei
5121 „Conturi la bănci în lei ” = % 20.000 lei
419 „Clienți – creditori ” 16.129,03 lei
4427 „TVA colectată” 3.870,97 lei
23
2.2. Cazuri particulare privind decontările cu clienții interni
Reduceri oferite de furnizori clien ților
Reduceri comerciale
O entitate livrează produse finite la preț ul negociat de 12.000 lei, rabat acordat
pentru defecte 350 lei, remize acordate 150 lei, TVA 24%. Preț ul de înregistrare a produselor
finite a fost de 9.780 lei.
Varianta 1 – Reducerile comerciale sunt c onsemnate în factura de livrare:
Rezolvare:
Valoarea, la pre ț de contract, aferentă cantită ții vândute: 12.000 lei
(-) rabat acordat pentru defecte de calitate 350 lei
I. Valoarea netă 11.650 lei
(-) remiză acordată 150 lei
II. Valoare netă 11.500 lei
(+) TVA (11.500 x 24% ) 2.760 lei
III. Valoare totală de plată 14.260 lei
a) Facturarea vânzărilor de produse finite:
b) Descărcarea gestiunii de produse finite:
c) Încasarea crean ței:
Varianta 2 – Reducerile comerciale sunt consemnate într -o factură ulterior livrării:
Rezolvare:
a) Facturarea vânzărilor de produse finite:
b) Descărcarea gestiunii de produse finite:
4111 „Clienț i” = % 14.260 lei
701 „Venituri din vânzarea produselor finite” 11.500 lei
4427 „TVA colectată” 2.760 lei
711 „Venituri aferente costurilor = 345 „Produse finite” 9.780 lei
stocurilor de produse”
5121 „Conturi la bănci în lei ” = 4111 „Clien ți” 14.260 lei
4111 „Clien ți” = % 14.880 lei
701 „Venituri din vânzarea produselor finite” 12.000 lei
4427 „TVA colectată” 2.880 lei
711 „Venituri aferente costurilor = 345 „Produse finite” 9.780 lei
stocurilor de produse”
5121 „Conturi la bănci în lei ” = % 0
419 „Clienți – creditori ” -16.129,03 lei
4427 „TVA colectată” – 3.870,97 lei
4111 „Clien ți” 20.000 lei
24
c) Încasarea crean ței:
d) Înregistrarea facturii privind reducerea comercială:
e) Plată echivalent reducere comercială:
Reduceri financiare
O entitate livrează mărfuri în valoare totală de 3 .000 lei + TVA 24% ș i acordă un
scont clientului său de 10% aplicat la valoarea totală, dacă va plati prin bancă în cel mult 5
zile de la livrare. Iniț ial fu rnizorul a emis factură pentru î ntreaga valoare a mărfii, iar pentru
reducere s-a emis factură separată.
Rezolvare:
a) Facturara de livrare:
b) Încasarea crean ței:
c) Înregistrarea facturii privind reducerea financiară:
Notă! Conform Codului Fiscal baza de impozitare se reduce în cazul în care rabaturile,
remizele, risturnele și celelalte reduceri de pre ț prevăzute la art. 137 alin. (3) lit. A) sunt
acordate după livrarea bunurilor sau prestarea serviciilor.
Contractul de vânzare cu plata în rate
Se vinde un utilaj agricol la un preț de 100.000 lei, cota de TVA 24%. Utilajul se va
achita în 10 rate lunare.
Notă! În general, în practică, la contractele de vânzare cu plata în rate nu se percepe dobândă,
datorită concurenței mari de pe piață, însă pot exista ca zuri când se percep și dobânzi.
În exemplul prezentat nu se percepe dobândă. 5121 „Conturi la bănci în lei ” = 4111 „Clien ți” 14.880 lei
% = 4111 „Clien ți” 620 lei
709 „Reduceri comerciale acordate ” 500 lei
4427 „TVA colectată” 120 lei
5121 „Conturi la bănci în lei ” = 4111 „Clien ți” 620 lei
4111 „Clien ți” = % 3.720 lei
707 „Venituri din vânzarea mărfurilor ” 3.000 lei
4427 „TVA colectată” 720 lei
5121 „Conturi la bănci în lei ” = 4111 „Clien ți” 3.720 lei
4111 „Clienți” = % -372 lei
707 „Venituri din vânzarea mărfurilor ” -300 lei
4427 „TVA colectată” -72 lei
25
Rezolvare:
Varianta 1 – Când exigibilitatea TVA intervine cu ocazia încasării fiecărei rate8
a) Înregistrarea vâ nzării utilajului agricol:
Observație! Nu se adaptează cota de TVA (19%) pentru a nu complica înțelegerea
rezolvării!
b) Încasarea primei rate (TVA devine exigibilă) :
c) Exigibilitatea TVA
Observație! Înregistrările de la punctul b) și c) se repetă pentru încasarea fiecărei rată în
parte.
Varianta 2 – Când exigibilitatea TVA intervine la livrare9 (se aplică sistemul normal
de TVA )
a) Înregistrarea vânzării utilajului agricol:
b) Încasarea primei rate:
Observație! Înregistrările de la punctul b) se repetă pentru încasarea fiecărei rată în parte.
Sistemul TVA la încasare
În data de 25 februarie 201 5, SOCIETATEA Gama a emis o factură de prestări
servicii către un client în suma de 1.000 lei, plus TVA 24%. Factura va fi încasată prin ban că
în data de 9 aprilie 2015 . Entitatea Gama aplică sistemul „TVA la încasare”.
Varianta 1 – Când factura este încasată în termen de 90 de zile
Rezolvare:
a) Înregistrarea facturii emise (25 februarie 2015):
8 Legislația fiscală a contractelor încheiate înainte de aderarea României la UE prevede că TVA aferentă
bunurilor livrate era exigibilă la fiecare termen de încasare, respectiv de plată a ratelor.
9 Conf orm legislației fiscale în vigoare, după aderare, TVA este exigibilă la livrarea bunurilor chiar dacă în
contract se prevede clauza conform căreia proprietatea asupra bunurilor se transmite cu ocazia încasării ultimei
rate ( astfel de contracte fac parte d in categoria contractelor clauză de rezervă de proprietate ). 5121 „Conturi la bănci în lei ” = 461 „Debitori diverși ” 12.400 lei
4428 „TVA neexigibilă ” = 4427 „TVA colectată” 2.400 lei
5121 „Conturi la bănci în lei ” = 461 „Debitori diverși ” 12.400 lei
461 „Debitori diverși ” = % 124.000 lei
7583 „Venituri din vânzarea altor 100.000 lei
active și alte operații de capital ”
4428 „TVA neexigibilă ” 24.000 lei
461 „Debitori diverși ” = % 124.000 lei
7583 „Venituri din vânzarea altor 100.000 lei
active și alte operații de capital ”
4427 „TVA colectată” 24.000 lei
4111 „Clien ți” = % 1.240 lei
704 „Venituri din servicii prestate” 1.000 lei
4428 „TVA neexigibilă ” 240 lei
26
b) Încasarea fac turii prin bancă (9 aprilie 2015 ):
c) Exigibilitatea TVA aferent ă facturii emise (9 aprilie 2015 ):
Notă! Indiferent dacă beneficiarul aplică sau nu sistemul „TVA la încasare”, regulile sunt
aceleaș i. Astfel, dacă entitatea Gama declară ș i achită TVA la bugetul de stat lunar , atunci ea
nu va datora TVA în luna februarie 2015 (luna emiterii facturii), ci în luna aprilie 2015 (luna
încasării ei).
Dacă societatea declară ș i achită TVA la bug etul de stat trimestrial , atunci ea nu va datora
TVA în trimestrul I 2015 (trimestrul în care e emis factura), ci în trimestrul II 2015 (trimestrul
în care a încasat factura).
Varianta 2 – Când factura este încasată după 90 de zile
Se reconsideră datele din exemplu anterior știind că factura a fost încasată după 95 de zile
(31 mai 2015) .
Rezolvare:
a) Înregistrarea facturii emise (25 februarie 2015):
b) În a 90 – a zi se colectează TVA (2 7 mai 2015):
c) Încasarea facturii prin bancă (31 mai 2015):
Notă! Dacă societatea furnizoare aplică sistemul „TVA la încasare” și a emis facturi, însă
acestea nu au fost încasate în termen de 90 de zile de la data facturii, atunci va datora TVA la
bugetul de stat în luna (trimestrul) în care se împlinesc cele 90 de zile de la emiterea facturii,
chiar dacă până la acea dată nu a înc asat factura. Așadar, acest sistem „TVA la încasare” nu
este chiar o facilitate, ci este mai mult o amânare la plată a TVA.
Bunuri returnate
SOCIETATEA Alfa SR L restituie furnizorului Gama SRL, mărfuri degradate în
perioada termenului de garan ție10, pentru care furnizorul emite factura storno în valoare de
3.400 lei, cu TVA 24% . Adaosul comercial al mărfurilor vândute este de 100 lei.
10 Conform art. 138 din Codul fiscal, în cazul refuzurilor totale sau par țiale pr ivind cantitatea, calitatea ori
prețurile bunurilor livrate sau ale serviciilor prestate, precum și în cazul anul ării totale ori par țiale a contractului
pentru livrarea sau prestarea în cauz ă ca urmare a unui acord scris între p ărți sau ca urmare a unei hot ărâri
judec ătorești definitive și irevocabile sau în urma unui arbitraj baza de impozitare se va reduce . 5121 „Conturi la bănci în lei ” = 4111 „Clien ți” 1.240 lei
4428 „TVA neexigibilă ” = 4427 „TVA colectată” 240 lei
4111 „Clienț i” = % 1.240 lei
704 „Venituri din servicii prestate” 1.000 lei
4428 „TVA neexigibilă ” 240 lei
4428 „TVA neexigibilă ” = 4427 „TVA colectată” 240 lei
5121 „Conturi la bănci în lei ” = 4111 „Clienți” 1.240 lei
27
Rezolvare:
a) Se înregistrează stornarea livrării:
b) Costul mărfurilor primite retur :
Compensări
SOCIETATEA Beta SA livrează marfă către SOCIETATEA Gama SRL, în baza
facturii în valoare de 3.720 lei, cu TVA 2 4% inclus. SOCIETATEA Gama SRL facturează
servicii prestate către SOCIETATEA Beta SA, în valoare de 1.240 lei, cu TVA 24% inclus.
Modalită ți de decontare: se compensează cele două facturi și diferen ța se plăte ște cu numerar.
Rezolvare:
a) Înregistrarea facturii de livrare a mărfurilor:
b) Înregistrarea facturii privind serviciile prestate de către SC Gama SRL :
c) Înregistrarea compensării și a încasării:
2.3. Operații privind clienții externi
Reflectarea în contabilitate a creanțelor exprimate în lei a căror decontare se
face în funcție de cursul unei valute
În data de 04.12. anul N , entitatea Alfa, având ca obiect principal de activitate
comer țul, încheie un contract cu clientul Beta, care urmează să achizi ționeze echipamente
tehnologice. Valoarea negociată a echipamentelor este de 150.000 €. Achitarea datoriilor către
furnizor se va efectua în lei, reprezentând cei 150.000 € la cursul valutar de la data plă ții.
Ambii parteneri sunt persoane juridice române. Se consideră că, în contabilitatea vânzătorului,
pentru mărfurile livrate adaosul comercial este de 20%. 4111 „Clien ți” = % -4.216 lei
707 „Venituri din vânzarea mărfurilor ” -3.400 lei
4427 „TVA colectată” -816 lei
% = 371 „Mărfuri ” -4.216 lei
607 „Cheltuieli privind mărfurile ” -3.300 lei
378 „Diferențe de preț la mărfuri ” – 100 lei
4428 „TVA neexigibilă ” -816 lei
4111 „Clienți” = % 3.720 lei
707 „Venituri din vânzarea mărfurilor ” 3.000 lei
4427 „TVA colectată” 720 lei
% = 401 „Furnizori ” 1.240 lei
628 „Cheltuieli privind mărfurile ” 1.000 lei
4426 „TVA deductibilă ” 240 lei
% = 4111 „Clienți” 3.720 lei
401 „Furnizori ” 1.240 lei
667 „Cheltuieli privind 2.480 lei
28
Factura de livrare s -a emis în data de 04.12. anul N , când cursul valutar era de
4,2062 lei/ €, denumit în continuare curs istoric.
Rezolvare:
Varianta 1 – Încasarea a avut loc la data de 20.12.anul N, când cursul de schimb
valutar era de 4,2119 lei/€
a) Înregistrarea vânzării pe baza contractului de vânzare -cumpărare:
b) Concomitent cu vânzarea bunurilor are loc scăderea lor din gestiune:
c) Diferen țe de pre ț facturate:
Tabel 2.1: Varianta 1 – Diferențe de preț la 20.12.anul N
1. Valoarea în lei a creanței în valută la cursul de la data
facturării (04.12. anul N) 150.000 € x 4,2062 lei /€ =
630.930 lei
2. Valoarea în lei a creanței în valută la cursul de la data
încasării (20.12.anul N) 150.000 € x 4,2119 lei/€ =
631.785 lei
Diferență de curs valutar favorabilă (2 -1) = 855 lei
d) Decontare prin bancă:
Varianta 2 – Încasarea a avut loc la data de 15.12.anul N, când cursul de schimb
valutar era de 4,2057 lei/€
Se men țin datele cu privire la livrare cu deosebirea că încasarea are loc la o altă dată și un alt
curs valutar.
Observație! Înregistrările de la punctele a) și b) sunt aceleași, ceea ce diferă fiind diferențele
de preț.
c) Diferen țe de pre ț facturate:
Tabel 2.2: Varianta 2 – Diferențe de preț la 15.12.anul N
1. Valoarea în lei a creanței în valută la cursul de la data
facturării (04.12. anul N) 150.000 € x 4,2062 lei/€ =
630.930 lei
2. Valoarea în lei a creanței în valută la cursul de la data
încasării (15.12.anul N) 150.000 € x 4,2057 lei/€ =
630.855 lei
Diferență de curs valutar nefavorabilă (2 -1) = 75 lei % = 371 „Mărfuri ” 630.930,00 lei
607 „Cheltuieli privind mărfurile ” 504.774,00 lei
378 „Diferențe de preț la mărfuri ” 126.186,00 lei 4111 „Clien ți” = % 782.353,20 lei
707 „Venituri din vânzarea mărfurilor ” 630.930,00 lei
4427 „TVA colectată” 151.423,20 lei
5121 „Conturi la bănci în lei ” = 4111 „Clien ți” 783.413,40 lei
4111 „Clien ți” = % 1.060,20 lei
768 „Alte venituri financiare ” 855,00 lei
4427 „TVA colectată” 205,20 lei
29
d) Decontare prin bancă:
Varianta 3 – Încasarea a avut loc la data de 25.01.anul N+1, când cursul de schimb
valutar era de 4,1179 lei /€
În acest caz se impune evaluarea la cursul de schimb din data de 31.12. anul N, când
1 euro = 4,2282 lei/€.
a) Diferen țe de curs:
Tabel 2.3: Varianta 3 – Diferențe de preț la 31.12. anul N
1. Valoarea în lei a creanței în valută la cursul de la data
facturării (04.12. anul N) 150.000 € x 4,2062 lei/€
= 630.930 lei
2. Valoarea în lei a creanței în valută la cursul de la data
evaluării (31.12. anul N) 150.000 € x 4,2282 lei/€
= 634.230 lei
Diferență de curs valutar favorabilă (2 -1) = 3.300 lei
Observație! Conform O .M.F.P. 1802/2014 Crean țele fa ță de clien ții pentru care, până la
finele lunii, nu au fost întocmite facturile se eviden țiază distinct în contabilitate (contul 418
„Clien ți – facturi de întocmit”), pe baza documentelor care atestă livrarea bunurilor, respectiv
prestarea serviciilor.
Tabel 2. 4: Situa ție privind actualizarea crean ței
Nr.Crt Data Curs
valutar
lei/euro Valoare
crean ță
150.000 €
(nu include
TVA)
-lei- Sumă
facturată
(nu include
TVA) Diferen țe
de pre ț Observa ții
privind
semnifica ția
diferen țelor
de preț
1. 04.12.anul
N 4,2062 630.930 630.930
2. 31.12. anul
N 4,2282 634.230 3.300 Alte venituri
financiare
aferente
anului N
3. 27.01. anul
N+1 4,1179 617.685 – 13.245 – 16.545 Alte
cheltuieli
financiare
aferente
anului N+1
Actualizare la curs valutar de la data încasării. 617.685 -13.245 4111 „Clien ți” = % -93,00 lei
668 „Alte cheltulel i financiare ” -75,00 lei
4427 „TVA colectată” -18,00 lei
5121 „Conturi la bănci în lei ” = 4111 „Clien ți” 782.260,20 lei
418 „Clien ți – = % 4.092 lei
facturi de întocmit”
768 „Alte venituri financiare ” 3.300 lei
4428 „TVA neexigibilă ” 792 lei
30
b) Factura privind diferen țele de pre ț se emite pentru suma de -13.245 lei și TVA 24%:
Notă! Pentru prezentarea cu acurate țe a valorii facturilor emise către clien ți și, respectiv, a
valorii facturilor primite de la furnizori, se recomandă această întocmire de înregistrări.
Recomandarea este motivată de necesitatea pregătirii informa ției contabile în scopul
întocmirii Declara ției 394 <<Declara ție informativă privind livrările/prestările și achizi țiile
efectuate pe teritoriul României>> .
c) Decontarea prin bancă :
Factură ini țială 750.806,7 – Factură de diferen ță de curs 15761,55 = 735.045,15
Livrări extra comunitare ( către state non UE)
Se înregistrează vânzarea de produse finite cătr e o societate dintr -un stat non-
comunitar (din afara UE) în valoare de 1.000 $, la cursul de schimb valutar de 2,65 lei/$. La
31 decembrie anul N, cursul de schimb valutar este de 2,64 lei/$. În exercițiul financiar N+1
se încasează dreptul de creanță astfel:
– în luna ianuarie 700 $ la cu rsul de schimb de 2,70 lei/$ ;
– în luna februarie diferența de 300 $ la cursul de schimb de 2,76 lei/$.
La 31 ianuarie cursul de schimb valutar este 2,80 lei/$.
Rezolvare:
a) Operațiunile în cursul lunii decembrie exercițiul financiar N:
Facturarea vânzării la extern:
Tabel 2. 5: Valoarea în lei și în valută a produselor vândute
Elemente de calcul
Valoarea în valută
($) Valoarea în lei
(1$=2,65 lei)
Valoarea produselor finite
exportate 1.000 2.650
b) Operațiunile la 31.12.N:
Înregistrarea diferențelor de curs valutar aferente creanței neîncasate:
4111 „Clien ți” = 701 „Venituri din vânzarea 2.650 lei
produselor finite”
418 „Clien ți – = % -4.092 lei
facturi de întocmit” 668 „Alte cheltuiel i financiare ” -3.300 lei
4428 „TVA neexigibilă ” -792 lei
411 „Clien ți – = % -16.423,80 lei
668 „Alte cheltuiel i financiare ” -13.245,00 lei
4427 „TVA colectată” -3.178,80 lei
5121 „Conturi la bănci în lei ” = 4111 „Clien ți” 765.929,40 lei
31
Tabel 2. 6: Diferențe de preț la 31.12.N
1. Valoarea în lei a creanței în valută la cursul de la data
facturării 1.000 $ x 2,65 lei = 2.650 lei
2. Valoarea în lei a creanței în valută la cursul din
31.12.N 1.000 $ x 2,64 lei = 2.640 lei
Diferență de curs valutar nefavorabilă (1 -2) = 10 lei
c) Operațiunile în cursul lunii ianuarie exercițiul financiar N+1:
Încasarea celor 700 $ în luna ianuarie anul N+1:
Tabel 2. 7: Diferențe de preț la data încasării celor 700 $
1. Valoarea în lei a creanței în valută la cursul din 31.12.N 700 $ x 2,6 4 lei = 1.848 lei
2. Valoarea în lei a creanței în valută la cursul de la data
încasării 700 $ x 2, 70 lei = 1.890 lei
Diferență de curs valutar favorabilă ( 2-1) = 42 lei
d) Operațiunile la 31.01.N+1:
Înregistrarea diferențelor de curs valutar aferente creanței neîncasate:
Tabel 2.8: Diferențe de preț la 31.12.N +1
1. Valoarea în lei a creanței în valută la cursul din 31.12.N 300 $ x 2,64 lei = 792 lei
2. Valoarea în lei a creanței în valută la cursul din
31.01.N+1 300 $ x 2, 80 lei = 8 40 lei
Diferență de curs valutar favorabilă ( 2-1) = 4 8 lei
e) Operațiunile în cursul lunii februarie exercițiul financiar N+1:
Încasarea diferenței de 300 $:
Tabel 2. 9: Diferențe de preț la data încasării diferenței de 300 $
1. Valoarea în lei a creanței în valută la cursul din
31.12.N+1 300 $ x 2, 80 lei = 840 lei
2. Valoarea în lei a creanței în valută la cursul d e la data
încasării 300 $ x 2, 76 lei = 828 lei
Diferență de curs valutar nefavorabilă (1 -2) = 1 2 lei 665 „Cheltuieli din diferențe = 4111 „Clien ți” 10 lei
de curs valutar ”
5124 „Conturi la bănci = % 1.890 lei
în valută ” 4111 „Clien ți” 1.848 lei
765 „Venituri din diferențe 42 lei
de curs valutar ”
4111 „Clienți” = 765 „Venituri din diferențe 48 lei
de curs valutar ”
32
4111 ($) 4111 (lei)
op. a 1.000 700 op. c op. a 2.650 10 op.b
300 op. e op. d 48 1.848 op. c
840 op. e
Rd 1.000 1.000 Rc Rd 2.698 2.698 Rc
Tsd 1.000 1.000 Tsc Tsd 2.698 2.698 Tsc
Livrări intracomunitare (LIC)
SOCIETATEA Alfa SA efectuează următoarele operații în exercițiul N:
vinde mărfuri unui client dintr -o țară comunitară (membră UE), în condiții de livrare
FOB, pe credit comercial pe termen scurt de 90 de zile. Dobânda externă se calculează pe
baza ratei de 4,5%. Valoarea externă FOB net este de 4.000 €. Cursul valutar la data
vânzării la extern este de 4 lei/€. Decontarea cu clientul extern se face pe baza unui efect
de comerț (cambie) acceptat de acesta;
după 30 de zile de la primirea cambiei acceptate, furnizorul scontează cambia la banca sa
știind c ă:
– rata scontului este de 0,75%;
– comisionul bancar 0,2%;
– cursul valutar de la data încasării cambiei este de 4,20 lei/€.
Rezolvare:
a) Livrarea (LIC) mărfurilor pe credit comercial pe termen scurt (90 de zile):
Tabel 2. 10: Factura externă de uz intern
Elemente de calcul Valoarea în valută (€) Valoarea de evidență în lei
(4 lei/€)
1. Valoarea externă FOB brut 4.045 16.180
2. Dobânda externă 45 180
3. Valoarea externă FOB net 4.000 16.000
Notă! Dobânda inclusă în prețul extern (FOB brut), separată ca element distinct în factura
externă de uz intern, s -a determinat pe baza ratei recalculate după procedeul sutei mărite:
𝑅.𝑑𝑟.=100 x R.d.
100 +R.d. , unde:
𝑅.𝑑𝑟.= Rata recalculată a dobânzii;
𝑅.𝑑. = Rata dobânzii. % = 4111 „Clienți” 840 lei
5124 „Conturi la bănci
în valută ” 828 lei
665 „Cheltuieli din diferențe 12 lei
de curs valutar”
33
În cazul luat:
𝑅.𝑑𝑟.=100 x 4,5
100 +4,5 = 4,31%
Dobânda externă = 4.045 x 4,31% x 90 zile
360 zile = 45 €
b) Concomitent se evidențiază costul mărfurilor vândute la extern în sumă de 9.000 lei:
c) Primirea efectului de comerț acceptat de către clientul extern :
d) Depunerea efectului de comerț la bancă pentru scontare:
e) Încasarea efectului de comerț scontat pentru valoarea nominală minus costul scontului
(taxa scontului și comisionul bancar):
Taxa scontului = 4.045 € x 0,75% = 30 € 30 € x 4 lei/€ = 120 lei
Comisionul bancar = 4.045 € x 0,2% = 8 € 8 € x 4 lei/€ = 32 lei
TOTAL 38 € 152 lei
Calculul sumei nete încasate în valută
a) Valoarea nominală a cambiei 4.045 €
b) Rețineri: taxa scontului + comision 38 €
Suma netă încasată în valută (a -b) 4.007 €
Calculul sumei nete încasate în lei
a) Valoarea în lei la cursul zilei: 4.007 € x 4,20 lei/€ = 16.829 lei
b) Valoarea în lei la cursul de facturare: 4.007 € x 4 lei/€ = 16. 028 lei
Diferență de curs valutar favorabilă: 801 lei
Reținerea costului scontării din valoarea nominală a efectului de comerț (cambie):
4111 „Clien ți” = % 16.180 lei
707 „Venituri din vânzarea mărfurilor ” 16.000 lei
766 „Venituri din dobânzi ” 180 lei
607 „Cheltuieli privind mărfurile ” = 371 „Mărfuri ” 9.000 lei
413 „Efecte de primit de la clienți” = 4111 „Clien ți” 16.180 lei
5114 „Efecte remise spre scontare” = 413 „Efecte de primit 16.180 lei
de la clienți”
% = 5114 „Efecte remise 152 lei
spre scontare”
667 „Cheltuieli privind 120 lei
sconturile acordate ”
627 „Cheltuieli cu serviciile 32 lei
bancare și asimilate ”
34
Încasarea sumei nete:
Concomitent cu încasarea efectului de comerț se evidențiază valoarea nominală a acestuia
care urmează să fie recuperată la scadeță de către bancă de la cumpărătorul extern:
f) La scadența efectului de comerț, pe baza comunicării făcute de bancă referitoare la
încasarea acestuia de la clientul extern , SOCIETATEA Alfa SA stinge creanța din contul din
afara bilanțului :
5124 „Conturi la = % 16.829 lei
bănci în valută ”
5114 „Efecte remise spre scontare” 16.028 lei
765 „Venituri din diferențe 801 lei
de curs valutar”
de curs valutar
Debit: 8037 „Efecte scontate neajunse la scadență ” 16.180 lei
Credit: 8037 „Efecte scontate neajunse la scadență ” 16.180 l ei
35
CAPITOLUL III
STUDIU DE CAZ PRIVIND CLIENȚII INTERNI ȘI EXTERNI LA
SOCIETATEA UZUC S.A. P LOIEȘTI
3.1. Prezentarea generală a societă ții
3.1.1. Istoricul firmei
UZUC PLOIE ȘTI a fost înființatã în anul 1904, având ca obiect de activitate
fabricarea de armament și repararea de vagoane pentru calea feratã.
În perioada anilor '70, UZUC a asimilat echipamente pentru execu ția de utilaje
destinate instala ției pilot de Ap ă Grea și a livrat la IRNE Pite ști (în prezent RENEL – I.C.N.
Pitești) echipamente auxi liare pentru reactorul de cercet ări nucleare.
Dupã 1980, UZUC a început fabrica ția de echipamente nucleare pentru C.N.E.
Cernavod ă, societatea comercial ă UZUC S.A . fiind constituit ă în anul 1990.
Începand cu luna februarie 2002, SOCIETATEA UZUC S.A. Ploie ști a intrat în
categoria societ ăților private, pachetul majoritar fiind preluat de SOCIETATEA A1 IMPEX
S.R.L. CLUJ -NAPOCA, societate ce face parte din grupul de firme SERVICIILE
COMERCIALE ROM ÂNE.
SOCIETATEA UZUC S .A. este în prezent unul din principalii produc ători români de
echipamente pentru industria chimic ă, petrochimic ă și energetic ă, cum ar fi: schimb ătoare de
căldurã, vase, coloane ș.a.m.d.
3.1.2. Informa ții generale
SOCIETATEA UZUC S.A. PLOIE ȘTI este situată pe Str. Depoului Nr.16 Ploiești,
județul Prahova , sediul general și secțiile de produc ție aflându -se de asemenea în Ploie ști.
Numărul de înmatriculare sub care societatea a fost înregistrată în Registrului
Comerțului este J29/11/22.01.1991 , iar certificatul de înmatriculare con ține codul de
înregistrare fiscal ă RO 1343554 , societatea fiind înregistrată în scopuri de TVA
Întreprinderea este plătitoare de impozit pe profit , impozit pe dividende, impozit pe
clădiri , impozit pe veniturile din salarii și asimilate salariilor și contribuții de asigurări
sociale, asigurări de sănătate și șomaj aferente salariilor.
Obiectul principal de activitate , conform certificatului emis de Oficiul Registrului
Comer țului, este „Fabricarea altor mașini și utilaje specifice ” cod CAEN 2899 .
Administrarea societății este realizată de către Consiliul de Administrație alcătuit din:
Ion Ioan Corneliu – președinte;
Coman Dumitru – membru;
Bognar Attila Iosif – membru.
Conform Certificatului Constatator nr. 10554 /24.02.2015, capitalul social subscris și
vărsat la 31.12.201 4 este de 11.880.262, 50 lei, divizat în 4.752. 405 ac țiuni nominative, la
valoare de 2,50 lei pe ac țiune, repartizat astfel:
Tabel 3.1: Structura ac ționariatului
Sursa: http://www.uzuc.ro/ Sursa informa ției / Data Acționar Valoare Nr. acțiuni Procent
Depozitarul Central
31.12.2014 SC A1 Impex SRL
Cluj – Napoca 9.945.327,50 3.978.131 83,713 %
Alți acționari 1.934.935,00 773.974 16,287 %
Total 11.880.262,50 4.752.105 100 %
36
Societatea nu are ac țiuni răscumpărabile și nu a emis obliga țiuni. Acționarii î și pot
exercita dreptul de vot în AGA propor țional cu numărul de ac țiuni pe care îl posedă.
3.1.3. Principalii clien ți interni și externi
Principalii clien ți ai societă ții se clasifică în clien ți interni și externi după cum reiese din
tabelul de mai jos.
Tabel 3. 2: Clien ții SOCIETĂȚII UZUC S .A.
Nr.
crt. Denumire client Țara de origine client
1 Soceram România
2 Somaco România
3 Prefab România
4 Sincor România
5 CNE Invest România
6 Celco România
7 Macon România
8 Upetrom România
9 Rominserv România
10 Arpechim România
11 LUKOIL România
12 Petrobrazi România
13 ABB Lummus German ia
14 Bechtel Marea Britanie
15 Zimmerman & Jansen German ia
16 Tractebel German ia
17 THOMASSEN Olanda
18 Technip Italia
19 Toyo Japonia
20 Sulzer Elveția
21 Kompahlex Elveția
22 John Zink Luxembourg
23 John Brown Marea Britanie
24 JGC Japonia
25 IHC Olanda
26 Hyundai Corporation Coreea
27 General Electric Plastics Olanda
28 GE International INC USA
29 GEEPE Franța
30 GE OIL & GAS NUOVO PIGNONE Italia
31 EMS German ia
32 Du Pont USA
33 Chiyoda Japonia
34 Selas Linde German ia
35 Samsung Coreea
36 Qe International Olanda
37 Perry Equipment Marea Britanie
38 Peerless Marea Britanie
39 MES Japonia
40 Lurgi German ia
Sursa: http://www.uzuc.ro/
37
3.2. Obiectivele studiului de caz și cadrul legislativ
Motivul principal pentru care am ales realizarea studiului de caz la firma S.C. UZUC
S.A. este acela că de-a lungul timpului, societatea s -a menținut cu succes pe piață, în cadrul
acesteia fiind implementat și dezvoltat un sistem de asigurare a calității care creează condițiile
necesare pentru realizarea produselor în s trictă conformitate cu cerințele clienților săi, interni
și externi și cu prevederile din standardele aplicabile.
Obiectivele studiului de caz vizează :
determinarea ponderii pe care o ocupă vânzările către clienții interni și externi în cifra de
afaceri ;
analiza conturilor care țin evidența decontărilor cu clienții interni, cât și externi ,
urmărind dacă înregistrarea operațiunilor economico -financiare s-a realizat corect și
sistematic în evidența contabilă a societății ;
analiza corectitudinii utilizării documentelor justificative legal întocmite (studierea
documentelor justificative si a documentelor centralizatoare);
analiza fis calizării pri vind î nregistrarea clienților interni și externi.
Actele normative care au stat la baza rezolvării studiului de caz sunt:
Legea contabilită ții nr. 82/1991, republicată;
O.M.F.P. nr. 1802 pentru aprobarea r eglement ărilor contabile privind situațiile financiare
anuale individuale și situațiile financiare anuale consolidate;
Ordinul nr. 2861/2009 pentru aprobarea n ormelor privind organizarea și efectuarea
inventarierii elementelor de natura activelor, datoriilor și capitalurilor proprii ;
Ordinul nr . 65/2015 privind principalele aspecte legate de întocmirea și depunerea
situațiilor financiare anuale și a raportărilo r contabile anuale ale operatorilor economici
la unitățile teritoriale ale Ministerului Finanțelor Publice;
O.M.E.F. 3512/2008 din 27 noiembrie 2008 privind documentele financiar -contabile;
Legea privind Codul Fiscal nr. 571/2003 cu modific ările și complet ările la zi.
Situațiile financiare pentru anul încheiat la 31 decembrie 2014 au fost întocmite în
conformitate cu următoarele principii contabile :
o principiul continuității activității ;
o principiul permanenței metodelor;
o principiul prudenței;
o principiul evaluării separate a elementelor de activ și de pasiv;
o principiul intangibilității exercițiului;
o principiul necompensării;
o principiul independenței exercițiului;
o principiul prevalenței economicului asupra juridicului;
o principiul pragului de semnificație.
38
3.3. Studiu de caz privind clienții interni și externi la SOCIETATEA UZUC S.A
PLOIEȘTI
3.3.1. Ponderea clienților în c ifra de afaceri și calculul altor indicatori de
activitate
Tabel 3. 3: Cifra de afaceri 2013 -2014
2013 2014
Cifra de afaceri, din care: 53.642.324 48.104.184
Producția vândută 51.371.715 46.302.277
Venituri din vânzarea mărfurilor 2.270.609 1.801.907
Sursa: http://www.uzuc.ro/
În anul 2014, comparativ cu anul 2013, cifra de afaceri a cunoscut o scădere cu 10,32%,
aceasta fiind reflectată în producția vândută în valoare de 46.302.277 lei, în timp ce vânzările
de mărfuri (carburanți la Stația Alimentare Auto UZUC) au scăzut cu 20,64%, acest lucru
datorându -se scăderii prețurilor la carburanți în an ul 2014.
Tabel 3. 4: Cifra de afaceri la 31.12.2014
Structura cifrei de afaceri la 31.12.2014
– lei – 31.12.2014 Pondere in CA
(%)
utilaj chimic export 43.625.514,07 90,69
utilaj chimic intern 176.306,76 0,37
diverse 408.152,48 0,85
vânzări produse reziduale 239.947,72 0,50
prestări 841.435,66 1,75
venituri din întreținere cămin 155.352,78 0,32
chirie mijloace fixe . 452.844,15 0,94
vânzări mărfuri UZUC 76.798,00 0,16
venituri din activități diverse UZUC 401.683,19 0,84
vânzări carburanți 1.678.359,17 3,49
vânzări piese auto Magazin Piese 6.350,03 0,01
vânzări mărfuri CANTINA 40.399,41 0,08
Total 48.104.184,74 100
Sursa: http://www.uzuc.ro/
După cum se poate observa din tabelul de mai sus , ponderea cea mai mare în cifra de afa ceri
o reprezintă producția la export (aproximativ 9 1%), care pe clienți are următoarea structură:
Tabel 3. 5: Ponderea clienților externi în totalul producției la export la 31.12.2014
Nr. crt. Denumire client extern Ponderea deținută în
producția la export (%)
1 NUOVO PIGNONE Italia 62,60
2 THOMASSEN Olanda 8,70
3 GEEPE Franța 2,50
4 Toyo Japonia 15,60
5 IHC Olanda 0,80
Sursa : http://www.uzuc.ro/
39
Din totalul clienților întreprinderi, clienții externi dețin ponderea cea mai mare
(aproximativ 9 1%), iar dintre aceștia care 83% sunt clienți intracomunitari și restul de 1 8%
din afara UE.
Printre primii 5 clienți care dețin ponderea cea mai mare în total ul clienți lor nu se
regăsesc persoane afiliate, fiind un aspect pozitiv, deoarece întreprinderile tind să ofere prețuri
de vânzare scăzute entităților afiliate, astfel putând să apară evaziunea fiscală .
Calculul indicatorului de activitate „Nr de zile debite – clienți ”:
Tabel 3.6: Calculul indicatorului Nr de zile debite – clienți
Indicator de activitate 2013 2014
Nr zile debite−clienți=Creanțe comerciale
Cifra de afacerix365
89 zile 83 zile
Acest indicator arată numărul de zile în care se încasează creanțele, tendința trebuie
sa fie de scădere pentru a exprima eficiența în colectarea creanțelor. O valoarea în creștere
indică riscuri legate de creșterea costurilor finanțării activității curente și a clienților rău
platnici.
Însă, după cum se observă din tabelul de mai s us, în 2014 indicatorul a cunoscut o
scădere cu 6 zile a colectării creanțelor față de anul anterior, ceea ce pentru întreprindere
reprezintă un aspect favorabil din punct de vedere economic.
Determinarea ponderii pe care o dețin cre anțele față de clienți în total creanțe și în
total active
Tabel 3.7:Situația creanțelor la 31.12.2013 și 31.12.2014
CREANȚE 31.12.2013 31.12.2014 %
1. Creanțe comerciale 11.520.097,73 7.384.377,11 64,10
2. Sume de încasat de la entitățile
afiliate 2.574.514,19 2.390.608,12 92,86
3. Sume de încasat de la entitățile de
care compania este legată în virtutea
intereselor de participare 0 0 –
4. Alte creanțe 269.401,47 1.087.870,21 403,81
TOTAL 14.364.013,39 10.862.855,44 75,63
Sursa : http://www.uzuc.ro/
Tabel 3.8: Calculul ponderii clienților în total creanțe
Crean țe comerciale
Total Crean țex100
2013 2014
80,20 % 67,98 %
Tabel 3. 9: Calculul ponderii clienților în total active
Crean țe comerciale
Total Activex100
2013 2014
9,52% 6,17%
40
Din tabelele de mai sus se poate observa faptul că din totalul creanțelor
întreprinderii, creanțele comerciale dețin ponderea cea mai mare , însă în anul 2014 , față de
anul 2013 , creanțele ocupă o pondere mai mică cu 3,35 procente în total active și cu 12,22
procente în totalul creanțelor , ceea ce semnifică faptul că în exercițiul financiar 2014 s -a
înregistrat o scădere a vânzărilor comparativ cu exercițiul anterior .
3.3.2. Imaginea conturilor care țin evidența decontărilor cu clienții interni și
externi în situațiile financiare anuale
În urma analizei doc umentelor justificative (facturi , aviz e de însoțire a mărfii,
chitanț e, extras e de cont) și a documentelor centralizatoare (fișe d e cont analitic e, jurnale de
vânzare, deconturi de TVA, registre de încasări, balanțe de verificare) am întocmit următoarea
situație a creanțelor comerciale:
Tabel 3. 10: Decontări cu clienții interni și externi pe parcursul exercițiului 2014
Nr.
crt Explicație Contare Suma
-lei-
Tip
operați une Tip document Debit Credit
1 Livrare produse finite Factura
AIM 4111 .1 %
7015
4427 52.400,00
42.258,06
10.141,94
2 Încasare factura Extras de cont 5121 4111 .1 52.400,00
3 Livrare marfă pe baza
AIM AIM 418 %
707
4427 30.850,00
5.970,97
24.879,03
4 Emiterea facturii pentru
marfa livrata pe baza
AIM Factura
4111 .1 418 30.850,00
5 Încasare factura Extras de cont 5121 4111 .1 30.850,00
6 Livrare marfă Factura
AIM 4111 .1 %
707
4427 28.652,00
5.545,55
23.106,45
7 Livrare marfă pe baza
AIM AIM 418 %
707
4427 1.426,00
1.150
276
8 Emiterea facturii pentru
marfa livrata pe baza
AIM Factura
4111 .1 418 1.426,00
9 Încasare factura Chitanță 5311 4111 .1 1.426,00
10 Livrare produse finite
cu acordarea unui rabat
de 1% Factura
AIM 4111 .1 %
7015
4427 99.200
80.000
19.200
11 Încasare factura Extras de cont 5121 4111 .1 99.200
41
12 Emiterea facturii
privind rabatul Factura
4111 .1 %
709
4427 -992
-800
-192
13 Plată echivalent
reducere comercială: Extras de cont 5121 4111 .1 -992
14 Livrare marfă Factura
AIM 4111 .1 %
707
4427 8.602,00
1.664,90
6.937,10
15 Acceptarea unui efect
de comerț Cambia 413 4111.1 18.602,00
16 Primirea cambiei de la
client și depunerea la
bancă pentru încasare Extras de cont 5113 413 18.602,00
17 Livrare intracomunitara
de mărfuri Factura
CMR
AIM 4111 .2 707 1.200.000
18 Încasare factura Extras de cont 5124 %
4111 .2
765 1.200.846
1.200.000
846
19 Livrare intracomunitara
de produse finite Factura
CMR
AIM 4111 .2 7015 2.450.038
20 Încasare factura Extras de cont %
5124
665 4111 .2 2.450.038
2.449.460
578
21 Livrare marfă Factura
AIM 4111 .1 %
707
4427 2.600,00
503,23
2.096,77
22 Acceptarea unui efect
de comerț Bilet la ordin 413 4111.1 2.600,00
23 Primirea biletului la
ordin de la client și
depunerea la bancă
pentru încasare Extras de cont 5113 413 2.600,00
24 Livrare intracomunitara
de produse reziduale Factura
CMR
AIM 4111 .2 703 29.850
25 Încasare factura Extras de cont 5124 %
4111 .2
765 30.310
29.850
460
26 Livrare intracomunitara
de mărfuri Factura
CMR
AIM 4111 .2 707 20.400
27 Încasare factura Extras de cont 5124 %
4111 .2
765 20.469
20.400
69
28 Livrare intracomunitara
de produse finite Factura
CMR
AIM 4111 .2 7015 43.800
29 Încasare factura Extras de cont % 4111 .2 43.800
42
5124
665 43.000
800
30 Livrare intracomunitara
de produse reziduale Factura
CMR
AIM 4111 .2 703 279.865
31 Încasare factura Extras de cont 5124 %
4111 .2
765 280.000
279.865
135
32 Trecerea unor facturi
înregistrate în 2013 în
evidența Clienți incerți
ca urmare a neîncasării
acestora Lista de inventar 4118 4111.1 270.794,59
33 Livrare produse finite
cu acordarea unui
risturn de 10% Factura
AIM 4111.1 %
7015
4427 24.800
20.000
4.800
34 Încasare factura Extras de cont 5121 4111.1 24.800
35 Emiterea facturii
privind risturnul Factura
4111.1 %
709
4427 -2.480
-2.000
-480
36 Plată echivalent
reducere comercială: Extras de cont 5121 4111.1 -2.480
37 Livrare extracomunitara
de produse finite Factura
CMR
AIM 4111.3 7015 1.354.800
38 Încasare factura Extras de cont %
5124
665 4111.3 1.354.800
1.354.040
760
40 Livrare extracomunitara
de produse reziduale Factura
CMR
AIM 4111.3 703 3.752.000
41 Încasare factură Extras de cont 5124 %
4111.3
765 3.754.458
3.752.000
2.458
42 Încasare avans de la un
client intern privind
livrarea de mărfuri Extras de cont 5121 %
419
4427 20.000
16.129,03
3.870,97
43 Emiterea facturii de
avans Factura 4111.1 %
419
4427 20.000
16.129,03
3.870,97
44 Reglare a operațiun ii de
încasare a avansului Extras de cont 5121 %
419
4427
4111.1 0
-16.129,03
-3.870,97
20.000
45 Livrare
intracomunitarăde
produse finite Factura
CMR
AIM 4111.2 7015 3.521.038
46 Livrare intracomunitară
de produse reziduale Factura
CMR
AIM 4111 .2 703 45.850
47 Livrare intracomunitar ă Factura 4111 .2 707 23.400
43
de mărfuri CMR
AIM
48 Trecerea facturii din
evidența clienților
incerți în eviden ța
conturilor speciale ca
urmare a prescrierii 654 4118 7.345
49 Livrare intracomunitară
de produse finite Factura
CMR
AIM 4111 .2 7015 793.500
50 Livrare intracomunitară
de produse reziduale Factura
CMR
AIM 4111 .2 703 523.865
51 Livrare intracomunitară
de produse finite Factura
CMR
AIM 4111 .2 7015 26.800
52 Livrare intracomunitar ă
de mărfuri Factura
CMR
AIM 4111 .2 707 36.400
53 Livrare marfă Factura
AIM 4111 .1 %
707
4427 18.602,00
15.001,61
3.600,39
54 Acceptarea unui efect
de comerț Cambia 413 4111.1 18.602,00
55 Primirea cambiei de la
client și depunerea la
bancă pentru încasare Extras de cont 5113 413 18.602,00
56 Încasare avans de la un
client intern privind
livrarea de mărfuri Extras de cont 5121 %
419
4427 30.000
24.193,55
5.806,45
57 Emiterea facturii de
avans Factura 4111.1 %
419
4427 30.000
24.193,55
5.806,45
58 Reglare a operațiun ii de
încasare a avansului Extras de cont 5121 %
419
4427
4111.1 0
-24.193,55
-5.806,45
30.000
59 Livrare marfă Factura
AIM 4111 .1 %
707
4427 4.532,00
3.654,84
877,16
60 Livrare extracomunitara
de produse reziduale Factura
CMR
AIM 4111.3 703 5.867.780
61 Livrare intracomunitară
de produse finite Factura
CMR
AIM 4111 .2 7015 12.926.800
Notă! Pentru a simplifica în țelegerea sintezei operațiunilor economico -financiare din tabelul
de mai sus , creanțele în valută sunt prezentate doar la valoarea în lei și nu se mai actualizează
valoarea acestora la sfârșitul lunii la cursul valutar respectiv .
44
Situația creanțelor clienți la finalul anului 2014 se prezintă astfel:
Tabel 3. 11:Situația creanțelor clienți la finalul anului 2014
Nr.
crt. Cont Sold inițial Creșteri Reduceri Sold final
1 4111
Clienți 11.445.520,44 46.544.442,45 50.951.484,91 7.038.477,98
2 4111.1
Clienți interni 1.604.367,75 1.754.379,67 3.312.639,54 46.107,88
3 4111.2
Clienți
intracomunitari 9.841.152,69 37.620.547,62 42.649.009,07 4.812.691,24
4 4111.3
Clienți
extracomunitari 0 7.169.515,16 4.989.836,30 2.179.678,86
5 4118
Clienți incerți sau
în litigiu 74.017,45 270.794,59 7.345,00 337.467,04
7 418
Clienți – facturi
de întocmit 2.626,84 88.564,46 89.749,71 1.441,59
8 419
Clienți creditori 0 40.322,58 40.322,58 0
Creanțele comerciale au fost înregistrate la valoarea realizabilă. Pentru creanțele
incerte , în litigii, au fost constituite provizioane.
Creanțele față de clienți decontate în valută și cele decontate în lei în funcție de
cursul unei valute au fost înregistrate și evaluate la cursul de închidere din data de 31.12.2014 ,
la rata oficială comunicată de B.N.R de 4,4821 lei/euro și 3,6868 lei/USD .
45
CONCLUZII
În vederea realizării obiectului de activitate, întreprinderea intră în rela ții cu mediul
economico -social și astfel apar creanțele comerciale , care reflectă drepturile întreprinderii fa ță
de clienți, persoane fizice sau juridice, determinate de vânzări de bunuri, executări de lucrări
și prestări de servicii, pentru care aceasta trebuie să primească un echivalent valoric sau o
contrapresta ție.
Contabilitatea clienților se ține pe categorii, precum și pe fiecare persoană fizică sau
juridică în parte , în contabilitatea analitică clienții grupându -se în clienți interni și externi , iar
în cadrul acestora pe termene de plată.
După aderarea României la U niunea Europeană din 1 ianuarie 2007 livrările se
scindează în două : livrări intracomunitare (din cadrul UE , care nu trec prin vamă ) și
operațiuni de export (din afara UE).
Un aspect important din cadrul tranzacțiilor de vânzări îl constituie obligațiile
declarative. În cazul operațiunilor efectuate pe teritoriul României se întocmește Declarația
394 <<Declara ție informativă privind li vrările/prestarile și achizi țiile efectuate pe teritoriul
național conform OPANAF 3806/2013 >>. Pentru livrările intracomunitare se întocmește
Declarația 390 VIES <<Declara ție recapitulativă privind livrările/achizi țiile intracomunitare
de bunuri, conform OP ANAF nr.76/21.01.2010>> și Declarația statistică Intrastat dacă
operatorul economic a depășit plafonul pentru livrări de 900.000 de lei , iar pentru operațiunile
de export care trec prin vamă se întocmesc declarații vamale.
Clienții se departajează în fu ncție de scadență în clienți și clienți incerți sau în litigiu ,
iar în funcție de documentul care stă la baza înregistrării acestora în clienți pentru care s -a
întocmit factur ă și clienți facturi de întocmit . În cazul celor pentru care nu s-a întocmit
factură, livrarea se face pe baza avizului de însoțire a mărfii (AIM) . Avizul de însoțire a
mărfii poate fi utilizat numai în condițiile prevăzute de lege, astfel că , potrivit Ordonanț ei de
urgență nr. 12 din 22/02/2006 sunt interzise livrările de cereale și produse de panificație pe
baza AIM, sancțiunile fiind destul de aspre, recurgându -se până la confiscarea mijlocului de
transport .
În cazul trecerii creanțelor în evidența clienților incerți se constituie ajustări pentru
deprecierea crean țelor clien ți. În C odul Fiscal acestea sunt denumite provizioane și începând
cu 1 ianuarie 2006 cheltuielile generate de constituirea ajustărilor pentru deprecierea
creanțelor clienți sunt deductibile în proporție de 30 %, dacă sunt în deplinite următoarele
condiții: sunt înre gistrate după data de 1 ianuarie 2004; au trecut 270 de zile de la termenul
scadent pentru încasare; facturile nu sunt datorate de persoane afiliate; facturile au fost
înregistrate la venituri în perioada în care au fost emise.
Corespunzător prevederilor Legii contabilită ții nr. 82/1991 evidența clienților trebuie
sa fie asigurată atât în lei cât și în valută, fiind asimilate operațiunilor în valută și clienții
pentru care decontările se efectuează în lei în funcție de cursul unei valute.
Evaluarea creanțelor în valută se realizează la finele fiecărei luni la cursul de schimb
al pieței valutare, comunicat de Banca Na țională a României din ultima zi bancară a lunii în
cauză , acestea fiind evaluate și prezentate în situațiile financiare anual e utilizând cursul de
schimb valutar, comunicat de Banca Națională a României și valabil la data încheierii
exercițiului financiar .
Diferențele de curs înregistrate se recunosc în contabilitate la venituri sau cheltuieli
din diferențe de curs valutar, iar în ceea ce privește creanțe exprimate în lei, a căror decontare
se face în funcție de cursul unei valute diferențele înregistrate se recunosc în contabilitate la
alte venituri financiare sau alte cheltuieli financiare, după caz . O situație aparte întâlnim în
cazul microîntreprinderi lor, unde diferențele în plus din evaluare din trimestrele I, II și III nu
sunt inclu se la calculul profitului impozabil , fiind incluse doar cele înregistrate în trimestrul
IV.
46
În cadrul studiului de caz realizat la SOCIETATEA UZUC SA , în urma verificării
documentelor justificative si centralizatoare ale societății s-a constat că înregistrările contabile
privind creanțele comerciale au fost corect întocmite, în conformitate cu legislația contabilă și
cea fiscală în vigoare , cu o singură excepție, și anume, înregistrarea eronată a unei facturi de
transport , aferentă secției de desfacere , în costul de achiziție a materialelor aprovizionate, iar
pentru evitarea acestor situații propun ca pe factură să fie specificat sectorul (de aprovizionare
sau de desfacere ).
Din totalul clienților întreprinderi aproximativ 70% sunt clienți externi și 30%
interni, situație ce se reflectă în producția vândută, unde ponderea cea mai mare în aceasta o
dețin vâ nzările la extern (aproximativ 91%).
În urma studiului asupra societății am mai observat că livrările produselor sunt de
valori mari, efectuate la intervale lungi de timp, încasările aferente acestora realizându -se la
scadență în sume considerabile , după care există perioade lungi fără încasări . În această
situație recomand livrarea pe credit comercial garantat, deoarece flexibilitatea dovedită de
furnizor prin creditul comercial servește interesele ambelor părti și facilitează circulația
mărfurilor. Pe de o parte pentru cumpărător se reduc astfel cheltuielile de depozitare necesare
în cazul în care livrările ar fi condiționate de posibilitățile reale, precum și de costurile de
procurare a mijloacelor de plată, dacă plata ar fi obligatorie l a primirea mărfii, iar pe de altă
parte îi oferă furnizorului certitudinea încasării creanței, titlurile creditului comercial
(înscrisurile cambiale), ca titluri de creanță, putând fi transferate prin scont la banci, creditul
comercial transformându -se în credit bancar.
Având în vedere toate aspectele tratate în prezenta lucrare și rezultatele obținute,
concluzionez prin a spune că s -a reușit demonstrarea importanței decontărilor cu clienții
interni și externi din cadrul întreprinderilor.
47
BIBLIOGRAFIE
1. Cătălin HĂNȚULIE , Oana DRĂGAN, Mihaela ANDREȘEU, Contabilitatea unității
economice , Editura Akademos Art, București, 2010;
2. Claudia B URTESCU , Mihaela G ÂDOIU , Marian ȚAICU , Diana Brînză , Bazele
contabilității , Editura Sitech, Craiova, 2010 ;
3. Dumitru VIȘAN, Aprofundări în contabilitatea financiară , Editura Tribuna Economică,
București, 2011 ;
4. Dumitru VIȘAN, Contabilitatea tranzacțiilor de comerț internațional Volumul II , Editura
Tribuna Economică, București, 2010 ;
5. Felicia IONEVAN , Dumitru COTLE Ț, Dorel MATEȘ, Camelia HAȚEGAN , Anda
IOSIF , Nicolae BOBIȚ AN, Contabilitate financiară , Editura Mirton, București, 2003 ;
6. Ion IONESCU , Radu Nicolae BĂLUNĂ , Daniel GOAGĂRĂ , Contabilitatea comer țului
exterior , Editura Universitaria, Craiova, 2007 ;
7. Ioan POPA , Tranzacții de comer ț exterior , Editura Economică, București, 2002 ;
8. Ion RO ȘU HAMZESCU , Tehnica opera țiunilor de comer ț exterior , Editura Universitaria,
Craiova, 2009 ;
9. Iulia JIANU, Ileana Cosmina PITULICE, Mirela NICHITA, Studii practice privind
contabilitatea financiară a întreprinderii , Editura Contaplus, București, 2011;
10. Lucia PALIU -POPA , Contabilitate financiară aplicată – Ghid contabil , Editura
Universitară, Craiova, 2010;
11. Lucia PALIU -POPA , Contabilitatea și fiscalitatea t ranzac țiilor de comer ț exterior :
Aprofundări teoretice și aplicative , Editura Pro Universitaria, București, 2014 ;
12. Marcela BENGESCU , Șerban CRIȘCOTĂ , Maria -Daniela BONDOC , Luminița
ȘERBĂNESCU , Marian ȚAICU , Aspecte teoretice pentru examenul de licență la
specializarea C.I.G ., Editura Sit ech, Craiova, 2012 ;
13. Marius Dumitru PARASCHIVESCU , Florin RADU, Lucian PĂTRAȘ CU, Contabilitate
financiară aprofundată , Editura Tehnopress, Iași, 2011 ;
14. Radu Nicolae BĂLUNĂ , Contabilitatea comer țului exterior , Editura Universitaria,
Craiova, 200 9;
15. *** Legea contabilită ții nr. 82/1991 , publicat ă în Monitorul Oficial nr. 265 din 2 7
decembrie 1991 , republicată, mo dificată și completată ulterior;
16. *** Legea privind Codul Fiscal nr. 571/2003 cu modific ările și complet ările la zi;
17. *** Ordinul nr. 2861/2009 pentru aprobarea Normelor privind organizarea și efectuarea
inventarierii elementelor de natura activelor, datoriilor și capitalurilor proprii ;
18. *** O.M.E.F. 3512/2008 din 27 noiembrie 2008 privind documentele financiar -contabile,
publicat în Monitorul Of icial nr. 870 din 23 decembrie 2008 ;
19. *** O.M.F.P. 1802/2014 pentru aprobarea reglementarilor contabile privind situa țiile
financiare anuale individuale și situa țiile financiare consolidate, publicat în Monitorul
Oficial nr. 963 din 30 decembrie 2014 ;
20. www.tribunaeconomica.ro/blog/?p=801 .
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Prin preze nta declar că Lucrarea de licenț ă cu titlul Contabilitatea decontărilor cu [630020] (ID: 630020)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.