Primarul Si Consiliul Local

Cuprins

1. PRIMARUL

1.1. ISTORIA INSTITUȚIEI PRIMARULUI ÎN ROMÂNIA

1.2. ALEGEREA PRIMARULUI

1.2.1. Considerații preliminare

1.2.2. Desfășurarea alegerilor

1.2.4. Validarea mandatului de primar

1.2.5. Depunerea jurământului

1.3. ATRIBUȚIILE PRIMARULUI

1.3.1. Atribuții exercitate în calitate de reprezentant al statului, în condițiile legii

1.4. ACTELE SI RĂSPUNDEREA PRIMARULUI

1.4.1. Actele primarului

1.4.2. Răspunderea primarului

1.5. MANDATUL PRIMARULUI

2. CONSILIUL LOCAL

2.1. CONSTITUIREA SI COMPONENȚA CONSILIULUI LOCAL

2.1.1. Componența consiliului local

2.1.2. Constituirea consiliului local

2.2. MANDATUL DE CONSILIER

2.3. COMPETENȚA ȘI FUNCȚIONAREA CONSILIULUI LOCAL

2.3.1. Competența consiliului local

2.3.2. Functionarea consiliului local

2.4. ACTELE SI RASPUNDEREA CONSILIULUI LOCA

2.4.1. Actele consiliului local

2.4.2. Raspunderea consiliului local

2.5. DIZOLVAREA CONSILIULUI LOCAL

3. STUDIU DE CAZ

3.1. CONVOCAREA CONSILIULUI LOCAL

3.2. INVITAȚIA LA ȘEDINȚA CONSILIULUI LOCAL

3.3. ORDINEA DE ZI A CONSILIULUI LOCAL

3.4. PROIECTUL DE HOTARARE AL CONSILIULUI LOCAL

3.6. ȘEDINȚA CONSILIULUI LOCAL

BIBLIOGRAFIE

PRIMARUL

Istoria instituției primarului în România

Funcția de primar este o funcție tradițională în administrația locală, nu numai din Europa, dar și din alte continente, cum ar fi America, unde a pătruns influența europeană. Legislația contemporană conține mai multe soluții cu privire la modalitatea de investitură, la atribuții și raporturile sale cu organul colegial (adunarea, consiliul etc) ori cu alte autorități publice autonome sau, după caz, guvernamentale.

Sub aspectul evoluției istorice, la noi, prin Legea comunală din 1864 s-a impus soluția alegerii consiliului local și a primarului de către locuitorii comunei rurale, pe baza votului cenzitar, fiind scutit de cens numai anumiți funcționari și liber profesioniști. Primarul era magistratul comunal, căruia legea îi încredința întreaga administrație a comunei, dar, în același timp, era și delegatul puterii centrale, în comunele rurale, unde trebuia să fie confirmat de prefect. În comunele urbane, primarul era numit domn, dintre trei consilieri care întruniseră cele mai multe voturi.

Reglementările ulterioare au consacrat soluția alegerii primarului de către consiliul local.

Indiferent de forma sub care era investit, numit sau ales, primarul avea, pentru perioada mandatului său, calitatea de funcționar public.

Legislația actuală a optat pentru soluția alegerii primarului, la fel ca și consiliul local, direct de către comunitatea locală, indiferent dacă este vorba despre mediul rural sau urban.

Astfel, potrivit Legii nr. 215/2001 privind administrația publică locală republicată, comunele, oresele și municipiile au câte un primar și un viceprimar, iar municipiile reședință de județ au un primar și 2 viceprimari, aleși în condițiile legii.

Potrivit dispozițiilor actuale ale Legii administrație publice locale, pe durata mandatului, primarul și viceprimarul primesc o indemnizație lunară, ca unică formă de remunerare a activității corespunzătoare funcției de primar, respectiv, de viceprimar, și care reprezintă baza de calcul pentru stabilirea drepturilor și obligațiilor care se determină în raport cu venitul salarial. Primarul și viceprimarul nu beneficiază de sporul de vechime în muncă și nici de alte sporuri prevăzute de lege. Durata mandatului constituie vechime în muncă și în specialitatea studiilor absolvite .

Alegerea primarului

Considerații preliminare

Modul de organizare și desfășurarea a alegerilor pentru funcția de primar este prevăzut în Legea nr.70/1991 privind alegerile locale, modificată și completată prin Ordonanța de Urgență a Guvernului nr.28/2000.

Conform cu Antonie Iorgovan, alegerea primarului se face prin vot universal, egal, direct, secret și liber exprimat. În primul tur de scrutin este declarat ales primarul care a întrunit majoritatea voturilor valabil exprimate. Când nu s-a realizat această majoritate, se organizează al doilea tur de scrutin. Un al doilea tur de scrutin se organizează și în caz de balotaj între mai mulți candidați la funcția de primar. La al doilea tur de scrutin participă doar candidații clasați pe primele două locuri, respectiv candidații aflați în situație de balotaj. Al doilea tur de scrutin are loc la două săptămâni de primul tur. Este declarat ales cel care a obținut cel mai mare număr de voturi valabil exprimate.

În cazul în care unul dintre candidații la funcția de primar, între care urmează să se desfășoare cel de-al doilea tur de scrutin, decedează, renunță sau nu mai îndeplinește condițiile prevăzute de lege pentru a fi ales, la turul al doilea de scrutin va participa candidatul situat pe locul următor. Dacă această situație se produce în cazul unuia dintre candidații aflați în balotaj, nu vor mai avea loc alegeri, biroul electoral de circumscripție declarându-l primar pe celălalt candidat.

Dosarul alegerii primarului se înaintează, cu pază militară, în cel mult 48 de ore, la judecătoria în a cărei rază teritorială se află localitatea pentru care a fost ales , iar certificatul alegerii ca primar se eliberează de biroul electoral de circumscripție.

Desfășurarea alegerilor

Desfășurarea alegerilor se reglementează prin articolele 50-70 Legea din nr. 70/1991 privind alegerile locale, modificată și completată prin Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 28/2000.

Fiecare secție de votare trebuie să dețină un număr suficient de cabine, urne și ștampile, acestea fiind puse la dispoziție de către primar. În fiecare secție de votare vor intra un număr egal de alegători cu cel al cabinelor.

Pentru o mai bună desfășurare a alegerilor, pot participa și observatori străini, cât și observatori naționali acreditați de către organizațiile non-guvernamentale, apărători ai drepturilor omului.

Procesul de votare se desfășoară pe parcursul unei singure zile între orele 06-21.

La intrarea în sala de vot, alegătorul va prezenta cartea de identitate biroului electoral care, după ce verifica înscrierea pe lista electorală, îi va încredința buletinul de vot și ștampila de votare.

Conform cu articolul nr. 53 din Legea 70/1991, cu privire la alegerile locale, republicată, cu modificările și completările ulterioare, alegătorii vor vota separat în cabine închise, aplicând ștampila cu mențiunea "votat" în patrulaterul care cuprinde lista de candidați sau numele candidatului pe care îl votează. Ștampila cu mențiunea ”votat” trebuie să fie rotundă și astfel dimensionată încât să fie mai mică decât patrulaterul în care se aplică.

După ce votează, alegătorul va îndoi buletinele de vot, astfel încât pagină pe care se pune ștampilă de control să fie în afară și le vor introduce în urnă, având grijă să nu fie dezvăluit votul.

Îndoirea greșită a buletinului nu atrage nulitatea votului, dacă secretul acestuia este respectat. În cazul în care buletinul totuși se deschide din greșeală, acesta se anulează și se va da alegătorului, numai o singură data, un nou buletin, făcându-se mențiunea despre aceasta în procesul-verbal al operațiunilor de votare.

Ștampila încredințată pentru votare se restituie președintelui imediat după ieșirea din cabina de vot, iar acesta poate lua măsuri dacă staționarea unui alegător în cabina de votare se prelungește nejustificat.

După votare, pe actul de identitate al fiecărui alegător se aplică ștampila cu mențiunea "votat" și data.

Conform cu articolul nr. 55 din Legea 70/1991, cu privire la alegerile locale, republicată, cu modificările și completările ulterioare, candidații și oricare alegător au dreptul să conteste identitatea persoanei care se prezintă la vot. În acest caz, identitatea se va stabili de președinte prin orice mijloace. În cazul în care contestația este întemeiată, președintele va opri de la votare pe alegătorul contestat, va consemna faptul într-un proces-verbal și va sesiza această situație autorităților polițienești.

Președintele biroului electoral al secției de votare poate suspenda votarea pentru motive temeinice însă suspendarea nu poate depăși o oră și va fi anunțată prin afișare la ușa localului de vot cu cel puțin o oră înainte. Durata tuturor suspendărilor nu poate depăși două ore. În timpul suspendării, urnele de votare, ștampilele, buletinele de vot și toate lucrările biroului electoral vor rămâne sub pază permanentă, iar membrii biroului nu vor putea părăsi sala de votare în același timp.

Conform cu articolul nr. 58 din Legea 70/1991, cu privire la alegerile locale, republicată, cu modificările și completările ulterioare, pentru alegătorii netransportabili din cauză de boală sau invaliditate, la cererea acestora sau a organelor de conducere ale instituțiilor sanitare ori de ocrotiri sociale, în care cei netransportabili se află internați, președintele biroului electoral al secției de votare desemnează, din cadrul biroului, un număr de membri care se deplasează cu o urnă specială și cu materialul necesar votării, la locul unde se află alegătorul, pentru a se efectua votarea.

La ora 21,00 președintele biroului electoral al secției de votare declară votarea încheiată.

Stabilirea rezultatului alegerilor

Stabilirea rezultatului alegerilor se reglementează prin articolele 70-74 din Legea nr. 70/1991 privind alegerile locale, modificată și completată prin Ordonanța de Urgență a Guvernului nr.28/2000.

După încheierea votării, președintele biroului electoral al secției de votare procedează la anularea buletinelor de vot rămase neîntrebuințate și la deschiderea urnelor, în prezența membrilor biroului și, după caz, a persoanelor care au dreptul să asiste la votare.

Conform cu articolul nr. 60 din Legea 70/1991, cu privire la alegerile locale, republicată, cu modificările și completările ulterioare, președintele va citi cu voce tare, la deschiderea fiecărui buletin, lista de candidați care a fost votată sau, după caz, numele și prenumele candidatului pentru funcția de primar votat și va arăta buletinul de vot celor prezenți.

Sunt nule buletinele care nu poartă ștampila de control a secției de votare, buletinele de alt model decât cel legal aprobat, buletinele care nu au ștampila "votat" sau la care ștampila este aplicată pe mai multe patrulatere sau în afara acestora; aceste buletine nu intră în calculul voturilor valabil exprimate.

Rezultatul se va consemna în două tabele separate, pentru consiliul local, consiliul județean, respectiv pentru primar, unul va fi ținut de către un membru al biroului electoral și altul, de către candidații prezenți.

În aceste tabele se vor înscrie numărul total al votanților, numărul voturilor nule, listele de candidați sau, după caz, numele și prenumele candidaților independenți și ale celor pentru funcția de primar, precum și numărul voturilor întrunite de fiecare.

După deschiderea urnelor și numărarea voturilor, președintele biroului electoral al secției de votare încheie, pentru consiliul pentru care au avut loc alegerile, precum și pentru primari, câte un proces-verbal, în două exemplare.

Procesul-verbal va cuprinde:

a) numărul alegătorilor, potrivit listelor de alegători;

b) numărul alegătorilor care s-au prezentat la urne;

c) numărul total al voturilor valabil exprimate;

d) numărul voturilor nule;

e) numărul voturilor valabil exprimate, obținute de fiecare listă de candidați sau de fiecare candidat independent;

f) numărul voturilor valabil exprimate, obținute de fiecare candidat la funcția de primar;

g) expunerea, pe scurt, a întâmpinărilor, contestațiilor și a modului de soluționare a lor, precum și a contestațiilor înaintate biroului electoral de circumscripție;

h) starea sigiliilor de pe urne, la încheierea votării;

i) numărul buletinelor de vot primite;

j) numărul buletinelor de vot rămase, neîntrebuințate și anulate.

Procesele-verbale se vor semna de președinte și de membrii biroului electoral al secției de votare șintru funcția de primar, precum și numărul voturilor întrunite de fiecare.

După deschiderea urnelor și numărarea voturilor, președintele biroului electoral al secției de votare încheie, pentru consiliul pentru care au avut loc alegerile, precum și pentru primari, câte un proces-verbal, în două exemplare.

Procesul-verbal va cuprinde:

a) numărul alegătorilor, potrivit listelor de alegători;

b) numărul alegătorilor care s-au prezentat la urne;

c) numărul total al voturilor valabil exprimate;

d) numărul voturilor nule;

e) numărul voturilor valabil exprimate, obținute de fiecare listă de candidați sau de fiecare candidat independent;

f) numărul voturilor valabil exprimate, obținute de fiecare candidat la funcția de primar;

g) expunerea, pe scurt, a întâmpinărilor, contestațiilor și a modului de soluționare a lor, precum și a contestațiilor înaintate biroului electoral de circumscripție;

h) starea sigiliilor de pe urne, la încheierea votării;

i) numărul buletinelor de vot primite;

j) numărul buletinelor de vot rămase, neîntrebuințate și anulate.

Procesele-verbale se vor semna de președinte și de membrii biroului electoral al secției de votare și vor purta ștampila acesteia.

Lipsa semnăturilor unor membri ai biroului nu influențează asupra valabilității procesului-verbal. Președintele va menționa motivele care au împiedicat semnarea.

În timpul operațiunilor de votare și de deschidere a urnelor se pot face întâmpinări și contestații cu privire la aceste operațiuni.

Contestațiile se formulează în scris și se prezintă președintelui biroului electoral al secției de votare, care va elibera dovada de primire.

Președintele biroului electoral al secției de votare va hotărî, de îndată, asupra contestațiilor a căror rezolvare nu suferă întârziere.

Pentru fiecare consiliu local, consiliu județean, respectiv pentru primar, se întocmește câte un dosar care va cuprinde: procesele-verbale și contestațiile privitoare la operațiunile electorale ale secției de votare, precum și buletinele nule și cele contestate. Dosarele, sigilate și ștampilate, se vor înainta biroului electoral de circumscripție, de către președintele biroului electoral al secției de votare, cu pază militară, în cel mult 24 de ore de la încheierea votării, și însoțit, la cerere, de reprezentanții partidelor.

După primirea proceselor-verbale cu rezultatul numărării voturilor de la toate birourile electorale ale secțiilor de votare și după soluționarea contestațiilor și întâmpinărilor primite, biroul electoral de circumscripție procedează la totalizarea voturilor exprimate și la atribuirea de mandate, în condițiile prezentei legi.

În acest scop, biroul electoral de circumscripție consemnează, pe întreaga circumscripție, separat pentru fiecare listă de candidați sau candidați independenți, numărul de voturi obținute.

De asemenea, se va adiționa pentru fiecare candidat la funcția de primar numărul de voturi obținute.

La lucrările efectuate de biroul electoral de circumscripție pot asista persoanele care au dreptul să staționeze în localul secției de votare în timpul alegerilor.

Dacă din totalul alegătorilor înscriși în listele electorale dintr-o circumscripție electorală au votat mai puțin de jumătate plus unul, biroul electoral de circumscripție face mențiunea despre aceasta în procesul-verbal pe care îl încheie pentru a se organiza noi alegeri.

Noile alegeri au loc, de drept, la două săptămâni de la data alegerilor precedente, în aceleași condiții, folosindu-se aceleași liste de candidați și candidaturi, precum și aceleași liste electorale.

Alegerile se consideră valabile indiferent de numărul alegătorilor care au participat la vot.

Pentru funcția de primar, centralizarea voturilor se face de către biroul electoral de circumscripție. Este declarat primar candidatul care a întrunit majoritatea voturilor valabil exprimate.

În cazul în care nici unul dintre candidații la funcția de primar nu a întrunit această majoritate, se organizează un alt tur de scrutin, în cel mult două săptămâni, între candidații aflați pe primele două locuri.

Este declarat primar candidatul care a obținut cel mai mare număr de voturi valabil exprimate.

În caz de paritate de voturi a cel puțin 2 candidați pentru funcția de primar, se declară balotaj și se vor organiza, de drept, noi alegeri, în termen de două săptămâni. La acestea vor participa numai candidații aflați în situația de balotaj.

În cazul în care unul dintre candidații la funcția de primar, între care urmează să se desfășoare turul al doilea de scrutin, potrivit prevederilor art. 78 alin. (2), decedează,

renunță sau nu mai îndeplinește condițiile prevăzute de lege spre a fi ales, la turul al doilea va participa candidatul situat pe locul următor .

Validarea mandatului de primar

Validarea alegerii primarului se face, potrivit modificărilor aduse Legii administrației publice locale republicată, prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 20/2008, în termen de 20 de zile de la data desfășurării alegerilor, în camera de consiliu a judecătoriei în a cărei rază se află comuna sau orașul, de către un judecător desemnat de președintele judecătoriei.

Invalidarea alegerii primarului poate să intervină în cazul în care se constată încălcarea condițiilor de eligibilitate sau dacă alegerea s-a făcut prin fraudă electorală, constatată în condițiile Legii privind alegerea autorităților administrației publice locale.

Rezultatul validării sau invalidării alegerii primarului se aduce la cunoștință prefectului și se prezintă în ședința de constituire a consiliului local sau, după caz, într-o ședință extraordinară, de către un judecător desemnat de președintele judecătoriei.

În caz de invalidare a alegerii primarului, Guvernul, la propunerea prefectului, va stabili data alegerilor. Acestea se organizează în termen de maxim 90 de zile de la data invalidării sau, după caz, de la data rămânerii definitive și irevocabile a hotărârii judecătorești, în condițiile legii.

Potrivit art. 28 din Legea 393/2004 privind Statutul aleșilor locali cu modificările și completările ulterioară, pe timpul exercitării mandatului de primar se suspendă contractul de muncă sau actul de numire a acestora în cadrul unei instituții ori autorități publice, respectiv la regii autonome sau la societăți comerciale cu capital integral ori majoritar de stat sau ale unităților administrativ-teritoriale. Sunt exceptate de la suspendarea contractului de muncă sau a actului de numire, cadrele didactice, cercetătorii științifici, ziariștii cu atestat profesional, oamenii de cultură și artă .

Depunerea jurământului

După validare, primarul depune în fața consiliului local, jurământul de credință, iar dacă refuză este considerat demisionat de drept.

Conținutul jurământului de credință, ce trebuie depus atât de primar cât și de consilierii locali, se regăsește atât în art. 32 din Legea nr. 215/2001 privind administrația publică locală republicată, cât și în art. 7 din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali.

Conținutul jurământului este: Jur să respect Constituția și legile țării și să fac, cu bună credință, tot ceea ce stă în puterile și priceperea mea pentru binele locuitorilor comunei. Așa să-mi ajute Dumnezeu! Jurământul poate fi depus și fără formulă religioasă.

Atribuțiile primarului

Ca autoritate executivă a administrației publice locale, primarul are atribuții care sunt, de altfel atribuțiile oricărei autorități publice din sfera oricărei puteri, acele abilitări și îndrituiri cu care legea investește o astfel de autoritate pentru a-și îndeplini rolul pentru care a fost creată. Din acest motiv, drepturile apar în același timp ca obligații și invers, iar purtătorul lor nu le deține în nume propriu, ci în numele celui care l-a desemnat în funcție și respectiv l-a abilitat.

Primarul nu deține și exercită drepturile, obligațiile și atribuțiile în nume propriu, ci în numele colectivității care l-a ales și al statului care l-a abilitat și i-a recunoscut aceste drepturi și obligații ca fiind de interes public, atât pentru colectivitatea respectivă, cât și pentru stat.

O parte din atribuțiile primarului interesează numai colectivitatea comunei sau a orașului, după caz, altele interesează, atât colectivitatea din localitatea respectivă, cât și statul; iar altele interesează, dacă nu în exclusivitate statul, cel puțin îi interesează, în primul rând, în mod preponderent și implicit pe locuitorii comunei sau orașului.

Primarul nu reprezintă doar interesele comunei sau ale orașului, lucru demonstrat și de faptul că legea autorizează intervenția statului și aplicarea de sancțiuni primarului a cărui activitate „contravine intereselor generale ale statului sau încalcă ordinea de drept”.

Primarii exercită atribuțiile ce le revin doar în limitele stabilite prin lege sau hotărârile consiliilor locale, întrucât natura juridică a instituției primarului este de „autoritate executivă”. Aceasta nu înseamnă că ei nu pot da dispoziții, dar acestea au caracteristicile actelor de execuție.

Atribuțiile primarului se exercită în mod legal și produc efecte juridice, obligatorii, numai în limitele teritoriale ale comunei respective, nefiind de conceput depășirea acestora, competența teritorială, ca și cea materială fiind de ordine publică și ca atare obligatorie în a fi respectată.

Principalele atribuțiuni ale primarului sunt prevăzute de art.68 alin. (1) din Legea nr. 215/2001 privind administrația publică locală, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, iar realizarea acestora se face având în vedere dubla calitate pe care o îndeplinește primarul, „de agent al statului și de agent al comunei, cea din urmă primând asupra celei dintâi”

Atribuții exercitate în calitate de reprezentant al statului, în condițiile legii

Conform art. 68 alin (1) din Legea nr. 215/2001 a administratiei publice locale, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, primarul îndeplinește următoarele atribuții principale:

Primarul asigură respectarea drepturilor și libertăților fundamentale ale cetățenilor, a prevederilor Constituției, precum și punerea în aplicare a legilor, a decretelor Președintelui României, a hotărârilor și ordonanțelor Guvernului; dispune măsurile necesare și acordă sprijin pentru aplicarea ordinelor și instrucțiunilor cu caracter normativ ale miniștrilor și ale celorlalți conducători ai autorităților administrației publice centrale, precum și a hotărârilor consiliului județean. Primarul asigură și aducerea la îndeplinire a hotărârilor consiliului local. În situația în care apreciază că o hotărâre este ilegală, în termen de 3 zile de la adoptare îl sesizează pe prefect;

Conform articolului 68 alin (1) litera b) din Legea 215/2001 a administratiei publice locale, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, primarul poate propune consiliului local consultarea populației prin referendum, cu privire la problemele locale de interes deosebit. Pe baza hotărârii consiliului local ia măsuri pentru organizarea acestei consultări, în condițiile legii. Acesta prezintă consiliului local, anual sau ori de câte ori este necesar, informări, privind starea economică și socială a comunei sau a orașului, în concordanță cu atribuțiile ce revin autorităților administrației publice locale, precum și informări asupra modului de aducere la îndeplinire a hotărârilor consiliului local;

Primarul întocmește proiectul bugetului local și contul de încheiere a exercițiului bugetar și le dă spre aprobare consiliului local. Acest lucru îi dă funcția de coordonator principal de credite și verifică, la cerere sau din oficiu, încasarea și cheltuirea sumelor din bugetul local și comunică de îndată consiliului local cele constatate;

Conform articolului 68 alin (1) litera h) din Legea 215/2001 a administratiei publice locale, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, ia măsuri pentru prevenirea și limitarea urmărilor calamităților, catastrofelor, incendiilor, epidemiilor sau epizootiilor, împreună cu organele specializate ale statului. În acest scop poate mobiliza populația, agenții economici și instituțiile publice din comună sau din oraș, acestea fiind obligate să execute măsurile stabilite în planurile de protecție și intervenție elaborate pe tipuri de dezastre;

Primarul asigură ordinea publică și liniștea locuitorilor, prin intermediul poliției, jandarmeriei, gardienilor publici, pompierilor și unităților de protecție civilă, care au obligația să răspundă solicitărilor sale, în condițiile legii, îndrumă și supraveghează activitatea gardienilor publici, conform angajamentelor contractuale, ia măsurile prevăzute de lege cu privire la desfășurarea adunărilor publice și ia măsuri de interzicere sau de suspendare a spectacolelor, reprezentațiilor sau a altor manifestări publice care contravin ordinii de drept ori atentează la bunele moravuri, la ordinea și liniștea publică;

Conform articolului 68 alin (1) litera m) din Legea 215/2001 a administratiei publice locale, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, primarul controlează igiena și salubritatea localurilor publice și produselor alimentare puse în vânzare pentru populație, cu sprijinul serviciilor de specialitate, ia măsuri pentru prevenirea și combaterea pericolelor provocate de animale, dar și pentru elaborarea planului urbanistic general al localității și îl supune spre aprobare consiliului local; asigură respectarea prevederilor planului urbanistic general, precum și ale planurilor urbanistice zonale și de detaliu;

Primarul asigură repartizarea locuințelor sociale pe baza hotărârii consiliului local și asigură întreținerea și reabilitarea drumurilor publice, proprietate a comunei sau a orașului, instalarea semnelor de circulație, desfășurarea normală a traficului rutier și pietonal, în condițiile legii. Acesta exercită controlul asupra activităților din târguri, piețe, oboare, locuri și parcuri de distracții și ia măsuri pentru buna funcționare a acestora și conduce serviciile publice locale; asigură funcționarea serviciilor de stare civilă și de autoritate tutelară; Tot primarul este supraveghetorul pentru buna realizare a măsurilor de asistență și ajutor social;

îndeplinește funcția de ofițer de stare civilă și emite avizele, acordurile și autorizațiile date în competența sa prin lege;

Conform articolului 68 alin (1) litera t) din Legea 215/2001 a administratiei publice locale, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, propune consiliului local spre aprobare, în condițiile legii, organigrama, statul de funcții, numărul de personal și regulamentul de organizare și funcționare a aparatului propriu de specialitate;

numește și eliberează din funcție, în condițiile legii, personalul din aparatul propriu de specialitate al autorităților administrației publice locale, cu excepția secretarului; Primarul propune consiliului local numirea și eliberarea din funcție, în condițiile legii, a conducătorilor regiilor autonome și ai instituțiilor și serviciilor publice de interes local;

Conform articolului 68 alin (1) litera v) din Legea 215/2001 a administratiei publice locale, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, primarul răspunde de inventarierea și administrarea bunurilor care aparțin domeniului public și domeniului privat al comunei sau al orașului și organizează evidența lucrărilor de construcții din localitate și pune la dispoziție autorităților administrației publice centrale rezultatele acestor evidențe;

Conform articolului 68 alin (1) litera y) din Legea 215/2001 a administratiei publice locale, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, Primarul ia măsuri pentru controlul depozitării deșeurilor menajere, industriale sau de orice fel, pentru asigurarea igienizării malurilor cursurilor de apă din raza comunei sau a orașului, precum și pentru decolmatarea văilor locale și a podețelor pentru asigurarea scurgerii apelor mari.

Atribuții referitoare la relația cu consiliul local

Primarul prezintă consiliului local, în primul trimestru, un raport anual privind starea economică, socială și de mediu a unității administrativ teritoriale;

Prezintă, la solicitarea consiliului local, alte rapoarte și informări;

Elaborează proiecte de strategii privind starea economică, socială și de mediu a unității administrativ teritoriale și le supune aprobării consiliului local;

Atribuții referitoare la bugetul local

a. Exercită funcția de coordonator principal de credite;

b. Întocmește proiectul bugetului local și contul de încheiere a exercițiului bugetar și le supune spre aprobare consiliului local;

c. Inițiază, în condițiile legii, negocieri pentru contractarea de împrumuturi și emiterea de titluri de valoare în numele unității administrativ-teritoriale;

d. Verifică, prin compartimentele de specialitate, corecta înregistrare fiscală a contribuabililor la organul fiscal teritorial, atât a sediului social principal, cât și a sediului secundar.

3. Atribuții privind serviciile publice asigurate cetățenilor

a. Coordonează realizarea serviciilor publice de interes local;

b. Ia măsuri pentru prevenirea și, după caz, gestionarea situațiilor de urgență;

c. Asigură elaborarea planurilor urbanistice prevăzute de lege, le supune aprobării consiliului local și acționează pentru respectarea prevederilor acestora;

d. Emite avizele, acordurile și autorizațiile date în competența sa prin lege și alte acte normative.

Actele si răspunderea primarului

Actele primarului

În exercitarea atribuțiilor sale, primarul, potrivit articolului 68 din Legea nr 215/2001 a administratiei publice locale, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, adoptă dispoziții care se comunică în mod obligatoriu prefectului, în cel mult 5 zile lucrătoare de la semnarea lor și devin executorii numai după ce au fost aduse la cunoștința publică sau după ce au fost comunicate persoanelor interesate, după caz.

Legea actuală prevede expres că dispozițiile primarului pot avea atât caracter normativ, cât și caracter individual, însă precizăm că majoritatea dispozițiilor emise de primar au caracter individual, ele vizând situația unor subiecte de drept determinate, precum numiri în funcție, aplicarea unor sancțiuni. Actele primarului, ca orice acte administrative, sunt supuse controlului de legalitate exercitat de instanțele judecătorești în baza art. 52 și 126 alin. (6) din Constituție și prevederile Legii nr 554/2004 a contenciosului administrativ. În baza art. 123 alin (5) din Constituție și a prevederilor Legii nr. 215/2001 a administrației publice locale, ele se supun controlului de legalitate exercitat de prefect.

Actele administrative cu caracter normativ emise de primar vor produce efecte după ce vor fi aduse la cunoștința publică în formele consacrate legislativ (publicare în Monitorul Oficial al județului, publicare în presa locală sau afișate în locuri special amenajate).

Actele administrative individuale emise de primar se comunică ccelor interesați și își produc efecte în momentul comunicării.

Dispozițiile cu caracter normativ se aduc la cunoștința publică în termen de 5 zile de la data comunicării oficiale de către prefect.

Răspunderea primarului

Regimul juridic al răspunderii primarului este guvernat de principiul conform căruia în exercitarea atribuțiilor sale, primarul este ocrotit de lege, ceea ce nu exclude intervenția unor forme de răspundere. Articolul 61 alin. (1) din Legea 215/2001 a administratiei publice locale, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, prevede că primarul îndeplinește o funcție de autoritate publică.

Conform Verginiei Vedinaș, existența acestui principiu nu înseamnă faptul că primarul este exonerat de orice formă de răspundere. Prin art. 128 se instituie o răspundere administrativă, civilă, contravențională sau penală, după caz, pentru primar pentru faptele săvârșite în exercitarea atribuțiilor care le revin, potrivit legii. Sunt consacrate două sancțiuni specifice răspunderii administrativ disciplinare a primarului, și anume suspendarea din funcție și demiterea. În caz de suspendare sau de vacanță a postului, atribuțiile sale sunt îndeplinite de viceprimar, până la data validării primarului nou ales.

Legea consacră două sancțiuni specifice răspunderii administrativ-disciplinare a primarului și anume: suspendarea din funcție și demiterea.

Conform cu Oana Iucu, suspendarea din funție apare sub forma suspendării de drept, în situația în care primarul a fost arestat preventiv, iar încetarea de drept intervine în condițiile legii privind Statutul aleșilor locali și in următoarele situații:

Imposibilitatea de a fi exercitat mandatul datorită unei boli grave, certificate medical, timp de 6 luni pe parcursul unui an;

Dacă nu își exercită, in mod nejustificat, mandatul timp de 45 de zile consecutive.

Mandatul primarului

Conform Verginiei Vedinaș, mandatul primarului este de 4 ani și se exercită de la data depunerii jurământului în fața consiliului local, până la data depunerii jurământului de către primarul nou ales. Mandatul poate fi prelungit, prin lege organică, în caz de război sau de catastrofă. Această posibilitate de prelungire prin lege organică reprezintă o constantă in cazul mandatelor exercitate în urma alegerii sau numirii într-o funcție de demnitate publică.

Potrivit art. 69 alin (2) din Legea 215/2001 a administratiei publice locale, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, mandatul primarului încetează, de drept în condițiile legii statutului aleșilor locali, precum și în următoarele situații: dacă acesta se află în imposibilitatea exercitării funcției, datorită unei boli grave, certificate, care nu permite desfășurarea activității în bune condiții timp de 6 luni pe parcursul unui an calendaristic sau dacă acesta nu își exercită, în mod nejustificat, mandatul timp de 45 de zile consecutiv .

Coroborând toate prevederile legale privind dobândirea, exercitarea, suspendarea și încetarea mandatului de primar, observăm că legiuitorul consideră că mandatul primarului trebuie exercitat cu caracter de permanență, de către persoane demne și care dispun de capacitate juridică, având domiciliul in unitatea administrativ teritorială in care au fost alese, in condițiile în care validarea in funcție s-a facut cu respectarea legalității.

Funcția de primar nu este compatibilă cu :

funcția de prefect sau de subprefect;

calitatea de funcționar public în aparatul de specialitate al autorităților administrației publice centrale și locale, al consiliului județean, al prefectului, al serviciilor publice descentralizate ale ministerelor și ale celorlalte autorități ale administrației publice centrale;

funcția de manager sau membru în consiliul de administrație al regiilor autonome, ori de conducător al societăților comerciale înființate de consiliile locale sau județene;

calitatea de senator, deputat, ministru, secretar de stat, subsecretar de stat și cele asimilate acestora;

cu orice funcție de conducere din cadrul societăților comerciale la care statul sau o unitate administrativ-teritorială este acționar majoritar ori din cadrul societăților naționale, companiilor naționale sau regiilor autonome;

CONSILIUL LOCAL

Potrivit art. 121 alin. (1) din Constituție, „ autoritățile administrației publice prin care se realizează autonomia locală în comune și orașe sunt consiliile locale alese și primarii aleși, în condițiile legii”. Se constată că prin această dispoziție constituțională, consiliul local este calificat ca fiind una din autoritățile publice prin care se realizează autonomia locală în comune și orașe. Ele reprezintă astfel o autoritate a autonomiei locale cu caracter deliberativ. În afara termenului de consiliu local, legea mai folosește și conceptul de consiliu comunal și consiliu orășenesc, prin art. 122 alin. (1), care consacră rolul consiliului județean de a coordona activitatea consiliilor comunale și orășenesti. Statutul consiliilor locale este acela de autorități administrative autonome cu caracter reprezentativ.

Constituirea si componența consiliului local

Componența consiliului local

Articolul 121 aln. (1) din Constituție prevede că atât consiliile locale cât și primarii sunt aleși în condițiile legii. Consiliile locale sunt organe deliberative ale autonomiei locale cu caracter colegial, fiind astfel formate din consilieri aleși prin vot universal, egal, direct, secret și liber exprimat. Prefectul este cel care stabilește, prin ordin, numărul consilierilor, potrivit art. 29 din Legea 215/2001 a administratiei publice locale, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare. Acest număr variază, în funcție de numărul locuitorilor, între 9 consilieri pentru localitățile care au până la 1.500 de locuitori și 31 de consilieri pentru localitățile care au peste 400.000 de locuitori. Face excepție Consiliul General al Municipiului București, care are un număr de 55 de consilieri.

Numărul consilierilor se stabilește în raport cu populația existentă la 1 ianuarie a anului în care au loc alegerile. Legea nr. 215/2001 a administratiei publice locale, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, vine cu precizări de ordin procedural pe fondul reducerii numărului de consilieri, dând în competența prefectului dreptul de a stabili numărul membrilor fiecărui consiliu local, în funcție de datele raportate de Institutul Național de Statistica și Studii Economice la data de 1 ianuarie a anului în curs sau, după caz, la data de 1 iulie a anului care va precede alegerile.

Articolul 29 din Legea 215/2001 a administratiei publice locale, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, cuprinde următorul tabel:

Tabelul 1. Numărul consilierilor în funcție de numărul locuitorilor comunei sau orașului

Sursa: art. 29 alin. (1) din Legea 215/2001 a administratiei publice locale, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare.

Constituirea consiliului local

Constituirea consiliului local de face în termen de 20 de zile de la data alegerilor, iar convocarea consilierilor pentru ședința de constituire a consiliului se face de către prefect. Legea nr. 215/2001 a administratiei publice locale, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, precizează că ședința este legal constituită dacă consilierii sunt prezenți în proporție de cel puțin 2/3. Dacă această prezentă nu este asigurată, se va ține ședința planificată de drept peste 3 zile, în aceleași condiții. Dacă nici la cea de a două convocare, ședința nu se poate constitui legal, se va proceda la o nouă convocare, de către prefect, peste trei zile, când este suficientă prezența majorității consilierilor aleși. Dacă nici această majoritate nu se realizează, atunci intervine soluția declarării vacanței.

În această situație, prefectul declară vacante locurile consilierilor care au lipsit nemotivat, dacă aceștia nu pot fi înlocuiți de supleanți, urmând să se organizeze noi alegeri de completare peste 30 de zile. Ordinul prefectului care are acest obiect poate fi atacat, de cei în cauză, la instanța de contencios administrativ, în termen de cinci zile de la comunicare. Hotărârea primei instanțe este definitivă și irevocabilă.

Potrivit dispozițiilor legale aflate în vigoare, adică Legea 215/2001 republicată, cu modificările aduse de Ordonanța de urgență a Guvernului nr 20/2008, „lucrarile ședinței de constituire sunt conduse de cel mai în vârstă consilier, asistat de doi consilieri dintre cei mai tineri. Pentru validarea mandatelor, consiliile locale aleg prin vot deschis, dintre membrii lor, o comisie de validare alcătuită din 3-5 consilieri. Comisia de validare examinează legalitatea alegerii fiecărui consilier și propune consiliului local validarea sau invalidarea mandatelor. Comisia de validare va propune invalidarea alegerii unui consilier numai în cazul în care se constată încălcarea condițiilor de eligibilitate sau dacă alegerea consilierului s-a făcut prin fraudă electorală, constatată în condițiile Legii privind alegerea autorităților administrației publice locale. Validarea sau invalidarea mandatelor se face, în ordine alfabetică, cu votul deschis al majorității consilierilor prezenți la ședință. Persoana al cărei mandat este supus validării sau invalidării nu participă la vot.

Hotărârea de validare sau invalidare poate fi atacată de cei interesați la instanța de contencios administrativ în termen de 5 zile de la adoptare sau, în cazul celor absenți de la ședință, de la comunicare. Instanța de contencios administrativ este obligată să se pronunțe în termen de 30 de zile”.

Validarea este operația prin care o autoritate a statului sau a administrației publice locale, aleasă prin vot universal, egal, direct, secret și liber exprimat, este confirmată în vederea ocupării și exercitării funcției respective. După validare, consilierii depun jurământul prevăzut de lege, iar cei care refuză sunt considerați demisionați de drept. După declararea ca legal constituit, consiliul local alege dintre membrii săi, prin hotărâre adoptată cu votul deschis al majorității consilierilor locali în funcție, un președinte de ședință, pe o perioadă de cel mult 3 luni, care va conduce ședințele consiliului și va semna hotărârile adoptate de acesta.

Mandatul de consilier

Potrivit articolului 59 din Legea administrației publice locale, Legea nr, 215/2001, se suspendă, de drept, numai în cazul în care acesta a fost arestat preventiv. Legea cere ca autoritatea competentă, Parchetul sau instanța de judecată, după ce a luat măsura arestării preventive, să comunice această măsură, de îndată, prefectului, care, prin ordin, constată suspendarea mandatului ce durează până la soluționarea definitivă a cauzei, iar ordinul de suspendare, la rândul sau, se comunică, de îndată, consilierului în cauză.

Încetarea mandatului de consilier înainte de termen se face prin hotărârea consiliului local sau la propunerea primarului ori a unui consilier. Hotărârea consiliului poate fi atacată de consilierul în cauză la instanța de contencios administrativ în termen de 10 zile de la comunicare, fără a mai fi necesară o procedură prealabilă. Instanță se va pronunța în termen de maxim 30 de zile, iar hotărârea dată în prima instanță va fi definitivă și irevocabilă.

Competența și funcționarea consiliului local

Competența consiliului local

Din punct de vedere al competenței sale materiale, consiliul local dispune de competență materială generală în unitatea administrativ teritorială în care a fost ales și funcționează. Din punct de vedere al competenței teritoriale, consiliul local are competență locală, limitată la unitatea administrativ-teritorială respectivă.

Legea nr. 215/2001, astfel cum a fost ea modificată prin Legea nr. 286/2006 și republicată, consacră mai multe categorii de atribuții, în interiorul cărora sunt enumerate atribuții concrete pe care le exercită consiliul local:

Atribuții privind organizarea și funcționarea aparatului de specialitate al primarului, ale instituțiilor și serviciilor publice de interes local și ale societăților comerciale și regiilor autonome de interes local. În exercitarea acestei atribuții, consiliul local aprobă statutul localității și regulamentul de organizare și funcționare a consiliului local; ștatul de funcții al aparatului de specialitate al primarului, al instituțiilor și serviciilor publice de interes local; exercită în numele localității, drepturile și obligațiile corespunzătoare participațiilor deținute la societăți comerciale sau regii autonome.

O a doua categorie o reprezintă atribuțiile privind dezvoltarea economico-socială și de mediu a comunei, orașului sau municipiului. În exercitarea acestei atribuții, consiliul local aprobă, la propunerea primarului, virările de credite, modul de utilizare a rezervei bugetare, bugetul local, contractarea sau garantarea de împrumuturi; stabilește impozitele și taxele locale. Totodată, consiliul local aprobă documentația pentru lucrările de investiții, strategiile de dezvoltare economico-socială și duce la îndeplinire măsurile necesare în procesul de integrare europeană în domeniul protecției mediului și gospodăririi apelor.

În a treia categorie intră atribuțiile privind administrarea domeniului public și privat al comunei, orașului sau municipiului. În acest sens, consiliul local hotărăște cu privire la modalitățile de punere în valoare a bunurilor proprietate publică sau privată a unității administrativ teritorial; avizează sau aprobă documentațiile de amenajare a teritoriului și de urbanism și atribuie denumiri de străzi, piețe, obiective de interes local.

O altă categorie include atribuțiile privind gestionarea serviciilor furnizate către cetățeni, prin care consiliul local asigură cadrul necesar pentru furnizarea serviciilor publice din domeniul educației sociale, sănătate, cultură, sport, tineret, ordine publică, situații de urgență, protecția mediului, a monumentelor istorice, evidența persoanelor, căi de comunicație, canalizare și alte servicii prevăzute de lege.

O ultimă categorie include atribuții privind cooperarea interinstituțională pe plan intern și extern. În exercitarea acestei atribuții, în principal consiliul local hotărăște cooperarea sau asocierea cu alte unități administrativ-teritoriale din țară sau străinătate.

Functionarea consiliului local

Forma de lucru a consiliului local este ședința, care are caracter lunar, la cererea primarului. În afară de ședințele ordinare, mai există și ședințe extraordinare, care pot avea loc ori de câte ori este necesar, la cererea primarului sau a o treime din numărul membrilor consiliului. Pentru a fi legal constituite, legea impune prezența majorității consilierilor în funcție. Ședințele sunt conduse de un președinte de ședința, ales pentru o perioadă de 3 luni, care va conduce ședințele consiliului și va semna hotărârile adoptate de acesta.

Convocarea consiliului local se face în scris, prin intermediul secretarului unității administrativ-teritoriale, cu cel puțin 5 zile înaintea ședințelor ordinare sau cu cel puțin 3 zile înaintea ședințelor extraordinare.

Conform Danei Apostol Tofan, ordinea de zi a ședinței consiliului local se aduce la cunoștință locuitorilor comunei sau ai orașului prin mass-media sau prin orice alt mijloc de publicitate. Această prevedere impune precizarea că este vorba de proiectul ordinii de zi, pentru că, potrivit unei alte dispoziții a legii, ordinea de zi se aprobă de consiliu.

„În caz de forță majoră și de maximă urgență pentru rezolvarea intereselor locuitorilor comunei, orașului sau municipiului sau în alte situații stabilite de regulamentul de organizare și funcționare a consiliului local, convocarea consliului local se poate face de îndată”.

În absența vreunei precizări exprese cu privire la autoritatea competentă să facă convocarea, în situația ședințelor extraordinare și, respectiv, „in caz de forță majoră și de maximă urgența”, această atribuție, se apreciază în doctrina, va reveni tot primarului, care va emite o dispoziție în acest sens.

„În comunele sau orașele în care cetățenii aparținând unei minorități naționale au o pondere de peste 20% din numărul locuitorilor, ordinea de zi se aduce la cunoștința publică și în limba maternă a cetățenilor aparținând minorității respective”

Conform cu art. 43 alin. (4) din Legea 215/2001 a administratiei publice locale, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, „dezbaterile din ședințele consiliului local, precum și modul în care și-a exercitat votul fiecare consilier local se consemnează într-un proces-verbal, semnat de președintele de ședință și de secretarul unității administrativ-teritoriale”. Prin aceste semnături, președintele de ședință și secretarul comunei sau orașului își asumă responsabilitatea veridicității celor consemnate.

La începutul fiecărei ședințe, secretarul are obligația să pună la dispoziția consilierilor procesul-verbal al ședinței anterioare, ce va fi supus aprobării consiliului, consilierii nemulțumite de conținutul acestuia putându-l contesta și cere menționarea exactă a opiniilor exprimate în ședința anterioară.

Actele si raspunderea consiliului local

Actele consiliului local

În exercitarea atribuțiilor care-i revin, consiliul local adoptă, potrivit articolului 45, hotărâri, care se comunică în mod obligatoriu primarului localității și prefectului județului. Hotărârile se adoptă cu votul majorității membrilor prezenți, în afară de cazurile în care se prevede o altă majoritate. Cu votul majorității consilierilor locali în fuctie se adoptă acele hotărâri care privesc bugetul local, contractarea de împrumuturi, impozite și taxe locale, participarea în programe de dezvoltare județeană, regională, zonală sau transfrontalieră, organizarea și dezvoltarea urbanistică a localității și amenajarea teritoriului, asocierea sau cooperarea cu alte autorități publice, cu persoane juridice române sau străine. Hotărârile privind patrimoniul se adoptă cu votul a două treimi din numărul total al consilierilor în funcție.

Dacă bugetul local nu poate fi adoptat după două ședințe consecutive, care vor avea loc la un interval de cel mult 7 zile, activitatea se va desfășura pe baza bugetului anului precedent până la adoptarea noului buget local, dar nu mai târziu de 30 de zile de la data intrării în vigoare a Legii bugetului de stat.

Prin urmare, în ceea ce privește cvorumul necesar pentru adoptarea hotărârilor consiliului local, regula o reprezintă majoritatea simplă sau relativă, jumătate plus unul din cei prezenți, adică cei care trebuie să participe la ședință pentru ca aceasta să se desfășoare legal.

Conform cu Antonie Iorgovan, Consiliul local poate stabili ca unele hotărâri să fie luate prin vot secret, iar hotărârile cu caracter individual, cu privire la persoane, vor fi luate întotdeauna prin vot secret, cu excepția situațiilor prevăzute de lege.

Hotărârile consiliului local se semnează de către președintele ședinței respective, se contrasemnează, pentru legalitate, de către secretar și se comunică primarului și prefectului, de îndată, dar nu mai târziu de 3 zile. Hotărârile normative devin obligatorii de la data aducerii lor la cunoștință publică, iar cele individuale, de la data comunicării.

Raspunderea consiliului local

Din coroborarea dispozițiilor legale și raportarea lor la Constituție, putem distinge următoarele forme ale răspunderii consilierilor:

O răspundere administrativ disciplinară, care se poate concretiza în următoarele sancțiuni: suspendarea de drept din funcție a consilierului, care poate interveni numai în cazul în care acesta a fost arestat preventiv. Este vorba despre situațiile în care consilierul a fost trimis în judecată pentru săvârșirea, cu intenție, a unor fapte penale, precum și în situația în care s-a pus în mișcare acțiunea penală, dacă s-a luat împotriva consilierului măsura arestării preventive. În această situație, instanța de judecată are obligația legală să comunice, de îndată, prefectului, situația intervenită, pentru ca acesta, prin ordin, să ia act de intervenția suspendării de drept. Prin Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali au fost introduse anumite sancțiuni disciplinare specifice consilierilor, cum ar fi avertismentul, chemarea la ordine, retragerea cuvântului, eliminarea din sala de ședință, excluderea temporară de la lucrările consiliului și ale comisiei de specialitate și retragerea indemnizației de ședință pentru o perioadă de 1-2 luni;

O răspundere administrativ patrimonială, care intervine în baza articolelor 52 și 126 alin. (6) din Constituție și a Legii nr. 554/2004 a contenciosului administrativ;

c) O răspundere penală, care poate atrage după sine, intervenția suspendării consilierului împotriva căruia s-a luat măsura arestării preventive. În cazul în care consilierul suspendat a fost găsit nevinovat, el are dreptul la despăgubiri, în condițiile prevăzute de lege.

Dizolvarea consiliului local

Dizolvarea consiliului local își are reglementarea în secțiunea a IV-a a capitolului II, articolul 55, care instituie două tipuri de dizolvare, respectiv dizolvare de drept și prin referendum.

Potrivit articolului 55 alin. (1), consiliul local se dizolvă de drept în cazul în care acesta „nu se întrunește timp de 2 luni consecutiv” sau „ nu a adoptat în 3 ședințe consecutive nicio hotarare”, precum și „în situația în care numărul consilierilor locali se reduce sub jumătate plus unu și nu se poate completa prin supleanti”.

Cel de-al doilea tip de dizolvare este dizolvarea prin referendum, care, conform Virginiei Vedinaș, poate fi inițiat de 25% din numărul cetățenilor cu drept de vot înscriși pe listele de alegători. Referendumul local se organizează de o comisie numită prin ordin al prefectului compusă dintr-un reprezentant al acestuia, unul al primarului și unul al consiliului local. Referendumul este valabil dacă s-au prezentat la urne cel puțin jumătate plus unu din numărul total al locuitorilor cu drept de vot, iar pentru dizolvare trebuie să se pronunțe cel puțin jumătate plus unu din numărul total al voturilor valabil exprimate. În perioada dintre momentul dizolvării și constituirea, în urmă alegerilor, a unui nou consiliu local, problemele curente ale comunei sau orașului vor fi rezolvate de primar, sau în lipsa acestuia, de secretarul unității administrativ-teritoriale, în limita competențelor care le revin acestora.

După cum s-a remarcat în literatura de specialitate, legiuitorul nu condiționează organizarea referendumului care are ca scop dizolvarea consiliului local de o activitate nelegală, inoportună sau de inactivitate a acestuia. Din această perspectivă, prevederea și procedura pe care o instituie pot deveni periculoase, electoratul dintr-o unitate administrativ teritorială sau alta putând fi manipulat din interese politice oculte.

Studiu de caz

Actele Consiliului Local Cornetu

Ședința reprezintă forma de lucru a Consiliului Local în cadrul careia acesta adoptă hotărâri. Toate actele trebuiesc aprobate de consilieri numai in cadrul sedintei Consiliului Local. Daca acest aspect nu este indeplinit, indiferent daca poarta semnatura in unanimitate a consilierilor, acest act nu poate fi considerat act al consiliului local si nu poate produce efecte juridice.

Consiliul Local al comunei Cornetu, județul Ilfov are în componență 15 consilieri. Aceștia fac parte din 3 partide politice distincte:

PDL- Cosovanu Ion, Grigore Vasile, Iordache Gheorghe, Marinescu Emil, Răducanu Gheorghe, Stanciu Daniel, Stanciu Ion, Tudose Dumitru Dănuț, Păun Robertino-Cristian.

USL- Achim Gheorghiță, Necula Ion, Radu Victoria, Voicu Elena.

PPDD- Neacșu Iuliana, Vizireanu Constantin.

Celor 15 membri ai Consiliului Local le sunt atribuite funcții și în comisiile de specialitate ale comunei Cornetu, după cum urmează:

Comisia de specialitate nr. 1 se ocupă cu programele de dezvoltare economico-socială, buget, finanțe, administrarea domeniului public și privat, agricultură, gospodărire comunală, amenajarea teritoriului și urbanism, protecția mediului, turism, servicii și comerț. Președintele comisiei este Cosovanu Ion, secretarul comisiei este Răducanu Gheorghe, iar membrii acesteia sunt Stanciu Gheorghe, Radu Victoria și Necula Ion.

Comisia de specialitate nr. 2 este responsabilă de învățământ, sănătate și familie, muncă și protecție socială, protecția copilului, activități social-culturale, culte, tineret și sport. Președintele comisiei este Marinescu Emil, secretarul comisiei este Păun Robertino Cristian, iar membrii acesteia sunt Neacșu Iuliana, Tudose Dumitru Dănuț și Voicu Elena.

Comisia de specialitate nr. 3 are în grijă administrația publică, juridică și de disciplină, apărarea ordinii și liniștii publice, a drepturilor cetățenilor și relațiilor cu aceștia. Președintele comisiei este Iordache Gheorghiță, secretarul comisiei este Achim Gheorghiță, iar membrii acesteia sunt Grigore Vasile, Stanciu Ion și Vizireanu Constantin.

Consiliul Local este condus de un președinte de ședință care este ales pe o perioadă de maxim 3 luni. Alegerea președintelui de ședință se face printr-o hotărâre a Consiliului Local, având în vedere “raportul de specialitate al secretarului comunei Cornetu, județul Ilfov”, în baza art. 35 alin. (1) și art. 45 alin.(1) din Legea 215/2001 a Administrației Publice Locale, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

Această Hotărâre se comunică Instituției Prefectului Județului Ilfov și Instituțiilor abilitate și persoanelor interesate.

Se specifică cu câte voturi s-a aprobat această hotărâre și se semnează de Președintele ședinței în curs și se contrasemnează de Secretarul unității administrativ teritoriale.

Convocarea Consiliului Local

Consiliului Local se poate convoca prin dispoziția primarului (anexa 1) și prin intermediul secretarului unității adiministrativ-teritoriale, cu cel puțin 5 zile înaintea ședințelor ordinare sau cel puțin 3 zile înainte de ședințele extraordinare, cu excepția cazurilor de forță majoră și de maximă urgență când convocarea se face „de îndată", In dispozitia primarului se vor preciza data, ora, locul și ordinea de zi a acesteia.

Dispoziției i se alocă un număr și data la care a fost scrisă.

În preambul găsim legile în baza cărora se dispune convocarea Consiliului Local, prin prevederile art. 39 alin. 2, alin. 3, alin. 5, alin. 6 din Legea nr. 215/2001 a Administrației Publice Locale, republicată, cu modificările și completările ulterioare și în temeiul art. 68 alin. 1 din Legea 215/2001 a administrației publice locale, republicată cu modificările și completările ulterioare.

În articolul 1 al dispoziției se găsesc data, ora și locul acesteia: “ Se convoaca in sedinta ordinara, marti, 21.01.2014, ora 14 Consiliul Local al comunei Cornetu, la sediul Consiliului Local din Soseaua Alexandria, nr. 140 ”.

În ordinea de zi se expun proiectele de hotărâre pentru ședința în cauză: aprobarea bugetului local, majorări ale bugetului, revocări ale hotărârilor, alegerea președintelui de ședință:

“1. Proiect de hotărâre privind aprobarea bugetului pe anul 2014 al SC APĂ-CANAL ILFOV SA.

2. Proiect de hotărâre privind revocarea Hotărârii Consiliului Local Cornetu nr. 37/28.06.2013 privind aprobarea majorării capitalului social al SC APĂ-CANAL ILFOV SA.

3. Proiect de hotărâre privind aprobarea majorării capitalului social al SC APĂ-CANAL ILFOV SA.

4. Proiect de hotărâre privind indexarea tarifelor de inchirier pentru spațiile cu altă destinație decât aceea de locuință și a terenurilor aferente pentru anul 2014

5. Proiect de hotărâre privind revocarea Hotărârii Consiliului Local Cornetu nr. 59/18.11.2013 privind aprobarea solicitării unui ajutor financiar de la Consiliul Județean Ilfov pentru achitarea integrală a situațiilor de plată din cadrul “Proiectului integrat FEADR Măsura 322-Modernizare drumuri, parc, festival cu specific local, înființare și dotare centru social pentru persoane cu nevoi speciale”, derulat în cadrul contractului de finanțare C32201098500016/01.06.2010.

6. Proiect de hotărâre privind alegerea președintelui de ședința al Consiliului Local al com. Cornetu, jud. Ilfov. ”

În articolul 2 al dispoziției se precizează cine se ocupă de convocarea în scris a Consiliului Local și ce se va preciza în invitația la ședința.

În articolul 3 al dispoziției se precizează că dispoziția în cauza se aduce la cunoștința cetățenilor de către secretarul comunei prin afișarea la avizierul de la sediul Consiliul Local.

În articolul 4 al dispoziției se precizează că secretarul comunei va duce la împlinire prevederile dispoziției și va comunica persoanelor interesate și Instituției Prefectului în termenul prevăzut de lege.

Dispoziția se semnează de către primar și se contrasemnează de secretarul comunei.

Invitația la ședința Consiliului Local

Invitația la ședință (anexa 2) preia o parte din dispoziția de convocare. Aceasta se transmite prin grija secretarului comunei și va cuprinde data, ora, locul desfășurării ședinței și ordinea de zi a acesteia.

Se poate face mențiunea că materialele ședinței pot fi studiate înaintea acesteia într-o sală stabilită anterior.

Ca anexă, va cuprinde lista consilierilor locali și semnătura de confirmare a primirii invitației la ședința de consiliu.

Invitatia se semneaza de catre secretarul unitatii administrativ-teritoriale.

Ordinea de zi a Consiliului Local

Conform articolului 44 din Legea nr. 215/2001, ordinea de zi a ședințelor se aprobă de către consiliul local, la propunerea celui care a cerut întrunirea consiliului, în condițiile articolului 40.

Dezbaterea problemelor se face strict în ordinea în care au fost înscrise pe ordinea de zi, aprobată la începutul ședinței de consiliu. Ordinea de zi nu poate fi modificată decât în mod excepțional, deoarece consilierii au nevoie de posibilitatea de a reflecta înainte de ședință la subiectele de discuție.

Ordinea de zi a ședinței poate cuprinde proiecte de hotărâri, rapoarte ale comisiilor de specialitate, întrebări, interpelări, petiții sau alte probleme propuse de primar sau de consilieri.

Aceasta se aduce la cunoștința publică prin intermediul mass-media locală, sau prin afișarea la avizierul sediului Consiliului Local. Acest lucru se face în limba română, sau în limba unei minorități care intregistrează o pondere mai mare de 20% din totalul populației.

Problemele trecute pe ordinea de zi trebuie să fie însoțite de raportul compartimentului de resort și de avizul comisiei de specialitate a Consiliului Local.

Proiectul de hotarare al Consiliului Local

Dreptul la inițiativă pentru proiectele de hotărâri ale consiliului local aparține primarului, consilierilor sau cetățenilor. Redactarea proiectelor se face de către cei care le propun, cu sprijinul secretarului și al serviciilor din cadrul aparatului propriu al autorității administrației publice locale.

Proiectele de hotărâri vor fi însoțite de o expunere de motive și vor fi redactate în conformitate cu normele de tehnică legislativă.

Expunerea de motive conține o motivație pentru care se cere întrunirea Consiliului Local: „ca urmare a adreselor S.C. APĂ-CANAL ILFOV S.A., nr. 694/13.01.2014, respectiv nr 920/17.01.2014”, în baza cărei legi se petrece aceasta: „proiectul de hotărâre se întemeiază pe dispozițiile art. 20 alin (1) lit. d) și lit. k) din Legea 273/2006 a finanțelor publice locale, cu modificările și completările ulterioare, pe prevederile Legii nr. 31/1990 privind societățile comerciale, cu modificările și completările ulterioare, pe prevederile art. 6 alin (3) din Ordonanța nr. 26/2013 privind întărirea disciplinei financiare la nivelul unor operatori economici la care statul sau unitățile administrativ-teritoriale sunt acționari unici ori majoritari sau dețin direct sau indirect o participație majoritară, pe prevederile art. 48 din Legea nr. 356/2013 a bugetului de stat pe anul 2014” și în final, cererea de dezbatere și aprobarea Consiliului Local: „in consecință, proiectul de hotărâre fiind necesar, oportun și legal, supun spre analiză, dezbatere și aprobare Consiliului Local Cornetu.”

Proiectele de hotărâri se transmit spre dezbatere și avizare comisiilor de specialitate ale consiliului local, precum și compartimentelor de resort ale aparatului propriu al consiliului, în vederea întocmirii raportului.

Proiectul de hotărâre se semnează de către primar și se contrasemnează de secretarul unității administrativ-teritoriale.

Raportul compartimentului de resort se întocmește și se depune la secretarul unității administrativ-teritoriale, înainte de întocmirea avizului de către comisia de specialitate, spre a putea fi avut în vedere de către această comisie.

În cazul nostru, raportul de specialitate la proiectul de hotărâre privind aprobarea Bugetului SC APĂ-CANAL ILFOV SA pentru anul 2014, se propune spre aprobare „avand în vedere OUG 26/2013 privind întărirea disciplinei financiare la nivelul unor operatori economici la care statul sau unitățile administrativ-teritoriale sunt acționari unici ori majoritari sau dețin direct ori indirect o participație majoritară, care la art. 4, alin. (1) lit. c) prevede ca bugetele de venituri și cheltuieli ale operatorilor economici să se aprobe prin hotărârea consiliului local pentru operatorii economici prevăzuți la art. 1 lit. c) la care persoanele juridice prevăzute la art. 1 lit. b) sau instituțiile publice locale sunt acționari unici ori dețin direct sau indirect o participație majoritară, iar la art. 6, alin. (3): Organele administrației publice locale, care au în subordine, în coordonare, sub autoritate ori în portofoliu, operatori economici, au obligația ca, în termen de 15 zile de la primirea proiectelor bugetelor de venituri și cheltuieli, să elaboreze și să transmită în vederea avizării documentația necesară aprobării acestora sau să le aprobe, după caz.”

Raportul de specialitate se semnează de către consilierul primăriei, cu aceste prerogative.

După examinarea proiectului sau propunerii, comisia de specialitate a consiliului local întocmește un aviz cu privire la adoptarea sau, după caz, respingerea proiectului ori propunerii examinate.

În comuna Cornetu avem 3 comisii de specialitate: prima se ocupă cu programele de dezvoltare economico-socială, buget, finanțe, administrarea domeniului public și privat, agricultură, gospodărire comunală, amenajarea teritoriului și urbanism, protecția mediului, turism, servicii și comerț , cea de a doua comisie este responsabilă de învățământ, sănătate și familie, muncă și protecție socială, protecția copilului, activități social-culturale, culte, tineret și sport, iar cea de a treia comisie are în grijă administrația publică, juridică și de disciplină, apărarea ordinii și liniștii publice, a drepturilor cetățenilor și relațiilor cu aceștia.

Fiecare dintre aceste comisii are în componență un președinte, un secretar și 3 membrii. Aceștia își dau votul dacă sunt de acord cu proiectul de hotărâre și trimit rapoartele mai departe către secretarul Consiliului Local .

Avizele de specialitate se semneaza de catre presedintele, secretarul si memebrii acesteia

Avizul se transmite secretarului unității administrativ-teritoriale, care va dispune măsurile corespunzătoare difuzării lui către primar și către consilieri, cel mai târziu o dată cu invitația pentru ședință.

Proiectele de hotărâri și celelalte propuneri, însoțite de avizul comisiei de specialitate și de raportul compartimentului de resort din aparatul propriu al consiliului, se înscriu pe ordinea de zi și se supun dezbaterii și votului consiliului în prima ședință ordinară a acestuia.

Proiectele de hotărâre vor fi aduse la cunoștința publicului, prin afișare cu cel puțin 30 de zile înainte de supunerea spre analiză, avizare și adoptare de către autoritățile publice.

Deci, proiectele de hotărâri și celelalte probleme asupra cărora urmează să se delibereze se înscriu pe ordinea de zi numai dacă sunt însoțite de avizul comisiilor de specialitate cărora le-au fost transmise în acest scop și de raportul compartimentului de resort din cadrul aparatului propriu al consiliului local, cu excepția proiectelor de hotărâri asupra cărora se deliberează în cadrul ședințelor extraordinare și de îndată.

În cadrul ședinței de consiliu, asupra proiectelor de hotărâri au loc dezbateri generale și pe articole, consilierii putând formula amendamente de fond sau de redactare. Amendamentele formulate se supun votului consiliului în ordinea formulării lor. Dacă s-a adoptat textul inițiatorului sau un amendament formulat anterior, celelalte se socotesc respinse fără a se mai supune votului.

Odată adoptate, în urma supunerii la vot, hotărârile consiliului local se semnează de consilierul care conduce ședințele de consiliu și se contrasemnează, pentru legalitate, de către secretar. Secretarul nu va contrasemna hotărârea în cazul în care consideră că aceasta este ilegală sau că depășește competențele ce revin, potrivit legii, consiliului local. În acest caz secretarul va expune consiliului local opinia sa motivată, care va fi consemnată în procesul-verbal al ședinței.

Hotărârea Consiliului Local vine ca un rezultat al rapoartelor comisiilor de specialitate în conformitate cu prevederile legilor în a căror spectru se regăsesc.

„Având în vedere:

Expunerea de motive a Primarului comunei Cornetu, Județul Ilfov;

Raportul de specialitate al biroului contabilitate, impozite și taxe, autorizare transport local, resurse umane, evidența patrimoniului, buget;

Rapoartele de avizare ale comisiilor 1, 2 și 3 ale Consiliului Local Cornetu;

Prevederile art. 20 alin (1) lit. d) și lit. k) din Legea nr. 273/2006 a finanțelor publice locale, cu modificările și completările ulterioare;

Prevederile Legii nr. 31/1990 privind societățile comerciale, cu modificările și completările ulterioare;

Prevederile art. 6 alin (3) din Ordonanța nr. 26/2013 privind întărirea disciplinei financiare la nivelul unor operatori economici la care statul sau unitățile administrativ-teritoriale sunt acționari unici ori majoritari sau dețin direct sau indirect o participație majoritară;

Prevederile art. 48 din Legea nr. 356/2013 a bugetului de stat pe anul 2014;

Adresa SC APĂ-CANAL ILFOV SA nr. 171/13.01.2014, înregistrată la Primăria comunei Cornetu, sub nr. 694/13.01.2014

Adresa SC APĂ-CANAL ILFOV SA nr. 438/17.01.2014, înregistrată la Primăria comunei Cornetu, sub nr. 920/17.01.2014.

În temeiul art. 36 alin. (2) lit. a) și d) și alin. (6) lit. a) pct. 14, precum și art. 45 alin (1) din Legea nr. 215/2001 a Administrației Publice Locale republicată, cu modificările și completările ulterioare..”

Secretarul va comunica hotărârile consiliului local primarului și prefectului, de îndată, dar nu mai târziu de 3 zile de la data adoptării. Comunicarea, însoțită de eventualele obiecții cu privire la legalitate, se face în scris de către secretar și va fi înregistrată într-un registru special destinat acestui scop. Așadar, e necesar să fie întocmit un registru special în care vor fi înregistrate adresele de înaintare ale hotărârilor și dispozițiilor.

Hotărârea consiliului local se semnează de către președintele de ședință și se contrasemnează de către secretarul unității administrativ-teritoriale.

Procesul verbal al ședinței

Pentru fiecare ședință de consiliu se întocmește, de către secretarul localității, un proces verbal al ședinței.

În procesul verbal se va menționa:

– dacă ședința este una ordinară sau extraordinară;

– data la care se va petrece ședința;

– locul unde se va ține ședința;

– dispoziția de convocare a ședinței (art.40, alin.8 Legea 215/2001 a administratiei publice locale, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare);

– prezența consilierilor la ședință;

– ordinea de zi a ședinței și modificările acesteia în cazurile expres prevăzute de lege;

– aprobarea procesului verbal al ședinței anterioare cu eventualele obiecțiuni;

– dezbaterile generale și pe articole asupra proiectelor de hotărâri;

– modul și rezultatul votului;

– hotărârea/hotărârile și numărul acestora ce rezultă în urma votului.

Procesul verbal începe prin a se menționa dispoziția în baza căreia s-a convocat Consiliul Local: „Ședința a fost convocată de Primarul comunei Cornetu prin Dispoziția nr. 169/19.12.2013”.

Se menționează, apoi participanții la ședință și absenții: „La șendință participă Primarul, Viceprimarul, doamna Neguț Carmen și din 15 consilieri în funcție sunt prezenți 14 consilieri ”.

Se citește procesul-verbal anterior ședinței, care se supune la vot, iar pentru fiecare vot împotrivă se întocmește o anexă cu motivul acestuia: „Procesul verbal se supune la vot și se aprobă cu 14 voturi de următorii consilieri….”

Președintele de ședință prezintă ordinea de zi și o supune la vot: „Ordinea de zi se supune la vot și se aprobă cu 14 voturi pentru de următorii consilieri..”

Se trece, apoi la dezbaterea fiecărul punct inscris pe ordinea de zi: „Se prezintă proiectul de hotărâre, anexele la proiectul de hotărâre, expunerea de motive a primarului comunei Cornetu, județul Ilfov, raportul de specialitate al biroului de contabilitate, taxe și impozite, autorizare transport local, resurse umane, evidența patrimoniului, buget și rapoartele de avizare ale comisiilor de specialitate 1, 2 și 3 ale Consiliului Local Cornetu. Proiectul de hotărâre se supune la vot și se aprobă cu 14 voturi pentru de următorii consilieri….și devine Hotărârea Consiliului Local Cornetu nr. 67/20.12.2013”.

Procesul verbal al ședinței va fi semnat de consilierul care conduce ședințele de consiliu (președintele de ședință) și contrasemnat de către secretarul unității administrativ-teritoriale.

Consilierul care conduce ședințele de consiliu, împreună cu secretarul unității administrativ-teritoriale își asumă, prin semnătură, responsabilitatea veridicității celor consemnate.

Înaintea fiecărei ședințe secretarul pune la dispoziție consilierilor, în timp util, procesul-verbal al ședinței anterioare, pe care ulterior îl va supune spre aprobare consiliului local. Consilierii au dreptul ca în cadrul ședinței să conteste conținutul procesului-verbal și să ceară menționarea exactă a opiniilor exprimate în ședința anterioară. În acest caz, secretarul va întocmi o notă pe care o va anexa procesului verbal.

Ședința Consiliului Local

Consiliul Local se întrunește la ora stabilită, în sala de ședință și se declară ședința deschisă, de către președintele de ședință.

Se specifică cine a convocat ședința și în baza cărei dispoziții. Se citește procesul-verbal al ședinței anterioare și se supune la vot. În cazul în care există voturi împotrivă, se întocmește o anexă specială unde se notează motivul împotrivirii.

Președintele de ședință citește ordinea de zi și o supune la vot, apoi se ia fiecare punct în parte și se dezbate. În cazul în care un proiect de hotărâre este acceptat, acesta devine Hotărâre a Consiliului Local și i se atribuie un număr cu data aferentă.

La ultimul punct al ordinii de zi se pot înscrie diverse cereri ale cetățenilor pentru compartimentele primăriei: Urbanism, Cadastru, Achiziții Publice etc.

Acestea se supun la vot și se aprobă sau nu. În cazul nostru, avem un PUZ , plan urbanistic zonal, solicitat în vederea construirii unui ansamblu de locuințe.

În cazul în care pe ordinea de zi nu sunt înscrise astfel de cereri ședința se încheie, nu înainte de a se semna procesul verbal de fiecare consilier și contrasemnat de secretarul consiliului local.

Anexa 1

Anexa 2

Anexa 3

Anexa 4

Anexa 5

Anexa 6

Anexa 7

Anexa 8

Anexa 9

Anexa10

Anexa 11

Bibliografie

Antonie Iorgovan, Tratat de drept administrativ, Volumul 1, Editia a IV a, Editura All Beck, Bucuresti, 2008

Dana Apostol Tofan, Drept Administrativ, Volumul I, Ediția a II a, Editura C. H. Beck, București, 2008.

Virginia Vedinaș, Drept Administrativ, Ediția a VI a, Curs Universitar, Editura Universul Juridic, București, 2011.

Constitutia Romaniei

O.U.G nr.28/2000 – pentru modificarea și completarea Legii nr.70/1991 privind alegerile locale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 153 din 13 aprilie 2000

Legea nr.215/200l – privind administrația publică locală, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 204 din 23 aprilie 200l

Bibliografie

Antonie Iorgovan, Tratat de drept administrativ, Volumul 1, Editia a IV a, Editura All Beck, Bucuresti, 2008

Dana Apostol Tofan, Drept Administrativ, Volumul I, Ediția a II a, Editura C. H. Beck, București, 2008.

Virginia Vedinaș, Drept Administrativ, Ediția a VI a, Curs Universitar, Editura Universul Juridic, București, 2011.

Constitutia Romaniei

O.U.G nr.28/2000 – pentru modificarea și completarea Legii nr.70/1991 privind alegerile locale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 153 din 13 aprilie 2000

Legea nr.215/200l – privind administrația publică locală, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 204 din 23 aprilie 200l

ANEXE

Anexa 1

Anexa 2

Anexa 3

Anexa 4

Anexa 5

Anexa 6

Anexa 7

Anexa 8

Anexa 9

Anexa 10

Anexa 11

Anexa 12

Anexa 13

Anexa 14

Anexa 15

Anexa 16

Anexa 17

Anexa 18

Anexa 19