Prima Inscriere In Cartea Funciara a Unui Imobil Si Dezlipirea In Doua Parcele In Comuna Someseni Judetul Cluj

Prima înscriere în cartea funciara a unui imobil și

dezlipirea în doua parcele in Comuna Someseni judetul Cluj

Prima înscriere în cartea funciara a unui imobil și

dezlipirea în doua parcele in Comuna Someseni judetul Cluj

CUPRINS

1. DATE GENERALE

1.1 Scopul si importanța proiectului…………………………….……pag 5

1.2 Legea cadastrului și a publicității imobiliare nr.7/1996…………pag 5

1.3 Documente care însoțesc cartea funciară (CF)…………………pag 10

1.4 Regulament privind conținutul și modul de întocmire a

documentațiilo cadastrale în vederea înscrierii în cartea funciară……………………………………………………………………..….pag 11

1.5 Conținutul documentațiilor necesare intabulării dreptului

de proprietate asupra unui imobil neînscris în cartea funciara… pag 12

1. 6Conținutul documentațiilor necesare înscrierii dezlipirii

unui imobil………………………………………………………………. pag 13

1.7 Localizarea geografică …………………………………..……….. pag 14

1.8 Baza geodezo-topografică din zonă…………..………………….. pag 16

2. INSTRUMENTE ȘI METODE FOLOSITE

2.1 Intersecția înainte ……………………………………………….…. pag 17

2.2 Metoda turului de orizont ………………………………………… pag 19

2.3 Stația totala Leica TC(R)407 …………………………………..….. pag 20

2.4 AutoCad și TopoLT……………………………………………..….. pag 23

2.5 Microsoft Office: Excel…………………………………………..….pag 25

3. VERIFICAREA REȚELEI GEODEZICE

3.1 Măsurători efectuate în teren ………………………………..……..pag 25

3.2.Stabiliea numărului de ecuații de condiții ………………………….pag 27

3.3 Scrierea ecuațiilor de condiție inițiale ………………………..…… pag 28

3.4 Calculul coeficienților și scrierea ecuațiilor normale…………….pag 29

3.5 Rezolvarea ecuațiilor normale ……………………………………pag 30

3.6 Rezolvarea matriceală……………………..…………………….……pag 32

4. DEZVOLTAREA REȚELEI GEODEZICE

4.1 Recunoașterea terenului …………………………………………….pag 33

4.2 Alegerea metodei de îndesire …………………………………….pag 34

4.3 Date cunoscute …………………………………………………….pag 35

4.4 Măsurători efectuate în teren………………………………….…..pag 35

4.5 Calculul intersecției multiple înainte ………………………..….. pag 37

4.6 Ridicarea Topografică ………………………………….……….… pag 51

4.7 Calculul suprafețelor …………………………………………………pag 54

4.8 Dezlipirea imobilului ………………………………………….…….pag 57

.

5. BIBLIOGRAFIE……………………………………………………………….pag 61

1 Date generale

1.1 Scopul și importanța proiectului

Proiectul are ca scop prima înscriere in carte funciara a unu imobil. Prima înregistrare a unui imobil in cadastru și cartea funciară constă în recepția documentației cadastrale prin atribuirea numărului cadastral și deschiderea cărții funciare conform Legii cadastrului și publicității imobiliare nr 7/1996. Înscrierea in cartea funciară are efect de opozabilitate fată de terți de la data înregistrării cererilor. Prin înscrierea în cartea funciară titularii drepturilor înscrise sunt protejați împotriva intereselor unor terțe persoane, care ar putea reclama aceste drepturi. Numai după înscrierea în cartea funciară (CF) a imobilelor, se pot face acte de dispoziție(înstrăinare, ipotecare) asupra acestora.

Cartea funciară cuprinde:

– Descrierea imobilului

– Dreptul de proprietate

– Înscrierile privind dezmembrămintele dreptului de proprietate și sarcini

1.2 Legea cadastrului și a publicității imobiliare nr.7/1996

Art. 1. – (1) Cadastrul general este sistemul unitar și obligatoriu de evidență tehnică,economică și juridică a tuturor imobilelor de pe întreg teritoriul țării.

(2) Entitățile de bază ale acestui sistem sunt parcela, construcția și proprietarul.

(3) Prin imobil, în sensul prezentei legi, se înțelege una sau mai multe parcele alăturate, cu sau fără construcții, aparținând aceluiași proprietar.

(4) Prin parcelă se înțelege suprafața de teren cu aceeași categorie de folosință.

(5) Sistemul de evidență al cadastrului general are ca finalitate înscrierea în registrul de publicitate imobiliară.

Art. 2. – (1) Cadastrul general se organizează la nivelul fiecărei unități administrativ-teritoriale: comună, oraș, municipiu, județ și la nivelul întregii țări.

(2)Prin sistemul de cadastru general se realizeaza

a) identificarea, descrierea și înregistrarea în documentele cadastrale a imobilelor prin

natura lor, măsurarea și reprezentarea acestora pe hărți și planuri cadastrale, precum și stocarea datelor pe suporturi informatice;

b) identificarea și înregistrarea tuturor proprietarilor și a altor deținători legali de imobile, în vederea înscrierii în cartea funciară cu caracter definitiv;

c) furnizarea datelor necesare sistemului de impozite și taxe pentru stabilirea corectă a obligațiilor fiscale ale contribuabililor, solicitate de organismele abilitate.

Art. 3.-(1) Se înființează Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară, denumită în continuare Agenția Națională, ca instituție publică cu personalitate juridică, unica autoritate în domeniu, aflată în subordinea Ministerului Administrației și Internelor, prin reorganizarea Oficiului Național de Cadastru, Geodezie și Cartografie și preluarea activității privind publicitatea imobiliară de la Ministerul Justiției.

(2) La nivelul fiecărui județ și în municipiul București se înființează oficiile de cadastru și publicitate imobiliară, denumite în continuare oficii teritoriale, ca unități cu personalitate juridică în subordinea Agenției Naționale, prin reorganizarea actualelor oficii județene de cadastru, geodezie și cartografie și al municipiului București și a birourilor de carte funciară.

(3) La nivelul unităților administrativ-teritoriale se înființează birouri de cadastru și publicitate imobiliară, denumite în continuare birouri teritoriale, în subordonarea oficiilor teritoriale. Modul de organizare și funcționare, numărul, precum și arondarea birourilor teritoriale pe unități administrativ-teritoriale se stabilesc prin ordin cu caracter normativ al directorului general al Agenției Naționale.

(4) Se înființează Centrul Național de Geodezie, Cartografie, Fotogrammetrie și Teledetecție ca unitate cu personalitate juridică în subordinea Agenției Naționale, prin reorganizarea Institutului de Cadastru, Geodezie, Fotogrammetrie și Cartografie.

(5) Agenția Națională este condusă de un consiliu de administrație format din 9 membri, incluzând reprezentanți din sectorul public și privat, numiți exclusiv pe criterii de competență profesională, dintre care unul este directorul general al Agenției Naționale și președinte al consiliului de administrație.

(6) Membrii consiliului de administrație și directorul general sunt numiți și revocați din funcție de ministrul administrației și internelor.

(7) Organizarea, funcționarea, atribuțiile și competențele consiliului de administrație și ale directorului general se vor stabili prin regulamentul de organizere și funcționare a Agenției Naționale, care se aprobă prin ordin al ministrului administrației și internelor

(8) Directorul general îndeplinește atribuțiile și responsabilitățile ordonatorului principal de credite, prin emiterea de ordine cu caracter individual și normativ. Ordinele cu caracter normativ se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, și reprezintă Agenția Națională pe plan intern și internațional.

Art. 4.-Agenția Națională are următoarele atribuții principale:

a) coordonează și controlează executarea lucrărilor de cadastru și asigură înscrierea imobilelor în registrul de publicitate imobiliară la nivelul întregii țări;

b) controlează executarea lucrărilor de cartografie, topografie, geodezie, fotogrammetrie și teledetecție la nivelul întregii țări;

c) elaborează regulamente și norme, promovează tehnici, procedee și metodologii de specialitate compatibile cu cele ale Uniunii Europene, conform progreselor științifice și tehnice în domeniul cadastrului, geodeziei, cartografiei și publicității imobiliare;

d) autorizează persoanele fizice și juridice care pot executa lucrări de specialitate din domeniile cadastrului, geodeziei și cartografiei, pe teritoriul României, în condițiile legii speciale care reglementează înființarea uniunii profesionale a acestora;

e) organizează și administrează fondul național de geodezie și cartografie, precum și baza de date asistemului de cadastru general;

f) asigură, în condițiile legii, executarea, completarea, modernizarea și menținerea în stare de utilizare a rețelei geodezice naționale;

g) asigură executarea și actualizarea hărților oficiale;

h) avizează conținutul topografic al hărților, planurilor, atlaselor, ghidurilor și al altor documente cartografice destinate uzului public;

i) pune la dispoziția autorităților publice și a altor instituții interesate, în condițiile legii, situații statistice de sinteză privind terenurile și construcțiile;

j) îndeplinește sarcinile ce rezultă din angajamentele internaționale în domeniul său de activitate;

k) participă la organizarea și coordonarea măsurătorilor în vederea aplicării legilor funciare;

l) avizează tehnic expertizele efectuate de către experții judiciari în specialitatea topografie, geodezie și cadastru cu privire la corectitudinea datelor topografice utilizate, la solicitarea instanțelor de judecată. Avizele menționate mai sus vor fi date de oficiul teritorial în baza unui regulament comun, elaborat de Agenția Națională și Ministerul Justiției;

m) asigură înscrierea drepturilor reale ce se constituie, se transmit, se modifică sau se sting, la cererea notarului public sau a titularului dreptului ori a celorlalte persoane interesate;

n) asigură înscrierea căilor de atac împotriva înregistrărilor de carte funciară;

o) asigură înscrierea altor raporturi juridice, drepturi personale, interdicții, incapacități și litigii judiciare în legătură cu bunul imobil;

p) asigură formarea și specializarea personalului de specialitate în publicitate imobiliară prin intermediul Institutului Național al Registratorilor; structura, organizarea și modul de administrare ale institutului se stabilesc și se aprobă prin hotărâre a Guvernului, în termen de 90 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi;

r) îndeplinește și alte atribuții ce au legătură cu activitatea specifică.

Art. 5. – (1) Atribuțiile și răspunderile oficiilor teritoriale, precum și ale Centrului Național de Geodezie, Cartografie, Fotogrammetrie și Teledetecție se stabilesc prin regulamentele de organizare și funcționare ale acestora, aprobate prin ordin al directorului general al Agenției Naționale.

(2) Recepția lucrărilor, executate de persoanele fizice și juridice autorizate în condițiile art.4 lit. d), se realizează de către Agenția Națională sau de oficiile teritoriale, după caz.

(3) În cadrul oficiilor teritoriale funcționează baza de date a cadastrului.

Art. 6. – Instituțiile din domeniul apărării, ordinii publice și al siguranței naționale pot executa, cu mijloace proprii, lucrările de cadastru, geodezie, gravimetrie, topografie, fotogrammetrie și cartografie necesare apărării țării și păstrării ordinii publice, conform normelor tehnice ale Agenției Naționale.

Art. 7. – Datele geodezice și cartografice interesând apărarea țării, ordinea publică și siguranța națională se păstrează, după caz, de către Ministerul Apărării Naționale, Ministerul Administrației și Internelor, Serviciul Român de Informații, Serviciul de Protecție și Pază, Serviciul de Informații Externe și persoanele juridice din sectorul de apărare.

Art. 8. – (1) Finanțarea cheltuielilor curente și de capital ale Agenției Naționale și ale unităților subordonate se asigură integral din venituri proprii.

(2) Veniturile proprii se constituie din:

a) încasări din servicii prestate;

b) tarife stabilite conform actelor normative;

c) închirieri de spații și aparatură;

d) donații și sponsorizări primite potrivit legii;

e) dobânzi aferente disponibilităților din conturi și din depozite;

f) alte venituri.

(3) Tarifele și încasările prevăzute la alin. (2) lit. a) și b) nu sunt purtătoare de T.V.A. și se deduc din taxa notarială de timbru, fiind incluse în cazul operațiunilor de publicitate imobiliară în taxa notarială de timbru, pentru actele translative ale dreptului de proprietate sau constitutive ale dezmembrămintelor acestuia; aceste tarife nu pot depăși 80% din valoarea taxei notariale de timbru.

(4) În cazul serviciilor de publicitate imobiliară pentru care nu se percepe taxă de timbru, tarifele se vor stabili prin ordin al ministrului administrației și internelor, cu avizul Ministerului Finanțelor Publice.

(5) Taxele de publicitate imobiliară pot fi încasate de notarii publici în numele Agenției Naționale și pe chitanțierele puse la dispoziție de către aceasta pe baza unei negocieri între Agenția Națională și Uniunea Națională a Notarilor Publici și care va face obiectul protocolului de colaborare.

(6) Tarifele pentru servicii de publicitate imobiliară pot fi încasate și de alte instituții sau persoane,

în baza protocoalelor de colaborare încheiate cu Agenția Națională.

(7) Tarifele se stabilesc, se modifică și se actualizează prin ordin al ministrului administrației și internelor, la propunerea Consiliului de administrație al Agenției Naționale.

(8) Veniturile încasate se virează în contul Agenției Naționale deschis la Trezoreria Statului.

(9) Agenția Națională poate colabora cu persoane fizice și juridice române sau străine de specialitate, în condițiile legii, pentru realizarea unor obiective de interes comun, corespunzătoare domeniului său de activitate.

(10) Agenția Națională poate contracta credite bancare în condițiile prevăzute de lege.

(11) Agenția Națională întocmește anual bugetul de venituri și cheltuieli, în conformitate cu prevederile legale în vigoare.

(12) Excedentele anuale se reportează în anul bugetar următor.

(13) Ministerul Administrației și Internelor, prin Agenția Națională, își va asuma întreaga responsabilitate în implementarea Proiectului cadastrului și publicității imobiliare, finanțat prin împrumut de la Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BIRD), și a celorlalte acorduri internaționale ce implică împrumuturi nerambursabile sau garanții de la stat, asumate anterior de Oficiul Național de Cadastru, Geodezie și Cartografie, inclusiv pentru partea preluată de la Ministerul Justiției.

(14) Agenția Națională va face toate demersurile necesare amendării acordurilor de împrumut internaționale pentru a se realiza înlocuirea Oficiului Național de Cadastru, Geodezie și Cartografie și a Ministerului Justiției cu Agenția Națională.

(15) Cadastrul general se realizează pe baza planului anual propus de Agenția Națională împreună cu ministerele interesate și aprobat de Guvern; sumele destinate introducerii lucrărilor de cadastru general reprezintă subvenții de la bugetul de stat prevăzute în bugetul Ministerului Administrației și Internelor și virate în contul Agenției Naționale cu unică destinație.

(16) Organele și autoritățile administrației publice centrale și locale, precum și alte persoane fizice și juridice interesate, care au fonduri disponibile pentru introducerea lucrărilor de cadastru general în afara planului anual aprobat de Guvern, vor încheia un acord de colaborare cu Agenția Națională privind caietul de sarcini, modalitățile de verificare, recepție și înscriere în sistemul de publicitate imobiliară și folosirea acestor informații.

1.3 Documente care însoțesc cartea funciară (CF)

Cărțile funciare întocmite si numerotate pe unitățile administrativ teritoriale (UAT) alcătuiesc împreuna registrul cadastral de publicitate imobiliară al UAT. Acest registru conține următoarele documente:

– Planul cadastral care însoțește cartea funciară și cuprinde toate parcelele de pe teritoriul administrativ cu numărul cadastral al fiecăreia. Orice schimbare cu privire la forma, întinderea sau numărul cadastral al parcelei se operează pe plan de baza unei schițe prezentată de proprietar și întocmită de o persoană autorizata.

– Registrul general de intrare, în care se înregistrează cererile.

Ordinea înregistrărilor cererilor stabilește rangul înscrierilor in cartea funciară.

– Repertoriul imobilelor, indicând numărul cadastral al parcelelor și numărul de ordine al cărților funciare în care acestea sunt înscrise.

– Indexul alfabetic al proprietarilor.

– Mapa cu cererile de înscriere, împreuna cu un exemplar al înscrierilor constatatoare ale actelor și faptelor juridice supuse înscrierii.

De asemenea la cartea funciara se predau registrele cadastrale, care sunt documentele tehnice principale ale cadastrului general, care se întocmescla nivelul teritoriilor administrative, definite de Legea nr.7/1996, astfel:

– Registrul cadastral al imobilelor

– Indexul alfabetic al proprietarilor și domiciliul acestora

– Registrul cadastral al proprietarilor

1.4 Regulament privind conținutul și modul de întocmire a documentațiilor cadastrale în vederea înscrierii în cartea funciară

În conformitate cu prevederile art. 19 și art. 59 din Legea cadastrului și a publicității imobiliare nr. 7/1996, republicată, prezentul regulament are drept scop stabilirea procedurilor și modalităților prin care se întocmesc documentațiile cadastrale necesare înscrierii în cartea funciară a actelor și faptelor juridice.

Documentațiile cadastrale, denumite în continuare documentații, stau la baza înscrierii în cartea funciară a actelor și faptelor juridice referitoare la:

a) imobile care necesită documentație pentru prima înscriere;

b) imobile care necesită documentație pentru dezlipire;

c) imobile care necesită documentație pentru alipire;

d) imobile care necesită documentație pentru înscrierea unei construcții definitive, pe un teren înscrisă în cartea funciară;

e) imobile care necesită documentație pentru modificarea limitei de proprietate;

f) imobile care necesită documentație pentru modificarea suprafeței;

g) imobile care necesită documentație pentru descrierea dezmembrămintelor dreptului de proprietate;

h) imobile care necesită documentație pentru reconstituirea cărții funciare pierdute, distruse sau sustrase;

(2) Prin documentații se realizează identificarea, măsurarea și descrierea imobilelor, la data întocmirii lor și se asigură înregistrarea actelor și faptelor juridice referitoare la acestea.

1.5 Conținutul documentațiilor necesare intabulării dreptului de proprietate asupra unui imobil neînscris în cartea funciară

1. Documentația pentru intabularea dreptului de proprietate asupra unui imobil neînscris în cartea funciară cuprinde:

– cererea de solicitare informații și convenție, conform anexei nr. 1.

– cererea de recepție și înscriere, conform anexei nr. 2.

– declarația pe proprie răspundere cu privire la înstrăinarea și identificarea imobilului măsurat, conform anexei nr. 5.

– descrierea lucrărilor topografice și geodezice, întocmită conform anexei nr. 10.

– plan de încadrare în zonă sc. 1:2000 – 1:5000, în mod excepțional, pentru imobilele de mari dimensiuni admițându-se scara 1:10000, după caz.

– plan de amplasament și delimitare a imobilului sc. 1:200 – 1:5000, după caz-conform anexei nr11.

– extras din planul parcelar avizat pentru conformitate de primar.

– releveele sc. 1:50 – 1:500, după caz, pentru construcțiile care fac obiectul unor sarcini, construcțiile care au mai mulți proprietari sau la solicitarea proprietarului conform anexei nr. 12.

– tabel de mișcare parcelară cu indicarea situației actuale din titlul de

proprietate și a situației viitoare, cu atribuirea numărului cadastral pentru fiecare imobil din titlu conform anexei nr. 13.

– măsurători efectuate în rețeaua de îndesire și ridicare și pentru ridicarea detaliilor topografice, prin metode clasice, prezentate conform anexei nr. 14 și prin tehnologia GPS prezentate conform anexei nr. 15;

– calculul suprafețelor;

– descrierile topografice ale punctelor noi din rețeaua de îndesire și ridicare;

– dovada plății tarifelor pentru recepție și înscriere în cartea funciară;

– actul de proprietate;certificatul fiscal.

2.În cazul apartamentelor situate în clădiri pentru care există deschisă carte funciară colectivă,partea 1 a documentației cuprinde elementele enunțate la

alineatul 1.

3. Dacă nu există deschisă carte funciară colectivă, documentația se completează cu o foaie colectivă care conține datele din cartea de imobil a asociației de locatari cu privire la lista apartamentelor, suprafața blocului, suprafața utilă a apartamentelor, descrierea părților comune, suprafața terenului aferent blocului – conform modelului prevăzut în anexa nr. 9.

(4) Documentația se predă pe suport analogic și pe suport digital, în formate standardizate care permit tipizarea – conform modelelor din anexele prezentate și în formate care să permită accesul și transferul de date.

1.6 Conținutul documentațiilor necesare înscrierii dezlipirii unui imobil

1. Din punct de vedere tehnic, dezlipirea este operația tehnică de împărțire a unei suprafețe de teren înscrisă în cartea funciară în mai multe suprafețe egale/inegale.

2. Toate imobilele rezultate în urma dezlipirii trebuie să aibă acces la un drum sau să aibă îndeplinită condiția de servitute, dacă este cazul.

1. Documentația pentru dezlipire conține:

– cererea de solicitare informații și convenție, conform anexei nr. 1;

– cerere de recepție a documentației pentru dezlipire,conform anexei nr. 3;

– declarație pe propria răspundere cu privire la înstrăinarea și identificarea imobilului măsurat,conform anexei nr. 5;

– extras de carte funciară pentru informare;

– descrierea lucrărilor topografice și geodezice, întocmită conform anexei nr. 10;

– planul de amplasament și delimitare a imobilului sc. 1:200 – 1:5000 cu propunerea de dezlipire conform anexei nr. 16, în două exemplare;

– planurile de amplasament și delimitare pentru fiecare imobil care rezultă din dezlipire – conform anexei nr. 11, în două exemplare;

– măsurători efectuate în rețeaua de îndesire și ridicare și pentru ridicarea detaliilor topografice, pentru fiecare imobil ce rezultă din dezmembrare, prin metode clasice, prezentate conform anexei nr. 14, sau prin tehnologie GPS, prezentate conform anexei nr. 15;

– calculul suprafețelor;

– descrierile topografice ale punctelor noi din rețeaua de îndesire și ridicare;

– dovada plății tarifelor pentru recepție și înscriere în cartea funciară.

2. Operațiunea de dezmembrare a unui imobil este considerată finalizată în momentul în care persoana care a verificat documentația validează operațiunea în baza de date grafică și textuală pe baza încheierii de înscriere în cartea funciară.

3. Documentația se întocmește pe suport analogic și pe suport digital, în formate standardizate care să permită tipizarea – conform modelelor din anexele prezentate și în formate care permit accesul și transferul de date.

1.7 Localizarea geografica

Judetul Cluj este situat in inima provinciei istorice Transilvania, in zona central-vestica a Romaniei, avand ca vecini judetele Bihor, Salaj, Maramures, Alba, Bistrita-Nasaud si Mures. Acopera 6.674 km patrati (2,8% din suprafata Romaniei). Resedinta administrativa este Municipiul Cluj-Napoca, cu o populatie de 332.297 locuitori (47,7% din populatia totala a judetului). Fiind o asezare veche, orasul a avut diferite denumiri de-a lungul timpului, in epoca romana si apoi in Evul Mediu, ca important centru comercial si urban. In prezent, Cluj-Napoca este un important centru cultural (aici se gasec Teatrul si Opera Nationala Romana, Teatrul si Opera Maghiara, Filarmonica, Academia de Muzica Gheorghe Dima), avand numeroase institutii educationale (10 institutii superioare – 6 de stat si 4 private – cu 30 de facultati cu 34.170 de studenti si peste 2.200 de profesori). Judetul Cluj este unul dintre cele mai dezvoltate din tara. Potentialul sau economic este dat de resursele locale, traditia si experienta de durata in majoritatea sectoarelor, cat si prin pozitia sa de lider al cometului in Transilvania, datorita asezarii favorabile, la rascruce de rute comerciale importante care leaga Europa Centrala de zona Balcanilor. Judetul Cluj este situat in zona de contact a trei unitati geografice majore: Muntii Apuseni, Platoul Somesan si Campia Transilvaniei. Conturul reliefului este in principal deluros (mai mult de doua cincimi din suprafata) si muntos, fara altitudini sub 200 m deasupra nivelului marii. Relieful deluros include partea nord-vestica a Campiei Transilvaniei, caracterizat de existenta unor dealuri cu o altitudine medie de 500 m si de partea sud-estica a Platoului Somesean cu dealuri mai inalte, acoperite cu paduri. Muntii Apuseni (Muntii Bihor, Gilau, Muntele Mare si Trascau) vegheaza partea sud-vestica, altitudinea maxima fiind inregistrata in Masivul Vladeasa (1.842 m). Reteaua hidrografica este reprezentata de Somesul Mic (care strabate aproape tot judetul), Crisul Repede si Ariesul, lacurile naturale (Catina Popii I si Popii II, Geaca, Taga, etc.) si lacurile de acumulare de la Belis Fantanele, Tarnita si Gilau. Resursele minerale ale judetului sunt: combustibili (lignit, turba, gaze naturale), minerale si roci (cuart, dacite si andesite, granite, calcar, tufa, caolin, sare), si izvoare cu ape minerale.

Comuna Someșeni, mai demult comuna Someșfalău, în

limba maghiară Szamosfalva, în germană Mikelsdorf, în prezent un cartier al municipiului Cluj-Napoca. Cartierul deține o primărie de cartier a municipiului Cluj-Napoca, aflată pe strada Traian Vuia, nr. 41.Localitatea Someseni apare atestată documentar de la 1280. Numele german al localității provine de la numele familiei nobiliare Mikola.Până în secolul al XX-lea a fost o comună suburbană a municipiului Cluj, Transilvania, România.

Băile Someșeni constituie un obiectiv turistic care a adus faimă zonei, acestea fiind reorganizate în stațiune de către bine-cunoscutul profesor Dominic Stanca în 1927, care era și proprietarul stațiunii. Nămolul și apele minerale de la Someșeni Băi erau folosite cu mult inainte ca tratamente pentru diverse boli, chiar și pentru diabet.În momentul de față băile sunt dezafectate, necesitând investiții serioase pentru repunerea lor în funcțiune. Au existat mai multe tatonari din partea municipalității pentru a le reface, dar până în prezent, acestea nu s-au soldat cu rezultate concrete.Unul din cele 24 de foraje executate între anii 1929-1965 la Someșeni a străbătut orizontul de sare gemă între adâncimile de 20-120 m. Sub stratul de sare s-a intâlnit un strat de 4-5 m grosime de sulfați și carbonați, cu frecvente intercalații argiloase. Masivul de sare se găsește aproape de suprafața terenului. Aceasta explică mineralizarea clorosodică a apelor celor 27 izvoare din raza stațiunii balneare.

Imobilul este situat în județul Cluj, municipiul Cluj-Napoca, cartierul Someșeni. Este situat lângă râul Someșul Mic, având 2 vecini, unu în stânga și unul în dreapta. Terenul este situat pe strada Cpt. Grigore Ignat la numărul 48, iar pe acest teren sunt situate 3 construcții civile, 2 case de locuit și un garaj pentru mașini.

1.8 Baza geodezo-topografica din zona

Imobilul situat în Cluj-Napoca are ca și sistem de proiectare a coordonatelor, sistemul de proiecție Stereografic 1970. Această proiecție a fost adoptată de către țara noastră în anul 1973 fiind folosită și în prezent. Are la bază elementele elipsoidului Krasovski-1940 și planul de referință pentru cote Marea Neagră–1975. A fost folosită la întocmirea planurilor topografice de bază la scările 1:2.000, 1:5.000 și 1:10.000, precum și a hărților cadastrale la scara 1:50.000.

Dintre elementele caracteristice proiecției Stereo 1970 amintim:

– Punctul central al proiecției

– Adâncimea planului de proiecție

– Deformațiile lungimilor.

Punctul central al proiecției (polul proiecției) este un punct fictiv, care nu este materializat pe teren, situat aproximativ în centrul geometric al teritoriului României, la nord de orașul Făgăraș. Coordonatele geografice ale acestui punct sunt de 25˚ longitudine estică și de 46˚ latitudine nordică.

Adâncimea planului de proiecție este de aproximativ 3.2 km față de planul tangent la sfera

terestră în punctul central. În urma intersecției dintre acest plan și sfera terestră de rază medie s-a obținut un cerc al deformațiilor nule cu raza apropiată de 202 km.

Deformația relativă pe unitatea de lungime (1 km) în punctul central al proiecției este egală cu -25 cm/km și crește odată cu mărirea distanței față de acesta pană la valoarea zero pentru o distanță de aproximativ 202 km. După această distanță valorile deformației relative pe unitatea de lungime devin pozitive și ating valoarea de 63,7 cm/km la o depărtare de centrul proiecției de aproximativ 385 km.

2. Instrumente și metode de lucru folosite

2.1Intersecția înainte

Pentru îndesirea rețelei geodezice s-a folosit metoda intersecției înainte. Principiul metodei constă în staționarea punctelor de coordonate cunoscute, vizând atât puncte vechi, cât și punctul nou ale cărui coordonate dorim să le determinăm. Se va utiliza procedeul analitic.

Trebuie menționat că, aceste coordonate ale punctului nou sunt doar niște coordonate provizorii. Este recomandat a se executa mai multe măsurători decât strictul necesar, acestea fiind introduse ulterior într-un program de prelucrare.

Punctele de coordonate cunoscute A și B sunt marcate, semnalizate, au fost recunoscute și identificate pe teren.

Punctul P este marcat și semnalizat pe teren, printr un jalon, iar dorim să aflăm coordonatelesale X și Y.

0 A –B`

0 B -A

Figura 2.1.1

Măsurătorile se efectuează cu instrumente de precizie pentru măsurarea direcțiilor din punctele vechi A și B vizându-se și punctul nou P. Cu ajutorul acestor direcții se determină unghiurile α și β, reprezentate în figura 2.1.1.

Relații utilizate:

– calculul orientării între punctele vechi A și B:

(2.1.1)

– calculul orientărilor între punctele vechi și punctul nou:

– calculul coordonatelor punctului nou P:

(2.1.2)

(2.1.3)

sau, se mai pot utiliza următoarele relații:

(2.1.4)

2.2 Metoda turului de orizont

Metoda turului de orizont am folosit-o la compensarea rețelei geodezice. Ca metodă de lucru se staționează pe rând în fiecare dintre puncte și se vizează celelalte puncte în ordinea vizelor, turul încheindu-se cu viza spre punctul de start.

Neînchiderea turului de orizont se calculează scăzând din 400g, suma unghiurilor obținute

din citiri. Aceasta trebuie compensată astfel încât suma unghiurilor măsurate să fie egală cu 400g.

Pentru asta trebuie calculată corecția, care este – eroarea

ε= Cf-Ci

C= – ε

Cu=C/n n= numărul de puncte

Corecția unitară (Cu) se adună la fiecare unghi în parte înmulțindu-se cu numărul vizei din punctul respectiv, suma unghiurilor astfel obținute este egală cu 400g rezolvâdu- se problema neînchiderii turului de orizont.

2.3 Stația totală Leica TC(R)407

Măsurătorile au fost efectuate cu ajutorul stației totale Leica TC(R) 407, câteva caracteristici

despre această stație totală:

– seria de instrumente TC(R)403/405/407 produsă de Leica Geosystems cuprinde stații totale electronice de înalta calitate. Tehnologia folosită ajută la ușurarea muncii în lucrările zilnice. lkk – instrumentul este ideal pentru ridicări topografice și lucrări de trasare.

1) Colimator

2) Lumină de ghidare EGL

3)Șurub de mișcare fină pe verticală

4) Baterie

5)Distanțier pentru Bateriile GEB11

6) Capac baterie

7) Ocular; clarificare reticul

8) Focusarea imaginii

9) Mâner de transport detașabil

10) Interfață serială RS232

11) Șurub de calare

12) Obiectiv cu EDM

încorporat;

13) Display

14) Tastatură

15) Nivelă sferică

16) Tasta On/Off

17) Tasta trăgaci -Trigger key-

18) Șurub de mișcare fină pe orizontală

Termeni tehnici și abrevieri

ZA = linia de vizare / collimation axis

Axa telescopului = linia care unește reticulul cu centrul obiectivului

SA = Axa verticala

Axa de rotație verticală a telescopului

KA = axa orizontală

Axa de rotație orizontală a telescopului

V = Unghi vertical / zenital

VK = Cerc vertical

Hz = direcția orizontală

HK = cerc orizontal

Indică distanța înclinată între instrument și centrul prismei .Indică distanța orizontală.

Diferența de nivel între punctul de stație și punctul măsurat

hr – înălțimea reflectorului hi – înalțimea aparat

E0 – coordonata est N0 – coordonata nord H0 – cota stației

E – coordonata est a pct. măsurat

N – coordonata nord a pct. măsurat

H – cota punctului măsurat

1) Bară de selecție – câmpul pentru măsuratori.

2) Simboluri

3) Taste cu funcții fixe

4) Taste de navigare controlează bara-input în editare și introducere sau controlul barei de selecție.

5) Taste funcții -au funcție variabila afișată pe ultima linie a display-ului deasupra tastei.

6) Bara de funcții soft – afișează funcțiile care pot fi chemate cu tastele funcții

Funcții soft :

[ALL] măsoara distanta, unghiurile si înregistrează

punctul.

[DIST] măsoara distanta fără sa înregistreze. [REC] salvează valorile afișate.

[ENTER] șterge valorile afișate si așteaptă

introducerea unei noi valori.

[ENH] permite introducerea coordonatelor. [LIST] afișeaza lista cu punctele valabile.

[FIND] pornește căutarea pentru punctul introdus. [EDM] afișează setările EDM.

[IR/RL] schimba distonatul de pe IR pe RL .

[SetHz] setează direcția orizontala pe valoarea introdusa.

[Hz=0] setează direcția orizontala pe 0.

[HOLD] blochează direcția orizontală și poate fi eliberata cu [RELEASE].

[PREV] întoarce la dialogul anterior.

2.4 AutoCad si Topo LT

După măsurarea distanțelor și a unghiurilor dorite datele se înregistrează pe aparat, acestea urmând sa fie descărcate pe un PC pentru a fi prelucrate. Unul dintre cele mai folosite programe pentru prelucrarea datelor din măsuratori este AutoCad. Creat si dezvoltat de compania americana Autodesk, Autocad este, la ora actuala, unul dintre cele mai bine cunoscute si utilizatesisteme de proiectare asistata, fiind considerat inițiatorul si promotorul aplicațiilor CAD moderne.

Autocad (CAD = Computer Aide Design sau Computer Aide Drafting) este un program CAD utilizat în proiectarea planurilor în două dimensiuni (2D) și mai puțin trei dimensiuni (3D) dezvoltat și comercializat de Autodesk.

In anii 2002–2003, Autodesk folosește din plin platforma Autocad 2000 pentru a dezvolta

noile produse Autocad 2002 si Autocad 2004, dar achiziționează și dezvoltă soluția Revit, cu

aplicabilitate in construcții. Ca direcție separata de dezvoltare se remarca interesul companiei pentru

produsul Inventor, aflat atunci la versiunile 6, 7 si 8. Cu Inventor, Autodesk reușește sa redefinească proiectarea asistata, pe baze parametrice, cu ajutorul noilor opțiuni de generare a pieselor tridimensionale solide, de gestionare a ansamblurilor, de creare a pieselor din tabla si a celor sudate. In Inventor, Autodesk include module de analiza cu elemente finite, de analiza cinematica a ansamblurilor, dar si numeroase facilitați de obținere rapida a tubulaturilor si traseelor cablurilor electrice. Autocad 2005, lansat in martie 2004, devine in foarte scurt timp standardul de proiectare si baza de dezvoltare pentru majoritatea produselor verticale Autodesk. Noua versiune aduce sute de îmbunătățiri și optimizări ale motorului de lucru si interfeței, fiind foarte bine primita in industrie. In paralel, câteva luni mai târziu, Autodesk dezvolta Inventor 9 (Crossfire), definind deja un alt standard in proiectare, numeroasele sale funcții de modelare 3D, de obținere automată a proiecțiilor și cotarea intuitiva reușind să impună noul Inventor pe piața internațională a proiectării asistate.

Anul 2005 aduce Autocad 2006, bazat pe platforma Autocad 2005, cu numeroase modificări și optimizări la nivelul comenzilor si variabilelor de sistem, dar, de asemenea, si la nivelul managementului documentelor. Autocad 2007 reprezintă o etapa importanta, de referință in istoria programului, cu zeci de noi comenzi și o alta perspectiva asupra modelarii tridimensionale. Apariția lui Inventor 11 include Mechanical Desktop si Autocad, la un preț excelent, pentru a extinde capabilitățile de lucru ale utilizatorilor.

Prefața programului este una prietenoasa, făcând utilizarea acestuiaaccesibilă atât pentru începători cât și pentru avansați. Din meniu se poate personaliza ecranul de lucru după placul fiecăruia.

Un Add-on al programului AutoCad este Topo LT, cu ajutorul căruia se pot introduce datele din stația totală, cu toate măsurătorile, direct în Autocad, făcând prelucrarea datelor mult mai eficienta si mult mai rapida.

Cu ajutorul funcțiilor lui Topo LT, am calculat si ariile suprafețelor măsurate ușurând munca si economisind timp.

2.5 Microsoft Office: Excel

Microsoft Excel este un program de calcul tabelar deosebit de util. Astfel, putem folosi Excel-ul pentru organizarea datelor, efectuarea de calcule matematice, generarea de rapoarte bazate pe cifre sau pentru a crea diverse grafice. Este utilizat de majoritatea topografilor si a inginerilor geodezi.

3. Verificarea rețelei geodezice

3.1 Măsurători efectuate in teren

Prima etapa a verificării rețelei geodezice este etapa de observații în teren

Măsurătorile în teren vizează toate unghiurile orizontale ale retelei. Aceste măsurători au fost realizate cu o stație totala Leica TC(R) 307 cu o precizie de 7 grade sexazecimale. Observațiile au fost realizate intr-o

singura poziție ale lunetei, folosind ca metoda, metoda turului de orizont, in fiecare stație.

Tabel 3.1.1

După obținerea citirilor în fiecare stație s-a efectuat media acestora și compensarea turului

de orizont prin calculul neînchiderilor și a corecțiilor aferente fiecărei stații astfel:

ε =Cf-Ci

c=-ε

cu=c/n ,n=nr. de puncte vizate

Neînchiderile astfel obținute se aplica progresiv pentru fiecare punct vizat.

Tabel 3.1.2

Se calculează apoi valorile medii ale unghiurilor orizontale obținute din măsurători:

Tabel 3.1.3 Figura 3.1.1

3.2 Stabilirea numărului de ecuații de condiții

Pentru verificarea rețelei geodezice vom folosi metoda măsurătorilor condiționate de aceeașiprecizie,deoarece unghiurile orizontale au fost măsurate, in teren, cu aceeași precizie.

Atunci când se aplica aceasta metodă trebuie să se depună o foarte mare atenție la stabilirea numărului necesar și suficient de ecuații de condiție și la scrierea lor corectă.Fiind o rețea de triangulație liberă, neconstrânsă pe puncte ale rețelei de ordin superior, se vor scrie numai ecuațiile ce decurg din condițiile interioare. Deoarece rețeaua se compensează pe unghiuri, numărul total de ecuații de condiție independente va fi calculat cu relația: r = ω – 2*p + 4

– ω = nr. total al unghiurilor măsurate

– p = nr. total al punctelor rețelei ω =11

p =5

r=11-2*5+4=5 ecuații Din care:

– numărul ecuațiilor de figura: w1 = l1 – p1 + 1

l1= nr. laturilor cu dubla vizibilitate p1= nr. punctelor staționabile

l1= 8

p1= 5

w1=8-5+1=4

– numărul condițiilor de laturi:

s = l – *p + 3 l= 8

p= 5

s= 8-2*5+3=1

Ecuațiile de condiție ce decurg din condițiile interioare, reprezintă condițiile geometrice pe care trebuie să le îndeplinească măsurătorile geodezice, efectuate în rețea.

3.3 Scrierea ecuațiilor de condiție inițiale

Ecuațiile de condiție inițiale au forma:

– Condiții de figura

1. (2)+(3+4)+(5)=200g

2. (6)+(7+8)+(1)=200g

3. (8)+(1+2)+(3)=200g

4. (9)+(10)+(11)=200g (3.3.1)

– Condiții de laturi

=1 (3.3.2)

Figura 3.3.1

Trecerea la sistemul ecuațiilor de erori se face înlocuind unghiurile probabile (1),(2),…(11)

cu unghiurile măsurate și erorile acestora :1+v1,2+v2,…,11+v11 obținând ecuațiile:

Condițiile geometrice care nu sunt într-o forma liniară(condiții de laturi) se vor aduce in forma liniara prin dezvoltare in serie Taylor

f(x + dx) = f(x) +

f  dx

x

(3.3.4)

d3,4 ·(v3 +v4)– d3 ·v3 +d6 ·v6-d7,8 ·(v7+v8)+d8· v8- d5 ·v5+ω5=0

Sistemul ecuațiilor de erori se prezintă sub forma:

v2+(v3+v4)+v5+ω1=0 v6+(v7+v8)+v1+ω2=0 v8+(v1+v2)+v3+ω3=0 (3.3.5) v9+v10+v11+ω4=0

d3,4 ·(v3 +v4)– d3 ·v3 +d6 ·v6-d7,8 ·(v7+v8)+d8· v8- d5 ·v5+ω5=0

Unde valorile d1,d2,…d11 sunt calculate astfel:

Tabel 3.3.1

3.4 Calculul coeficienților si scrierea ecuațiilor normale

Calculul coeficienților ecuațiilor normale se face prin multiplicarea ecuațiilor de corecții în funcție de corelate,succesiv cu coeficienții a,b,…,e si însumându-se pe coloane. Astfel sistemul ecuațiilor de erori va fi înlocuit cu un sistem normal de ecuații care în cazul de fața are forma:

aa k1  ab k2  ac k3  ad k4  ae k5  as k6  w1 = 0

bb  k 2  bc  k 3  bd  k 4  be  k 5  bs  k 6

+ w2 = 0

cc  k

 cd  k

 ce k

 cs  k

+ w3 = 0

dd  k

 de  k

 ds k

+ w4 = 0

ee k

 es  k

+ w5 = 0

(3.4.1)

Rezolva sistemul ecuațiilor normale determinând valorile corelatelor k1,k2..k5 cu ajutor ajutor cărora se noteează erorile v1,v2,…v11.

Determinarea corelatelor presupune mai întâi calculul coeficienților corelatelor [aa], [ab],… [ee].

Calculul coeficienților ecuațiilor normale

Tabel 3.4.1

3.5 Rezolvarea ecuațiilor normale

Sistemul de ecuații normale se poate rezolva prin mai multe metode de calcul printre care: metoda reducerilor succesive,metoda aproximărilor succesive,metoda Seidl, metoda relaxării,metoda eliminării parțiale, metoda matriceala. In cazul de fata vom folosi metoda reducerilor succesive care se realizează cu ajutorul schemei Gauss.

Schema Gauss

[a

K1= 2.00188

[b

K2= [c

[d

[e

K5= 1.26197

Tabel 3.5.1

După rezolvarea schemei Gauss se calculează corelatele cu ajutorul cărora vom afla valorile corecțiilor unghiulare cu relația:

vj = aj·k1 + bj·k2 + … + ej·k5

Valorile corecțiilor se verifica cu egalitatea [vv] = – [ew]

Tabel 3.5.2

Tabel 3.5.3

După compensare au fost obținute valorile cele mai probabile ale unghiurilor si de asemenea au fost verificate condițiile geometrice din rețea.

Tabel 3.5.4

1. (2)+(3+4)+(5)=200g

2. (6)+(7+8)+(1)=200g

3. (8)+(1+2)+(3)=200g

4. (9)+(10)+(11)=200g

Pentru verificarea compensărilor efectuate cu Schema Gauss, am folosit rezolvarea matriceala a sistemului de ecuații.

3.6 Rezlovarea Matriceală

Tabel 3.5.5

B=

B=matricea coeficienților ecuațiilor normale

B*=

B*=Transpusa matricei B Tabel 3.5.6

B*B= Tabel 3.5.7

B*B= Matricea B la puterea a 2-a

(B*B)- Tabel 3.5.8

1=

(B*B)-1= Inversul Matricei (B*B)

ω= k=(B*B)-1*

Tabel 3.5.9 Tabel 3.5.10

V=B*K

Tabel 3.5.11 Tabel 3.5.12

1. (2)+(3+4)+(5)=200g

2. (6)+(7+8)+(1)=200g

3. (8)+(1+2)+(3)=200g

4. (9)+(10)+(11)=200g

4. Dezvoltarea rețelei geodezice

4.1 Recunoașterea terenului

Prima operațiune care se face pentru îndesirea unei rețele geodezice este recunoașterea terenului pentru a identifica punctele caracteristice ale acestuia (limite, relief cai de comunicații, zone acoperite).

Din birou se face un anteproiect de amplasare a punctelor alegând locul aproximativ(probabil) de amplasare a punctelor și destinația acestora.

In faza următoare pe teren se va verifica dacă punctele alese în birou sunt bine poziționate și se va alege poziția exacta a acestor puncte respectându-se următoarele condiții:

– punctele alese sa fie accesibile si staționabile

– sa fie pe teren fix si sănătos

– sa aibă vizibilitățile necesare pentru ca punctul sa poată fi determinat

– sa aibă vizibilitățile necesare pentru a ajuta la determinarea altor puncte.

A treia faza o constituie realizarea unei schițe a vizelor, adică in timpul recunoașterii din teren se face o schița a vizibilităților din fiecare punct ales, căutându-se în primul rând vizibilitatea către punctele vechi de ordin superior.

`

Figura 4.1.1

4.2 Alegerea metodei de îndesire

În funcție de situația din teren se pot alege diferite metode de îndesire (prin intersecțiiînainte, înapoi, combinate sau la limita, intersecții speciale- Collins, Hansen, Marek.)

Astfel pentru îndesirea rețelei de fața s-a ales ca metoda de îndesire metoda intersecției înainte multiple.

4.3 Date cunoscute

Ca si date cunoscute, au fost considerate coordonatele punctelor vechi, ale rețelei geodezice anterior verificate, precum și orientăriile dintre acestea. Aceste puncte constituie baza de lucru a proiectului.

Tabel 4.3.1

Tabel 4.3.2

4.4 Măsurătorile efectuate in teren

Pentru realizarea unei intersecții înainte se iau în vedere următorii pași:

– se aleg punctele vechi ce vor fi folosite si se obține inventarul de coordonate

– se stabilește numărul de serii in tur de orizont ce vor fi executate în teren

– in teren se executa măsurarea punctului nou

– se măsoară în tur de orizont toate valorile unghiulare orizontale necesare determinării unghiurilor  si .

Așadar lucrările de teren presupun staționarea cu aparatul în punctele de coordonate cunoscute A,B,C,D,E de unde se duc vize orientate spre punctele noi M,N,P , ce urmează a fi determinate. Din fiecare stație se vizează mai întâi cel puțin un punct de coordonate cunoscute și apoi punctul nou, de determinat, măsurându-se efectiv unghiurile orizontale.Observațiile s-au preluat prin metoda turului de orizont.

Direcții preluate din teren:

4.5 Calculul intersecției multiple înainte

Pentru faza de calcul:

– se face compensarea valorilor unghiulare ale turului de orizont

– se calculează din coordonate orientările intre punctele cunoscute

– determinam unghiul de orientare .

Se calculează apoi orientările către punctul nou (ca exemplu)

θ AP = θAB + 1

θ BP = θBC + 2 (4.5.1)

θ CP = θCA + 3

Apoi din scrierea ecuațiilor dreptelor AP, BP, CP, se pot considera două câte două ecuații si se obțin ca soluțiile coordonatelor x si y, ale punctului nou P.

Pentru verificare se aleg doua cate doua , toate ecuațiile dreptelor și se calculează x si y,

Cu ajutorul coordonatelor punctelor A si C s-a trecut la determinarea coordonatelor punctului N prin intersecția simplă înainte:

coordonate cunoscute

(4.5.2)

Calculăm orientăriile punctelor cunoscute, utilizând formula generala :

  ARCTG

YB  YA

AB

B

 X A

ΘA-C=104.9346

ΘC-A=304.9346

Cu ajutorul unghiurilor :

α = citire înainte – citire înapoi

β = citire înainte – citire înapoi

α=14.1643

β=16.1616

Determinăm unghiul de orientare spre punctele noi:

ΘA-N= Ѳ A-B + β ΘA-N= 172.1030

ΘC-N= Ѳ B-C – α ΘC-N= 341.7768

Cunoscând coordonatele punctelor vechi și orientările către punctul nou, aplicam formula:

respectiv

(4.5.3)

(4.5.4)

Vom afla astfel coordonatele provizorii ale punctelor noi

397573.4555

N 397573.4555 588847.0907

397573.4555

In mod asemănător am determinat coordonatele punctului N și din celelalte puncte vechi A,E,D,C,B

Figura 4.5.3

α=80.6820

β=31.0281

ΘA-E=252.7850

ΘE-A=52.7850

ΘA-N=172.1030

ΘE-N=83.8131

Figura 4.5.4

397573.4447

N 397573.4447 588847.1137

397573.4447

ß

Figura 4.5.5

α=77.4126

β=58.6386

ΘE-D=142.4517

ΘD-E=342.4517

ΘE-N=83.8131

ΘD-N=19.8642

397573.4401

N 397573.4401 588847.1125

397573.4401

ß

α=33.3080

β=88.6049

ΘD-C=53.1722

ΘC-D=253.1722

ΘC-N=341.7768

ΘD-N=19.8642

397573.4375

N 397573.4375 588847.1045

397573.4375

Figura 4.5.6

α=43.5167

β=49.4099

ΘB-C=191.1870

ΘC-B=391.1870

ΘB-N=234.7007

ΘC-N=341.7768

Figura 4.5.7

397573.5218

N 397573.5218 588847.0396

397573.5218

Figura 4.5.8

α=77.8845

β=32.2977

ΘA-E=252.7850

ΘE-A=52.7850

ΘA-M=174.1030

ΘE-M=85.0827

397508.5806

M 397508.5806 588732.9827

397508.5806

ß

α=76.9831

β=57.3690

ΘE-D=142.4517

ΘD-E=342.4517

ΘE-M=85.0827

ΘD-M=19.4348

397508.5791

Figura 4.5.9

M 397508.5791 588732.9823

397508.5791

Fig 4.5.10

α=33.7374

β=84.5857

ΘD-C=53.1722

ΘC-D=253.1722

ΘC-M=337.7576

ΘD-M=19.4348

397508.576

M 397508.576 588732.9724

397508.576

Fig4.5.11

α=43.4194

β=53.4291

ΘB-C=191.1870

ΘC-B=391.1870

ΘB-M=234.6064

ΘC-M=337.7576

397508.572

M 397508.572 588732.975

397508.572

ß

Fig 4.5.12

α=79.9897

β=56.4932

ΘE-D=142.4517

ΘD-E=342.4517

ΘE-P=85.9585

ΘD-P=22.4413

397698.8506

P 397698.8506 588709.0842

397698.8506

Figura 4.5.13

α=30.9309

β=87.4995

ΘD-C=252.7850

ΘC-D=52.7850

ΘC-P=340.6713

ΘD-P=22.4413

397698.8479

P 397698.8479 588709.0767

397698.8479

α=38.6907

β=50.5154

ΘB-C=191.1870

ΘC-B=391.1870

ΘB-P=229.8777

ΘC-P=340.6713

Figura 4.5.14

397698.8483

P 397698.8483 588709.0764

397698.8483

Coordonatele punctelor M,N,P sau aflat prin media aritmetica a tuturor valorilor obținute din fiecare triunghiuri

Media coordonatelor punc telor îndesite

Tabel 4.5.1

4.6 Ridicarea Topografica

Pentru ridicarea topografica am staționat pe rând in fiecare din punctele îndesite anterior și cu ajutorul stației totale Leica TC 407 și al prismei optice am măsurat unghiurile și distantele către punctele vizate. Ca procedeu, se vizează mai întâi un punct de coordonate cunoscute apoi se vizează toate punctele vizibile din punctul respectiv. Numărul punctelor îndesite se stabilește in funcție de forma terenului ce trebuie ridicat topografic, de suprafața care trebuie ridicata și de numărul de clădiri aflate pe teren. In acest caz am ales 3 puncte de îndesire din care pot viza toate punctele si toate colturile clădirilor. Etapele rezolvării unei ridicări topografice:

– Se vizează un punct de coordonate cunoscut

– Se vizează fiecare punct vizibil din stația respectivă, calculându-se distanța

– Se calculează orientările spre fiecare punct si tangenta orientărilor

– Se calculează coordonatele relative ΔX și ΔY cu formula: ΔX=D*cos Ө, ΔY=D*sin Ө

– Coordonatele aboslute se calculeaza:

X=Xstație+( ΔX) resprectiv

Y=Ystație+( ΔY) Fig 4.6.1

Schița vizelor ridicarii topografice

In urma măsuratorilor am obținut următorul tabel

Tabel 4.6.1

După determinarea coordonatelor punctelor radiate s-a trecut la întocmirea planului de amplasamet și delimitare a imobilului. Acest plan trebuie întocmit dupa prevederile legilor si a ordonanțelor în vigoare. Planul de amplasament și delimitare a imobilului se realizează la scara:1:200 – 1:5000, după caz, în funcție de suprafața imobilului.

În cazul de fața planul cadastral s-a efectuat la scara 1:500 cu ajutorul programului Autocad, ușurand foarte mult munca de birou și determinarea cu o precizie mai ridicată a detaliilor din teren.

Figura 4.6.1

4.7 Calculul suprafețelor

Suprafețele s-au calculat prin metoda analitică cu ajutorul formulei:

S=i ∙ (Yi+1-Yi-1)

Steren=[X100*(Y101-Y115)+ X101*(Y102-Y100)+ X102*(Y103-Y101)+ X103*(Y104-Y102)+ X104*(Y105-Y103)+ X105*(Y106-Y104)+ X106*(Y107-Y105)+ X107*(Y108-Y106)+ X108*(Y109-Y107)+ X109*(Y110-Y108)+ X110*(Y111-Y109)+ X111*(Y112-Y110)+ X112*(Y113-Y111)+ X113*(Y114-Y112)+ X114*(Y115-Y113)+X115*(Y100-Y114)] / 2 = 2578,83m2

Steren reprezinta suprafața terenului

SC1= [X200*(Y201-Y209) + X201*(Y202-Y200) + X202*(Y203-Y201) + X203*(Y204-Y202) + X204*(Y205-Y203)+ X205*(Y206-Y204) + X206*(Y207-Y205) + X207*(Y208-Y206) + X208*(Y209-Y207) + X209*(Y200-Y208)] / 2

=143,41 m2

SC1 reprezinta suprafața corpului C1

SC2= [X300*(Y301-Y303) + X301*(Y302-Y300) + X302*(Y303-Y301) + X303*(Y300-Y302)]/2=102,88 m2

SC2 reprezinta suprafața corpului C2

SC3= [X400*(Y401-Y403) + X401*(Y402-Y400) + X402*(Y403-Y401) + X403*(Y400-Y402)]/2=58,15 m2

SC3 reprezinta suprafața corpului C3

Tabel reprezentând suprafețele

După calcularea coordonatelor punctelor radiate, calculul suprafețelor, și întocmirea planului de amplasamet, s-a efectuat planul de amplasament și delimitare a imobilului (PAD). Acest plan conține, numărul cadastral, adresa imobilului, date referitoare la teren, date referitoare la construcțiile aflat pe teren, inventar de coordonate, schița terenului în coordonate Stereo 70 și executantul lucrării cadastrale.

Cu ajutorul programului TopoLT, am calculat ariile suprafețelor respective pentru a verificasuprafețele calculate prin metoda analitică.

Coordonate teren

No. Outline points coord Lengths

Pnt. X [m] Y [m] sides L(i,i+1)

100 588759.989 397568.626 17.116

101 588760.668 397585.729 9.884

102 588760.719 397595.613 16.263

103 588759.032 397611.788 14.370

104 588744.663 397611.665 4.103

105 588740.576 397612.031 18.381 Tabel 4.7.2

106 588737.018 397630.064 22.973

107 588731.045 397652.247 24.278

108 588754.823 397657.150 30.003

109 588760.697 397627.728 22.204

110 588782.452 397632.171 26.685

111 588787.871 397606.042 16.496

112 588789.996 397589.683 12.474

113 588791.995 397577.370 10.585

114 588781.827 397574.429 17.488

115 588765.028 397569.570 5.127

S=2578.83 mp P=268.430m

Coordonate casa

No. Outline points coord Lengths

Pnt sides

X [m] Y [m] L(i,i+1)

200 588769.314 397577.422 5.553

201 588774.681 397578.849 0.307

202 588774.747 397578.549 4.886

203 588779.437 397579.920 13.717

204 588776.414 397593.300 9.209

205 588767.418 397591.332 5.614

206 588768.576 397585.839 2.762

207 588765.871 397585.283 3.202

208 588766.556 397582.155 1.606

209 588768.125 397582.498 5.213

S C1=143.41mp P=52.070m

Tabel 4.7.3

Coordonate casa Coordonate garaj

…S C3=58.15mp P=32.118m

Tabel 4.7.5

Tabel 4.7.4

4.8 Dezlipirea (Dezmembrarea) imobilului

În urma procesului de primă înscriere a unu imobil in cartea funciara se trece la dezlipirea unei suprafețe din suprafața totala. Dezlipirea se va face după doua puncte de coordonate cunoscute aflate prin metoda radierii mai sus folosita. Dezlipirea se va face după dreapta ce unește punctele 103-109.

La împartirea unei parcele între coproprietari se procedeaza la dezlipirea (dezmembrarea) din corpul de carte funciară și transcrierea subparcelelor noi în alte carți funciare pe numele succesorilor care devin proprietari exclusivi.

Dezlipirea unei parcele sau unei părți dintr-o parcela se face împreuna cu sarcinile care o grevaza, iar parcela care este grevata cu sarcini nu poate fi alipita la un alt corp de carte funciară, ci va forma un imobil care se va înmatricula ca un corp separat, de sine statator. In orice operatiune de dezmembrare este necesar avizul dat de Oficiul Judetean de Cadastru și Publicitate Imobiliara.

In caz de dezlipire, daca se micșoreaza întinderea unei parcele, parcela dezlipită primește numar cadastral nou care este fracționat și alcătuit la numarator din numărul cadastral nou care s-a desprins și la numitor din numarul rezultat din împartire: Numărul 1, prima parcelă; Numărul 2, a doua parcela, etc. (de exemplu:

100/1; 100/2; 100/3).

Parcela dezlipită din cartea funciară se înscrie în aceeasi carte funciară sau, după caz, în cartea funciară în care se transfera fie ca regim de corp distinct, fie ca alipită la alt corp de carte

funciară, existentă în acea carte funciară.

Dezmembrarea imobilului, dupa intabularea ipotecii, în două loturi distincte, și omisiunea înscrierii ipotecii asupra tuturor parcelelor rezultate din dezmembrare, fără acordul creditorului, nu poate aduce atingere dreptului de ipotecă care este indivizibil si subzista în întregimea ei asupra tuturor imobilelor afectate, precum și asupra fiecarei portiuni din acele imobile (art.1746 alin.2 cod

civil).In consecintă, creditorul ipotecar este indreptatit să ceara rectificarea noii carți funciare însensul intabularii dreptului de ipoteca și asupra parcelei dezmembrate din imobilul grevat anterior.

În urma dezlipirii parcelei în alte două parcele mai mici au rezultat următoarele planuri:

Figura 4.8.1

Figura 4.8.2

În urma dezlipirii au rezultat 2 parcele cu suprafețe diferite, calculul acestor

suprafețe

s-a efectuat tot prin procedeul analitic, tot cu formula utilizată anterior. Astfel:

Slot2= [X103*(Y109-Y104)+ X109*(Y108-Y103)+ X108*(Y107-Y109)+ X107*(Y106-Y108)+ X106*(Y107-Y105)+ X105*(Y106-Y104)+ X104*(Y103-Y105)]/2=979,38

Suprafețele corpurilor de proprietate sunt cele calculate anterior.

Tabele efectuate în Autocad cu cele 2 parcele dezmembrate.

Lot 1

Coordonate pct.de contur Lungimi

Nr. Pct X [m] Y [m] laturi D(i,i+1)

103 588759.032 397611.788 16.263

102 588760.719 397595.613 9.884

101 588760.668 397585.729 17.116

100 588759.989 397568.626 5.127

115 588765.028 397569.570 17.488

114 588781.827 397574.429 10.585

113 588791.995 397577.370 12.474

112 588789.996 397589.683 16.496

111 588787.871 397606.042 26.685

110 588782.452 397632.171 22.204

109 588760.697 397627.728 16.027

S lot1=1599.45mp P=170.349m

Tabel 4.8.3

Lot 2

Nr. Pct. Coordonate pct.de contur Lungimi

X [m] Y [m] laturi D(i,i+1)

103 588759.032 397611.788 16.027

109 588760.697 397627.728 30.003

108 588754.823 397657.150 24.278

107 588731.045 397652.247 22.973

106 588737.018 397630.064 18.381

105 588740.576 397612.031 4.103

104 588744.663 397611.665 14.370

S lot2=979.38 mp P=130.134m

Tabel 4.8.4

În urma masuratorilor și calculelor efectuate s-a întocmit planul de situtie și planul de amplasament necesare intabularii și dezlipirii unui parcele.Pentru toate actele ce trebuie depuse la Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliara (OCPI), împreuna cu schițele.

5. Bibliografie

Consiliul Facultății de Geodezie București, 2001, Măsurători terestre Fundamente , volumele I, II, III, Editura Matrix ROM, București.

Ortelecan M., 2006, Geodezie, Editura Academic Press, Cluj- Napoca. Nicolae Boș, 2003,Cartea funciară și expertiza tehnică topo-cadastrală. Manualul inginerului geodez volumele I,II și III.

Dima N., O. Herbei, I. Vereș, 1999, Teoria erorilor și metoda celor mai mici pătrate.

Internet: wikipedia.com, goole.ro

Gh.Novac – Cadastre de specialitate, Editura Solness, Timișoara, 2006

Gh.Tămâioagă – Cadastru, Institutul de Construcții București, 1990

Mircea Miclea – Cadastrul și cartea funciară, Editura All, București, 1995

Manual de utilizare a stației totale Leica TC(R) 407.