Prim ajutor curs 1 [601899]

Prim ajutor – curs 1
Principii de acordare a primului ajutor
Trusa de prim ajutor
Resuscitarea cardio-pulmonară
Poziția laterală de siguranță

/square6„80% din toate urgențele medicale se întâmplă în alte locuri decât în spitale și trebuie asistate
inițial de cei care sunt martori la producerea lor.” [American Heart Association, 2014]

/square6Primul ajutor cuprinde totalitatea măsurilor care se
aplică imediat în cazul unei urgențe medicale până la sosirea serviciului de urgență sau până la intervenția unuimedic.
/square6O astfel de urgență poate să survină:
/square6printr-o îmbolnăvire subită
/square6agravarea/decompensarea unei boli preexistente
/square6printr-un accident
/square6act voluntar.
Conform Legii 95/2006 „g) primul ajutor de bază – efectuarea unor
acțiuni salvatoare de viață unor persoane care au suferit o a ccidentare sau
îmbolnăvire acută, de către persoane fără pregătire medica lă, fără
utilizarea unor echipamente specifice acestui scop. Primu l ajutor de bază
se acordă de orice persoană instruită în acest sens sau de per soane fără
instruire, la indicațiile personalului din dispeceratele de urgență.”
/square6Cei care acordă primul ajutor nu trebuie să fie cadre medical e și
totuși pot, prin măsurile aplicate, să salveze vieți omeneș ti!

Principiile acordării primului ajutor
/square6Să recunoaștem o situație de urgență;
/square6Să nu ne panicăm ;
/square6Să știm să cerem ajutor calificat (să apelăm 112);
/square6Să nu agravăm , prin acțiunile noastre, starea victimei;
/square6Să asigurăm locul accidentului (să eliminăm potențialele
pericole pentru victimă și salvator);
/square6Să știm să stabilim prioritățile în ceea ce privește victima sau
victimele;
/square6Să încercăm să comunicăm cu victima și/sau martorii, să
obținem informații;
/square6Să diminuăm durerea și/sau panica acuzată de victimă.

Cei 5 A
1. A – Asigură-te! (să nu fii pericol nici tu, nici victima)
2. A – Alarmează! (cere ajutor)
3. A – Astâmpără-te! (nu te panica)
4. A – Adună-te! (gândește)
5. A – Acționează! (aplică manevrele de prim ajutor)

Trusa de prim ajutor
/square6În România, prin a fost emis Ordinul nr. 427/14 iunie 2002 pentru
aprobarea componenței trusei sanitare și a baremulu i de materiale,
ce intră în dotarea posturilor de prim ajutor fără cadre medicale*
(publicat în Monitorul Oficial al României nr.531/ 22.07.2002)
/square6s-a aprobat componența trusei sanitare și baremul d e materiale folosite
pentru acordarea primului ajutor medical, care se a flă în dotarea
posturilor fixe de prim ajutor fără cadre medicale din întreprinderi,
instituții și unități economice, școli, cabane turi stice și altele asemenea,
denumită în continuare trusă sanitară (Anexele 1 și 3)
/square6s-au precizat care sunt persoanele juridice care su nt obligate să aibă
trusă sanitară (Anexa 2);
/square6s-a precizat faptul că fabricarea și punerea pe pia ță a trusei sanitare se
autorizează de Ministerul Sănătății pentru fiecare furnizor.
*Con ținutul acestui ordin nu trebuie înv ățat, ci doar luat la cuno știn ță !

Ordinul nr. 427/14 iunie 2002
/square6Anexa 1- Componența trusei sanitare folosite pentru acordarea primului
ajutor medical, care se află în dotarea posturilor fixe de prim ajutor fără
cadre medicale din întreprinderi, instituții și uni tăți economice, școli,
cabane turistice și altele asemenea
/square61.1. Trusa sanitară se compune dintr-o cutie din ma terial plastic, cu colțuri și
muchii rotunjite, în care sunt depozitate instrumen te și materiale sanitare,
medicamente și materiale diverse.
/square61.2. Cutia trusei sanitare trebuie să fie rigidă, r ealizată din material plastic
rezistent, cu marginile și colțurile rotunjite. Ea t rebuie:
/square6a) să asigure etanșeitatea corespunzătoare pentru p rotejarea conținutului față de
praf și umezeală printr-un sistem de închidere ferm ;
/square6b) să fie inscripționată, vizibil de la o distanță de minimum 5 m, cu denumirea
produsului și a furnizorului sau, după caz, a produ cătorului;
/square6c) să permită vizualizarea conținutului sau să aibă inscripționată lista conținutului;
/square6d) să fie dimensionată și compartimentată corespunz ător, în vederea depozitării și
asigurării integrității componentelor prevăzute în anexa nr. 3.Calitatea
materialelor sanitare, a instrumentelor și a medica mentelor va fi verificată și
certificată în conformitate cu prevederile în vigoa re privind evaluarea
conformității de către organele abilitate ale Minis terului /square6Anexa 1- Componența trusei sanitare folosite pentru acordarea primului
ajutor medical, care se află în dotarea posturilor fixe de prim ajutor fără
cadre medicale din întreprinderi, instituții și uni tăți economice, școli,
cabane turistice și altele asemenea
/square61.1. Trusa sanitară se compune dintr-o cutie din ma terial plastic, cu colțuri și
muchii rotunjite, în care sunt depozitate instrumen te și materiale sanitare,
medicamente și materiale diverse.
/square61.2. Cutia trusei sanitare trebuie să fie rigidă, r ealizată din material plastic
rezistent, cu marginile și colțurile rotunjite. Ea t rebuie:
/square6a) să asigure etanșeitatea corespunzătoare pentru p rotejarea conținutului față de
praf și umezeală printr-un sistem de închidere ferm ;
/square6b) să fie inscripționată, vizibil de la o distanță de minimum 5 m, cu denumirea
produsului și a furnizorului sau, după caz, a produ cătorului;
/square6c) să permită vizualizarea conținutului sau să aibă inscripționată lista conținutului;
/square6d) să fie dimensionată și compartimentată corespunz ător, în vederea depozitării și
asigurării integrității componentelor prevăzute în anexa nr. 3.Calitatea
materialelor sanitare, a instrumentelor și a medica mentelor va fi verificată și
certificată în conformitate cu prevederile în vigoa re privind evaluarea
conformității de către organele abilitate ale Minis terului

/square6Anexa 2 – Trusele sanitare de acordare a primului aj utor medical vor fi
folosite astfel:
/square61. Activități industriale, agricole și de prestări de servicii :
/square61a) în secții de activitate cu mai mult de 5 persoane una la cel mult 25 de persoane;
/square61b) activități cu locuri de muncă dispersate, indifere nt de numărul de angajați;
/square61c) mijloace de transport în comun, altele decât auto .
/square62. Activitate de comerț:
/square62a) spații comerciale care permit accesul direct al clienților la mărfurile expuse;
/square62b) spații comerciale organizate pe subunități pentru prezentare și desfacere;
/square62c) piețe agroalimentare;
/square62d) stații de distribuire a carburanților.
/square63. Activități de învățământ, proiectare-cercetare:
/square63a) grădinițe, școli, alte instituții de învățământ care nu dispun de cabinet medical propriu –
cel puțin una la 50 de elevi;
/square63b) ateliere școlare, săli de sport;
/square63c) cămine și internate;
/square63d) alte activități de proiectare-cercetare – cel puț in una la 25 de persoane.
/square64. Activități culturale și recreative:
/square64a) săli de spectacole – una la cel puțin 100 de locuri ;
/square64b) săli de sport sau de întreținere fizică, altele decât cele din instituțiile de învățământ;
/square64c) cluburi, alte spații pentru activități de divertis ment cu cel puțin 10 locuri;
/square64d) baruri, restaurante, hoteluri, moteluri, pensiuni, un ități agroturistice

/square6Anexa 3 – pentru aprobarea
componenței trusei sanitare și a baremului de materiale
ce intră în
dotarea posturilor de prim ajutor fără cadre medicale prevede conținutul minim obligatoriu al trusei sanitare din dotarea posturilor fixe de prim ajutor fără cadre sanitare.

/square6În cazul deplasărilor, complexitatea trusei de prim ajutor
depinde de:
/square6Locație
/square6Anotimp
/square6Activități
/square6Pregătirea celui care o folosește
/square6Perioada deplasării
/square6Starea de sănătate a celor cărora se adresează

Exemple de truse de prim ajutor

Resuscitarea cardio-pulmonară

Stopul respirator reprezintă încetarea involuntară și
prelungită a mișcărilor respiratorii spontane (apnee) sauînlocuirea lor cu o activitate ventilatorie ineficace:bradipnee extremă, aritmică, suită neregulată de gasp-uri(suspine).
/square6paloarea și cianoza se accentuează rapid;
/square6pierderea conștienței se instalează rapid, fiind posibilă și o criză
convulsivă;
/square6cordul, după o scurtă perioadă de tahicardie (compensatori e),
prezintă bradiaritmie și apoi se oprește ( stop cardio-respirator ).

/square4Stopul cardiac reprezintă încetarea bruscă a activității
cardiace spontane sau înlocuirea ei printr-o formă de activitate ineficace, care nu poate îndeplini funcțiile hemodinamice (bradicardie severă, fibrilație sau flutterventricular).
/square6dispariția pulsului la arterele mari;
/square6dispariția zgomotelor cardiace (transmiterea zgomot elor cardiace este
dificilă sau abolită în caz de: emfizem masiv; depl asarea cordului prin
pneumotorax, pleurezie, piopneumotorax sau hemotora x masiv).
/square6paloare sau cianoză intensă, generalizată, rapid in stalată;
/square6pierdere a stării de conștiență;
/square6tulburări respiratorii severe rapid instalate: brad ipnee aritmică, gasp-uri
neregulate până la apnee ( stop cardio-respirator );
/square6midriază (dilatare a pupilelor) (observație: uneori poate să nu apară, ex.
în intoxicația cu substanțe organofosforice).

/square6Asocierea celor două situații patologice (stop respirator
și cardiac) declanșează un întreg proces care, dacă se
prelungește peste 4-5 minute, poate antrena tulburări
ireversibile ,în special la nivelul sistemului nervos central
(oxigenul existent în sânge în momentul instalării stopulu i
cardiorespirator este suficient pentru structurile nervo ase
pe o perioadă de doar câteva minute) și, de aceea, instituirea măsurilor de resuscitare în acest interval asigură șanse de supraviețuire.

Criteriile de diagnostic ale stopului cardio-respir ator
/square6aspectul victimei este cel de „moarte aparentă”;
/square6absența mișcărilor respiratorii spontane sau eficie nte;
/square6absența pulsului la artera carotidă și a zgomotelor cardiace
sau bradiaritmie, ori tahicardie extremă;
/square6cianoză sau paloare;
/square6pierderea rapidă a conștienței și reactivitate abse ntă;
/square6midriază (pupile dilatate).

Diagnosticarea stopului cardio-respirator
trebuie realizată în 10 secunde:
/square4Reacționează (la stimuli auditivi, mecanici)?
/square4Palparea pulsului la arterele mari (artera carotida comună,
artera brahială, artera femurală)
/square4Observarea mișcărilor respiratorii, a fluxului resp irator
/square4Observarea prezenței reflexului pupilar fotomotor (micșorarea pupilelor la lumină)

Verificarea pulsului Verificarea respirației la artera carotidă

/square6În prezent, ordinea în resuscitare este
CAB:
Chest (compresiuni toracice)
Airway (eliberarea căilor aeriene)
Breathing (insuflații)
Deoarece:
/square6aplicarea mai rapidă a compresiunilor cardiace este asociată cu o rată de supraviețuire mai mare;
/square6în cazul unui adult care înaintea stopului a respirat normal, există suficient oxigen pentru a menține activitatea cardiacă și cerebrală pentru câteva minute, atât timp cât acesta este vehiculat prin compresiuni cardiace.
/square6mulți evită aplicarea manevrelor de RCP din cauza insuflațiilor .

Raportul dintre compresiunile toracice și insufla ții

Masajul cardiac extern
Ridicare Compresiune și revenire
Extensia
coatelor
Pozi ționarea
membrelor superioare Membrele superioare perpendiculare pe toracele victimei
Flexia Șoldurilor

Realizarea insuflațiilor
Împingerea spre posterior a frunții și
proiecția anterioară a mandibulei

Realizarea respirației „gură la gură ” se face după
pensarea nasului victimei
/square4Fiecare insuflație se face după câte un inspir forțat al salvatorului;
/square41 secundă/insuflație;
/square4A doua insuflație se face după revenirea toracelui victimei.

Dacă suspectăm un traumatism
la nivelul gâtului victimei, ne vom plasa mâinile pe părțile laterale ale obrajilor și vom trage ușor cu degetele arătătoare fața victimei spre anterior .

Particularități ale compresiunii cardiace și
insuflației în funcție de vârstă
Particularitățile compresiunii toracice
Vârsta Realizarea compresiunii Adâncimea
compresiunii Ritm
Adult, copil mare (peste 10 ani) Cu 2 mâini, în ½ inferioară a sternului > 5 cm
100/
Minut
(aprox.
1,5/sec.) Copil (2-10 ani) Cu 1 mână, în ½
inferioară a sternului 3-5 cm (sau 1/3 din diametrul antero-posterior al toracelui)
Copil sub 2 ani Cu 1-2 degete, sub linia
intermamelonară 3 cm (sau 1/3 din diametrul antero-posterior al toracelui)
Particularitatea insuflației
/square4La copilul mic (sub 2-3 ani) gura salvatorului cupri nde și gura și nasul victimei.

Măști utilizate pentru insuflații în RCP

/square6După fiecare compresiune se va permite sternului să
revină la poziția inițială , fără însă a îndepărta complet
degetele de pe stern, pentru a nu pierde contactul cu reperele anatomice menționate.
/square6Când există doi reanimatori, unul va realiza masajul cardiac extern, iar celălalt efectuează respirația artifi cială
și controlează pulsul și starea pupilei, apoi se pot schimbarolurile salvatorilor.

[[Lanțul supraviețuirii
Se cere ajutor (112) RCP Def ibrilare* Salvare (transport) Unitate medical ă
Interven ții de specialitate
(inclusiv RCP avansat ă)
*Observa ție: În România, defibrilarea este deocamdat ă o manevr ă realizat ă doar de c ătre cadrele
medicale.

Defibrilarea
/square6Defibrilarea constă în aplicarea unei doze de energie elect rică
inimii printr-un dispozitiv numit defibrilator .
/square6se aplică ca tratament în aritmiile cardiace severe/stopulcardiac;
/square6Efectul scontat al defibrilării este depolarizarea unei mase a
miocardului, urmată adesea de restabilirea ritmului sinusal
prin preluarea de către nodulul sinoatrial a rolului de pacemaker natural (element care induce ritmul cardiac).
/square6Se preconizează posibilitatea ca și cadrele nemedicale să poată folosi
defibrilatoarele externe (AED – automated
external defibrillators); acestea pot să analizeze automat
ritmul cardiac, să evidențieze necesitatea defibrilării, iar
aceasta să poată fi făcută relativ simplu.
/square6Pregătirea defibrilatorului nu ar trebui să fie un motiv pen tru
oprirea resuscitării.

Pozi ționarea
electrozilor defibrilatorului Defibrilator Defibrilator amplasat în loc public

Verificarea eficienței RCP
Se face prin:
/square4perceperea unui puls corespunzător la arterele mari;
/square4reducerea midriazei;
/square4îmbunătățirea colorației tegumentelor și mucoaselor (buz e,
extremități);
/square4revenirea stării de conștiență.

Cauze ale eșecului RCP
/square6intervalul de timp între instalarea stopului și instituir ea
manevrelor de resuscitare prea mare (> 5- 6 minute);
/square6manevre de resuscitare incorect aplicate;
/square6condiții etiologice care reclamă un tratament specific:
/square6obstrucția căilor aeriene
/square6pneumotorax sufocant (acumularea de aer în spațiul dintre cutia toracică și plămâni)
/square6tamponadă cardiacă (acumularea de lichid în pericard)
/square6deshidratare severă
/square6diselectrolitemii severe (tulburări ale concentrației electroliților în sâng e)
/square6intoxicație medicamentoasă
/square6șoc anafilactic (reacție alergică severă cu edem masiv la nivelul c ăilor respiratorii) etc.

/square6Dacă se reia respirația și activitatea cardiacă, bolna vul va fi
așezat în poziție de siguranță (cunoscută și ca poziție
laterală de siguranță )și va fi transportat urgent la spital.
/square6Dacă nu se reiau funcțiile vitale, manevrele de resu scitare
nu vor fi întrerupte mai mult de 30 de secunde nici în timpul transportului.

Schema resuscitării cardio-pulmonare
30 compresiuni toracice + 2 insuflații
Respir ă ?
Are puls?NU DA Oprirea
resuscit ării DA
Poziția laterală
de siguranță

Motive pentru oprirea resuscitării
/square6Sosirea la locul respectiv a unor persoane califica te în
realizarea RCP;
/square6Epuizarea salvatorului;
/square6Revenirea victimei;
/square6Intervalul de timp cât s-au aplicat manevrele de RC P a fost cel
recomandat – aproximativ 40 minute (cu excepția caz urilor în
care victima a fost expusă unor temperaturi foarte scăzute,
situație în care resuscitarea se continuă).

Resuscitarea cardiopulmonară avansată
/square6se efectuează în salvări și/sau unități medicale și are ca scop susținerea funcțiilor vitale prin utilizarea unui echipament specializat și a unei medicații adecvate.
Obiective:
/square6permeabilizarea căilor aeriene ;
/square6asigurarea ventilației și oxigenării;
/square6asigurarea suportului cardio-circulator.

/square6Poziția (laterală)de siguranță
se aplică la persoanele care
sunt inconștiente, dar au puls și respiră.
NU se aplică la persoanele la
care există suspiciunea de leziune a coloanei vertebrale și/sau a măduvei spinării.
1 2 4375
6
8

90% din cei cu moarte clinică au șanse să-și revină dac ă sunt
resuscitați în primul minut; șansele scad la 40% după alte 4
minute.
Fiecare minut scade șansele
de supravie țuire cu 7-10%!
minute Șanse de supravie țuire (%)

Cursuri organizate pentru însu șirea
manevrelor RCP

Bibliografie
/square6 American Heart Association Guidelines for Cardiopul monary Resuscitation and Emergency
Cardiovascular Care Science , Circulation, November 2, 2010;
/square6 Nica C., Cobzariu I.F., Primul ajutor – curs , Editura Mirton, Timișoara, 2007;
/square6 The British Red Cross Society, First Aid Manual, Dorling-Kindersley, 2014;
/square6 http://www.mayoclinic.org/first-aid
/square6 https://www.youtube.com/watch?v=FyngKNdwNd8 (pentru RCP cu defibrilare)
/square6 https://www.youtube.com/watch?v=OaSovqEimyA (pentru RCP_adult)
/square6 http://www.procpr.org/en/training_video/child-cpr (pentru RCP_copii)
/square6 https://www.youtube.com/watch?v=VQL8ZvrDFi8 (pentru punerea în poziția laterală
de siguranță)