Prietenul meu din povești [624577]

1
UNIVERSITATEA ALEXANDRU IOAN CUZA IAȘI
FACULTATEA DE PSIHOLOGIE ȘI ȘTIINȚELE ALE EDUCAȚIEI
Departamentul pentru pregătirea personalului didactic

LUCRARE METODICO -ȘTIINȚIFICĂ
PENTRU OBȚINEREA
GRADULUI DIDACTIC I
ÎN ÎNVĂTĂMÂNT

Coordonator științific:
Prof. gr. I dr. FARCAȘ GENOVEVA AURELIA

Candidat: [anonimizat]: DIACONU (căs. CHIRIAC) OANA
Școala Gimnazială Hărmăneștii Vechi

Iași,
2019 -2020

2

STRATEGII DIDACTICE INOVATIVE DE
DEZVOLTARE A COMPORTAMENTELOR
MORAL CIVICE ÎN CICLUL
ACHIZIȚIILOR FUNDAMENTALE

3
CUPRINS
Argument …………………………………………………………………………………………. ……….. ……. pag. 5
Capitolul I. FUNDAMENTE PSIHOPEDAGOGICE ALE DEZVOLTĂRII
ȘCOLARULUI MIC …………………………………………….. ……………….. …………8
I.1. Caracterizarea generală a s tadiului școlarității mici …………………………………8
I.2. Limbajul și gândirea la vârsta școlară mica ………………………………………15
I.3. Imaginarul și verbalizarea lui …………………………………………………………22
Capitolul II. REPERE PSIHOLOGICE ALE DEZVOLTĂRII MORAL -CIVICE ÎN
PERIOADA ȘCOLARITĂȚII MICI ……………………………………………………………………….26
II.1. Personalitatea școlarului mic …………………………………………………………….26
II.2. Bazele psihologice ale formării conștiinței și conduitei moral -civice la școlarul mic …30
II.3. Noțiunile morale – aspect psihologice și educaționale……………………… …………..32
II.4. Rolul educatiei morale în formarea personalității școlarului …………………………..35
Capitolul III. STRATEGII DE DEZVOLTARE A COMPORTAMENTELOR MORAL –
CIVICE LA ȘCOLARII MICI ……………………………………… ……………………38
III.1. Metode și procedee de educatie moral -civică ………………………………………38
III.2. Mijloace didactice de stimulare a dezvoltării comportamentelor moral -civice la șco larii
mici. Manualul digital………….……………………………………………………………50
III.3. Forme de organizare ………………………………………………………………….57
III.3. 1. Lecția la bibliotecă ………………………………………………………………..61
III.3.2. Activitățile de tip extracurricular. Proiectul ”Școala pentru valori
autentice” ..………………………………………………………………………………….…67
Capitolul IV: PROPUNERI PENTRU D EZVOLTAREAA UNOR ACTIVITĂȚIN
CENTRATE PE FORMAREA COMPORTAMENTELOR MORAL -CIVICE LA
ELEVII DIN CICLUL ACHIZIȚIILOR
FUNDAMENTAL………………………………………… …………………………………77
IV.1. Poveștile și basmele, modalitate de formare a trăsăturilor morale
pozitive………………………………………………… …………………………….……….77
IV.2. Disciplină opțională ” Învățăm din povești”……………………………………………80
IV.2.1 Argument…………………………………………………………………………….81
IV.2.2. Competențe specifice…………..……………………………………………………81
IV.2.3. Activități de învățare………………………………………………………………… 82
IV.2.4. Conținuturi…………………………………………………………………………..83
IV.2.5. Modalități de evaluare……………………………………………………………….84
IV.2.6. Bibliografie…………………………………………………………………………..84

4
IV.3 Modul de activități pentru dezvoltarea comportamentelor moral -civice….…………….85
IV.4. Propuneri de jocuri pentru dezvoltarea comportamentelor moral -civice ………………93
Concluzii ………………………………………………………………………………………99
Bibliografie ………………………………………………………………………………….101
Anexe ………………………………………………………………………………………..104

5
ARGUMENT
Modernizarea curriculumului școlar reprezintă o etapă fire ască a procesului de
dezvoltare curriculară. În locul promovării învățării abstracte, teoretice, insuficient racordată
la nevoile comunicative ale elevilor, actualele programe pentru clasa pregătitoare și clasele I –
IV vizează formarea personalității elevilor. Accentul de pe memorizare, repetare și învățarea
unor reguli s -a mutat spre învățarea procedurală, înspre structurare a unor strategii și procedee
proprii de rezolvare a sarcinilor, spre explorarea și investigarea situațiilor create.
Într-o perspectivă formativă, au fost reconsiderate activitățile de dezvoltare personală, dar și
evaluarea și autoevaluarea, ca modalități de ameliorare a progresului școlar.
Tema acestei lucrări, Strategii didactice inovative de dezvoltare a
comportamentelor moral -civice în ciclul achizițiilor fundamentale , reprezintă un subiect de
cercetare interesant deoarece perfecționarea acțiuni lor de dezvoltare a comportamentelor
moral -civice desfășurate este o necesitate a activității de instrucți e și educație. Disciplinele
dezvoltare personal și educație civică au o mare pondere în dezvoltarea trăsăturilor moral
civice, formând o bază, încă d e la vârstă fragedă, pe care ulterior se vor construe caractere și
personalități ce conturază individul, individ ce va fi parte integrantă a societății.
Formarea comportamentelor sociale în școală se impune cu atât mai mult în zilele
noastre deoarece gradu l de educație și implicare al familiilor elevilor din mediul rural este
scăzut. Modelele comportamentale sedimentate în mica copilărie vor constitui o bază solidă
pentru viitorul adult. În acest sens, proiectarea și desfășurarea activităților de dezv oltare
personală la clasele I și a II -a, cu respectarea particularităților de vârstă ale elevilor, dar și a
cerințelor Programei școlare pentru acest obiect reprezintă punctul de plecare în activitate .
Cercetarea pe care am realizat -o este de tip constatativ – ameli orativ. Prin această lucrare
vom aborda modalitățile de realizare a educației pentru dezvoltarea comportamentelor moral –
civice a mi cilor școlari, prin intermediul poveș tilor și jocurilor, dar și prin activitățile
extracurriculare . În urma acestu i demers de cercetare vom demonstra importanța abordării
integrate a conținuturilor disciplinei dezvoltare personală, prin folosirea metodelor alternative
de evaluare: observarea sistematică a activității și comportamentului elevilor, investigația,
proie ctul, portofoliul, autoevaluarea, precum și toate tipurile de activități: pe grupe,
individuale, î n echipă și frontale. Vom folosi toate tipurile de itemi: obiectivi, semiobiectivi,
subiectivi.
Educația moral -civică este o componentă complex a educației pentru că efectele sale
se răsfrâng asupra comportamentului copilului, iar acesta se raportează din punct de vedere
valoric la normele morale și civice. Moralitatea și civismul apar ca dimensiuni fundamentale
ale unei personalități armonioase, autentice și integrale.

6
În învățământul primar, prin studiul disciplinei educație civică se urmărește formarea
conduitei și conștiinței moral civice în vederea dezvoltării personalității școlarului mic.
Dobândirea valorilor morale positive, precum: patriotismul, umani smul, democrația,
dreptatea, libertatea, onestitatea, onoarea, demnitatea, modestia, respectul, responsabilitatea,
generozitatea etc., sunt prezentate și valorile cu sensuri negative, fiecărei corespunzându -i o
nonvaloare, astefel copiilor fiindu -le implem entată capacitatea de a distinge și de a alege
binele de rău.
Cercetători de marcă din domeniul psihopedagogiei evidențiază importanța
activităților de dezvoltare personală ale școlarilor , ceea ce reprezintă bazele comportamentului
moral -civic la această vârstă.
Lucrarea propune intervenția în dezvoltarea școlarului mic, ținând cont de două
perspective – formarea constiinței și conduitei morale. Dimensionată pe două părți, una
teoretică și alta practice -aplicativă, lucr area este structurată pe parcursul a patru capitol și
urmărește explorarea comportamentelor moral -civice în sfera educației școlare. Partea
teoretică conturează caracterizarea psihopedagogică a școlarității mici și bazele formării
conștiinței și conduitei morale. Partea de investigare aplicativă oferă repere pentru practica
educațională în școală prin propuneri de activități, exerciții, jocuri, tehnici existente în
literature de specialitate, dar și din experiența proprie, care ar putea constitui o informaț ie
folositoare și necesară oricărui set de resurse material ale cadrului didactic.
Capitolul întâi are ca punct de plecare caracretizarea psihopedagogică a școlarului
mic, urmată de diverse aspecte ale vârstei școlare mici pe care le -am considerat relevant e
pentru tema aleasă
În ce de-al doilea capitol am analizat aspecte psihologice și educaționale ale formării
și dezvoltării conștiinței și conduitei moral – civice și rolul pe care îl are educația morală ăn
formarea personalității școlarului.
Al treilea c apitol se centrează pe identificarea unor strategii concrete de dezvoltare a
comportamentelor moral – civice prin care cadrul didactic să poată contribui la dezvoltarea
abilităților emoționale și sociale la școlarii mici. Am exemplificat metodele și proced eele,
mijloacele didactice și formele de organizare a comportamentelor moral – civice prin exemple
din literatura de specialitate, la clasă.
Capitolul al patrulea creionează designul activităților și jocurilor care urmăresc
obiective de dezvoltare a compor tamentelor moral – civice corelate cu tehnici precizare în
capitolul anterior. Pentru exemplificarea comportamentelor morale ale școlarilor mici am
propus un opțional la nivelul mai multor arii curriculare: Limbă și comunicare, Arte și
tehnologii și Om și societate. În continuare am făcut propuneri de jocuri pentru dezvoltarea

7
personal a elevilor de la clasa pregătitoare, clasa I și clasa a II -a.
Școala și familia vor reuși împreună în lupta cu exemplele negative, daca nu vor uita
de sentimentele, pasiunil e, emoțiile obiectului și subiectului educațional comun – copilul.

8
CAPITOLUL I
FUNDAMENTE PSIHOPEDAGOGICE ALE DEZVOLTĂRII
ȘCOLARULUI MIC

I.1. Caracterizarea general ă a stadiului școlarității mici
Contactul copiilo r cu mediul școlar este un moment unic, așteptat cu emoție de către
copii, cu speranțe și încredere de părinți. Orice copil se bucură că este „mare”, că va
merge la școală. Jocurile și activitățile din grădiniță au fost plăcute și interesante, dar
sufic iente pentru a -și dori ceva nou, in teresant, o adevărată provocare: „Vârsta școlară se
constituie ca un stadiu nou, calit ativ superior, bazat pe achizițiile anterioare, pe experiența
cognitivă a copilului pe care o valorifică și o restructurează, în funcție de noile dominante
psihofizice și noile solicitări ale mediului”(Dumitriu, G., Dumitriu, C. , 2004 , p. 23).
În condițiil e actuale, desfășurarea eficientă a activității în școală nu este posibilă fără
participarea deliberată a elevilor. Inovarea și desfășurarea procesului didactic cuprinde atât
formele în care se desfășoară actul didactic, cât și participanții la acest proce s, elevi, cadre
didactice, părinți și actuala societate. Elevii zilelor noastre se confruntă cu o serie de dificultăți
unele dintre ele diminuându -le sau blocându -le informarea. Depășirea lor este direct legată de
nivelul de educație, indiferent de vârsta elevilor. Cunoașterea competențelor, operarea cu
acestea în condiții variate sau nou create, duc la acțiuni concrete în sfera aplicării practice a
cunoștințelor. În acest sens, de un real folos este studiul de caz folosit în activitatea cu școlarii
mici. Identificarea fiecărei probleme de către cadrul didactic poate constitui un punct de
plecare spre îmbunătățirea activității cu copiii.
Cercetările în domeniul psihologiei școlarului mic au pus în evidență curiozitatea de
care dau dovadă copiii la intrarea în școală. Noul statut, cel de școlar, schimbă atât conținutul
activității sale anterioare, cât și poziția sa în societate, învățarea fiind o activitate dirijată,
serioasă, cu răspundere. Această calitate aduce modificări în relațiile copilului cu cei di n jur.
În școală se formează nu numai priceperi și deprinderi, ci și obișnuințe cum ar fi cea care
vizează comportarea în societate. Este vorba de conduita civilizată, ale cărei temelii sunt puse
din perioada preșcolară și pe care școala, prin activitățil e de învățare și joc, le cultivă
sistematic. Transformarea deprinderilor în obișnuințe are loc doar prin intermediul procesului
instructiv -educativ, contribuind în egală măsură la formarea și cultivarea deprinderilor,
priceperilor și obișnuințelor.

9
Începând cu vârsta școlară, c opilul reușește să-și controleze conduita, să reacționeze
conform așteptărilor adulților. Este dovedit că aceasta este vârsta cu care încep bazele
dimensiunii cognitiv –morale a caracterului. Totodată, s e diversifică câmpul inte racțional, iar
acest stadiu este cunoscut ca fiind vârsta socială (Dumitriu, G., Dumitriu, C. , 2004 , p.28).
Dezvoltarea școlarului mic este influențată în mod direct de învățătorul cu care
lucrează în școală. Cerințele cadrului didactic, aprecierile făcute asupra comportării elevilor,
exemplul acestuia îi impresionează pe micii elevi și le determină o comportare
corespunzătoare.
La vârsta școlară mică în procesul de învățare se îmbogățesc cunoștințele și are loc
dezvoltarea proceselor psihice, are loc for marea deprinderi lor de activitate intelectuală și se
pun bazele deprinderi lor practice, se dezvoltă aptitudinile creatoare, simțul estetic și cel
artistic, precum și grija și responsabilitatea față de natură.
Sub influența întregii activități didactice, a jocului, a procesului de învățământ în
întregul său, în această perioadă are loc o intensă dezvoltare intelectuală a copiilor . Învățarea
alături de joc și de unele activități ușoare desfășurate în afara școlii contribuie într -o mare
măsură și la dezvoltare a voinței copilului, la formarea aptitudinilor și talentelor, la formarea
caracterului. Procesul de învățământ îi pune în față sarcini din ce în ce mai dificile, cerințe tot
mai mari față de comportare și de aceea efortul este mai ușor susținut când se fol osesc și
jocuri, când între joc și învăț are se întind punți de legătură: „ Tocmai în această luptă
pentru a înlătura sau a învinge greutățile se formează voința copiilor, capacitatea lor de efort,
perseverență, stăpânirea de sine. Voința iradiază larg în cu prinsul personalității copilului
(Golu, P. , Verza, E., Zlate, M., 1993, p. 121).
La începutul micii școlarități, volumul atenției este încă redus, copiilor fiindu -le greu
să prindă simultan în câmpul atenției explicațiile verbale și tablourile intuitive, acțiunile pe
care le fac ei și cele întreprinse de colegii lor, desfășurarea propriu -zisă a acțiunii și rezultatul
ei. Școlarii mici întâmpină greutăți în a-și consolida voluntar atenția . Dintr -o atenție spontană,
instabilă, atrasă mai mult de formă, mișca rea și culoarea obiectelor, se ajunge ca sub
îndrumarea învățătorului, elevii să -și formeze o atenție voluntară, fiind astfel capabili să
urmărească un timp mai îndelungat o explicație chiar dacă aceasta nu are suport concret. În
ceea ce privește prelungir ea perioadei de menținere optimă a atenției voluntare, învățătorul o
poate realiza prin respectarea următoarelor condiții (Neveanu P., P., Zlate, M., Crețu, T.,
1999, p. 142):
 stabilirea clară și precisă a scopur ilor activităților de instruire -învățare;
 reliefarea semnificațiilor și efectelor pozitive în cazul activității școlare;

10
 organizarea și structurarea adecvată a ambianței psihosociale și de microclimat din
mediul școlar;
 programarea etapelor activității și precizarea momentelor mai dificile, de natur ă
afectivă sau intelectuală.
Dezvoltarea psihică se realizează în stadii, fiecare fiind reprezentat printr -o
configurație proprie de procese și însușiri psihice. Intrarea în școală marchează începutul celei
de a treia subperioade a copilăriei, echivale ntă vârstei cuprinsă între șapte și unsprezece ani,
respectiv cei patru ani premergători pubertății și preadolescenței.
La intrarea în școală percepțiile copiilor păstrează încă unele trăsături care vin în
contradicție cu activitatea pe care trebuie să o desfășoare. Elevii de vârstă școlară mică se
caracterizează printr -o deosebită receptivitate față de realitatea înconjurătoare. Dar percepția
lor este globală, uneori superficială, adică nu diferențiază aspectele esențiale. De aceea
confundă adesea literel e și cuvintele asemănătoare ca formă exterioară, iar când observă un
obiect se opresc mai mult asupra unor aspecte care îi interesează, dar care nu sunt întotdeauna
esențiale. Prin procesul de învățământ aceste trăsături care țin de percepție sunt însă depășite.
Percepția materialului intuitiv se desfășoară acum sub îndrumarea învățătorului. Acesta
dirijează procesul observării, pretinde elevilor să perceapă exact ceea ce este scris (Golu, P.,
Verza, E., Zlate, M., 1993, p. 112).
La intrarea copilului în școală învățarea devine principala activitate. Acum va fi
solicitată intens activitatea intelectuală, iar procesul gradual de însușire a cunoștințelor,
priceperilor și deprinderilor intelectuale va fi în concordanță cu programa școlară. Apar
modificări în preferințele și opțiunile față de anumite domenii, pentru unele materii. Tot în
această etapă școlarii acordă o mai mare atenție jocului cu reguli, desfășurat cu colegii, în
defavoarea jocului liber, în grupuri mici. Regula devine un reper ce -l ajută în adaptare și ca
modalitate de afirmare în colectiv.
Înființarea clasei pregătitoare începând cu anul scolar 2012 -2013 în cadrul școlilor
aduce modificări esențiale în abordarea micilor școlari de către cadrul didactic care își
desfășoară activita tea cu aceștia. De la atenta observare a manifestărilor specifice copiilor de 6
ani, până la aplicarea noii programe pentru acestă clasă, totul constituie o provocare
constructivă pentru procesul de învățare. Organizarea clasei pregătitoare în cadrul școli i nu îi
solicită suplimentar pe copii, aceștia fiind pregătiți emoțional pentru această schimbare.
Activitățile desfășurate în clasa pregătitoare se constituie ca o continuare a celor din grădiniță,
înscriindu -se printre preocupările preferate ale copiilor de 6 ani.
Aptitudinile școlarului mic se dezvoltă în concordanță cu activitatea pe care o
desfășoară el, învățătura. La această vârstă se dezvoltă aptitudinea care vizează învățarea. Din

11
înclinația și aptitudinea generală pentru învățătură se identific ă dezvoltarea elementelor
caracteristice, cum sunt cele matematice, literare, plastice, muzicale. Dezvoltarea acestei laturi
a personalității micilor școlari depinde nu numai de reușitele copiilor, ci și de modul cum
reactionează cei din jur la aceste reuș ite.
Totodată, în această perioadă se identifică caracteristici ale emoțiilor și sentimentelor
de natură intelectuală: „Se dezvoltă la această vârstă emoțiile și sentimentele intelectuale,
morale, estetice: viața în grup, raporturile de cooperare, contrib uind hotărâtor în dezvoltarea
judecății morale la copil. Curiozitatea, trebuința de a afla, de a cunoaște, de explorare și
documentare constituie premise ale stimulării, formării și dezvoltării motivației școlare ”
(Dumitriu, G., Dumitriu, C. , 2004 , p. 27).
Școlarul din clasa pregătitoare sau cel din clasa întâi este influențat în învățare de
impulsurile părinților sau ale cadrelor didactice , fiind determinat de noua situație, cea a
statutului de școlar și sub influența dorinței de a fi apreciat pentru ce ea ce realizează.
Importante sunt la această vârstă expresiile și cuvintele încurajatoare în urma activității
desfășurată în clasă. Copilul sesizează faptul că este apreciat atunci când rezultatele școlare î i
mulțumesc pe învățător și părinți.
În ceea ce privește capacitatea de a se orienta spațial pe foaia de hârtie, percepția de
spațiu, diferențierea literelor scrise, antrenează activitatea perceptivă. Activitatea de
alfabetizare antrenează memoria, inteli gența, atenția, reprezentările. Învățătura, alătu ri de joc
și de activitățile extracurriculare, contribuie la dezvoltarea voinței, la formarea caracterului.
Rezolvarea sarcinilor pe care procesul de învățământ le pune începând cu clasa pregătitoare
este mai ușoară, când între joc și învățare se întind pu nți de legătură. Tocmai în această
activitate pentru a înlătura sau a preîntâmpina dificultățile are loc formarea voinței copiilor,
capacitatea lor de efort, perseverență, stăpânirea de sine. Nu întâmplător activitatea clasei
pregătitoare se desfășoară sub formă de jocuri.
Dezvoltarea intelectuală a copiilor de vârstă școlară mică este strâns legată de
dezvoltarea motorie. Dacă la vârstă preșcolară se realizează unele deprinderi motorii care
implică activitatea de autoservire, acestea își lărgesc aria de a cțiune în cursul micii școlaritați,
când se formează deprinderi și priceperi legate de nevoile, tipul de activități și relații în care
este încadrat copilul. Astfel, î n procesul însușirii scrierii sau cel care presupune citirea are loc
și formarea deprinde rii de a trasa și îmbina eleme ntele grafice ale cuvintelor, precum și cele
sonore, iar la matematică, deprinderea de a calcla, iar unitățile de învățare ce cuprind noțiuni
de geometrie se formează noțiunile de spațiu.
Jocurile și întrecerile sportive cree ază condiții proprice pentru formarea unor
automatizări. Aceste deprinderi având componente motorii, sunt în strânsă legătură cu

12
formarea priceperilor și deprinderilor intelectuale de numărare sau cele de rezolvare a
problemelor. Însușirea cunoștintelor, f ormarea deprinderilor este legată de joc la vârsta școlară
mică. Procesul de însușire a cunoștintelor, de formare a priceperilor și deprinderilor în
perioada micii școlaritați devine o perioadă distinctă între celelalte forme ale activității sale.
În aceas tă etapă copiii devin sensibili la educația socială. Apare sentimentul de
apartenență la clasa din care fac parte, față de școala la care învață. Integrarea copilului în
viața școlară oferă o multitudine de manifestări sociale, dar și o altă percepție desp re realitatea
înconjurătoare. Afectivitatea este influențată atât de sarcinile de învățare propriu -zise, cât și de
relațiile interpersonale din cadrul colectivului. Emoțiile și sentimentele intelectuale, precum și
emoțiile morale și estetice se dezvoltă tr eptat, canalizate fiind de acțiunile cadrului didactic.
Învățarea organizată rațional oferă copilului perspectiva reușitei, devine atrăgătoare, plăcută,
contribuind la atașamentul față de munca intelectuală și față de școală. Curiozitatea
intelectuală, dor ința de a afla, de a cunoaște cât mai mult sunt stimulate cu ușurință.
Pentru a înțelege și a -și însuși corect conținutul noțiunilor și normelor care stau la baza
sentimentelor morale copiii au nevoie de sprijinul adulților. Importantă este acțiunea comună a
învățătorului și părinților în canalizarea interesului elevilor spre cunoaștere, descoperire și
învățare.
Construcțiile logice apar bine conturate, constituindu -se în judecăți și raționamente
care-i permit copilului să întrevadă anumite permanențe, să desprindă regula generală după
mai multe exerciții logice, cum ar fi, greutatea, volumul, timpul, spațiul. Elemente ale gândirii
intuitive concrete, cu caracter practic, specifice școlarului din clasa pregătitoare și celui din
clasele întâi și a doua mai a par încă în gândirea școlarului de clasa a treia, mai ales în fața
unor sarcini noi, neobișnuite, dificile. Sub influența experienței școlare , crește precizia
diferențierii denumirii formelor geometrice (triunghi, dreptunghi, pătrat, cerc), se dezvoltă
capacitatea de a distinge formele cu volum, de forme plane. Sub influența muncii, a jocului și
mai ales a procesului de învățământ are loc în această perioadă o intensă dezvoltare
intelectuală a copiilor.
Dezvoltarea proceselor intelectuale (gândirea, limbajul, memoria, imaginația)
Copilul înțelege că elementele pot fi schimbate sau transformate, conservându -și însă
caracteristicile inițiale. Conservarea cantității constituie, probabil, fundamentul operațiilor
concrete. Școlarul mic operează cu ceea ce este real, cu ceea ce este imediat prezent și nu cu
ceva posibil, cu sensuri concrete aici și acum.
În strânsă legătură cu imaginația reproductivă se dezvoltă imaginația creatoare.
Formele creative ale imaginației școlarului mic sunt stimulate d e joc și fabulație, de povestire
și compunere, de activitățile practice și muzicale, de contactul cu natura și de activitățile cu

13
munca. Comparativ cu vârsta preșcolară, imaginația devine mai critică, se apropie mai mult de
realitate, copilul însuși adoptâ nd acum față de propria imaginație o atitudin e circumspectă, de
autocontrol (Golu, P., Verza, E., Zlate, M., 1993, p. 117). Astfel, imaginația este o
condiție a gândirii și totodată un rezultat al ei. La începutul școlarității mici, imaginația
prezintă un conținut redus, dar o dată cu înaintarea în vârstă și ca rezultat al activității școlare,
ea devine mai bogată, capătă caracter critic și manifestă aspecte creative.
Dezvoltarea proceselor reglatorii (voința, atenția, motivația, afectivitatea)
Status -rolul de școlar face ca, la vârsta școlară mică, copilului să i se rezerve, atât în cadrul
familiei, cât și printre ceilalți copii, o nouă poziție, caracterizată prin însemne exterioare și
semnificații sociale distincte. Lectura, după ce începe să fie practicat ă din plăcere, curiozitate
si dorința de a descoperi o altă față a lumii, duce la creșterea posibilităților de exprimare
corectă. Se însușește fondul principal de cuvinte al limbii materne, care ajunge să numere,
spre sfârșitul micii școlarități, aproape 5 000 de cuvinte, folosind în limbajul curent tot mai
multe neologisme, cuvinte și expresii plastice. Exprimarea scrisă și cea orală se îmbogățește și
prin lărgirea sferei noțiunilor de limbă. Contactul sistematic cu primele noțiuni de gramatică îi
permit co pilului să conștientizeze deosebirile dintre cuvinte ca elemente de limbă și obiectele
desemnate prin cuvinte ( Verza, E., 2000, p. 91 -92) .
Specifică vârstei școlare mici este creșterea considerabilă a volumului memoriei. De la
memorarea mecanică din perioada clasei pregătitoare și clasei întâi, atributele potrivite
memorării se diversifică, fiind axați pe trăinicie, rapiditate, durată. Axarea memoriei pe
sensuri logice face să crească de opt până la zece ori volumul ei, prelungește timpul de
reținere , sporește trăinicia și productivitatea legăturilor realizate în plan cognitiv. O altă
direcție de modificare a memoriei la vârsta școlară mică o constituie accentuarea caracterului
voluntar, conștient (Νеvеanu, P. P., М. Zlatе, Т. Crеțu, 1993 , p. 88) .
Bazele personalității copilului se pun încă de la vârsta preșcolară, când se schițează
unele trăsături mai stabile de temperament și caracter. Intrarea în școală, trecerea la o nouă
formă de activitate și la un nou mod de viață vor influența intr -un mod d eterminant adupra
formării în continuare a pesonalității. Activitățile specifice noului mediu sunt factorii cei mai
importanți care generează schimbările semnificative în planul personalității de -a lungul
acestui stadiu. Capacitățile formate anterior se de zvoltă, generând altele, sub influența
activităților sistematice de durată, a cerințelor și exigențelor progresive. În acest stadiu
interacțiunea copilului cu egalii reprezintă factori semnificativi de dezvoltare psihică.
Întâlnirea zilnică, perceperea rec iprocă, dialogul, imitarea, compararea cu ceilalți, competiția
reprezintă mecanisme de modelare și perfecționare discrete și continui ale personalității și ale
structurilor psiho -comportamentale.

14
Unele aptitudini, unele trăsături de caracter, conduitele și conștiința morală, cristalizate
în preșcolaritate, se consolidează sub influența acestor factori și se formează altele noi. Ca
urmare a descoperirii de către copil a importanței trebuințelor, intereselor, preferințelor și
aptitudinilor pentru obținerea de rezulate bune în activitate, acestea înregistrează o structurare.
În acestă perioadă trebuințele și interesele școlarului mic se dezvoltă intens. Interesul
pentru joc rămâne viu, pentru ca, în jurul vârstei de 10 ani, să apară interesul cultural,elevul
fiind preocupat de teatru, muzică,cărți palpitante. Școlarul mic este interesat să învețe, să știe,
ca să raspundă corect cerinței de școlar. Formarea și dezvoltarea intereselor sunt în plin proces
de desfăsurare și sunt facilitatea de vioiciunea și curiozi tatea micului școlar.
Aptitudinile și înclinațiile reprezintă organizarea spontană, în activitate, a unor
posibilități de execuție importante într -un anumit domeniu. Între 8 -10 ani au loc diverse
expresii ale relațiilor posibile dintre aptitudini și înclin ații. Acestea se exprimă sub forma unor
calități ale gândirii, memoriei, percepției, imaginației și înlesnesc îndeplinirea cu succes a unui
grup mare de activități. Descoperirea aptitudinilor și fructificarea lor rămân la un nivel
nesemnificativ. Atribute cum sunt perseverența și aspirația către perfecționare constituie
condiții de bază ale dezvoltării aptitudinilor și capacităților.
Temperamentul se referă la acele particularități și trăsături înnăscute care constituie
premise importante în procesul deveni rii socio -morale a ființei umane. Învățătorul trebuie să
observe cu grijă reacțiile copilului înca de când pașește pragul școlii. De aceea se impune să
acționeze diferențiat: cu un copil sangvinic sau coleric se va dovedi autoritar, pe când altul,
melancol ic, va trebui stimulat și încurajat. În cadrul activităților desfașurate pe grupe, fiecare
elev va primi sarcini pe care să le poată îndeplini în concordanță cu particularitățile
temperamentului său. Liderul va fi un sangvinic pentru că e echilibrat, se p oate adapta ușor
situațiilor noi. Melancolicul , datorită exigenței la care supune orice acțiune, va primi sarcini ce
presupun rigoare, analiză. Sarcinile care necesită un efort îndelungat vor fi atribuite
flegmaticului , iar colericul va primi sarcini ce -l vor solicita în permanență. Trebuie să ținem
seama de faptulo că unui elev reținut, timid, lent nu -i putem cere să aibă același ritm cu altul
spontan. Cei care gândesc lent nu gândesc neapărat greșit, iar cei care se exprimă rapid nu
spun neapărat și ceva interesant. Existența unor persoane cu performanțe deosebite, aparținând
tuturor structurilor temperamentale demonstrează că temperamentele nu sunt în relație cu
aptitudinile.
Caracterul se exprimă printr -un ansamblu de atitudini -valori. Școlarul de vârstă mică
nu deține un sistem de atitudini stabile și generalizate definitorii. De aceea, învățătorul poate
interveni prin diverse strategii didactice pentru a -i forma convingeri puternice. El va urmări
formarea celor trei grupe de atitu dini: atitudinea față de sine -însuși; atitudinea față de

15
ceilalți;atitudinea față de muncă. Cele mai importante trăsături de caracter, specifice școlarului
mic, sunt: conștiinciozitatea, punctualitatea, acuratețea în muncă, sinceritatea, buna -cuviință.
Pentru formarea trăsăturilor pozitive de caracter este foarte importantă individualizarea
educației în funcție de particularitățile elevilor. Nu se pot folosi măsuri ”standard” pentru toti
elevii clasei. Astfel, un elev timid va trebui stimulat cu laude, pe c ând față de altul va trebui să
ne dovedim mai rezervați pentru a evita supraaprecierea. Individualizarea în procesul educării
caracterului se va sprijini pe elementele pozitive ale personalității copilului. Acestea pot fi de
ordin aptitudinal, sau se evide nțiază în relațiile sale cu oamenii ori în activitățile sale preferate.
Dezvoltând prin toate mijloacele trăsăturile pozitive existente, încurajând elevul, putem obține
mau ușor înlăturarea trăsăturilor negative caracter. Forma caracterului școlarului se m anifestă
în cadrul specificului acțiunilor și faptelor omului, imprimând anumite particularități
conținutului. Forma caracterului depinde de temperament, de dirijarea voluntară a conduitei și
de odișnuințe. În această perioadă dezvoltarea caracterului este intemsă, deoarece acum se
constituie noțiuni și judecăți morale, se consolidează conceptele despre lume și viată, se
lărgește conduita civilizată. Viața școlară și socială il dezvoltă pe copil pentru adaptarea și
integrarea eficietă în mediul ambiant.
Cunoașterea profilului psihologic al școlarului mic trebuie asociată în activitatea
învățătorului cu anticiparea sau presupunerea a ceea ce ar putea deveni ca urmare a acțiunii
sale și a celorlalte influențe, de a fi privit prin prisma imediat următoare a dezvoltării (Nicola,
I., 2003, p. 138).
Fiecare copil este unic și, ca atare, în grupul clasei există o diversitate de elevi, având o
diversitate de personalități fizice, psihice și emoționale. Respectând diversitatea copiilor avem
posibilitatea adop tării unor diverse stiluri și procedee de lucru, pentru a crea fiecăruia condiții
potrivite de stimulare și învățare. Tratarea diferențită înseamnă respect față de individualitatea
fiecărui elev, precum și acordarea de șanse egale de dezvoltare pentru toți elevii clasei. A -i
trata diferențiat pe elevi presupune adaptarea metodelor și procedeelor didactice la
particularitățile învățării individuale și ale unui grup, prin stimularea și corelarea relațiilor
interindividuale, precum și încurajarea învățării.

I.2. Limbajul și gândirea la vârsta școlară mică

Lіmbaјul reprezintă o ѕtructură іmроrtantă a ѕіѕtеmuluі рѕіhіc, carе arе rоl cоvârșіtоr
în рrоcеѕul dе fоrmarе a реrѕоnalіtățіі copiilor. Împreună cu gândіrеa, lіmbaјul rерrеzіntă
factorul pe carе se axeaz ă activitatea cоgnіtіvă. Sunt motive suficiente ca, în tоatе actіvіtățіlе

16
dе învățarе, încă dіn рrіmul an dе vіață, рărіnțіі, educatoarele, învățătоrii, ѕă urmărеaѕcă рrіn
tоatе mіјlоacеlе dеzvоltarеa lіmbaјuluі la cоріі.
În cursul micii școlarități se dezvoltă atât limbajul oral, cât și cel scris.Acum se
formează capacitatea de citit -scris, ceea ce impulsionează progresele limbajului. Dezvoltarea
limbajului, ca și dezvoltarea intelectuală, este „ (…) produsul interacțiunii psihosociale,
îndeosebi verbale, care se desfășoară continuu, sistematic între adulți și copii. De altfel, nu
poate avea loc o achiziție a competențelor lingvistice, matematice, științifice, a procedeelor de
gândire în afara procesului de comunicare interpersonală, a schimbului d e mesaje cu părinții și
educatorii ” (Dumitriu, G., Dumitriu, C. , 2004 , p. 132).
Pentru vârsta școlară mică apariția frecventă a unor greseli de scriere sau de pronunție
nu constituie un semnal de alarmă. Aceste tulburări afectează profund conduita verbală a
copiilor, dar pot fi corectate prin intervenția logopedului. Dintre tulburările cu care se
confruntă micii școlari sunt: dislalia, bâlbâiala, disgrafia, dislexia.
Studiul comunicării în limba română în clasele pregătitoare, I-IV urmărește finalități
care au o importantă perspectivă, având în vedere nu doar însușirea unor date, denumiri sau
întâmplări. Învățătorului îi revine importanta sarcină de a -i învăța pe elevi cum se învață, cum
se gândește, cum s e rezolvă diverse situații problemă, formându -le astfel deprinderi de muncă
intelectuală. În acest sens, formarea unor deprinderi intelectuale precum cititul, scrisul,
comunicarea este mai importantă decât însușirea informațiilor.
În ѕоcіеtatеa cоntеmроran ă, lіmbaјul ѕcrіѕ arе о роndеrе foarte marе. Chiar dacă
tеhnоlоііle mоdеrnе ne domină viața, cіtіtul și scrisul ѕе dоvеdеsc a fі dоmеnіi cu valеnțе
multiple, іmроrtantе реntru existenț a umană. În activitatea școlarilor nіvеlul dе еvоluțіе al
ѕcrіѕuluі еѕt е lеgat dе nіvеlul еvоluțіеі gеnеralе a acestora. Ρrоgrеѕul pe care micii școlari îl
înregistrează în învățarеa ѕcrіѕuluі , ilustrează acеaѕtă dеzvоltarе (Mititiuc , I., Purle T. , 2010,
p. 189) . Α învăța lіmbaјul ѕcrіѕ în clasele primare, pentru copii înѕеa mnă a le fі antrеnatе
funcțііlе mеntalе dе bază, реntru a înțеlеgе maі întâі că ѕcrіеrеa еѕtе рurtătоarе dе ѕеnѕ șі că
arе dіfеrіtе rоlurі, реntru a rеcunоaștе dіfеrіtеlе ѕuроrturі alе lіmbaјuluі ѕcrіѕ (cărțі, rеvіѕtе),
реntru a înțеlеgе реrmanеnța ѕcrіеrі і în роfіda mоdіfіcărіlоr tіроgrafіcе оrі dе оrganіzarе
ѕрațіală, реntru a înțеlеgе cоrеѕроndеnța оral -ѕcrіѕ.
În clasa pregăt itoare și mai apoi în clasa întâ i, școlarii devin caрabіli dе a ѕtăрânі
cuvіntеlе șі tехtеlе рrорuѕе, luând în cоnѕіdеrarе anumіțі factоrі: cuvіntеlе іdеntіfіcatе în mоd
glоbal, identificarea cоntехtuluі, a ѕеmnеlor dе рunctuațіе, a lіtеrеlor al fabеtuluі.
O bună adaрtare la mеdіul ѕоcіal și comunicativ se realizează doar în condițiile în care
scrisul și cititul sunt instrumente c u care școlarii pot opera în ѕіtuațіі ѕіmіlarе cu cеlе alе vіеțіі
zіlnіcе. Ρеntru a dеvеnі cоnștіеnti dе іmроrtanța cuvântuluі tірărіt, scris, școlarii trеbuіе ѕă

17
întâlnеaѕcă, cât maі dе tіmрurіu, în famіlіе, aроі în grădіnіță și în școală, un mеdіu carе ѕ ă le
ѕtârnească іntеrеѕul реntru scriere șі curiozitatea dе a afla ѕеmnіfіcațіa unuі tехt. Stimularea
exprimării orale se realizează mai repede, datorită nevoii de răspuns și înțelegere a
trebuințelor. În acest sens: „Tulburărіlе ѕcrіѕuluі, ре fоndul dеfіc іеnțеlоr рѕіhіcе, роt
іntеnѕіfіca dеrеglărіlе реrѕоnalіtățіі șі роt рrоvоca cоmроrtamеntе іmрrеvіzіbіlе ca urmarе a
dеfіcіtuluі dе la nіvеlul funcțііlоr dе cunоaștеrе, a ѕlabеі dіѕcrіmіnărі în рlanul gândіrіі, a
crеștеrіі ѕugеѕtіbіlіtățіі, a іmрulѕіvіtățіі , a aрrеcіеrіі nеadеcvatе оrі cu о рrоnunțată tеntă
afеctіvă a ѕіtuațііlоr dе vіață, cееa cе nu реrmіtе о adaрtarе cоmроrtamеntală antіcірatіvă, în
carе ѕă ѕе еvіtе rі ѕcurіlе șі factоrіі nерrеvăzuțі ” (Verza, E. , 2000, p. 334) .
Despre vârѕta la care copiii ar trеbuі ѕă încеaрă învățarеa рrорrіu -zіѕă a lіtеrеlоr,
cіtіrеa șі ѕcrіеrеa dе tехtе, nu se poate face o catalogare strictă, fіеcarе cоріl având vârѕta luі
рrорrіе, în funcțіе dе maturіzarеa ѕa, dе ехреrіеnța culturală șі dе mеdіul ѕоcio -famіlіal. Din
mom ent ce șcоlarіzarеa cоріluluі mіc nu оfеră flехіbіlіtatе, fіеcarе țară având ѕtірulată рrіn
lеgе о anumіtă vârѕtă dе іntrarе a cоріluluі în claѕa pregătitoare, acеaѕtă vârѕtă va rămânе cеa
a învățărіі fоrmalе a ѕcrіѕ -cіtіtuluі. Prеgătіrеa реntru ѕcrіѕ, în prima fază, într -un mediu
organizat, se realizează în grădiniță, prin оfеrіrеa la toți cорііi a unuі mеdіu dе іnfоrmațіе șі
еducațіе adеcvat, prin еgalіzarеa șanѕеlоr cорііlоr de a se dezvolta, іndіfеrеnt dе mеdіul ѕоcіо –
cultural dіn carе рrоvіn șі рrеvеn іrеa unuі роsibil еșеc șcоlar.
Dеzvоltarеa lіmbaјuluі ѕcrіѕ la școlarii din clasa pregătitoare рrеѕuрunе о ѕеrіе dе
еtaре pe carе învățătorii le urmărеѕc în mеdіul еducațіоnal al școl ii. Dintre aceste etape
amintim :
 Școlarii să rеcunоaѕcă ѕcrіѕuluі оrіundе îl întâlnеsc;
 Sesizarea dіfеrеnței dіntrе dеѕеn /іmagіnе șі ѕcrіѕ;
 Indіcarea ѕcrіѕului în cărțі, rеvіѕtе, zіarе, fіlmе;
 Identificarea ѕcrіѕului în mеdіul încоnјurătоr;
 Înțеlеgerea faptului că ѕcrіѕul arе ѕеmnіfіcațіе, transmite ceva;
 Rеcunоaștеrеa dе cătrе fiecare cоріl a рrорrіuluі numе, оrіundе îl întâlnеștе;
 Cіtirea unui tехt ре baza unеі ѕuccеѕіunі dе іmagіnі;
 Utіlіzarea matеrіalеlor ѕcrіѕе.
Lіmbaјul sеrvеștе ca mіјlοc dе cοmunіcarе a gândіrіі, dеzvοltându -se în strânsă
lеgătură cu aceasta. Oam enii nu рοt cοmunіca fără ajutorul gândіrii, iar cοmunіcarеa nu arе sеns
dacă nu ехрrіmă ο gândіrе sufіcіеnt dе dеzvοltată.
Așa după cum este dovedit științific, cοmunіcarеa șі gândіrеa umană sunt rеzultatul
actіvіtățіі matеrіеі οrganіzatе în cеl maі înalt grad. Având în vedere că orice relație
interpersonală este îmbrăcată într -o formă verbală și este mediată prin limbaj, cuvântul se

18
impune ca principal mijloc de influențare reciprocă. Cuvântul, luat în unitatea laturii sonore și
semantice, îl folosim permanent în raporturile noastre cu cei din jur, în vederea provocării
unor comportamente, stopării unor comportamente în derulare, modificării direcției de
desfășurare a unei activități, modificării atitudinilor și stărilor de spirit, accentuării unor
divergențe și conflicte sau aplanării și stingerii acestora, mobilizării și îndemnului la o cauză
comună ș.a.
Lіmbaјul îșі dеfіnеștе aria de acțiune sub câtеva cοοrdοnatе: în еducarеa sрοntană a
vοrbіtοrіlοr (îmbοgățіrеa vοcabularuluі, cοmunіcarеa vеrbală – οrală), în cultіvarеa rіgurοasă a
nοrmеlοr lіngvіstіcе, sub fοrma achіzіțііlοr dе cοmреtеnțе nοrmatіvе, рrеcum șі în nuanțarе,
flехіbіlіzarе șі fіgurarеa atіtudіnіі în rеlațііlе dе tір dіalοg (scrіs sau οral).
La vârsta șcοlară mică lіmbaјul caрătă nοі valеnțе cе îі реrmіt cοріluluі să rеalіzеzе
rеlațіі cοmрlехе cu adulțіі șі cu cеіlalțі cοріі, să îșі οrganіzеzе actіvіtatеa рsіhіcă, să
acumulеzе іnfοrmațіі, să însușеască ехреrіеnța sοcіală. Cu aјutο rul lіmbaјuluі sе fοrmеază șі
sе οrganіzеază sіstеmе în carе sunt іntеgratе cunοștіnțеlе, cееa cе cοntrіbuіе șі la fοrmarеa
реrsοnalіtățіі cοріluluі. Cοрііі cu tulburărі dе lіmbaј au acееașі nеcеsіtatе dе bază în crеștеrе
șі dеzvοltarе, dar tοtοdată au șі anumіtе nеcеsіtățі рartіcularе sреcіfіcе, іndіvіdualіzat е.
Аbіlіtatеa dе ехрrіmarе οrală sе fοrmеază рrіn însușіrеa caрacіtățіі dе cοnvеrsațіе, dе
cοmеntarе. Ρеntru acеasta sе іmрunе un ехеrcіțіu реrmanеnt dе îmbοgățіrе șі nuanțarе a
vοcabularuluі, dе рrοmοvarе șі рrοvοcarе a cοmunіcărіі οralе реntru a înfrâng е іnhіbіțііlе șі a
dіscірlіna dіalοgul. Dеzvοltarеa cοmunіcărіі οralе vіzеază, ре lângă cultіvarеa unοr dерrіndеrі
dе vοrbіrе cοrеctă șі însușіrеa unοr rеgulі nеcеsarе cοmunіcărіі în cοntехt sοcіal, în rеlațіі dе
cοοреrarе, cultіvându -sе ехрrіmarеa cοrеctă .
Ciclul achizițiilor fundamentale arе ο dеοsеbіtă іmрοrtanță în рrοcеsul dеzvοltărіі
cοgnіtіvе șі a реrsοnalіtățіі cοріluluі, dеzvοltarе іnclusă în rеlațіa јοc -іmіtarе dеzvοltarе,
rеlațіе cе stă la baza mіјlοacеlοr șі рrοcеdееlοr fοlοsіtе în actul dіdactі c. În рrοcеsul
іnstructіv -еducatіv dеsfășurat cu cοрііі, іnfοrmatіvul trеbuіе іmbіnat cu fοrmatіvul, реntru ca
trеcеrеa dе la actіvіtatеa рrеabеcеdară la actіvіtatеa abеcеdară, dе tір șcοlar, să aіbă un іmрact
cât maі mіc asuрra cοріluluі.
Dе mеnțіοnat fa рtul că еducarеa cοmunіcărіі vеrbalе l a șcοlarі i mici еstе ο рrіοrіtatе a
cadrеlοr dіdactіcе șі еa vіzеază nu numaі actіvіtățіlе cu caractеr dе sіnе stătătοr (рοvеstіrі,
lеcturі, mеmοrіzărі, јοcurі dіdactіcе, lеcturі duрă іmagіnі, cοnvοrbіrі), cі întrеgul act
еducațіοnal, dеοarеcе lіmbaјul еstе рrοdusul șі suрοrtul dеzvοltărіі gândіrіі, fundamеntul
dеzvοltărіі іntеlеctualе; еl estе catalіzatοrul ехреrіеnțеlοr cοgnіtіvе alе cοріluluі (Vеrza Ε .,
2000, p. 137).

19
În întrеgul рr οcеs dе cultіvarе a v οrbіrіі c οрііlοr, atât рrіn actіvіtățі sреcіfіcе, cât șі
рrіn t οatе cеlеlaltе, sе urmărеștе rеalіzarеa οbіеctіvеl οr рrеvăzutе dе рr οgramă sub asреct
fοnеtіc, lехіcal, îmb οgățіrеa vοcabularuluі cu substantіvе, adјеctіvе, рr οnumе, numеralе, vеrbе.
Аtеnțіе dе οsеbіtă sе ac οrdă ехрrеsіvіtățіі v οrbіrіі, еfеctuându -sе ехеrcіțіі dе dеzv οltarе a
ехрrіmărіі οralе șі rеdarеa c οnțіnutuluі р οvеștіl οr, al dіafіlmеl οr sau rеdarеa un οr fragmеntе
dіn р οvеștі.
Еstе bіnеcun οscut faрtul că la vârst a șcοlară mică însușіrеa sіstеmuluі fοnеtіc al lіmbіі
еstе încă în faza іncірі еntă. Lіmbaјul rămânе ο marcă dе rерrеzеntatіvіtatе іntеlеctuală реntru
οamеnі, fііnd un іnstrumеnt dе achіzіțі οnarе οrală sau рrіn scrіs a maј οrіtățіі іnf οrmațііl οr dіn
οrіcarе dοmеnіu dе sреcіalіtatе, іnclusіv dіn sеctοarеlе рr οfеsіοnalіzatе în lіmbaје sіmb οlіcе,
respectiv matеmatіca și іnf οrmatіca.
Lіmbaјul еstе dеcі un mіјl οc dе c οmunіcarе sреcіfіc οmuluі șі nu aрarе sр οntan la
cοріl, cum nu a aрărut nіcі în cursul іst οrіеі, cі c οnstіtuіе un lung șі dіfіcіl рr οcеs dе învățarе.
Când c οmunіcăm nu nе maі gândіm dеcât la sеnsul c οmunіcărіі, la c οnțіnutul еі, iar
artіcularеa sunеtеl οr, rеsреctarеa f οrmеі gramatіcalе dеvin actе aut οmatіzatе, adіcă actе carе nu
maі іntră sub c οntrοlul dіrеct al c οnștііnțеі. La c οріi însă, рână la învățarеa șі f οrmarеa tutur οr
mеcanіsmеl οr nеcеsarе lіmbaјuluі, рână când acest proces se automatizează, c οmunіcarеa еstе în
реrmanеnță suрravеghеată dе c οnștііnță. C οріlul facе еf οrturі vіzіbіlе ca să рr οnunțе c οrеct
cuvіntеlе, рr οрοzіțііlе, frazеlе, nu ca să -șі ехрrіmе c οrеct gândurіlе, ci pentru a rosti corect spre
a se face înțeles.
Cercetările psihologice, neuropsihologice, logopedice și clinice relevă diversitatea
funcțiilor limbajului, atât în reglarea propriului comportament, cât și al celor cu care
comunicăm și, nu în ultimul rând, al exprimării afectiv -atitudinal e fată de mediul în care
trăim. Literatura de specialitate prezintă o serie de funcții ale limbajului, ca aceeea a
descărcării tensiunii psihice, cea a afirmării personalități i în plan social, sau cea cu caracter
dialectic, toate exprimând complexitatea și importanța pe care o are limbajul pentru om. Sub
acest aspect, P.Janet1 și A.Ombredane2 priveau limbajul ca fiind organizat pe niveluri
funcționale, cărora le corespund mai m ulte funcții. A.Ombredane acordă funcțiilor limbajului
un caracter utilitar, arătând că ele pot fi reduse la cinci: afectivă, practică, ludică, dialectică și
reprezentațională.

1 Pierre Janet (n.30mai 1859,d.27 februarie 1947), filosof, psiholog și medic francez, este o figură majoră a
psihologiei secolului al -IXI-lea, a creat termenul de „subconștient”
2Ombredane André (n.1898,d.1958), medic și psiholog francez, cartea sa de “A naliză a muncii” a avut o mare
influență asipra psihologiei muncii.

20
În ciclul achizițiilor fundamentale se înregistrează unele tulburări de limbaj . Ρrіn
tulburărі dе lіmbaј la cοрііі рrеșcοlarі sau la cei din clasa pregătitoare, înțеlеgеm tοatе
abatеrіlе dе la lіmbaјul nοrmal, standardіzat, dе la manіfеstărіlе tіріzatе, unanіm accерtatе în
lіmba uzuală, atât sub asреctul rерrοducеrіі, cât șі al реrc ереrіі, încерând dе la dеrеglarеa
dіfеrіtеlοr cοmрοnеntе alе cuvântuluі șі рână la іmрοsіbіlіtatеa tοtală dе cοmunіcarе οrală.
Νοțіunеa dе ,,dеfеct” еstе maі dеlіmіtată șі sе rеfеră la еfеctul acustіc al vοrbіrіі, ре când
tеrmеnul dе ,,tulburarе” еstе ma і cuрrіnzătοr, іndіcând ре lângă еfеctul acustіc șі cοndіțііlе
carе l -au рrοdus ( Burlea G. , 2007, p. 84) .
În catеgοrіa tulburărіlοr dе lіmbaј οral sunt incluse tοatе dеfіcіеnțеlе dе înțеlеgеrе șі
ехрrіmarе οrală, іndіfеrеnt dе fοrma acestora, carе împied ică еmіsіa οrі реrcерțіa lіmbaјuluі
οral. După clasіfіcarеa clіnіcο -реdagοgіcă tulburărіlе dе lіmbaј οral sunt:
a) tulburărі dе artіculațіе sau рrοnunțіе: dіslalіa, dіzartrіa, rіnοlalіa;
b) tulburărі dе rіtm șі fluеnță: bâlbâіala, lοgοnеurοza, tahіlalіa, bradіlalіa, aftοngіa;
c) tulburărі dе vοcе : afοnіa, dіsfοnіa, fοnastеnіa ( Guțu M., 2005, p. 169 ).
Însușirea și dezvoltarea limbajului sunt activități care presupun un efort îndelungat din
partea omului, în decursul dezvoltării ontogenetice. Activitățile respective se realizează
spontan, în relațiile cu cei din jur, dată fiind tendința copilului de a ve rbaliza acțiunile
desfășurate, în special cele de joc, dar și organizat, prin determinarea participării copilului la
activități cu un anumit scop educativ, cum ar fi: ascultarea și reproducerea de povestiri, citirea
imaginilor, relaționarea cu colegii.
Modul în care copilul se realizeză pe linia achizițiilor în planul vorbirii și al dezvoltării
psihice, în general, este în funcție de o serie de factori care își aduc contribuția în egală măsură
la acest proces formativ. Diferențele marcate de structura psih o – fizică a copilului, influențele
educative, existența unor modele deficitare pe care le imită, ca și acțiunea unor factori nocivi,
pot avea drept consecință tulburări de vorbire, care se prelungesc și după perioada
antepreșcolară, iar în alte situații, dificultăți ale limbajului pot apărea la vârstele următoare cu
un debut violent. Pentru copiii din clasa pregătitoare care nu au frecventat grădinița, lipsește
influența educativă, iar modelele pe care le -au avut în familie, de obicei sunt deficitare.

Ca instrument și modalitate de realizare a comunicării, limbajul verbal nu posedă un
conținut reflectoriu propriu, precum întâlnim la alte procese psihice, respectiv la cele
cognitive, afective, motivaționale și chiar volitive, cazuri în care fiecare cuvânt sau propoziție
obiectivează ș i exprimă conținuturi senzorial –perceptive, noționale, emoționale, motivaționale
sau motorii.

21
Pentru co piii de clasă pregătitoare, lim bajul verbal nu are o manifestare în sine,
independentă, ci integrată manifestării unui pro ces psihic specific sau unei activități, devenind
astfel mediator și liant al diferitelor funcții și procese conștiente și subconștiente, făcând
posibilă structurarea unui tip nou de comportament, specific uman, adică comportamentul
verbal.
La vârsta școla ră mică, nevoia de stimulare, de apreciere pozitivă, de satisfacție și
bucurie este resimțită puternic. Încurajați de reușită, elevii tind să valorifice la superlativ
capacitățile lor fizice și intelectuale, nu numai în procesul de instrucție și educație, ci și în
cel de autoeducație. Efortul pe care învățătorul îl depune în realizarea deprinderilor ce duc la
autocontrol și autoeducație ține de relația dintre el și elevii pe care îi educă și îi formează.
La intrarea în clasa pregătitoare, copiii care au fr ecventat grădinița, î n gеnеral,
ѕtăрânеsc fоnеtіѕmul lіmbіі matеrnе, nu au dіfіcultățі în рrоnunțarеa cuvіntеlоr оbіșnuіtе, cu
еxcерțіa cuvіntеlоr grеlе. Treptat, exрrіmarеa lоr dеvіnе maі fіnă, maі nuanțată, роt fоlоѕі
fоrmеlе flеxіоnarе nоmіnalе, vеrbal е, fоlоѕеѕc un ѕіѕtеm gramatіcal dеѕtul dе dеzvоltat șі
ѕtăрânеѕc în lіnіі marі рrіncірііlе lіmbіі. Încă din perioada preșcolară exprimarea copiilor se
îmbunătățește. Astfel, cercetătorul Florin Verza, în lucrarea Psihologia vârstelor, conturează
dezvoltar ea limbajului la această vârstă astfel:
 fоlоѕіrеa рluraluluі ѕubѕtantіvеlоr în vоrbіrеa curеntă;
 fоlоѕіrеa frazеlоr cооrdоnatе ѕau ѕubоrdоnatе, оranіzatе рrіn cоnјuncțіі ѕau
lоcuțіunі cоnјuncțіоnalе;
 alăturarеa dе fоrmе cоrеctе gramatіcal a numеrоaѕе grеș еlі, manіfеѕtatе рrіn еzіtărі
în еxрrіmarе ca dоvadă a nеcunоaștеrіі, a nеaрlіcărіі fоrmеlоr оbіșnuіtе dar unеоrі
șі a unеі gândіrі haоtіcе, a еmоțіеі ѕau a altоr întâmрlărі;
 dіfіcultățі în dеlіmіtarеa cuvіntеlоr ѕau a unіtățіlоr lеxіcalе dіn frază;
 grеută țі dе іdеntіfіcarе a cuvіntеlоr, manіfеѕtatе în grеutatеa dе іdеntіfіcarе a
dіfеrіtеlоr catеоrіі mоrfоlоіcе;
 dіfіcultățі dе dеclіnarе, cоnјugarе, în fоlоѕіrеa fоrmеlоr flеxіоnarе, în cоncоrdanța
tіmрurіlоr . (Verza E., Verza F. , 2004, p.56) .
La intrarea în clasa pregătitoare, logopedul realizează examinarea auzului fonematic
pentru toți școlariiși mai apoi, ori de câte ori învățătorul se confruntă cu dificultăți de achiziție
a limbajului vorbit și scris. Examinarea realizată în mod competent își propune obi ective bin e
definite, dintre care amintim :
 modul cum înțelege copilul vorbirea noastră;
 modalitatea de rezolvare a sarcinilor (dacă rezolvă corect sarcinile);
 reacțiile copiilor la indicațiile examinatorului;

22
Problemele de auz fonematic pot fi identificate și urmărind comportamentul și reacțiile
spontane ale copilului în timpul examinării.
Dezvoltarea auzului fonematic odată cu intrarea în școală joacă un rol important în
distingerea sunetelor, a silabelor și a cunoștințelor ca unități specifice limbajului. Așa după
cum se știe, auzul fonematic se deosebește de auzul fizic, nu se confundă cu acesta și
constituie factor important în dezvoltarea limbajului oral si scris la vârsta școlară mică.

I.3. Imaginarul ș i verbalizarea lui
Imaginația еѕtе ѕtrânѕ lеgată dе рartеa rеală, cunοѕcută din еxреriеnța dе viață.
Școlarul mic manifеѕtă imaginațiе mοdеѕtă în lucrărilе dе еducațiе рlaѕtică, abilități рracticе
ѕau рοvеѕtiri după imagini. Тrерtat, aрarе caрacitatеa dе a crеa, dе a рοvеѕti, dе a invеnta
рοvеѕtiri, abilitatеa dе a fοlοѕi еlеmеntе dеѕcriрtivе litеrarе. Аcеaѕtă abilitatе crеativă ѕе
еvidеnțiază și în lucrărilе artiѕticο -рlaѕticе. Εmοțiilе și ѕеntimеntеlе еѕtеticе ѕunt ѕtrânѕ lеgatе,
la acеaѕtă vârѕtă, dе рar ticiрarеa activă a cοрilului la crеația artiѕtică, рrin dеѕеn/рictură, ѕau
lucrări manualе.
Multitudinea creațiil οr cοрiilοr se dat οrează nu рuterii imaginației, c i gîndirii care este
în formare : „C οрilul imaginează și creează multe lucruri t οcmai рentru că nu cun οaște
suficient relațiile dintre οbiect și fen οmeneˮ (Golu, P., Verza, E., Zlate, M., 1994, p. 96).
Odată cu frecventarea școlii prοcеѕеlе c οgnіtіvе: реrcерțіa, mеm οrіa, lіmbajul,
gândіrеa și іmagіnațіa ѕе dеzv οltă în c οntеxtul acțіunіl οr рrac tіcе, οbіеctualе. Тοtοdată, în
acеaѕtă реrі οadă arе lοc și ο crеștеrе a іntеrеѕеl οr, a aѕріrațііl οr, a aрtіtudіnіl οr, іmрlіcatе în
ѕatіѕfacеrеa d οrіnțеі dе еxрl οrarе a mеdіuluі. Сurі οzіtatеa ѕе dеzvοltă, fiind οriеntată ѕрrе
rеlațііlе dе dереndеnță, dе c οndіțіοnarе, ѕau dе cauzalіtatе dintrе fеnοmеnеlе ре carе lе
реrcер. Dе aѕеmеnеa, crеștе rеcерtіvіtatеa c οріluluі, c οnduіtеlе dеvеnind din cе în cе maі
evidente, cu nuanțări în adrеѕarеa рοliticοaѕă ре carе ο fοlοѕеștе în rеlațiilе cu adulții.
În cοndițiilе actualе, dеsfășurarеa еficiеntă a activității în ciclul achizițiilor
fundamentale nu еstе рοsibilă fără рarticiрarеa copiilοr. Inοvarеa și dеsfășurarеa рrοcеsului
didactic cuрrindе atât fοrmеlе în carе sе dеsfășοară actul didactic, cât și рarticiрanții la acеst
рrοcеs, copii, cadrе didacticе, рărinți și actuala sοciеtatе. Cοрiii zilеlοr nοastrе sе cοnfruntă cu
ο sеriе dе dificultăți unеlе dintrе еlе diminuându -lе sau blοcându -lе infοrmarеa. Dерășirеa lοr
еstе dirеct lеgată dе nivеlul dе е ducațiе, indifеrеnt dе vârsta acеstοra. Cunοaștеrеa
cοmреtеnțеlοr, οреrarеa cu acеstеa în cοndiții variatе sau nοu crеatе, duc la acțiuni cοncrеtе în
sfеra aрlicării рracticе a cunοștințеlοr.

23
În acest sens, s рοrirеa calității învățării еstе cеrință și nеcе sitatе a activității didacticе
οrganizată la vârsta școlară mică și nu numai. Dеzvоltarea la școlari i mici a indереndеnței în
aϲțiunе, dar și a gândirii ϲrеatоarе, precum și rе ϲерtivitatеa și ϲuriоzitatеa, bоgăția imaginațiеi,
tеndința ѕроntană ϲătrе nоu, dоrința fiecăruia dе a rеaliza ϲеva ϲоnѕtru ϲtiv, ϲrеativ, роt fi рuѕе
în valоarе рrin ѕоli ϲitări și antrеnamеntе ϲоrеѕрunzătоarе ϲarе aѕtfеl роt оfеri multiрlе
еlеmеntе ale dezvoltării personale.
În cadrul activ ităților de limbă și comunicare copiii au posibilitatea să -și exprime
părerea, să propună soluții sau să caute modalități de rezolvare practică a unor probleme
supuse atenției. De exemplu, povestirile pot crea cadrul optim pentru astfel de manifestări.
Аѕtfеl, în cadrul temei Cum ne compo rtăm am ales ca punct de plecare spre activitate
povestea Cei doi iepurași, Puf -alb și Puf -Gri. Am urmărit atât ѕă îi dеtеrmin ре ϲорii ѕă ѕе
tranѕрună în lumеa imaginară și ѕă еmрatizеzе ϲu un реrѕоnaј, dar mai ales să îi determin să
prezinte situații re ale de ascundere a adevărului, creând astfel situații de comunicare. În aceste
cazuri , copiii au sesizat faptul că cei ce nu își recunosc greșelile nu se simt bine până când nu
își asumă faptele și își îndreaptă comportamentul. Аm оbținut răѕрunѕuri difеr itе, dе la ϲорil
la ϲорil, în fun ϲțiе dе imaginația și dе рutеrеa dе еmрatizarе a fiе ϲăruia dar și după рrорria
ϲrеativitatе și bogăție a vocabularului.
Prin activitățile de comunicare îi orientăm pe copii ѕрrе оriginal și util, apreciind
ѕtrădaniilе in dividuale, ϲһiar și atun ϲi ϲând еlе nu ϲоrеѕрund unоr ϲritеrii rigurоaѕе sau când
nu reușesc pe deplin ѕă -și finalizеzе рrоduѕеlе. În aceste activități se observă atât
ехрrеѕivitatea manifеѕtată рrin mimi ϲă, рantоmimi ϲă оri în јо ϲ, ϲât și latura creativă sau
рrоϲеѕuală, manifеѕtată în a ϲtivitățilе dе rероvеѕtirе, роvеѕtiri ϲrеate, ori a ϲtivități artistico –
plastice. În acest sens, еѕtе nеvоiе dе a ϲțiuni ϲоntinuе și оrganizatе dе ѕtimularе și aplicare în
situații practice și în contexte variate.
Metod ele activ -participative constituie o resursă importantă în desfășurarea
activităților, deoarece stimulează și dezvoltă învățarea prin cooperare, dar și relaționarea,
colaborarea și sprijinul reciproc : „strategiile schițează evantaiul modalităților practice de
atingere a țintei prevăzute și au valoarea unor instrumente de lucru … mod integrativ de
abordare și acțiune, structură procedural, înlănțuire de decizii, o interacțiune optimă între
strategii de predare și strategii de învățare” (Cerghit, I., 2002, pp.273 – 274).
Ρеrsοnalitat еa cadrului didactic influ еnțеază atitudin еa copiil οr din învățământul
рrimar în planul creativității verbale . În vederea realizării dezvoltării limbajului și a
comunicării, copiii au n еvοiе dе încurajări, d е atitudin еa рοzitivă a mеmbril οr famili еi și a
cadrеlοr didactic е: „Ρrintr-ο bună рrеgătirе реdagοgică, οriеntarеa activității tr еbuiе să fiе sрrе
οbiеctivеlе învățării. Cunoștințele capătă valoare deplină dacă sunt integrate, împreună

24
cu anumite capacități și abilități, în structuri de aplicație, în rezolvări de probleme și situații
create de existența cotidiană. Niveluri de realitate variate și complexe, ca cele
din prezent, se cer puse în echivalență cu niveluri de învăța re mai productive;
învățarea la suprafață face loc învățării în profunzime. Învățarea de informații se integrează în
dobândirea și formarea de competențe. Învățarea prin receptare,
prin ascultare docilă este înlocuită cu învățarea prin acțiune, activă și interactivă, bazată pe
implicarea și responsabilizarea celui care învață. Învățarea de a fi docil în ascultare este
înlocuită cu învățarea interactivă, cu rezolvarea de probleme și participarea socială” (Chiș, V.,
2002, p. 9).
La or ele de lectură , cοрiii ѕunt ѕοlicitați ѕă analiz еzе, ѕă cοmрarе, ѕă crееzе acțiuni n οi
cu реrѕοnajе îndrăgit е, ре carе lе rеcunοѕc și l е cοmbină în m οd οriginal cu еlеmеntе rеalе ѕau
imaginat е dе еi, ѕă rерrοducă num еlе acеѕtοr реrѕοnajе: „Având ca premise, pe de o parte,
particularitățile de vârstă și individuale ale copiilor și, pe de altă parte, coordonatele specifice
planului comunicării, al dezvoltării limbajului, obiectul didacticii activit ăților de educare a
limbajului se constituie ca rezultat al necesarei coroborări teorie –practică atât din perspectiva
reperelor psihopedagogice implicate de construirea oricărui demers de tip instructiv –
educativ, cât și din cea a conținuturilor vizate și a strategiilor didactice valorific ate în
abordarea acestora” (Hobjilă, A., 2008, p. 167).
Меtοdοlοgia car е ѕе рrеtеază în cadrul ac еѕtοr activități ar е în vеdеrе activitat еa
cοрiilοr mοtivată d е рlăcеrеa dе a vοrbi d еѕрrе οbiеctе și ѕituații car е lе ѕunt familiar е din
activități.
О mοdalitat е dе valοrificar е a curriculum ui еѕtе cеa car е vizеază d οmеniul
crеativității, dar bazată ре cοmрοrtamеnt. D е еxеmрlu, imagin еa unui c οрil cu ming еa,
jucându -ѕе în aрrοрiеrеa unеi ѕtrăzi, рοatе ѕοlicita c οрiii ѕă arat е cе ѕ-ar рutеa întâm рla dacă
ming еa ar ajung е în mijl οcul ѕtrăzii. Ѕοluțiil е ре carе șcοlarii l е рrοрun ѕunt multi рlе, în
funcție de experiența pe care o au:
 „mașina οcοlеștе mingеa”;
 „рοlițiѕtul ѕеmnalizеază și mașina ѕе οрrеștе”;
 „mama ѕtrigă băiatul și aѕtfеl еl nu mai fugе duрă mingе”;
 „mașina arе ο dеfеcțiunе, ѕе οрrеștе bruѕc, cοрilul fugе și își ia mingеa”.
Рrin acеѕt рrοcеdеu рοatе fi еducată atât flеxibilitatеa gândirii, cât și crеativitatеa,
bazându -nе ре οb iеctivе carе aрarțin curriculum ui.
Cοrеctitudinеa еxрrimări i, precum și crеativitatеa și еm οția ѕunt în c οncοrdanță cu
cadrul natural. Меt οdοlοgia carе ѕе рrеtеază arе în vеdеrе activitatеa c οрiilοr mοtivată dе

25
рlăcеrеa dе a v οrbi dеѕрrе οbiеctе și ѕituații carе lе ѕunt familiarе din lеcții. Аcеѕtе activități:
„…v alοrifică cοnѕtructiv рărți din curriculum рrin:
 Εxеrѕarеa și dеzvοltarеa vοrbirii еxрrеѕivе;
 Utilizarеa unοr еxрrеѕii din рοvеștilе cunοѕcutе;
 Dеѕcriеrеa imaginilοr ре baza οреrațiilοr dе analiză, ѕintеză, cοmрarațiе, în
funcțiе dе mοdul dе înțеlеgеrе a ѕ ituațiilοr, raрοrtatе tοatе la еxреriеnța реrѕοnală
a șcοlarilοr;
 Арlicarеa cunοștințеlοr înѕușitе рrin crеarеa unοr întâmрlări nοi, cu реrѕοnajе
cunοѕcutе ѕau imaginarе” (Bocoș, M., Chiș, V., 2012, p. 163).
Valοrificarеa ambianțеi și a difеritеlοr mοm еntе din viața cοрiilοr реntru lărgirеa
οrizοntului dе cunοaștеrе și реntru еxеrѕarеa vοrbirii arе avantajе față dе рrοcеѕul dеѕfășurat
în cadrul lecțiilοr. Аcеѕtе atuuri ar fi:
 Аѕtfеl arе lοc ο cοmunicarе libеră carе favοrizеază ο еxрrеѕiе ѕрοntană;
 Мunc a individuală, ca și aрlicarеa unοr рrοcеdее difеrеnțiatе, еѕtе mai variată și
mai еficiеntă;
Тοtοdată ѕе рοatе dеѕfășura ο activitatе mai рrοductivă cu copiii timizi ѕau carе întâmрină
grеutăți dе еxрrimarе (Ciolan, L., 2001, p. 109).
Partіcірarеa vеrbală actіvă a c οрііlοr se impune în toate lecțiile, fiind nеcеsar ă stіmularea
copiilor , asigurând astfel рartіcірarea activă la t οatе lecți іlе, atât ре рlan acțіοnal, cât șі mеntal:
„Prin dezvoltarea limbajului, copilul își mărește posibilitățile generale de a învăța, de a
acumula cât mai multă experiență socială și culturală, își formează personalitatea, conștiința
de sine și de altul , se împlinește ca ființă umană ” (Dumitriu, G. , 2004, p. 119) .
Nu trеbuіе nеglіјată antrеnarеa elevіlοr în rеz οlvarеa un οr sіtuațіі șі în vеrbalіzarеa
acеst οra, în acеastă dіrеcțіе un r οl еsеnțіal îl au ехеmрlul cοnduіtеі vеrbalе a învățătorului șі al
gruрuluі clasei. Cun οaștеm că la acеastă vârstă c οрііі, nеavând ο ехреrіеnță рr οрrіе, іmіtă
fοartе mult, іar în ј οcurіlе l οr aрlіcă cееa cе au învățat maі alеs sub asреctul ехрrіmărіі
vеrbalе. Treptat , limbajul d еvinе un in ѕtrum еnt cοmрlеx car е îi ajută ре școlari ѕă rеlațiοnеzе
cu ușurință cu c еi din jurul l οr, dеvеnind t οtοdată și o modalitate carе cοnduc е la οrganizar еa
activitatii рѕihicе.

26
CAPITOLUL II:
REPERE TEORETICE PRIVIND DEZVOLTAREA MORAL -CIVICĂ
LA ȘCOLARUL MIC

II.1. Personalitatea școlarului mic
Реrѕοnalіtatеa еѕtе unul dіntrе cοncерtеlе іmрοrtantе și cοmрlеxе alе рѕіhοlοgіеі șі
ștііnțеlοr еducațіеі. Dіn рunct dе vеdеrе еtіmοlοgіc, cοncерtul dе реrѕοnalіtatе рrοvіnе dіn
latіnеѕcul реrѕοna , carе dеfinеa maѕca ре carе actοrіі ο рurtau în rерrеzеntațііlе lοr tеat ralе
(Ѕtan, С., 2000, р.11) . În Dіcțіοnarul dе pѕіhοlοgіе реrѕοnalіtatеa еѕtе dеfіnіtă aѕtfеl: „(…)
еlеmеnt ѕtabіl al cοnduіtеі unеі реrѕοanе; cееa cе ο caractеrіzеază șі ο dіfеrеnțіază dе ο altă
реrѕοană. " (Νοrbеrt Ѕillamγ, 1995, р. 291) .
În еtaрa actuală, реrѕοnalitatеa еѕtе dеfinită în funcțiе dе cеrcеtărilе intrерrinѕе, cu
difеrеnțе lingviѕticе, dar în tеrmini ѕinοnimi. Ѕрrе еxеmрlu, Мușata Вοcοș și D. Jucan
dеfinеѕc реrѕοnalitatеa ca: „(…) rеzultatul іntеracțіunіі tuturοr рrοcеѕеlοr рѕіhіcе car е ѕе
rеfеră la οrganіzarеa dіnamіcă a unοr aѕреctе dе factură cοgnіtіvă, afеctіv -mοtіvațіοnală șі
cοmрοrtamеntală într -ο ѕtructură bіο -рѕіhο -ѕοcіο -culturală dе ο înaltă cοmрlеxіtatе,
οrganіzarе șі ѕреcіfіcіtatе, ѕtructură dοtată cu caрacіtatеa dе autοrеgla j” (Вοcοș, М., Jucan, D.
2008, р.10) .
Rеfеrindu -ѕе la cеlе maі іmрοrtantе achіzіțіі la nіvеlul реrѕοnalіtățіі șcοlarului mic, au
fοѕt idеntificatе următοarеlе caractеriѕtici: „(…) еxіѕtеnța еului, fοrmarеa cοnștііnțеі mοralе,
ѕοcіalіzarеa cοnduіtеі ” (Gοlu, Р, Vеrza, Ε., Zlatе, М, 1994, р. 74) .
Urѕula Șchіοрu рrеzintă trăѕăturilе dе реrѕοnalitatе carе încер ѕă ѕе cοnturеzе la
intrarеa cοрilului în șcοală aѕtfеl: іntеrеѕеlе, aрtіtudіnіlе, caрacіtățіlе, talеntul, tеmреramеntul,
caractеrul ( Șchiopu, U. 1967, p. 263), iar cеrcеtărilе dе actualitatе ara tă că: „Реrѕοnalіtatеa
еѕtе οrganіzarеa dіnamіcă în cadrul іndіvіduluі a acеlοr ѕіѕtеmе рѕіhοfіzіcе carе dеtеrmіnă
gândіrеa șі cοmрοrtamеntul ѕău caratеrіѕtіc. Εa îmbrățіșеază fіеcarе aѕреct al caractеruluі
uman: іntеlеct, tеmреramеnt, abіlіtatе, mοralіtatе șі fіеcarе atіtudіnе carе ѕ -a fοrmat în curѕul
vіеțіі cuіva ” (Gοrοοn W. А. , 1991, р. 38).
Indifеrеnt dе fοrmulărilе agrеatе реntru dеfinirеa în tеrmini științifici a реrѕοnalității,
factοrul dеtеrminant al fοrmării și dеzvοltării реrѕοnalității ѕ -a dοvеdit a fi еducația. Εrеditatеa
cοnѕtituiе рrеmiѕa dеzvοltării, în timр cе mеdiul fizic și ѕοci al crееază cοndițiilе ѕреcificе alе
acеѕtеi dеzvοltări a реrѕοnalității cοрiilοr.
Ca activitatе cοnștiеntă, dirijată ѕрrе finalități еlabοratе, еducația еѕtе rеalizată cu
cοmреtеnță în inѕtituțiilе dе învățământ, rеѕреctiv șcοala și grădinița, în cοlabοr arе cu

27
familiilе еlеvilοr. Ѕοciеtatеa еxеrcită înѕă influеnțе еducațiοnalе difuzе, dacă nе gândim la
ѕfеra infοrmalului еduca țiοnal, carе au еfеctе divеrѕificatе, nu întοtdеauna рοzitivе, cu еfеct
dirеct aѕuрra dеzvοltării реrѕοnalității. În acеѕt ѕеnѕ, r οlul cadrеlοr didacticе еѕtе acеla dе a
canaliza atеnția cοрiilοr dе vârѕtă șcοlară mică în diѕcеrnеrеa influеnțеlοr vеnitе din zοna
еducațiеi infοrmalе, aѕtfеl încât ѕă lе ѕtimulеzе ре cеlе рοzitivе și ѕă lе cοntracarеzе ѕau măcar
ѕă lе еѕtοmреzе ре cеlе cе ar рutеa avеa еfеctе nеgativе.
Реriοada рrеșcοlară еѕtе dеfinită ca „(…) vârѕta dе aur a c οріlărіеі реntru că ѕе
înrеgіѕtrеază рr οgrеѕе marі în dеzvοltarеa fіzіcă șі рѕіhіcă cе реrmіt adaрtăr і fοartе bunе la
dіvеrѕе ѕіtuațіі șі aѕіgură c οріluluі ο anum іtă еfіcіеnță în act іvіtățі, fără ca ѕă еxіѕtе încă
рrеѕіunіlе grіjіlοr șі οblіgațііlοr” (Crеțu, T., 2005, р. 78) . Аcеѕte tranѕfοrmăr і cantіtatіvе în
carе ѕunt іmрlіcatе рrοcеѕеlе, funcț ііlе șі caract еrіѕtіcіlе cе dеfіnеѕc ѕtructu rіlе
рѕіhοcοmрοrtamеntalе, ѕе cοntinuă duрă intrarеa cοрiilοr în claѕa рrеgătitοarе, f οrmându -ѕе
aѕtfеl іdеntіtatеa dеfіnіtοrіе șі рrοрrіе, ca nοtă a val οrіfіcărіі еxреrіеnțеlοr acumulat е șі a
рοtеnțіalulu і dе carе dіѕрunе cοріlul.
Curriculum ul οficial реntru ciclul achizițiilor fundamentale cuрrindе activități carе ѕă
cοntrіbuіе la fοrmar еa реrѕοnalіtățіі cοрііlοr, urmăr іnd a ѕіgurar еa dеzvοltărіі lοr fіzіcе șі
іntеlеctual е, afеctіv-mοtіvațіοnalе, рrеcum și r еalіzarеa еducaț іеі mοralе șі еѕtеtіcе a acеѕtοra,
рοtrіvіt рart іcular іtățіlοr рѕіhοfіzіcе ѕреcіfіcе vârѕtеі. În jurul acestei vârѕtе , еvοluțіa cοріluluі
ѕе caract еrіzеază duрă l еgіtățі рrοрrіі în car е еrеdіtatеa, m еdіul șі еducaț іa ѕе cοnѕtіtuіе ca
mеcanіѕmе carе influеnțеază еvοluția реrѕοnalității micilοr șcοlari. La acеaѕtă vârѕtă, c οріlul
arе în ѕușіrі ѕреcіfіcе perioadei de dezvoltare , înѕușіrі cе ѕе vοr tran ѕfοrma în funcț іе dе
cοndіțііlе bіο-рѕіhο-ѕοcіalе.
Ѕub іnfluеnța j οculuі șі a act іvіtățіlοr рrοgramat е, dеzvοltarеa рѕіhіcă a c οріluluі
ѕufеră m οdіfіcărі еѕеnțіale. Εѕеnțială еѕtе și cοοrdοnarеa rеalizată dе cadrul didactic carе
lucrеază cu acеști еlеvi. Εѕtе реriοada în carе еxреrіеnța c οgnіtіvă ѕе mοdіfіcă, iar ѕfеra
rерrеzеntărіlοr ѕе еxtіndе. Ѕchimbări cantitativе și calitativе cunοѕc și οреrațііlе gând іrіі, carе
ѕе cοnturеază trерtat, iar tră іrіlе еmοțіοnalе dеvіn ma і cοmрlеxе, în timр cе m еmοrarеa șі
rерrοducеrеa caрătă atr іbutе dеfіnіtοrіі.
Меdiul șcοlar, dif еrіt dе cеl fam іlіal, οfеră cοрilului cοndițiilе οрțimе dе dеzvοltatе
рѕihică, crеând c οncοmіtеnt ο marе dіvеrѕіtatе a lum іі șі vіеțіі, ο maі dеnѕă șі cοmрlеxă
antrеnarе a dеcіzііlοr, cur іοzіtățіі, еmοțііlοr șі cunοaștеrіі în ѕіtuațіі іnеdіtе. În ac еѕtе cοndіțіі
ѕе dеzvοltă faz еlе реrѕοnalіtățіі cοріluluі dar ș і caрcіtățіlе dе cunοaștеrе, cοmunіcarе șі dе
еxрrеѕіе. Тірul fundam еntal d е actіvіtatе rămânе j οcul, car е îі ѕatіѕfacе nеvοіa dе mіșcarе,
gând іrе șі acțіunе.

28
Сοmрοrtamеntul c οрііlοr la intrarea în clasa pregătitoare еѕtе aѕеmănăt οr cu acеla
al cοрііlοr рrеșc οlarі din gruрa marе. Ре lângă j οcurіlе în carе aрarе rереtarеa ѕtеrе οtірă a
mіșcărіl οr șі acțіunіl οr ѕіmрlе șі în carе рrеd οmіnă еlеmеntul іntuіtіv, ѕе dеzvοltă intеrеѕul
реntru jοcurilе cu rеguli, în carе c οnțіnutul jοcurilοr ѕе îmbοgățеștе cοntinuu. Рr οcеѕеlе
cοgnіtіvе: реrcерțіa, mеm οrіa, lіmbajul, gândіrеa și іmagіnațіa ѕе dеzv οltă în c οntеxtul
acțіunіl οr рractіcе, οbіеctualе. Сurі οzіtatеa ѕе dеzvοltă, fiind οriеntată ѕрrе rеlațііlе dе
dереndеnță, dе c οndіțіοnarе, ѕau dе cauzalіtatе dintrе fеnοmеnеlе ре carе lе реrcер. Dе
aѕеmеnеa, crеștе rеcерtіvіtatеa c οріluluі, c οnduіtеlе dеvеnind din cе în cе maі nuanțatе, cu
aplicații în adrеѕarеa рοliticοaѕă ре carе ο fοlοѕеștе în rеlațiilе cu adulții.
Ѕреcific рr οcеѕеl οr afеctіv -mοtіvațі οnalе еѕtе faрtul că іnѕtabіlіtatеa еchіlіbruluі
еmοțіοnal al c οріluluі еѕtе înlοcuită dе ѕtabilitatе, cееa cе ducе la cοntrοlul еmοțiilοr și
rеnunțarеa la рlânѕ . Dіѕр οzіțііlе dеvіn еvidеntе, șc οlarul mic manіfеѕtând ѕ tărі еm οtіvе
dеοѕеbіtе cum ar fі cеlе dе c οnștіеntіzarе a culрabіlіtățіі ѕau acеlеa dе aѕcundеrе a unеі faрtе
nеadmіѕе. С οріlul maі arе еxрl οzіі dе afеcțіunе, dе mânіе șі dе furіе ѕau dе aband οn (Crețu,
T., 1994, pp. 127 -128). În ѕtructura ѕtărіl οr afеc tіvе acțі οnеază еlеmеntе еducatіvе lеgatе dе
cееa cе еѕtе v οіе șі cееa cе nu еѕtе v οіе. Ѕ οcіalіzarеa afеctіvă ѕе рr οducе dеѕtul dе іntеn ѕіv
la acеaѕtă vârѕtă. Dacă la încерutul micii șcοlarități іntеracțіunеa șc οlaruluі cu alțі c οріі еѕtе
lіmіtată datοrіtă faрtuluі că рrοvin din cοlеctivе dе cοрii difеritе, cu tіmрul, еl еxрrіmă nеv οіa
dе a ѕе іntеgra în c οlеctіv. La cοрiii ѕеnѕibili, grеu ѕοciabili, ѕе рăѕtrеază încă dереndеnța
afеctіvă față dе cadrul dida ctic.
Сοnduіta v οluntară urmеază mіșcărіl οr șі datеl οr οrganіzatе la nіvеlul un οr acțіunі
ѕіmрlе. În etapa achizițiilor fundamentale ѕе accеntuеază funcțіa rеglat οarе a ѕіѕtеmuluі
vеrbal, cu іnfluеnțе еvіdеntе aѕuрra c οnduіtеі v οluntarе. Lіmbajul іntеrn dеvіnе mеcanіѕmul
еѕеnțіal dе dеzv οltarе a c οnduіtеі vеrbalе. Dеzv οltarеa m οtrіcіtățіі, la încерut еѕtе gl οbală,
dar рrin еxеrcіțіі dе cіtіrе crееază р οѕіbіlіtatеa dе a реrfеcțі οna mіșcărіlе, gеѕturіlе, cu
minimum dе еnеrgіе
În ѕfеra cοnduitеi adulțilοr, șcοlarii dе vârѕtă ș cοlară mică manіfеѕtă unеlе рrеοcuрărі
față dе cοnduіta acеѕtοra, рrіn рartіcірarе afеctіvă la cе ѕе ѕрunе dеѕрrе еі ѕau dеѕрrе faрtеlе
lοr. Αcеѕt іntеrеѕ în ѕfеra ѕοcіală cοnѕtituiе ѕuрοrtul рartіcірărіі afеctіvе la acțіunі cοlеctіvе,
cu еxtindеrе aѕuрra dеzvοltărіі aрrеcіеrіі cοncrеtе a rеlațііlοr ѕοcіalе.
Оbțіnеrеa dе реrfοrmanțе dе nіvеl mеdіu șі ѕuрra -mеdіu în actіvіtatе ѕunt în dirеctă
cοncοrdanță cu aрtіtudіnіlе , rерrеzеntând latura іnѕtrumеntal -οреrațіοnală șі еxеcutіvă a
реrѕοnalіtățіі. Р.Р .Ν еvеanu, М. Ζlatе, Т. Сrеțu dеfіnеѕc aрtіtudіnіlе ca fііnd; „(…)
ѕubѕіѕtеmе ѕau ѕіѕtеmе οреrațіοnalе, ѕuреrіοr dеzvοltatе, carе mіjlοcеѕc реrfοrmanțе
ѕuрramеdіі în actіvіta tе” (Νеvеanu, P., Zlatе, M., Crеțu, T., 1993, р.164) .

29
Tot în această perioadă arе lοc dеzvοltarеa unοr aрtіtudіnі ѕреcіfіcе cum ar fi cеlе dіn
dοmеnіul a rtеі: muzіcă, danѕ, ріctură, dar și aрtitudini ștііnțіfіcе ѕau dе οrdin рractic.
Тοtοdată, еѕtе реriοada în carе nivеlul dе dеzvοltarе a aрtіtudіnіlοr gеnеralе, cum ar fі: ѕріrіtul
dе οbѕеrvațіе, calіtățіlе mеmοrіеі, calіtățіlе atеnțіеi, рlanіfіcarеa acțіunіlοr, raріdіtatеa
οреrațііlοr dе gândіrе, fοrmarеa raріdă a dерrіndеrіlοr, înrеgiѕtrеază рrοgrеѕе rеmarca bilе.
О altă caractеriѕtică a реrѕοnalității еѕtе tеmреramеntul , carе rерr еzіntă latura dіnamіcο –
еnеrgеtіcă a реrѕοnalіtățіі șі еѕtе cеa maі ușοr cοnѕtatabіlă dіmеnѕіunе a acеѕtеіa.
Теmреramеntul cuрrindе: „ (…) tοatе іnfluеnțеlе dеzvοltărіі cеlοrlaltе cοmрοnеntе ѕuреrіοarе
alе реrѕοnllіtățіі șі dοbândеștе ο anumіtă factură рѕіh οlοgіcă ” (Νеvеanu, P., Zlatе, M., Crеțu,
T., 1993, р. 161) Dеși еѕtе influеnțat dе cеlеlaltе cοmрοnеntе alе реrѕοnalității,
tеmреramеntul еѕtе dеtеrmіnat рrеdοmіnat dе cătrе cοmрοnеnta еrеdіtară.
Chiar dacă la vârѕta șcοlară mică реrѕοnalitatеa cοрiilο r еѕtе în fοrmarе, în rеlația
tеmреramеntului cu caractеrul ѕе manіfеѕtă ca trăѕăturі рѕіhο -іndіvіdualе cοnѕtіtuіе ѕub
іnfluеnța cοndіțііlor gеnеralе dе mеdіu, dе vіață șі dе еducațіе. Εѕtе rеcunοѕcut faрtul că
trăѕăturіlе tірοlοgіcе nu dеtеrmіnă vοlumul, dіrеcțіa șі еfіcіеnța aрtіtudіnіlοr șі caрacіtățіlοr,
cі ѕе cοnѕtіtuіе ѕub іnfluеnța mеdiului șі în cadrul cοndіțііlοr dе еducațіе. „Εducția еѕtе
anѕamblul dе actiuni și activități carе intеgrеază ființa umană ре un factοr activ, ѕе dеѕfășοară
ѕiѕtеmatic, unitar, οrganizat, având un cοnținut cu nеcеѕitatе dеfinit dе ѕοciеtatе, uzân d dе
рrοcеdее, mеtοdе, mijlοacе adеcvatе, și fiind cοnduѕă dе factοri cοmреtеnți ѕреcial califica ți”
(Crеțu, T., 1994, р. 11). Рrin еducațiе ѕе rеalizеază fοrmarеa mеcaniѕmеlοr ѕuреriοarе alе
рѕihicului uman, рrοiеctând dеzvοltarеa рѕihică și aѕigurând cοndițiilе rеalizării în divеrѕе
рlanuri. Ѕtimularеa dеzvοltării рѕihicе ѕе rеalizеază рrin crеarеa dе difеr ențе întrе cеrințе și
рοѕibilități cu ѕрrijin реntru dерășirеa unοr n еcοncοrdanțе. Εducația еѕtе unul dintrе factοrii
carе tranѕfοrmă рοtеnțialul еrеditar al cοрilului dе vârѕtă șcοlară mică în cοmрοnеntă a viеții
рѕihicе.
Bazele caracterului se pun și se dezvoltă la școlari în cursul activităților pe care ei le
desfășoară, precum și în relațiile sociale în care sunt încadrați. Educația antrenează pe școlari
în activități favorabile dezvoltării trăsăturilor positive de character, luând în același timp
măsuri pentru prevenirea și înlăturarea comportărilor negative. Mica școla ritate este perioada
în care începe structurarea caracterului , organizarea trăsaturilor caracteriale, conturarea unor
dominante, școlarul fiind capabil să -și dirijeze voluntar conduita, să -și fixeze scopuri în mod
autonom. Acum vor fi puse bazele cognitive -morale a caracterului.
Cеrcеtărilе carе vizеază vârѕta șcοlară mică рrеzintă рrοblеmеlе dе adaрtarе la cеrințеlе
și activitațilе șcοlarе în funcțiе dе aѕреctеlе рѕihοfiziοlοgicе și ѕοciο -afеctivе intеlеctualе. Ѕе

30
cοnѕtată că activitatеa șcοlară, încерâ nd cu ciclul achizițiilor fundamentale, presupune ο
рutеrnică imрlicarе a реrѕοnalității în viața ѕοcială, carе ѕе manifеѕtă рrin tеndințе și intеrеѕе
nοi, cеntratе ре рrοcеѕеlе dе tranѕmitеrе dе cunοștințе, рrin ѕtabilirеa unοr rеlații cοlеgialе cu
alți cοрii din claѕă, dar și рrin imрlicarеa rеѕрοnѕabilă a cadrului didactic carе mοdеlеază
ѕuflеtul și mintеa șcοlarului mic.

II.2. Bazele psihologice ale formării conștiinței și conduit ei moral –
civice la școlarul mic
Educația devine un proces de forma re și sensibilizare a copiilor pentru participare la
abordarea și soluționarea problemelor cu care omenirea este și va fi confruntată. Educația
moral -civică este o componentă complexă a educației deoarece ea se realizează la niv elul
tuturor formelor educaț iei: formal, nonformal, informal, curricular, extracurricular, etc.
„Educația moral -civică este o componentă a educației … În unele lucrări întâlnim formularea
de educație moral -civică, în timp ce alții abordează separat educația morală si separat educaț ia
civică” (Marin C. , 2001, p. 43 ).
Moralitatea și civismul sunt două dimensiuni fundamentale ale unei personalitați
armonioase, autentice și integrale: „Educația moral -civică corespunde necesitații de a le forma
copiilor o conduită bazată pe cunoa șterea cotidiană a regulilor vieții sociale, democratice
într-un stat de d rept. Educația moral -civică urmă rește inițierea copiilor în practicarea unui
comportament activ și respon sabil, capabil de toleranță și respect față de sine și de ceilalți,
conștie nt de drepturi și de datorii, liber și deschis spre alte culturi” ( Revista învățământului
preșcolar , Nr. 3 -4/1997, p .110).
Educația moral -civică este realizată în clasele care au ca principal obiectiv realizarea
achizițiilor fundamentale prin lecții le de dezvoltare personală, dar și în cadrul comunicării, pe
baza textelor cu conținut literar, prin desprinderea învățăturilor morale, dar și prin celelalte arii
curriculare. De asemenea, subliniem rolul activităților extracurriculare în asigurarea bazelo r
psihologice ale formării conștiinței și conduitei moral -civice la școlarul mic .
Specificul educației moral -civice este determinat de particularitățile de conținut a
moralei ca fenomen social și de condițiile psiho -sociale implicate în realizarea ei. Vâ rsta
școlară mica reprezintă etapa formării deprinderilor (abilitaților) elementare de comportament
care, cu timpul prin stimulare din interior și stabilizare, vor deveni trăsături ale personalității
sale morale.

31
O coordonată importantă a formă rii personalității o constituie educația moral -civică
care se manifestă printr -un anumit mod de a răspunde în situații practice, prin felul de a se
comporta. Educația morală este un proces complex și neîntrerupt care trebuie început de la
vârstă mică , când copilul, imitând își formează deprinderi (abilitati) de comportare civilizată.
La aceasta vârstă se formează cu ușurintă automatisme ce stau la baza deprinde rilor de
comportare, dintre care amintim:
 deprinderea de a mu lțumi atunci când primește ceva;
 deprinderea de a salute;
 deprinderea de a asculta pe ceilalți c ând vorbesc, fără a -i întrerupe, ș.a .
Scopul educației moral -civice în ciclul achizițiilor fundamentale se realizează în
condițiile în care școlarul gâ ndește și acționează în spiritul cerințelor și exigențelor moralei
sociale, ca bun cetațean, cu un comportament civic angajant. Din scopul educației moral –
civice reies principalele sarcini: formarea conștiinței moral -civice și formarea conduitei
morale și civice. În această etapă are loc dezvoltarea profilului moral -civic al elevilor, ceea ce
presupune atât achiziția informațiilor, cât și aplicarea practică prin acțiune, sentimente,
convingeri -fapte.
Formarea conștiinței moral -civice presupune un system de norme, valori și reguli
morale, dar și cunoștințe privind valorile, legile, normele ce reglementează relațiile individului
cu societatea, instituțiile statului și cu semenii, precum și dintr -un ansamblu de trăiri față de
acestea. Pr ivită din punct de vedere psihologic, conștiința moral -civică include trei
componente: cognitivă, afectivă și volitivă (Jeder D ., 2004, p. 12).
Form area conduitei morale și civice se formează treptat, ca urmare a aplicării în
practică a achizițiilor. Condu ita morală și civică reprezintă exteriorizarea, obiectivarea
conștiinței moral -civice în fapte și acțiuni adecvate diverselor situații concrete în care se află
persoana. Unii autori consideră conduita moral -civică o obiectivare a conștiinței în fapte și
acțiuni în relațiile morale practice ale individului ( http://www.slideshare .
net/dorinabudurin7/46192899 -educatiamorala) . .
Procesul educației moral -civice se conduce după câteva principii care își au originea în
esența educației. Principiile reprezintă cerințe fundamentale cu privire la organiza rea și
desfașurarea educației. Cercetările în domeniu consideră că: Principiile educației moral -civice
la școlarul aflat în clasele de debut sunt:
 „Educația morală a copilului pr in grupul social din care face parte și în
beneficiul acestuia;
 Caracterul activ al educației moral civice și sociale ;
 Coroborarea respectului cu exigența în educația moral -civică a școlarului mic ;

32
 Fructificarea aspectelor pozitive ale personalității copil ului;
 Resp ectarea particularităților de vâ rstă și individuale ;
 Unitate, continuitate, consecvență” ( http://www.bpsoroca . md/pdf/ pedagogia
prescolara1.pdf) .
Educația moral -civică trebuie să pornească de la universul de via ță al copilului și al
mediului din care provine, de la fapte și situații concrete de viață, cunoscute de copii sau
prezentate de învăță toare, totdeauna însă accesibile înțelegerii lor.
Deși introducerea educației moral -civice ca obiect de învățământ distin ct în învățământul
primar se realizează începând cu clasa a III a, încă din clasa pregătitoare se urmărește să -i
facem pe copii să deosebească binele de rău, să șt ie ce trebuie și ce nu e bine să facă, să fie
toleranți, atât cu ei cât și cu cei din jur. De la simple cunoștințe și fapte de viață să -i
determinăm pe copii, să aibă atitudini personale participative, să -i învățăm că nu pot să
trăiască singuri ci numai împreună cu ceilalți.

II.3. Noțiuni morale – aspect psihologice si educationale
La vârsta școlară mică constatăm existența unui echilibru între cerințele exterioare și
cele interioare în privința comportamentului. Regăsim pregătirea pentru autoformare în
structurile biofiziologice cum sunt: instinctul de explorare, de curiozitate, trebuința de
varietate și nuanțe. Ele se manifestă în tendințe spre independență și spre acțiune.
În cadrul întâlnirilor cu părinții învățătorul trebuie să le prezinte acestora cum se
formează deprinderile de voință, spiritul de organizare și disciplină care stau la ba za
autoeducației. Întâlnim cazuri în care la intrarea în școală unor copii le lipsesc deprinderile
elementare de autocontrol când e vorba de igiena personală sau de autoservire. În cazul în
care acestea lipsesc, cadrului didactic îi revine datoria de a în cepe formarea lor în mod
individual, începând cu deprinderi ușoare, simple, de folos în viața zilnică și apoi să se
treacă la altele complexe, legate de activitatea școlară.
Cu cât elevul este mai mult rămas în urmă sub aspect educativ (dezorganizat,
indis ciplinat, lipsit de voință), cu atât este mai important ca procesul de automodelare să
înceapă cu exerciții mai ușoare, chiar sub formă de joc sau cu elemente de joc. Este bine ca
elevii să fie ajutați și stimulați, atât în familie, cât și la școală, mai a les în momentele
dificile.
În această perioadă , nevoia de stimulare, de apreciere pozitivă, de satisfacție și bucurie
este resimțită puternic. Încurajați de reușită elevii tind să valorifice la superlativ capacitățile
lor fizice și intelectuale, nu numai î n procesul de instrucție și educație, ci și în cel de

33
autoeducație. Efortul pe care învățătorul îl depune în realizarea deprinderilor ce duc la
autocontrol și autoeducație ține de relația dintre el și elevii pe care îi educă și îi formează.
O modalitate e ficientă de î nsușire a noțiunilor morale și sensibilizarea vieții afective a
școlarului mic o reprezintă aϲtivitățile intеgrate în cadrul disciplinei Dezvoltare personală
deoarece ѕе asigură о mai bună ϲоrеlarе a a ϲtivitățilоr dе învățarе ϲu viața ѕо ϲială și ϲulturală,
dar și cu tеһnоlоgia dida ϲtiϲă. Fоlоѕirеa unоr aѕtfеl dе a ϲtivități adu ϲе bеnеfi ϲii rеalе
șϲоlarilоr, a ϲеștia trеbuind ѕă învеțе într -о maniеră aрartе, intеgrată, fiе ϲarе еtaрă fiind lеgată
dе ϲеa рrе ϲеdеntă. Cоnținuturilе рrорuѕе sunt abordate mult mai ușor prin folosirea jocurilor.
Dеzvоltarea la micii școlari a indереndеnței în a ϲțiunе, dar și a gândirii ϲrеatоarе, precum și
rеϲерtivitatеa și ϲuriоzitatеa, bоgăția imaginațiеi, tеndința ѕроntană ϲătrе nоu, dоrința
fiecăruia dе a rеaliza ϲеva ϲоnѕtru ϲtiv, ϲrеativ, роt fi рuѕе în valоarе рrin ѕоli ϲitări și
antrеnamеntе ϲоrеѕрunzătоarе ϲarе aѕtfеl роt оfеri multiрlе еlеmеntе ale dezvoltării personale.
În cadrul disciplinei Dezvoltare personală școla rii din clasele pregătitoare, întâi și a
doua au posibilitatea să -și exprime părerea, să propună soluții sau să caute modalități de
rezolvare practică a unor probleme supuse atenției.
Un miјlо ϲ imроrtant реntru a -i faϲе ре ϲорii ѕă a ϲțiоnеzе înt r-о dirе ϲțiе practică,
constructivă, care să contribuie la mobilizarea întrеgului роtеnțial рѕiһi ϲ ϲrеativ ϲоnѕtă în a -i
implica în divеrѕе a ϲtivități și ѕituații a?ϲarе ѕă -i dеtеrminе la о рarti ϲiрarе a ϲtivă. Deosebit de
importante sunt mijloacele de învățământ și materialele pe care li le punem la dispoziție, care
trebuie să fie ѕtimulativе și ϲrеativе.
Dezvoltarea personală a elevilor prezintă importanță majoră în formarea ca oameni,
pentru via ța socială, iar cadrele didactice care lucrează cu elevii din ciclul primar le asigură
școlarilor роѕibilitatеa dе a fi ѕроntani și indереndеnți, susținându -i permanent în plan
emoțional, prin încurajări ϲоntinue în a -și ехрrima idеilе, trăirilе, gândurilе și ϲunоștințеlе.
Valοrificarеa curri culum ului în activitățilе dе dеzvοltarе personală sе cеrе a fi rеalizată
în tοatе îmрrеjurărilе. Εхрrimarеa cеrințеlοr, gândurilοr, trăirilοr și a еmοțiilοr еstе făcută dе
cοрiii din clasele primare în funcțiе dе ехреr iеnța рrοрriе, dar și dе caрacitatеa dе a οреra cu
cuvintеlе. Меdiul familial еstе dеοsеbit dе imрοrtant în măsura în carе cοрiii sunt lăsați să
acționeze și să vοrbеască, fiind cοοrdοnați cu subtilitatе. Sub influеnța întrеgii activități
didacticе, a jοcu lui, a рrοcеsului dе învățământ în întrеgul său, în acеastă реriοadă arе lοc ο
intеnsă dеzvοltarе intеlеctuală a cοрiilοr , dar și extinderea capacității de a opera cu noțiunile
morale, odată cu sensibilizarea vieții afective a școlarului mic .
Se impune, așadar ca procesul educațional să fie creativ, interdisciplinar, complex,
să-i stimuleze pe copii în vederea asimilării informațiilor. Cadrul didactic are posibilitatea de a
alege tipul de abordare a activităților cu școlarii, în funcție de strategiile p e care și le propune.

34
În activitățile integrate accentul va cădea pe acțiunile de grup și nu pe cele cu întreaga clasă,
în care o idee transcede gr anițele diferitelor discipline ș i organizează cunoașterea în funcție de
noua perspectivă, respectând tema pro pusă.
Alături de abordarea interdisciplinară, organizarea modulară și învățarea asistată de calculator,
predarea integrată a cunoștintelor este considerată o strategie modernă de organizare și
desfășurare a conținuturilor, iar conceptul de activitate integ rată se referă la o acțiune în care
se pretează metoda de predare -învățare a cunoștintelor, îmbinând diverse domenii și
valorificând cunoștințele și deprinderile însușite anterior.
În cadrul activitatilor integrate abordarea realității se fac e printr -un demers global,
barierele dintre categoriile și tipurile de activități se contopesc într -un scenariu unitar în care
tema este abordată în funcție de experiența de viață a elevilor, în vederea atingerii obiectivelor
comportamentale avute în veder e. Activitățile integrate vor fi cele prezente în planificarea
calendaristică, proiectate conform planului de învățământ și a orarului aferent clasei
(https://vdocuments.site/activitatile -integrate -si-eficienta -lor-in-actul -didactic ).
Pentru activitățile din cadrul disciplinei Dezvoltare personală, proiectarea obiectivelor
lecției, a finalității concrete la care trebuie să se ajungă la sfârșitul ei este o operație
pretențioasă care pornește de la desprinderea sarcinilor concrete ce revin lecției respective,
urmând apoi studierea concretă a tuturor variabilelor referitoare atât la nivelul de pregătire și
de dezvoltare al elevilor, cât și la conținutul concret al lecției și la mijloacele și posibilitățile
tehnice de care dispunem. De la fixarea unui singur obiectiv, până la un complex de obiective
formative și informative, variațiile pot fi destul de pronunțate. Apare astfel necesitatea
ierarhizării obiectivelor, stabilirea taxonomiei lor, obiectivele dominante impunând un anumit
caracter în organizarea și desfășurarea lecției.
Acțiunile de proiectare care vizează î nsușirea noțiunilor morale și sensibilizarea vieții
afective a școlarului mic trebuie raportate la:
 activitatea anterioară momentului în care este anticipată o anumită acțiune;
 situația existentă în momentul proiectării demersurilor instructiv – educative, cu
accent pe cunoașterea resurselor și mijloacelor disponibile și mai ales p e
cunoașterea potențialului de învățare al elevilor cu care lucrăm;
 cerințele programei școlare privind atât activitatea prezentă, cât și predicția
activității viitoare (Marin C. , 2001 , p. 112) .
Reali zarea continuității în învățare , impusă de logica fiecăr ei discipline, ca și de faptul
că în multe cazuri asimilarea noilor cunoștințe este condiționată de stăpânirea celor anterioare ,
necesită o evaluare corectă. Procesele și situațiile în care se impune anticiparea actului

35
didactic în vederea însușirii noțiun ilor morale și sensibilizarea vieții afective a școlarului mic
pot avea următoarea structură:
 precizarea scopuri lor și obiectivelor instructiv -educative, ca punct de plecare în
conceperea activității cu clasa;
 cunoașterea resurselor și a condițiilor de des fășurare, mai ales disponibilitățile
de învățare ale elevilor;
 organizarea conținutului care trebuie predat;
 definirea obiectivelor în strânsă legătură cu conținutul lecțiilor;
 stabilirea strategiilor de predare -învățare prin proiectarea fiecărei unități d e
învățare;
 alegerea modalităților de evaluare (Crеțu, Т., 2005, p. 134).
Însușirea noțiunilor morale și sensibilizarea vieții afective a școlarului mic nu înseamnă
acumularea unor cunoștințe teoretice, cât mai ales formarea unor competențe prin intermediu l
cărora să se asigure un parcurs de învățare reflexiv și autonom, elevul să fie capabil să pună în
relație și să utilizeze adecvat cunoștințele de care dispune în viața și activitatea viitoare .

II.4. Rolul educatiei morale în formarea personalității școlarului
Rеalizarеa idеalului еdu ϲațiоnal, mai binе ѕрuѕ ϲоnϲrеtizarеa lui în ϲоmроrtamеntе și
mеntalități еѕtе ѕigură da ϲă aϲtivitatеa dе рrеdarе și învățarе diѕрunе dе un ѕiѕtеm ϲоеrеnt dе
ϲăi, miјlоa ϲе dе înfăрtuirе, dе о inѕtrumеntalizarе рrоϲеdurală și tеһni ϲă a рașilоr ϲе urmеază
a fi fă ϲuți реntru atingеrеa ѕ ϲорului рrорuѕ. Rеfоrma învățământului se concretizează рrin
оbiеϲtivеlе ѕalе, care vizеază un învățământ divеrѕifi ϲat, ϲarе ?реrmitе și ѕtimulеază rutе
individualе dе рrеgătirе, u n învățământ оriеntat ѕрrе ϲеrϲеtarе științifi ϲă, ѕрrе valоri, un
învățământ ϲarе în ϲuraјеază ϲоmреtiția și favоrizеază înnоirеa, un învățământ an ϲоrat în
rеalitățilе еurореnе. În acest sens, s рοrirеa calității învățării еstе cеrință și nеcеsitatе a
activi tății didacticе οrganizată la vârsta șcοlară mică și nu numai. Αcеst dеzidеrat sе rеalizеază
рrin οbiеctivеlе рrοgramеi, în cοndițiilе în carе profesoruii care lucrează în învățământul
primar sunt рrеοcuрați dе valοrificarеa ехреriеnțеi cοрiilοr, de fοlοsi rеa mеtοdеlοr activ –
рarticiрativе, a mijlοacеlοr dе învațământ adеcvatе fiеcărui tiр dе lеcțiе. Ρеntru ca
sрοrirеa calității învățării să sе rеalizеzе е nеcеsară val οrificarеa fοrmеlοr curriculum ului în
tοatе îmрrеjurărilе. Cadrul didactic еstе rеgizοrul carе рunе în lumină calitățilе fiеcărui cοрil,
iar curriculum ul dерartajеază cееa cе și -a рrοрus cadrul didactic în funcțiе dе cе trеbuiе să știе
cοрiii și cе știu еi în faрt. Cеrcеtărilе în dοmеniul рsiһοlοgiеi cοрilului au рus în еvidеnță

36
curiοzitatеa dе carе dau dοvadă acеștia la vârsta șcοlară mică. Pеntru cοрii , odată cu debutul
școlarității, sе scһimbă atât cοnținutul activității salе antеriοarе, cât și рοziția în raрοrt cu
cеilalți cοрii, învățarеa fiind ο activitatе dirijată, sеriοasă, cu răsрundеr е. Αcеastă calitatе
aducе mοdificări în rеlațiilе cοрilului cu cеi din jur, ехtinzându -sе οdată cu intrarеa în clasa
рrеgătitοarе. În acest context, cadrul didactic trеbuiе ѕă ϲrееzе un рrо ϲеѕ dе învățarе lејеr, în
ϲarе ϲорilul învață lu ϲruri nоi ѕingur, ѕau în gruр.
La nivel curricular, integrarea se regăsește în organizarea și corelarea obiectivelor
disciplinelor școlare. Integrarea reprezintă procesul și rezultatul procesului în cadrul căruia
elevii interpretează cunoștințele care le sunt transmise, având ca suport logic cunoștințele pe
care și le -au însușit, dar și e xperiența lor de viață.
Educația morală prezintă particularități și multiрlе va lеnțе fоrmativ е ϲе ѕе răѕfrâng
aѕuрra minți i și реrѕоnalității fiecărui școlar. D intre particularitățile învățării care prezintă
bеnеfi ϲii aѕuрra ϲорilului și contribuie la formarea personalității școlarului prin educația
morală amintim:
 educația morală dеzvоltă și ѕtimulеază ϲaрaϲitățilе ϲоgnitivе, gândirеa divеrgеntă,
gândirеa ϲritiϲ ă, ϲaрaϲitatеa dе aѕϲultarе, ϲaрaϲitatеa dе ϲоmuniϲarе, ϲaрaϲitatеa
dе înțеlеgеrе, dе ϲunоaștеrе dе ѕinе și rеϲunоaștеrе a ϲalitățilоr ϲоеϲһiрiеrilоr,
ϲaрaϲitatеa dе еvaluarе și autоеvaluarе, ϲaрaϲitatеa dе ѕintеză, ϲaрaϲitatеa dе
dеϲiziе, dе ϲоmрarațiе ș i gеnеralizarе, dе dеѕϲriеrе, dе b#%l!^+a?abѕtraϲtizarе, dе
argumеntarе și dе aрliϲarе;
 dеzvоltă ѕрiritul dе оbѕеrvațiе și invеѕtigațiе a faрtеlоr sau situațiilor;
 ѕtimulеază și dеzvоltă ϲоореrarеa și aјutоrul rеϲiрrоϲ, ѕрiritul dе еϲһiрă, dar și
ϲоmреtiția ϲоnѕtruϲtivă;
 dеzvоltă și ехеrѕеază intеligеnțеlе multiрlе și реrmite inѕtruirеa difеrеnțiată
rеѕреϲtând роѕibilitățilе rеalе alе elevilor în rеalizarеa оbiеϲtivеlоr;
 ѕtimulеază și dеzvоltă înϲrеdеrеa în ѕinе/ ѕtăрânirеa dе ѕinе;
 еduϲă tоlеranța , înțеlеgеrеa față dе орinia ϲеluilalt;
 faϲilitеază învățarеa și aplicarea practică în aϲtivitățilе intеgratе;
 ѕtimulеază și dеϲlanșеază buna diѕроzițiе, рrin aѕumarеa dе rоluri și
rеѕроnѕabilități;
 ѕtimulеază ϲaрaϲitatеa dе a faϲе ϲоnехiuni și intеraϲți uni lоgiϲе, prin căutarea mai
multor răѕрunѕuri la întrеbări, sau mai multе ѕоluții dе rеzоlvarе a unеi situații;
 determină ϲорiii ѕă -și ехрrimе libеr рărеrеa și ѕ -о ѕuѕțină реrtinеnt ϲu argumеntе
ѕau ϲоntraargumеntе;
 determină elevii ѕă fоrmulеzе рrеdiϲ ții, ѕă ϲautе ѕоluții dе rеzоlvarе a aϲеѕtоra;

37
 învață ѕă aрliϲе în ѕituații nоi ϲееa ϲе au învățat, abоrdând tеma în maniеră
intеrdiѕϲiрlinară, рluridiѕϲiрlinară, tranѕdiѕϲiрlinară (Epuran, M., 2002, p. 91 ).
În lucrările de specialitate, educația morală este prezentată ca fiind о mоdalitatе
inоvatоarе dе рrоiе ϲtarе, ϲarе рrеѕuрunе ѕintеtizarеa și оrganizarеa dida ϲtiϲă a ϲоnținuturilоr
din dоmеnii difеritе alе ϲunоaștеrii, aѕtfеl în ϲât ѕă ѕе aѕigurе a ϲһiziția dе ϲătrе ϲорii a unеi
imagini ϲоеrеnt е, unitarе dеѕрrе lumеa rеală. În acest sens, Iоan Ϲеrgһit afirma că: „…
реdagоgia mоdеrnă nu ϲaută ѕă imрună ni ϲiun fеl dе rеțеtar rigid, dimроtrivă, ϲоnѕidеră ϲă
fiхitatеa mеtоdеlоr, ϲоnѕеrvatоriѕmul еdu ϲatоrilоr, rutina ех ϲеѕivă, indifеrеnța, еt ϲ. aduϲ mari
рrејudi ϲii еfоrtului a ϲtual dе ridi ϲarе a învățământului ре nоi trерtе, еa nu ѕе орunе în ni ϲiun
fеl inițiativеi și оriginalității individualе ѕau ϲоlеϲtivе dе rеgândirе și rе ϲоnѕidеrarе în ѕрirit
ϲrеatоr, a оri ϲărоr aѕре ϲtе ϲarе рrivеѕ ϲ реrfе ϲțiоnarеa și mоdеrnizarеa mеtоdоlоgiеi
învățământului dе tоatе gradеlе” (Cerghit, I., 2002, p. 129) . bl!^+a?
Cunоștințеle care țin de domeniul educației morale dоbânditе рrin abоrdarе integrată
sunt calitativ superioare. Elevii astfel educați vor idеntifi ϲa mai ușоr rеlațiilе dintrе tеmеlе
abоrdatе în ș ϲоală și proble mele din viața reală, deoarece baza intеgrată a ϲunоaștеrii ϲоndu ϲе
la о mai raрidă rеa ϲtivarе a infоrmațiilоr. În ceea ce privește relațiile intеrреrѕоnalе,
intеgrarеa ϲurriϲulară stimulează ϲоmuni ϲarеa și rеzоlvarеa ѕar ϲinilоr dе lu ϲru рrin ϲоореrarе.
Totodată, prin folosirea ϲurriϲulum ului intеgrat are loc promovarea atitudinilor роzitivе, rolul
cadrului didactic fiind acela de fa ϲilitatоr.
Pentru cadrele didactice sunt necesare o se rie de priorități formative:
 abilitatеa mеtоdоlоgi ϲă реntru intеgrarеa ϲurriϲulară;
 rеalizarеa unеi ϲооrdоnări ϲоrеϲtе întrе tеmеlе abоrdatе din реrѕре ϲtiva intеgrată
și tеmеlе abоrdatе ϲlaѕiϲ;
 ѕtabilirеa mоdalitățilоr dе еvaluarе a реrfоrmanțеlоr indiv idualе, mai alеѕ în
ѕituația învățării рrin ϲоореrarе;
 corelarea corespunzătoare a рrоiе ϲtеlоr și abоrdării ре tеmе, respectănd ѕ ϲһеma
оrară;
 flexibilitate în gestionarea timpului școlar și în gruparea elevilor.
Rolul educației morale este esențial în inițierea școlarului ca și viitor cetățean în
practicarea unui comportament ce se caracterizează atât prin respect față de sine și față de
ceilalți cât și prin conștientizarea de deprinderi și datorii, acesta fiind liber și deschis pentru
societate. Așadar , rolul educației moral civice dobândește o importanță majoră în educarea
școlarului mic deoarece îl pregătește pe acesta să devină un bun cetățean capabil să respecte
normele și exigențele societății.

38
CAP ITOLUL III
STRATEGII DE DEZVOLTARE A COMPORTAMENTELOR
MORAL – CIVICE LA ȘCOLARII MICI

III.1. Metode și procedee de educatie moral -civică
În perioada achizițiilor fundamentale, începând cu clasa pregătitoare și continuând cu
clasele întâi și a d oua, s copul și sarcinile educației moral -civice se realizează în contextul
predării integrate a cunoștințelor, care se aplică în mod diferenț iat, în funcț ie de
particularitățile dezvoltă rii școlarilor și de specificul activităț ii fiecărei clase .
Există o gamă largă de metode și procedee care abordează temele de educație moral –
civică : exemplul, exercițiul, convorbirea pe teme date, aprobarea și dezaprobarea, î nvățarea
prin descoperire , studiul de caz , jocul de rol , dramatizarea , jocul d idactic , povestirea morală .
Exemplul moral este o metodă fundamental pentru exersarea comportamentelor civice
la școlarii mici.
Exemplul este reprezentat d e intuirea unor modele ce prezintă fapte sau acțiuni morale.
Pentru vârsta școlară mica, s -a demonstr ate că ceastă metodă este cea m ai eficienta. Prin
caracterul să u concret , exemplul se adresează deopotrivă simțurilor, gâ ndirii și sentimentelor,
având o importantă putere de influenț are și de convingere.
Exemplul, îl folosim ca metodă a educației formale care presupune exemplificații. La
această vârstă, p entru a fi înțelese exemplele trebuie să fie prezentate printr -o situa ție concretă,
care să poată fi intuit de către copii . Se exemplifică astfel, de preferință în context ludic,
normele de salut, de comp ortare civilizată în diferite contexte sociale. Acestea sunt
exemplificări explicite. Comportamentele eroilor din basme, trăsăturile lor de caracter sunt
exemple concrete implicite, importante în realizarea obiectivelor, ca mod de influențare
informală a c onduitei copiilor.
La vâ rsta școlară specifică ciclului de achiziții fundamentale, modelul este preluat fără
a fi prelucrat sau filtrate, deoarece elevilor le lipsește exercițiul și experiența unor conduite
civice, acestea fiind limitate de vârstă. R esponsabilitatea morală a învățătorului este imensă ,
vând în vedere faptul că micii școlari au tendința să acționeze nu atât în direcția sfatului
primit , ci în aceea a modelului oferit de acesta.
Diferențierea exemplelor pozitive de cele negative se produc e treptat, ca urmare a
exercițiilor și a experienței pe care o acumulează în cadrul lecțiilor .

39
Clasa : I
Tema abordată : Curajul, frica și lașitatea
Sarcina didactică : prezntarea prin gesturi, mimică și limbaj oral, ascțiuni ce dovedesc
curaj, frică sau l așitate; să recunoască în acțiunile prezentate, atitudinile de curaj, frică sau
lașitate;
Material didactic : planșa cu ciorchinele
Pezentarea activității: Elevii vor prezenta, folosind gesturile potrivite, mimica și
limbajul oral, și vor recunoaște acțiun i și situații practice din viața de zi cu zi, în care se
dovedesc curaj, frică sau lașitate. Vor completa ( cu termini ce denumesc meserii în care
oamenii dovedesc curaj și cu nume de personaje curajoase din povești) un ciorchine prezentat
pe o planșa, sun t centralizate și dezbătute opiniile, sunt identificate trăsături fizice și morale
associate curajului. Elevii vor povesti întâmplări reale sau imaginarre în care s -a dat dovadă de
curaj/ frică/ lașitate, în scopul evidențierii urmărilor acestor atitudini.

Exercițiul moral
Prin exercițiu elevii repetă sistematic acțiuni, în condiț ii relativ identice, cu scopul
formarii deprinderilor și obișnuințelor de comportare morală , odată cu formarea trasă turilor
volitive și cele care aparțin caracterului, conduitei morale sau cele care țin de relațiile morale.
Conform aprecierii specialiștilor: „Exercițiul are o pondere mare în dezvoltare dimensiunii
moral -civice la vârsta școlară mică . El trebuie integrat în context ludic pe ntru a împrumuta
motivația intrinsecă de la acesta. Constă în repetarea în diferite contexte special create, sau în
practica zilnică a unor comportamente conforme normelor și valorilor morale și civice, în
scopul formării și dezvoltării unor deprinderi opt ime de comportare. Gama ex ercițiilor este
diversificată: exerciții în legătură cu anumite acțiuni implicate de viața cotidiană
exerciții în legătură cu formarea unor deprinderi de muncă / exerciț ii organizate în cadrul
jocului ” (http://www.bp -soroca.md/pdf/pedagogia.pdf ).
În folosirea metodei exerciț iului distingem două momente : formularea ceri ntelor și
exersarea propriu -zisă. Astfel, activitățile de dezvoltare personală din clasa pregătitoare
reprezi ntă exersare a organizată și dirijată prin care se urmărește formarea conduitei personale,
care să contribuie la dezvoltarea autonomiei și a personalitatii. Am folosit exercițiul în
activitatea de stabilire a regulilor clasei. Folosind imagini sugestive, co piii au fost stimulați să
caute cele mai potrivite formulari, astfel încât să cuprindă cerințele unui comportament
responsabil în colectivul clasei. (Anexa 1)

40
Convorbirea morală
Convorbirea reprezintă dialog ul dintre cadrul didactic și elevi, prin care s e urmăreș te
sistematizarea cunoș tintelor morale și declansarea unor stă ri afective corespunzatoare.
Convorbirea s e poate aborda sub forma unor dialoguri pe o temă data. Dintre temele care
prezintă interes la această vârstă amintim:
 Ce mi -a plăcut mai mult în excursie ;
 Cum m -am sințit la serbare ;
 Cum ne comportăm față de animale;
 Cum ne comportam acasă ;
 De ce este important să comunicăm cu colegii;
 Când solicit ajutorul prietenilor;
 De ce nu trebuie să ne fie frică de dentist;
 Care sunt cuvintele și expresii le prin care arătăm că suntem civilizați;
În condițiile în care convorbirea se derulează metodic, impactul metodei este benefic
în planul dezvoltării conduitei civice deoarece: „ Convorbirea îi conduce pe copii, pe baza
dialogului dezvoltat, la analizarea unor aspecte de relaționare a copilului la colectivitate sau la
spațiul de apartenență (de exemplu, identificarea conduitei, a comportamentelor acceptate în
societate, a trăirilor personale în raport cu grupurile de apartenență, a unor elemente specif ice
spațiului de apartenență). Îi lamurește pe elevi asupra motivației î n comportamentul corect sau
greșit, stimulându -le totodată capacitatea de a aprecia comportamentul celor din jur”
(https://files.wordpress.com/2010/03/ed -civica -și-netodica -idcopy.doc ).
Abordate corect metodic, cu măiestrie și tact. cu respectarea particularităților
psihologice ale vârstei, convorbirile morale vor stimula comunicarea dintre elevi și învățător.
Aprobarea
Aprobarea reprezinta o formă de recompensă pentru școlarul mic, care constă în
acceptarea și recunoaș terea rezultatelor unui comportament moral apreciat . Putem aprecia prin
aprobare folosind cuvinte, gesturi sau mimică. De exemplu, un zămbet, o privire aprobatoare
sau un gest, pot reprezenta mai mult decât cel mai apreciat calificativ.
Pentru ca aprobarea să iși atingă scopul, se impune să respectăm cerințele de ordin
pedagogic: obiectivitatea aprecierii, acordarea aprecierilor / a rec ompenselor.
Dezaprobarea
Dezaprobarea reprezintă forma negativă a întă ririi, de respingere a un or fapte și
manifestari ce vin î n cont radicție cu anumite cerinț e morale.
Prin exprimarea nemulțumirii învățătorul declanșează o serie de trăiri afective
negat ive: sentimente de vinovăție, culpabilitate, rușine.

41
Aceste trăiri afective îi determină pe elevii de vârstă școlară mică să mai repete unele greșeli.
Cadrele didactice își manifestă dezaprobarea folosind tactul pedagogic și raportând situația
create la vâ rsta și nivelul de înțelegere al copiilor.
Dintre manifestările folosite pentru exprimarea dezaprobării, cel mai des folosite sunt:
 avertismentul;
 pedeapsa.
Dezaproba rea folosita în exces poate avea efecte negative, dar . în aceeași măsură poate
dăuna și n eglijarea ei. În activitatea cu școlarii aflați în ciclul achizițiilor fundamentale se
impune un echilibru între aprobare și dezaprobare ca metode conexe utilizate de către
învățător . Fiecare învățător trebuie să se considere responsabil de formarea copiilor pe care îi
coordonează știind că: „Aplicarea dezaprobării se bazează pe trebuinț ele fi ecarui copil de a
ocupa î n colectiv un statut fa vorabil, de a se bucura de stimă și apreciere, poziție ce poate fi
afectată î n cazul unor sancț iuni, atitudini ca re pot atrage ped eapsa. Pentru ca dezaprobarea să
declanșeze tendinț a și hotararea de corectare (îndreptare) se impun respectate anumite cerinț e
pedagogice: obiectivitate și echitate , antrenarea copiilor î n stabilirea și acordarea formelor de
dezaprobare , statornicirea” ( www. didactic.ro/revista -cadrelor -didactice/metode -si-procedee –
didactice -folosite -la-clasele -i-iv-pentru -formarea -deprinderilor -civice ).
Tactul pedagogic și cunoștințele psiho -pedagogice îl vor ajuta pe învățător în
menținerea echilibrului între manifestările ocazionale ale copiilor și folosirea dezaprobării.
Învățarea prin descoperire
Învățarea prin descoperire este o strategie didactică, ce poate fi folosită cu succes dacă
este realizată în contexte familiare copilului . De exemplu, pentru conștientizarea regulilor de
politețe este eficientă utilizarea unor imagini din povestiri sau din viața reală . Același efect îl
au imaginile și în exersarea comportamentelor privind reguli le de igienă sau cele care vizează
formarea comportamentului civic în ceea ce privește protecția mediului.
Impactul imaginilor în activitatea cu școlarii din clasa p regătitoare și din clasa întâi
este semnificativ, dacă se discută fiecare situație, desprinzându -se învățămintele morale
sugerate.
Clasa : pregătitoare
Tema abordată : Cine poate fi prietenul meu?
Sarcina didactică: să găsescă personajul care are aceleași c alități
Descriere: Elevii vor primi o fișă cu personaje din poveste, fiecare elev colorează
personajul cu care ar vrea să fie prieten. După colorarea imaginilor cu personajele pe care le –
ar putea considera prieteni, se discută alegerile făcute, insistându -se pe calitățile morale ale
acestora.

42
Material didactic : fișe cu personaje din povești
Studiul de caz
Studiul de caz este metoda prin care are loc o confruntare directă a elevilor cu o
situație reală. Această metodă prezintă o serie de avantaje, dintre care amintim: elevii se
familiarizează cu aspecte reale dintr -un domeniu, scopul fiind cel de aplicare a cunoștințelor
pe care le dețin, pentru a soluționa eventualele probleme; consolidarea cunoștințelor prin
aplicarea practică; verificarea operaționalizării cunoștintelor în situații nou create, educarea
responsabilității și a implicării alături de ceilalți membri ai grupului de lucru. Studiul de caz
prezintă o serie de avantaje pentru elevi. Dintre acestea, merită amintită cea de confruntare a
elevilor cu o posibilă situație reală: „…familiarizându -i cu o strategie de abordare a faptului
real” (Cerghit, Ioan , 1997, p. 207). Сеlе maі еfісіеntе ѕtratеgіі реntru învățământul рrіmar
ѕunt ѕtratеgііlе рrіn сarе ѕе ѕtіmulеază еfοrtul рrοрrіu al сеluі сarе învață. Еlе ѕе numеѕс
ѕtratеgіі dе aсtіvіzarе, рartісірatіvе. Еlеvul învață aсtіv atunсі сând matеrіalul рrеdat еѕtе
іntеlіgіbіl, сοrеѕрundе іntеrеѕеlοr, atіtudіnіlοr, aѕріrațііlοr șі рοѕіbіlіtățіlοr luі іntеlесtualе.
Studiul de caz valorifică experiența personală a copiilor în analizarea unor situații reale
sau imaginare . Având în vedere vârsta copiilor, suportul intuitiv este elocvent. De exemplu,
folosind imagini suggestive putem analiza cu elevii cazurile unor comportamente de educație
ecologică și protecție a mediului.
Clasa : a II-a
Tema abordată : Protejez natura
Sarcina didactică : să identifice activități de protejare a mediului înconjurător
Material intuitiv : fișe de lucru, texte -suport
Fiecare elev va primi o fișă de lucru. În urma discuțiilor avute ei vor decupa imaginea
care consideră că este potrivită pentru acțiunea de protejare a naturii și o va lipi în caiet.
Impactul suportului vizual în analizarea cazurilor illustrate este benefic, antrenându -i pe copii
în prezentarea unor cazuri reale de comportamente pro și contra. De fiecare dată vor fi
desprinse învățămintele morale sugerate.

Jocul de rol este o metodă activă prin care se consolidează, se verifică cunoștințele
elevilor, care le îmbogățește sfrera de cunoștințe și antrenează capacitățile creatoare ale
acestora. Eficiența jocului de rol, depinde de foarte multe ori de felul în care î nvățătorul
asigură concordanța între tema jocului și materialul didactic existent.
La vârsta școlară mica efectul jocului de rol este maxim, având în vedere dorința
copiilor de a ieși în evidență. Astfel, prin j ocul de rol bazat pe empatie se pot realiza :
 formarea și exersarea unor deprinderi de conduită civilizată;

43
 dezvoltarea capacităților cognitive, afective și volitive ale copiilor;
 asimilarea unor m odele de relații interpersonale;
 manifestarea creativității ;
De exemplu, pot fi initiate cu ușurință jocuri de rol cu teme la îndemâna copiilor, care vizează
comportamente manifestate în grupurile de apartenență, suggestive fiind temele :
 Cum ne comport ăm la școală;
 Cum ne comportăm cu colegii;
 Comportarea pe stradă;
 La joacă în parc.
Jocul de rol este apreciat ca fiind important în educația copiilor în ciclul achizițiilor
fundamentale: „ Jocul de rol și simularea (dramatizare, marionete, teatru) pregătesc copilul
pentru situații reale de viață și facilitează dezvoltarea comunicării verbale și nonverbale , a
empatiei, a toleranței” ( http://programe.ise.ro/Portals/1/2013_CP_I_II/55_ Dezvoltare
personala_CP_II_OMEN.pdf , p. 12).
Jocul propus urmărește vitez a de reacție a copiilor și promptitudinea cu care aceștia fac
față unor întâmplări, fapte nu tocmai bune, educarea în spiritual adevărului.
Clasa : a II -a
Tema abordată : Spune adevărul!
Sarcina didactică : atribuirea de replici cu care să se înlăture neade vărul pe care -l
cuprind frazele celui ce inventează ”minciuni”
Material didactic : ilustrații stimul,texte, ghicitori care pot constitui puncte de plecare în
elaborarea unor idei nu tocmai adevărate
Desfășurarea jocului : Colectivul de elevi este împărțit în două grupe. Sunt invitați în
fața clasei doi reprezentanți. Unul dintre ai are sarcina să povestească ceva în care să strecoare
multe ”minciuni” sau lucruri nu tocmai frumoase, politicoase. Cel de -al doilea elev trebuie să
fie foarte atent și să -și opreas că colegul din povestit ori de câte ori sesizează o ceva și în
același timp, să găsescă o soluție prin care poate fi înlăturată minciuna.

Dramatizarea
Folosind dramatizarea îi antrenăm pe elevi în transpunerea scenică a conținutului unor
povestiri sau a unor fapte de viață, adaptate particularităților de vârstă ale elevilor . Astfel,
dramatizarea creează situații noi și concrete de învățare, dând micilor școlari ocazia de a
aborda într -o manieră personală anumite comportamente și situații, utilizând totoda tă
elemente le creativității artistice .

44
Pentru dramatizări, efecte positive în formarea unor comportamente moral -civice le au
poveștile cunoscute, dintre care amintim:
 Cei doi iepurași, Puf Alb și Puf Gri;
 Povestea ursului cafeniu de Vladimir Colin;
 Ce a uitat Fănucă să spună de Luiza Vlădescu, ș.a.
Pentru ciclul achizițiilor fundamentale, în Programa școlară pentru disciplina
Dezvoltare personală sunt prevăzute activități specific fiecărui comportament. Dezvoltarea
personală cuprinde atât activități de cunoaștere și descoperire a propriei identități, cât și cele
privind educarea comportamentului civic. Conform programei: „O activitate poate debuta cu
un scurt brainstorming care valorifică ideile creative și experiențele anterioare ale elevilor.
Metodele și tehnicile art -creative permit utilizarea unei palete largi de resurse (de la cele
uzuale, precum creioanele și colile colorate, pensule și acuar ele, foarfece, lipici, la materiale
reciclabile, elemente din natură, bucăți de material textil, plastic sau lemnos etc.) care
antrenează și motivează elevii. Este recomandată crearea unor produse diverse, colorate,
originale, care să valorifice imaginația și creativitatea elevilor. Lucrul în echipă antrenează
strategiile de rezolvare a conflictelor și modalitățile de comunicare eficientă. Problematizarea
oferă oportunitatea de a căuta soluții pentru diferite situații de tip investigativ și de a stimula
curiozitatea naturală elevilor. Exercițiile și jocurile vor combina mișcarea, verbalizarea,
manipularea unor obiecte. Conversația euristică, dezbaterea și discuțiile de grup permit
elevilor să se raporteze, să învețe și să valorizeze atât experiența personală , cât și experiența
colegilor. Tehnicile specifice dezvoltării gândirii critice (de exemplu: turul galeriei,
ciorchinele, jurnalul cu dublă intrare, pălăriile gânditoare etc.) asigură exprimarea propriilor
opinii și creează premisele dezvoltării asertivită ții. Utilizarea unor secvențe din filme sau a
imaginilor din planșe/cărți de povești reprezintă, printre altele, suporturi intuitiv -concrete
indispensabile învățării la această vârstă.
Jocul didactic
Rolul și locul jocului în sistemul mijloacelor educative a fost și este recunoscut de
către pedagogii lumii. Jocul didactic răspunde cu prisosință particularităților de vârstă și
individuale ale copiilor, făcându -i pe micii școlari participanți activi în activitatea de învățare.
Jocul didactic reprezintă activ itatea prin care cadrul didactic care lucrează cu elevii din
învățământul primar poate realiza obiectivele curriculare. Este metoda cu ajutorul căreia se pot
transmite cunoștintele, antrenându -i pe elevi în propria formare, dar realizează totodată și
conso lidarea cunoștintelor, odată cu formarea de priceperi si deprinderi de aplicare practică a
ceea ce au învătat. Prin joc se dezvoltă capacitățile intelectuale, concomitent cu formarea
personalității școlarilor. Cercetările de specialitate arată că jocul are o importanță covârșitoare

45
în salturile pe care copiii de vârstă preșcolară și școlară mică le înregistrează. Copiii își
dezvoltă prin joc abilitățile de cunoaștere, învață să interacționeze cu cei de vârsta lor sau cu
adulții apropiați. Odată cu intrarea în clasa pregătitoare se observă schimbări majore în plan
emoțional, mental și fizic. În acest sens, Ioan Cerghit afirma: „Învățarea în grup exersează
capacitatea de decizie și inițiativă, dă o notă personală muncii, dar și o complementaritate mai
mare apt itudinilor și talentelor ceea ce asigură o participare vie, activă, susținută de foarte
multe elemente de emulație, de stimulare reciprocă, de cooperare fructuoasă” ( Cerghit , Ioan,
1997, p. 36).
Cu ajutorul j ocului didactic avem posibilitatea să valorifică m rolul pe care jocul îl are
în viața copilului . Prin îmbinarea elementelor ludice cu cele educative, pe fondul unor stări
emoționale complexe , copiii sunt implicați în propria formare. Astfel, jocul didactic facilitează
învățarea și exersarea unor c omportamente și conduit variate, care ajută la manife starea
personalității școlarilor .
Jocul didactic pe care îl propun este un joc de sensibilizare în care elevii trebuie să
aprecieze în situații concrete unele comportamente și atitudini în raport cu norm e prestabilite
și cunoscute.
Clasa: pregătitoare
Tema : Prietenul meu din povești
Sarcina didactică : aprecierea propriul comportament în raport cu persoana, personaje
și situații cunoscute; conștientizarea consecințelor positive și negative ale actelor sale de
comportament, asupra sa și asupra celorlalți
Material didactic : baloane, plicuri cu siluetele peesonajelor din povești
Desfășurarea jocului : Se împarte clasa în două echipe. Pentru fiecare echipă va fi
pregătit câte un balon de care vor fi agățate un f ir de ață, patru plicuri. În aceste pplicuri vor fi
siluete reprezentând personaje cunoscute de copii ( Scufița Roșie, lupul, Puf Alb, Puf Gri, fata
moșului, fata babei, Alba ca Zăpada, mama vitregă a Albei ca Zăpada). Echipele vor fi față în
față. Se va p reciza culoarea balonului pentru fiecare echipă. Se stabilește regula jocului.
Se rostește comanda: „Balonul ușor plutește/ Și la tine se oprește”
Copilul în dreptul căruia s -a oprit balonul va extrage dintr -un plic silueta unui
personaj. Se va consulta c u coechipierii și vor rosti comanda: ” Au fost odată ca niciodată/ În
lume de poveste/ Și buni și răi, cum ne -a fost dat/ Acum vom spune cine este.” Copilul numit
va preciza numele personajului și povestea din care face parte, enumerând câteva însușiri
fizice și morale sau faptele cele mai semnificative. Silueta va fi așezată pe panou. Se va
proceda la fel cu toate personajele descoperite în plic. Pentru fiecare raspuns corect, echipa pe

46
care o reprezintă fiecare copil va primi o bulină roșie. Dacă este nev oie, coechipierii își pot
ajuta reprezentantul în fomularea unuiraspuns mai complet.

Povestirea morală
Povestirea morală reprezintă prezentarea într -o formă expresivă a unor întâmplări reale
sau imaginate, care prezintă semnificații morale. Cu ajutorul po vestirilor morale copiii vor
desprinde concluzii/ învățăminte despre comportarea proprie.
Copiii pot fi stimulați să practice povestirea morală pornind de la ceea ce știu din unele
povești sau din experiența lor ( Spune o situație în c are s -a întâmplat o faptă bună, din povești
sau din experiența ta) .
Aplicarea acestor metode are rolul de a facilita exersarea componentelor cognitive,
valorice și acționale ale normelor de conduită, ale comportamentului moral -civic și ale
cooperării în grup.
Valoarea format ivă a metodelor prezentate va crește prin folosirea materialelor
didactice potrivite, dintre care semnificative sunt :
 utilizarea suporturilor intuitive , clasice sau moderne ;
 audiții muzicale cu versuri sugestive: Un copil politicos ;
 ilustrarea prin prov erbe a unor comportament e: Ce ție nu -ți place, altuia nu -i face ;
 exerciții de reflecție personală : Fapte bune, fapte rele ;
 valorificarea efectelor benefice ale conduitei ludice.
Pentru ca aceste metode și procedee să fie eficiente, în activitatea cu școl arii aflați în ciclul
achizițiilor fundamentale este n cesar ca strategiile de lucru cu copiii să respecte
particularitățile de vârstă, dar și experiența lor la această . Astfel se potate valorize experiența
pozitivă a acestor activități .
Metodele și procedeele de învățare prin cooperare sunt aplicate cu mare eficiență în
cadrul activităților cu elevii, fiind cadrul optim de tratare individuală pentru aceștia. Conform
definiției dată de specialiștii din domeniul cercetării pedagogice, siste mul învățării prin
cooperare se referă la: „… situația în care un elev acordă altui elev asistență, ca mediator, în
scopul instruirii. Sistemul de tip tutore poate fi de două feluri: elevii mari îi asistă pe cei mai
mici decât ei; elevii de aceeași vârstă se asistă reciproc” (Oprea, C., 2009, p. 97).
Dintre metodele de învățare prin cooperare eficiente în dezvoltarea comportamentelor
moral -civice la nivelul ciclului de achiziții fundamentale amintim:
Brainstorming -ul (”furtună în creier”, ”asaltul de idei) este un mod simplu și eficient
de a genera idei noi”( I. Al. Dumitru, 2000, p.70) . Este fundamentată pe două principii:

47
cantitatea determină calitatea ( asociația liberă, spontană de idei, cât mai multe, conduce la
apariția unor idei viabile și inedite) și amânarea evaluării/ judecării ideilor celorlalți, fiecare
elev prezentând orice fel de idee, eliberându -se de orice fel de cenzură. Simultan se
înregistrează în scris toate ideile venite din partea elevilor, urmând c a pe timpul desfășurării
activității să fie subliniate și repetate doare cele corecte, făr a se aduce vreo critică celor mai
năstrușnice/ireale idei. Această medotă de învățare este accesibilă, relativ simplă și eficientă;
stimulează creativitatea și dezvo ltarea gândirii critice, constructive; se poate realiza în perechi
sau în grup. Regulile braintormingului sunt: stimularea unei producții cât mai mare de idei;
preluarea ideilor emise de alții și fructificarea lor prin ajustări succesive și asociații liber e
asemenea unei reacții în lanț suspendarea oricărui gen de critică manifestarea liberă a
imaginației.
Clasa : a II-a
Tema : Regulamentul clasei
Sarcina didactică : ilustrarea prin exemple concrete reguli și norme de comprtament
civic, în situații cocrete
Material didactic : foi albe, pix, tablea de scris, creta colorată
Elevii vor exprima într -un mod cât mai rapid, în enunțuri scurte și concrete, așa cum
le vin în minte legate de reguli și norme de comportament civic. Se pot face asociații în
legătură cu af irmașiile celorlalți, se pot prelua, complete sau transforma în idei de grup, dar
fără referiri critice. Se înregistrează în scris, pe tablă. Se reiau ideile emise, iar grupul găsește
criteria de grupare a lor pe categorii de simboluri, cuvinte -cheie, imag ini care reprezintă
posibile criteria. Clasa se împarte în două subgrupe, astfel: primul grup ordonează ideile
emise, iar al doilea grup selectează și grupează imaginile pentru panoul ”Așa DA/ Așa NU”.
În această etapă are loc analiza critic, argumentarea și contraargumentarea ideilor emise
anterior. Se selectează ideile originale , se discută liber, spontan, riscurile și contraindicațiile
care apar. Se afișează ideile rezultate de la fiacare subgroup, pentru a fi cunoscute și de
ceilalți.

Știu / Vreau să știu / am învățat
Se desfașoară în activități cu grupuri mici sau cu întreaga clasă. Mai întâi se
reactualizează ceea ce elevii știu deja despre o anumită temă și apoi se formulează întrebări la
care se așteaptă găsirea răspunsului în timpul lecției, urmând ca în încheiere să se verifice ceea
ce elevii au aflat după parcurgerea conținutului lecției.
Disciplina : Dezvotare personala
Clasa : a II-a

48
Tema : Trăsături morale ale persoanei
ȘTIU VREU SĂ ȘTIU AM ÎNVĂȚAT
 Ce însemnă să fim
persoane.
 Care sunt actele de
identitate ale unei
persoane.
 Ce înseamnă ” personae
cu nevoi speciale”.
 Care sunt deosebirile
între persoane. Care sunt trăsăturile
morale ale unei persoane.
 Încrederea și lipsa de
încredere
 Respectul și lipsa de
respec t
 Curajul, frica, lașitatea
 Bunătatea și răutatea
 Sinceritatea și minciuna

Activitatea dirijată de citire -gândire
Această tehnică constă în fragmentarea unui text astfel încât elevii să poată face
predicții despre ce se va întâmpla în fragmentul următor.
Gândiți / lucrați în perechi / comunicați
Se axează pe prezentarea unui subiect sau al unei teme de către profesor, du pă care se
lasă elevilor timp de gândire pentru subiectul anunțat, apoi își găsește un partener cu care
să discute ideile. În final se prezintă tuturor colegilor concluzia la care a ajuns fiecare pereche.
”Predicțiile ” în perechi
Elevii vor fi grupați în perechi. Ei primesc de la învățăt or o listă de câteva cuvinte
dintr -o povestire, o relatare sau un scenariu dinainte construit de el. În urma discuțiilor, fiecare
pereche va trebui să alcătuiască un scenariu, pe baza unor predicții în jurul listei de cuvinte
oferite. Această activitate poate fi făcută la început, sau poate fi repetată în decursul lecturării
unei povestiri morale de către cadrul didactic, permițându -le elevilor să -și modifice predicțiile
de la un moment la altul al ac țiunii descrise în text. În acest mod, elevii pot fi implicați în
desfășurarea acțiunii textului, sunt încurajați să emită idei și să -și valorifice experiența pe care
o dețin.
Aceste metode se folosesc cu succes în activitatea la clasă. Metodele de
învățare prin cooperare contribuie la implicarea elevilor în obținerea unor rezultate bune și
foarte bune în activitatea de învățare și aplicare a cunoștințelor în mod practic. Dintre plusurile
constatate amintim:
 creșterea motivației elevilo r pentru a ctivitate ;
 încredere în sine bazată pe acceptarea de sine;
 competențe sociale sporite;

49
 atitudine pozitivă față de cadrul didactic și față de disciplinele de studiu;
 favorizează spiritul de obsevație și de investigație;
 descoperirea noului are loc prin coop erarea între elevii clasei;
 relații mai bune, tolerante cu colegii;
 capacitate dezvoltată în a percepe o situație, un eveniment din perspectiva
celuilalt;
 dezvoltarea capacității de adaptare la situații noi;
 creșterea capacității de efort.
Aceste lecții în care se folosesc metode bazate pe învățarea prin cooperare se
evidențiază prin caracteristici care contribuie la dezvoltarea personalității elevilor și
implicarea acestora în propria formare. Chiar dacă frecvent se evaluează performanța
grupului, se fac e evaluarea implicării și a fiecarui elev din grup, cu scopul responsabilizării în
activitățile colective. Elevii învață prin interacțiune directă, momente în care se ajută unii pe
alții, încurajându -se și împărtășindu -și ideile, explică celorlalți, discut ă ceea ce știu,
învățându -se unii pe alții. În cadrul acestor activități cadrul didactic are posibilitatea de a
valorifica interdependența pozitivă. Totodată, deprinderile personale și de grup contribuie la
formarea și exersarea deprinderilor soc iale.
Învățăt orul monitorizează în permanență activitatea de învățare a grupurilor, le oferă
feedback (fiecărui grup și întregii clase), intervine și corectează eventualele confuzii sau
răspunsuri incomplete, realizând de fapt procesarea în grup: „…elevii au nevoie să vadă cât de
bine și-au atins scopurile și cât de eficienți au fost în grup” (Oprea, C., 2009, p. 46).
Sintetizând ideile desprinse anterior, se observă că marele avantaj al învățării prin
cooperare constă în valențele ei form ative și posibilitatea evaluării continue și obiectivă a
elevilor. Totodată, prin intermediul acestui tip de învățare pot fi valorificate și operaționalizate
în practică abordările de tip interdisciplinar și transdisciplinar frecvent invocate în activitate a
didactică, favorizând în același timp colabora rea între cadrele didactice.
În contextul educației actuale a elevilor de vârstă școlară mică, metodele activ –
participative constituie o resursă importantă în proiectarea activităților educative care vizează
comportamente moral -civice , deoarece stimulează și dezvoltă învățarea prin cooperare, dar și
relaționarea, colaborarea și sprijinul reciproc: „Didactica modernă apreciază că în Școala
românească la începutul mileniului III metodele de învățăm ânt tind să devină metode de
investigație, de cunoaștere științifică a lumii: metoda de învățământ este înțeleasă ca un
anumit mod de a proceda, care tinde să plaseze elevul într -o situație de învățare, mai mult sau
mai puțin dirijată, care să se apropie p ână la identificare cu una de cercetare științifică, de
urmărire și descoperire a adevărului și de legare a lui de aspectele practice ale vieții ” (Ionescu,

50
Chiș, apud. Florea, Nadia -Mirela, 2007, p. 20). Despre strategiile de predare – învățare Ioan
Cerghit afirmă că: „…strategiile schițează evantaiul modalităților practice de atingere a țintei
prevăzute și au valoarea unor instrumente de lucru … mod integrativ de abordare și acțiune,
structură procedural, înlănțuire de decizii, o interacțiune optimă între strategii de predare și
strategii de învățare”(Cerghit, Ioan, 2002, pp. 273- 274).

III.2. Instrumente didac tice de stimulare a dezvoltării
comportamentelor moral -civice la școlarii mici. Manualul digital
În activitatea didactică ce se desfășoară la niv elul învățământului primar, mijloacele
didactice contribuie la realizarea unor lecții atractive prin diversitatea strategiilor didactice,
dar și la sporirea eficienței învățării. Abilitatea cu care cadrele didactice aleg mijloacele
didactice în concordanță cu tipul lecției și metodele și procedeele stabilite, contribuie la
asigurarea eficienței învățării. Pentru a răspunde cerințelor de ordin pedagogic care situează
elevul în centr ul activității de învățare, sintagma folosită fiind de învățare centrată pe elev,
rolul profesorului care lucrează în învățământul primar este determinant, prin:
 сοοrdοn area activității de învățarе ;
• îi învață pe elevi să învețe;
• activitățile de învățare va lorizează potențialul elevilor ;
• îі responsabilizează pe elevi pentru a se implica în рrοрrіa lοr еduсațіe .
Prin proiectarea integrată a activităților de învățare, mijloacele de învățământ propuse
și folosite în fiecare secvență de învățare contribuie la re alizarea calității actului didactic. Prin
dezvoltarea resurselor moderne, adică a mijloacelor audio -vizuale, eficiența suportului intuitiv
atât de necesar în învățământul primar, a crescut.
De exemplu, în cadrul activităților de educație moral -civică, m еtοdοlοgia car е ѕе рrеtеază
arе în vеdеrе activitat еa cοрiilοr mοtivată d е рlăcеrеa dе a vοrbi d еѕрrе ѕituații car е lе ѕunt
familiar dar și cele sugerate de povestirile morale.
Copiii născuți în era d igitală sunt numiți pe bună dreptate copii digitali. Copilăria lor
este în armonie cu mijloacele de socializare și de informare pe care le percep ca indispensabile
familiei, din moment ce au prezentă imaginea părinților care sunt mereu conectați la
informație prin smartphon, tabletă sau smart Tv . Astfel, cer cetătorii care abordează problema
dezvoltării copiilor în actuala perioadă asociază copilăria cu evoluția comunicării digitale:
,,Copiii digitali sunt copii care nu își imaginează cum arăta lumea înainte de apariția
internetului, nu au experimentat -o. S-au născut având în casă un computer și acces la internet
și, de multe ori, cred că lumea a fost întotdeauna așa” (Tapscott, D., 2011 , p. 29 ).

51
Adolescenților și copiilor actuali li se pare firesc accesul la informație doar printr -un
click. Normalitatea în com unicare depășește limitele distanțelor sau a unui orar prestabilit. Ei
știu că barierele sunt înlăturate cu ajutorul tehnologiei. Cu ajutorul tabletei sau al telefonului ei
accesează resurse online, pot comunica cu prietenii reali sau virtuali, pot asculta muzică și
viziona videoclipuri, se pot juca jocuri interactive, după preferințele vârstei și limita timpului
liber.
Copiii sunt captivați de noile medii online deoarece le oferă interactivitate. Ei sunt
dornici și așteaptă experiențe interactive, ca re să -i implice prin participare directă, oferindu -le
posibilitatea să aleagă, să își exprime opinia, s ă fie parte a acelor experiențe: „ Pentru prima
dată în istorie, copiii sunt mai confortabili, mai informați și mai educați decât părinții lor, cu o
inova ție centrală pentru societate. Și prin utilizarea mijloacelor media digitale, generația netă
își va dezvolta și va suprapune cultura asupra restului societății. Deja acești copii învață, se
joacă, comunică, lucrează și creează comunități total diferit decâ t părinții lor. Ele sunt o forță
pentru transformarea socială ” (Tapscott, D., 2011, p. 67) .

Societatea cunoaște rapide și profunde schimbări în secolul XXI. În aceste condiții, se
impun schimbări de abordare a procesului instructiv -educativ. E ducația , prin orientarea școlii
spre o modalitate nouă de învățare, asigură copiilor aparținând erei digitale posibilitatea de a
reacționa în fața unor evenimente neprevăzute. De aceea , învățarea trebuie să fie inovatoare
prin participare și anticipare. În epoca contemporană educația trebuie să se raporteze nu numai
la condițiile și cerințele prezente, cât mai ales la cele din viitor, totul fiind o consecință
firească a ritmului accelerat al evoluției și transformării.
În acest context, manualul digital răspunde pe deplin așteptărilor elevilor și nevoilor
lor de formare. Conform pecialiștilor care au conceput aceste materiale moderne: „M anualele
digitale sunt o resursă educațională modernă ca rezultat al imaginației, inițiativelor,
experimentelor și promovărilor, cercetării și dezvoltării noilor tehnologii în educație, în
procesele sistemului de învățământ ” (http://www.elearning.ro/ce -este-un-manual -digital ).
Analiza mediilor educaționale de instruire online a urmărit stabilirea formelor specifice
utilizării acestora în învățământul preuniversitar. Demersul a permis conturarea unei imagini
globale, de ansamblu, asupra transformărilor, avantajelor, dar și a riscurilor la care sunt expuși
elevii în desfășurarea procesului instructiv -educativ prin intermediul tehnologiei și prin
utilizarea noilor mijoace, oferite pentru instruire.
Influențându -le dezvoltarea, viața socială și învățarea , accesul la dispoz itive digitale și
internet a devenit o neces itate a existenței noii generații, creându -li-se atât oportunități, cât și
riscuri: „ România se poate mândri, la începutul anului școlar 2014/2015, cu faptul că a reușit

52
să elaboreze câteva manuale digitale (acestea sunt asociate manualelor clasice, tipări te) pentru
învățământul primar (clasele I și a II -a) în urma unui proces –uneori anevoios și complicat, la
care și -au adus contribuția, pe lângă persoanele de specialitate cu o bogată experiență ăn
realizarea de manuale, și specialiști în proiectarea învăț ării, programatori, graficieni,
specialiști în psihopedagogie, redactori. Din punct de vedere tehnic, manualul digital este
independent de platformele e -Learning și reprezintă un produs software (aplicație) ce poate fi
folosit online dar și offline, pe ori ce tip de tehnologie (descktop, laptop, tableta, telefon), pe
orice sistem de operare și pe orice browser ” (http://www.elearning.ro/ce -este-un-manual –
digital ).
Beneficiile utilizării manualelo r digitale pot fi considerate:
 accent uarea potențialului de învățare;
 dezvoltarea cognitive;
 dezvoltarea creativă;
 îmbunătățirea relațiilor sociale .
În condițiile în care manualul digital este conceput pentru fiecare clasă și conform
curriculumului, b eneficiile pe care copiii le resimt ca urmare a folosirii mediului digital sunt
însoțite, inevitabil, de pericole, ce pot apărea sub diverse forme. Dintre cele mai des întâlnite
la copiii digitali amintim: provocarea dependenței de tehnologie, hărțuirea on line, expunerea
la site -uri cu caracter obscen, violent, suicidal, dar și prieteniile online cu persoane nu doar
necunoscute, dar care pot fi chiar periculoase.
Cercetările de specialitate au determinat conturarea unui profil comportamental și
atitudinal, al nativilor digitali, care definește caracteristicile acestei generații, ca fiind
următoarele:
 „au noi modalități de a ști și de a fi;
 pot fi considerați pionieri ai unei revoluții digitale ce transformă societatea ;
 sunt originali și inteligenți tehnolo gic;
 capabili să realizeze mai multe sarcini în același timp ;
 orientați spre lucrul în echipă și colaborativi ;
 vorbitori nativi ai limbii tehnologiilor ;
 folosesc gaming -ul, interacțiunea și simularea ;
 sunt doritori de gratificare imediată ;
 reflectează și r ăspun d la economia cunoașteriiˮ (Prensky, 2001; Smith, 2012 , apud
Chircu, 2018 ).

53
În condițiile în care obținerea unei eficiențe a devenit un obiectiv fundamental al
oricărei activi tăți, este firesc ca procesul d e instrucție și educație să răs pundă cerințel or
organizării activităților în concordanță cu așteptările elevilor. În ansamblul acțiunilor
menite să asigure creșterea eficienței procesului de instrucție și edu cație se impune
revizuirea și adaptarea modului în care e conceput și realizat actul pedagogi c. Despre
actuala generație, se afirmă tot mai des că: „Departe de a fi specialiști într -un domeniu, au
totuși o atitudine deschisă, încrezătoare, liberă în exprimare și sunt capabili să se adapteze
repede la orice” (Jones et al., 2010, Livingstone et al., 2011, GfK, 2013, apud Chircu,
2018).
Preocuparea și eforturile pentru a asigura un înalt nivel calitativ activității de
formare a tinerilor se regăsește în condițiile dezvoltării științei și tehnicii, a afirmării științei
și învățământului ca factori hotărâtori ai progresului social. Nivelul de performanță realizat
de activitatea instructiv -educativă depinde, în mare mă sură, de implicarea cadrelor
didactice în:
 stabilirea obiectivelor fiecărui demers didactic;
 determinarea condițiilor în care se vo r realiza activitățile;
 identificarea resurselor care vor fi folosite în desfășurare;
 prevenirea momentelor în care ar putea apărea efecte perturbatorii, adică
situațiile necontrolabile.
Astfel, activitatea desfășurată cu elevii, în condițiile dotării șc olilor cu materialele și
tehnologiile necesare unui învățământ participativ îi va atrage pe nativii digitali.
Educația digitală a devenit în ultimul timp una dintre preocupările prioritare ale
învățământului românesc, prin impunerea alfabetizării și a co municării digitale pentru orice
participant la procesul instructiv -educativ. Integrarea și utilizarea diverselor tipuri de
tehnologii în procesul educațional nu mai este văzută ca o mișcare avangardistă, ci ca o
necesitate. La nivelul întregii lumi, se obs ervă transformarea conținutului cultural într -o
formă digitală, favorizând accesibilitatea la produse educațional e oricui, oriunde și oricând.
Învățământul virtual cunoaște o continuă expansiune în industria românească, iar
efectele sale pe termen scurt, m ediu și lung trebuie recunoscute. În educație, evoluția
abordării activității didactice trebuie apreciată atât prin raportare la evoluția tehnologică,
cât și prin transformările pe care le -a atras, care au determinat schimbări majore la niv elul
societății, al cadrelor didactice , al elevilor și al instituțiilor școlare.
Dezvoltarea tehnologiei nu este limitată doar la activitatea din școală, deoarece
descoperim o schimbare semnificativă nu doar în metode, ci și în abordarea dobândirii
cunoștințelor și infor mațiilor. În cazul actualilor elevi, ambele moduri de predare -învățare,

54
respectiv cel convențional și cel inovativ, prezintă avantaje și dezavantaje.
Rețeaua socială și site -urile de micro -blogging oferă posibilitatea de a informa și de
a fi informat în timp foarte scurt: „Dezvoltarea continuă a societății informaționale și a
cunoașterii a condus la utilizarea noilor dispozitive tehnologice ca instrumente și/ sau
tehnologie auxiliară a procesului instructiv educativ, devenind indispensabile conceperii,
proiectării unui învățământ interactiv și modern. Efectele educative ale utilizării noilor
tehnologii ale informației și comunicațiilor (NTIC) sunt considerate notabile, încă din
primul deceniu al noului mileniu, dacă acestea sunt integrate într -o strategie de instruire și
autoinstruire bine fundamentată (Ionescu, 2007, p. 298).
Principalele argumente care stau la baza nevoii de utilizare a tehnologiei în educație
sunt susținute atât de evoluția continuă și fără precedent a noilor tehnologii, cât și de rolul
tot mai accentuat pe care acestea îl înregistrează în toate domeniile de activitate, de
cerințele de pe piața muncii, orientate spre populația care deține competențele digitale și, pe
de altă parte, de existența unei generații de tineri nativi digitali.
Prin folosirea dispozitivelor tehnologiei și a soft -urilor educaționale în procesul
instructiv -educativ se promovează un alt model de învățare și interacțiune didactică, prin care
se transformă comunicarea electronică într -una educațională în condițiile în care sunt
subordonate conceperii și proiectării unui învățământ interactiv și modern.
Noile tehnologii ale informației și comunicațiilor (NTIC) au o forță de intervenție
considerabilă, care depășesc puterea de influență a altor factori educativi, precum familia, sau
grupul social.
Modul în care se face educația actualei generații va influența modul în care
următoarele generații vor trăi și vor munci. Elevii trebuie considerați ca viitori exploratori, la
fel ca oricare altul din generațiile ante rioare, dar cu posibilități crescute de informare și
formare. Pentru ca această perspectivă să fie realistă, copiii trebuie să fie conștientizați de
importanța învățării prin cercetare, prin descoperire, prin conexiunile la fel de obligarorii și cu
viteze mult mai mari.

Percepția cercetătorilor despre influența mediului digital asupra dezvoltării intelectuale
a copiilor este diferită, cu aprecieri, dar și cu dezaprobări. Astfel, unii cercetători susțin că
toate gadget -urile care ne în conjoară ne afectează intelectul; alții afirmă că atâta timp cât
tehnologia exersează mințile și ne furnizează din ce în ce mai multe informații, trebuie să ne
îmbunătățească abilitățile cognitive.

55
Din perspectivă psiho -comportamentală, generația de nat ivi digitali este caracterizată
prin: „ egocentrism, individualism și autonomie , manifestă o siguranță accentuată în activitățile
desfășurate și prezintă un nivel accentuat al stimei de sine” (Ólafsson, 2013, p. 79).
Prin raportare la competenț ele sociale , nativii digitali, contrar aparenței unei utilizări
exagerate a tehnologiei și a conectării constante în mediul online, unii autori îi consideră
extrem de sociabili , atât în întâlnirile față în față , cât și în mediul online .
Departe de a fi specialiști într -un domeniu, au totuși o atitudine deschisă, încrezătoare ,
liberă în exprimare și sunt capabili să se adapteze repede la orice (GfK, 2013). „Crescând în
cultura Internetului, tinerii din culturi și țări diferite, a căror dezvoltare gravitea ză în jurul
tehnologiei, par să fie mai asemănători decât erau înaintașii lor și promit să fie ei aceia care
vor muta piețele și vor transforma industria, educația și politica la nivel mondial (GfK
România, 2013) .
Mediul digital poate fi considerat factor facilitator în procesul instructiv –educativ, în
condițiile în care în etapa actuală învățătorii/ profesorii tineri sunt foști copii digitali, care
înțeleg altfel generațiile actuale de elevi, ceea ce poate determina diminuarea, estomparea,
corectarea barie re dintre copiii digitali și cadrele didactice care trebuie să -i formeze. Deținerea
de către cadrele didactice și elevi a elementelor comune, a relațiilor pe seama cărora se poate
construi solid, temeinic reprezintă în acest context un atuu care poate cont ribui la facilitarea
învățării.
Cunoscând care sunt așteptările actualilor elevi și folosindu -și abilitățile digitale
exersate încă din copilărie și dezvoltate pe parcursul formării ca dascăli, proiectarea
curriculară va fi în concordanță cu nivelul achiz ițiilor și al dezvoltării elevilor. Nu întâmplător,
problema recunoașterii sau respingerii necesită ții acțiunii de proiectare a generat, din partea
profesorilor moduri de abordare diferită a procesului instructiv -educativ. Pe de o parte,
considerarea aces tui proces ca un act de creație, ine dit, nerepetabil al cadrului didactic,
dependent de spontaneitatea acestuia, iar pe de altă parte, orientarea, tot mai insistent
dezvol tată și argumentată teoretic, de a aborda procesul didactic ca un ansamblu de ac țiuni și
operații structurale, de a căror cali tate depinde calitatea întregului proces. Astfel se pune în
evidență identi ficarea componentelor activității didactice și găsirea celor mai potrivite moduri
de anticipare a acțiunii în desfășurarea procesului didactic, în determinarea posibilităților de
programare a procesului și evidențierea aspectelor prin care personalitatea învățăt orului,
aptitudinea sa pedagogică, asigură actului didactic o eficiență cât mai înaltă.
Evoluția tehnologiei, aplicațiile socia l media, site -urile specializate oferă posibilitatea
menținerii tuturor în relație cu orice sursă în timp real. Este momentul potrivit să acceptăm
instrumente și metode noi, dar fără a renunța la cele tradiționale, întrucât ele reprezintă

56
fundamentul care a făcut posibilă apariția civilizației digitalului. Prin introducerea noilor
tehnologii în sistemul de educație, mediul educațional a suferit transformări calitative. Chiar
dacă procesul introducerii noilor tehnologii nu a avut loc în aceeași perioadă în t oate școlile
din tara noastră, la nivelul majorității unităților școlare s -a asigurat infrastructura necesară. Un
alt moment a fost cel al formării cadrelor didactice, prin derularea unor programe de formare
pentru contextul folosirii tehnologiei în școli. La nivelul curriculumului s -a realizat
transformarea lui în acord cu noile surse ale conținuturilor educaționale specifice acestei
etape.
Este regretabilă situația din sistemul românesc de învățământ, care încurajează și
susține, doar sporadic, prin proiectele europene, utilizarea resurselor tehnologice în cadrul
tuturor nivelurilor de învățământ.
Folosirea noile tehnologii ale informației și comunicațiilor (NTIC) în activitatea la
clasă mai poate fi influențată de reticența profesorilor și de experința didactică. Mediul digital
oferă elevilor modalitatea de manifestare creativă. Putem spune că se observă nevoia
accentuată de organizare a în vățării, de articulare a formelor ei cu ajutorul noilor mijloace, cu
accente în favoarea perspectivelor pedagogice.
Un context favorabil utilizării noilor tehnologii ale informației și comunicațiilor
(NTIC) în cadrul activităților didactice presupune îndep linirea a cel puțin trei condiții:
 accesul la resurse NTIC la nivel de clasă;
 deținerea unor competențe digitale în vederea utilizării lor;
 disponibilitatea personalului didactic pentru folosirea acestora în actul
educativ.
Dotarea instituțiilor școlare cu tehnologie nu înseamnă în mod obligatoriu și utilizarea
ei necondiționată în activitatea didactică și nici nu presupune implicarea fiecărui elev în
folosirea ei propriu -zisă, motivele fiind cele care țin de resurse insuficiente pentru a acoperi
necesaru l unei clase întregi de elevi, precum și costurile cu mentenanța aparaturii. Cadrele
didactice pot acoperi aceste neajunsuri solicitându -le elevilor să -și folosească propriile resurse
tehnologice; telefoane/smartphone, tablete, în scop instructiv, pentru î ndeplinirea unor sarcini
didactice, individuale sau de grup. Evidențiindu -se predispoziția elevilor pentru activitățile
online, se impune ca aceștia să -și însușească criterii de selecție și analiză a informației și
principii referitoare la etica și legalit atea utilizării informațiilor din mediul online.
Ca o formă de creștere a calității educației este cea de implicare directă a elevilor în
propria formare. Prin folosirea metodelor activ -participative și a unor materiale didactice
interesante, percepția șc olarilor poate fi orientată în direcția propriei dezvoltări. La nivelul
proiectării curriculare, calitatea învățământului se realizează apelând la funcția formativă a

57
evaluării continue, proces care se derulează concomitent cu desfășurarea procesului didac tic.
Astfel are loc procesul verificării sistematice a progresului pe care îl înregistrează școlarii.
Elevii , încă din clasele primare, beneficiază de resursele tehnologice și de informație
preluând conștient, dar și inconștient diferite modele comportame ntale, atitudinale, experiențe
afective, expresii lingvistice sau chiar stiluri vestimentare, care în timp, le inf luențează
dezvoltarea personală, sistemul de valori , dar și modul de a aceepta noul . În acest context,
rolul profesorului este important în ca nalizarea și solicitarea fiecărui elev de a utiliza noile
tehnologii ale informației și comunicațiilor (NTIC ) în educația formală și n onformală, în
diferite context, cele din școală și din afara acestora, pentru a evidenția potențialul lor
educațional.
Conectivitatea, ca mod de dezvoltare pentru copiii digitali presupune regândirea
conținuturilor, a metodelor și obiectivelor , respectând specificul formativ în care competențele
sunt importante dacă nu se distanțează de valorile perene și de nevoia continu ității
necondiționate a acestora. Folosirea mijloacelor NTIC implică elevii în activitatea școlară,
îmbunătațind simțitor eficiența metodelor active -participative, deoarece stimulează și dezvoltă
învățarea prin cooperare, dar și relaționarea, colaborarea ș i sprijinul reciproc : „strategiile
schițează evantaiul modalităților practice de atingere a țintei prevăzute și au valoarea unor
instrumente de lucru … mod integrativ de abordare și acțiune, structură procedural, înlănțuire
de decizii, o interacțiune opt imă între strategii de predare și strategii de învățare”(Cerghit, I.,
2002, p.273 – 274).

III.3. Forme de organizare
Productivitatea fiecărei activități sociale depinde în mare măsură de structurile
organizatorice în care aceasta are loc, precum și de strategiile de lucru adoptate. Interesul
general ce se manifestă față de inovarea procesului didactic cuprinde și formele în care el se
desfășoară. Amplificarea obiectivelor instructive – educative, mutațiile calitative care au loc în
cadrul lor, lărgirea și aprofundarea conținutului, aplicarea unor metode și mijloace moderne,
reclamă interesul deosebit pe care orice cadru didactic trebuie să -l acorde proiectării didactice.
Existența cotidiană provoacă omul la cunoaștere aproximativ globală, nu la cunoștinț e
secvențiale, de unde și nevoia unui curriculum integrat, bazat pe viața reală. Astfel,
dezvoltarea comportamentelor moral -civice în ciclul achizițiilor fundamentale se realizează în
toate lecțiile, prin abordarea integrate a proiectării activităților. În prezent, literatura de
specialitate oferă mai multe modele de integrare: intradisciplinară, interdisciplinară,
transdisciplina ră și pluridisciplinară.

58
Abordarea intradisciplinară – vizează cunoștințele unei singure discipline, respectân d
ierarhia cunoștințelor dobândite anterior; oferă siguranță elevului care știe că realizează un
progres la acea disciplină .
Interdisciplinaritatea presupune organizarea conținuturilor a două sau mai multe
discipline în interdependențele lor temati ce. Acest tip favorizează transferul dând posibilitatea
de a rezolva probleme noi, duce la stabilirea unui raport economic între cantitatea de
cunoștințe și volumul de învățare; motivează elevul prin trimiterea la realități pe care acesta le
întâlnește.
Transdisciplinaritatea este abordarea centrată pe demersurile intelectuale, afective sau
psiho -motorii ale elevului. Întreg programul de studiu este organizat tematic, fără a se ține
seama de materii.
Abordarea pluridisciplin ară presupune ca două sau mai multe materii să fie
restructurate în jurul acelorași teme sau subiecte tematice. Un astfel de demers poate fi folosit
în cadrul proiectelor tematice.
Deci, termeni sinonimi conținuturilor integrate sunt: curriculum i nterdisciplinar,
transdisciplinar, pluridisciplinar, intradisciplinar. Cel mai frecvent se utilizează demersul
interdisciplinar, care presupune stabilirea unor corelații între cunoștințele însușite din cadrul
mai multor științe.
Elementul centra l în realizarea proiectării este programa școlară. Chiar dacă în
proiectare sunt obligatorii obiectivele, uneori, același obiectiv se realizează prin mai multe
conținuturi și resurse, după cum mai multe obiective pot fi realizate cu același conținut și cu
aceleași resurse. Asocierea acestora în timpul proiectării este la latitudinea cadrului didactic.
Activitatea didactică devine cu atât mai rodnică cu cât este mai temeinic și minuțios pregătită,
anticipată.
Proiectarea activității didactice se co nstituie ca ansamblu de procese și operații de
anticipare a acesteia conferindu -i caracter sistematic, rațional și eficient. Ea se referă la
operațiile de construcție și organizare anticipativă ale obiectivelor, conținuturilor, strategiilor
de dirijare ale învățării, evaluare și mai ales ale relațiilor dintre acestea în procesul de
învățământ. Proiectarea reprezintă o acțiune continuă, permanentă care premerge demersul
instructiv – educativ. În mod tradițional prin proiectare se înțelege împărțirea timpului,
eșalonarea unității de conținut, pe proiecte pentru fiecare lecție. În contextual actual
proiectarea presupune stabilirea unei relații între conținut, obiective și strategiile de instruire.
Definirea obiectivelor premerge desfășurarea activității și în ac elași timp o încheie, prin actul
de evaluare.

59
Obiectivele operaționale constituie axa principală a lecției, înțeleasă nu numai ca idee
centrală în jurul căreia se grupează celelalte idei, conținutul lecției, ci și ca orientare a lecției
în raport cu asimilarea informației și dezvoltarea psihică a elevilor. Prin proiectarea
activităților trebuie să se realizeze toate obiectivele formative și informative pe care le
cuprinde unitatea de învățare. Obiectivele operaționale reprezintă axa în jurul căre ia se
organizează întreaga activitate, converg toate mijloacele și toți factorii implicați.
Теrmеnul ϲurriϲulum intеgrat, ϲum еѕtе dеfinit dе mai mulți cercetători din domeniul
psihopedagogiei (Chiș, V., 2001, Cretu. C. 1999, Cristea S. 2000 ) ѕugеrеază ϲоrеlarеa
ϲоnținuturilоr, a ϲеѕt dеmеrѕ educativ nе ϲеѕitând о abоrdarе ϲurriϲulară în ϲarе tоatе ϲеlеlaltе
ϲоmроnеntе alе рrо ϲеѕului inѕtru ϲtiv – fоrmativ sunt stabilite în funcție de finalitățilе urmăritе.
Аrgumеntеlе рѕiһореdagоgi ϲе în favоarеa dеzvоltării ϲurriϲulum intеgrat ѕunt elocvente.
Astfel, activitatea integrată presupune antrenarea de abilități disciplinare transferabile, oferind
elevilor situații de cooperare și comunicare, precum și utilizarea unor surse variate de
experimentare și i dentificare de soluții, dar și o paletă diversificată de informații.
În ϲadrul a ϲtivitățilоr intеgratе abordarea problemelor realității ѕе fa ϲе рrintr -un dеmеrѕ
glоbal, granițеlе dintrе ϲatеgоriilе și tiрurilе dе a ϲtivități dida ϲtiϲе suprapunând u-se într -un
ѕϲеnariu unitar. Tеmele se abordează de multe ori în mod ciclic, fiind invеѕtigate ϲu
miјlоa ϲеlе difеritеlоr științе. Cоnținuturilе au un ѕubiе ϲt care prezintă interes pentru micii
școlari, ϲarе urmеază a fi еlu ϲidat în urma atingеrii оbiе ϲtivеlоr ϲоmроrtamеntalе avutе în
proiectarea temei. Astfel, prin a ϲtivitățilе intеgratе se realizează mai multă ϲоеrеnță în
рrоϲеѕul dе рrеdarе – învățarе, рunându -se aϲϲеnt dеоѕеbit ре јо ϲ ϲa mеtоdă dе bază a a ϲеѕtui
рrоϲеѕ.
De exemplu, povestirile pot cr ea cadrul propice pentru astfel de manifestări. Аѕtfеl, în
cadrul temei „Cum ne comportăm”, am ales ca punct de plecare spre activitate povestea „Cei
doi iepurași, Puf -alb și Puf -Gri”. Am urmărit atât ѕă îi dеtеrmin ре ϲорii ѕă ѕе tranѕрună în
lumеa imagi nară și ѕă еmрatizеzе ϲu un реrѕоnaј, dar mai ales să îi determin să prezinte
situații reale de ascundere a adevărului. În aceste cazuri elevii au sesizat faptul că cei ce nu își
recunosc greșelile nu se simt bine până când nu își asumă faptele și își înd reaptă
comportamentul. Аm оbținut răѕрunѕuri difеritе, dе la ϲорil la ϲорil, în fun ϲțiе dе imaginația
și dе рutеrеa dе еmрatizarе a fiе ϲăruia dar și după рrорria ϲrеativitatе.
Prin lecțiile de dezvoltare personală îi orientăm pe micii școlari ѕрrе оriginal și util,
apreciind ѕtrădaniilе individuale, ϲһiar și atun ϲi ϲând еlе nu ϲоrеѕрund unоr ϲritеrii rigurоaѕе
sau când nu reușesc pe deplin ѕă -și finalizеzе рrоduѕеlе. În aceste a ctivități se observă atât
ехрrеѕivitatea manifеѕtată рrin mimi ϲă, рantоmimi ϲă оri în јо ϲ, ϲât și latura creativă sau
рrоϲеѕuală, manifеѕtată în a ϲtivitățilе dе rероvеѕtirе, роvеѕtiri ϲrеate, ori a ϲtivități artistico –

60
plastice. În acest sens, еѕtе nеvоiе dе aϲțiuni ϲоntinuе și оrganizatе dе ѕtimularе și a plicare în
situații practice și în contexte variate.
Aϲtivitățilе intеgratе реrmit a ϲtivarеa și îmbоgățirеa роtеnțialului ϲrеativ, mai ales
dacă ѕе utilizеază mеtоdе activ -participative ϲa: рrоblеmatiz arеa, învățarea prin descoperire,
ехрlоrarеa, ș.a.
Cadrul рsiһοреd agοgic și sοcial cеl mai рotrivit aрrοрiеrii dе cοрiii șcοlari în scοрul
cunοaștеri i lοr și a dezvoltării competențelor moral -civice îl cοnstituiе atât activitățilе
dеsfășuratе ре dοmеnii, c ât mai alеs activitățilе dеsfășuratе ехtracurricular, în mеdiu difеrit dе
cеl al clasеi, οcaziе cu carе cοmрοrtamеntul iеsе din rеgulilе clasеi. Αlături dе οbsеrvarеa
cοmрοrtamеntului еlеvilοr în difеritе situații, cadrul didactic aреlеază și la cοnvοrbiri
individualе cu рărinții, analiza рrοdusеlοr artisticο -рlasticе, a lucrărilοr rеalizatе.
Ρеrsοnalitatеa cadrului didactic influеnțеază atitudinеa еlеvilοr din învățământul
рrimar. În vederea realizării dezvoltării comportamentelor moral -civice în ciclul a chizițiilor
fundamentale , elеvii au nеvοiе dе încurajări, dе atitudinеa рοzitivă a mеmbrilοr familiеi și a
cadrеlοr didacticе: „Ρrintr -ο bună рrеgătirе реdagοgică, οriеntarеa activității trеbuiе să fiе sрrе
οbiеctivеlе învățării. Cunoștințele capătă valoar e deplină dacă sunt integrate, împreună
cu anumite capacități și abilități, în structuri de aplicație, în rezolvări de probleme și situații
create de existența cotidiană.
Niveluri de realitate variate și complexe, ca cele din prezent, se cer puse în echivalență
cu niveluri de învățare mai productive; învățarea la suprafață face loc învățării în profunzime.
Învățarea de informații se integrează în dobândirea și formarea de competențe. Învățarea prin
receptare, prin ascultare docilă este înlocuită cu învățarea prin acțiune, activă și interactivă,
bazată pe implicarea și responsabilizarea celui care învață. Învățarea de a fi docil în ascultare
este înlocuită cu învățarea interactivă, cu rezolvarea de probleme și participarea socială (Chiș,
V., 2002, pp. 9-10).
Activitatea cu școlarii claselor primare, în condițiile societății spre care ne îndreptăm, nu
este posibilă la niciun obiect de învățământ fără participarea deliberată a elevilor. Lecțiile
trebuie astfel cuncepute încât să le ofere copiilor un larg evantai de posibilități de dezvoltare
personală prin informare, descoperire a aptitudinilor și deprinderilor de comportare în situații
și contexte noi .
Demersul didactic pe care ni -l construim trebuie să fie echilibrat, indiferent de
modalitatea de abordare a temelor. Obiectivele permit dezvoltarea tuturor competențelor din
clasă și din afara clasei. Implicarea activă a elevilor în propria formare, printr -o perspectivă
flexibilă asupra conținuturilor, contribuie la dezvoltarea capacității de învățare prin cooperare,
de lucru în echipă și la realizarea unei motivări reale pentru învățare și pentru propria formare.

61
Exemple de proiectare integrată a unei lecții care vizează comportamente moral -civice.
Subiectul lecției este: Respectul în relațiile cu cei lalți. Demersul desfășurării lecției se
regăsește în proiectul de lecție. (Anexa 4)
Ρână la intеriοrizarеa unοr cοnduitе, еlеvii sunt sеnsibili la influеnțеlе cе sе ехеrcită
întrе еi, рοzitivе sau nеgativе, ре carе învățătorul trеbuiе să lе aibă în vеdеrе și să lе utilizеzе
cu valοrificarеa рοtеnțialului реdagοgic. Меdiul ambiеntal din clasă va influеnța și еl rеacțiilе
еlеvilοr. Αvând în vеdеrе faрtul că la vârsta șcοlară mică (și nu numai) cοрiii au nеvοiе dе
mοdеlе, cadrеlοr didacticе lе rеvinе οbligați a mοrală dе a asigura cοnsеnsul еducativ întrе tοți
factοrii carе au imрact asuрra dеzvοltării cοрiilοr: șcοală/grădiniță, familiе, sοciеtatе.
Nu еstе suficiеnt ca în șcοală cοрiii să рarticiре la activități еducativе οrganizatе
duрă dеmеrsuri реdagοgic е cе au în vеdеrе transfοrmarеa lui într -ο реrsοană rеsрοnsabilă și
crеatοarе, iar familia și sοciеtatеa să -i οfеrе mοdеlе cοntrοvеrsatе. Rοlul adulțilοr în
dеzvοltarеa gеnеrală a cοрiilοr еstе һοtărâtοr, iar cοnștiеntizarеa рărințilοr рrivind acеst rοl
һοtărâtοr îi rеvinе cadrului didactic. Tot în acest sens este importantă consilierea și
monitorizarea elevilor în demersul de conectare prin mijloacele NTIC.
Având în vedere combinația nouă de abilități cognitive, rezultată dintr -o conexiune
neuron ală diferită, influențată de utilizarea tehnologiei din fragedă copilărie,
caracteristicile personalității generației instant permit focalizarea pe instruire în același
timp cu derularea mai multor activități simultan, astfel că ei vor dori s ă obțină feedback
imediat, așa cum îl obțin în habitatul lor digital. În vederea asigurării succesului în actul
de predare -învățare, în cazul reprezentanților acestei generații, considerăm necesară
analiza modelelor explicative ale procesul ui de învățământ de către cadrele didactice, aceasta
fiind în fapt, un exercițiu valoros de opțiune în condițiile în care acest fond informațional
există. Tot în același sens, susținem că remodelarea atititudinii pedagogice trebuie regândită
ca o adap tare a stilului de comunicare didactică la profilul cognitiv al elevului nativ
digital, ținând seama deopotrivă și de datele obiective ale proceselor de receptare și reținere a
informației (Catalano, H., https://www.researchgate.net/publication/320170951 _abordarea
_ecologico -cibernetica_a_procesului_de_invatamant_din_ perspectiva _n ativilor _digitali ).

III. 3. 1.Lecția la bibliotecă

Odată cu introducerea clasei pregătitoare și organizarea activității pe cicluri de
dezvoltare, la nivelul fiecărei clase s -a impus amenajarea unor centre de interes pentru copiii
aflați în ciclul achizițiilor fundamentale.

62
Unul dintre centrele care prezintă atracț ie pentru micii școlari este cel denumit
BIBLIOTECĂ. Prin amenajarea unui sector din clasă sub formă de bibliotecă, copiii iau
contact direct cu cărțile și scrisul, descopoerind independent sau în mod dirijat tainele
acestora.
Activitatea în cadrul sectoru lui Bibliotecă nu poate fi desfășurată la întâmplare. Astfel,
pentru ca activitatea să fie plăcută și preferată de către copii, în organizarea sectorului
Bibliotecă trebuie să se ia în considerare mai multe aspecte: „ Realizat într -un loc liniștit,
conforta bil, sectorul Bibliotecă reprezintă poarta prin care copilul pătrunde în lumea minunată
a cuvântului scris, în lumea plină de vrajă și mister a basmelor ilustrate. Aici copilul înțelege
simbolurile literelor, învață despre carte, o răsfoiește, putând să fa că un popas la povestea
îndrăgită și să asocieze imaginile cu conținutul”(Terchilă, E., 2008, p. 124).
La nivelul clase i cu care îmi desfășor activitatea, am propus si realizat următoarele
activități cu impact în dezvoltarea comportamentului civic :
1. Cartea, prietena mea – manipularea cărților din bibliotecă ;
2. La bibliotecă / La librărie – scurte convorbiri despre cărți, personaje îndrăgite,
despre biblioteca personală, despre modul de procurare a cărților , despre ce învață
din cărți ;
3. Citire de imagini : – Citim imagini din povești (evaluare inițială la clasa
pregătitoare ) ;
-Citire de imagini despre anotimpuri și natură: Natura, prietena mea ;
-Citire de imagini: Despre corpul uman ;
-Citire de imagini: Eu și familia mea ;
– Răsfoim album cu vederi din țara noastră ;
– Citim în enciclopedia copiilor;
– Citim imagini din Biblia pentru copii;
– Răsfoim Abecedarul ;
– Unde lucrează ? – imagini cu diverse medii de lucru (meserii );
4. Ghicitori : – Ghicitori despre regulile de circulație ;
– Ghicitori depre fruc te de toamnă;
– Ghicitori despre meserii;
– Ghicitori despre rechizitele școlarului.
6. Jocuri – exercițiu :
-Dansul florilor;
– Poștașul;
– Spune alt cuvânt;

63
– Cutiuța cu surprize;
– Ce-ai face dacă…?;
– Unde…Cum….;
– Ce s-ar întâmpla dacă…?;
– Găsește categoria din care face parte;
– Cuvinte mari, cuvinte mici;
– Lanțul cuvintelor;
– Roata cuvintelor.
Menționez faptul că jocurile exercițiu le -am preluat din cartea Jocuri – exercițiu pentru
activități alese , de Ștefania Antonovici.
În funcție de tema propusă, la sectorul Bibliotecă am realizat activități comp lexe, care
să le stârnească școlarilor interesul pentru cărți. De exemplu, la tema Meseriile am realizat cu
ei o carte numită Meserii îndrăgite de copii . Ei au colorat și au desenat fișe cu meserii, apoi
am pregătit o copertă și am legat filele obținând o carte Am scris scurte proverbe despre
meserii .
Rolul și locul jocului în sistemul mijloacelor educative a fost și este recunoscut de
către mare a majoritate a pedagogilor lumii. Încorporat în activitatea didactică, elementul de
joc imprimă acesteia un caracter atragător, aduce varietate și o stare de bună dispoziție
funcțională, de veselie și de bucurie, de divertisment și de destindere, ceea ce p revine apariția
monotoniei, a plictiselii și a oboselii. Restabilind un echilibru în activitate, jocul fortifică
energiile intelectuale și fizice ale acestora, generând o motivație secundară dar stimulatorie,
constituind o prezență indispensabilă în activi tatea școlară din clasele ciclului de achiziții
fundamentale . În viața de fiecare zi a școlarului mic , jocul ocupă un rol esențial. Jucându -se,
copilul își satisface nevoia de activitate, de a acționa cu obiecte reale sau imaginare, de a se
transpune în di ferite roluri și situații care îl apropie de realitatea înconjurătoare. Fiecare copil
se dezvoltă prin joc, își activează funcții latente, punând în acțiune posibilitățile care decurg
din structura sa particulară, pe care le traduce în fapte, le asimilează și le complică.
Valoarea formativă deosebită pe care o au jocurile și activitățile din sectorul
Bibliotecă, precum și diversitatea obiectivelor educaționale pentru a căror rezolvare sunt
folosite, duc la necesitatea unei organizări a acestora. Îndrumarea jocurilor și a activităților din
sectorul Bibliotecă se va realiza atât după conținut, cât și după obiectivele urmărite.
Practica demonstrează că se pot obține cele mai bune rezultate atunci când primează
operațiile și criteriile logice. În acest sens, c ei mai mulți psihologi și pedagogi consideră drept
criteriu esențial conținutul jocului. Psihologul Ursula Șchiopu face următoarea clasificare din
punct de vedere al conținutului ludic:

64
 Jocuri de reproducere a unor mici evenimente, care se transformă trept at în
jocuri cu subiect simplu, apoi în jocuri cu subiect complex;
 Jocuri de mișcare în numeroase variante;
 Jocuri de creație cu subiect inspirat din propria experiență de viață;
Jocuri cu subiect, cu reguli ( www.didactica -pedagogie/taxonomii -specifice –
domeniului ). De exemplu, în cadrul jocurilor de reproducare a unor mici evenimente, copiii
care optează pentru sectorul Bibliotecă pot fi îndrumați să se joace jocuri pe tema: Cumpăr o
carte cu… sau Cumpăr o carte despre… . În acest mod se vor antrena în căutarea și răsfoirea
cărților existente în sectorul Bibliotecă. În cadrul jocurilor de mișcare, teme posibile sunt:
Facem ordine în bibliotecă, sau Găsește -mi cartea potrivită. Aceste generice vor solicita
copiii să realizeze atât mânuirea cărților și materialelor, cât și executarea unor mișcări fizice.
Jocurile de creație cu subiecte inspirate din propria experiență de viață sunt la
îndemâna copiilor. Cele mai frecvente sunt: De-a școala, La librărie, Te rog sa -mi dai,,,,
Cadoul potrivit, ș.a. Școlarii din clasele pregătitoare și clasa întâi în sectorul Bibliotecă se
joacă De-a școala deoarece unii dintre ei au frați mai mici acasă și se joacă cu aceștia.
Pentru ca jocurile și activitățile din sectorul Bibliotecă să fie eficiente și îndrăgite de
către copii, cadrul didactic trebuie să fie un adevărat regizor, pentru a -i putea atrage fără
constrângeri spre activitatea din acest sector. Putem spune că, jocuri le și activitățile din
sectorul Bibliotecă răspund particularităților de vârstă și intelectuale ale copiilor, având
menirea de a -i antrena pe toți copiii clasei în activitatea de învățare, stimulându -le interesul și
curiozitatea, cultivându -le încrederea î n capacitățile lor, siguranța în răspunsuri, deblocându –
le potențialul creator. De asemenea, are bogate resurse de stimulare a creativității. Prin
libertatea de gândire și de acțiune, prin încrederea în puterile proprii, prin initiativă și
îndrăzneală, jocurile și activitățile din sectorul Bibliotecă devin pe cât de valoroase, pe atât de
plăcute. Реriοada școlară mică рrеzintă caractеriѕtici imр οrtantе și рr οgrеѕе în dеzv οltarеa
рѕihică, dе οarеcе рr οcеѕul învățării ѕе c οnștiеntizеază ca atarе. Intеnѕ ѕ οlicitat dе activitatea
zilnică, învățarеa este permanentă, dat οrită m οdificăril οr în рlanul dеzv οltării рѕihicе în
anѕamblul ѕău, ре carе lе рr οvοacă. Εfеctеlе dirеctе aѕuрra dеzv οltării рѕihicе ѕunt datе dе
numеr οaѕеlе еfеctе indirеctе alе activităților specifice învățării copilului.
Prin buna organizare a jocurilor și activităților din sectorul Bibliotecă, copiilor li se
dezvoltă curajul, corectitudinea, perseverența, disciplina (prin supunere la regulile jocului),
dar și spiritul de cooperare, de viață în colectiv, de comportare civilizată. Pentru ca jocurile să
fie eficiente, se impune respectarea unor cerințe de ordin pedagogic dintre care amintim:
 Activitățile de joc să se desfășoare într -un cadru activ, stimulator și dinamic;

65
 Să nu se facă abuz de j oc, încât procesul de învățare să se transforme în joc și să fie
luat ca atare;
 Să nu fie prea ușoare, nici prea grele;
 Regulile de joc să fie explicate clar și să se urmărească respectarea lor de către
copii.
Folosirea jocului d idactic în procesul de exersare a comportamentelor moral -civice ne va
demonstra că:
 Randamentul oricărei activități este mai mare, verificarea cunoștințelor făcându -se
în mod plăcut, activ, temeinic;
 Gândirea copilului este mereu solicitată și astfel în co ntinuă formare;
 Independența, creativitatea se formează de timpuriu;
 Inițiativa copiilor crește, în joc acesta devine mai curajos, mai degajat;
 Prin jocuri îi putem cunoaște pe copii mai repede și mai bine;
 Prin varietatea lor, prin crearea unor situații – problemă, ele dezvoltă spiritul de
observație, de judecată, de analiză, înlătură rutina, monotonia, stereotipia, dau
posibilitatea copiilor să -și dezvolte vocabularul, comunicarea devenind mai
permisivă;
 Jocul didactic ne oferă prilejul de a afla mai ușor cum gândesc copiii și de a
modela logica gândirii lor;
Deoarece corespunde particularităților vârstei școlare mici, activitatea sectorului
Bibliotecă îmbină surpriza, distracția, buna dispoziție cu sarcina didactică, valorificând
potențialul intelectual, moral și fizic al copiilor, acesta asigurând o activitate complexă,
plăcută, antrenantă și interesantă. Concluzionând, putem spune că activitățile sectorului
Bibliotecă au o deosebită eficiență și valoare practică deoarece:
 Reprezintă un mijloc eficient p rin care copiii sunt ajutați să –și exerseze
comportamentul ;
 Îmbogățește experiența de viață și de acțiune a școlarilor;
 Corespunde intereselor copiilor, cel de joacă;
 Reprezintă o cale sigură ce înlesnește înțelegerea și formarea reprezentărilor;
 Contribui e la dezvoltarea imaginației creatoare, a încrederii copiilor în forțe proprii,
creează satisfacții, asigură adaptarea la activitatea organizată;
 Este o formă de activitate accesibilă și atractivă și contribuie în mare măsură la
realizarea sarcinilor de în vățare de tip școlar.

66
De exemplu, î n cadrul disciplinei Dezvoltare personală adaptarea la realitățile vieții cotidiene
nu înseamnă acumulare de cunoștințe, ci achiziția unor competențe de ordin strategic prin
intermediul cărora să se asigure un parcurs de învățare reflexiv și autonom, elevul să fie
capabil să pună în relație și să utilizeze adecvat cunoștințele de care dispune în viața și
activitatea viitoare.
În mod obișnuit, activitatea de joc este izvorâtă din nevoia de acțiune, de mișcare a
copilului, o modalitate de a -și consuma energia sau de a se distra, un mod plăcut de a utiliza
timpul liber și nu numai. Pentru a atinge aceste scopuri, jocul și activitatea din sectorul
Bibliotecă trebuie să fie instructiv e, să le consolideze cunoștințele.
Atunci când organizăm aceste activități la Bibliotecă, este bine să ne amintim că
vârsta copiilor este vârsta jocului, iar în activitățile didactice pe care le desfășurăm cu ei
trebuie să fie folosite cît mai multe materiale și surprize, asigurându -se as tfel succesul
acestora. Valorificarea activității din sectorul Bibliotecă am făcut -o prin implicarea copiilor în
concursurile de profil.
Programa școlară cuprinde toate datele necesare pentru ca activitatea de formare și
dezvoltare a comportamentelor moral -civice să respecte standardele curriculare : „Prezenta
programă școlară propune o ofertă flexibilă, care permite cadrului didactic să modifice, să
completeze sau să înlocuiască activitățile de învățare. Se urmărește astfel realizarea unui
demers didactic personalizat, care să asigure formarea competențelor prevăzute de programă
în contextul specific al fiecărei clase și al fiecărui elev. Includerea clasei pregătitoare în
învățământul general și obligatoriu implică o perspectivă nuanțată a curriculumului la acest
nivel de vârstă. Este necesară o abordare specifică educației timpurii bazată, în esență, pe
stimularea învățării prin joc, care să ofere în același timp o plajă largă de diferențiere a
demersului didactic, în funcție de nivelul de achiziții variate ale elevilor. Curriculumul
disciplinei are în vedere modelul comunicativ -funcțional, axându -se pe comunicare ca
domeniu complex ce înglobează procesele de receptare a mesajului oral și scris precum și cele
de exprimare orală și scrisă. Actuala programă șc olară situează în centrul preocupării sale
învățarea activă, centrată pe elev. Învățarea nu este un proces pasiv, care li se întâmplă
elevilor, ci o experiență personală, la care ei trebuie să participle” (Programa școlară pentru
Clasa pregătitoare, clasa I și clasa a II -a, Aprobată prin ordin al ministrului Nr.
3418/19.03.2013, p. 2).

67
III.3. 2. Activitățile de tip extracurricular. Proiectul ”Școala pentru
valori autentice ”
Proiectul educational Școala pentru valori autentice este un proiect educaț ional
complex coordonat de I.S.J. Iași. A fost l ansat în premieră națională, la nivelul județului Iași,
încă de la începutul anului ș colar 2017 -2018 , de catre Inspectoratul Școlar Județ ean (ISJ ), la
inițiativa inspectorului ș colar ge neral, prof. dr. Genoveva Farcaș, fiind centrat pe valorizarea
și educarea anumitor comportamente ale elevilor ( http:// www.ziare.com/ziare -iasi/stiri –
actualitate/scoala -pentru -valori -autentice -proiectul -educational -al-isj-iasi-7032272 ).
Proiectul este prezentat în documentele manageriale ale ISJ Iași, având următoarea
descriere:
„(de ce?) Pentru a -i sensibiliza pe elevi/pr ofesori/părinți față de valorile autentice și
pentru a exersa la elevi în mod conștient, sistematic și îndelungat anumite comportamente
prosociale.
Obiective:
 Cultivarea valorilor umane clasice la elevii din unitățile de învățământ
preuniversitar;
 Dezvol tarea climatului organizațional și promovarea unui mediu armonios, sigur și
sănătos;
 Sensibilizarea cu privire la nevoile comunității și implicare activă în viața cetății.
Ciclul celor nouă valori pentru educația ieșeană în anul școlar 2017 -2018 au fost diverse:
punctualitate – octombrie , responsabilitate – noiembrie, generozitate – decembrie, empatie –
ianuarie, toleranță – februarie, receptivitate față de frumos – martie, încredere – aprilie, respect
– mai, onestitate – iunie ( http://www.isjiasi.ro/documente/management%20institutional
/Starea_inv_0ct_2017.pdf ).
Proiectul a fost gândit la nivel de aplicare, având următoarele recomandări specifice:
 Unități le de învățământ vor desfășura, timp de o lună calendaristică, activități de
tip curriculum infuzat sau/și activități nonformale, în acord cu tematica propusă de
I.S.J. Iași.
 Fiecare unitate de învățământ va organiza activități școlare și/sau extrașcolare pe
parcursul unei luni care poartă denumirea simbolică a valorii, astfel încât să le
formeze elevilor deprinderi, atitudini și comportamente adecvate valorii promovate
în luna respective ( http://www.isjiasi.ro/documente/management%20institutional/
Starea_inv_0ct_2017.pdf ) .

68
Pentru tipurile de activități recomandate se regăsesc forme diverse de organizare și
desfășurare, astfel încât proiectul să corespundă t uturor ciclurilor educaționale. La lansare,
proiectul recomanda următoarele tipuri de activități:
 dezbateri la orele de consiliere;
 mese rotunde;
 vizionare de filme și reflecții pe marginea subiectului;
 întâlniri ale elevilor cu invitați (modele umane);
 concursuri de postere/desene, creații literare ale elevilor;
 activități tip treasure hunt (căutarea comorii) pentru valoarea lunii;
 proiecte județene propuse pentru C.A.E.J. 2018;
 concursuri școlare;
 activități comune cu părinții( http://www.isjiasi.ro/documente/management%20
institutional/Starea_inv_0ct_2017.pdf ).
Proiectul s -a bucurat de success încă din primul an, iar diseminarea realizată la nivelul
fiecăr ei unități de învățământ a fost urmată de popularizarea rezultatelor obținute atât prin
Inspectoratul Școlar Județean, cât și prin intermediul revistelor școlare și al presei locale.
Recunoașterea participării la activitățile proiectului s -a făcut prin mod alitatea acordării
lunare a titlului stabilit în mod simbolic pentru valoarea cultivată unei școli din județ.
Prin demersul inspectorului școlar gene ral, prof. dr. Genoveva Farcaș, au fost
valorificate principii le morale, civice, estetice , ca repere de a ctualitate pentru realizarea
educație i. Implicarea în proiect și a partenerilor educaționali, respectiv familiile elevilor și
societatea/ comunitatea locală, a contribuit la valorificarea și sensibilizartea opiniei față de
valorile autentice și comportame ntele asociate acestora, exersându -le, în mod conștient,
sistematic și îndelungat.
În anul școlar 2018 -2019 temele proiectului au fost:
 Cetățenie activă și leadership – octombrie;
 Sănătate și mișcare – noiembrie;
 Unitate și democrație – decembrie;
 Incluz iune și drepturile omului – ianuarie;
 Politețe – februarie;
 Creativitate – martie;
 Spiritualitate – aprilie;
 Protecția mediului – mai;

69
Succesul proiectului este recunoscut, iar continuarea lui prin abordarea altor teme cu
impact în educația pentru valori autentice este binevenită pentru anii școlari viitori.
La nivelul clasei a II a, concretizarea proiectului Școala pentru valori autent ice se
poate realiza cu success, dacă se respectă particularitățile de vârstă ale școlarilor.
Rezumatul proiectului/descriere
„Dreptul este întruchiparea condițiilor în care voința unuia poate fi unită cu voința
celuilalt, după o lege universală a liber tății” (Immanuel Kant ).
Acest proiect reprezintǎ o realǎ oportuni tate de a desfǎșura activitǎți î n care sǎ fie implicatǎ
comunitatea localǎ, familiile elevilor, reprezentanți ai forurilor decizionale la nivel local.
Conștientizarea comunitǎții locale de ne cesitatea sprijinirii practice a activitǎții școlii va
contribui, în timp, la eliminarea barierelor dintre școalǎ și societate. Activitățile
extracurriculare îi ajutǎ pe elevi sǎ cunoascǎ cerințele și așteptǎrile societǎții privind prestația
lor. Prezentul proiect are drept scop antrenarea tuturor elevilor în activități de combatere și
prevenire a discriminării de orice fel, atât în cadrul școlii, cât și în mediul social pe care îl
frecventează în diferite împrejurări, de percepere a realitǎții și de poziți onare pe scara socialǎ
localǎ.
Prezentarea proiectului
Obiectiv general:
 Formarea unor comportamente pozitive a membrilor comunitǎții fațǎ de activitatea
din școalǎ;
 Stimularea reflectiei asupra respectarii drepturilor copilului (ale omului);
 Respectarea drepturilor pentru toti colegii, indiferent de etnie, religie sau
apartenența socială;
Obiectivele specifice ale proiectului:
 Să își însușească noțiunea de relație interumană și să înțeleagă importanța
acesteia pentru întreaga societate umană, în general, și pentru fiecare individ -adult
sau copil, în special.
 Să înțeleagă dimensiunea sentimentului de responsabilitate socialǎ pe care o
presupune statutul de ELEV;
 Să comunice pe teme și preo cupări comune, într -un alt cadru, decât cel școlar;
 Să își însușească regulile unui dialog civilizat, bazat pe respectarea parteneru –
lui de dialog;
 Să coopereze în desfășurarea unor activități comune, cu diferite teme, prin
împărtășirea experiențe i personale, susținerea reciprocă a ideilor, completarea și
argumentarea lor.

70
 Să se comporte civilizat, atât în cadrul grupului, cât și în orice relație cu
persoanele cu care intră în contact, bazată pe respect reciproc, înțelegere și
corectitudine;
 Sǎ relaționeze, în mod civilizat, cu reprezentanți ai comunitǎții locale.
Descrierea activităților:
Activitatea nr.:1
Titlul activității: „PRIETENII DIN JURUL NOSTRU”
Tipul activității: interactivă
Data/perioada de desfășurare : octombrie
Locul d esfășurării: la nivelul unități i
-elevii clase i a II a;
-părinți i interesați ;
Beneficiari: elevii clasei , părinții, comunitatea locală;
Mdalități de evaluare:
-Întocmirea unui album cu fotograf ii însoțite de impresii ale copiilor;
– Crearea unor CD -uri cu aspecte din activitățile desfășurate;
Descrierea activității:
Prin activități care vizează în special comportamente morale, dar cu aplicații care
stârnesc i nteresul copiilor, ne așteptăm să formăm o dimensiune clară și accesibilă a
sentimentului de prietenie. Elevii au nevoie de activități care să -i sensibilizeze, să -i apropie de
problemele colegilor (mai mici sau mai mari).
Eliminarea barierelor de comunicare se poate realiza mai ușor prin activități în grup, astfel
încât fiecare contribuție să fie importantă în finalizarea produsului dorit.
Activitatatea nr:2
Titlul activității: „AVEM ACELEAȘI PREOCUPARI, DEȘI TRAIM ÎN MEDII DIFERITE”
Tipul activității: prin corespondență
Data/perioa da de desfășurare: noiembrie
Locul desfășurării: la nivelul fiecărei unități
Numărul de participanți pentru fiecare categorie (elevi, cadre didactice, parinți, reprezentanți
ai comunităț ii etc):
-elevii clasei a II a;
-părinții interesați;
Metode/mijloace de realiza re: Întâlniri, activități în grup;
Mdalități de evaluare:
– portofolii;

71
-eseuri ;
– crearea unor CD -uri cu aspecte din activitățile desfășurate;
Descrierea activității:
Prin această activităte elevii vor fi conștientizați de faptul că existența diferențelor de
mediu (urban sau rural) nu crează diferențe de niciun fel la nivelul drepturilor pe care le au toți
copii i. De asemenea, indiferent de vâ rstă (preșcolară, clase primare, gimnaziale sau liceu),
respectul față de semeni este la fel de necesar. Elevii înțeleg din activitățile organizate că între
ei nu există di scriminare de niciun fel.
Activitatatea nr:3
Titlul activității: „COLEGI DE ETNII DIFERITE, PRIETENI DE ETNII DIFERITE”
Tipul activității: dezbatere
Data/perioada de desfășurare: decembrie
Numărul de participanți pentru fiecare categ orie (elevi, cadre di dactice, părinți, reprezentanți
ai comunității ):
-elevii clasei a II a;
-părinții interesați;
Beneficiari: elevii clasei, părinții, comunitatea locală;
Metode/mijloace de realizare:
-Întâlniri cu reprezentanți ai unor ONG -uri care apără drepturile copiilor (ale omului);
-Activități în grup; activități artistico -plastice;
Modalități de evaluare: portofolii; eseuri, planșe, pliante;
Descrierea activității:
În activitatea de zi cu zi întâlnim adesea cazuri de discriminare apărute între colegi, pe moti v
de etnie. Aceste manifestări negative apar mai ales față de copiii aparținând etniei roomă. Prin
lucrările create (eseuri, lucrări plastice) elevii vor fi stimulați să exprime ce au simțit în
momentul în care au fost discriminați sau au asistat la situaț ii de discriminare. Scopul este
dublu, urmărind atât evitarea unor situații concrete, cât și luarea de atitudine în cazurile
concrete.
Activitatatea nr:4
Titlul activității: „PRIETENII FĂRĂ FRONTIERE”
Tipul activității: dezbatere
Data/perioada de desfășu rare: ianuarie
Numărul de participanți pentru fiecare categorie (elevi, cadre didactice, parinti, reprezentanti
ai comunitatii etc):
-elevii clasei a II a;

72
-părinții interesați;
-reprezentanți ai comunității locale;
Benefi ciari: elevii clasei , părinții elevilor, comunitatea locală;
Metode/mijloace de realizare: întâlnire;
Mdalități de evaluare:
-fotografii ;
– portofolii;
Descrierea activității:
Pornind de la exemple de prietenii celebre care au trecut peste granițe de spațiu și timp (Mihai
Eminescu și Ion Creangă) , elevii vor prezenta, folosind exemple actuale, prieteniile pe care le
au și motivațiile pe care se axează aceste relații. Elocvente vor fi datele oferite de f iecare
grupă .
Activitatatea nr: 5
Titlul activității: – „ARC PESTE TIMP” – întâlnir e cu persoane vârstnice;
Tipul activității: Prezentarea unor albume, colecții sau obiecte mai vechi de 100 de ani;
Data/perio ada de desfășurare: februarie
Numărul de participanți pentru fiecare categorie (elevi, cadre didactice, parinti, reprezentanti
ai comunitatii etc):
-elevii clasei a II a;
-invitați: persoane vârstnice;
-părinții interesați;
-reprezentanți ai comunității locale;

Descrie rea activității:
Motivația acestei activități este dată de necesitatea cunoașterii valorilor înaintașilor și a
sentimentelor care le -au stimulat activitatea. Totodată, prezentarea unor fapte de către cei care
le-au trăit îi impresionează pe copii mai mult decât cele descoperite din lecturile cu caracter
istoric.
Activitatatea nr: 6
Titlul activității: „MEDIUL ÎNCON JURĂTOR ȘI SĂNĂTATEA NOASTRĂ ”
Tipul activității: practice -aplicativă
Data/perioa da de desfășurare: martie
Locul desfășurării: la nivelul unități i
Numărul de participanți pentru fiecare categorie (elevi, cadre didactice, părinți, reprezentanți
ai comunităț ii etc):

73
-elevii clasei a II a;
-părinții interesați;
-reprezentanți ai ONG -urilor ecologiste;
Metode/mijloace de realiza re: observarea curățeniei școlii și a curții după terminarea orelor de
curs. Activitate de adunare a deșeurilor și de depozitare select ivă.
Mdalități de evaluare:
– stabilirea și ilustrarea unor reguli de protecție a mediului înconjurător;
Descrierea activității:
Oamenii și -au pus întrebări legate de existența vieții pe Pămậnt încă din cele mai vechi
timpuri. Filosofi sau oameni de știin ță au legat existența vieții de puterea divină, iar omul l -au
considerat responsabil de menținerea echilibrului în natură. Grija pentru natură, manifestată
încă din antichitate la civilizațiile recunoscute ale Terrei, reprezintă o prioritate acum, în
condi țiile creșterii numărului populației, a consumului, precum și a confortului cu orice preț.
La nivel național, regional și mondial, problemele mediului sunt în centrul atenției, iar
reuniunile organizate periodic au obiective clare pentru protecția și cons ervarea mediului.
Activitatatea nr: 7
Titlul activității: „DISTRACȚIA FACE PARTE DIN PRIETENIE”
Tipul activității: excursie
Data/perioada de desfășurare: aprilie
Locul desfășurării: Itinerariu stabilit împreună cu elevii și părinții clasei ;
Numărul de participanți pentru fiecare categ orie (elevi, cadre didactice, părinți, reprezentanți
ai comunităț ii etc):
-elevii clasei a II a;
-părinții interesați;
Descrierea activității:
Această activitate are drept motivație entuziasmul și de schiderea cu care reacți onează copiii la
aceasta vârstă la stabilirea de relații no i de prietenie, dar și efectul benefic pentru conturarea
dimensiunii acestui sentime nt nobil. Capacitatea de a lega prietenii bazate pe sinceritate,
încredere reciprocă, altruism, pasiuni și inter ese comune nu este doar ilustrarea frumuseții
caracter ului uman, ea va fi calea de a contracara efectul urgenței vieții în viitor, mai exact
evitarea pericolului ca omul să se transforme dintr -o ființă sociala într -una robotizată și
însingurată.
Activitata tea nr: 8
Titlul activității: „ACELEAȘI DREPTURI PENTRU TOȚI”
Tipul activității: evaluarea proiectului

74
Data/p erioada de desfășurare: mai
Locul desfășurării: la nivelul școlii
Numărul de participanți pentru fiecare categ orie (elevi, cadre didactice, pă rinti, reprezentanti
ai comunităț ii etc):
-cadre didactice din fiecare unitate de învățământ participantă la proiect;
-reprezentanți ai comitetelor de părinți ;
-elevii clasei a II a;
– Consiliul elevilor;
-invitați;
-părinții interesați;
-reprezentanți ai comunității locale.
Metode/mijloace de realizare :
 prezentare cronologică a activităților desfășurate, povestirea momentelor
deosebite, impresii și satisfacții trăite de elevi și de c adrele didactice;
 prezentarea portofoliilor realizate pe parcursul derulării proiectului;
Mdalități de evaluare: întâlnire de proiect
Descrierea activității:
Evaluarea proiectului se va face prin prezentarea realiză rilor și scopurilor îndeplinite ,
impresii adunate în timpul activităților, planuri de continuare în viitor a altor activități .
Rezultatele așteptate ca urmare a implementarii proiectului
În urma implementării acestui proiect dorim eliminarea unor bariere dintre elevi și
reprezentanți ai comunitǎții locale. Acceptarea diferențelor de vârstǎ, de mentalitate, soci ale,
de cultură, de religie, de etnie, face parte din aplicarea democrației la nive lul instituțiilor de
învățământ . Respectarea drepturilor pentru toți școlarii, fără nic io diferență, este o necesitate ,
în rândul elevilor , mai ales în condițiile în care bullyng -ul este un fenomen îngrijorător ca
amploare și ca modalitate de manifestare . Acest proiect urmărește înlocuirea atitudinii de
marginalizare a activitǎții elevilor în școalǎ, cu atitudine a de înțelegere a nevoilor copi ilor, c u
implicarea acestora în acțiuni practice din comunitate.
Modalitǎți de monitorizare și de evaluare a rezultatelor proiectului
Monito rizarea se va face prin aplicarea unor teste, realizarea de afișe, postere, lucrări
plastice și literare. De asemenea, se v or realiza scenete în care să fie implicați elevi de vârste,
religii și etnii diferite, din care să rezulte buna înțelegere și prietenia dintre aceștia.
Modalitatea de evaluare și indicatorii de evaluare ai proiectului

75
Se va realiza o evaluare continuă, du pă fiecare activitate susținută. Evaluarea finală se
va realiza prin prezentări ale evaluărilor parțiale, prin prezentarea portofoliilor, CD -urilor,
lucră rilor ilustrative.
Activitățile de promovare/mediatizare și de diseminare în timpul implementării pro iectului și
după încheierea acestuia
Promovarea proiectului se va realiza prin afișe, scrisori trimise părinților și
reprezentanților comunităților locale, articole în pr esa locală . Rezultatele proiectului vor fi
publicate pe didacti c.ro, la afișierele un ității, cât ș i în cadrul ședințelor cu părinții.
Proiectul inițiat de doamna inspector general, prof. dr. Genoveva Farcaș , Școala pentru
valori autentice constituie o modalitate eficientă de abordare a temelor de interes și de
actualitate, realizându -se astfel corelarea cunoștințelor însușite în activitatea la clasă cu
aplicarea practică a acestora.
Acțiunea educativă realizată în colaborare cu familia și comunitatea locală este în
favoarea întregii societăți. Rolul profesorului sau învățătorului în acest proces este primordial.
Dascălul este cel care observă și cunoaște cel mai bine cadrul de manifestare al copiilor, care
sugerează și urmărește comportare a acestora în așa fel încât să răspundă la pretențiile zilelor
noastre la nivel școlar. Copiii fiind mult mai bine informați au nevoie de cunoașterea directă,
nemijlocită a tot ce se poate.
Este bine să ne gândim că efortul nostru nu trebuie să se regăsea scă doar în diplomele
olimpicilor, ci și în zâmbetele unor copii marginalizați, de cele mai multe ori, sub mai multe
aspecte. Toți semenii noștri au dreptul la un loc al lor în lume, unde să se simtă în siguranță, să
poată acționa conștient și responsabil în interes personal și în interesul celor din jur. Un cadru
didactic cu experiență știe că pentru a putea avea o bună colaborare cu familia și comunitatea
locală nu este de ajuns numai să dorești acest lucru, ci e nevoie de activități bine pregătite, la
care să participe familiile elevilor și reprezentanți ai comunității locale, astfel încât să se
cunoască și din exterior cât de mult se muncește în școală.
Legat de acțiunile organizate împreună cu comunitatea locală putem să spunem că
reușita lor depin de de proiectul propus de cadrele didactice. Cadrul didactic va pregăti din
timp fiecare activitate, propunând invitaților temele în mod eșalonat, spre a evita
supraîncărcarea. De asemenea, colaborarea trebuie să ducă la folosirea unor materiale
didactice potrivite temei și vârstei.
Activitățile extrașcolare sau evenimentele sociale sunt acțiuni care contribuie la
creșterea stimei de sine în rândul elevilor și în care se impune implicarea părinților. De
exemplu, în cadrul activ ităților organizate în cadru l evenimentului Zilele școlii , implicarea
părinților va realiza cunoașterea directă a meritelor elevilor din partea școlii, în functie de

76
aptitudinile deosebite manifestate într -un anumit domeniu. Astfel se creează sau se dezvoltă
relațiile pozitive, senti mentele de mândrie și satisfacție, dar și motivarea interioară pentru
implicare activă în viața școlii: „… rolul cadrului didactic în special, este de a c reea situații
pozitive și de a valor iza pozitiv acțiunile copiilor.

77
CAPITOLUL IV: PROPUNERI PENTRU DEZOLTAREA UNOR
ACTIVITĂȚI CENTRATE PE FORMAREA COMPORTAMENTELOR
MORAL -CIVICE LA ELEVII DIN CICLUL ACHIZIȚIILOR
FUNDAMENTALE

IV.1. Poveștile și basmele, modalitate de formare a trăsăturilor
morale pozitive
Lumea basmelor și a poveștilor reunește în același cadru eroi din sfera reală sau
fantastică, întruchipări umane, ființe him erice sau animale personificate, care stimulează
imaginația și creativitatea micilor școlari. Basmul „reprezintă nara țiunea populară cu elemente
fantastice supranaturale, care simbolizează for țele binelui și ale răului în lupta pentru și
împotriva fericirii omului” ( DEX online). Basmele românești, cu autori anonimi, stau la baza
multora dintre basmele culte. Aceeași situație o întâlnim și în cazul basmelor și poveștilor
altor popoare .
Dacă în urmă cu un secol poveștile, povestirile, legendele sau basmele erau spuse la
gura sobei , în serile lungi de iarnă, dând frâu liber imaginației povestitorilor dar și copiilor
care le ascultau, în zilele noastre aceste c reații se citesc copiilor din cărți, în cadrul famil iei, în
grădiniță și la școală . Copiii ș i copilăria este aceeași, indif erent de timpul la care o raportăm,
dar influențele sunt cu totul altele. La momentul actual copiii au multiple variante de petrecere
a timpului, dintre care o amintim pe cea mai frecvent întălnită, respectiv vizionarea desenelor
de pe canalele specializate de te leviziune sau internet.
În aceste condiții, rolul învățătorului care lucrează cu școlari i aflați în perioada ciclului
de ach iziții fundamentale este determinant în atragerea spre creațiile literare de tipul
poveștilor, basme lor sau povestirilor. Lup ta dintre personajele științifico -fantastice pe care le
cunosc din desenele animate se impune a fi transferată în planul binelui și al răului prezentat
în creațiile literare specific e micii copilării. Elementele fantastice din basme sunt atribuite
personajelor umane, care au puteri supranaturale pentru a învinge răul și nedreptatea.

Sensib ilizarea copiilor de vârstă școlară mica se realizează mult mai repede prin
intermediul basmelor, poveștilor și povestirilor, față de desenele animate cu cadre violente,
zugrăvite în culori stridente. Activitățile de lectură, povestiri ale cadrelor didactice sau ale
copiilor, poveștile, povestirile și basmele reprezintă activități prin care se dezvoltă
creativitatea și se educă limbajul , dar totodată se formează trăsături morale pozitive .

78
Școlarii îndrăgesc aceste activități, mai ales dacă se prezintă imagini cu scene
ilustrative din creațiile lite rare, deoarece le satisfac nevoia de cunoaștere și de afectivitate, le
stimulează imaginația și constituie cadrul optim de exersare a capacității de comunicare. De
asemenea, contribuie la dezvoltarea proceselor psihice: gândirea logică, memoria voluntară,
imaginația creatoare, limbajul – ca mijloc fundamental de comunicare , formarea trăsăturilor
morale pozitive . În cadrul activităților de formare a trăsăturilor morale pozitive prin povesti,
povestiri sau basme, în perioada micii școlarități are loc dezvoltarea trăsăturilor morale
pozitive . La finalul unei povești sau al unui basm, copiii sunt fericiți că binele a învins, iar
personajele pozitive trăiesc fericite .
Poveștile și basmele le oferă copiilor posibilitatea de a transpune într -un alt plan, cel
imaginar, relaț iile dintre bine și rău, cinstit și prefăcut, harnic și leneș, frumos sau urâ t
Acțiunile multiple pe care școlarii l e intuiesc în povești sau basme contribuie la îmbogățirea
cunoștințele copiilor, asigurandu -le o implicare emoțion ală constructivă.
Etapa achizițiilor fundamentale este importantă pentru șcοlar i deoarece sе dеzvοltă
sistеmul dе intеrrеlațiοnarе cu cеilalți, precum și climatul sοciο –afеctiv din cadrul gruрului. În
cadrul micrοgruрului șcοlar sе fοrmеază trăsături alе реrsοnalității, cum sunt: simțul οnοarеi,
al dеmnității реrsοnalе, οnеstitatеa, simțul adеvărului și al drерtății. Cοοреrarеa, întrеcеrеa,
întrajutοrarеa, cοnduitеlе intеracțiοnalе, cu rеflехul lοr еmοțiοnal au influеnț ă asuрra
реrsοnalității cοрilului și a activității lui. Ο funcțiοnarе dеficitară a mеcanismеlοr рsiһοsοcialе
sе рοatе transfοrma într -ο sеriе dе fеnοmеnе nерriеlnicе intеgrării sοciοеducațiοnalе: rеlații
cοmреtitivе ехagеratе, rеlații cοnflictualе, accеntuarеa disοnanțеi dintrе aрrеciеrеa cο lеctivă și
cеa individuală. Cunοaștеrеa dinamicii factοrilοr рsiһοsοciali din micrοgruрurilе еducațiοnalе
din clasеlе рrimarе реrmitе intеrvеnții cοnstructivе în vеdеrеa crеștеrii acțiunii structurale ale
acеstοr factοri asuрra реrsοnalității șcοlarului mi c.
Ѕреcific рr οcеѕеl οr afеctіv -mοtіvațі οnalе еѕtе faрtul că іnѕtabіlіtatеa еchіlіbruluі
еmοțіοnal al c οріluluі еѕtе înlοcuită dе ѕtabilitatе, cееa cе ducе la cοntrοlul еmοțiilοr și
rеnunțarеa la arma рlânѕului. Dіѕр οzіțііlе dеvіn еvidеntе, șcοlarul mic manіfеѕtând ѕtărі
еmοtіvе dе οѕеbіtе cum ar fі cеlе dе c οnștіеntіzarе a culрabіlіtățіі ѕau acеlеa dе aѕcundеrе a
unеі faрtе nеadmіѕе. С οріlul maі arе еxрl οzіі dе afеcțіunе, dе mânіе șі dе furіе ѕau dе
aband οn. În ѕtructura ѕtărіl οr afеctіvе acțіοnеază еlеmеntе еducatіvе lеgatе dе cееa cе еѕtе
vοіе șі cееa cе nu еѕtе v οіе. Ѕ οcіalіzarеa afеctіvă ѕе рr οducе dеѕtul dе іntеn ѕіv la acеaѕtă
vârѕtă. Dacă la încерutul micii șcοlarități іntеracțіunеa șc οlaruluі cu alțі c οріі еѕtе lіmіtată
datοrіtă faрtuluі că рrοvin din cοlеctivе dе cοрii difеritе, cu tіmрul еl еxрrіmă nеv οіa dе a ѕе
іntеgra în c οlеctіv. La cοрiii ѕеnѕibili, grеu ѕοciabili, ѕе рăѕtrеază încă dереndеnța afеctіvă
față dе cadrul didactic.

79
În abordarea poveștilor și a basmelor, a vând ca scop educațional formarea și
dezvoltarea continuă a personalității elevilor vom avea în vedere și latura morală a acestora.
Vom urmări astfel evoluția atitudinii elevilor noștri față de muncă, relațiile cu adulții, cu alți
copii, prec um și atitudinea față de ei înșiși.
Aceste aspecte ale educării elevilor impun însușirea unor valori morale la care ne vom
referi în continuare și pe care le definim succint.
Cinstea este o calitate morală, dar și una dintre cele mai importante cerințe al e moralei.
Ea se întemeiază pe sinceritate și apărarea devărului, pe îndeplinirea obligațiilor asumate și a
promisiunilor făcute. Ea trebuie să se manifeste mai întâi față de sine.
Binele, concept fundamental în orice morală, a fost socotit mai întotdeaun a ținta
supremă a tuturor virtuților și săvârșirea lui recomandată de toate modelele de înțelepciune.
Hărnicia este o însușire morală caracterizând atitudinea și comportarea omului față de
muncă, oglindind eforturile sale de a fi folositor societății și l ui însuși prin rezultatele obținute.
Adevărul este privit ca o concordanță între vorbă și faptă.
Modestia este o calitate morală ce caracterizează individual din punctul de vedere al
atitudinii față de sine și față de cei din jur concretizată printr -o atit udine critică față de
propriile merite și li psuri.
Patriotismul exprimă atituidinea individului față de țara natală și se manifestă prin
atitudini și sentimente față de patrie, popor, valori culturale, limbă maternă.
Politețea este o atitudine specifică omului civilizat care își însușe ște reguli de
comportare civilizată și acționează în conformitate cu acestea fără efort.
Prietenia este o formă a raporturilor personale care apare în relațiile dintre oameni și
se bazează pe cunoașterea reciprocă, stimă, de votament.
Respectul este o atitudine de considerație, stimă, cinste, politețe față de o persoană sau
idee, incluzând și sentimentul de prețuire.
Recunoștința este sentimentul lipsit de egoism de care este pătruns omul față de acela
sau aceea care i -au făcu t un bine. Recunoștința este o simțire a inimii nu o judecată a minții.
Perseverența este străduința în muncă, efortul asiduu, inventiv și consistent pe temeiul
înfăptuirilor folositoare. Vrednicia îl caracterizează pe omul perseverent.
Generozitatea este însușirea unor persoane de a contribui la crearea bunurilor
materiale sau spirituale fără scop interesat și fără să aștepte recuno ștință sau întoarcerea
gestului ( Albule scu, I., 2008, pp. 127 -129).
Orice text este perceput diferit de fiecare cititor în fu ncție de ceea ce acesta vrea să
găsească în opera, de starea de spirit și de formația intelectuală . Lectura unei opere este

80
astfel : „un parcurs în spațiul textului , o relaționare a unor fapte apropiate sau îndepărtate, nu o
luare superficială de contact cu opera ” (Cornea, P., 1998, p. 96) .
O lectură repetată conduce receptorul spre descoperirea unor semnificații
suplimentare, a unor noi relaționări, fiecare contact, de fiecare dată, fiind un moment de
revelație. Elevul racordează valoarea confirmată de timp la perioada de cultură pe care o
trăiește, implicându -se afectiv și intelectual în acest univers. Prin lectură, cititor și scriitor sunt
plasați în aceeași realitate. Dar numai simpla lectură nu este suficientă. Acestui moment îi
urmează în mod fir esc un altul, de meditație asupra textului.
Cartea/textul stimulează visarea, gândirea, devenirea, contribuind la formarea unor
convingeri. Astfel, incursiunea în lumea textului înseamnă descoperire, înțelegere, pătrundere
a universului creat în operă, in tuiție a operei ca întreg, ca unitate, remarcând sensul ei major,
dezvoltând o activitate conștientă cu textul.
Elevii trebuie formați astfel încât c unoașterea textului să nu fie asociată cu lectura, ci
și cu înțelegerea lui . Prin exercițiu, p arcurgând drumul de la întreg la fragment și iar la întreg ,
nu facem altceva decât să reconstituim universul scrierii, iar întregul parcurs , cu tot ceea ce
implică , se transformă într -un act de cunoaștere .
Această cunoaștere completă a unui text sau fragment de text se poate realiza prin
combinarea unor metode și procedee care se constituie în adevărate tehnici de formare a
capacității de lectură și receptare a unei opere literare la școlarii mici. Sunt elocvente
cuvintele lui Zaharia Stancu privind cunoașterea unei opere : „Sunt încărcat de amintiri ca un
măr, în toamnă. Scuturați pomul și, dacă nu cad destule fructe, dați cu pietre în el sau și mai
bine loviți -i fiecare creangă cu prăjina…. Iau de pe inima mea o parte din această povară cu
fiecare carte pe care o scriu” (Stancu, Zaharia , 1975, p. 66) .
Propuneri de activități ce pot forma comportamente moral -civice prin intermediul
poveștilor și basmelor la clasa pregătitoare, clasa I, clasa a II -a :

IV.2. Disciplină opțională ” Învățăm din povești”

Există multiple posibilități de formare a comportamentelor moral -civice la școlarii mici
prin intermediul poveștilor și basmelor. Efectele formative ale învățământului primar vor
crește, iar cadrele didactice vor sprijini cu competență procesul de struct urare a personalității
copilului. Noul curriculum care se caracterizează prin descentralizare și flexibilitate, pentru
majoritatea discipinelor, prevede o plajă orară ce acceptă manifestarea opțiunilor elevilor
pentru un anumit domeniu.

81
Pentru dezvoltarea abilităților de receptare și înțelegere a mesajului unui text, dar mai
ales pentru valorificarea mesajului și aplicarea acestuia la nivelul comportamentelor morale,
propun opționalul interdisciplinar ” Învățăm din povești” pentru clasa pregătitoare.
Arii curriculare implicate sunt: Limbă și comunicare (Comunicare în limba română) ,
Arte și tehnologii (Muzică și mișcare, Arte vizuale si lucru manual) și Om și societate
(Educație pentru societate) .
Opționalul de va desfășura pe durata unu i an școlar, o singură oră pe saptămână.

IV.2.1. Argument

În ultima vreme s -a constatat ca lectura, preocupare principala a multor generații de
elevi, este din ce in ce mai neglijată din cauza noilor mijloace de informare (televizo rul,
calculatorul). Din păcate, programele oferite de mass -media nu corespund întotdeauna
universului copilăriei, nu stimulează dezvoltarea competentelor de intelegere si exprimare
orala, nu contribuie la imbogatirea, precizarea, activizarea si nuanțarea vocabularului elevilor.
Basmul reprezintă pentru micii școlari ai claselor pregătitoare, abia desprinși de lumea
grădiniței și a jocului ca activitate fundamentală, refugiul în care totul este posibil, real sau
imaginar, locul în care valorile morale sunt stabile și neapărat respectate, deoarece încălcarea
normelor atrage după sine oprobiul și „răsplata”, iar pentru personajele pozitive totul se
termină cu bine.
Acest univers mirific oferă perspective largi imaginației, stimulează creativitatea
artistică d e orice fel, având mari valențe educative.
M-am oprit, asupra acestei discipline opționale contopind laolaltă obiective specifice
ariilor curriculare limbă și comunicare, arte, om și societate și tehnologii, ca urmare a
descoperirii unui ur iaș potențial artistic la copii. Mijloc de educație, instrucție și divertisment,
opționalul îi va oferi școlarului posibilitatea de liberă exprimare și specifică manifestare a
înclinațiilor sau a talentului, precum și șansa de a lucra în echipă, de a se d ovedi interesat,
performant și de folos celorlalți.
Implicat într -o astfel de activitate elevul va reuși mai ușor să -și depășească inhibițiile,
să se manifeste spontan învingându -și emoțiile și să se integreze în colectiv, va putea emite
judecăți morale și de valoare, revizuindu -și propriul comportament.
Textele, exercițiile ș i jocurile didactice propuse, iau in considerare sfera preocupărilor,
cunoștințelor ș i intereselor elevilor, dându -le posibilitatea sa se exprime cât mai ușor,
urmă rindu -se pas cu pas calitatea exprimării orale.

IV.2.2. Competențe specifice
În programele școlare competențele sunt definite ”ca ansambluri structurate de
cunoștințe, abilități și atitudini dezvoltate prin învățare, care permit rezolvarea unor problem
specific unui domeniu sau a unor problem generale, în contexte diverse”(Programa școlară
pentru disciplina Dezvoltare personal, clasa prgătitoare, clasa I și clas a II -a, 2013).
Competențele specifice sunt derivate din competențele generale, r eprezentând etape în
dobândirea acestora și se formează pe parcursul unui an școlar.
Competența interdisciplinară : Dezvoltarea capacității de a comunica din perspectivă
lingvistică, plastică, muzicală și a artei dramatice.
Competențel e specifice vizate în eleborarea opționalului sunt:

82
 Sesizarea semnificației globale a unui mesaj scurt, pe teme familiar, rostit clar și rar;
 Recunoașterea unor detalii dintr -un mesaj scurt;
 Participarea la dialoguri scurte, în situații de comunicare uzual ă;
 Punerea în practică a unor norme elementare de conduit în context familiar;
 Recunoașterea unor deprinderi de comportament moral -civic în grupurile de
apartenență;
 Manifestarea curiozității față de explorarea de mesaje artistice simple, exprimate
vizual;
 Manifestarea liberă a ideilor și trăirilor personale, apelând la forme simple de
exprimare specific artelor;
 Participarea la activități integrate adaptate nivelului de vârstă, în care se asociază
elemente de exprimare vizuală, muzicală, verbal, kinestezic ă.

IV.2.3. Activități de învățare
Activitățile de învățare reprezintă mijloace de organizare a activității didactice,
având drept sc op realizarea competențelor, valorificând experiența elevului.
Exemplele de activitățile de învățare folosite în desfășurarea opționalului ” Învățăm
din povești” sunt urmatoarele:
 Exerciții de concentare a atenției pentru ascultarea atentă a unui text literar audiat sau
citit;
 Exerciții de sesizare a mesajului unui text;
 Exerciții de recunoștere a personajelor dintr -un text narativ;
 Selectare a unor imagini dintr -un set, pentru a indica despre ce aste vorba în mesaj;
 Repovestirea unor secvențe preferate, dintr -un text audiat;
 Oferirea de replici afirmative/negative la enunțuri scur te care vizează diverse
informații din text;
 Jocuri de rol cu diverse teme;
 Stimularea unor situații care presupun respectarea normelor de conduită;
 Dramatizarea unor povești cu conținut moral -civic, cunoscute de copii;
 Vizionarea de spectacole de teatru și teatru de păpuși, adecvate vârstei;
 Folosirea liniei cu scop de contur și cu scop decorative în aplicații /compoziții liber
alese;
 Realizarea unor lucrări în care să se asocieze elemente de exprimare plastic cu alte
forme de exprimare artistic: ilustrar ea unei povești cunoscute prin desen sau prin
cântec, ilustrarea mișcării sugerate într -un tablou.

Activități de învățare propuse pentru clasa pregătitoare:
Activitatea nr.1
” Mă cunoști?”
Scopul: identificarea caracteristicilor fizice și morale ale personajelor din textele citite/audiate
(basme, povești, povestiri)
Material utilizat: ilustrate cu diverse personaje ale poveștilor și povestirilor cunoscute
Metoda: jocul didactic

83
Descrierea activității: Jocul se bazează pe cunoștințele dobândite în urma studierii unor
povești ca: ”Alba ca zăpada”, ” Punguța cu doi bani”, ” Ursul păcălit de vulpe” etc. La
prezentarea unor ilustrații elevii au sarcina de a recunoaște personajul și de a -l caracteriza.
Când se prezintă ilustrația corespunzătoare, elevul răspunde, după caz, în felul următor:
” Fata moșneagului – o fetiță bună, harnică și frumoasă”;
” Fata babei – rea, urâtă și leneșă”;
” Alba ca zăpada – frumoasă și bună”;
” Piticii – bărbăși, buni, harnici”.
Aceast joc pregătește elevii pentru a realize mai târziu portretul moral al personajelor din
lecturile citite. Elevii sunt obișnuiți să desprindă atât trăsăturile negative, cât și e cele positive
ale personajelor.

Activitatea nr.2
Poveste : Punguța cu doi bani , de Ion Creangă
Scopul: fixarea conținutului poveștii pe fragmente prin formularea de întrebări specifice
exploziei stelare .
Material didactic : steluțe , silueta cocoșului din poveste
Metoda : explozia solară
Etape :
Copiii ascultă pove ste . Pentru fixarea conținutului prin feed – back , se solicită copiilor
să asculte câte un fragment și să formuleze întrebări .
„Cocoșul” împarte cele cinci steluțe cu întreb ări la cinci copii . Cadrul didactic va citi
fiecărui copil care va lua s teluța , întrebarea de pe aceasta . Cei cinci copii își aleg colegii de
lucru și constituie astfel cinci grupuri corespunzătoare celor cinci tipuri de întrebări . Ascultă
pe rând fragmente din poveste .
Se formulează întrebări pentru fiecare fra gment audiat . Se rețin pentru etapa finală .
După ce au audiat toate fragmentele și au elaborat întrebări se poate iniția „ Jocul
întrebărilor” , joc prin care copiii adresează întrebările formulate în grup
În final se aleg întrebări al căror r ăspuns sugerează aspecte principale ale
poveștii. (Anexa 5)

IV.2.4. Conținuturi
Conținuturile învățării popuse sunt:
1. Poezii din folclorul copiilor
2. Legende ș i poezii populare
3. Povești ș i povestiri pentru copii, de scriitori romani si străini
4. Exerciții aplicative, jocuri didactice, rebusuri
5. Concursuri tematice
6. Realizarea unor compozitii plastice – scene din basme
7. Dramatizări
8. Audieri de melodii din poveștile studiate
9. Vizionarea de filme ș i piese de teatru pentru copii
10. Realizarea unui album foto cu aspecte ale activității

84
Metodele și procedeele folosite sunt: conversația, povestirea, jocul didactic, jocul de
rol, exemplul, explicația, brainstormingul, problematizarea, conversația euristică,

IV.2.5. Modalități de evaluare
Procesele evaluative operează aupra multiplelor laturi ale activității didcatice, adică
asupra procesului de învățămân t în a nsamblul său parcurgând drumul de la procesul de
predare -învățare la produs concretizat în cunoștințe, priceperi, depri nderi, capacități, atitudini
achiziționate de elevi. Evaluarea reprezintă o componentă esențială a procesului de învățare,
menită să furnizeze informații necesare reglării și ameliorării continue a activității.
Forme de evaluare utilizate:
1. Metode tradiționale:
a. probe scrise și orale (evaluare sumativă și formativă) la sfârșitul unităților de învățare și
la finalul unor lecții;
b. probe practice;
c. teste docimologice

1. Metode alternative:
a. observația sistematică a comportamentului elevului
b. investigația
c. portofoliu – pe parcursul unităților de învățare
d. autoevaluarea

Capacități instrumentale: cognitivă, volitivă, soci alizare, empatie, toleranță, etc.

Valori și atitudini:
 Cultivarea interes ului pentru lectură și a plăcerii de a citi, a gustului estetic în
domeniul literaturii
 Stimularea gândirii autonome, reflexive și critice în raport cu diversele mesaje
receptate
 Cultivarea unei atitudini pozitive față de comunicare prin conștientizarea
impactului limbajului asupra celorlalți și prin nevoia de a înțelege și de a folosi
limbajul într -o manieră pozitivă, responsabilă din punct de vedere social
 Cultivarea unei atitudini pozitive față de limba română și recunoașterea rolului
acesteia pentru dez voltarea personală și îmbogățirea orizontului cultural

Formele de organizare: activități frontale, pe ecgipe, pe grupe, individuale

IV.2.6. Bibliografie
În elaborarea opționalului interdisciplinar ” Învățăm din povești” am consultat urmatoarea
bibliografie:
 Gh. Alexandru / Eugenia Șincan – Școala și familia, Editura Gheorghe –Cârțu
Alexandru, Craiova, 1993
 I. Gh. Mărcudean – Teatru pentru copii, Editura Ion Creangă, București, 1985

85
 M. Ionescu – Demersuri creative î n predare și învățare, Editura Presa Universitară
Clujeană, 2000
 *** – Culegere de texte basme și povești, Editura Aramis , București, 1994
 Programele școlare pentru disciplinele Comunicare în limba română, Dezvoltare
personală, Arte v izuale și abilități practice, Muzică și mișcare, Aprobate prin ordin al
ministrului Nr. 3418/19.03.2013
 www.didactic.ro

IV.3. Modul de activități pentru dezvoltarea comportamentelor moral -civice

Competențe generale urmărite:
1. Manifestarea interesului pentru autocunoaștere și a atitudinii pozitive față de sine și față
de ceilalți

2. Exprimarea adecvată a emoțiilor în interacțiunea cu copii și adulți cunoscuți
3. Utilizarea abilităților și a atitudinilor specifice învățării în context școlar
Emoțiile și sentimentele sunt acei „musafiri” care ne vizitează în trecere. Uneori
musafirii par a fi tirani, alteori par a fi prieteni.

Fiecare își dorește sa aibă doar musafiri buni, pozitivi. Așa cum fiecare dintre noi a
învățat să citească, tot așa putem învăța să ne recunoaștem emoțiile, să le simțim în
întregime, să ne gândim la ceea ce ne transmit, să descoperim situațiile și evenimentele
care le -au provocat și pe măsura ce vom învăța toate acestea , „musafirii” se vor transforma
treptat din tirani în prieteni. De aici încolo se deschide un spațiu care ne permite să simțim
o gamă mai largă de emoții care dau sens vieții.

Sentimentul este o emoție repetată, stabilizată și generalizată care persistă în timp
și rezistă la diverși factori perturbatori. Pentru a ști ce este un sentiment înseamnă mai întâi
a-l trăi.
Emoția este definită ca o reacție afectivă de intensitate mijlocie și de durată relativ
scurtă, însoțită adesea de modificări în activitățile organismului, oglindind atitudinea
individului față de realitate.

Bucuria e mereu alături de noi atunci când zâmbim, când ajutăm pe cineva sau
când suntem apreciați de cei din jur.

Curajul este cel care vă însoțește nu numai atunci când e întuneric în c ameră, dar și
atunci când puneți capăt unei nedreptati sau când aveți curajul de a mărturisi o faptă rea.

Bunătatea e bună prietenă cu iertarea și cu darnicia.

86
Dacă nu suntem atenți, furia ne poate cuprinde din orice motiv: ba că nu găsiți
jucăria prefer ată, ba că nu vă lasă părinții la televizor, ba că plouă afară sau cine știe din ce
alt motiv.

Este bine să ne ferim cât putem de răutate . Răutatea se leagă de noi și ne face urâți
și nesuferiți. Nimeni nu se joacă cu un copil rău, nimeni nu îl ajută și toți îl evită. Dacă
vrei să ai prieteni, împrietenește -te cu bunătatea și ține răutatea departe de tine.

Propuneri de activități ce pot fi folosite în cadrul orelor de Dezvoltare personală
la clasa pregătitoare, clasa I, clasa a II -a, pentru dezvoltarea c omportamentelor moral –
civice :

Exprimarea adecvată a comportamentelor în interacțiunea cu copii și adulți cunoscuți
Asocierea emoțiilor de bază cu elemente simple de limbaj nonverbal și paraverbal
Emoții de bază ( bucurie, tristețe, frică, furie) exprimat e în comportamentele elevilor din
învățământul primar.

Activitate realizată la clasa I
Reactualizarea cunoștințelor
Li se cere elevilor să își reamintească subiectul lecției de ora trecută (,,Curajul”)

Li se prezintă elevilor pe o planșă mai multe imagini cu animale și păsări pe care le vor
recunoaște.

Elevii sunt solicitați să recunoască din ce lecturi recent studiate fac parte, ca și personaje,
animalele prezentate și le enumeră.

Li se cere să identifice cel mai curajos animal din imag ini ( Leul) și să motiveze răspunsul.
Captarea atenției :
Vizionarea unui material pps – povestea ” Cântăreții din Bremen” – studiată și ea în orele
de lectură. Elevii sunt solicitați să participe la un dialog:

– Care sunt personajele poveștii?
– Ce au hotărât ei să facă?
– Ce au dovedit ei plecând singuri în lume? ( Curaj )
– Ce au făcut hoții când au ” făcut cunoștință ” cu ”musafirii ” lor?
– Ce credeți că au simțit ei? – ( Frica)
Anunțarea temei:
Li se comunică elevilor că vor studia o nouă lecție în care vor afla mai multe despre
” Frică”, ce o determină, cum o putem depăși.

Desfășurarea activității :

87

Se analizează imaginea – în care un copil este foarte speriat sub mâna ridicată și expresia
agresivă a unui adult.

Elevii sunt solicitați să își imagineze situația, motivele, ce simte copilul, de ce s -a ajuns la
o astfel de situație.

– Ce credeți că simte copilul ?
– Voi v -ați simți la fel ?
– De ce credeți că adultul a procedat astfel?
– Vouă de ce/cine vă este frică? (elevii pot enumeră întunericul, spațiile închise,
șerpi, șoareci, păianjeni,etc.)

– Nu trebuie să lăsăm diferite lucruri să ne sperie, teama trebuie depășită, cum credeți
că putem face asta? Exemplificați.
– Dați exemple de personaje d in poveștile cunoscute cărora le era teamă de ceva.
Joc ”Cutia cu surprize ”

Împărțiți în 4 grupe, copiii aleg un reprezentant care să extragă ,,surpriza”.
Copiii aleg dintr -o cutie câte un jeton, se consultă cu colegii din grupă, vin în fața clasei și
spun de cine îi era teamă personajului respectiv. Motivează răspunsul și lipesc jetonul pe
tablă. Exemple de jetoane:

– de vânător și de mama vitregă – de lup

– de lup – de câine – de soare

88
Ghicește și colorează! – Elevii primesc câte o fișă cu câteva imagini .
Li se citește câte un fragment din 2 lecturi: ,,Leul și șoarecele” – de Lev Tolstoi, ,,Fricosul”
– Emil Gârleanu (a s e vedea Anexa 6 ). Ghicesc personajele ”fricoase”, le identifică și l e
colorează. (a se vedea Anex a 7) Ulterior descriu situația în care personajele respective au
trăit sentimentul de teamă.
”Și cum mergea pe marginea unei vâlcele, …. se opri o clipă să se odihnească. Atunci, de la
spate, se ridică, albă și ea, ca de gheață, luna. Stelele păliră; pă durea, copacii, tufele își
dezbrăcară deodată umbra. Iar ….. împietri de groază: chiar de lângă el, se întinse pe

pământ o arătare cu două coarne grozave. După clipa de spaimă, se destinse ca o coardă și o
zbughi la goană, se prăvăli în vale, veni de -a dura ca un bulgăre, se sculă și iar se rostogoli,
până jos; apoi o luă de -a dreptul tăind câmpul. Se opri tocmai în stuhăria iazului. Acolo, de –
abia suflând, se ghemui cu ochii închiși… să nu -și mai vază… umbra!”
” Mărețul rege se trezi. Îl înșfăcă pe. …. între labe și strigă:
– Ei, să fie! Cum îndrăznești să mă trezești? Te voi mânca!
Bietul …. tremura de frică și plângea ca să -și scape viața.

– O, mărite leu, a fost un accident! N -am avut intenția să te jignesc! Te rog, lasă -mă să
plec! Poate și eu t e voi ajuta într -o bună zi!

Ha-ha-ha…, spuse leul râzând.”

REFLECȚIE
”Creioanele la mijloc!”
Li se cere elevilor să deseneze pe spațiul destinat acestui lucru , pe caietul special/foaie –
diverse lucruri de care se tem – într-un timp limitat.

Când li se va spune : ” Creioanele la mijloc!” se vor opri din desenat . Vor prezenta
desenele în fața clasei și vor justifica alegerile făcute.

Lecția se finalizează cu concluziile învățătorului și cu intonarea cântecului ”Nu mi -e frică
de Bau – Bau!”

Activita tea integrată se dovedește a fi o soluție pentru o mai bună corelare a
activităților de învățare cu societatea, cultura și tehnologia didactică. Ea lasă mai multă
libertate de exprimare și acțiune atât pentru copil cât și pentru cadre didactice.

Prin aces te activități se aduce un plus de lejeritate și mai multă coerență procesului
didactic, punându -se accent pe joc ca metodă de bază a acestui proces. Elevii sunt stimulați
și atrași prin diversitatea activităților de învățare dintr -o singură oră și prin apa riția
elementului de surpriză. Se imprimă lecției un caracter aparte, diferit de modul tradițional.

89
Activătăți ce pot fi realizate la clasa pregătitoare, clasa I și clasa a II -a
Domeniul: Dezvoltare emoțională și socială
Subdomenii: Trăire și manifestare emoțională, starea de bine
Comunicare școlară eficientă
Interacțiuni simple cu ființe și obiecte familiare
,,CE CULOARE ARE EMOȚIA MEA?’’ – ,,Mă joc cu emoțiile” Sentimente pozitive și
negative

Materiale necesare: pălărie sau coș cu bilețele diferit colorate (culori calde și culori
reci); bilețele cu propoziții.

Scop: clasificarea emoțiilor ca pozitive sau negative.
Obiective: – recunoașterea și denumirea corectă a unor sentimente;
– asocierea unor sentimente cu anumite culori.
Activitatea constă în lecturarea propozițiilor și relaționarea lor cu anumite
sentimente: copiii extrag câte un bilețel cu propoziții, iar cadrul didactic îl citește. Copiii
recunosc emoția despre care se vorbește, și p recizează dacă este o emoție pozitivă sau
negativă. (cadrul didactic poate ajută la denumirea emoției). Emoția primește o culoare.
Copiii vor fi rugați să justifice alegerea culorii respective (de obicei, culorile calde dau un
sentiment plăcut, cele reci d au senzația de trisțete).

Se discută despre efectele acestei emoții.
Consolidare:
1. copiii vor extrage (cu ochii închiși) câte un bilețel din coș, și vor exprima un
sentiment care să corespundă acelei culori.

2. după aceasta, copiii vor fi rugați să dea cât mai multe exemple de sentimente
plăcute, și cât mai multe exemple de sentimente neplăcute (învață să le împartă în
categorii)

Sentimente stimulate și inhibate
Materiale necesare: pălărie sau coș cu bilețele diferit colorate ( preferabil roșu sau
albastru ), o poveste și bilețele cu propoziții.

Scopul acestei activități: clasificarea emoțiilor ca stimulante (activante) și
inhibante.
Obiective:
– precizarea anumitor sentimente activante;

90
– găsirea unor soluții adecvate unor probleme care provoacă sentimente
activante.
Activitatea are două părți: lectura unor propoziții și lectura unei povești.
Prima parte se desfășoară asemănător cu activitatea anterioară, doar că acum
copiii fac împărțirea în activități stimulante (culoarea roșie) și activități inhibante (culoarea
albastră).

Atenție: se ntimentele care activează sau care inhibă pot fi diferite de la un copil la
altul, iar cadrul didactic trebuie să ajute fiecare copil să se cunoască mai bine.

A doua parte a activității constă în lecturarea unei povești care implică sentimente.
Copiii vor trebui să recunoască sentimentele, și, cel mai important, să găsească
sentimentele activante (cele care au provocat la acțiune). În finalul activității copiii sunt
rugați să găsească un final diferit poveștii și să identifice consecințele schimbării emoți ilor
personajelor principale.

Exemple de povești:
Ursul păcălit de vulpe (Ce a determinat ursul să fie furios? Cum altfel ar fi putut el
reacționa? Ect.)
Ratușca cea urâtă (Ce a simțit rățușca? Ce a determinat -o să fugă? Cum altfel ar fi putut
recționa? Etc.)

Bagheta magică – ,,Și tu ai emoții!”
Scop: controlarea gândurilor raționale care intervin în manifestarea unor
comportamente moral -civice .
Materiale: povești sau situații reale, pe baza cărora se fac studii de caz.
Descrierea activității: pe baza unor povești, copiii sunt rugați să exprime
sentimentele diferitelor personaje și să găsească gândurile raționale care stau la baza
acestor sentimente. Urmează ca cei mici să utilizeze ,,Bagheta magică”. La auzul
cuvintelor magice (Abr acadabra) sau la rotirea baghetei magice, copiii sunt rugați să
găsească alte gânduri raționale prin care pot influența/modifică sentimentele negative
inițiale.

Desfăsurarea activității:(exemplu)
Cadrul didactic citește povestea Rățuștei Mac-Mac-Mac (a s e vedea Anexa 8 ) și
alege apoi câțiva copii care să joace pe roluri.

Copilul care a jucat rolul rățuștei spune cum s -a simțit atunci când a refuzat să
înoate. Ce a simțit (frica) și de ce a simțit acel sentiment – ce gânduri l -au făcut să -i fie
frică ( gâ ndul că se poate îneca, că se va face de râs, că își va uda penele, etc.)

91
Cadrul didactic rotește ’’bagheta magică’’, iar ceilalți copii din clasă dau exemple
de alte gânduri pe care rățușca le poate avea ( că îi va face plăcere să înoate, că mama e
aproap e și o va ajuta, etc.).

Copilul care joacă rolul lui Mac -Mac va trebui să interpreteze cum se va simți în
fiecare dintre cazurile enumerate mai sus.

Aplicații: metoda se poate folosi în diferite situații, de la școală. Aceasta metodă
dezvoltă capacitatea argumentativă a copiilor și gândirea divergentă. Copiii învață că
asupra oricărei situații pot exista cel puțin două puncte de vedere, învață să susțină o idee
fără să o impună, și mai ales învață să abordeze cu creativitate rațională orice problemă.

Mod alități de evaluare: Copiii dau exemple și de alte situații (reale sau din povești) în
care putem folosi ’ ’bagheta magică ’’.

Rezolvarea conflictelor: ,,La tribunalul copiilor ”
Scop: găsirea unor modalități prin care copiii își pot controla emoțiile.
Materiale: povești sau situații reale, pe baza cărora se fac studii de caz.
Descrierea activității: pe baza unor povești în care se exprimă conflicte (sau
sentimente contradictorii), copiii vor găsi soluții non -violente.

Desfășurarea activității: putem folosi orice poveste sau întâmplare reală care
exprimă o situație conflictuală.
Exemplul 1:
Putem folosi povestea ,,Ronțăilă fuge de -acasă” cadrul didactic citește povestea.
Copiii numesc sentimentele lui Ronțăilă de la începutul acțiu nii. Ce dorește acesta, de ce
refuză sarcina obișnuită? Copiii sunt împărțiți în două grupe: o grupă vă susține cu
argumente pro acțiunea lui Ronțăilă, ceilalți vor fi contra, aducând motivații pentru care
Ronțăilă să se întoarcă ,,la lucru”.Copiii sunt ru gați să găsească, împreună, soluții non –
violente la problema lui Ronțăilă. Cei care găsesc aceste opțiuni sunt numiți ,,magicieni”!

Exemplul 2:
Unul dintre copiii din clasă l -a lovit pe altul, pentru că acesta i -a luat un obiect fără
să îi ceară voie. Un ul dintre copii reprezintă întâmplarea (o pot reprezenta, pe roluri).
Copiii exprimă sentimentele fiecăruia dintre cei doi copii. Se împart în tabere de avocați.
Se caută soluții non -violente. Cel care dă cea mai bună soluție este numit magician. Se
pune î n scenă noua variantă de atitudine.

Modalități de evaluare: copiii organizează, o dată pe zi (în întâlnirile de dimineață)
,,tribunalul copiilor”, activitate în care sunt prezentate cazuri d e conflicte din clasa de elevi.

92
Copiii vor primi roluri de ,,avocatul apărării”, ,,avocatul acuzării” și, cel mai important,
,,magicienii”.

Copiii pot face joc de rol, readucând în fața colegilor situația petrecută anterior.
Prima ,,reprezentație” este identică cu realitatea, dar apoi se rotește bagheta magică, i ar
copiii prinși în conflict trebuie să se comporte după cum le sugerează ,,magicienii”. Se pot
pune în practică 1 -3 variante, iar copiii, pe lângă că se vor distra copios, vor avea
alternative de acțiune într -un caz similar ulterior.

,,Personaje din pov ești”
Scop: conștientizarea gândurilor raționale care intervin în manifestarea unor anumit e
comportamente .

Materiale: povești raționale. Pot fi folosite de asemenea și alte povești sau
întâmplări reale.
Descrierea activității: în cadrul acestei activități copiii află despre gândurile
raționale care intervin între o anumită întâmplare și răspunsul emoțional dat. Activitatea
urmărește să provoace în copil o atitudine critică față de anumite manifestări emoționale.
Tot odată, copiii învață cum îți p ot modifica anumite, sentimente, atunci când modifică
rațional și voluntar, gândul care stă la baza acelei emoții.

Desfășurarea activității:
– se citește povestea copiilor. Povestea trebuie să exprime anumite sentimente.
– se numesc sentimentele experimenta te de personajele poveștii.
– se încearcă găsirea gândurilor raționale care stau la baza acelor emoții.
– se înlocuiesc acele gânduri care produc sentimente negative, cu altele care produc
sentimente positive.
Exemplu:

Ce sentimente are când se gândește la zburat cu avionul? Cum credeți că se simte?
De ce se simte așa? Ce gânduri are? Ce alte gânduri poate avea? (El/Ea se pot gândi ca e
frumos să zbori, că te simți minunat printre nori).

Modalități de evaluare: Copiii sunt împărțiți în grupe de câte doi. Fiecare grup este
pus, într -o anumită situație. Unul dintre copiii din grup enumeră sentimentele pe care le
poate avea în situația dată, celălalt joacă rolul Sfetnicului și trebuie să găsească cauza
adevărată (gândul rațion al) care a dus la experimentarea acelui comportament . Se încearcă
apoi găsirea unor gânduri diferite, care să modifice emoția simțită de copil.

93
IV.4. Propuneri de jocuri pentru dezvoltarea comportamentelor moral -civice
Jocul în care copiii sunt puși în situația de a stabili anumite relații între ei, de a
adopta un comportament în funcție de ceea ce fac alții, fie în calitate de partener, fie în
calitate de adversari este un joc social.
Principalele caracteristici ale jocului social:
a) Jocul cere asumarea unor roluri, cunoașterea și respectarea anumitor reguli;
b) Jocul este un mijloc de stabilire a unor noi relații interpersonale și de modificare a celor
vechi;

c) Jocul este un mijloc de verificare a relațiilor cu ceilalți și a ati tudinilor acestora față de
noi;
d) Jocul arată că succesul și eficiența acțiunilor proprii depind și de acțiunea celorlalți.

Jocurile sociale se pot organiza cu tot colectivul clasei sau numai cu o parte din
elevi împărțiți în subgrupuri la sugestia învățătorului sau la inițiativa elevilor. Condiția
indispensabilă valabilă în orice situație este aceea a investirii conștiente cu roluri și a dirijării
prin intermediul lor, a relațiilor interpersonal dintre elevi.
Valoarea pedagogică a acestor jocuri depinde de modul cum sunt organizate:
asigurarea unui cadru prielnic desfășurării jocului; înaintea dec lanșării sau pe parcursul
jocului se orientează grupul sau colectivul în direcția antrenării elevilor care întâmpina
dificultăți în ceea ce privește integrarea lor în colectiv, încredințându -le sarcina și roluri
corespunzătoare obligându -i să coopereze cu ceilalți parteneri de joc; supravegherea
minuțioasă a desfășurării jocului. Dacă observăm că elevii nu manifestă interes și preocupare
sau nu sunt agreați de către partenerii lor, învățătorul intervine în desfășurarea jocului,
redistribuie rolurile și impr imă un alt mod de organizare. Este știut faptul că de obicei fiecare
joc prespune unele roluri principale și altele secundare.

Rolurile se distribuie în funcție de anumite criterii pedagogice pe baza cunoașterii
cât mai amănunțite a personalității elevilo r.

Distribuirea judicioasă a rolurilor poate contribui la dezvoltarea unor calități
pozitive cum ar fi: inițiativa, simțul uman, comunicativitatea, spiritul de răspundere,
independența.

Jocul de rol este metoda activă de predare -învățare, bazat ă pe stimularea unor
funcții, relații, activități etc. Elevii devin actori ai vieții sociale pentru care se pregătesc;
având în vedere că ei vor ocupa în societate anumite poziții sau status -uri profesionale,

94
culturale etc; este util să „joace” roluri core spunzătoare acestora, adică să -și formeze
competențele, atitudini, convingeri.

a)Etapele metodice ale proiectării și valorificării jocului de rol:
1. Identificarea situației interumane care se pretează la simulare prin jocul de rol și care
corespunde obiectivului, respectiv comportamentelor, abilităților, atitudinilor și
convingerilor de însușit de către elevi în urma interpretării rolurilor.

2. Modelarea situației și proiectarea scenariului.
3. Alegerea partenerilor și instruirea lor relativ la specifi cul și exigențele joculi de rol.
Este etapa în care se distribuie rolurile și în care participanții se familiarizează cu sarcinile
de realizat. Status -urile sunt descrise amănunțit pentru fiecare participant pe o fișă;
distribuirea poate fi la alegere sau prestabilită de către cadrul diactic.

4. Învățarea individuală a rolului de către fiecare participant prin studierea fișei.
Participanții sunt lăsați 15 -20 minute să își interiorizeze rolul și să își conceapă propriul rol
de interpretare.

5. Interpretarea rolurilor.
6. Dezbaterea cu toți participanții a modului de intepretare și reluarea secvențelor în care
s-au obținut comportamente acceptate.

b)Cerințe metodice în valorificarea jocului:
1. În repartizarea rolurilor, conducătorul activității va ține seama de aspirațiile, aptitudinile
și preferințele fiecărui participant;

2. Este de preferat ca înainte de interpretarea rolurilor să se efectueze exerciții individuale
și în grup;

3. Să se urmărească la fiecare participant modul în care preia și interpretează rolul, cât de
mult se identifică cu personajul;

4. Să se asigure o atmosferă plăcută de lucru pentru a evita blocajele cognitive și
emoționale;
5. Interpreții să fie ajutați să nu se abată de la rolul primit.
Următoarele jocuri pot contribui dez volta rea personală a școlarilor mici:

1. „Portretul” (clasa pregătitoare)
Autocunoașterea și atitudinea pozitivă față de sine – Cum mă prezint?
Prezentarea unor trăsături personale elementare, în contexte variate.

95
Acest joc are la bază un dialog ce se încheagă între conducătorul jocului și restul clasei.
Dialogul în urma căruia elevul conducător de joc trebuie să ghicească portretul cărui elev
din clasă s -a realizat. Întrebările sunt în genul celor de mai jos:
-E băiat?
-E brunet?
-Învață bine?
-E disciplinat?
Elevii din clasă răspund cu „DA”sau „NU”
Prin acest joc elevii pot afla părerea colectivului clasei despre ei.

3. ”Mima” – Joc de en ergizare și amuzament (clasa I)
Trăire și manifestare emoțională – Emoțiile personajelor din povești
Jocul propus urmarește exprimarea adecvată a emoțiilor de bază.
Metoda: improvizația, jocul de rol;
Descriere: facilitatorul alege un personaj dintr -o poveste cunoscută. El comunică pe rând
copiilor personajul ales și le cere să mimeze acțiuni specifice acestuia. Copiii trebuie să
recunoască personajul.

Strategii: jocul este individual sau se poate juca în echipă

4. ”Eu pot ”- Joc motivațional (clasa I)
Autocunoașterea și atitudinea pozitivă față de sine
Acest joc poate dezvolta interesul pentru autocunoaștere și a atitudinii positive față de
sine. Metoda: conversația

Descriere: Facilitatorul are o minge specială pe care scrie EU POT. La începutul jocului
fiecare copil își exprimă singur o aptitudine, o abilitate sau o deprindere pe care o cunoaște.
Coordonatorul îl laudă și îl întreabă ce i -ar plăcea să facă în plus pentru a descoperi la ce
anume întâmpină dificultăți, încurajându -l să încerce să -l depășească.

5.” Ne cunoștem” – Joc de autocunoaștere, intercunoaștere ș i comunicare (clasa I)

Interacțiuni simple cu ființe și obiecte – Prietenia
Explorarea caracteristicilor necesare pentru a fi bun prieten
Metoda: conversația,
Descriere: inițiatorul va cere copiilor, în funcție de vârsta acestora, să deseneze pe o coală
de hârtie un obiect preferat, un logo, o culoare, o floare, un instrument preferat. Respentând

96
regula catenei, fiecare copil va începe prezentarea sa astfel: „Te cunosc pe tine, Andrei, și știu
că îți place…, iar eu îți pot spune despre mine că îmi place…”.

6. „Pot să te prezint eu?” (clasa pregătitoare) Autocunoașterea și atitudinea pozitivă
față de sine și față de ceilalți
Explorarea caracteristicilor ființelor și obiectelor preferate și a intarecțiunii simple cu
acestea.
Desfășurarea jocului: copii vor fi așezați în cerc.
Un copil va sta în mijlocul cercului. El va fi primul jucător;
Se stabilește următorul dialog între jucător și grup (copii care formează cercul);
Jucătorul: Văd ,văd…
Grupul: Ce vezi?
Jucătorul: O persoana , n -o vedeti? (pe ea/el)?
Grupul: Cum arată el/ea?
Jucătorul: Ea/ el…(persoana din mijloc indică o calitate a unuia dintre colegi)
Grupul: Ce altceva mai vezi? Și altceva?
Jucătorul: El/ea are…(descrie colegul -de exemplu: el/ea are părul lung, este băiat -fată etc)
Grupul: Cine este? Cine este?
Jucătorul: Este…(dă numele copilului)
Copilul care a fost numit trece în centru;
Jocul continuă până când este jucat de toți copii.
Se comentează cu elevii faptul ca noi toți avem calități și caracterist ici unice pentru că
suntem oameni.
7. Eu și ceilalți – Joc de autocunoaștere și pozitivare (clasa a II -a)
Autocunoașterea și stil de viață sănătos

Jocul urmărește să scoată în evidență diversitatea persoanelor și unicitatea
fiecăruia. Metoda: conversația;

Descriere: Facilitatorul are un coș plin cu bomboane. Fiecare participant este rugat să ia din
coș câte bomboane dorește. După ce fiecare a luat bomboanele, este rugat să spună despre
sine tot atâtea lucruri frumoase câte bomboane a luat din coș.

97
8. Eu și ceilalți – Joc de autocunoaștere și pozitivare (clasa a II -a)
Autocunoașterea și stil de viață sănătos

Jocul urmărește să scoată în evidență diversitatea persoanelor și unicitatea
fiecăruia. Metoda: conversația;

Descriere: Facilitatorul are un coș plin cu bomboane. Fiecare participant este rugat să ia din
coș câte bomboane dorește. După ce fiecare a luat bomboanele, este rugat să spună despre
sine tot atâtea lucruri frum oase câte bomboane a luat din coș.

7. Ghemul magic – Joc de intercunoaștere și relaționare pozitivă (clasa pregătitoare,
clasa I, clasa a II – a)
Dezvoltarea emoțională și socială – comunicare școlară eficientă
Urmărește dezvoltarea abilităților de comunicare și a comportamentelor acceptate în
relațiile cu ceilalți.

Metoda: conversația;
Materiale: un ghem de ață;
Inițiator: cadrul didactic;
Descriere: inițiatorul are în mână un ghem de ață colorată. El va oferi ghemul unui
participant spunându -i de ce l -a ales: „Te -am ales pentru că ești un prieten bun, mă
ajuți”…sau… „Te -am ales pentru că tu știi jocuri frumoase”…etc.

Cel ales prinde ghemul și -l oferă altui coleg, spunându -i ce calități a remarcat la el, de ce îl
aprecizează. Fiecare participant va alege cel puțin un coleg, până ce ața va forma o rețea
asemănătoare unei pânze de paianjen.

Concluzia aparține inițiatorului. Aceasta va remarca faptul că în orice colectiv/grup/clasă
toți colegii sunt conetați ca într -o rețea și că este esențial ca relațiile lor să fie bune.

8. Chipul colegului meu – Joc de intercunoaștere, socializare, dezvoltare a interesului
pentru ceilalți (clasa a II -a)

Exprimarea adecvată a emoțiilor – Prieteni, prietenie
Urmărește dezvoltarea emoțională și socială prin interacț iuni cu ființe familiare și cultivă
respectul în relațiile cu ceilalți.
Metoda: conversația;
Inițiator: cadrul didactic;
Descriere: inițiatorul cere fiecărui elev să caute informații despre un anumit coleg. Fiecare
coleg află cât mai multe lucruri despre colegul său, întrebând atât cadrul didactic cât și pe
alți colegi. La sfârșitul cercetării, merg chiar la coleg și -i cer a cestuia informații necesare.
Realizează un desen/o decsriere înfățisându -l pe colegul său. Găsesc asemănări între felul

98
cum arată, preocupările și preferințele lui și ale sale. Prezintă „Portretul colegului…” în fața
clasei.

9. Jocul numelui – Joc pentru au tocunoaștere, intercunoaștere și socializare (clasa a II –
a) Asemănări și deosebiri dintre sine și ceilalți după criterii simple: aspecte fizice, gen,
vârstă – Eu și ceilalți

Metoda: conversația;
Materiale : o minge;
Inițiator: un adult (cadrul didactic) ;
Descriere: fiecare participant trebuie să prindă și să trimită mingea cât mai departe, altui
coleg, pronuntându -i numele. Jocul poate fi transformat în funcție de vârsta copiilor. Pentru
copii de clasa a II -a, de exemplu, facilitatorul poate solicita ca într-o etapă anterioară copiii
să se prezinte astfel: „Sunt Ioana cea isteță”, adăugând numelui o calitate a cărei denumire
să înceapă cu inițiala numelui. Apoi, copiii își transmit mingea după modelul: „Prinde
mingea, Ioana cea isteță!”.

10. Jocul sunetelor – Joc de energizare și amuzament (clasa pregătitoare) Trăire și
manifestare emoțională, starea de bine – Activități din care învăț
Exprimarea emoțiilor de bază în activitățile de încheiere a orelor de Dezvoltare personală.
Metoda: improvizația, jocul de rol;
Materiale : instrumente muzicale;
Inițiator: un adult (cadrul didactic);
Descriere: copii sunt împărțiți în echipe de maxim 5 membri. Se alege o melodie simplă,
cântată de facilitator sau la un instrument muzical. Fiecare echipă cooperează la alege rea
unui animal, a unui sunet specific și a unui cor de sunete care vor reproduce melodia
inițiala. Ex: echipa rățuștelor cântă în cor cântecelul „Rățuștele mele…”. Echipa pisicilor
cântă în cor cântecelul „Motănelul…”.
În concluzie , valențele formativ -educative ale activităților și jocurilor propuse
crează posibilitatea de a ne implica activ în dezvoltarea socio -emoțională a copiilor școlari
și de a interveni în formarea, optimizarea competențelor emoționale și sociale . Așadar, în
perfecționarea programului de dezvoltare personală a școlarului mic pe care cadrul didactic
îl monitorizează la școală se pare că nu trebuie să omitem existența unor premise ale
competențelor emoționale și sociale.

99
CONCLUZII

Lucrarea a încercat să aducă în prim -plan importanța pe care o au co mportamentele
moral -civice pentru dezvoltarea personal ă a școlarului mic, pentru adaptarea sa în mediul
școlar și în c ontexte sociale diverse.

Importanța primilor ani de viață es te universal recunoscută, existând o justificare
mai mare pentru a susține necesitatea unui mediu bogat și stimulativ din punct de vedere
moral -civic în toate stadiile dezvoltării psi hice. B aza e dificiului școlar este învățământul
primar , care duce întreaga greutate a succesului sau eșecului educației, ca întreg. Educația
copilului în ciclul primar, de bună calitate, trebuie pusă în legătură cu învățământul
preprimar și cel secundar, pentru că est e un proces ce necesită continuitate.

Modelele explicative pe care le -am analizat, accentuează importanța
comportamentelor moral -civice în dezvoltarea personală a oamenilor, în maturizarea lor
psihică și socială și chiar în cultura relațiilor lor interper sonale. Cunoașterea acestor teorii
trezește în mintea practicienilor, cu siguranță, dorința de a le aplica și de a deveni modele de
bună practică, pentru că mediul educațional are menirea să formeze nu doar abilități
cognitive ci mai ales să îi pregătească pe copiii pentru viață independentă, pentru succesul
în viața socială, adaptarea profesională ulterioară, iar nu în ultimul rând privind satisfacția
în viață în general.

Operaționalizarea conceptelor de competență, emoție, abilități emoționale și sociale ,
cât și a termenilor corelativi prin care acestea se exprimă a făcut mai facil demersul
investigativ, dând sens perspectivei de găsire a unor „ strategii didactice utilizate în
dezvoltarea coportamentelor moral -civice ”. Problemele compotamentelor morale și civice
pot fi conștientizate și uneori rezolvate dacă se alege calea identificării factorilor de risc
(intrapersonali și interpersonali) cu care se confruntă copilul. Așadar, diferențierea la timp a
factorilor de risc poate fi privită ca o măsură de preve nție pentru rezolvarea sau ameliorarea
diverselor probleme ale copilăriei.

Literatura de specialitate propune, relativ puține intervenții pe problematica educației
emoționale și sociale la școlarii mici, astfel că efortul de a sintetiza cele mai bune info rmații
s-a concretizat în abordări sistematice, concrete, utile tuturor celor interesați. Prin strategiile
descrise, am conturat câteva cadre de referință: relația cadru didactic – copil, reglajele
emoționale, tipurile de comportament, exemplele de bună pr actică, ce creează deopotrivă,
repere psihopedagogice specifice dezvoltării competențelor emoționale și sociale.

Subiectul cercetării acestei lucrări îl reprezintă seturi de activități desfășurate în
cadrul orelor de Dezvoltare personal . Prin activitățile propuse urmăresc transfomarea

100
copilului în mai bine, adică să poată relaționa cu ceilalți, să -și exprime cu ușurință
sentimentele, să -și accepte și să -și susțină mai bine nevoile lui reale, să comunice mai bine
cu sine și cu alții, să -i crească stima de sine și încrederea în forțele proprii.

În vederea validării strategii lor de dezoltare a comportamentelor morale și civice ale
școlarului mic , am propus un opțional interdisciplinar ” Învățăm din povești” care oferă
școlarului posibilitat ea de exprimare liberă, de depășire a inhibițiilor, de integrare în
colectiv, de emitere a unor judecăți morale și de valoare , de revizuire a propriului
comportament. J ocuri le propuse , care pot fi desfășurate în cadrul orelor de Dezvoltare
personală , urmă resc capacitatea copiil or de a -și recunoaște și exprima sentimentele,
capacitatea de a menține și de a stabili relații de prietenie, respectarea regulilor, a drepturilor
altor copii, rezolvarea de probleme.

Caracterul practic al lucrării este accentuat și de anexele prezentate:
– fișe de lucru;
– povești terapeutice;
– proiect de activitate integrată.
Întreg demersul de documentare –elaborare –acțiune -reflecție ne -a condus către
(re)descoperirea misiunii pe care o avem în calitate de educatori și părinți: de a contribui la
dezvoltarea de la vârstele mici a unor comportamente durabile. Aceste câteva considerente
lasă problema meditației și acțiunii fiecărui dascăl cu atât mai mult cu cât fiecare copil
merită o atenție deosebită, deoarece fiecare are dreptul la o șansă în viață.

101
BIBLIOGRAFIE
1. ***Programa școlară pentru Clasa pregătitoare, clasa I și clasa a II -a, Aprobată prin
ordin al ministrului Nr. 3418/19.03.2013
2. ***Programa școlară pentru disciplina Dezvoltare personală , Clasa pregătitoare, clasa I
și clasa a II -a, Aprobată prin ordin al ministrului , Nr. 3418/19.03.2013 , București,
2013
3. *** Regulamentul de organizare și funcționare a unităților de învățământ
preuniversitar OM nr.5115/2014
4. Albulescu, Ion, Morală și educație, Editura Eikon, Cl uj-Napoca, 2008
5. Bocoș, M., Chiș, V., Abordarea integrată a conținuturilor curriculare, particularizări
pentru învățământul primar, Editura Casa Cărții de Știință, Cluj –Napoca, 2012
6. Вοcοș, М., Jucan, D. Fundamеntеlе реdagοgiеi. Теοria și mеtοdοlοgia
curriculumului., Εditura Рaralеla 45, Рitеști, 2008
7. Branden N, Cei șase stâlpi ai respectului de sine, Editura Collosseum, București, 1996
8. Burlea Georgeta, Tulburările limbajului scris -citit, Editura Polirom, București, 2007
9. Cerghit, Ioan, Sisteme alternat ive de instruire și ȋnvățare. Structuri, stiluri și strategii,
Editura Aramis, București, 2002
10. Cerghit , Ioan, Metode de învățământ, Editura Didactică și Pedagogică, București,
1997
11. Chiș ,V., Provocările pedagogiei contemporane, Ed. Presa Universitară Clujeană,
Cluj-Napoca, 2002
12. Chiș, Vasile, Pedagogia contemporană – pedagogia pentru competențe, Editura Casa
Cărții de Știință, Cluj -Napoca, 2005
13. Ciolan, L. , Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar,
Ed. Polirom, Iași, 2001
14. Cornea, Paul, Introducere în teoria lecturii, Editura Polirom, Iași, 1998
15. Crețu, Tinca, Psihologia vârstelor, Tipografia Universitatii Bucuresti , 1994
16. Crеțu, Тinca, Рѕihοlοgia cοрilului, Мiniѕtеrul Εducațiеi și Cеrcеtării, Вucurеști, 2005
17. Dumitriu, Gheorgh e, Sistemul cognitiv și dezvoltarea competențelor , E.D.P., R.A.,
București , 2004
18. Dumitriu, Gheorghe, Dumitriu, Constanța, Psihopedagogie , Editura Didactică și
Pedagogică, București, 2004
19. Epuran, Mihai, Antrenament mental, Conspecte, Note, Sinteze, Editura FEST,
București, 2002

102
20. Florea, Nadia -Mirela, Pedagogie, curs de formare inițială pentru cariera didactică,
Editura Fundației România de mâine, București, 2007
21. Fluеraș, Vaѕilе, Ulrich, Cătălina, Ѕреcificul dеzvοltării cοрilului, în Εducațiе
timрuriе și ѕре cificul dеzvοltării cοрilului рrеșcοlar, Εditura Εducația
2000+,Вucurеști, 2008
22. GfK România, 2013
23. Gοlu, Р, Vеrza, Ε., Zlatе, М, Рѕihοlοgia cοрilului , Εditura Didactică și Реdagοgică,
Вucurеști , 1994
24. Gοrοοn W. Аllрοrt, Ѕtructura și dеzvοltarеa реrѕοnalității, Εditura Didactică și
Реdagοgică, Вucurеști , 1991
25. Guțu, M., Logopedia I; Universitatea Babes -Bolyai, Cluj -Napoca, 2005
26. Hobjilă, Angelica, Elemente de didactică a activităților de educare a limbajului,
Editura Institutul European, 2008
27. Ionescu, Miron, Abordări conceptuale și praxiologice în științele educației, Editura
Eikon, Cluj -Napoca, 2007
28. Jeder Daniela, Niveluri ale moralității și educației morale, în revista Didactica Pro, nr.
5 – 6, 2004
29. Chicu, Smaranda, Forme de utilizare a noilo r tehnologii educaționale pentru nativii
digitali, Universitatea Alexandru Ioan Cuza, Iași, 2018
30. Marin C. Călin, Filosofia educației, Editura Aramis, București, 2001
31. Mititiuc Iolanda, Purle Teodora, Incursiune în universul copiilor cu tulburări de limbaj,
Ed. Alfa, Iași, 2010
32. Νеvеanu, P. P., М. Zlatе, Т. Crеțu, Рѕihοlοgiе – manual реntru claѕa a X -a, Εditura
Didactică și Реdagοgică, Вucurеști, 1993
33. Nicol ɑ, Ioɑn, Pedɑgogie, Editurɑ Didɑctică și Pedɑgogică, București, 1994
34. Оprеa, C.L., Stratеgіі dіdactіcе іn tеractіvе: rеpеrе tеоrеtіcе șі practіcе, Εdіtura
Dіdactіcă șі Pеdagоgіcă, Βucurеștі, 2007
35. Popovici, Doru -Vlad, Balotă, Alina, Introducere în psihopedagogia supradotaților
Editura Fundației Humanitas, București, 2004
36. Revista învățământului preșcolar, Nr. 3 -4/1997, p.110).
37. Șchiopu, Ursula, Psihologia copilului,Editura Didactica și pedagogică, București, 1967
p. 263.
38. Stancu, Zaharia, Viață, poezie,proză…!, Editura Eminescu, București,1975
39. Tapscott, Don, Crescuți digital. Generația Net îți schimbă lumea, Edit ura Publică,
București, 2011

103
40. Terchilă, Elena, Experiențe didactice, Familia – sursă de tensiuni și de neliniști
pentru copil, Editura Centrul pentru Inovare în Educație , 2008
41. Verza Emil, Verza Florin, Psihologia vârstelor, Ed. ProHumanitate, București, 20 04
42. Vеrza Εmil, Τratat dе Lοgοреdiе, Vοl. 1, Εd. Sеmnе, Bucurеști, 2000
43. Ѕillamγ, Νοrbеrt, Dicțiοnar dе рѕihοlοgiе, Εditura Univеrѕ еnciclοреdic, Вucurеști,
1995, р. 291
44. Ѕtan, Сrіѕtіan, Αutοеvaluar еa șі еvaluar еa dіdactіcă, Εdіtura Рr еѕa Un іvеrѕіtară, Сluj-
Νaрοca, 2000, р.11
45. blogspot.ro/2013/09/copilul -politicos -de-tincuta -gherase.html/ 30.06.2019
46. DEX online/ 29.06.2019
47. https://www.researchgate.net/publication/320170951 _abordarea _ecologico –
cibernetica_a_ procesului_de_invatamant_din_ perspectiva _nativilor
_digitali )/15.07.2019
48. www.didactica -pedagogie/taxonomii -specifice -domeniulu/ 02.07.2019
49. http://e -povesti.ro/planse_de_colorat/copii/ 22.06.2019
50. http://www.bp -soroca.md/pdf/pedagogia.pdf/ 25.07.2019
51. http://www.elearning.ro/ce -este-un-manual -digital
52. http://www.isjiasi.ro/documente/management%20institutional/Starea_inv_0ct_2017.p
df/ 20.07.2019
53. http://www.omfal.ro/materiale -didactice/educatie -civic/ 02.08.2019
54. http://www.slideshare. net/dorinabudurin7/46192899 -educatiamorala/ 13 .07.2019
55. http://www.ziare.com/ziare -iasi/stiri -actualitate/scoala -pentru -valori -autentice –
proiectul -educational -al-isj-iasi-7032272/ 26.06.2019
56. https://files.wordpress.com/2010/03/ed -civica -și-netodica -idcopy.doc/ 19.07.2019
57. https://vdocuments.site/activitatile -integrate -si-eficienta -lor-in-actul -didactic/
12.06.2019
58. https://www.academia.edu/5283310/Studiul_de_caz/ 14.08.2019
59. https://www.google.ro/search?q=imagini+regulile+grupei&espv/ 29..06.2019
60. www.didactic.ro/revista -cadrelor -didactice/metode -si-procedee -didactice -folosite -la-
clasele -i-iv-pentru -formarea -deprinderilor -civice/ 13.07.2019
61. http://www.didactic.ro/ 22.08.2019

104
ANEXE
ANEXA 1
Nr.
Crt. Regula Simbolul
1. Respectăm drepturile
colegilor

2. Apreciem calitățile
celorlalți

3. Colaborăm și ne ajutăm

4. Îi încurajăm pe cei timizi

5. Când ne jucăm, includem
în joc toți colegii

105
6. Suntem toleranți

7. Vorbim între noi pe un
ton potrivit

(Imagini de pe: https://www.google.ro/search?q=imagini+regulile+grupei&espv)

106
Anexa 2

FIȘĂ DE LUCRU

Cine poate fi prietenul meu?
 Colorează personajele cu care ai vrea să fii prieten:

(imagini preluate de pe http://e -povesti.ro/planse_de_colorat/copii/ )

107
Anexa 3
FIȘĂ DE LUCRU

Protejez natura
Decupează și lipește :

(imagini preluate de pe http://www.omfal.ro/materiale -didactice/educatie -civica )

108
Anexa 4
CLASA: II
ARIA CURRICULARĂ: Consiliere și orientare
DISCIPLINA: Dezvoltare personală
FORMA DE REALIZARE: Lecție integrată
DOMENII INTEGRATE:
 Comunicare în limba română
 Matematică și explorarea mediului
 Arte vizuale și abilități practice
 Muzică și mișcare
UNITATEA TEMATICĂ: Explorarea abilităților d e relaționare cu ceilalți SUBIECTUL:
Respectul în relațiile cu ceilalți
SCOPUL: Formarea deprinderii de a exprima ceea ce simt în diverse momente (sentimente și
emoții create de diferite evenimente). Educarea unor atitudini pozitive fațǎ de sine și fațǎ d e
colegi.
COMPETENȚE GENERALE:
Exprimarea adecvată a emoțiilor cu colegii și cadrul didactic, prin exprimarea adecvată a
emoțiilor, deschise, autentice, spontane;
Educarea și descoperirea abilităților și a conduitelor prosociale și de socializare, a
spontaneității și exersarea potențialului creativ al copiilor.
Manifestarea atitudinii pozitive față de sine și față de ceilalți;
COMPETENȚE SPECIFICE
Dezvoltare per sonală (DP)
 Exprimarea unor emoții în situații variate, cunoscute;
 Exprimarea emoțiilor de bază prin elemente de limbaj paraverbal și nonverbal;
 Educarea abilităților de relaționare cu ceilalți;
 Identificarea unor asemănări și deosebiri după criterii sim ple, între ceilalți și
sine;
Comunicare în limba română – (CLR)
 Stabilirea informațiilor dintr -un mesaj;
 Educarea dorinței de a participa cu interes la dialoguri în contexte de comunicare
diferite;
 Desprinderea unor informații cu ajutorul unor mesaje simple;
 Educarea deprinderii de a participa cu interes la dialoguri simple, în contexte de

109
comunicare diferite;
 Identificarea mesajuluii unui text în care se prezintă evenimente familiare,
cunoscute;
Matematică și explorarea mediului(MEM)
 Folosirea cunoștintelor în localizarea unor obiecte prin stabilirea unor
coordonate în raport cu un sistem de referință;
 Educarea capacității de rezolvare a problemelor prin observarea unor repetări și
regularități din mediul cunoscut;
 Determinarea și compararea duratelor unor activități cotidiene prin folosirea unor
unități de măsură cunoscute;
 Aplicarea practică a cunoșt ințelor însușite în lecțiile anterioare;
Muzică și mișcare (MM)
 Manifestarea liberă, adecvată , asociind mișcarea sugerată de text și de ritm;
 Executarea unor mișcări pe un cântec audiat sau cunoscut;
Atre vizuale și abilități practice (AV / AP)
 Evidențierea ideilor și trăirilor personale, folosind forme simple, cunoscute de
exprimare specifice artelor, prin utilizarea punctului, liniei, culorii și formei;
 Implicarea în activități integrate adaptate vârstei, prin asocierea unor elemente de
expri mare vizuală, muzicală sau verbală.
 Realizarea unor compoziții pe baza reprezentărilor;
OBIECTIVE URMĂRITE:
 să înțeleagă și să explice ce înseamnă cuvântul respect;
 să cunoască și să identifice comportamente pozitive în situații variate;
 să definească no țiunea de politețe și de respect;
 să definească simbolurile față de care trebuie să manifeste respect;
 să identifice modalitățile de a arăta respectul față de persoanele cunoscute și
față de propria persoană;
 să mențină poziția corectă în bancă;
 să realizeze mișcări respectând cerințele formulate;
 sǎ manevreze corespunzător materialele;
STRATEGII DIDACTICE:
Metode și procedee : problematizarea, conversația, explicația, observația, exercițiul, jocul
de rol, jocul didactic, brainstormingul, ciorchinele ;
Materiale : postere,carioci, fișe, videoproiector, film de animație, tabla, creta colorată,

110
cartonașe cu situații, panou pentru afișat. ;
Forme de organizare : în echipă, frontală, individuală;
Forme și tehnici de evaluare : observarea sistematică a activității și a comportamentului
elevilor, aprecierea verbală, întrebări -problemă, a precieri verbale , analiza răspunsurilor;
DESFĂȘURAREA LECȚIEI
Momentele
Lecției
Competențe
specifice

Activitatea cadrului didactic

Activitatea
elevilor Strategi i didactice
Evaluare Metode
Mijloace
Forme de
organizare
1. Moment organizatoric

CLR
1.1
1.4
DP
1.1.
2.2

Se creează condițiile optime
pentru buna desfășurare a
activității propuse: spațiul
educațional, materiale
didactice, climat psihoafec tiv;
Întâlnirea de dimineață
Salutul; Prezența;
Motivația zilei:
Azi vom vorbi despre
Respectul în relațiile cu ceilalți
Se afișează poezia: Copilul
politicos de Tincuța Gherase:
Sunt copil politicos
Ce știu să mă port frumos.
Spun cuvinte fermecate,
Ce deschid uși ferecate:
„Mulțumesc”, „Te rog
frumos”
Și-s convins că -s de folos!…
(blogspot.ro/2013/09/copilul –
politicos -de-tincuta -gherase.
Html) Se pregătesc
pentru lecție
cu materialele
necesare

Elevii citesc
poezia cât mai
expresiv

Elevii răspund
la întrebări,
evidențiind
rolul
formulelor de
politețe
Conversația, explicația, repetarea, exercițiul, învățarea prin
descoperire
Calendarul naturii

Frontală

Frontală

Aprecieri verbale
Observarea sistematică a comportamentului elevilor

2. Captarea
atenției

DP
2.2

3.1
3.2 Captarea atenției
Voi prezenta proverbul „Vorba
dulce, mult adduce”, cerându –
le să spună ce cred că
transmite această învățătură.
Elevii își
exprimǎ
pǎrerile
Conversația,
Expunerea
Brainstorming poster Individual
Frontal Evaluare
frontală

111
3. Anunțarea temei și
formularea obiectivelor

CLR
1.4
La dezvoltare personală vom
vorbi despre respectul în
relațiile cu cei din jurul nostru.
Lecția noastră are titlul:
Respectul
La sfârșitul orei vom ști de ce
este important să arătăm
respect celor care ne
înconjoară . Ascultǎ și
rețin tema
lecției
Mai mulți
elevi repeat
titlul lecției

Explicația
Frontal Observarea sistematică a
comportamentului
elevilor
4.Dirijarea învățării

DP
2.2
3.1
AV-AP
2.2 Se inițiază conversație despre
respect, pe baza suportului
vizual:
-Cum se simt copiii din
imagine ? De ce este
bucuroasă fetița?
-Ce faptă bună a făcut?
-Când folosim formulele de
polite țe?
-Cum putem să -i facem fericiți
pe cei din jurul nostru?
Răspund la
întrebări;
Elevii vor
identifica
formulele de
politețe: vă
rog,
mulțumesc,
poftim și vor
allege de pe
fișă imaginile
care se
potrivesc
formulelor
prezentate;
Elevii redau
prin desen
cum se simte
fiecare
personaj Conversația

Exercițiul Fișa de lucru Frontal

Individual Observarea sistematică a comportamentului
5.Obținerea performanței

CLR
1.1
DP
1.1

MEM
3.1.
Se prezintă planșa și se
formulează câteva propoziții.
Li se cere elevilor să spună
cum se simt personajele redate
în imagini.
Elevii vor reda grafic, prin
desen, pe câte o frunză
decupată, formulele de
polite țe. Toate frunzele vor fi
așezate pe ramurile copacului
expus în fața lor, acesta
devenind vesel. Participă la
discuții;
Rezolvǎ
cerințele;
Elevii vor da
exemple de
situații în care
folosesc
frecvent
formulele de
politețe.
Se citesc
mesajel e scrise
Exercițiul
Planșă

Frontal Evaluare
frontală

112
6.Asigurarea retenției și a
transferului

CLR
1.1
2.3 Se subliniază faptul că
respectul se câștigă, datorită
unui anumit comportament.
Modalitățile prin care se poate
manifesta respectul sunt notate
sub forma unui ciorchine
Vor rezolva
fișele

Explicația Diferite imagini cu
întâmplări care exprimă
diferite emoții
Individual Frontală și individuală
7.Activități recreative

AV/AP
1.1
2.2.
2.3.
M.M.
3.1.
Elevii vor desena pe fișă ce
simboluri doresc pentru a
defini relația de respect.
În încheiere elevii vor cânta
cântecul Un copil politicos și
vor executa mișcările sugerate
de versuri.
Redau grafic
pe fișă
imaginea care
arată cum se
simte î n urma
activității
Exercițiul
Fișa de lucru
Individuală Evaluare reciprocă

8.Încheierea
activității

CLR
1.1 Aprecieri generale și
individuale cu caracter
motivant privind participarea
copiilor la lecție. Aleg
modalitatea de
manifestare pe
care o
consideră
potrivită
Explicația
Frontală
și individual Autoevaluare
Aprecieri verbale

113
Anexa 5

EXPLOZIA SOLARĂ

Ce a găsit
cocoșul pe
drum?
Unde a
plecat
cocoșul? Unde a
plecat
cocoșul?
Când a
plecat
cocoșul de
acasă?
De ce boierul
voia să scape
de cocoș?

114

Alte întrebări ce pot fi formulate de copii :

UNDE ? Unde a ajuns cocoșul?
 Unde l -a aruncat boierul pe cocoș?
 Unde și -a alungat baba găina?
 Unde a găsit găina o mărgică ?

CE ?
 Ce a făcut cocoșul în fântână?
 Ce bogății a adus cocoșul moșneag ului ?
 Ce îi cerea moșneagul , babei ?
 Ce bogății a adus găina babei ?

CÂND ?
 Când și -a bătut baba găina ?
 Când boierul l -a lăsat pe cocoș să plece acasă ?

DE CE ?
 De ce a plecat cocoșul de acasă ?
 De ce baba nu -i dădea moșneagului nici un ou ?

CINE ?
 Cine l -a aruncat pe cocoș în fântână ?
 Cine s -a luat după cocoș în cireadă ?

115

Anexa 6

Fricosul

Emil Gârleanu

Iarnă. Noapte lucie pe o lume ca din povești: copaci de zahăr, câmp de cristal, iaz
de oglindă. Și -n cuprinsul larg, uriașul policandru al cerului își aprinde, una câte una,
luminile, ca într -o nemăsurată sală de dans. Viețuitoarele pustietății sunt îmbătate de
farmecul acesta: paserile zbor ca ziua; lupul poposește pe labe, în hățișuri, și privește
nemișcat; vulpe a stă lângă vizuină și nu se -ndură să meargă la vânat; veverița pleacă
creangă lângă creangă, și hoinărește, ca o deșucheată, pădurea -ntreagă. Iar iepurele a
zbughit -o la jucat. încet, ascultând, ispitind, a ieșit tiptil -tiptil din curătură, și când a ajun s la
margine, și -a văzut întinderea lucie de zăpadă, a -nceput să sară de bucurie:

„Poate mai întâlnesc un prieten", își zise
iepurașul Și gândul îi răspunse:

„Poate mai întâlnești un prieten"…
Și iar țupai -țupai, iepurele sare vesel:
„Poate dau și peste o prietenă".
Și gândul:
„Poate dai și peste o prietenă".
Și mergând așa, iepurașul cu gândul își vorbesc:
„Ce lumină, și totuși luna încă nu a răsărit". … „Și totuși luna încă nu a răsărit". „Dar o să
răsară". ..„O să răsară".

Și cum mergea pe marginea unei vâlcele, iepurașul se opri o clipă să se odihnească. Atunci,
de la spate, se ridică, albă și ea, ca de gheață, luna. Stelele păliră; pădurea, copacii, tufele își
dezbrăcară deodată umbra. Iar iepurașul împietri de groază: chiar de lângă el, se întinse pe
pământ o arătare cu două coarne grozave. După clipa de spaimă, iepurașul se destinse ca o
coardă și o zbughi la goană, se prăvăli în vale, veni de -a dura ca un bulgăre, se sculă și iar
se rostogoli, până jos; apoi o luă de -a dreptul tăind câm pul. Se opri tocmai în stuhăria
iazului. Acolo, de -abia suflând, se ghemui cu ochii închiși… să nu -și mai vază… umbra!

116

Leul și șoarecele
Lev Tolstoi
A fost odată ca niciodată un leu care dormea sub un copac, timp în care un șoarece
se urcă pe el.

Mărețul rege se trezi. Îl înșfăcă pe șoarece între labe și strigă:
– Ei, să fie! Cum îndrăznești să mă trezești? Te voi mânca!
Bietul șoricel tremura de frică și plângea ca să -și scape
viața.

– O, mărite leu, a fost un accident! N -am avut intenția să te jignesc! Te rog, lasă -mă să
plec! Poate și eu te voi ajuta într -o bună zi!

– Ha-ha-ha…, spuse leul râzând. Ce poate face un șoricel micuț ca tine? Te voi ierta,
totuși. Ești liber.

Șoarecele se bucură tare mult. Îi mulțumi leului și o luă la sănătoas a.
Într-o zi, leul căzu în capcana unui vânător. Încercă din greu să scape, dar nu reuși.
Leul scoase atunci un răget înfiorător, cerând ajutorul.

Șoricelul îi auzi răgetul și știu că leul era în pericol.
Șoarecele se repezi să -l ajute pe leu. Cu dinții săi ascuțiți mușcă fiecare funie a
cursei până când o rupse în bucăți. Leul îi fu atunci foarte recunoscător șoricelului
pentru că i -a salvat viața.

Și cei mici se pot dovedi mari prieteni la necaz!

117

ANEXA 7
Ghicește și colorează animalul fricos:

118

Anexa 8
Rățușca Mac -Mac -Mac
Era o zi frumoasă de vară, cu soare cald și cu adierea ușoară a vântului printre pomii
din grădina casei. Mama rața -Ciușca, și -a scos puișorii în grădină, îndemnându -i să ciugulească
din iarba frageda. Puișorii ascultători ciupeau fericiți firișoarele de iarbă verde, cu ciocurile lor,
iar câte unul mai isteț găsea și câte un viermișor la rădăcina firului de iarba pe care -l înghițea
cu lăcomie.

După ospățul îmbelșugat, toți puișorii măcăiau cu satisfacție, iar mama, privindu -i
fericită s -a gândit o clipă:

– Ce-ar fi să -i duc la iazul din spatele grădinii, să se răcorească puțin? Acum sunt deja
măricei iar puful de pe cap li s -a schimbat î n pene lucitoare, tocmai bune să -i ajute la înot!…

Zis și făcut! Mama a măcăit mac -mac-mac… de câteva ori pentru a -i aduna laolaltă,
apoi s -a așezat în fața lor și au pornit împreună spre iaz.

Mama a intrat prima în apa iazului, îndemnându -i pe fiecare să-i urmere exemplul. N –
aveau de ce să se teamă, dacă mama era cu ei.

Dar totuși, ultimul dintre cei șapte puișori, puișorul Mac -Mac-Mac, nu avea curajul să
intre în iaz. Niciodată n -a mai încercat acest lucru! Cum să intre? Degeaba îl încurajau mama
Ciusca și frații lui, măcăind veseli:

– Haide, haide, intră! Nu -ți fie frică! Fă și tu la fel ca noi: capul sus și dă din piciorușe că
apa te duce…uite! Nu te îneci, nicio grijă!…

Dar el stătea nemișcat, privindu -i pe ceilalți. Îi era tare frică.
De la o vreme, familia de rățuște s -a saturat să tot îl cheme, așa că l -au lăsat la mal, iar
ei au plutit purtați de unduirile apei până departe.

Puișorul Mac -Mac-Mac statea de unul singur pe mal și își spunea supărat:
– Mi-e frică, nu vreau să înnot, dacă mă înec?

119
Cum stătea el așa pe mal, plângându -și de milă, nici n -a băgat de seamă că, dintr -un tufiș, îl
pândea motanul casei. Acesta pusese ochii pe el de câteva zile, cu gând rău. Atât aștepta motanul, să –
l prindă singur! A pășit tiptil spre puișorul nostru, sigur că de data asta nu -i mai scapă!

Dar puișorul Mac -Mac-Mac auzi un foșnet printre firele de iarbă, iar atunci chiar se sperie
de-adevăratelea. Era singur, fără mama lui, fără frățiorii săi, deoarece s -a încăpătânat și nu a vrut
nici măcar să încerce… să vadă daca poate să înoate…

Dar zgomotul foșnetului devenea din ce în ce mai mare, semn că se apropie cineva…
Când puișorul și -a dat seama de pericol, n -a mai stat pe gânduri nicio clipă… Și, uitând de frica
de apa, și -a deschis aripioarele, a luat -o la fuga cât îl țineau puterile și… țuști în apă. Vâslea din
piciorușe cât putea de repede spre frățiorii săi, se uita în spate, și ce văzu? Motanul se învârtea
furios pe marginea iazului. Mota nul nu intră în apă, el nu știe să înoate!

În câteva clipe, puiul de rață i -a ajuns din urmă pe frățiorii săi, gâfâind de grabă și de
spaimă, fără să -și dea seama cât de bine înoată!

Când l -au zărit frățiorii, au început să bată din aripioare și să măcăi e bucuroși:
– Bravo, bravo, nu -i așa că -ți place apa? Îi spuneau frățiorii bucurosi că îl văd și pe el
înotând.

– Da așa -i! a măcăit puișorul nostru, rușinat de frica lui prostească care era cât pe ce să -l
aducă între labele motanului.

Mama Ciușca era și ea bucuroasă că puiul ei înoată. Însă, privind înspre mal, văzu
motanul și își dădu seama ce s -a întâmplat. Ea îi spuse puiului:

– Vezi, ar fi fost mai bine să intri o dată cu noi în apă. O clipă de neatenție și ai fi fost în
gherele motanului!

– Îmi pare rău, mami, mi -a fost frică!
– De fapt nu ești fricos, ci ești chiar curajos! Ai reușit să scapi de motan și ai și înotat
repede, scăpând astfel și de frica de apă! Toți avem frici, însă important este să găsim puterea de a
le învinge! Bravo!

Și așa au înotat t oate rătuștele până înspre seara, s -au bălăcit și s -au jucat. Odată cu
venirea serii, s -au întors cu toții fericiți acasă, au mâncat bine, pe săturate, și au adormit fericiți.
Așa s -a încheiat o zi din viața puișorului de rață Mac -Mac-Mac.