Prezentul amenajament pastoral a fost întocmit pentru pajiștile situate pe teritori ul [611363]

INTRODUCERE

Prezentul amenajament pastoral a fost întocmit pentru pajiștile situate pe teritori ul
administrativ al comunei Orțișoara din județul Timiș.
Elaborarea amenajamentului pastoral s -a realizat în conformitate cu Ghidul de
întocmire a amenajamentelor pastorale, realizat de către Institutul de Cercetare Dezvoltare
pentru Pajiști Brașov, 2014. Modalitatea de administrare a pajiștilor aparținătoare unei
localități, reprezintă f elul în care se asigură managementul unei pajiști, respectiv organizarea,
administrarea și exploatarea pajiștilor permanente (conform Ordonanței de urgență a
Guvernului – OUG nr. 34/2013 cu completările și modificările ulterioare).
Toate problemele și rez olvările acestora vor trebui să fie introduse în „planurile de
amenajamente pastorale” ale pajiștilor permanente, precum și prin respectarea de către
autoritățile administrației publice locale a obligațiilor prevăzute de lege în acest domeniu.
Amenajamentu l pastoral
În vederea creșterii suprafețelor eligibile, la articolul 6 din Legea nr. 86/2014 privind
aprobarea OUG nr. 34/2013 – Organizarea, administrarea și exploatarea pajiștilor permanente
și pentru modificarea și completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991, se stipulează că modul
de gestionare a pajiștilor se stabilește prin amenajamente pastorale (Ghid de întocmire a
amenajamentelor pastorale, 2014).
Scopul amenajamentului pastoral constă în reglementarea și organizarea în timp și
spațiu a producți ei erbacee din pajiști, potrivit condițiilor staționale locale și incidenței
măsurilor de agromediu, astfel ca să se asigure o gospodărire rațională a acestora, având în
același timp ca țintă și menținerea biodiversității și protejarea mediului înconjurăto r (Ghid de
întocmire a amenajamentelor pastorale, 2014).
„Amenajamentul pastoral” reprezintă „documentația care cuprinde măsurile tehnice,
organizatorice și economice necesare ameliorării și exploatării pajiștilor”, în conformitate cu
obiectivele de manag ement al pajiștilor prevăzute în „Normele metodologice pentru aplicarea
prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr.34/2013 privind organizarea,
administrarea și exploatarea pajiștilor permanente și pentru modificarea și completarea Legii
fondului f unciar nr. 18/1991”, (art.1, lit. a. din HG nr.1064 11/12/2013). Măsurile prevăzute în
„amenajamentul pastoral” se elaborează astfel încât să țină cont de exigențele economice,
sociale și culturale, precum și de particularitățile regionale și locale ale zo nei.

Proiectul de amenajament pastoral va cuprinde, în mod obligatoriu, cel puțin
următoarele elemente:
a) descrierea situației geografice;
b) realizarea masuratorilor topo – cadastrale pentru intocmirea planului topografic și
planul parcelar al pajiștilor afla te pe teritoriul unității administrativ – teritoriale;
c) descrierea solului și a florei;
d) capacitatea de pășunat a pajiștii;
e) lucrările de îngrijire și îmbunătățire a pajiștilor;
f) planul de fertilizare și măsurile agropedoameliorative.

Scopul final al punerii în practică a amenajamentelor pastorale constă în diminuarea
sau înlăturarea procesului de degradare a pajiștilor permanente printr -un mod rațional de
gospodărire a fondului pastoral național, premisă sigură a practicării unei agriculturi durabile,
condiț ii ce asigură o dezvoltare rurală echilibrată din punct de vedere economic, de protecție a
mediului și de păstrare a tradițiilor, conform literaturii de specialitate și Ghidului de întocmire
a amenajamentelor pastorale, 2014.

Proiectele de amenajamente p astorale prevăzute la art. 8 alin. (1) din Normele
metodologice pentru aplicarea prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 34/2013
privind organizarea, administrarea și exploatarea pajiștilor permanente și pentru modificarea și
completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr.
1.064/2013, astfel cum au fost modificate și completate prin Hotărârea78/2015din 04.02.2015
(act publicat în monitorul oficial nr. 124 din 18 februarie 2015), se aprobă, în condițiile leg ii,
de consiliile locale în termen de 6 luni de la intrarea în vigoare a hotărârii amintite anterior.

CAPITOLUL I
SITUAȚIA TERITORIAL – ADMINISTRATIVĂ a COMUNEI
ORȚIȘ OARA

1.1. Amplasarea teritorială a localității

Pajiștile analizate se află pe teritoriul administrativ al comunei Orțișoara, județul Timiș,
Banat, România.
Comuna Orțișoara este situată în partea estică a județului Timiș, la 26 km distanță față
de municipiul Timișoara, este accesibilă pe E671 Timișoara -Ortisoara.
Comuna Ortisoara a re în componență 4 localități: Orțișoara, Cornești, Calacea și
Seceani.
Se învecinează la nord cu Judetul ARAD, la est cu comuna Fibiș , la sud de comuna ,
Sânandrei , la vest cu comuna Satchinez.

Fig. 1.1 Localizarea U.A.T. Orțișoara pe harta județului Timiș Rețeaua de drumuri județene și comunale:

a) Natura drumurilor și lungimea acestora:
– DJ 693 = 20,11 km ;
– DC 40 = 2,3 km; DC 41 = 4,0 km; DC 49 = 5,0 km; DC 52 = 3,0 km; DC 56 = 3,4 km

b) Natura drumurilor și distanța în km între centrul unității administrativ -teritoriale și
localitățile aparținătoare:
– DJ 693 Orțișoara -Călacea = 4 km;
– DN 69 și DC 56 Orțișoara -Cornești = 7 km;
– DJ 693 Orțișoara -Seceani = 10 km

Fig. 1.2. Localizarea pe hartă a Comunei Orțișoara (Orțișoara , Cornesti, Calacea, Seceani)
ORȚIȘOARA — Prima atestare documentară a Orțișoarei datează din 1333 . Pe atunci
purta numele maghiarizat Kokoth , pe românește „Cocota”. Acest nume s -a păstrat și în prezent
în graiul locuitorilor. Satul medieval a fost distrus de turci în secolul XVI. Vec hea denumire
apare în cosemnările lui Marsigli ( 1690 ) și pe harta lui Mercy ( 1723 ) și chiar pe harta
din 1761 apare numele Kokot .
Localitatea Orțișoara de astăzi a fost înființată pe pusta Cocota la 1784 -1786. În acea
perioadă, sub domnirea împăratului Iosif II, aici s -au așezat 200 de familii de coloniști ger mani
originari din Lothringen și Pădurea Neagră. Responsabil cu colonizarea a fost baronul Georg
Orczy, prefect la acea dată și participant la asediul Timișoarei din 1717. și prin urmare localitatea

a fost numită în cinstea lui Orczydorf (satul lui Orczy). (http://www.primariaortisoara.ro/ )

CORNESTI — Prima atestare documentară a satului datează din 1332 . În 1334 el este
menționat sub numele de Sacerdos de Sadan .[3] Până în anul 1964 s-a numit Jadani sau Jădani .
În trecut s -a mai numit și Sădeni . A fost locuită de români, germani și maghiari. Astăzi
majoritatea covârșitoare a locuitorilor sunt români.
Este un sat în partea de nord a județului Timiș , în Câmpia Vingăi . Aparține
administrativ de comuna Orțișoara . Din punct de vedere morfologic, satul are o textură deosebită,
în formă de paralelogram, cu case având căminele în formă de romb sau
parallelogram. (https://ro.wikipedia.org/)

CALACEA — Așezările românești din noul Banat imperial austriac, printre care și
Calacea, au fost greu încercate în perioada 1765 – 1767 . Împărăteasa Maria Theresia , în efortul
de colonizare a Banatului, a emis la data de 24 iulie 1765 , un ordin pentru dislocarea
satelorautohtone românești și mutarea lor în regiuni cu populație compactă de români. În urma
acestui ordin au fost dislocați românii din Aradul Nou , Felnac și Sânpetru . Guvernatorul
Banatului, Perlas Rialph , a înaintat împărătesei un memoriu care propunea spre relocare mai
multe sate românești: Murani , Jadani , Calacea, Seceani , Săcălaz , etc. Băștinașii din mai mul te
sate s -au opus vehement și au reușit să scape dizlocării. Săcălazul spre exemplu, a fost mutat din
vatra sa, în timp ce Călacea a reușit să se mențină.
Domeniul Călacea s -a aflat pentru o perioadă de timp în proprietatea bancherului
vienez George Sina , cel mai mare proprietar din Banat. Acesta s întreținut relații bune cu românii
din Calacea, dar și cu alți români de seamă din imperiu, cum ar fi Andrei Șaguna . El s -a dedat
mai multor acte de binefacere în favoarea românilor din Calacea, printre care a sprijinit și
biblioteca româneas că. (https://ro.wikipedia.org/)

SECEANI — Pe teritoriul localității au fost descoperite urme din perioada romană,
dar Seceaniul de azi datează din Evul Mediu, cel mai probabil fiind menționat pentru prima dată
într-un document din 1256[1], cu numele Zechien. În dijmele papale de la 1333 -1337 apare
numele Secsany. Localitatea s -a format din reunirea mai multor cătune, care apar menționate în
documentele medievale: Secianiul Mic, Secianul Mare, Macova și altele.
Despre înființarea satului, Nicolae Ilieșu scrie că a existat din secolele XIII -XV, „pe
un loc defrișat de valahi”.[2] La 1582 se menționează că aici locuiau și câțiva sârbi, dar aceștia

fie au plecat, fie în parte s -au românizat. Acest lucru se cunoaște și din faptul că numele satului
a fost sârbizat: Mali Szecsan (Secianul Mare) și Veli Sze csan (Secianiul Mic).

1.2.Denumirea deținătorului legal

Pajiștile situate pe teritoriul administrativ al Comunei Orțișoara se află în proprietatea
comunei și în administrarea Consiliului Orțișoara, cu sediul în Comuna Orțișoara, localitatea
Orțișoara, S tr. Principală, nr.209, telefon/fax 0256 233 266, cod poștal 307305, e -mail:
primaria.ortisoara@cjtimis.ro ; www.primariaortisoara.ro
Documente care atestă dreptul de proprietate sau deținere legală sunt date de:
– Dreptul de proprietate sau deținere legală asupra pajiștilor este dat de Ordinul
Prefectului Nr. 62/1993 județului Timiș, care prevede trecerea în proprietatea comunei
Ortisoara și în administrarea Consiliului Local a pășunii comunale.
– Legea Nr.165 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură
sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în
România.
– Extrasele de carte funciară pentr u parcelele intabulate

Suprafața de pajiști, la nivelul U.A.T. Orțișoara, este de 936,9459 ha de
pajiște(conform Legii Nr. 165).
La momentul întocmirii Amenajamentului Pastoral Comuna Orțișoara a are în
proprietate 936,9459 ha, (Anexa 1) din care:
– 220,4423 ha – pe teritoriul localității Orțișoara
– 238,8189 ha pe teritoriul localității Cornesti
– 171,97 ha pe teritoriul localității Calacea
– 305,7147 ha pe teritoriul localității Seceani
Situația concretă referitoare la fiecare pajiște în parte din p unct de vedere administrativ,
categoria de folosință a terenului (conform Legii Nr.165), suprafața în ha, categoria de animale
care pășunează și suprafețele care sunt declarate la APIA sunt prezentate în tabelele de mai
jos.

CAPITOLUL II
ORGANIZAREA TERI TORIULUI DE PAJIȘTI DIN U.A.T. ORȚIȘOARA

2.1. Denumirea trupurilor de pajiște care fac obiectul acestui studiu pentru
pajiștile U.A.T. Or țișoara

Suprafața pășunilor care fac obiectul prezentului studiu este repartizată pe trupuri
distincte, conform Ghidului de întocmire al amenajamentelor pastorale (Marușca și colab.,
2014).
În cadrul Amenajamentului pastoral pentru pajiștile U.A.T. Orțișoara, au fost delimitate
șapte trupuri de pajiști distincte pe teritoriul localității Orțișoara, (TP1, TP 2, TP 3, TP4, TP5,
TP6, TP7) .
Delimitarea parcelelor s -a realizat prin prelucrarea componentei grafice rezultată după
aplicarea Legii nr. 165/2013 (Anexa 5), prin software -uri specializate, și pe baza măsurătorilor
efectuate în teren de către S.C. SILVOCAD WEST S .R.L.(de completat )
Trupurile de pajiști care fac obiectul acestui studiu sunt detaliate în tabelul 2.1. .

2.2. Amplasarea teritorială a trupurilor de pajiște (planul cadastral). Vecinii
și hotarele pajiștilor din U .A.T. ORȚIȘOARA

Amplasarea teritorială a trupurilor de pajiște, din U.A.T. Or țișoara, precum și
vecinătățile parcelelor de pajiște sunt redate în tabelele 2. 1. .
Tabelul 2. 1
Amplasarea teritorială și vecinătățiil e pajiștilor din localitatea Orțiș oara

Localitatea Trupul de
pajisti Parcelele
descriptive
componente Vecinatati la:
Nord Est Sud Vest
Orțișoara Trupul 1 A 687/1/A/2
DJ(DC)51 -686 A 687/4 DE 676 PS 677 A 687/3
A 687/4,
LOT 1/ LOT
2
A 687/4,
LOT 4/ LOT1
A 687/4,
LOT 4/ LOT2
PS 676
PS 677

PS 680
PS 682
PS 685
NR 684
A 687/1/A/1
NR 678
Orțișoara Trupul 2 PS 436
A 431 A 434 DJ(DC) 51 –
686 DN 69 PS 435
PS 437/1/A
PS 437/1/B
PS 445/1
PS 446
PS 448
Orțișoara Trupul 3 A 557
PS 490 PS 451 PS 593 PSPP
469 A 593
A 427/2
PS 556
PS 461
PS 468
PS 474
PS 491
PS 454/1
PS 449
PS 451
PS 456
PS 458
PSPP 469
PSPP 462
PDPP 475
PDPP 490
Orțișoara Trupul 4 A 603/1
A 595 A593/3 Csn 589 F 588 A 595/2
F 590
Orțișoara Trupul 5 PS 601
DE 598 -4M A595 LIMITA
INTRAVILAN A 603 PS 599
PSPP 597
Orțișoara Trupul 6 A 603/2 A603/2/1 DE 602 A603/2/3 A603/2/2
Orțișoara Trupul 7 INT.
ZOOTEHNIE LIMITA
INTRAVILAN LIMITA
INTRAVILAN DC 230 DE 602

2.3. Constituirea și materializarea parcelarului și subparcelarului descriptiv

În linii mari, s -au păstrat limitele parcelare deoarece limitele parcelelor se sprijină pe
forme orografice distincte: culmi, văi, drumuri, foarte clare și bine evidențiate pe
teren,adoptându -se astfel un parcelar mixt natural – parcelarul fiind specific zonei de dealuri.
În zonele joase, de câmpie, este adoptat parcela rul geometric pentru trupurile compacte,
specific zonei de câmpie.
Sunt însă și numeroase excepții impuse de modificările de suprafață, constând în
retrocedările de suprafețe conform legii 18/1991 și Legii 1/2000.
Limitele parcelelor cedate parțial, în baz a unei sentințe civile, au suferit modificări; în
consecință restul parcelelor și -au păstrat limitele vechi.
Limitele parcelare au fost delimitate doar cadastral.

2.4. Baza cartografică utilizată (de pus prin scanare o harta de cf, o harta cu
plan cadast ral foi volante etc)

Planurile ce au stat la baza lucrărilor de identificare și determinare din punct de vedere
topografic a pajiștilor sunt planuri aerofotogrammetrice la scara 1: 5 000 și 1: 10 000, foi
volante, planuri și hărți topografice și cadastrale existente la Primăria localității Orțișoara.

Pentru reprezentarea cartografică a trupurilor și parcelelor de pajiști au fost utilizate
hărțile cadastrale la scara 1:10000, 1:5000, ortofotoplanul U.A.T. Orțișoara, precum și alte
materiale topog rafice.
Prin procesul de digitizare au fost conturate zonele de interes, respectiv trupurile de
pajiște.
Dintre factorii topografici, în studiul de monitorizare a unităților amenajistice de
pajiști vor fi înregistrate următoarele componente:
a) coord onatele geografice (Latitudine/Longitudine);
b) forma de relief;
c) – panta sau înclinarea;
d) – altitudinea;
e) – expoziția (exprimată în % sau grade).

2.5 Suprafața pajiștilor. Determinarea suprafețelor

Pe U.A.T. a comunei Orțișoara există o suprafață totală atribuită categoriei pășuni de
936.9459 ha, din care 220.4423 ha – pe teritoriul localității Or țișoara, 238.8189 ha – pe teritoriul
localității Cornesti,171.97 ha – pe teritoriul localității Calacea și 305.7147 ha – pe teritoriul
localității Seceani.

2.5.1 Suprafața pajiștilor din U .A.T. Orțișoara pe categorii de folosințe

Structura pajiștilor din Comuna Orțișoara , pe categorii de folosință, este prezentată în
următoarele tabele:

Tabelul 2 .5.1
Structura pajiștilor aparținătoare localității Ortisoara pe categorii de folosință

Pășuni
(ha) Fânețe
(ha) Valorificare
mixtă
(ha) Fără scopuri
productive
(ha) Total
suprafață
(ha) Din care la
Consiliul local
220,4423 – – 220,4423 220,4423

Tabelul 2. 5.2

Structura pajiștilor aparținătoare localității Cornesti a pe categorii de folosință

Pășuni
(ha) Fânețe
(ha) Valorificare
mixtă
(ha) Fără scopuri
productive
(ha) Total
suprafață
(ha) Din care la
Consiliul local
238,8189 – – 238,8189 238,8189

Tabelul 2 .5.3
Structura pajiștilor aparținătoare localității Calacea pe categorii de folosință
Pășuni
(ha) Fânețe
(ha) Valorificare
mixtă
(ha) Fără scopuri
productive
(ha) Total
suprafață
(ha) Din care la
Consiliul local
171,97 – – 171,97 171,97

Tabelul 2. 5.4
Structura pajiștilor aparținătoare localității Seceani pe categorii de folosință
Pășuni
(ha) Fânețe
(ha) Valorificare
mixtă
(ha) Fără scopuri
productive
(ha) Total
suprafață
(ha) Din care la
Consiliul local
305,7147 – – 305,7147 305,7147

2.5.2. Organizarea administrativă

Gospodărirea din trecut:
Nu a existat o organizare administrativă specială a acestor pășuni. Ele au fost folosite
în comun de către locuitorii comunei, la libera lor alegere și organizare, plătindu -se comunei
o taxă de pășunat. S -a pășunat fără restricții.Se poate car acteriza astfel gospodărirea în trecut
a pășunilor ca necorespunzătoare, ceea ce a condus la degradarea covorului vegetal.
În ultimii ani:
– limiteletrupurilor de pășunesunt bine conturate;
– s-a încercat o grupare a vitelor pe pășuni;
– s-a făcut o evaluare a capacității de pășunat și o încărcare corespunzătoare a pășunilor;
– s-au efectuat lucrări de îmbunătățire a pajiștilor, în mod special pe parcelele sub
angajament APIA.

2.6. Enclave

În pajiștile din U.A.T. Orțișoara NU sunt prezente enclave.

2.7. Indicarea zonei geografice și caracteristicile reliefului

Situată în partea de vest a României, în câmpia Vinga;

Situată în partea de nord a judetului Timiș, la 28 km de Arad și 24 km de Timișoara. Este
străbătută de DN69.

Localități aparținătoare Comunei Orțișoara: Comuna Orțișoara se întinde pe o suprafață
de 12960 ha, din care 12907 ha reprezintă terenul agricol. În componența acestui teritoriu
administrativ se regăsesc localitățile: Orțișoara, Călacea, Cornești și Seceani.

Orțișoara, este situa tă în partea de nord a județului Timiș. Limitele comunei coincid cu
limita cu județul Arad . Orțișoara este foarte bine legată și de calea ferată, cu stație CFR proprie
la lin ia Timișoara -Arad. Se învecinează la nord cu localitatea Vinga , la est cu Seceani , la sud
cu Cornești și la vest cu Călacea

Comuna Orțișoara este situată în partea de vest a României, în câmpia Vin găi, pe

coordonatele geografice 45 -48 grade latitudine nordică și 21 -31 grade longitudine estică.

Teritoriul administrativ al comunei este mărginit la sud de teritoriul administrativ al
comunei Sânandrei , la vest de hotarele satului Carani , la sud de teritoriul administrativ Vinga și
la est de hotarele sat elor Fibiș și Murani.

Suprafața teritoriului administrativ al comunei este de 14232 hectare. Forma terenului
este foarte frământată și tentaculară, având o prelungire la sud spre Sânandrei cuprinsă între
șoseaua europeană și satul Murani. Altă prelungire este formată din hotarul satului Călacea , care
aunge la hotarul satului Hodoni.

O alta se prelungește pe lângă marginea intravilanului satului Mănăștur, iar hotarul satului
Seceani este aproape gâtuit de intravilanul hotarului Murani și al comunei Vinga, care
delimitează județul Timiș de județul Arad.

2.8. Altitudine, expoziție,pantă

Pajiștiile analizate se situează pe teritoriul administrativ al comunei Or țișoara.
Coordonatele geografice aproximative ale satului Orțișoara sunt: 45°57′57″N,
21°12′05″E .
Localitatea Calacea (Ortisoara) , aflata în judetul Timiș este localizată pe hartă la
45°57′09″N, 21°08′48″E.
Localitatea Seceani (Ortisoara) , aflata în judetul Timiș este localizată pe hartă la
45°58′37″N, 21°19′09″E.
Relieful destul de variat cuprinde multiple forme, de la câmpii înalte, coline joase și
mijlocii și până la dealuri înalte.
Ca altitudine, zona studiată este cuprinsă între 95 și 181 m, altitudinea medie este de
138 m.
Teritoriul comunei Or țișoara este neomogen sub aspectul orientării versanților, în
funcție de caracteristicile reliefului. Culmile sunt mai lungi și în zonele cu teren mai puțin
accidentat acestea sunt late, puțin p roeminente, terenul prezentând multe platouri.
Se mai întâlnesc văi și talveguri, caracteristice fiind văile largi, terasele și luncile, dar
fără a fi preponde rente în fondul pastoral studia

2.9. Caracteristici pedologice și geologice

Solul, ca element al agroecosistemelor de pajiște, poate favoriza productivitatea
acestora, printr -o seamă de însușiri specifice, precum: cantitatea, calitatea și echilibrul
elementelor nutritive pe care le pune la dispoziția plantelor, volumul edafic util, textura,
porozitat ea, permeabilitatea, regimul aerohidric și termic, compoziția mineralogică, reacția și
saturația în baze, etc.
Localizarea și definirea în spațiu terestru a fiecărei suprafețe de pajiști analizate, a
solurilor pe care vegetează, joacă un rol însemnat în de terminarea condițiilor ecologice pentru
creșterea plantelor din pajiști.
Intervenția omului, prin utilizarea științei și tehnicii la cerințele practice ale solului, prin
folosirea unei agrotehnici moderne și apelând la amenajări de îmbunătățiri funciare (a colo unde
este necesar), dar mai ales aplicarea corectă și la timp a îngrășămintelor chimice și organice,
contribuie la îmbunătățirea și menținerea la un nivel mult mai ridicat al fertilității naturale a
solului.
Învelișul de sol este rezultatul evoluției continue a proceselor pedogenetice și a celor
pedogeologice. Caracteristica esențială a învelișului de sol este zonalitatea sa orizontală, legată,
în primul rând, de modul de formare al reliefului din partea de vest a țării, prin apariția uscatului
de sub apele mării, de la est spre vest; în funcție de vârsta formelor de relief, de timpul în care
au acționat procesele pedogenetice asupra depozitelor litologice de suprafață, zona studiată
aparținînd solurilor din câmpia joasă.
Mișcările oscilatorii ale scoar ței și modificările climatice, de lungă durată, au
direcționat condițiile de solificare și în special, pe cele referitoare la regimul hidric la formarea
învelișului de sol actual.
Temperatura solului depinde de numeroși factori, dintre care cei mai importanți sunt:
cantitatea de energie solară primită (în funcție de data calendaristică, ora, ziua, latitudinea și
modul de expunere a suprafeței active), proprietățile termofizice ale solului, macro și
microrelieful, covorul vegetal, stratul de zăpadă, c aracteristicile morfologice ale solului (tipul,
culoarea, structura și textura).
[Borza( Pătroc) Minodora, Teză de doctorat, Factorii pedoclimatici ai câmpiei crișurilor
cu privire specială asupra solurilor, Universitatea din Oradea, Facultatea de geograf ie, turism
și sport, 2012]
Solul oferaconditii favorabile pentru cultivarea plantelor agricole, cereale, plante
tehnice si furajere, dar și ideal pentru pomicultura si viticultura.

2.9.1 Solurile unității administrativ -teritoriale Or țișoara

Solurile iden tificate în cadrul teritoriului administrativ Or țișoara reprezintă rezultatul
acțiunii conjugate a factorilor pedogenetici (climă, relief, litologie, vegetație, hidrologie), iar
varietatea acestor factori, la scara arealului cercetat, determină o serie de particularități în ceea
ce privește procesele de formare și evoluție a acestor unități de sol.
Solurile și descrierea solului de pe fiecare parcelă de pajiște, în parte, a fost întocmit de
Oficiul de Studii Pedologice și Agrochimice Timiș și este atașat în anexă la proiect.

2.10. Rețeaua hidrografică

„Apele de suprafață sunt tributare bazinului Bega, care colectează toate râurile si
pârâurile din Masivul Poiana Ruscă și Dealurile Lipovei. Fenomenul de secare este prezent în
cursul verii pe unii afluenți, cu izvoare slabe, care trec prin zone de nisipur i și pietrișuri unde
își pierd apele”.
Bega – cel de -al doilea râu al județului, izvorăște din Masivul Poiana Ruscă la
altitudinea de 1150 m. Suprafața bazinului hidrografic este de 2390 km2, iar lungimea pe
teritoriul României este de 169 km.
Afluenții c ei mai importanți pe care îi primește în zonă sunt:
– Bunea – care izvorăște din dealul Ciusa,
– Pădurani – izvorăște din Dealul Păduranilor. Este cel mai mare din afluenții Begăi din
zonă și se varsă în Bega în partea de vest a localității Răchita
– Balașina, ș i Timișel, afluenți ai Begăi care străbat teritoriul studiat aproximativ pe
direcția Nord -sud
– Zopana, afluent al râului Balașina
– Pârâul Sârbenilor – izvorăște din Ciusa din apropierea localității Bunea.
– Pârâul Topla – izvorăște din dealul Păduranilor și se varsa în pârâul Pădureni.

2.11. Date climatice

„Nuanța locală a climei temperat -continentală specifică întregului ținut este dată de
masele de aer maritime din vest cu un grad ridicat de umiditate, apoi de influența ușoară a
maselor de aer subtro picale și cu oarecare pondere de masele de aer continentale din est.
Rezultanta acestor interferențe definește regimul elementelor climatice (temperatura aerului,

precipitațiile, presiunea și umiditatea atmosferică). Influența activității ciclonice din Mar e
Mediterană cu frecvente procese frontale generează precipitații iarna și încălziri locale
persistente vara”.

2.11.1. Regimul termic

Pentru studiul climatic al teritoriului s -au folosit datele climatice de la Stația
Meteorologică Timisoara cu unele corectări de adaptare la acest teritoriu.
Temperatura medie anuală este de 10,3 grade Celsius.Valorile medii lunare ale lunii
celei mai calde sunt cuprinse între 20 -210C. Cea mai caldă lună este iulie. Mediile lunii celei
mai reci, ianuarie, au valori în j ur de 00C.

Tabelul 2.11.1
Temperaturi medii multianuale și medii lunare (°C) la stația meteorologică Timisoara
Anii Temperatura aerului Anual I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII
1980 –
2010 -0.4 1.1 5.8 11.2 16.4 18.7 21.3 21.0 16.1 11.2 5.7 1.3 10.8

Numărul mediu al zilelor cu îngheț este de 105 -110. Înghețul propriu -zis apare, de
regulăpe la sfârșitul lunii octombrie, începutul lunii noiembrie. Ultimele înghețuri din timpul
primăverii se pot observa în a doua jumătate a lunii martie și uneori începutul lunii aprilie.

2.11.2 . Regimul pluviometric

Precipitațiile atmosferice sunt destul de însemnate datorită activității ciclonice și
invaziilor de aer umed dinspre vest, sud -vest și nord -vest. În zona Timisoara, cantitatea medie
de precipitații totalizează 592 mm . Mergând spre vest cantitatea de precip itații scade.
Cantitățiile medii lunare cele mai mari cad în iunie și însumeaza 98,1 mmla Timisoara.
Precipitațiile medii anuale s unt cuprinse între 700 -800 mm .
Tabelul 2.11.2
Precipitații medii lunare și medii multianuale (mm) la stația meteorologică Tim isoara
Anii Precipitații atmosferice Anual I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII
1980 –
2010 61.7 40.1 43.0 62.8 68.6 87.9 59.3 61.3 55.3 49.2 52.3 61.6 703.1

Datorită particularităților locale (relief, vânturi locale) se înregistrează un maxim

pluviometric în lunile mai – iunie și un al doilea maxim secundar în lunile de iarnă
Numărul mediu al zilelor cu ninsoare în zonă era până nu demult de 21,8, dar în
ultimul timp condițile climatice s -au schimbat în mod accentuat încât datele climaterice
suferă mutații reale. În general ninsorile apar în luna noiembrie și doar accidental în luna
octombrie. Numarul mediu al zilelor cu strat de zăpadă este cuprins între 30 -50 pe an.

2.11.3. Regimul eolian

Cele mai frecvente vânturi sunt cele de nord -vest care vara aduc precipitații iar iarna
viscolesc zăpada, scăzând brusc temperatura. De asemenea se fac simțite și vânturile de sud –
est de obicei uscate cu maxime de viteze în decembrie, februarie și martie.
Vânturile de intensitate mare sunt foarte rare, f ără efecte importante asupra vegetației
pajiștilor.

Ținând cont de aceste caracteristici ale climei zonale – durata de pășunat este de cca.
180 zile, de la ultima decadă a lunii aprilie (după 25 aprilie) până în ultima decadă a lunii
octombrie.

Descrierea lucrarilor topo – cadastrale

Aparatura si metodele folosite la masuratori:

La realizarea prezentei documentatii s -a utilizat tehnologia GPS, receptorul cu dubla
frecventa SOUTH S82 -V construit in jurul celei mai performante tehnologii GNSS, u tilizand
pentru aceasta placuta Pacific Crest (a Trimble Company) BD970, acest lucru permite receptia
semnalului GPS L1, L2, L2C si L5, a semnalului GLONASS L1, L2, a semnalului SBAS si a
viitoarelor semnale GALILEO si COMPAS, avand Nr. de canale : 220 ch annels si unitate de
control South 10 cu soft -ul CarlsonSurfCE.

In faza de teren, s -a facut identificarea amplasamentului terenului, apoi cu ajutorul
receptorului de dubla frecventa SOUTH S82 -V s-au determinat prin masuratori satelitare
cinematice (RTK) p unctele de contur ale parcelei si alte puncte de detaliu. Pentru determinarea
coordonatelor punctelor de sprijin receptorul GPS transforma coordonatele geocentrice obtinute
prin informatiile si corectiile receptionate de la sateliti in coordonate geografic e pe elipsoidul
WGS84 apoi cu ajutorul parametrilor implementati in softul “TRANSDAT” recomandat de
ANCPI Bucuresti, transforma prin metoda Helmert (7 parametrii) aceste coordonate in coordonate
geografice pe elipsoidul Krasovski 1940. In final aceste coor donate sunt proiectate in planul de
proiectie Stereo' 70 pe plan secant unic si punct central. Toate acestes operatiuni matematice sunt
realizate cu ajutorul softului CarlsonSurfCE implementat in carnetul de teren a receptorului.

In faza de birou s -au pre lucrat datele din teren rezultând punctele de detaliu utilizate la
realizarea planului de situație.
Planul de situație a fost redactat folosind programe specifice de lucru, de raportare grafică,
de parcelare, de etichetare automată a diferitelor detalii d in desen.
Pentru fiecare parcelă în parte s -a calculat suprafața prin metode digitale.
S-au realizat documentatiile tehnice de prima inscriere in Cartea Funciara a pasunilor
apartinand Primariei Comunei ORȚIȘOARA, schimbarea unor categorii de folosință pe ntru
anumite terenuri si studiu de amenajament silvo – pastoral pentru terenurile cu destinație de pășune,
conform Ordinul Directorului General al Agentiei Nationale de Cadastru si Publicitate Imobiliara
nr. 70 din 09 iulie 2014 privind aprobarea Regulamen tului de avizare, receptive si inscriere in
evidentele de cadastru si carte funciara si O.U.G. nr. 34/2013.

Sistemul de coordonate:
Lucrarea a fost întocmită în sistem de proiecție STEREOGRAFIC 1970.

Starea punctelor geodezice vechi: Punctele vechi sunt reprezentate in acest caz de satelitii
vizibili la momentul masuratorilor, iar starea fizica este corespunzatoare, ei transmitind informatii.