Prezentarea Unitatii Hoteliere Silvana

Cuprins :

Capitolul I : Prezentarea unității hoteliere Silvana

1.1 Prezentarea stațiunii Buziaș………………………………………………………….2

1.1.1 Localizarea stațiunii………………………………………………………….2

Tratamentele in care se aplică in stațiune……………………………..3

Unitățile de cazare din stațiunea Buziaș……….……………….4

1.2 Prezentarea hotelului Silvana.……………………………….………….5

Elemente specifice de identificare…………………..…………..5

1.2.2 Scurt istoric………………………………………………..………5

1.2.3 Obiectul de activitate………………………………………..….6

Capitolul II : Indicatori ai activității turistice

Particularități ale activității din turism…………………………………..8

2.2 Structura indicatorilor din turism ………………………………………9

2.3 Indicatorii circulației turistice ……………………………………….10

2.3.1 Indicatorii de volum …………………………………………10

2.3.2 Indicatorii densității și intensității turistice…………………………12

2.4 Indicatori ai activității turistice……………………………………………………13

2.5 Model de analiză factorială a numărului de zile–turist …………………..14

Capitolul III: Analiza volumului de activitate

3.1 Analiza structurală a cifrei de afaceri……………………………………………15

3.1.1 Tipologia cifrei de afaceri………………………………………………..15

3.1.2 Analiza structurii cifrei de afaceri din prestații turistice……… 18

3.1.3 Analiza dinamică a cifrei de afaceri…………………………………..19

3.1.4 Analiza factorială a cifrei de afaceri…………………………………..23

3.2 Analiza valorii adăugate……………………………………………………………..26

3.2.1 Determinarea valorii adăugate…………………………………………..26

3.2.2 Repartizarea valorii adăugate……………………………………………27

3.2.3 Analiza factorială a valorii adăugate ……………………………….. 29

Capitolul IV: Analiza cheltuielilor în activitatea de cazare

Analiza structurală a cheltuielilor unitățile de cazare……………………..31

Analiza factorială a cheltuielilor din unitățile de cazare………………….33

Analiza cheltuielilor aferente la 1000 lei venituri………………..34

Analiza factorială a cheltuielilor medii………………………………35

Capitolul V : Analiza rentabilității unităților de turism

Analiza structurală a profitului…………………………………………………….39

Analiza factorială a profitului………………………………………………………40

5.3 Analiza rentabilității…………………………………………………………………..44

Considerații asupra rentabilității……………………………………….44

Metode de analiză a rentabilității………………………………………44

Concluzii …………………………………………………………………………….45

Bibliografie

Anexe

Capitolul I :

Prezentarea Unității hoteliere SILVANA

1.1 Prezentarea stațiunii Buziaș

1.1.1 Localizarea stațiunii

Stațiunea balneară Buziaș se află la 34 Km spre est de reședința regiunii Banat – Timișoara și la 23 km de Lugoj, la poalele dealului viticol Silagiu, și a devenit cunoscută datorită izvoarelor ei mineral-terapeutice.

Stațiunea Buziaș este situată la o altitudine față de nivelul mării de 128 m și are un climat de trecere de la climatul continental la cel mediteranean, cu ierni relativ blânde și scurte, având temperaturi medii anuale de 12C, în timpul iernii temperaturile, de regulă, nu scad sub 0C.

Data întemeierii localității și originea denumirii ei nu se poate determina cu precizie. Unele scrieri, nefiind bazate pe surse strict istorice, spun că localitatea ar fi fost cunoscută deja în timpul romanilor, sub denumirea de "Centum putei" (o sută de fântâni) și tot aici a fost castelul numit Ahilis. Presupunerile nu pot fi însă confirmate, deoarece aceste lucruri nu au fost consemnate în vreun fel.

Cea mai veche scriptură în legatură cu localitatea Buziaș, datează din anul 1072 și aparține unuia dintre cei mai buni cunoscători ai istoriei austro-ungare. Se spune că localitatea Buziaș a fost menționată in jurul anilor 101 I.C., cum că ar fi folosită de romani atât în scopuri curative pentru afecțiuni gastrointestinale, urologice, ginecologice și venerice, cât și pentru băut. Pentru prima dată s-a scris despre aceste lucruri în anul 1320, menționându-se că se află în zona de vest a României – era descrisă drept o zonă înconjurată de pădure.

În cea ce privește denumirea localității, ce a a dus și la denumirea stațiunii în decursul istoriei a apărut denumirea Bosias în jurul anului 1400. În anii 1717 si 1739 localitatea a fost amintită sub numele Bussias. Johann Ehrler scrie în anul 1774 numele Buziasch, iar locuitorii români folosesc numele Bîzieș.

Această localitate a fost colonizată de germanii Iosefini . Se presupune că primii germani din Buziaș au venit după așa zisa coloana șvăbească Iosefina, între anii1782-1821. Coloniștii au fost în cea mai mare parte meseriași și agricultori. O dată cu descoperirea proprietăților curative ale apelor din această zonă, importanța Buziașului a început să crească, localitatea devenind o importantă localitate balneară, chiar și așa agricultura a rămas una din îndeletnicirile de bază a locuitorilor germani, români și maghiari. Meserii ca: cizmari, croitori, tâmplari, zidari, dulgheri, frânghieri, cojocari, brutari, au fost în cea mai mare măsura practicate de către germani .

O altă fază în dezvoltarea stațiunii a reprezentat înființarea fabricii de acid carbonic și a unui centru de îmbuteliere a apei minerale, apă care a fost premiată cu medalia de aur la Bratislava 1908, fapt ce a condus la o mai mare popularizare stațiunii , astfel că în 1911 Buziașul a fost declarat stațiune europeană. În același an stațiunea a fost onorată de prezența împăratului Austriei , Franz Jozef.

În sectorul economic, unitățile de bază din secolul nostru, au fost Întreprinderea Balneara Buziaș și fabrica de îmbuteliat apă minerală și CO2 Apemin fondată în anul 1907. În decursul anilor Apeminul a aparținut fabricii de bere "Timisoreana", apoi combinatului de industrie locală "CILT" din Timisoara, este astăzi o societate comercială cu numele "Phoenix S.A.".

În cea ce privește comercianții (posesorii de prăvălii) au fost de asemeni în majoritate germani și unii evrei. Începînd cu anul 1948 comerțul și atelierele micilor meșteșugari au fost naționalizate în cooperative.

O importantă instituție de cultură reprezentativă pentru stațiunea Buziaș este Muzeul Balnear care se înființează din 27 septembrie 1987 din inițiativa Întreprinderii Balneoclimaterice Buziaș și a Consiliului Popular Buziaș, cu concursul domnului muzeograf prof. Florin Medeleț de la Muzeul Banatului din Timișoara. Actualmente aparține Societății Comerciale de Tratament Balnear Buziaș S.A.

Muzeul are specific balnear scoțând în evidență efectul terapeutic al apelor minerale din Buziaș în afecțiunile cardiovasculare, circulatorii și hipertensiune arterială. Conține o colecție de documente (fotomontaje) cu scop educativ, care ilustrează istoricul stațiunii, vase din neolitic și ceramică tracică, obiecte de mobilier din sec. al XIX-lea și obiecte sanitare ce au fost folosite în stabilimentele balneare.

Cei aproximativ 8000 de locuitori, ai orașului de azi, sunt gazde primitoare pentru turiști care vin în număr mare în fiecare an să se bucure de frumusețea peisajului arhitectural identic cu cel al celebrelor stațiuni Karlovy Vary și Baden-Baden, dar și pentru pitorescul peisajelor naturale oferite în egală măsură de parcul din centrul stațiunii și de împrejurimile orașului .

1.1.2 Tratamentele care se aplică în staȚiune

Izvoarele de apă minerală carbogazoasă, feruginoasă, bicarbonată, hipotonă și atermală descopertite în Buziaș sunt folosite pentru tratament și consum. Tratamentele care se aplică în cadrul stațiunii Buziaș sunt recomandate pentru următoarele categorii de afecțiuni :

Boli cardiovasculare

-în scop profilactic se recomandă pentru: dislipidemie, hiperterensiune arterială, persoanelor stresate și suprasolicitate ;

-în scop terapeutic în complectarea tratamentului medicamentos se recomandă pentru : infarct miocard în faza a II și a III , cardiopatie ischemică ,insuficiență mitrală și aortică compensată , hipertensiune arterială stadiu II, ulcer varicos, valvulopatii operate , tulburări circulatorii periferice arterale sau venoase

-în scop de recuperare cord vascular : sechele I.M ., sechele A.V.C, arteropatii obliterante ;

Boli ale sistemului nervos central

-în scop terapeutic se recomandă pentru : hemioporoze schelare tardive , complicații osteoarticulare , circulatorii și trofice ;

Nevroză astenică

-în scop profilactic se recomandă pentru: nevroză astenică clinic vindecată , distonii neuro-vegetative ;

Boli ale tubului digestiv

– în scop profilactic se recomandă pentru : tulburări ale stomacului , colonului , colecist ;

-în scop terapeutic se recomandă pentru : sechele ale stomacului și a colecistului operat și a colonului iritabil;

Boli ale rinichilor și a căilor urinare

-în scop profilactic se recomandă pentru : antecedente de colici renale ;

-pentru diureză se recomandă pentru : microlitoze urinare ;

Boli de nutriție și metabolism

– se recomandă pentru : dislipidemii , obezitate , diabet zaharat ;

Boli ale aparatului locomotor

-în scop profilactic se recomandă pentru : maladii ale aparatului locomotor provocate de condițiile de muncă ;

-în scop terapeutic se recomandă pentru : boli degenerative ale aparatului locomotor , artroze , discopatii ;

Studiile medicale cele mai recente arată că apele minerale ale Buziașului se recomandă și pentru gastrite și dischinezii biliare .

1.1.3 UnitĂȚile de cazare din staȚiunea BuziaȘ

În cadrul stațiunii Buziaș se întâlnesc o serie de de unități de cazare, cu diferite grade de confort și capacități diferite de cazare, în acest sens se pot exmeplifica următoarele :

Tabel 1.1

Unitățile de cazare din cadrul Stațiuninii Buziaș

1.2 Prezentarea hotelului SILVANA

1.2.1 Elemente spefice de idenificare ale hotelului Silvana

Denumirea : Unitatea de Tratament Balnear de Recuperare a Capacități de Muncă

Sediul social : Str . Principală , Nr .9 , Buziaș , Jud . Timiș

Forma de proprietate : 13, Alte unități economice de stat netransforamate în societăți comerciale sau regii

Telefon : 0256/ 321186

Cod grupă CAEN : 551

Activitate CAEN : Hotel

Cod fiscal: 11003010

1.2.2 SCURT ISTORIC

Construcția hotelului a fost începută în anul 1963 din fonduri alocate din bugetul asigurărilor sociale de stat și administrate de către oficiile județene de turism , respectiv Oficiul de Turism Timiș care a hotărât construirea hotelurilor Silvana , Buziaș și a cantinei Pensiune .

Scopul construcției era de mării capacitatea de primire a stațiunii Buziaș și pentru a facilita accesul celor care au nevoie de tratament și odihnă dintre cei cuprinși în categoria de contribuabili la fondul de asigurări sociale de stat, aceștia beneficiind și de reduceri la costul biletelor de tratament .

În fiecare an de personalul hotelului a căutat să îmbunătățească serviciile oferite și calitatea acestora, fapt realizat și prin achiziționarea de mijloace fixe și obiecte de inventar, cum ar fi : aparatură medicală mai performantă, mobilier , calculatoare , mașini de spălat , lenjerii de pat, prosoape, televizoare color etc. De precizat ar fi faptul că toate aceste investiții s-au făcut din surse proprii .

În anul 1998 s-au efectuat de lucrări de reparației capitală la nivelul hotelului care au dus la îmbunătățirea condițiilor de cazare și la creșterea cererii pentru acest hotel, aceste lucrări au constat în: zugrăveli, înlocuirea instalațiilor sanitare în prrea instalațiilor sanitare în proporție de 60%, înlocuirea gresiei și a faianței din grupurile sanitare în proporție de 80%, montarea tâmplăriei de aluminiu la recepție și la fizioterapie , schimbarea conductelor de apă caldă și cele pentru încălzire, precum și refacerea hidroizolației hotelului.

1.2.2. Obiectul de activitate

Hotelul Silvana a fost dat în folosință în anul 1973, încadrat la categoria de două stele, an din care a funcționat neîntrerupt cu un grad mediu de ocupare de 85%, furnizând clienților servicii de cazare și tratament pentru recuperare, fapt ce deteminat ca unitatea să nu fie afectată de fenomenul sezonalității .

Sub aspectul vârstei, ponderea cea mai mare a turiștilor care au beneficiat de serviciile oferite de hotelul Silvana este deținută de pensionari, aproximativ 95%, iar diferența de 5% este reprezentată de turiști sub vârsta pensionării, care vin pentru odihnă și tratament .

Unitatea este dispusă pe 9 nivele și are la dispoziție 204 locuri de cazare repartizate în 94 de camere cu 2 paturi, 4 camere cu un singur pat și 4 apartamente . Toate camerele sunt dotate cu mobilier specific și cu grupuri sanitare proprii. La subsol se găsește un cazan de încălzire propriu prin care se asigură atât căldura cât și apa caldă necesară. Cazanul este întreținut și pus în funcțiune de 2 fochiști .

În cadrul hotelului la parter se găseste biroul de recepție care este deservit de 4 recepționeri, un punct de vânzare de diferite obiecte de strictă necesitate deservit zilnic de un vânzător, în rest la parter se găsesc camere cu două paturi și două birouri în care își desfășoară activitatea personalul administativ, contabilul șef și directorul unității .

De la primul nivel până la al patrulea se găsesc camere cu câte două paturi și câte un apartament pe fiecare etaj, iar la nivelele următoare se găsește câte o cameră cu un singur pat, restul fiind camere cu două paturi .

Întreținerea camerelor se face de către cele 7 cameriste și de cei doi angajați ai serviciului de întreținere. În interriorul hotelului mai funcționează și un ascensor .

În fața hotelului se află un mini parc de brazi, dotat cu bănci pentru odihnă și relaxare și o parcare care se întinde până în spatele hotelului.

Pentru clienții hotelului Silvana masa se servește în cadrul unității de restaurație și alimentație publică S.C.T.B. Buziaș S.A pe baza contractului semnat de cele două unități .

În ceea ce privește tratamentul, acesta este asigurat prin secția de fizioterapie din microbaza proprie, pe baza recomandărilor de pe biletele de tratament și a prescrierilor date de către medicii de la cele două cabinete medicale din cadrul hotelului. Numărul de proceduri aplicate pentru un client sunt în medie de cinci și se prescriu în fucție de necesitățile fiecăruia .

În cea ce privește serviciile suplimentare oferite de unitatea hotelieră sunt în principal cele de închirieri de diverse obiecte cum ar fi: televizoare alb–negru sau color, frigidere sau microbuzul unității, bineînțeles dintre serviciile suplimentare nu lipsesc cele telefonice, de înmânarea corespondenței, de păstrare a valorilor, trezirea la ora indicată de clienți, de rezervare de bilete la spectacole și nu în ultimul rând de organizarea de excursii la cererea turistilor spre următoarele destinații : Timișoara , Lugoj, Reșița, Lipova, Semenic și Surduc .

CAPITOLUL II : INDICATORI AI ACTIVITǍȚII TURISTICE

2.1. ParticularitǍȚi ale activitǍȚii de turism

Ca fenomen și activitate umană, turismul prezintă serie de particularități care își pun amprenta asupra organizării evidenței economice, asupra sistemului informațional, asupra procesului de analiză și decizie și deci și asupra sistemului de indicatori.

Sistemul de indicatori, ca parte integrantă a sistemului informațional economic, reprezintă un suport indispensabil al cunoașterii activității complexe a întreprinderii de turism și al conducerii eficiente a acesteia.

Sistemul de indicatori, prin puterea lor cognitivă, asigură organelor de conducere posibilitatea luării unor decizii optime de alocare a resurselor umane, materiale și financiare, de valorificare superioară a patrimoniului turistic.

Turismul fiind o ramură de polarizare, acoperă o arie largă de activități, atât activități specifice (cazare, agrement), cât și activități aparținând altor ramuri (transport, circulația mărfurilor, alimentatia publica, ocrotirea sănatatii). Această caracteristică se reflectă în structura complexă a sistemului de indicatori, în conținutul și metodologia concretă de calcul și analiză a fiecaruia.

În alimentație publică , care asigură unul din serviciile turistice de baza – hrana turiștilor – unitățile operative desfășoară o activitate complexă : de producție, de desfacere sau mixtă. Aceasta a condus la utilizarea, pe lângă indicatorii specifici unităților comerciale, și a unor indicatori caracteristici celor industriale, care exprimă activitatea de producție a unităților de alimentație publică.

Complexitatea procesului turistic, particularitățile ofertei și ale cererii turistice au impus, totodată, folosirea unor indicatori noi, fie de completare a celor preluați din alte ramuri, fie de reflectare a elementelor specifice fenomenului turistic. Astfel, pentru caracterizarea ofertei turistice se folosesc: indicatori de reflectare a bazei materiale specifice, indicatori de reflectare a atracției turistice a unei zone; indicatori de reflectare a elementelor de infrastructură generală .

Produsul turistic , definit ca o îmbinare de bunuri materiale și servicii oferite de personalul din unitățile turistice și cele adiacente pentru satisfacerea nevoilor turiștilor, se caracterizează prin faptul că producția și consumul său se suprapun în timp și spațiu.

Condițiile de productie necesare: elemente ale infrastrucutrii turistice și personalul de producție aferent trebuie sa existe înainte de a se prezenta turistul, urmând ca acestea să fie puse în valoare, să fie consumate în momentul sosirii lui . Lipsa consumatorilor turiști atrage dupa sine nefolosirea acestor condiții, deoarece, pe de o parte, ele nu pot primi altă destinatie, iar pe de altă parte nu se pot stoca. Această particularitate determină conținutul complex al unor indicatori ai activități turistice.

Astfel, indicatorul, “încasări din prestații turistice" reflectă pe de o parte, volumul prestațiilor (în expresie valorică), iar pe de alta parte veniturile unităților prestatoare de servicii turistice.

0 altă particularitate a activității de turism o constituie faptul că diviziunea muncii se realizeaza în acest domeniu într-o forma specifică : serviciile se angajează de către o unitate de turism și se păstreaza efectiv de unitățile deținătoare de bază materială. Această formă specifică de manifestare a diviziunii muncii are implicații asupra structurii sistemului de indicatori, acesta fiind construit din subsisteme care reflectă în mod corespunzător atât activitatea unităților turistice specifice cât și a celor deținătoare de bază materială .

Activitatea turistică are un pronunțat caracter sezonier, datorită acțiunii unor factori naturali și sociali . Întrucât produsele turisitce nu se pot stoca rezultă că, în condițiile sezonalității activității turistice, baza tehnico-materială și forța de muncă nu pot utilizate integral pe tot parcursul anului, ceea ce generează consecințe economico- financiare.

Sistemul de indicatori este influențat și de formele de turism practicate: organizat, neorganizat, itinerant, de sejur, balneomedical , etc.

Turismul organizat, desfășurat pe bază de contracte asigură o anumită certitudine în utilizarea resurselor disponibile; în cazul turismului neorganizat, detinătorul de bază materială este confruntat cu incertitudinea utilizării complete a resurselor sale materiale și umane. Prin urmare, formele de turism practicate au influență asupra indicatorilor privind volumul prestațiilor și eficiența utilizării resurselor.

În turism se aplică mai multe categorii de prețuri și tarife, diferențiate pe categorii de confort, pe forme de turism, pe perioade de sezon sau extrasezon, etc. În vederea stimulării activității turistice și a creșterii gradului de folosire a bazei de materiale în extrasezon, în practica comercială a unițătilor de turism se aplică reducerea prețurilor și tarifelor până la nivelul asigurării unei eficiențe minime în perioadele respective. Politica de prețuri se reflectă direct în conținutul indicatorilor care reflectă volumul și eficiența prestațiilor turistice .

Implicarea acestor particularități în determinarea și analiza indicatorilor turismului are ca rezultat creșterea funcționalității sistemului de indicatori, a rolului său în reflectarea laturilor calitative ale activității.

2.2 Structura sistemului de indicatori ai activitǍȚii de turism

Sistemul de indicatori trebuie sa aibă o structură corespunzătoare, care să-i asigure capacitatea de a reflecta în mod cuprinzător activitatea unitații de turism.

În functie de nivelul organizatoric al formării lor se disting următoarele grupe de indicatori :

Indicatori cuprinși in sistemul de urmărire la nivelul economiei naționale

Indicatori la nivel departamental

Indicatori la nivelul unităților de turism

Primul grup se caracterizează prin existența unui număr restrâns de indicatori, care exprimă principalele direcții ale evoluției fenomenului turistic. În acest grup sunt cuprinși indicatorii: încasări și plăți valutare pentru turismul international; încasări din turismul cu cetățenii români; prestări de servicii; desfaceri de mărfuri cu amănuntul; volumul producției; volumul investițiilor. De asemenea, în acest subsistem sunt cuprinși indicatori privind : aprovizionarea întreprinderilor de turism, asigurarea cu forța de muncă, eficiența activitații desfășurate.

La nivel departamental se formează un subsistem de indicatori de detaliere a primilor pe subactivități și acțiuni turistice. Tot în acest subsistem sunt cuprinși indicatori care reflectă gradul de utilizare a bazei materiale turistice și eficiența resurselor ocupate.

La nivelul întreprinderii de turism sistemul cuprinde pe lânga indicatorii din planul national și o serie de indicatori operaționali, valorici și fizici, care se folosesc pentru fundamentarea planului circulației turistice, urmărirea folosirii bazei tehnico- materiale, raportarea la organele internaționale de turism .

Din punct de vedere al conținutului economic, indicatorii turismului se împart în:

Indicatori ai circulației turistice

Indicatori ai activității (prestațiilor turistice)

2.3 Indicatorii circulAȚiei turistice

2.3.1 Indicatorii de volum

Indicatorii de volum ai circulației turistice exprimă dimensiunea fenomenului turistic la nivelul unei stațiuni, zone turistice sau al unei țări.

Numărul de turiști este un indicator sintetic care reflectă numărul de persoane care se deplasează în scop turistic în interiorul frontierelor unei țări sau care efectuează călătorii turistice în străinătate .

Numărul de zile-turist oglindește mai exact volumul fenomenului turistic, prin corelarea numărului de turiști cu durata medie de sejur.

În care : – număr zile-turiști

T -număr de turiști

– durata medie a sejurului

Tabel 2.1

Numărul de zile-turist

Suma încasărilor turistice este un indicator de dimensionare valorică a circulației turistice, care reflectă veniturile obținute din activitatea de turism intern și international. Acest indicator reprezintă punctul de convergență a doi factori importanți ai circulației turistice: număr de turiști și disponibilitățile financiare.

Densitatea circulației turistice exprimă legătura dintre circulația turistică și populația unei țări sau zone turistice .

în care : P – populația țării

Suma cheltuielilor turistice exprimă consumul total de resurse ocazionat de realizarea prestațiilor turistice interne și internaționale.

Tabel 2.2

Încasări și cheltuieli turistice

-mii lei –

Indicatorii intensitǍȚii și densitǍȚii circulAȚiei turistice

Indicatorii intensității și densității circulației turistice sunt :

Numărul de turiști pe zi ( lună, an ) ,care caracterizează intensitatea circulației turistice in anumite perioade:

,

în care: T – numărul de turisti .

Z – numărul de zile ale perioadei

Durata medie de sejur reprezintă intervalul de timp în care turiștii rămân într-o țară sau destinație turistică. Acest indicator reflectă posibilitatea țării de a reține turiști care o vizitează , prin oferta ei.

,

în care – numărul total de zile –turist

T – numărul total de turiști

2.4 . Indicatorii activitǍȚii turistice

(prestaȚiilor turistice)

Turismul este un sector eterogen care antrenează gamă largă de activități, atât specifice cât și cu caracter general. Diversitatea activităților componente a condus la existența în turism a unor structuri organizatorice complexe, precum și a unor forme specifice de realizare a diviziunii muncii. În concordanță cu aceasta structura organizatorică, indicatorii prestațiilor turistice se împart în: indicatori ai unităților de turism specifice și indicatori ai unităților deținătoare de bază materială .

Indicatorii unităților de turism specifice reflectă ansamblul activităților prin care se asigură angajarea acțiunilor turistice la extern sau intern .

Indicatorii unităților deținătoare de baza materială reflectă activitățile prin intermediul cărora se asigură satisfacerea nevoilor turiștilor pe toată durata sejurului . O parte din aceste activități vizează nevoi fiziologice de bază (odihnă , hrană, igienă) în timp ce altele (agrement, tratament, activități cultural-sportive) satisfac nevoi de recreere, de refacere sau de menținere a sănătății, de instruire.

Alimentația publică este o formă specifică a comerțului cu amănuntul în care are loc desfacerea de mărfuri alimentare în starea în care au fost cumpărate sau sub formă de preparate culinare din producție proprie, organizându-se în același timp și consumul în unității proprii. Sistemul de indicatori ai activității de alimentatie publică are o structură complexă, fiind format din:

Indicatori care reflectă procesul circulației mărfurilor: volumul desfacerilor de mărfuri, TVA ,adaosul comercial

Indicatori care reflectă activitatea de producție: productia globală a laboratoarelor de cofetărie, patiserie, costul de producție

Activitatea de cazare presupune asigurarea condițiilor de odihnă pentru turiști, în spații de cazare adecvate, cu dotări în măsură să satisfacă confortul solicitat de aceștia. Reflectarea acestei activități se realizeaza cu ajutorul indicatorilor:

Încasări din servicii de cazare și prestatii suplimentare

Costul cazării și al prestațiilor suplimentare

2.5 Analiza factorialǍ a numǍrului de zile – turist

Analiza indicatorilor fizici se poate face și din punct de vedere factorial. Astfel că cel mai ilustrativ model de analiză factorială este următorul :

,

în care : T – numărul de turiști

– durata medie a sejurului

I. Modelul de analiză este :

II.Analiza nivelului și dinamicii :

III . Determinarea factorilor de influență :

Figura 3.4 Factorii de influență ai numărului de zile-turist

IV.Cuantificarea factorilor de influență : tabel 2.3

Factorii de influență ai numărului de zile-turist

Tabel 2.3(continuare)

a1) Influența modificării numărului de turiști :

a2 ) Influența modificării duratei medii a sejurului :

a21) Influența modificării structurii circulației turistice pe forme de turism :

a22) Influența modificării duratei medii de sejur pe forme de turism :

Verificare :

11215,69

Scăderea numărului de turiști în anul 2001 față de anul precedent, 2000 a avut o influență directă asupra indicatorului număr de zile-turist, asfel că diminuarea numărului de turiști cu 485 turiști adus la o scădere direct proporțională a indicatorului zile-turist cu 5127 zile-turist.

În cea ce privește durata medie a sejurului, de asemenea factor direct de influență a înregistrat o scăderede 23,7% față de anul 2000, producând o diminuare a numărului de zile-turist cu 6088 zile-turist în anul 2001.

După cum se observă durata medie a sejurului este influențată de alți doi factori, structura circulației turistice și durata medie de sejur pe forme de turism. Primul factor prin modificarea sa , influențează durata medie a sejurului , producând o diminuare cu 906 zile-turist a indicatorului, numărul de zile-turist . Cel de al doilea factor de influență a duratei medii a sejurului, durata medie a sejurului pe forme de turism , prin influența sa a produs o modificare indirectă asupra numărului de zile-turist , diminuândul cu 5183 de zile turist .

Pentru creșterea numărului de zile turist se impun măsuri ce privesc creșterea numărului de turiști și a duratei medii a sejurului. Creșterea celor doi indicatori se poate realiza atât prin îmbunătățirea prestației , cât și prin programe de fidelizare .

CAPITOLUL III :

Analiza volumului de activitate

3.1 Analiza structuralǍ a cifrei de afaceri din prestaȚii turistice

Având în vedere că obiectivul urmărit de orice unitate economică este dimensionarea optimă a volumului de activitate pentru îndeplinirea acestui obiectiv este necesară analiza acestuia.Volumul de activitate are două componente: producția și comercializarea, acestea având un rol determinant în cea ce privește creșterea sau restrângerea activității. Indicatorul care se folosește la măsurarea volumului de activitate este cifra de afaceri.

Cifra de afaceri se definește ca expresia valorică tuturor afacerilor desfășurate de o întreprindere într-o perioadă determinată de timp .

,

unde : Qv – cantitatea vândută

p – prețul unitar al produsului vândut

Cu ajutorul acestui indicator se măsoară performanța întreprinderii și este folosită drept criteriu de clasificare a acestora după importanța lor economică. De asemenea acest indicator poate indica poziția strategică a întreprinderii deținută pe piață și politica de creștere promovată în întreprindere .

3.1.1 tipologia cifrei de afaceri

Chiar dacă cifra de afaceri este un indicator global cu valoare informațională foarte ridicată au importanță și indicatorii la a căror bază de calcul stă aceasta :

Cifra de afaceri medie ( CA ) care poate fi definită ca venitul mediu realizat pe unitate de produs, pe o lucrare sau serviciu într-o unitate de timp dată, de regulă un an .

Unde : CA – cifra de afaceri totală

Qv- cantitatea vândută

Tabel 3.1

Evoluția cifrei de afaceri medii

-mii lei-

Cifra de afaceri marginala (Camg) reprezintă variația venitului unei întreprinderi determinată de cresterea sau scăderea cu o unitate a cantității văndute

Unde : ∆CA-variația cifrei de afaceri

∆Qv –variația cantității vândute

Cifra de afaceri critică este expresia valorică a punctului în care veniturile obținute din vânzari egalează cheltuielile pe care le presupun aceste vânzări, iar profitul obținut este nul.

,

unde : CF – cheltuielii fixe

CV – cheltuieli variabile

CA – cifra de afaceri

Tabel 3.2

Cifra de afaceri critică

-mii lei-

Tabel 3.2(continuare)

3.1.2 Analiza structuralǍ a cifrei de afaceri din prestaȚii turistice

Pornind de la structura activitățiilor ce vizează obiectivele unitățiilor de turism , cifra de afaceri este formată din :

Încasări din prestații hoteliere

Desfacerea mărfurilor cu amănuntul

Încasări din alte activități

Strucura cifrei de afaceri este diferită în funcție de nivelul la care se face analiza. În cazul unitățiilor deținătoare de bază materială ponderea hotărâtoare o dețin încasările din prestații hoteliere și desfacerile de mărfuri cu amănuntul .

Analiza structurală a încasărilor pe activități complectată cu analiza în dinamică și a îndeplinirii previziunilor este utilă organelor de decizie în fundamentarea acestora și în luarea de măsuri menite să asigure creșterea contribuției fiecarei activități la îmbunătățirea rezultatelor totale .

Analiza structurală se realizează pe fiecare unitate în parte după anumite criterii. Astfel analiza încasărilor din activitatea de cazarre trebuie să se extindă asupra modului de realizare al prestațiilor pe formă de cazare , pe tipuri de unități și categorii de confort , pentru a evidenția preocuparea unităților de turism pe linia satisfacerii cererii unor servicii tot mai eterogene.

Analiza încasărilor pe forme de cazare și tipuri de unități reflectă :

contribuția fiecărui forme de cazare la modificarea rezultatelor globale

modul de exploatare atât al unităților de bază cât și a celor complementare în corelație cu specificul zonei turistice și cu intensitatea sezonalității circulației turistice .

diversificarea activității de cazare pe tipuri de unități în concordanță cu solicitările turiștilor

Studierea încasărilor din activitatea de cazare poate fi aprofundată prin analiza acestora în funcție de categoria de încadrare a unităților . O astfel de analiză permite unele concluzii cu privire la nivelul calitativ al prestațiilor efectuate în funcție de ponderea diferitelor categori de confort .

Analiza încasărilor pe categori de confort permite de asemenea separarea și evidențierea eforturilor proprii ale colectivelor de salariați în obținerea rezultatelor . O analiză comparativă a veniturilor mai multor intreprinderi de turism pe categori de confort va indica faptul că la aceeași creștere absolută a veniturilor , efortul propriu este mai mare la unitățile ce dețin cu preponderență spații de confort mai scăzut .

Desfacerile de mărfuri cu amănuntul pot fi structurate pe tipuri de unități și categori de încadrare a acestora Pentru orientarea corespunzătoare a producției și desfaceri mărfurilor în concordanță cu dinamica și structura cererii este indicată analiza vânzării de mărfuri pe unitățiile de alimentație publică , pe următoarea structură :

producție culinară

mărfuri vândute în starea în care au fost cumpărate

În modificarea structurii desfacerilor se reflectă eforturile unităților pe linie diversificării sortimentale a producției culinare, a ridicării nivelului calitativ al acestora în concordanță cu exigențele sporite ale consumatorilor .

La realizarea obiectivelor economico sociale ale intreprinderii turistice concură un număr important de unități operative . De felul cum acestea își desfășoară activitatea depind rezultatele economice și financiare ale intreprinderii coordonatoare.

De aceea este necesară analiza structurală a încasărilor pe unități operative.Analiza structurală scoate în evidență calitatea activiății fiecerei unități , contribuția la creșterea veniturilor și permite organelor de decizie luarea unor măsuri concrete în funcție de condițiile și specificul lor .

3.1.3. Analiza dinamicǍ a cifrei de afaceri

Dinamica cifrei de afaceri poate fi urmărită fie în cadrul unei perioade de gestiune , fie pe maimulte perioade de gestiune și pune în evidență evoluția în timp a indicatorului , exprimată în mărimi absolute sau în mărimi relative .

Principalii indicatori folosiți în analiza dinamici cifrei de afaceri sunt :

Abaterea absolută a cifrei de afaceri cauntifică în mărimi absolute creșterea sau scăderea indicatorului față de un nivel luat ca bază de comparație sau față de perioada anterioră . Abaterea absolută permite și analize comparative între întreprinderi din același sector de activitate , sau în raport cu media pe ramura respectivă .

– cu bază fixă

– cu bază în lanț

unde : i – nivelul realizat al cifrei de afaceri ;

0 – nivelul bază de comparație (cel mai reprezentativ din perioadă) ;

i-1 – nivelul precedent ;

Indicele cifrei de afaceri exprimă în mărimi relative nivelul de modificare a indicatorului

-cu bază fixă

-cu bază în lanț

Abaterea indicelui cifrei de afaceri

Ritmul mediu de creștere al cifrei de afaceri se referă la mai multe perioade de gestiune , caz în care este cunoscut sub denumirea de ritm mediu anual de creștere , dar poate fi calculat și pentru un singur an de gestiune , când se fac comparații între luni sau trimestre .

Tabel 3.3

Evoluția dinamică a cifrei de afaceri

-mii lei-

Având în vedere că cifra de afaceri este o mărime de flux care preia efectele inflaționiste manifestate pe parcursul unei perioade de gestiune , se impune eliminarea acestor efecte , astfel încât valorile absolute ale cifrei de afaceri analizate în dinamică să fie comparabile în timp . Astfel :

unde : – cifra de afaceri în prețuri constante

– cifra de afaceri în prețuri curente

ip – rata de creștere a inflației

Tabel 3.4

Cifra de afaceri în prețuri comparabile

-mii lei-

Tabel 3.4(continuare)

3.1.4. Analiza factorialǍ a cifrei de afaceri

Cifra de afaceri sintetizează rezultatele activităților multiple care se desfășoară în cadrul intreprinderii de turism. Acest indicator este influențat de o multitudine de factori endogeni și exogeni. Eficiența analizei factoriale este condiționată de justa determinare a ansamblului de factori și stabilitatea corespunzătoare raporturilor de cauzalitate dintre aceștia . Identificarea factorilor de influență și măsurarea acțiunilor permite descoperirea rezervelor interne, care, mobilizate fiind vor asigura creșterea veniturilor și a eficienței economice .

Baza tehnico-materială și forța de muncă ca factori ai procesului de producere a servicilor turistice nu pot fi puși în acțiune decât în prezența consumatorilor turiști . De aceea , se impune analiza factorială pe baza unor modele care să ilustreze legătura între aceste și dimensiunea circulației turistice .

A . Model de analiză a cifrei de afaceri în unităților din turism

I . Modelul de analiză este :

II . Analiza nivelului și a dinamicii :

∆CA =

∆CA = 5290868 – 4671505 = 621875 lei

= = 112,187 %

∆I

∆I = 12,187 %

III. Determinarea factorilor de influență :

Figura 3.4 Factorii de influență ai cifrei de afaceri

Cuantificarea influenței factorilor de influență :

Tabel 3.5

Factorii de influență ai cifrei de afaceri

– mii lei-

a) Influența modificării numărului de turiști :

∆CA(T) = ( )

∆CA (T) = -485 × 10.571002 × 106357.9 = – 545289,994 lei

a) Influența modificării duratei medii a sejurului :

∆CA

∆CA(-1.65906 )106357,87 = – 647587,5682 lei

a) Influența modificării încasărilor medii :

∆CA

∆CA1814752,562 lei

a) Influența modificării ponderii circulației turistice

∆CA(gs)

∆CA (gs) = 3670 8.9119391142829.7–106357.9) = 1192877,562

lei

a) Influența modificării încasării medii pe zile- turist

∆CA (i ) =

∆CA (i ) = 3670 8.9119391 (161843.3-142829.7) = 621739,016

lei

Verificare :

∆CA = ( – 545289,994 ) +( – 647587,5682)+1814752562 = 62187 lei

Cifra de afaceri a cescut față de perioada de bază cu 62187000 lei , astfel se poate spune că a crescut volumul vânzărilor . Acest lucru a fost posibil prin influența mai multor factori , cei care au avut o influență directă și pozitivă este încasarea zilnică ,care la rândul ei a fost influențată de modificarea ponderii circulației turistice și de modicarea încasării medii zilnice, care au avut influență indirectă asupra indicatorului și proporțională cu mărimea încasărilor medii.

Factorii cu influență negativă asupra cifrei de afaceri , în sensul diminuării acesteia sunt numărul de turiști și durata medie a sejurului , ambii factori de acțiune direcți și proporționali cu mărimea lor .

Măsurile de creștere a cifrei de afaceri se referă în special la cele ce vizează creșterea numărului de turiști, durata medie a sejurului și implicit creșterea încasărilor, numărul de turiști, precum și durata medie a sejurului sunt influențate la rândul lor este influențat de calitatea serviciilor oferite , de gradul de solvabilitate a posibililor clienți , de timpul liber al acestora și alte influențe conjunturale și de moment .

B. Model de analiză a cifrei de afaceri în turism cu influența personalului

I . Modelului de analiză  este :

II . Analiza nivelului și a dinamicii :

∆CA =

∆CA = = 5293350292–4671453133 = 621897159 lei

= = 112,187 %

∆I

∆I = 12,187 %

III. Determinarea factorilor de influență :

Figura 3.5 Factorii de influență ai cifrei de afaceri

IV.Cuantificarea factorilor de influență :

Tabel 3.6

Factorii de influență ai cifrei de afaceri

-mii lei-

Tabel 3.6(continuare)

Influența modificării numărului de personal :

-212338779

Influența modificării gradului de deservire al turiștilor :

= -332945160

Influența modificării duratei medii a sejurului :

-647580378 lei

Influența modificării încasării medii zilnice :

1814761477 lei

Verificare :

(-212339)+(-332945)+(-647580378)+1814761477=621897159

După identificarea factorilor de asupra indicatorului singurul care acționează direct și pozitiv asupra cifrei de afaceri este încasarea medie, ceilalți factori sunt deasemenea direcți ,dar prin influența lor diminuează valoarea indicatorului .

Măsurile ce se impun a fi luate pentru creșterea cifrei de afaceri se referă la ceșterea numărului de personal , dar într-un ritm mai mic decât cel al creșterii cifrei de afaceri , precum și de creșterea numărului de turiști și a duratei medii a sejurului ,fără a afecta echilibrul natural al stațiunii și fără a se suprapopula unitatea de cazare .

3.2. Analiza valorii adǍugate (VA)

Valoarea adaugată constituie un concept esențial al analizei economice și finaciare realizate la nivel de întreprindere. Ea reprezinta bogăția creata de intreprindere și face obiectul unei mize, atunci când se pune problema repartizării ei între participanții la activitatea întreprinde rii (salariați, stat, împrumutători,proprietari etc.). Indiferent dacă acești participanti sunt sau nu conștienti, ei vor putea împarti doar ceea ce a rămas după achitarea obligațiilor față de terți (furnizorii de materii prime, servicii și utilități).

Dacă ar fi să facem o comparație între cifra de afaceri și valoarea adăugată putem spune, că în timp ce cifra de afaceri exprimă capacitatea întreprinderii de a–și vinde produsele, valoarea adăugata exprimă aportul economic al întreprinderii, surplusul de valoare pe care aceasta reușește să-l genereze ca urmare a efortului depus în procesul de producție.

Interesul manifestat de majoritatea analiștilor pentru acest concept nu este exagerat dacă avem în vedere ca proportia din valoarea adăugată, care revine fiecăruia dintre grupurile de participanți, este o determinantă pentru comportamentul lor față de întreprindere.

În plus, având în vedere că valoarea adăugată la nivel microeconomic constituie baza de calcul a produsului intern brut, se apreciază ca modul de distribuire a acesteia reprezintă unul din factorii cheie pentru explicarea crizelor macroeconomice.

Valoarea adăugată se poate determina prin două modalități :

A . Metoda aditivă :

VALOAREA ADĂUGATĂ = SALARII +

PROFIT RĂMAS LA DISPOZIȚIA ÎNTREPRIDERI +

AMORTIZAREA +

IMPOZITE ,TAXE

VĂRSĂMINTE +

DIVIDENDE +

DOBÂNZI

B . Metoda substractivă :

VALOAREA ADĂUGATĂ =

producȚia exerciȚiului –

consumuri intermediare

Tabel 3.7

Valoarea adăugată

-mii lei-

Capacitatea întreprinderii de a produce valoare adăugata se evaluează cu ajutorul ratei valorii adăugate, calculată ca raport între masa valorii adăugate și producția exercițiului.

Rata valorii adăugate ne arată în procente (mărimi relative) cu cât a contribuit întreprinderea la valoarea producției obținute. Cu cât nivelul aceste rate este mai ridicat, cu atât capacitatea de prelucrare a întreprinderii este mai mare și plusul de valoare pe care îl adaugă este mai substanțial.

Tabel 3.8

Rata valoarii adăugate

3.2.1 Repartizarea valorii adǍugate

Repartiția (distribuirea) valorii adăugate se poate face cu ajutorul ratelor de remunerare a participanților la activitatea întreprinderii .Valoarea adăugata de întreprindere ca urmare a derulării unei activitați lucrative se repartizeaza, în general, între cinci părti participante:

personalul salariat care este retribuit prin salarii și protecția socială aferenta (inclusiv impozitul pe salarii);

statul percepe impozite (impozite și taxe, inclusiv impozitul pe profit);

împrumutătorii percep dobânzi pentru titlurile de credit (împrumuturi) pe care le-au consimțit întreprinderii;

proprietarii întreprinderii și conducătorilor săi care au dreptul la o remunerare sperată (dividende, participant la profit etc.);

întreprinderea care poate beneficia autofinanțare (profit nerepartizat și amortizări).

Analiza modului de repartizare a valorii adăugate este importantă pentru a pune în evidență evoluția părții care revine fiecărui participant și astfel să se aprecieze nivelul de retribuire a acestuia în raport cu efortul depus.

Pentru aprecierea modului de distribuire a valorii adăugate se utilizează următoarele rate:

rata de remunerare a personalului

rata de remunerare a statului

rata de remunerare a băncii

rata de remunerare a acționarilor

rata de remunerare a întreprinderii

Nivelul ratelor de distribuire a valorii adăugate este important, atât pentru a se urmari evoluția în timp și mutațiile care pot avea loc între cele cinci categorii, cât și pentru a fi comparate cu nivelurile medii pe ramură sau cu nivelurile realizate de alte întreprinderi din ramură.

Tabel 3.9

Ratele de finanțare a valorii adăugate

Tabel 3.9(continuare)

3.2.2 Analiza factorialǍ a valorii adǍugate

Modelele de analiza factorială a valorii adăugate urmăresc, pe de-o parte, punerea în evidență a factorilor de influență care prin acțiunea lor modifică în timp nivelul indicatorului, iar pe de altă parte, stabilirea măsurilor care se impun pentru limitarea acțiunii factorilor cu influență negativă și amplificarea sau menținerea acțiuni celor care au o influență pozitivă.

A . Modelul de analiză a valorii adăugate în turism :

Modelul de analiză este :

Analiza nivelului și dinamicii

4290589-3233211=1057390

132.7%

III. Determinarea factorilor de influență:

Figura 3.6 Factorii de influență a valorii adăugate

IV. Cuantificarea influenței factorilor :

Tabel 3.9

Factorii de infuență ai valorii adăugate

Tabel 3.7(continuare)

Influeța modificării numărului de turiști :

lei

Influența modificării duratei sejurului :

lei

Influența modificării încasării medii pe zi-turist :

lei

Influența modificării structurii numărului de zile-turist

lei

Influența modificării numărului de zile-turist pe forme de turism :

lei

Influența modificării valorii adăugate ca urmare a modificării valorii adăugate la un leu cifră de afaceri :

lei

Influența modificării structurii cifrei de afaceri pe categorii de confort :

lei

Influența modificării valorii adăugate la un leu cifră de afaceri pe forme e truism :

lei

Verificare :

Valoarea adăugată a crescut de la o perioadă la alta cu 32,7% aflată sub influența directă a următorilor factori : numărul de turiști, durata medie a sejurului, încasarea medie și a valoriiadăugate la un leu cifră de afaceri. Dintre acești factori de influență, durata medie a sejurului, prin modificarea sa a dus la modificarea indicatorului, direct și proporțional cu valoarea duratei sejurului, adică cu -448199 lei, iar diminuarea numărului de turiști de la 4155 la 3670 la scăderea valorii adăugate cu 377398 lei .

Factorii de influență indirecți ai valorii adăugate au avut efecte pozitive, în sensul creșterii, dar și contribuții ce au dus la diminuarea factorului direct de influență și implicit și la diminuarea indicatorului, acești factori negativi sunt: structura cifrei de afaceri pe forme de turism, care a diminuat valoarea adăugată la un leu CA cu 1855574 lei , și numărul de zile-turist pe forme de turism .

CAPITOLUL IV :

ANALIZA CHELTUIELILOR UNITĂȚILOR DE TURISM

Eficiența economică este condiționată de nivelul cheltuielilor efectuate, de costul produselor realizate și al serviciilor prestate.

Nivelul cheltuielilor în unitățile de turism oglindește mărimea consumurilor de munca vie și materializată ocazionate de angajarea serviciilor turistice, de pregătirea condițiilor necesare efectuării acestora, de prestarea și realizarea lor ca valori. Reducerea cheltuielilor, în condițiile respectării cerințelor de calitate a serviciilor prestate, constituie premisa creșterii eficienței economice. Aceasta impune analiza sistematică a cheltuielilor, menite să asigure identificarea și mobilizarea rezervelor existente pe linia economisirii muncii vii și materializate.

4.1. Analiza structuralǍ a cheltuielilor unitǍȚilor de turism

Cheltuielile unităților de turism au un caracter complex, deteminat de structura eterogenă a activităților componente, care diferă în ceea ce privește conținutul și efectul obținut.

Diversitatea cheltuielilor pe care le reclamă activitatea de turism impune gruparea lor după anumite criterii, fiecare asigurând o investigare subordonată unui anumit obiectiv practic. Analiza structurală permite aprecierea corecta a evoluției diferitelor categorii de cheltuieli, aplicarea unor metode și procedee corespunzatoare de analiză, în concordanță cu factorii specifici de influență și cu cauzele care au determinat abaterile față de un indicator prestabilit, evidențierea unor direcții concrete de acțiune în vederea reducerii lor.

În teoria și practica economică din țara noastră, cheltuielile se grupează după mai multe criterii. Aceste criterii operează și în turism, completate cu elemente specifice decurgând din particularitățile activității în acest domeniu.

În prim plan, criteriul de structurare îl constituie felul activității turistice generatoare de cheltuieli, dupa care împățirea lor se face în:

cheltuieli aferente activității de cazare

cheltuieli aferente activității de alimentație publică

cheltuieli aferente altor activități: agrement, transport.

Cheltuielile totale ale întreprinderii de turism sunt rezultatul activității diferitelor verigi organizatorice: complexe de hoteluri și restaurante, agenții de turism, unități operative de cazare, alimentație publică, tratament, agrement, etc. Reducerea cheltuielilor depinde de măsura în care fiecare veriga este preocupată de gospodărirea judicioasă a resurselor date spre administrare. De aceea, analiza strututrală a cheltuielilor, pe total și pe activități, trebuie adâncită pe verigi organizatorice. Cheltuielile ocazionate de prestarea serviciilor turistice sunt diferențiate în funcție de categoria de încadrare a unităților. În cazul categoriilor superioare de încadrare, costul prestațiilor este mai mare ca urmare a cheltuielilor suplimentare necesare pentru asigurarea unui confort sporit și a unor servicii de calitate.

Pentru evidențierea eforturilor proprii în reducerea cheltuielilor este necesară analiza structurală a acestora la nivelul activităților de bază, pe categorii de încadrare a unităților operative.

În procesul analizei economice, prezintă importanță structura cheltuielilor în funcție de modificarea lor în raport cu volumul prestațiilor. Analiza după acest citeriu permite stabilirea tendinței cheltuielilor pe cele două grupe (variabile și fixe ) precum și constuirea unor sisteme de analiza factorială corespunzătoare particularităților fiecarei grupe.

De asemenea, în analiza economică, prezintă importață gruparea cheltuielilor după modul de identificare și repartizare pe purtătorii de cheltuieli. După acest criteriu, cheltuielile se împart în:

cheltuieli directe, cuprinzând cheltuielile legate nemijlocit de activitatea unităților operative sau a diferitelor structuri organizatorice din cadrul acestora :

– cheltuieli cu remunerarea personalului

-consumuri de materiale

-combustibil

cheltuieli indirecte

– legate de activitatea întreprinderii în ansamblul ei care nu pot fi identificate direct pe purtătorii de cheltuieli:

– cheltuieli administrativ-gospodărești

-cheltuieli ale intreprinderii

După conținutul lor economic cheltuielile unităților de turism se împart în:

cheltuieli cu munca vie (inclusiv asimilate acestora)

-cheltuieli cu remunerarea personalului, impozit pe salarii și CAS,cheltuieli pentru dobânzi, etc.

cheltuieli materiale:

-cheltuieli cu amortizarea mijloacelor fixe, consumul de materii prime, materiale, combustibil, energie electrică, alte cheltuieli materiale.

Cheltuielile cu munca vie dețin o pondere relativ ridicată în totalul cheltuielilor unităților de turism. Aceasta se explică prin specificul acestui domeniu, prin faptul că majoritatea operațiunilor implicate în prestarea serviciilor turistice au un pronunțat caracter manual.

După natura lor cheltuielile se împart în:

cheltuieli de exploatare (generate de realizarea obiectului de activitate ) -cheltuieli cu materii prime și materiale , mărfuri , cu lucrări și servicii ecutate de terți , cu personalul , cu amortizarea și provizioanele ,cu alte cheltuieli de exploatare

cheltuieli financiare (ocazionate de realizarea operațiunilor financiare ale unității ) -cheltuieli privind dobânzile ,amortizările și provizioanele ,alte cheltuieli financiare și pierderi din creanțe legate de participații , din cedarea activelor și din diferențe nefavorabile de curs valutar

cheltuieli excepționale (acestea nu țin de activitatea curentă a întreprinderii) -cheltuieli cu operații de gestiune, de capital și cu amortizarea și provizioanele

Tabel 4.1

Tipologia cheltuielilor

-mii lei-

4.2 Analiza factorialǍ a cheltuielilor aferente acvititǍȚii de cazare

Cheltuielile ocazionate cu realizarea prestațiilor de cazare sunt influențate de o serie de factori cum ar fi: gradul de dezvoltare a bazei technico–materiale , structura acesteie pe categorii de confort, coeficientul de utilizare a capacității de cazare, diversitatea și nivelul calitativ al serviciilor prestate.

Nivelul cheltuielilor aferente activității de cazare ca raport între suma cheltuielilor și a veniturilor indicând rentabilitea prestațiilor hoteliere într-un anumit sistem de tarife .

A . Model de analiză a cheltuielilor aferente activității de cazare

I . Modelul de analiză este :

II .Analiza nivelului și dinamicii :

III.Determinarea factorilor de influență:

figura 4.2 factorii de influență a cheltuielilor la 1000 lei venituri

IV. Cuantificarea influenței factorilor :

Tabel 4.2

Factorii de influență a cheltuielilor la 1000 lei venituri totale

-mii lei-

Tabel 4.2(continuare)

Influența modificării structurii veniturilor totale :

lei

Influența modificării cheltuielilor la 1000 lei venituri :

lei

Verificare :

lei

După analiza factorială efectuată asupra cheltuielilor se constată că în anul 2001 se cheltuiește mai mult pentru realizarea de 1000 lei venituri, indicatorul fiind influențat direct de cei doi factori, dar cu o intensitate diferită.

Primul factor de influență al cheltuielilor la 1000 lei venituri totale, identificat este structura veniturilor, care are o infuență directă asupra indicatorului, modificându-l cu 1,149 mii lei față de anul 2000.

Cel de-al doilea factor de influență asupra indicatorului este cheltuiala efectuată pentru obținerea a 1000 lei venituri , de asemenea un factor direct, producând o modificare, în sensul creșterii, de 3,80 lei, altfel spus în anul 2001 pentru realizarea de 1000 lei venituri se cheluiesc suplimentar 3,80 unități monetare .

4.2.2 Analiza factorialǍ a cheltuielilor MEDII PE ZI-TURIST

A . Modelul de analiză este :

I.

II. Analiza nivelului și dinamicii :

lei

III. Determinarea factorilor de influență:

figura 4.3 factorii de influență a cheltuielilor medii

IV . Cuatificarea factorilor de influență :

Tabel 4.3

Factorii de influența a cheltuielilor medii

-mii lei-

Tabel 4.3 (continuare )

Influența modificării numărului de zile-turist :

lei

Influența modificării numărului de turiști

lei

Influența modificării duratei medii a sejurului :

Influența modificării cheltuielilor medii :

lei

verificare :

lei

Cheltuielile medii pe zi-turist au crescut cu 57,84 mii lei, adică cu 52,33% în anul 2001 față de anul 2000. Această creștere a fost determinată de toți factorii de influență identificați, atât cei direcți: numărul de zile-turist și cheltuilile totale,cât și de cei indirecți, care și-au manifestat influența prin numărul de zile-turist: numărul de turiști și durata medie a sejurului.

Capitolul V :

Analiza rentabilitǍȚii

5.1 AnalizĂ stucturalǍ a profitului unitǍȚilor de turism

În creșterea profitului un rol important îl are efectuarea sistematică a unor analize economice complexe asupra costurilor, a profitului și a ratei rentabilității, în scopul cunoașterii acțiunii diverșilor factori de influența și a descoperirii rezervelor interne de creștere a rentabilității. Pentru exprimarea rentabilității unităților de turism se folosesc doi indicatori: profitul și rata rentabilității.

Profitul oglindește mărimea absolută a rentabilității, iar rata rentabilității nivelul relativ al acesteia exprimat procentual. Ca indicator sintetic, profitul caracterizează toate laturile activității întreprinderii de turism: de prestări servicii, de producție,de aprovizionare și desfacere. Ca expresie a venitului net realizat de întreprinderea de turism, profitul reprezintă diferența dintre veniturile realizate și cheltuielile ocazionate de angajarea serviciilor turistice, de pregătirea condițiilor necesare efectuării acestora, de prestarea și realizarea lor ca valori .

Mărimea profitului este conditionată de eficiența măsurilor luate pe linia gospodăririi judicioase a resurselor, a diversificării serviciilor turistice, a ridicării nivelului calitativ al acestora. Întrucât criteriul de decizie la nivelul microeconomic constituie maximizarea profitului, unitățile de turism trebuie să-și canalizeze eforturile atât în direcția maximizării veniturilor, cât și a minimizării cheltuielilor, evident având în vedere condiționările reciproce. Analiza economică urmărește dinamica și modul de îndeplinire a profitului previzionat pe total întreprindere și pe tipuri de activități evidențiind factorii și căile de creștere a veniturilor și de reducere a cheltuielilor. Masa profitului exercițiului realizat de unitățile de turism nu este omogenă, în structura sa intrând rezultate din activităti și operații diferite. Profitul exercițiului este dat de următoarea relație:

P exercițiului = Vexpl + V fin + Vexcepție – (Chexpl + Chfin + Chexcepție)

Vexpl, Chexpl = venituri, cheltuieli din activitatea de exploatare

V fin, Chfm = venituri, cheltuieli din activitatea financiară

Vexceptie, Chexceptie = venituri, cheltuieli din activitatea exceptională.

Tabel 5.1.

Profitul brut al exercițiului

-mii lei-

În stabilirea profitului exercițiului apar anumite particularități determinate de specificul diferitelor prestații de care trebuie să se țină seama în procesul de analiză și decizie.

Profitul net al unității de turism reprezintă diferența dintre profitul impozabil (profitul exercițiului + cheltuieli nedeductibile – cheltuieli deductibile) și impozitul pe profit.

Tabel 5.2

Profitul net al exercițiului

-mii lei–

Pentru analiza profitului exercițiului structural se folosesc datele din bilanțul contabil al întreprinderii de turism, care oferă o imagine de ansamblu asupra modului cum au fost realizați indicatorii costurilor, ai veniturilor și ai rentabilității.

Profitul brut din exploatare se calculează cu ajutorul următoarei relații:

Pbexpl = Vexpl – Chexpl

Determinarea influenței diferitelor elemente de venituri și cheltuieli asupra profitului se face prin metoda balanțieră astfel:

1. Influenta modificării veniturilor din exploatare:

2. Influența modificării cheltuielilor din exploatare:

Analiza structurală a profitului trebuie completată cu analiza factorială a acestuia, în vederea stabilirii rezervelor interne și a căilor de creștere a rentabilității unităților de turism.

5.2. Analiza factorialǍ a profitului unitǍȚilor de turism

Modificarea volumului prestațiilor (a cifrei de afaceri) acționează asupra profitului nu numai direct, ci și indirect, prin nivelul relativ al costurilor constante.

De aceea principala direcție de acțiune în vederea sporirii rentabilității unităților de turism o constituie creșterea și diversificarea prestațiilor corelată cu asigurarea unui nivel calitativ care să satisfacă exigențele actuale ale turistului.

Analiza factorială a profitului pe baza ratei medii a rentabilității se efectuează pornind de la următoarea relație :

,

unde:

I. Modelul de analiză este :

II.Analiza nivelului și dinamicii:

lei

III. Determinarea factorilor de influență:

figura 5.2 factorii de influență ai profitului

IV. Cuantificarea influenței factorilor : Tabel 5.3

Factorii de influență ai profitului

-mii lei-

Influența modificării cifrei de afaceri :

621875×1,744=10846 lei

Influența modificării ratei medii a rentabilității :

lei

Influența modificării structurii încasărilor pe forme de turism :

lei

Influența modificării ratei rentabilității medii în raport cu suma încasărilor pe forme de turism :

lei

VERIFICARE :

lei

Profitul a scăzut de la o perioadă la alta, fapt cauzat în principal de reducerea rentabilității, atât prin modificarea structurii încasărilor, cât și prin modificarea rentabilității unitare . Drept urmare profitul a scăzut cu 5970 mii lei în anul 2001, adică cu 7,32%.

Cifra de afaceri are o influență pozitivă asupra profitului, diminuând efectele reducerii ratei rentabilității, prin creșterea sa, ducând la o ceștere a profitului cu 10587 mii unități monetare.

5.3 analiza rentabilitǍȚii

5.3.1 CONSIDERAȚII ASUPRA RENTABILITĂȚII

Rentabilitatea este o formă a eficienței economice care exprimă capacitatea întreprinderii de a obține profit.În sens general rentabilitatea propune ca pe lângă recuperarea cheltuielilor întreprinderii să obțină și un profit care să-i permită menținerea în mediul concurențial. Din acest motiv indicii rentabilității reflectă eficiența economică finală a întegii activități economico-financiare caracterizată printr-un nivel ridicat de sintetizare a condițiilor și a factorilor care au influențat un rezultat final de natura profitului.În mod practic analiza rentabilității constituie o modalitate de utilizare pentru identificarea resurselor interne de creștere a eficienței economice finale,a utilizării resurselor în uniățile economice.

Analiza rentabilității urmărește evidențierea nivelului și mai ales a dinamicii acesteia.

Nivelul rentabilității sintetizează activele desfășurate de întreprindere evidențiind modul în care sunt gestionate resursele aflate la dispozitia sa.

Dinamica rentabilității reflectă accentuarea laturilor calitative a activității economice de genul scăderii cheltuielilor, creșterea productivității sau creșterea vitezei de rotație.

Măsurarea rentabiltății se poate realiza cu ajutorul a două grupe de indicatori:

profitul

rata rentabilității.

Profitul este modul de exprimare în mărimi absolute a valorii rentabilității măsurând partea din veniturile întreprinderii care rămâne după acoperirea cheltuielilor efectuate. Rata rentabilității măsoară în mărimi relative gradul în care folosirea resurselor generează profit.

Rata de rentabilitate se determină prin raportarea rezultatelor de natura profitului (efectul obținut) la cheltuielile ocazionate de obținerea acestor rezultate(efortul depus).

Prima formă a eficienței economice este productivitatea (Wm) și randamentul mijloacelor fixe (η)

Productivitatea muncii : Wm=,

Unde : CA-cifra de afaceri (Qe-producția exercițiului )

Np- număr de salariați

Randamentul mijloacelor fixe : η= ,

Unde : CA-cifra de afaceri (Qe-producția exercițiului )

Mf –mijloacele fixe

Indicatorii rentabilității sunt o altă formă de exprimare a eficienței, care se poate exprima fie în valori absolute, fie în valori relative.

Consrucția ratelor de rentabilitate în general raportează un rezultat de natura profitului fie la un flux de activitate, fie la un stoc. În funcție de elementele luate în calcul, distingem:

rata rentabilității comerciale determinată ca raport între resursele de exploatare sau resursele exercițiului și cifra de afaceri.

rata rentabilității resurselor consumate ca raport între resursele de exploatare sau resursele exercițiului și costurile totale.

rata rentabilității economice determinată ca raport între resursele de exploatare active totale, creditul investit sau activele economice.

rata rentabilității financiare determinată ca raport între resursele exercițiului și costurile producției.

Rata rentabilității comerciale caracterizează eficiența politicii comerciale și competivitatea produselor întreprinderii reflectând mai ales politica de prețuri. Rata rentabilității comerciale se determină prin raportarea resurselor exploatate sau resursele exercițiului la cifra de afaceri evaluată în prețul de vânzare exclusiv TVA-ul. În acest fel se evaluează aptitudinea întreprinderii de a genera un anumit nivel al profituli pentru o mărime dată a cifrei de afaceri.

5.3.2 Metode de analizǍ a ratei rentabilitǍȚii unitǍȚilor de turism

În ansamblul indicatorilor economico-financiari ai activității de turism, rata rentabilității reprezintă unul din cei mai sintetici indicatori de eficiență. Ca relație de calcul acest indicator poate căpăta forme diferite, după cum se schimbă baza de raportare care reflectă efortul sau che1tuiala. Astfel, în activitatea de turism, rata rentabilității poate fi exprimată prin următorii indicatori:

rata rentabilității în raport cu cifra de afaceri, calculată după relatia:

,

unde : – rata rentabilității

P – profitul net

CA-cifra de afaceri Tabel 5.4

Rata rentabilității economice

Observație: După cum reiese din acest grafic Hotelul Silvana nu este rentabilă, rata rentabilității aflându-se mult sub rata dobânzii,acest fapt este datorat în mare parte fenomenului de inflalție și de scumpirea creditului , datorat perioadei de instabilitate a economiei .

Acest indicator este frecvent utilizat în practica unităților de turism, exprimând eficiența prestațiilor pe total, pe categorii de activități sau pe diferite verigi organizatorice.

rata rentabilității economice a activului, calculată ca raport între profitul unității și activ:

,

unde : -rata rentabilității

P- profitul net

A- activul unității

rata rentabilității în raport cu suma cheltuielilor calculată după relatia:

,

unde : – rata rentabilității

P – profitul

Ch – cheltuielile aferente realizării profitului

lndicatorii de mai sus au o putere informativă diferită, oglindind eficiența diferitelor laturi ale activităților .

Concluzii :

Unitatea de Tratament Balnear de Recuperare a Capacițății de Muncă din stațiunea Buziaș având ca obiect de activitate cazarea, se află în faza de maturitate, produsul turistic al acesteia se vinde foarte bine, iar cererea pentru acest este dispersată, clienții hotelului Silvana provenind din toate regiunile țării .

Forma de turism practicată de clienții hotelului este în principal cea organizată, biletele de tratament, ce includ și cazarea se distribuie prin intermediul oficiilor de recuperare a capacității de muncă și prin agențiilor de turism .

Gradul de ocupare a hotelului Silvana este foarte mare, în anul 2000 depășind chiar 100%, fiind necesare măsuri de creștere a capacității de cazare prin suplimentarea numărului de paturi în unele camere, pentru a se putea face față cererii. În ceilalți ani gradul de ocupare depășind 90%, fapt ce indică un grad ridicat de satisfacție a clienților, oferite la un nivel acceptabil din punct de vedere al raportului calitate-preț.

Principalii indicatori de performanță arată că tendința afacerii este de creștere, acest fapt relevând o situație favorabilă a unității.

Principalul indicator turistic analizat este numărul de zile-turist care are în general o tendință de creștere, influențată în principal de numărul de turiști și de durata medie a sejurului. În anul 2001 față de 2000, acest indicator a scăzut, dar aceasta nu este o scădere reală, ci doar o revenire la normal a gradului de ocupare, care de această dată se dimensionează în limitele capacității de cazare.

Cifra de afaceri arată gradul de valorificare a produselor firmei, iar creșterea cifrei de afaceri, arată că au crescut vânzările.

Creșterea cifrei de afaceri, chiar și în prețuri comparabile pe toată perioada analizată ne permite să spunem că indicatorul are o tendință de creștere reală. Această creștere se datorează în principal modificării înacasărilor medii pe prestație.

Valoarea adăugată a întreprinderii a înregistrat valori pozitive, iar tendința generală a acestui indicator de performanță este de creștere .

Evoluția pozitivă valorii adăugate este influențată în principal de modificarea încasărilor medii, a numărului de personal și de modificarea valorii adăugate la un leu cifră de afaceri.

În cea ce privește cheltuielile efectuate pentru realizarea obiectului de activitate s-a înregistrat o creștere ușoară de la o perioadă la alta. După modelulde analiză ales a rezultat că acest indicator a avut ca factori principali de influență ce au dus la modificarea acestuia sunt: structura veniturilor și cheltuielile afaerente la 1000 lei venituri .

Cheltuielile medii deasemenea au crescut în perioada analizată, iar principalii factori ce au influențat acestă creștere au fost cheltuielile medii efectuate pentru ozi-turistică și modificarea numărului de zile-turist.

În cea ce privește rentabilitatea activității, aceasta este foarte de scăzută, chiar dacă valorile au o tendință ușoară de ameliorare în ultima perioadă. Pe viitor, sunt necesare măsuri concrete de sporirea rentabilității, indicator foarte important în obținerea de credite pentru investiții ce se vor impune pentru menținerea atractivității și creșterea capacității concurențiale.

Indicatorul pricipal, motorul oricărui agent economic și obiectivul activității îl constituie profitul. Chiar dacă valorile profitului nu sunt foarte mari și chiar au avut o tendință ușoară de scădere, acesta este suficient pentru continuarea activității , premisă pentru obținerea de rezultate mai bune.

Profitului net a fost în totalitate reinvestit, având în vedere că firma nu a avut pierderi care ar fi trebuit acoperite din profit . Acest lucru reflectă o bună politică de investiții ,a cărei eficiență este susținută de creșterea cifrei de afaceri.

Dintre cele trei activități reflectate în contul de profit și pierdere producătoare de rezultate ponderea cea mai mare în realizarea profitului o are activitatea din exploatare, iar cea financiară și cea excepțională au o pondere nesemnificativă.

În principiu rezultatele obținute de către unitatea hotelieră Silvana reflectă o stare generală bună a afacerii, cu tendința generală de creștere .

Măsurile ce se impun pentru creșterea performanțelor se referă la creșterea veniturilor prin îmbunătățirea serviciilor oferite , prin creșterea eficienței personalului, obținute printr-o politică de motivare și prin instruire adecvată.

Bibliografie :

Buglea Alexandru, note de curs, Univesitatea de Vest Timișoara, 2003

Epuran Mihai, Mihai Ioan, Analiza activității economice a întreprinderii, Tipografia Universității de Vest din Timișoara, 1998

Jivan Alexandru, economia turismului, Tipografia Universității de Vest din Timișoara, 1995

Istrate Ion, Florina Bran, Anca Gabriela Roșu, economia turismului și a mediului Înconjurător, Editura Economică, București, 1996

Putz ecaterina, pârjol florentina, Economia turismului, Editura Mirton, Timișoara, 1996

Niculescu Maria, Mărgulescu Dumitru, Analiza economico- financiară în comerț și turism, Univesitatea Creștină Dimitrie-Cantemir, București, 1994

Niculescu Maria , Mărgulescu Dumitru, Metode de analiză economico-financaiară în unitățiile de turism, Ed. Sport-turism, București, 1985

Ștefea petru, analiza rezultatelor Întrprinderii, ed. Mirton, Timișoara, 2002

Anexe :

Anexa 1.

Contul de profit și pierdere 

-mii lei-

Anexa 2 :

Harta județului Timiș pentru localizarea Stațiunii Buziaș

Sursa : www.Cosiliul Județean Timiș.ro

Anexa 3 :

imagini din Stațiunea buziaș

sursa : www . tratemente balneare.ro

Foto 1. PAVILONUL SITUAT ÎN PARCUL DIN CENTRUL STAȚIUNII

sursa : www . tratemente balneare .ro

Foto 2. PAVILONUL ÎN CONSTRUCȚIE

Sursa : www. Muzeul Balnear Buziaș.ro

FOTO.3 IMAGINE din muzeul balnear

www. Muzeul Balnear Buziaș.ro

fOTO 4. suvenir din BuziaȘ cu imaginea fabricii phÖnix

Sursa : sursa : www . tratemente balneare.ro

FOTO 5. ansamblul folcloric din BuziaȘ

Sursa : Hotels Buzias.ro

FOTO 6. recepȚia hotelului Silvana