Prezentarea Societatii S.c Proconstruct S.a

CAPITOLUL II. PREZENTAREA SOCIETĂȚII S.C. PROCONSTRUCT. S.A.

5.1. Prezentare generală a S.C. SECONA S.A.

S.C. SECONA S.A. s-a înființat în condițiile Legii nr. 15/1990 prin Decizia Prefecturii Județului Argeș nr. 243/1990 și este înmatriculată la Registrul Comerțului județul Argeș sub numărul J03/2/1991.

Forma juridică a societății

S.C. SECONA S.A. este o persoană juridică română, având forma juridică de societate pe acțiuni. Este o companie cu capital integral privat, cu sediul în localitatea Pitești, strada Mihai Eminescu nr. 11, județul Argeș, România.

Durata societății este nelimitată cu începere de la data înregistrării în Registrul Comerțului.

Scopul activității

Scopul activității este dat de producție și de comerț intern și extern, servicii de prospectare pe piața internă și externă, informare, documentare, marketing, consulting și informatică, proiectare, aprovizionare, laborator, contractare și execuție de lucrări în străinătate, construcții, prestări în construcții și industrie, producție de materiale de construcții.

Obiectul de activitate

Obiectul de activitate al S.C. SECONA S.A. îl constituie executarea de lucrări de construcții – montaj, prestări de servicii în construcții, producerea și comercializarea de confecții de metal și aluminiu, confecții din lemn, plase sudate, prefabricate din beton, aprovizionarea și desfacerea de materiale de construcții către alte firme și persoane fizice, precum și închirieri de spații. De asemenea, societatea asigură prospectarea pieței interne și externe și efectuarea fazei precontractuale pe bază de comision, proiectare pe bază de comandă, asigură informare, documentare, marketing, consulting, informatică în construcții pe bază de cote, contractarea și executarea de lucrări de construcții în străinătate; de asemenea, societatea execută reparații,

precum și lucrări noi de construcții și instalații și execută lucrări de service pentru utilaje de construcții

Funcționarea societății

S.C. SECONA S.A. este o societate de sine stătătoare și nu are sucursale sau filiale. Are o activitate continuă, cu excepția situației în care condițiile meteorologice nu permit desfășurarea activității. De obicei, activitatea societății se întrerupe în perioada decembrie-martie, perioadă în care nu se prestează servicii în construcții.

Capitalul social

S.C. SECONA S.A. are un capital social de 5.617.575.000 lei. Acest capital social provine din cumpărarea patrimoniului societății comerciale de către salariații acesteia, constituiți în Asociația Secona „Programul acțiunii salariaților”, prin metoda MEBO.

Capitalul social inițial s-a constituit prin preluarea a 337,2 milioane lei de la Trustul de Construcții Argeș, care s-a desființat. În urma reevaluărilor conform H.G. 945/1990, 26/1992 și 500/1994, capitalul social existent la 31.12.2001 și înregistrat la Registrul Comerțului este de 5.617.575 mii lei și reprezintă contravaloarea a 224.703 acțiuni cu valoare nominală de 25000 lei fiecare.

DREPTURI SI OBLIGAȚII DECURGÂND DIN ACȚIUNI:

Fiecare acțiune subscrisă și vărsată de acționari conferă acestora dreptul la vot în Adunarea Generală a Acționarilor, dreptul de a alege și de a fi ales în organele de conducere ale societății, dreptul de a participa la distribuirea profitului, conform prevederilor statutului societății și ale dispoziției legale, respectiv alte drepturi prevăzute de lege.

Obligațiile sunt garantate cu capitalul social al acesteia, iar acționarii răspund în limita valorii acțiunilor ce le dețin.

Patrimoniul societății nu poate fi grevat de datorii sau alte obligații personale ale proprietarilor de acțiuni.

Acțiunile sunt indivizibile cu privire la societate care nu recunoaște decat un proprietar pentru fiecare acțiune.

5.2. ORGANELE DE CONDUCERE

ADUNAREA GENERALĂ A ACȚIONARILOR

Adunarea generală a acționarilor este organul de conducere al societății care decide asupra activității acesteia și asigură strategia ei economică și comercială. AGA se convoacă de managerul general al societății sau de înlocuitorul acestuia.

Adunările generale ale acționarilor sunt ordinare si extraordinare.

Adunarea generala ordinară are loc cel puțin o dată pe an dupa închiderea exercițiului economico-financiar și are următoarele atribuții:

– să discute, să aprobe sau sa modifice bilanțul, după ascultarea raportului administratorului si cenzorilor și să fixeze dividendele care vor fi acordate;

– să aleagă acționarii nou intrați și cenzorii;

– să fixeze remunerația cuvenită pentru exercitiul în curs, al administratorilor și cenzorilor;

– să se pronunțe asupra gestiunii administratorilor;

– să stabilească bugetul de venituri și cheltuieli și, după caz, programul de activitate pentru exercițiul următor;

– să hotarască gajarea, închirierea sau desființarea uneia sau mai multora dintre unitățile societății;

– analizează rapoartele Consiliului de Administrație privind studiul si perspectivele societății cu referire la profit și dividende, poziția pe piață internă si internațională, nivelul tehnic, calitatea, forța de muncă, protecția mediului, relatiile cu clienții;

– hotărăște cu privire la acționarea în justiție a membrilor Consiliului de Administrație, directorului general si a cenzorilor pentru pagube pricinuite societății.

Adunarea extraordinară se convoacă la cererea acționarilor, reprezentând cel putin 1/3 din capitalul social, la cererea Comisiei de Cenzori, precum și în cazul în care capitalul social s-a diminuat cu 10% timp de doi ani consecutivi.

Hotărârile ce pot fi luate în cazul convocării AGA Extraordinară sunt:

– prelungirea duratei societății;

– mărirea capitalului;

– schimbarea obiectului de activitate al societății;

– schimbarea formei societății;

– mutarea sediului;

– fuziuni cu alte societăți;

– reducerea capitalului social sau întregirea sa prin emisiune de noi acțiuni;

– orice altă modificare a contractului de societate ori a statutului sau orice altă hotărâre pentru care este cerută aprobarea adunării extraordinare.

CONSILIUL DE ADMINISTRAȚIE:

Consiliul de Administrație este compus din 3 membrii, aleși de AGA pe o perioadă de 4 ani. Consiliul de Administrație are în principal urmatoarele atribuții:

Angajează și concediază personalul și stabilește drepturile și obligațiile acestuia;

Stabilește îndatoririle și responsabilitățile personalului societății pe compartimente;

Aprobă operațiunile de încasări și plăți, de vânzare și cumparare de bunuri potrivit competențelor acordate;

Aprobă încheierea de contracte de închiriere (luarea sau darea cu chirie);

Stabilește tactica și strategia de marketing;

Aprobă închirierea sau rezilierea contractelor potrivit competențelor acordate;

Supun anual AGA, în termen de 60 zile de la încheierea exercițiului economico-financiar, Raportul cu privire la activitatea societății, Bilanțul și Contul de profit si pierdere pe anul precedent, precum și Proiectul de program de activitate și Proiectul de buget al societății pe anul în curs.

Consiliul de Administrație poate delega o parte din atribuțiile sale unui Comitet de Direcție, compus din membrii aleși de Consiliu.

Gestiunea S.C. SECONA S.A. este controlată de acționari și de Comisia de Cenzori, formată din 3 membrii, aleși de AGA.

Pentru a exercita dreptul de control, acționarilor li se pot prezenta, la cerere, date cu privire la activitatea societății, situația patrimoniului, a beneficiilor și a pierderilor.

Comisia de Cenzori are următoarele atribuții principale:

În cursul exercițiului financiar, verifică gospodarirea fondurilor fixe și a mijloacelor circulante, a portofoliului de efecte, casa și registrele de evidența contabilă și informează Consiliul de Administrație asupra neregulilor constatate;

La încheierea exercițiului financiar controlează exactitatea inventarului, a documentelor și informațiilor prezentate de Consiliul de Administrație asupra conturilor societății, a bilanțului și a contului de profit și pierdere, prezentând AGA un raport scris;

Prezintă AGA punctul său de vedere la propunerile de reducere a capitalului social, de modificare a statului sau obiectului de activitate al societății;

La lichidarea societății controlează operațiunile de lichidare.

5.3. Principalii parteneri comerciali ai S.C. SECONA S.A.

Principalii furnizori

S.C. CIMUS S.A. Câmpulung – ciment

S.C. SIDEX S.A. Galați – oțel

S.C. INDUSTRIA SÂRMEI Câmpia Turzii – STM (oțel)

S.C. CEDRU MELON Câmpulung – var

S.C. ROFOR S.R.L. Domnești – cherestea

S.C. GIROM S.R.L. Pitești – gresie, faianță

S.C. ELECTRICA S.A. Pitești – energie electrică

S.C. SALUBRITATE S.A. 2000 Pitești – servicii apă – canal

S.C. TERMOFICARE S.A. 2000 Pitești – energie termică

Principalii clienți

S.C. REGOTRANS S.A. – Pitești

S.C. REGOCOM S.A. – Pitești

S.C. CONSIB S.A. – Sibiu

S.C. INSTAG S.A. – Pitești

S.C. APARTAMENTUL S.A. – Pitești

S.C. SELCA S.A. – Pitești

S.C. ARGECOM S.A. – Pitești

S.C. ALCADIBO S.A. – Pitești

5.4. Organigrama

Organul de conducere al S.C. SECONA S.A. este Adunarea Generală a Acționarilor care decide asupra activității acesteia și asigură politica ei economică și comercială.

Societatea pe acțiuni este administrată de către Consiliul de Administrație, care exercită activitate administrativă și este compus din 7 administratori, aleși de Adunarea Generală a Acționarilor pe o perioadă de 4 ani, cu posibilitatea de a fi realeși. În cazul societății studiate, membrii Consiliului de Administrație sunt și acționari ai acestei societăți.

Directorul General al societății este și președinte al Consiliului de Administrație și i se subordonează direct Contabilul Șef, Serviciul Producție, Serviciul Personal Salarizare și

Administrativ, Laboratorul CTC Metrologie, Șantierul de Construcții și Secția de Producție Industrială. Contabilului Șef i se subordonează direct Serviciul Financiar – Contabil, iar Secția de Producție Industrială are 4 componente:

Secția de confecții metal cu 2 ateliere:

Atelier metal

Atelier aluminiu

Secția de plase și tuburi cu 4 elemente:

Gestiunea materialelor de construcție

Atelierul de plase

Atelierul de tuburi

Stația de betoane

Secția de mecanizare

Atelierul de lemn

5.5. Întocmirea și prezentarea tabloului fluxurilor de trezorerie

La baza întocmirii unui tablou al fluxurilor de trezorerie stau datele și informațiile cuprinse în celelalte situații financiare principale, bilanțul și contul de profit și pierdere. Chiar dacă bilanțul redă valorile nete ale activelor, din necesități legate de metodologia întocmirii tabloului fluxurilor de trezorerie, elementele de activ ale bilanțului vor fi prezentate în valori brute.

5.5.1. Determinarea fluxurilor de trezorerie pentru anul 2001

Determinarea fluxurilor de trezorerie relative la activitățile de exploatare

Deși norma contabilă internațională IAS 7 recomandă utilizarea metodei directe pentru determinarea fluxurilor de trezorerie relative la activități de exploatare (pentru satisfacerea, în principal, a necesităților informaționale ale investitorilor, care pot proceda la estimarea fluxurilor de trezorerie viitoare și implicit a dividendelor ce ar putea să le încaseze în exercițiile viitoare), multe întreprinderi apelează la metoda indirectă pentru determinarea fluxurilor de trezorerie aferente activităților de exploatare, datorită concordanței ei cu o contabilitate de angajamente și a caracterului ei mai subtil, ce permite o „disimulare” a informațiilor ce nu ar trebui cunoscute de investitor.

Tabelul nr. 5.1

Fluxuri de trezorerie relative la activitățile

de exploatare (metoda directă)

Încasările de la clienți s-au determinat pe baza relației:

Si clienți + Vânzări – Sf clienți, unde:

Si clienți = 1.709.501 mii lei (din bilanț)

Sf clienți = 836.951 mii lei (din bilanț)

Vânzări = Venituri din vânzări (din CPP) + TVA

Vânzări = (235.963 + 27.438.019) + 27.673.982*19%

Vânzări = 27.673.982 + 5.258.056 = 32.932.038 mii lei

Înlocuind în relația (1), obținem încasări de la clienți:

1.709.501 + 32.932.038 – 836.951 = 33.804.588 mii lei

Plățile către furnizori s-au determinat pe baza relației:

Si furnizori + Achiziții de la – Sf furnizori

(din bilanț) furnizori (din bilanț), unde:

Achizițiile de = Achiziții de + Achiziții de + Achiziții de

la furnizori mat. prime și materiale servicii

mater. consumabile nestocate

Achiziții de = Sf mat. prime + Consum de + Si mat. prime

materii prime mat. prime

Achiziții de materii prime și materiale consumabile =

= (861.011 + 82.545)+ (10.029.810 + 549.515) – (786.552 + 92.161)

= 943.556 + 10.579.325 – 878.713 = 10.644.168 mii lei

Achiziții de materiale nestocate: 1.593.686 + 625.385 = 2.219.071

Achiziții de servicii = 2.344.383 mii lei

Achiziții de la furnizori fără TVA:

10.644.168 + 2.219.071 + 2.344.383 = 15.207.622 mii lei

Achiziții de la furnizori cu TVA = 15.207.622 + 15.207.622*19%

= 15.207.622 + 2.889.448 = 18.097.070 mii lei

Plăți către furnizori: 437.459 + 18.097.070 – 235.527 = 18.299.002 mii lei

(3) Plățile către personal se determină relativ simplu, acestea fiind regăsite în contul de profit și pierdere, în valoare de 5.347.817 mii lei.

(4) Categoria alte plăți cuprinde: impozite, taxe + despăgubiri, donații + cheltuieli în avans aferente exploatării.

Alte plăți = 390.120 + 9.164 = 399.284 mii lei

(5) Alte încasări cuprind: subvenții de exploatare + alte venituri de exploatare (penalizări) + venituri în avans aferente exploatării

Alte încasări = 102.429 + 5.816 + 591.945 = 700.190 mii lei

(6) Plățile privind TVA = TVA-ul aferent încasărilor de la clienți (determinat pe baza relației 1) – (TVA-ul aferent achizițiilor de la furnizori + soldul final TVA de plată preluat din bilanț), astfel:

Plăți TVA = 5.258.056 – (2.889.448 + 422.479) + 102.703 = 1.843.426 mii lei

(7) Plățile privind impozitul pe profit se determină astfel:

Plăți privind impozitul pe profit = Si impozit pe profit (din bilanț) + Cheltuieli cu impozitul pe profit (din CPP) – Sf impozit pe profit (din bilanț)

Plăți impozit pe profit = 245.683 + 1.683.323 – 307.556 = 1.621.450 mii lei

Tabelul nr. 5.2

Fluxuri de trezorerie relative la activitățile de exploatare

prin metoda indirectă

Se poate observa că prin ambele metode (directă și indirectă) s-a ajuns la același rezultat privitor la fluxurile de trezorerie relative la activitățile din exploatare, și anume 6.993.799 mii lei.

Determinarea fluxurilor de trezorerie relative la activitățile de investiții

Cea de-a doua etapă a procesului de întocmire a unui tablou al fluxurilor de trezorerie constă în calculul fluxurilor de trezorerie relative la activitățile de investiții. În acest scop, fiecare cont care implică încasări și plăți de mijloace bănești din activități de investiții va fi analizat individual, în scopul de a explica modificarea soldului contului de la un an la altul, din perspectiva fluxurilor de lichidități.

Activitățile de investiții se axează pe activele imobilizate reflectate în bilanț, dar ele cuprind și operațiuni care afectează plasamentele pe termen scurt din secțiunea de active circulante ale bilanțului, precum și veniturile din investiții din contul de profit și pierdere.

(1) Pentru determinarea plăților privind achiziția de imobilizări se recurge la relația:

Plăți în favoarea Si al datoriilor Achiziții de Sf al datoriilor

furnizorilor de = față de furnizorii + imobilizări – față de furnizorii

imobilizări de imobilizări de imobilizări

unde:

Achiziții de Sf imobilizări Ieșiri de Si imobilizări

imobilizări = în valori brute + imobilizări – în valori brute

Achiziții de imobilizări = 12.903.060 + 5.632 – 10.685.118 = 2.223.574

Achiziții de imobilizări cu TVA = 2.223.574 + 2.223.574*19%

= 2.223.574 + 422.479 = 2.646.053 mii lei

Înlocuind în relația (1) obținem:

Plăți privind achiziția de imobilizări = 535.480 + 2.646.053 – 343.750 = 2.837.783 mii lei

(2) Încasările din vânzarea imobilizărilor: S.C. SECONA S.A. nu a vândut imobilizări în anul 2001.

(3) Încasările din vânzarea titlurilor de plasament: S.C. SECONA S.A. nu deține în activul bilanțier titluri de plasament.

(4) Dobânzile încasate sunt ușor de determinat, acestea fiind preluate din CPP, în sumă de 191.557 mii lei.

(5) Dividendele încasate: din CPP reiese că veniturile din participații aui reprezentat 1.019.308 mii lei, ceea ce determina un flux pozitiv de lichidități.

(6) Încasările din subvenții pentru investiții: S.C. SECONA S.A. nu a beneficiat de subvenții de investiții în anul 2001.

Tabelul nr. 5.3

Fluxurile de trezorerie relative la activitățile de investiții

Determinarea fluxurilor de trezorerie din activitățile de finanțare

Cea de-a treia etapă a întocmirii fluxurilor de trezorerie constă în determinarea fluxurilor de trezorerie relative la activitățile de finanțare. Procedeele aplicate vor fi identice cu cele aferente determinării fluxurilor de trezorerie din activitățile de investiții.

Conturile analizate în această etapă fac referire la împrumuturile pe termen scurt, datoriile pe termen lung și capitalurile proprii. Vor fi luate în considerare și dividendele bănești plătite.

S.C. SECONA S.A. nu a înregistrat nici o creștere a capitalului social în cursul anului 2001. De asemenea din analiza rubricilor corespunzătoare datoriilor pe termen scurt și pe termen lung se poate observa inexistența acestor surse de finanțare a activității întreprinderii.

Inexistența datoriilor pe termen scurt și pe termen lung determină în mod implicit inexistența datoriilor privind dobânzile de plătit.

Tabelul nr. 5.4

Fluxuri de trezorerie relative la activitățile de finanțare

Tabelul nr. 5.5

Variația netă a trezoreriei

5.5.2. Determinarea fluxurilor de trezorerie pentru anul 2002

Tabelul nr. 5.6

Fluxuri de trezorerie relative la activitățile

de exploatare (metoda directă)

Încasările de la clienți s-au determinat pe baza relației:

Si clienți + Vânzări – Sf clienți, unde:

Si clienți = 836.951 mii lei (din bilanț)

Sf clienți = 1.121.711 mii lei (din bilanț)

Vânzări = Venituri din vânzări (din CPP) + TVA

Vânzări = 27.429.703 + 27.429.703*19%

Vânzări = 27.429.703 + 5.211.644 = 32.641.347 mii lei

Înlocuind în relația (1), obținem încasări de la clienți:

836.951 + 32.641.347 – 1.121.711 = 32.356.587 mii lei

Plățile către furnizori s-au determinat pe baza relației:

Si furnizori + Achiziții de la – Sf furnizori

(din bilanț) furnizori (din bilanț),

unde:

Achizițiile de = Achiziții de + Achiziții de + Achiziții de

la furnizori mat. prime și materiale servicii

mater. consumabile nestocate

Achiziții de = Sf mat. prime + Consum de + Si mat. prime

materii prime mat. prime

Achiziții de materii prime și materiale consumabile =

(1.492.696 + 83.628)+ 10.682.926 – (861.011 + 82.545) =

1.576.324 + 10.682.926 – 943.556 = 11.315.694 mii lei

Achiziții de materiale nestocate: 784.755 + 2.313.917 = 3.098.672

Achiziții de servicii = 1.727.064 mii lei

Achiziții de la furnizori fără TVA:

= 11.315.694 + 3.098.672 + 1.727.064 = 16.141.430 mii lei

Achiziții de la furnizori cu TVA = 16.141.430 + 16.141.430*19%

= 16.141.430 + 3.066.872 = 19.208.302 mii lei

Plăți către furnizori: 235.527 + 19.208.302 – 470.562 = 18.973.267

(3) Plățile către personal se determină relativ simplu, acestea fiind regăsite în contul de profit și pierdere, în valoare de 5.749.464 mii lei.

(4) Categoria alte plăți cuprinde: impozite, taxe + despăgubiri, donații + cheltuieli în avans aferente exploatării.

Alte plăți = 257.656 + 47.634 + 18.563 = 323.853 mii lei

(5) Alte încasări cuprind: subvenții de exploatare + alte venituri de exploatare (penalizări) + venituri în avans aferente exploatării

Alte încasări = 18.076 + 259.515 + 70.269 = 347.860 mii lei

(6) Plățile privind TVA = TVA-ul aferent încasărilor de la clienți (determinat pe baza relației 1) – (TVA-ul aferent achizițiilor de la furnizori + soldul final TVA de plată preluat din bilanț), astfel:

Plăți TVA = 5.211.644 – (3.066.872 + 159.095 + 102.703) = 1.843.426 mii lei

(7) Plățile privind impozitul pe profit se determină astfel:

Plăți privind impozitul pe profit = Si impozit pe profit (din bilanț) + Cheltuieli cu impozitul pe profit (din CPP) – Sf impozit pe profit (din bilanț)

Plăți impozit pe profit = 307.556 + 1.642.697 – 263.517 = 1.686.736 mii lei

Tabelul nr. 5.7

Fluxuri de trezorerie relative la activitățile de exploatare

prin metoda indirectă

Se poate observa că prin ambele metode (directă și indirectă) s-a ajuns la același rezultat privitor la fluxurile de trezorerie relative la activitățile din exploatare, și anume 4.029.660 mii lei.

Fluxuri de trezorerie relative la activitățile de investiții

(1) Pentru determinarea plăților privind achiziția de imobilizări se recurge la relația:

Plăți în favoarea Si al datoriilor Achiziții de Sf al datoriilor

furnizorilor de = față de furnizorii + imobilizări – față de furnizorii

imobilizări de imobilizări de imobilizări

unde:

Achiziții de Sf imobilizări Ieșiri de Si imobilizări

imobilizări = în valori brute + imobilizări – în valori brute

Achiziții de imobilizări = 13.338.216 + 402.184 – 12.903.060 = 837.340 mii

Achiziții de imobilizări cu TVA = 837.340 + 837.340*19%

= 837.340 + 159.095 = 996.435 mii lei

Înlocuind în relația (1) obținem:

Plăți privind achiziția de imobilizări = 343.750 + 996.435 – 548.650 = 791.535 mii lei

(2) Încasările din vânzarea imobilizărilor: S.C. SECONA S.A. a vândut și încasat din vânzarea imobilizărilor suma de 100.840 mii lei.

(3) Încasările din vânzarea titlurilor de plasament: S.C. SECONA S.A. nu deține în activul bilanțier titluri de plasament.

(4) Dobânzile încasate sunt ușor de determinat, acestea fiind preluate din CPP, în sumă de 475.441 mii lei.

(5) Dividendele încasate: din CPP reiese că în anul 2002 nu s-au mai încasat dividende

(6) Încasările din subvenții pentru investiții: S.C. SECONA S.A. nu a beneficiat de subvenții de investiții în anul 2002.

Tabelul nr. 5.8

Tabelul nr. 5.9

Fluxuri de trezorerie relative la activitățile de finanțare

Dividende plătite = 5.978.000 – 1.709.704 = 4.268.296 mii lei

Tabelul nr. 5.10

Variația netă a trezoreriei

5.6. Analiza comparativă a fluxurilor de trezorerie pentru anii 2001 și 2002

Graficul nr. 5.1

Din analiza graficului privind evolutia fluxului de trezorerie degajat de activitatea de exploatare se poate observa diminuarea acestuia cu 42,38% în anul 2002 față de 2001. Diminuarea s-a datorat în principal variației elementelor cu ajutorul cărora se calculează necesarul de fond de rulment.

Valoarea stocurilor existente în bilanțul societății S.C. SECONA S.A. la 31 decembrie 2002 a crescut față de valoarea înregistrată la 1 ianuarie 2002 cu 1.006.058 mii lei ceea ce reprezintă o creștere cu 52,93%. Această creștere semnificativă a stocurilor denotă faptul că nu s-a realizat desfășurarea procesului de producție conform planificărilor.

Variația clienților și a altor creanțe din exploatare a avut o influență negativă asupra evoluției fluxului de trezorerie din activitatea de exploatare întrucât datorită creșterii duratei de recuperare a creanțelor s-a înregistrat o crestere semnificativă a acestora ceea ce semnifică existența anumitor deficiențe în procesul de încasare a creanțelor.

Managementul S.C. SECONA S.A. trebuie să adopte măsuri pentru îmbunătățirea relațiilor cu clienții astfel încât să se asigure o diminuare a duratei de încasare a creanțelor obținute din activitatea de exploatare iar în ceea ce privește desfășurarea procesului de producție trebuie să se urmărească ca politica de aprovizionare cu stocuri să fie în concordanță cu activitatea de producție planificată.

Fluxul negativ de trezorerie obținut ca urmare a desfășurării activității de investiții s-a diminuat semnificativ în anul 2002 față de 2001. Această evoluție a fost determinată în special de diminuarea plăților efectuate pentru achiziția de imobilizări cu 72,1% ca urmare a faptului că volumul investițiilor a scăzut în perioada analizată.

În anul 2002 S.C. SECONA S.A. nu a mai înregistrat venituri din dividende însă au crescut încasările din dobânzi față de anul 2001 de 2,48 ori.

Fluxul negativ de trezorerie degajat de activitatea de finanțare este determinat de faptul că S.C. SECONA S.A. nu a înregistrat nici o creștere a capiatalului social în numerar, activitatea de exploatare și de investiții este susținută din surse proprii și au fost plătite dividende în perioada analizată.

Graficul nr. 5.2

Variația netă a trezoreriei obținută din însumarea fluxurilor de trezorerie corespunzătoare celor trei activități reiese și din diferența între soldurile finale ale soldurilor de lichidități care sunt prezentate în bilanțurile anuale întocmite la 31 decembrie.

Din analiza graficului se poate observa o creștere a lichidităților deținute de S.C. SECONA S.A. în anul 2001 față de 2000 cu 38,88% și o diminuare cu 15,94% în anul 2002 față de 2001.

ANALIZA STĂRII DE LICHIDITATE ȘI A EVOLUȚIEI LICHIDITĂȚII ÎNTREPRINDERII

Analiza stării de lichiditate și a evoluției lichidității întreprinderii vizeaza îndeosebi disponibilitățile de numerar în viitorul apropiat, după luarea în calcul a obligațiilor aferente perioadei avute în vedere.

6.1. Analiza capacității de autofinanțare

Tabelul nr. 6.1

Graficul nr. 6.1

Capacitatea de autofinanțare a S.C. SECONA S.A. a înregistrat o scădere în anul 2002 față de anul 2001 cu 23,01% ceea ce semnifică o diminuare a surplusului monetar degajat de activitatea acesteia. Autofinanțarea a înregistrat aceeași tendință de scădere ca și capacitatea de autofinanțare scăzând în anul 2002 față de 2001 cu 22, 56%. Raportul de mărime dintre capacitatea de autofinanțare și autofinanțare poate fi explicat de faptul că nu se are în vedere efectuarea unor investiții prea mari în viitorul apropiat societatea analizată dispunând de un potențial tehnologic dezvoltat.

Scăderea surplusului monetar degajat de S.C. SECONA S.A. se datorează în principal scăderii rezultatului net al exercițiului cu 24,24% celelalte elemente care intră în componența capacității de autofinanțare având o influența redusă asupra evoluției acesteia.

6.2. Analiza excedentului de trezorerie al exploatării

Tabelul nr. 6.2

Tabelul nr. 6.3

Tabelul nr. 6.4

Tabelul nr. 6.5

∆ NFRE = variația necesarului de fond de rulment al exploatării

Producția exercițiului a înregistrat o creștere în anul 2002 față de 2001 cu 2,91% care a fost determinată în principal de variația stocurilor și creșterea semnificativă a veniturilor din producția imobilizată în timp ce veniturile obținute din vânzarea producției au scăzut.

Valoarea adăugată degajată de activitatea rentabilă a societății a scăzut în anul 2002 față de 2001 cu 2,48% ca urmare a creșterii valorii consumurilor provenite de la terți cu 7,77% ceea ce semnifică diminuarea bogăției create de activitatea de exploatare.

Excedentul brut de exploatare a înregistrat o scădere cu 8,45% în anul 2002 față de 2001 care s-a datorat în principal creșterii cheltuielilor cu personalul cu 7,51%.

Graficul nr. 6.2

Din analiza graficului se constată scăderea excedentului de trezorerie al exploatării cu 24,62% în anul 2002 față de 2001. Excedentul de trezorerie al exploatării are aceeași tendință ca și fluxul net de trezorerie degajat de activitatea de exploatare. La diminuarea excedentului de trezorerie al exploatării a contribuit în egală măsură creșterea elementelor care contribuie la determinarea variației necesarului în fond de rulment.

6.3. Analiza indicatorilor de lichiditate

6.3.1. Indicatorul lichidității curente

Tabelul nr. 6.6

Indicatorul lichidității curente a scăzut în anul 2002 față de 2001 însă valoarea înregistrată este mai mare decât valoarea recomandată acceptabilă care este 2.

Acest indicator oferă societății garanția acoperirii datoriilor curente din activele curente deținute.

6.3.2. Indicatorul lichidității imediate (indicatorul test acid)

Tabelul nr. 6.7

Indicatorul lichidității imediate are aceeași tendință de scădere ca și indicatorul lichidității curente iar această diminuare se datorează creșterii ponderii stocurilor deținute de S.C. SECONA S.A. în cadrul activelor circulante de la 29,39% în anul 2001 la 37,84% în anul 2002.

Graficul nr. 6.3

Acest grafic prezintă evoluția celor doi indicatori care caracterizează lichiditatea societății și se poate observa cu ușurință tendința de scădere a celor doi indicatori în anul 2002 față de 2001.

6.4. Analiza corelației creanțe – obligații

Durata de imobilizare a creanțelor (Di)

Sd – sold mediu al creanțelor

Tabelul nr. 6.8

Durata de folosire a surselor atrase (Df)

Sc – sold mediu al conturilor de obligații

Tabelul nr. 6.9

Graficul nr. 6.4

Se constată o creștere a duratei de imobilizare a creanțelor cu 1,43 zile în anul 2002 față de 2001 care se datorează cresterii soldului mediu al creanțelor cu 4,65% în timp ce cifra de afaceri a înregistrat o ușoară diminuare.

Durata de folosire a surselor atrase înregistrează aceeași tendință ca și durata de imobilizare a creanțelor crescând în anul 2002 față de 2001 cu 7,1 zile. Creșterea duratei de folosire a surselor atrase se datorează creșterii soldului mediu al conturilor de obligații în cursul anului 2002 cu 27,01%.

6.5. Viteza de rotație a activelor circulante

Număr de rotații

CA – cifra de afaceri

Ac – active circulante (ca sold mediu)

Tabelul nr. 6.10

Numărul de rotații al activelor circulante a scăzut în anul 2002 față de anul 2001 de la 4,49 la 3,88. Această scădere se datorează faptului că în timp ce cifra de afaceri a înregistrat o ușoară diminuare volumul activelor circulante a înregistrat o creștere de 14,71%.

Durata în zile a rotației (Dz)

Tabelul nr. 6.11

Graficul nr. 6.5

Durata în zile a rotației activelor circulante a crescut în anul 2002 față de 2001 cu 12,63 zile ceea ce semnifică că a fost necesar un interval mai mare de timp în ceea ce privește perioada de stocare, fabricație a produselor finite și încasarea creanțelor rezultate în urma vânzarii produselor realizate sau ca urmare a executarii de lucrari și prestării de servicii.

6.5.1. Măsuri pentru accelerarea vitezei de rotație a activelor circulante

Managementul societății trebuie să adopte măsuri pentru accelerarea vitezei de rotație a activelor circulante. Măsurile adoptate trebuie să vizeze fiecare stadiu al rotației capitalului investit.

Astfel, în stadiul aprovizionării pentru a se accelera viteza de rotație, există două căi principale, respectiv aprovizionarea să se facă la timp, iar stocurile de materiale, piese de schimb, obiecte de inventar etc., să fie reduse la minimum necesar.

Acestea presupun ca:

– aprovizionarea cu materiale să se facă de la sursele cele mai apropiate și cu mijloace de transport economice;

– încheierea la timp de contracte de aprovizionare, să se prevadă termene precise de primire a materiilor și materialelor și să se asigure ritmicitatea în aprovizionare;

– reducerea pierderilor de materiale prin imbunătățirea condițiilor de depozitare și de păstrare a materialelor, modernizarea operațiilor de încărcare–descărcare, ridicarea calificării personalului de la magazii și depozite, precum și asigurarea securității bunurilor materiale.

În stadiul producției, căile principale de accelerare a vitezei de rotație a activelor circulante vizează reducerea duratei ciclului de producție și diminuarea consumurilor specifice de materii prime și materiale prin:

– reproiectarea produselor și asimilarea de produse noi cu consumuri reduse și performanțe superioare;

perfecționarea proceselor și procedeelor tehnologice;

organizarea corespunzătoare a muncii;

organizarea rațională a transportului intern și a aprovizionării locului de muncă.

În stadiul vânzării căile principale se referă la creșterea ritmului vânzărilor, ceea ce determină reducerea stocurilor de produse finite și de semifabricate destinate vânzării și accelerarea ritmului de decontare (încasare) a produselor finite și semifabricate vândute.

Creșterea ritmului vânzărilor presupune pe lângă o producție ritmică:

– încheierea contractelor de livrare a producției cu cantități, dimensiuni, calitate și termene precis specificate;

– mecanizarea transportului produselor finite și semifabricatelor de la secțiile de producție la magaziile de produse finite;

– urmărirea modului de executare a prestărilor de servicii de către întreprinderile sau organizațiile de transport pentru livrarea în termen către clienți a produselor desfăcute etc.;

– controlul operativ și sistematic al modului în care sunt respectate clauzele contractuale atât de către întreprinderile furnizoare cât și de către clienți;

Sporirea ritmului de încasare a producției livrate are o importanță deosebită pentru asigurarea disponibilităților bănești necesare onorării obligațiilor firmei:

– alegerea celei mai avantajoase forme de decontare pentru condițiile date;

– ținerea unei evidențe clare și la zi a documentelor de decontare, introducerea unei circulații raționale a documentelor de decontare și accelerarea întocmirii și predării lor în termen la bancă în condițiile extinderii utilizării calculatoarelor electronice;

– organizarea în mod judicios a urmăririi încasării sumelor în curs de decontare;

– urmărirea aplicării unor sancțiuni economice și financiare (despăgubiri, amenzi, dobânzi) în cazul neîndeplinirii condițiilor contractuale și a disciplinei decontărilor;

– utilizarea decontărilor prin compensații etc.

6.6. Analiza rentabilității întreprinderii prin fluxuri de trezorerie

6.6.1. Rata rentabilității economice

Rata rentabilității economice brută

Tabelul nr. 6.12

Tabelul nr. 6.13

Rata rentabilității economice netă

Tabelul nr. 6.14

Tabelul nr. 6.15

Graficul nr. 6.6

Rata rentabilității economice brută a scăzut în anul 2002 față de 2001 cu 5,32%. Această diminuare a ratei rentabilității economice brută se datorează scăderii excedentului brut din exploatare cu 8,45% în timp ce suma capitalurilor investite a înregistrat o creștere de 5,61%.

Rata rentabilității economice netă a scăzut în anul 2002 față de 2001 cu 5,5%. Această diminuare a ratei rentabilității economice netă se datorează scăderii profitului din exploatare cu 10,26% în timp ce suma capitalurilor investite a înregistrat o creștere de 5,61%.

Creșterea capitalurilor investite se datorează în cea mai mare măsură creșterii valorii necesarului în fond de rulment cu 65,73% în timp ce disponibilitățile bănești au scăzut cu 15,94% în anul 2002 față de 2001.

Rata rentabilității economice încasate

Tabelul nr. 6.16

Rata rentabilității economice încasate a scăzut în anul 2002 față de 2001 cu 7,43%. Scăderea ratei rentabilității economice încasate se datorează scăderii excedentului de trezorerie al exploatării cu 24,62% în timp ce suma capitalurilor investite a crescut cu 5,61%.

6.6.2. Rata rentabilității financiare

6.6.2. Rata rentabilității financiare

Rata rentabilității financiare brută

Tabelul nr. 6.17

Rata rentabilității financiare netă

Tabelul nr. 6.18

Graficul nr. 6.7

Din analiza graficului se observă că rata rentabilității financiare a scăzut în perioada analizată.

Rata rentabilității financiare brută a scăzut în anul 2002 față de 2001 cu 18,66%. Această diminuare a ratei rentabilității economice brută se datorează scăderii profitului brut cu 19,67% în timp ce totalul capitalurilor proprii a înregistrat o creștere de 2,47%.

Rata rentabilității financiare netă a scăzut în anul 2002 față de 2001 cu 17,80%. Această diminuare a ratei rentabilității economice brută se datorează scăderii profitului net cu 24,24% în timp ce totalul capitalurilor proprii a înregistrat o creștere de 2,47%.