Prezentarea Situatiilor Financiare

Introducere

Lucrarea „ IAS 1 – Prezentarea situațiilor financiare” a fost concepută pornind de la ideea că in condițiile situației incerte a economiei europene este foarte important ca o entitate sa redea fidel informațiile referitoare la performanța, situația si poziția financiară pe piață, pentru ca utilizatorii situațiilor financiare să recepționeze corect informația.

In condițiile crizei financiare întocmirea exactă a situațiilor financiare capătă o reală importanța pentru economia unei țări, deoarece interpretarea greșită sau redactarea eronată a unor indicatori financiari pot determina agenți economici sa adopte decizii fără a cunoaște situația reală a entității determinând astfel chiar falimentarea agentului respectiv.

Prevederile IAS 1 sunt foarte stricte în ceea ce privește redactarea situațiilor financiare permițând astfel reflectarea exactă a situație și a poziție economice, aceste informații sunt foarte utile utilizatorilor finali: investitorilor, furnizorilor, creditorilor, clienților, personalul angajat și Guvernul cu instituțiile acestuia pentru a lua cele mai bune decizii.

In prima parte a lucrări sunt prezentate pe scurt delimitările si abordările europene privind situațiile financiare pentru înțelege mai bine necesitatea implementării reglementarilor standardelor internaționale.

Pentru o mai bună înțelegere a importanței standardelor internaționale este prezentat in prima parte a lucrării utilizatorii situațiilor financiare si importanța acestora pentru fiecare in parte.

Lucrarea își propune încă din primele subcapitole sa stabilească principiile si condițiile care stau la baza întocmiri unei situații financiare care redă fidel realitatea din cadrul firmei.

În primul subcapitol se prezintă in ansamblu conceptul de situație financiară prin definirea noțiunii stabilindu-se scopul, utilizatorii, principiile care stau la baza întocmirii, se stabilește importanța realizării fidele a situațiilor financiare precum si elementele care compun situațiile financiare.

În cel de-al doilea subcapitol sunt prezentate pe larg elementele componente ale situațiilor financiare precum si principiile pe care trebuie sa le respecte pentru a întocmi conform prevederilor standardelor internaționale situații financiare care sa reflecte realitatea economica a societății.

În ultimul subcapitol sunt prezentate elementele privind regulile generale de respectat pentru întocmirea cât mai exactă a situațiilor financiare.

IAS 1 prevede in reglementările sale dispoziții foarte stricte pentru elaborarea situațiilor financiare, de ceea lucrarea de fața își propune să clarifice importanța întocmirii reale a informațiilor si prezentarea structurii situațiilor financiare.

In ultimul capitol este prezentată aplicarea principiilor teoretice din prima parte printr-un studiu de caz pentru a reflecta importanța respectării prevederilor standardelor internaționale pentru întocmirea unor situații care să „oglindească” poziția si situația întreprinderii pe piață.

1. Delimitări și abordări europene și internaționale privind situațiile financiare. Cadrul general IAS 1(prezentarea situațiilor financiare)

„În legislația și practica economică curentă a diferitelor țări situatiile financiare anuale sunt cunoscute sub denumirea „abreviată” de bilanț considerat a fi „cel mai reprezentativ instrument de înregistrare și control folosit de contabilitate, pentru realizarea acesteia, deosebit de util pentru analiza situației financiare și caracterizarea activității economice a întreprinderii într-o anumită perioadă de gestiune, atât în totalitatea lor cât și pe diferite stadii ale circuitului economic, cu indicarea beneficiului sau pierderii realizate”

Termenul de “situație financiară “ poate cunoaște multe accepțiuni si prescurtări rămând însă neschimbat scopul si obiectivul acestora si anume transmiterea de informați exacte si reale despre poziția firmei.

Situațiile financiare sunt obligatorii pentru majoritatea firmelor care funcționează la nivel mondial, european sau național. In cazul in care societatea are relații economice si cu partenerii din alte state, contabilitatea ținută la nivel național numai reflecta realitatea economică a firmei, de aceea aceste societății trebuia să respecte alte condiții cum ar fi cele prevăzute de Cadrul General al IAS 1.

Organismele care se ocupă de armonizarea contabilă a normelor naționale si regionale către un set unic de norme pentru mai mulți utilizatorii, indiferent din ce stat face parte, este Comitetul pentru Standarde Internaționale de Contabilitate (IASC/IASB).

Cadrul general al IASB a fost publicat în 1989. Cu toate că IASB este un organism care nu este abilitat din punct de vedere juridic a reușit să impună în standardele emise și să determine adoptarea și recunoașterea lor de către comunitatea internațională de faceri.

Strategia Comitetului pentru Standardele Internaționale de Contabilitate privind rolul normalizării prin standarde constă în:

Furnizarea de reguli contabile general valabile, acceptate în toate țările lumii, care să fie capabile să armonizeze standardele și prodedurile contabile folosite în diverse țări, prin concentrarea aspectelor importante;

Asigurarea unei baze unitare pentru elaborarea situațiilor financiare pentru efectuarea de analize comparative privind oportunitatea de investiții;

Adaptarea standardelor naționale la cele internaționale și nu suprapunerea lor.

„Alăturându-se cerințelor din Cadrul General, IAS 1, Prezentarea situațiilor financiare, este un Standard destinat ghidării responsabile cu întocmirea unui raport care să reflecte activitatea societății și care să corespundă nevoilor unei game largi de utilizatorii”

1.1. Utilizatorii și importanța situațiilor financiare

Utilizatorii situațiilor financiare sunt investitorii prezenți și potențiali, personalul angajat, furnizorii, clienții, creditorii financiari si Guvernul si instituțiile sale precum si publicul. Utilizatorii folosesc situațiile financiare pentru a-și satisface diversele lor necesității de informații astfel:

Investitorii sunt interesații de riscul inerent al tranzacțiilor precum si de beneficiul lor. Ei au nevoie de informații pentru a se decide dacă să cumpere sau să vândă;

Personalul angajat si grupurile lor reprezentative sunt interesații de informații privind stabilitatea si profitabilitatea societății lor. Aceștia sunt interesații de informații privind capacitatea societății privind remunerațiile, pensiile si alte avantaje;

Furnizorii sunt interesații de informații privind capacitatea entității de a-și achita la scadența sumele pe care le datorează;

Clienții sunt interesații de informații privind continuitatea activității întreprinderii;

Creditorii financiari sunt interesații de informații care sa le permită să determine dacă împrumuturile acordate si dobânzile sunt plătite la termen;

Guvernul si instituțiile acestuia sunt interesați de informații privind alocarea resurselor si, bineînțeles, de activitatea acesteia pentru a realiza diverse statistici;

Publicul poate influențat de informațiile din situațiile financiare in diferite modalități: poate determina potențiali furnizori sa lucreze cu societatea, poate influenta economia locala.

Responsabilitatea întocmirii situațiilor financiare revine conducerii entității.

1.2. Obiectivul situațiilor financiare

Situațiile financiare sunt o reprezentarea financiara a poziției financiare a entități si ale tranzacțiilor acesteia. Obiectivul situațiilor financiare este de prezenta cat mai fidel informații privind poziția financiara a entității, performanța acesteia, si fluxurile de numerar necesare unei game largi de utilizatorii cat si pentru a sigura comparabilitatea atât cu situațiile financiare ale entității din perioadele precedente si cu situațiile financiare ale altor entității.

IAS 1 stabilește cadrul general și responsabilitățile pentru prezentarea situațiilor financiare, orientări pentru structura acestora și cerințele minime pentru conținutul situațiilor financiare.

Pentru a atinge acest obiectiv, situațiile financiare oferă informații despre:

activele;

datoriile;

capitalurile proprii;

veniturile și cheltuielile, inclusiv câștigurile și pierderile;

fluxurile de numerar ale întreprinderii.

Aceste informații, împreună cu alte informații din notele la situațiile financiare, ajută utilizatorii la estimarea viitoarelor fluxuri de numerar ale întreprinderii și, în special, a momentului și gradului de certitudine a generării numerarului și echivalentelor de numerar.

1.3. Concepte de bază

1.3.1. Principiile care stau la baza întocmirii situațiilor financiare

IAS 1 prevede ca la baza elaborării situațiilor financiare stă următoarele principii:

Principiul continuității activității – situațiile financiare sunt realizate pornind de la presupunerea ca își va continua activitatea și in viitor. Principiul continuității este definit pe larg in IAS 1 la paragraful 23.

Principiul consecvenței – modul de prezentare a situațiilor financiare si a clasificărilor trebuie menținut de la o perioada de raportare la alta.

Contabilitatea de angajamente este redat in IAS 1 la paragraful 25 si presupune ca veniturile si costurile sa fie recunoscute atunci când se produc.

Pragul de semnificație este prezentat in IAS 1 la paragraful 29 si presupune ca un element este prezentat in situațiile financiare doar dacă poate influența semnificativ deciziile utilizatorilor finali

Cumularea / compensarea – fiecare element semnificativ trebuie prezentat separat in situațiile financiare; elementele semnificative nu trebuie cumulate sau compensate (IAS 1 paragraful 33).

Principiul prudenței – este necesar pentru a evita supraevaluarea venitului sau a profitului, sau pentru subevaluarea datorilor si a pierderilor dar si pentru redarea exacta a informației.

1.3.2. Elementele componente ale situațiilor financiare

Conform prevederilor din IAS 1 situațiile financiare are următoarele componente:

Bilanț;

Contul de profit si pierdere;

Situația modificărilor capitalurilor proprii;

Fluxurile de trezorerie;

Notele explicative.

Aceste componente ale situațiilor financiare vor fi detaliate in subcapitolul 2.

1.4. Caracteristici calitative ale situațiilor financiare

Caracteristicile calitative prevăzute de reglementările IAS 1 pentru Situațiile financiare sunt următoarele:

1.4.1. Inteligibilitatea presupune obligația celor care realizează situațiile financiare de a corecta orice eroare chiar daca acesta este in bilanțul perioadei precedente,corecția se face in bilanțul curent păstrând informațiile nemodificate in bilanțurile deja închise;

1.4.2. Relevanța. Acest termen este definit in Cadrul General astfel: „ Informațiile sunt relevante daca influențează deciziile economice, in sensul ca îi ajută pe utilizatorii sa evalueze evenimentele trecute, prezente sau viitoare. Relevanța este afectată de pragul de semnificație al unui element, ținându-se cont si de natura acestuia”( paragrafele 26 -30 din IAS 1);

1.4.3. Credibilitatea. Situațiile financiare pentru a fi credibile trebuie sa îndeplinească o serie de condiții:

Reprezentare fidela ( Cadrul General paragrafele 33 si 34) a situației si a poziției firmei pentru ca utilizatorii situației financiare să poată decizii corecte;

Prevalenta economicului asupra juridicului ( Cadrul General paragraful 35) presupune reflectarea in contabilitate a substanței economice a tranzacției si nu forma sa juridică;

Neutralitatea ( Cadrul General paragraful 36) adică nepărtinitoare;

Prudența ( Cadrul General paragraful 37) reprezintă realizarea unei estimări cât mai corecte a unei valorii incerte, fără supraevalua veniturile si subevalua cheltuielile ;

Integralitatea ( Cadrul General paragraful 38) – situațiile financiare sunt complete din toate punctele de vedere.

Comparabilitatea. In acest sens IAS 1 imparabilitatea. In acest sens IAS 1 impune ca prezentarea informațiilor numerice din cadrul situațiilor financiare să se realizeze prin comparație cu o perioadă anterioară de raportare .

2. Elementele componente ale situațiilor financiare

2.1. Structura și conținutul situațiilor financiare

Conform reglementărilor IAS 1 structura situațiilor financiare este următoarea:

Bilanț;

Contul de profit si pierdere;

Situația modificărilor capitalurilor proprii;

Fluxurile de trezorerie;

Notele explicative.

Conținutul situațiilor financiare va detaliat mai jos.

O importanță semnificativa structura și conținutul situațiilor financiare o are perioada de raportare.

Situațiile financiare trebuie raportate anual. Totuși pot exista situații excepționale când raportarea poate fi schimbată, dar acest lucru trebuie sa fie bine întemeiat. Atunci când modificare raportării survine pentru o perioada mai mica sau mai mare de un an trebuie prezentat:

Motivul modificări;

Faptul că informațiile comparative pentru contul de profit și pierdere, modificarea capitalurilor proprii, fluxurile de trezorerie și notele explicative nu sunt comparabile.

În situații excepționale , o întreprindere poate modifica perioada de raportare, de exemplu în cazul achiziției întreprinderi, însă întreprindere trebuie să fie conștientă că sume comparative nu sunt comparabile și că este prezentat motivul modificării.

Standardul nu împiedică modificarea perioadei de raportare.

2.2. Bilanțul

Conform prevederilor IAS 1 în ceea ce privește prezentarea informațiilor contabile in bilanț, trebuie făcută distincția între „ curent” și „pe termen lung”.

Fiecare societate trebuie sa decidă dacă să prezinte sau nu activele curente și imobilizate si datoriile curente și pe termen lung dar și clasificările separate in bilanț, această decizie este legată strâns de activitatea pe care o desfășoară. În cazul în care societatea hotărăște să nu facă această clasificare, activele și datoriile trebuie prezentate in ordinea lichidității lor.

IAS 1 nu impune folosirea unui bilanț standardizat (împărțit pe categorii), o astfel de abordare depinde de activitatea pe care o desfășoare entitatea. In practică majoritatea firmelor comerciale sau din industrie adoptă un bilanț standardizat datorită vitezei mare de rotație a activelor și datoriilor( făcând distincția între fondul de rulment și elementele pe termen lung), este ales acest model al bilanțului deoarece o parte semnificativă a activelor și datoriilor societății respective va fi realizată pe parcursul unui ciclu de exploatare bine delimitat în timp, de exemplu 1 an. Alte societăți cum ar fi cele din domeniul construcțiilor imobiliare au prin comparație un ciclu de exploatare mai mare, iar în acest caz nu se așteaptă realizarea activelor sau stingerea datoriilor intr-o perioadă de numai 12 luni. Aceste companii nu prezintă un bilanț împărțit.

Indiferent de metoda de reprezentare adoptată întreprinderea trebuie să prezinte valoare ce se așteaptă a fi recuperată sau achitată după mai mult de 12 luni pentru fiecare element de activ si de datorii, dar si după 12 luni(paragraful 54).

Reglementările IAS 1 prevăd distincția între active curente si datorii curente.

Active curente

Pentru ca un activ sa fie clasificat curent trebuie să îndeplinească următoarele condiții( reglementate în paragrafele 57 până la 59):

se așteaptă să fie realizat sau este deținut pentru vânzare sau consum în cursul normal al ciclului de exploatare al întreprinderii; sau

este deținut, în principal, în scopul comercializării sau pe termen scurt și se așteaptă a fi realizat în termen de 12 luni de la data bilanțului; sau

reprezintă numerar sau echivalente de numerar a căror utilizare nu este restricționată.

Toate celelalte active trebuie clasificate ca active imobilizate.

Acest standard utilizează noțiunea „ de imobilizat” pentru a cuprinde activele corporale, necorporale, de exploatare și financiare pe termen lung. Standardul nu interzice utilzarea altor termenii dacă aceștia sunt clari.

Sunt considerate active curente și depozitele de numerar cu o scadență mai mare de 12 luni după data bilanțului sau care au o restricție legală pe termen lung în ceea ce privește disponibilitatea lor (de exemplu garanțiile și depozitele blocate).

De asemenea trebuie incluse ca active curente și cea mai mare parte a activelor comerciale si a altor debitori, a stocurile, plățile în avans pentru achiziționare activelor curente și a cheltuielilor in avans din moment ce ele vor fi realizate in cadrul ciclului de exploatare a societăți. În cazul în care ciclul de exploatare și perioada estimată de realizare a creanțelor depășesc 12 luni de la data bilanțului, standardul impune prezentarea acestora separat ( paragrafele 54-56 din IAS).

Sunt tratate ca fiind active curente și sumele datorate de la părțile afiliate atât timp cât exista intenția dar și abilitatea de a recupera aceste sume pe parcursul unui an. Întreprinderile acordă destul de des împrumuturi la vedere întreprinderilor afiliate, în mod normal, activele financiare rezultate din împrumuturi la vedere sunt active curente.

Împrumuturile de la acționari sunt, de regulă, clasificate active curente si nu ca reducerii ale capitalului propriu cu excepția cazului în care creanța este aferenta capitalului subscris si nevărsat, acesta trebuie tratat ca o reducere a capitalului propriu.

Activele curente includ și titlurile de valoare deținute în scopuri comerciale sau pe termen scurt care se așteaptă a fi realizate in termen de 12 luni de la data bilanțului. Acest lucru este in conformitate cu definiția dată investițiilor curente în IAS 25.

Datorii curente

Pentru ca o datorie sa fie clasificată curentă trebuie să îndeplinească următoarele condiții (prezentate in paragrafele 60-63 din IAS ):

Datoriile ce fac parte din fondul de rulment ( cum ar fi obligațiile comerciale și cele angajate) sunt datorii curente dacă se așteaptă sa fie exigibile în cursul ciclului normal de exploatare ( care poate fi mai mic sau mai mare de 12 luni);

Datoriile care nu fac parte din fondul de rulment ( cum ar fi liniile de credit, dividendele de plătit, impozitul pe profit sau partea curentă din obligațiile purtătoare de dobândă) sunt, în general, datorii curente dacă se așteaptă ca ele să fie exigibile în ultimele 12 luni de la data bilanțului.

Datoriile purtătoare de dobânzi exigibile în termen de 12 luni de la data bilanțului urmează să fie clasificate drept datorii pe termen lung dacă termenul lor original a fost pentru o perioadă mai mare de 12 luni și există intenția de a le refinanța sau de a le reprograma pe termen lung. Acesta situație este susținută de un acord aprobat înainte de situațiile financiare;și

Toate celelalte datorii sunt clasificate ca datorii pe termen lung.

Standardul prevede un minimum de informații ce trebuie sa apară in bilanț, si anume:

imobilizări corporale ;

active necorporale ;

active financiare, mai puțin valorile de la punctele (d), (f) si (g) ;

investiții contabilizate utilizându-se metoda punerii in echivalentă;

stocuri ;

creanțe comerciale si similare;

numerar si echivalente de numerar;

datorii comerciale si similare;

datorii si active fiscale in conformitate cu IAS 12;

provizioane;

datorii pe termen lung purtătoare de dobândă;

interes minoritar (numai pentru situații financiare ale grupului);

capital emis si rezerve.

Conformitatea cu formatul de bilanț stabilit in volumul de Reglementari contabile armonizate cu directiva a IV-a a CEE si cu IAS va asigura in mod normal satisfacerea acestor cerințe.

Structura minima a bilanțului trebuie detaliată prin prezentarea unor elemente, categorii si subtotaluri suplimentare în cazul în care alt standard prevede acest lucru sau când este relevant pentru reflectarea exactă a poziției financiare a companiei. De exemplu IAS 30 „ prezentări în situațiile financiare a băncilor și ale altor instituții financiare” prevede necesitatea întreprinderi de a prezenta astfel de informații.

În paragraful 70 din IAS 1 se sugerează apelarea la raționamentul profesional pentru prezentarea de elemente suplimentare. Trebuie luat in considerare natura, lichiditatea și pragul de semnificație al activelor, a funcției acestora și a valorii, naturii și duratei datoriilor ceea ce poate determina prezentarea separata a activelor si datoriilor curente și pe termen lung:

Activele si datoriile pe termen monetare și nemonetare;

Activele și datoriile de exploatare și financiare;

Provizioanele și datoriile purtătoare și nepurtătoare de dobândă.

2.3. Contul de profit și pierdere

Informațiile cuprinse în contul de profit și pierdere trebuie să fie despre mișcarea conturilor de venituri și de cheltuieli.

IAS 1 în paragraful 75 specifică informațiile minime pe care trebuie sa le cuprindă contul de profit și pierdere. Pentru realizare unei prezentări fidele poate fi necesară introducerea unor categorii, totaluri și elemente noi. Informațiile suplimentare trebuie prezentate în notele de subsol. De exemplu pot exista situații când un alt standard poate impune informații suplimentare in contul de profit și pierdere, cum ar fi cazul lui IAS 33, care impune prezentarea datelor referitoare la câștigul pe acțiuni.

Conform prevederilor din paragraful 75 privind informațiile minime din contul de profit și pierdere, acestea trebuie să respecte ordinea, succesiunea elementelor . Totuși pot exista abateri de la acesta regulă atunci când reordonarea elementelor din contul de profit si pierdere este necesară pentru evidențierea performanțelor societăți ( paragraful 76).

Prevederile minime din IAS 1 paragraful 75 includ o clasificare detaliată a cheltuielilor din activitățile de exploatare ale întreprinderii.

Structura contului de profit și pierdere este următoarea:

1.        Cifra de afaceri netă

2.        Variația stocurilor de produse finite, produse reziduale,semifabricate si producție in curs de execuție

3.        Producția imobilizată

4.        Alte venituri din exploatare

5.     a) Cheltuieli cu materiile prime si materialele consumabile

b) Alte cheltuieli din afară (energie si apa )

c) Cheltuieli privind mărfurile

6. Cheltuieli cu personalul

Salarii

Cheltuieli cu asigurările și protecția socială cu menționarea distinctă a celor referitoare la pensii

7. a) Ajustarea valorii imobilizărilor corporale si necorporale

b) Ajustarea valorii activelor circulante

8. Alte cheltuieli de exploatare

– Profitul sau pierderea din exploatare

9. Venituri din interese de participare

10. Venituri din alte investiții financiare si creanțe ce fac parte din activele imobilizate, cu menționarea separata a celor generate de societățile din cadrul grupului

11. Venituri din dobânzi si alte venituri similare, cu menționarea separată a celor generate de societățile din cadrul grupului

12. Ajustarea valorii imobilizărilor financiare și a investiților financiare deținute ca active circulante

13. Cheltuieli cu dobânzile si alte cheltuieli similare, cu menționarea separată a celor generate de societățile din cadrul grupului

14. Profitul sau pierderea din activitatea curenta

15. Venituri extraordinare

16. Cheltuieli extraordinare

17. Profitul sau pierderea din activitățile extraordinare

18. Rezultatul brut total

– profit

– pierdere

19 . Impozitul pe profit

20. Alte impozite ce nu apar in elementele de mai sus

21. Rezultatul net al exercițiului financiar

22. Rezultatul pe acțiune:

– de baza

– diluat

2.4. Situația modificărilor capitalurilor proprii

Situația modificărilor capitalurilor proprii evidențiază evoluția uneia dintre cele mai importante componente a patrimoniului, capitalul propriu.

Situația modificărilor de capital trebuie să prezinte o reconciliere a soldurilor fiecărei clase de capital social, prime, rezultat reportat și a fiecărei rezerve de la începutul și sfârșitul fiecărei perioade, prezentând separat fiecare mișcare.

Situația modificărilor de capital trebuie să evidențieze:

profitul net sau pierderea netă a perioadei;

fiecare element de venit și cheltuială, câștig sau pierdere care, așa cum este cerut de alte Standarde, este recunoscut direct în capitalurile proprii, și totalul acestor elemente; și

efectul cumulativ al modificărilor politicii contabile și corecția erorilor fundamentale abordate la tratamentele de bază din IAS 8.

2.5. Fluxurile de trezorerie

Fluxurile de trezorerie sunt prevăzute de IAS 7 care precizează că prezentarea fluxurilor de trezorerie in cadrul situațiilor financiare este extrem de utilă pentru utilizatori informației permițându-le o evaluare a capacități societăți de genera numerar și echivalente de numerar.

Fluxurile de trezorerie pot fi clasificate după natura activităților desfășurate în întreprindere astfel:

fluxuri de trezorerie din activități de exploatare;

fluxuri de trezorerie din activități de investiții;

fluxuri de trezorerie din activități de finanțare.

„ Fluxul de trezorerie generat de activitatea de exploatare apare ca un indicator vital pentru măsurarea performanței financiare a întreprinderii, de mărimea lui depinzând aprecierea capacității întreprinderii de a genera suficiente lichidității și echivalente de lichidități în scopul realizării de noi investiții, de acorda dividende, de a rambursa împrumuturi, toate acestea fără a se apela la surse externe de finanțare.”

Fluxurile de trezorerie din activitățile de investiții reflectă în ce măsură s-au făcut eforturi pentru creșterea resurselor necesare să genereze venituri și fluxuri viitoare de trezorerie.

Fluxul de trezorerie din activitatea de finanțare este utilă pentru a face previziuni cu privire la fluxurile așteptate de investitorii care au dat capitaluri întreprinderii.

Fluxul de trezorerie generat de activitatea de exploatare poarte fi determinat prin două metode: metoda directă și indirectă

2.5.1. Metoda directă

Metoda directă operează cu informații de tip încasări și plăți. Această metodă este preferată de investitori, deoarece permite stabilirea valorii întreprinderii pe baza previziunilor de cash flow

Conform metodei directe principalele categorii de intrării și ieșiri de trezorerie pot obținute astfel:

pe baza înregistrărilor contabile efectuate de întreprindere;

prin ajustarea vânzărilor, a costului vânzărilor și a altor elemente ale contului de rezultat pentru a ține seama de:

– variațiile din cursul perioadei ale stocurilor, creanțelor și datoriilor de exploatare;

– de alte elemente fără efect asupra trezoreriei;

– de alte elemente pentru care efectul asupra trezoreriei constă în fluxuri de investiții sau

de finanțare.

2.5.2. Metoda indirectă

Metoda indirectă operează, în general, cu informații degajate de contabilitatea de angajamente.

Metoda indirectă este preferată de manageri deoarece poate ascunde colaboratorilor externi imaginea reală despre lichiditatea și solvabilitatea întreprinderi.

“Conform metodei indirecte, fluxurile de trezorerie provenite din activitățile de exploatare se determină prin ajustarea rezultatului net pentru a ține cont de:

– variațiile din cursul perioadei ale stocurilor, creanțelor și datoriilor de exploatare;

– elementele fără efect asupra trezoreriei, cum ar fi amortizările, provizioanele, impozitele

amânate, câștigurile sau pierderile latente, beneficiile nedistribuite ale întreprinderilor asociate, interesele minoritare;

– alte elemente pentru care efectele asupra trezoreriei constau în fluxuri de finanțare sau de

investiții.” ( Costel Istrate – Inițiere în IAS/IFRS – suport de curs)

2.6. Notele explicative

Conform IAS 1 paragrafele 91-94, în note sunt prezentate o serie de informații:

declarația conformității cu IAS-urile;

informații referitoare la baza de întocmire a situațiilor financiare si a politicilor contabile specifice selectate și aplicate pentru evenimentele și tranzacțiile semnificative;

informații impuse de alte standarde și care nu sunt prezentate în altă parte;

informațiile prezentate in note trebuie sa facă referire la o notă relevantă;

contingențe și angajamente;

prezentarea altor informații financiare;

prezentarea altor informații nefinanciare.

Notele explicative includ ca parte componentă politicile contabile, acestea sunt foarte importante pentru redarea fidelă a informației și de aceea trebuie tratate separat.

Politicile contabile

Politicile contabile trebuie sa reflecte următoarele:

baza de evaluare utilizată pentru întocmirea situațiilor financiare;și

fiecare politică contabilă specifică este necesară pentru înțelegerea situațiilor financiare.

Concluzii

Obiectivul central al acestei lucrării îl constituie prezentarea caracteristicilor și a condițiilor ce trebuie respectate pentru ca o situație financiară să prezintă imaginea fidelă a poziției financiare a societății.

Lucrarea își propune încă de la început stabilirea cadrului care a dus la necesitatea adoptării Standardului IAS 1 – Prezentarea situației financiare precum și stabilirea scopului și obiectivului acestui standard.

În prima parte a lucrării s-a prezentat caracteristicile generale ale standardului, cadrul general, obiectivele și pe scurt componentele situațiilor financiare, pentru ca in cel de-al doilea capitol să fie detaliat componentele situațiilor financiare.

IAS 1- Prezentarea situațiilor financiare își propune stabilirea unor criterii de respectat pentru ca informațiile contabile să fie comparabile și de asemenea să reflecte corect poziția financiară a societății.

Realizarea de situații financiare complete si corecte din punct de vedere al informației contabile nu depinde doar de respectarea Standardului IAS 1 – Prezentarea situațiilor financiare ci de respectarea și altor IAS-uri( IAS 17- leasing, IAS 2 –Stocuri) si IFRS-uri.

La baza unei situații financiare care să reflecte realitatea contabilă din cadrul unei societății stă respectarea cu strictețe a Standardelor si IFRS – urilor care reglementează anumite evenimente contabile din cadrul societății.

În contextul în care se accentuează tot mai mult necesitatea corectitudini informației contabile pentru ca utilizatori să poată adopta ceea mai bună decizie dar și pentru înlăturarea posibilității prezentării eronate a situației financiare, lucrarea de față si-a propus prezentarea pe scurt a importanței respectării reglementărilor standardelor dar și a condițiilor care trebuie respectate.

Într-o lume a globalizării și a mondializării, managementul întreprinderilor și angajații contabili trebuie să sprijine respectarea normelor naționale si internaționale de raportare pentru ca informația contabilă sa fie comparabilă și să redea imaginea fidela a poziției financiare a societății.

3. Întocmirea și prezentarea situațiilor financiare. Studiu de caz

În continuare vom prezenta modalitatea de întocmire și redactare a situațiilor financiare în cadrul societatii ALFA SRL.

Prezentare generală a societății:

S.C. ALFA S.R.L. S.A. (“Societatea”) este o societate cu răspundere limitată înființata în martie 2005, sediul social fiind înregistrat la adresa București, blv Magheru, ne 18, România. Societatea este înregistrata la Registrul Comerțului cu numărul J35/5090/2005.

Societatea comercializează îngrășăminte chimice pentru clienți de pe piața internă.

1. Bilanțul

Sold la

Rand 31 decembrie 2008 31 decembrie 2009

A B 1 2

A. ACTIVE IMOBILIZATE

I. IMOBILIZARI NECORPORALE

1.Chelt de constituire 01

2.Chelt de dezvoltare 02

3.Concesiuni, brevete,licente, 03 60.152 50.721

marci comerciale si late imobil.necorporale

4.Fond comercial 04

5.Avansuri si imobilizari necorporale in curs 05

de executie

TOTAL IMOBILIZARI NECORPORALE 06 60.152 50.721

II. IMOBILIZARI CORPORALE

1.Terenuri si constructii 07 967.719 1.087.889

2.Instalatii tehnice si masini 08 36.589 1.255.997

3.Alte instalatii, utilaje si mobilier 09 58.893 78.918

4.Avansuri si imobilizari corp in curs 10 147.674 0

TOTAL IMOBILIZARI CORPORALE 11 1.210.875 2.422.804

III. IMOBILIZARI FINANCIARE

1.Actiuni detinute la entitati afiliate 12

2.Imprumuturi acordate entitatilor afiliate 13

3.Interese de participare 14

4.Imprumuturi acordate entitatilor de care 15

compania este legata in vitrtutea intereselor

de participare

5.Investitii detinute ca imobilizari 16

6.Alte imprumuturi 17 16.706 41.706

TOTAL IMOBILIZARI FINANCIARE 18 16.706 41.706

ACTIVE IMOBILIZATE – TOTAL (01 la 03) 19 1.287.733 2.515.231

B. ACTIVE CIRCULANTE

I. STOCURI

1.Materii prime si materiale 20 14.979 19.136

2.Productia in curs de executie 21

3.Produse finite si marfuri 22 17.774.511 697.870

4.Avansuri pt cumparari de stocuri 23

TOTAL STOCURI 24 17.789.490 717.006

II. CREANTE

1.Creante comerciale 25 31.405.711 13.236.948

2.Sume de incasat de la entitati afiliate 26 6.374.907 0

3.Sume de incasat de la entitatile de care 27

compania este legata in vitrtutea intereselor

de participare

4.Alte creante 28 1.070.381 921.965

5.Capital subscris si nevarsat 29

TOTAL CREANTE 30 38.850.999 14.158.913

III.INVESTITII PE TERMEN SCURT

1.Actiuni detinute la entitatile afiliate 31

2.Alte investitii pe termen scurt 32

TOTAL INVESTITII PE TERMEN SCURT 33 0 0

IV. CASA SI CONTURI LA BANCI 34 215.907 7.912

ACTIVE CIRCULANTE -TOTAL (05 la 08) 35 56.856.396 14.883.831

C. CHELTUIELI ÎN AVANS 36 494.322 138.747

D. DATORII CE TREBUIE PLATITE INTR-O

PERIOADA DE PANA LA UN AN

1.Imprumuturi din emisiunea de obligatiuni 37

prezentandu se separat imprumuturile din

emisiunea de obligatiuni convertibile

2.Sume datorate institutiilor de credit 38 42.456.563 13.173.227

3.Avansuri incasate in contul comenzilor 39 633.636 0

4.Datorii comerciale-furnizori 40 1.230.516 1.254.461

5.Efecte de comert de platit 41

6.Sume datorate entitatilor afíliate 42

7.Sume datorate entitatilor de care 43

compania este legata in vitrtutea intereselor

de participare

8.Alte datorii 44 1.380.810 2.209.926

TOTAL DATORII DE PANA LA UN AN 45 45.701.525 16.637.614

E. ACTIVE CIRCULANTE NETE, RESPECTIV

DATORII CURENTE NETE (09+10-11-18) 46 11.649.193 -1.615.036

F. TOTAL ACTIVE MINUS DATORII

CURENTE (04+12-17) 47 12.936.927 900.195

G. DATORII CE TREBUIE PLATITE INTR-O

PERIOADA MAI MARE DE UN AN 9.691 545.247

1.Imprumuturi din emisiunea de obligatiuni 48

prezentandu se separat imprumuturile din

emisiunea de obligatiuni convertibile

2.Sume datorate institutiilor de credit 49

3.Avansuri incasate in contul comenzilor 50

4.Datorii comerciale-furnizori 51

5.Efecte de comert de platit 52

6.Sume datorate entitatilor afíliate 53

7.Sume datorate entitatilor de care 54

compania este legata in vitrtutea intereselor

de participare

8.Alte datorii, inclusiv datorii fiscale si 55 9.691 545.247

datoriile privind asigurarile sociale

TOTAL DATORII MAI MARI DE UN AN 56 9.691 545.247

H.PROVIZIOANE

1.Provizioane pentru pensii si 57

obligatii similare

2.Provizioane pentru impozite 58

3.alte provizioane 59

TOTAL PROVIZIOANE 60 0 0

I.VENITURI IN AVANS

1.Subventii pentru investitii 61

2.Venituri inregistrate in avans 62

TOTAL VENITURI IN AVANS 63 0 0

J. CAPITAL SI REZERVE

I. CAPITAL (20 la 22) din care:

– capital subscris varsat 64 90.000 90.000

– capital subscris nevarsat 65 – –

– patrimoniul regiei 66 – –

TOTAL CAPITAL 67 90.000 90.000

II.PRIME DE CAPITAL 68

III.REZERVE DIN REEVALUARE 69 – 50.120

IV. REZERVE

1.Rezerve legale 70 18.000 18.000

2.Rezerve statutare sau contactuale 71

3.Rezerve prezentand surplusul din rezerve 72

din reevaluare

4.Alte rezerve 73 – 982

TOTAL REZERVE 74 18.000 18.982

Actiuni proprii 75

Castiguri legate de instrumente de 76

capitaluri proprii

Pierderi legate de instrumente de 77

capitaluri proprii

V. PROFITUL SAU PIERDEREA REPORTATA

Sold la

Rând 31 decembrie 2008 31 decembrie 2009

A B 1 2

SOLD C 78 906.387 –

SOLD D 79 – –

VI. PROFITUL SAU PIERDEREA

EXERCITIULUI FINANCIAR

SOLD C 80 11.912.848 195.846

SOLD D 81 – –

Repartizarea profitului 82 – –

CAPITALURI PROPRII – TOTAL

(67+68+69+74-75+76-7+78-79+80-81-82) 83 12.927.235 354.948

Patrimoniul public (1016) 84 – –

CAPITALURI – TOTAL (83+84) 26 12.927.235 354.948

2 Contul de Profit si Pierdere

Exercițiul financiar Exercițiul financiar

încheiat la încheiat la

Rând Nota 31 decembrie 2008 31 decembrie 2009

(Lei) (Lei)

1. Cifra de afaceri netă 1 91.295.102 55.108.073

Producția vândută 2 7.313 5.097

Venituri din vânzarea mărfurilor 3 91.287.789 55.102.976

4. Alte venituri din exploatare 9 159.488 270.591

Venituri din exploatare – Total 10 91.454.590 55.378.664

5. a) Cheltuieli cu materiile prime și

materialele consumabile 11 447.069 463.250

Alte cheltuieli materiale 12 35.871 18.561

b) Alte cheltuieli externe (cu energie și apă) 13 17.894 23.068

c) Cheltuieli privind mărfurile 14 58.444.425 34.534.084

6. Cheltuieli cu personalul, din care: 15 5.125.439 6.112.199

a) Salarii și indemnizații 16 4.059.584 4.827.834

b) Cheltuieli cu asigurările

și protecția socială 17 1.065.855 1.284.365

7. a) Ajustări de valoare privind imobilizările

corporale și necorporale 18 105.328 901.393

a.1) Cheltuieli 19 134.235 901.393

a.2) Venituri 20 28.907 –

b) Ajustari de valoare privind activele 21 – 127.551

circulante

b.1) Cheltuieli 22 – 128.521

b.2) Venituri 23 – 970

8. Alte cheltuieli de exploatare 24 9.302.248 8.535.511

8.1 Cheltuieli privind prestațiile externe 25 8.072.491 7.542.260

8.2 Cheltuieli cu alte impozite, taxe

și vărsăminte asimilate 26 816.109 954.764

8.3 Cheltuieli cu despăgubiri,

donații și activele cedate 27 413.649 38.487

Cheltuieli de exploatare – total 32 73.478.275 50.715.617

PROFITUL SAU PIERDEREA

DIN EXPLOATARE

– Profit 33 17.976.314 4.663.047

– Pierdere 34

Exercițiul financiar Exercițiul financiar

încheiat la încheiat la

Rând Nota 31 decembrie 2008 31 decembrie 2009

(Lei) (Lei)

11. Venituri din dobânzi 39 54.939 154

– din care, veniturile obținute

Alte venituri financiare 41 863.942 635.546

VENITURI FINANCIARE – TOTAL 42 918.881 635.700

13. Cheltuieli privind dobânzile 46 2.763.006 4.156.103

Alte cheltuieli financiare 48 2.139.792 843.567

CHELTUIELI FINANCIARE – TOTAL 49 4.902.798 4.999.670

PROFITUL SAU PIERDEREA

FINANCIAR(Ă)

– Pierdere 51 3.983.918 4.363.970

14. PROFITUL SAU

PIERDEREA CURENT(Ă)

– Profit 52 13.992.397 299.077

Venituri totale 58 92.373.470 56.014.364

Cheltuieli totale 59 78.381.073 55.715.287

PROFIT SAU PIERDEREA BRUT(Ă)

– Profit 60 13.992.397 299.077

18. Impozitul pe profit 62 2.079.549 103.231

20. PROFITUL SAU PIERDEREA NET(Ă)

exercițiului financiar

– Profit 64 11.912.848 195.846

3 NOTE LA SITUAȚIILE FINANCIARE INDIVIDUALE ANUALE

PENTRU EXERCITIUL FINANCIAR ÎNCHEIAT LA 31 DECEMBRIE 2009

(toate sumele sunt exprimate în lei (“RON”), dacă nu este specificat altfel)

ENTITATEA CARE RAPORTEAZĂ

Aceste situații financiare sunt prezentate de ALFA SRL (”Societatea”).

ACTIVE IMOBILIZATE

Imobilizari necorporale

Alte imobilizari

necorporale Total

Valoarea brută 83.391 83.391

Sold la 1 ianuarie 2009

Creșteri 21.064 21.064

Cedări, transferuri și alte reduceri 13.145 13.145

Sold la 31 decembrie 2009 91.310 91.310

Amortizare cumulată

Sold la 1 ianuarie 2009 23.239 23.239

Ajustări înregistrate în cursul 30.495 30.495

exercițiului financiar

Reduceri sau reluări 13.145 13.145

Sold la 31 decembrie 2009 40.589 40.589

Valoarea contabilă netă la 1 ianuarie 2009 60.152 60.152

Valoarea contabilă netă la 31 decembrie 2009 50.721 50.721

Imobilizari corporale

Alte Avansuri și

Instalatii instalații imobilizari

Terenuri și tehnice și utilaje și corporale

constructii mașini mobilier în curs Total

Valoarea brută

Sold la 1 ianuarie 2009 981.614 46.858 128.946 147.674 1.305.092

Creșteri 157.112 2.134.859 72.376 -122.184 2.242.163

Cedări, transferuri

și alte reduceri 26.310 258 9.693 25.490 61.751

Sold la 31 decembrie 2009 1.112.416 2.181.459 191.629 – 3.485.504

Amortizarea cumulată

Sold la 1 ianuarie 2009 13.895 10.269 70.053 – 94.217

Ajustări înregistrate în cursul

exercițiului financiar 36.772 915.452 51.228 – 1.003.452

Reduceri sau reluări 26.140 259 8.570 – 34.969

Sold la 31 decembrie 2009 24.527 925.462 112.711 – 1.062.700

Valoarea contabilă netă

la 1 ianuarie 2009 967.719 36.589 58.893 147.674 1.210.875

Valoarea contabilă netă

la 31 decembrie 2009 1.087.889 1.255.997 78.918 – 2.422.804

Imobilizări financiare

La 31 decembrie 2009 Societatea prezintă creanțe imobilizate in suma de 41.706 RON reprezentand garanții achitate terților pentru inchiriere (sediu) si pentru contract combustibil (Petrom).

Active imobilizate gajate

La 31 decembrie 2009, societatea nu deține mijloace fixe gajate.

La 31 decembrie 2009, Societatea deține mijloace fixe inchiriate (autoturisme) în cadrul unor contracte de leasing financiar, avand o valoare 527 KEUR.

Imobilizările corporale utilizate în cadrul unor contracte de leasing financiar, includ echipamente (motostivuitor) după cum urmează:

31 decembrie 2008 31 decembrie 2009

(RON) (RON)

Cost 42.392 42.392

Amortizare cumulată 10.009 17.075

Valoarea brută contabilă a imobilizărilor corporale complet amortizate la 31 decembrie 2009 este de 67.661 RON.

În timpul anului 2009, Societatea nu a intreprins lucrări de dezvoltare internă a unor elemente de imobilizări corporale.

Soldurile de deschidere și mișcările perioadei, din punct de vedere al costului si al amortizării cumulate, se bazează pe soldurile reevaluate în concordanță cu prevederile HG 403/2000 si HG 1553/2003, respectiv în concordanță cu rapoartele de reevaluare ulterioare datei de 31 decembrie 2003.

Compania aplică decizia interna de depreciere pentru deprecierea pe perioade stabilite in funcție de valoarea bunurilor, pentru mijloacele fixe cu valoare sub limita fiscală de 1,800 RON.

În cursul anului 2009 a fost efectuată evaluarea imobilizărilor corporale ale Societății pentru terenul, depozitul și instalațiile situate în Galati (clasa 211BR, 212BR, 212ABR si 213BR).

Impactul evaluării a fost urmatorul:

Valoare neta inainte de evaluare Valoare neta dupa evaluare

Teren 766.830 766.660

Constructie 242.525 292.950

Instalatii 3.703 4.380

1.013.058 1.063.990

Evaluarea a fost inregistrata in contabilitate utilizand metoda valorii nete.

Surplusul din evaluare, in suma de 51.101,84 RON a fost înregistrat in contul 105 – Rezerve din reevaluare.

. PROVIZIOANE

In timpul anului 2009 Societatea a constituit provizioane pentru depreciere creanțe clienti.

. REPARTIZAREA PROFITULUI

La 31 decembrie 2009 societatea a înregistrat un profit contabil net 195.846 RON.

Repartizarea completă a profitului anului 2009 va fi aprobată de către Adunarea Generala a Asociaților în cursul anului 2010.

. ANALIZA REZULTATULUI DIN EXPLOATARE

Structura rezultatului din exploatare este prezentată mai jos:

Exercițiul financiar Exercițiul financiar

încheiat la încheiat la

Denumirea indicatorului 31 decembrie 2008 31 decembrie 2009

(lei) (lei)

1. Cifra de afaceri netă 91.295.102 55.108.073

2. Costul bunurilor vândute
și al serviciilor prestate (3) (68.298.204) (40.528.877)

3. Cheltuielile activității de bază (68.298.204) (40.528.877)

6. Rezultatul brut aferent cifrei

de afaceri nete (1-2) 22.996.898 14.579.196

7. Cheltuielile de desfacere (1.417.203) (761.765)

8. Cheltuieli generale de administrație (3.762.868) (9.424.975)

9. Alte venituri din exploatare 159.488 270.591

10. Rezultatul din exploatare (6-7-8+9) 17.976.314 4.663.047

. SITUAȚIA CREANȚELOR ȘI DATORIILOR

Creanțe

Situația creanțelor la data de 31 decembrie 2009 în funcție de lichiditate se prezintă astfel:

Sub 1 an Peste 1 an Total

Creanțe comerciale 13.236.948 – 13.236.948

Alte creanțe 47.796 – 47.796

TVA de recuperat – – –

Impozit pe profit 874.169 – 874.169

Total 14.158.913 14.158.913

Creanțele comerciale sunt generate din vânzarea de produse mărfuri. Principalii clienți ai Societarii sunt prezentați mai jos.

Denumire client

Agroind SRL 23%

AgrariaSRL 12%

Agrochemicals SRL 8%

Comferat SRL 7%

Daf&Co SRL 6%

Com Impex SRL 4%

Agricol SRL 4%

Gaitan 4%

Mig SRL 3%

Alegria SRL 3%

In anul 2009 au fost înregistrate provizioane aferente creanțelor în valoare de 127.551 RON.

Datorii

Situația datoriilor la data de 31 decembrie 2009 în funcție de exigibilitate se prezintă astfel:

Sub 1 an 1 – 5 ani Peste 5 ani Total

Sume datorate instituțiilor de credit

si leasing 13.173.227 545.247 – 13.718.474

Datorii comerciale – furnizori 1.254.461 – – 1.254.461

Avansuri încasate de la clienți – – – –

Sume datorate entităților afiliate – – – –

Alte sume de plată 2.209.926 – – 2.209.926

16.637.614 545.247 17.182.861

Linia de alte sume de plata este detaliata in tabelul următor:

Sub 1 an 1 – 5 ani Peste 5 ani Total

Salarii și datorii asimilate 1.018.812 – – 1.018.812

Alte imprumuturi si datorii asimilate 690.684 – – 690.685

Alte taxe 492.966 – – 492.966

TVA 2.396 – – 2.396

Dobanzi de platit 5.068 – – 5.068

2.209.926 – – 2.209.926

. PRINCIPII, POLITICI ȘI METODE CONTABILE

Bazele întocmirii situațiilor financiare

Acestea sunt situatiile financiare individuale ale Societatii ALFA.R.L. pregatite in conformitate cu Ordinul Ministrului Finantelor 1752/2005. Conform OMF 1752/2005 situatiile financiare sunt pregatite in conformitate cu:

Legea contabilitatii 82/1991 republicata.

Cerintele de prezentare specificate in OMF 1752/2005 cu modificarile ulterioare (OMF 2001/2006)

Directiva a IV-a a Comunitatilor Economice Europene.

Conform cerintelor OMF 1752/2005, aceste situatii financiare au fost intocmite astfel incat sa fie conforme cu Directiva a IV-a a Comunităților Economice Europene si cerințele în domeniu prevăzute de legislația și reglementările românești.

Societatea nu are filiale.

Inregistrarile contabile pe baza carora au fost intocmite aceste situatii financiare sunt efectuate in lei (“RON”) atât la cost istoric cât și la valoarea justă conform mențiunilor din politicile contabile ale Companiei și conform OMFP 1752/2005

Aceste situații financiare sunt prezentate in lei (“RON”) cu excepția cazurilor în care nu este menționata specific o alta monedă utilizată.

Conversii valutare

Elementele monetare exprimate în valută (disponibilități și alte elemente asimilate, cum sunt acreditivele și depozitele bancare, creanțe si datorii in valuta) sunt evaluate și raportate utilizând cursul de schimb comunicat de Banca Naționala a României si valabil la data încheierii exercițiului financiar. Diferențele de curs valutar, favorabile sau nefavorabile, intre cursul de la data înregistrării creanțelor sau datoriilor în valută sau cursul la care au fost raportate în situațiile financiare anterioare și cursul de schimb de la data încheierii exercițiului financiar, se înregistrează, la venituri sau cheltuieli financiare, după caz.

Tranzacțiile realizate în valută sunt transformate in lei la o rată de schimb valabilă la data tranzacției.

Ratele de schimb folosite pentru conversia soldurilor exprimate in valuta la 31 decembrie 2009 a fost de 1 EUR = 4.2282 RON ( 31 decembrie 2008 1 EUR = 3.9852 RON) respectiv 1 USD = 2.9361 RON (31 decembrie 2008 1 USD = 2.8342 RON)

În timpul anului 2009, nu au fost efectuate tranzacții în scop speculativ implicând utilizarea unor instrumente financiare derivate.

Situații comparative

Atât în situațiile financiare cât și in notele explicative Societatea a prezentat informații comparative.

Mijloace fixe si amortizare

Activele imobilizate sunt active generatoare de beneficii economice viitoare si deținute pe o perioadă mai mare de un an. Acestea sunt evaluate la costul inițial redus cu ajustările de valoare calculate pentru a amortiza valoarea acestor active, în mod sistematic de-a lungul duratelor de utilizare economică.

Costul inițial al imobilizărilor corporale constă in prețul de achiziție, incluzând taxele de import sau taxele de achiziție nerecuperabile si orice costuri direct atribuibile aducerii activului la locul si in condițiile de funcționare. Cheltuielile survenite după ce mijlocul fix a fost pus in funcțiune, cum ar fi reparațiile și întreținerea si costurile administrative, sunt în mod normal inregistrate în contul de profit si pierdere în perioada in care au survenit. În situația în care poate fi demonstrat că aceste cheltuieli au avut ca rezultat o creștere în beneficiile economice viitoare așteptate a fi obținute din utilizarea unui element de mijloace fixe peste standardele de performantă inițial evaluate, cheltuiala este capitalizată ca și cost adițional.

Imobilizările in curs includ costul construcției, al imobilizărilor corporale si orice alte cheltuieli directe. Acestea nu se amortizează pe perioada de timp până când activele relevante sunt finalizate și puse în funcțiune.

Durata de utilizare economică este perioada în care un activ este prevăzut a fi disponibil pentru utilizare de catre o entitate sau numărul unitaților produse ce se estimează ca vor fi obținute prin folosirea activului respectiv.

Amortizarea este calculată folosind metoda amortizarii liniare pe întreaga durată de viață a activelor: Terenul nu se amortizează.

Tip Ani

Clădiri 40

Echipamente IT 3

Mobilier 12

Vehicule de transport 4

Durata de viată si metoda de amortizare vor fi revizuite periodic astfel încât să existe o concordanță cu așteptările privind beneficiile economice aduse de respectivele active.

Cheltuielile cu intreținerea și reparația mijloacelor fixe sunt incluse in contul de profit si pierdere pe masură ce au fost efectuate; imbunătățirile care măresc in mod semnificativ durata de viață a activelor, capacitatea de producție a acestora sau performanțele tehnice, se capitalizează.

Imobilizări necorporale

Softuri informatice

Costurile aferente achizitionarii de softuri informatice sunt capitalizate si amortizate pe baza metodei liniare pe durata celor [3] ani de durata utila de viata.

Cheltuieli de cercetare-dezvoltare

Societatea nu a înregistrat cheltuieli de cercetare-dezvoltare.

Numerar si echivalente numerar

Numerarul și echivalentele de numerar sunt evidențiate în bilanț la cost. Disponibilitatile banesti sunt formate din numerar.

Creante comerciale

Creantele comerciale sunt inregistrate la valoarea anticipata de realizare. Pentru creantele incerte se constituie provizion. Creantele nerecuperabile sunt trecute pe cheltuieli in perioada in care au fost identificate.

Creanțele comerciale sunt înregistrate la valoarea facturată mai puțin provizionul pentru deprecierea acestor creanțe. Provizionul pentru deprecierea creanțelor comerciale este constituit în cazul în care există evidențe obiective asupra faptului că Societatea nu va fi în măsură sa colecteze toate sumele la termenele inițiale.

Stocuri

Stocurile sunt evaluate la valoarea cea mai mica dintre cost si valoarea realizabila neta. Costul stocurilor include toate costurile suportate pentru a aduce stocurile in forma si in locul in care se gasesc in prezent, respectiv:

Costul marfii-pret uzina si elemente anexe (transport international, manipulare-logistica).

Acolo unde este cazul se constituie provizion pentru stocuri invechite, cu miscare lenta sau cu defecte.

Obligatii comerciale

Obligatiile comerciale sunt inregistrate la valoarea de cost, care reprezinta valoarea justa a obligatiei ce va fi platita in viitor pentru bunurile si serviciile primite, indiferent daca au fost sau nu facturate catre Societate.

Provizioane

Provizioanele sunt recunoscute atunci cand Societatea are o obligatie curenta (legala sau implicita) generata de un eveniment anterior, este probabil sa fie necesara o iesire de resurse sau o diminuare de creante care sa afecteze beneficiile economice pentru a onora obligatia respectiva sau recuperarea creantei si poate fi realizata o buna estimare a valorii obligatiilor.

Instrumente financiare

Instrumentele financiare folosite de Companie sunt formate din numerar, depozite la termen, creante si datorii. Instrumentele de acest tip sunt evaluate la valoarea justa.

Venituri

Veniturile din vânzările de bunuri sunt inregistrate in momentul in care riscurile semnificative si avantajele detinerii proprietatii asupra bunurilor sunt transferate clientului. Sumele reprezentand veniturile nu includ taxele de vanzare (TVA), dar includ discounturile comerciale acordate. Reducerile financiare acordate clientilor (sconturile) sunt inregistrate ca si cheltuieli financiare ale perioadei fara a altera valoarea veniturilor companiei.

Veniturile din prestarea de servicii sunt recunoscute in perioada in care au fost prestate.

În aceste situații financiare, veniturile și cheltuielile sunt prezentate la valoarea brută. În bilanțul contabil, datoriile și creanțele de la aceiași parteneri sunt prezentate la valoarea netă în momentul în care există un drept de compensare.

Continuitatea activitatii

Prezentele situații financiare au fost întocmite în baza principiului continuității activității care presupune că Societatea își va continua activitatea și în viitorul previzibil. Pentru a evalua aplicabilitatea acestei prezumții conducerea analizează previziunile referitoare la intrările viitoare de numerar.

Natura activitatii Societatii poate aduce variatii imprevizibile in ce priveste intrarile de numerar in viitor. Managementul a analizat problema oportunitatii intocmirii situatiilor financiare avand la baza principiul continuitatii activitatii.

La 31 decembrie 2009, Compania a inregistrat profit total in valoare de 195.846 RON, profitul provine in principal din activitatea de exploatare (4.663.047 RON).

Proiectiile realizate de managementul au in vedere ca activitatea sa devina profitabila pe termen mediu. In aceasta perioada de expansiune, Compania este dependenta, in primul rand, de sprijinul continuu acordat de grup si de cel al bancilor romanesti prin descoperirile de cont acordate.

Conducerea considera ca sprijinul oferit de catre grup si bancile romanesti va fi suficient pentru a permite Companie sa isi continue activitatea si sa isi regleze datoriile in cursul normal al activitatii de exploatare, fara a fi nevoie de vanzari substantiale de active, intrerupere fortata, determinata de factori externi, a operatiunilor sale sau alte actiuni similare.

Pe baza acestor analize, conducerea consideră că Societatea va putea să-și continue activitatea în viitorul previzibil și prin urmare aplicarea principiului continuității activității în întocmirea situațiilor financiare este justificată.

Investiții financiare

La 31 decembrie 2009 Societatea prezinta creante imobilizate in suma de 41.706 RON reprezentand garantii achitate tertilor pentru inchiriere (sediu) si pentru contract combustibil (Petrom).

Costurile îndatorării

Dobânda la capitalul împrumutat pentru finanțarea achiziției, construcției sau producției de active cu ciclu lung de fabricație este capitalizata in costurile de producție.

Celelalte cheltuieli cu dobânzile sunt recunoscute in contul de profit si pierdere in perioada la care se refera.

Rezultat reportat si rezerve

In conformitate cu legislatia din Romania, societatile trebuie sa repartizeze o valoare egala cu cel putin 5% din profitul inainte de impozitare in rezerve legale, pana cand acestea ating 20% din capitalul social. In momentul in care a fost atins acest nivel, societatea poate efectua alocari suplimentare in functie de necesitatile proprii.

p. Împrumuturi

Împrumuturile pe termen scurt și lung sunt înregistrate inițial la suma primită, net de costurile aferente obținerii împrumuturilor. În perioadele următoare, împrumuturile sunt înregistrate la cost amortizat folosind metoda randamentului efectiv, diferențele dintre sumele primite (nete de costurile de obținere) și valoarea normală de răscumpărare fiind recunoscute în contul de profit și pierderi pe durata contractului de împrumut.

Porțiunea pe termen scurt a împrumuturilor pe termen lung este clasificată în “Datorii: Sumele care trebuie plătite într-o perioadă de până la un an” și inclusă împreună cu dobânda acumulată la data bilanțului contabil în “Sume datorate instituțiilor de credit” din cadrul datoriilor curente.

Datorii comerciale

Datoriile comerciale sunt înregistrate la valoarea sumelor care urmează a fi plătite pentru bunurile sau serviciile primite.

Utilizarea estimărilor

Întocmirea situațiilor financiare în conformitate cu OMF 1752 și modificările ulterioare cere conducerii Societății să facă estimări și ipoteze care afectează valorile raportate ale activelor și pasivelor, prezentarea activelor și datoriilor contingente la data întocmirii situațiilor financiare și veniturile și cheltuielile raportate pentru respectiva perioadă. Cu toate că aceste estimări sunt făcute de către conducerea Societății pe baza celor mai bune informații disponibile la data situațiilor financiare, rezultatele realizate pot fi diferite de aceste estimări.

Stocuri

Conducerea a decis utilizarea metodei de evaluare a stocurilor de la cost mediu ponderat.

6. INFORMAȚII PRIVIND SALARIAȚII, ADMINISTRATORII ȘI DIRECTORII

Administratorii și directorii

In timpul anului 2009, Societatea a acordat membrilor conducerii executive si de supraveghere avansuri spre decontare pentru diverse deplasări in scop de serviciu in valoare de 140.324 RON.

La încheierea exercițiului financiar nu exista garanții sau obligații viitoare preluate de Societate in numele administratorilor sau directorilor.

Salariați

Numărul mediu al salariaților in cursul anului 2009 este 64 salariați (57 salariați in 2008).

Cheltuielile cu salariile si taxele aferente înregistrate in cursul anului 2009 sunt următoarele:

Exercitiul financiar Exercitiul financiar

incheiat la incheiat la

31 decembrie 2008 31 decembrie 2009

(RON) (RON)

Cheltuieli cu salariile 4.059.584 4.827.934

Cheltuieli cu asigurările sociale 1.065.855 1.284.364

5.125.439 6.112.899

Exercitiul financiar Exercitiul financiar

incheiat la incheiat la

31 decembrie 2008 31 decembrie 2009

(RON) (RON)

Salarii de plată la sfârșitul perioadei 31969 54.349

7. ANALIZA PRINCIPALILOR INDICATORI ECONOMICO-FINANCIARI

Indicatori de lichiditate

Indicatorul lichidității curente 31 decembrie 2008 31 decembrie 2009

Active curente = 1,24 0,89

Datorii curente

Indicatorul lichidității imediate 31 decembrie 2008 31 decembrie 2009

Active curente – Stocuri = 0,85 0,85

Datorii curente

Indicatori de risc

Indicatorul gradului de îndatorare 31 decembrie 2008 31 decembrie 2009

% %

Capital împrumutat x 100 0,07 0

Capital propriu

Unde:

capital împrumutat = credite peste un an

Indicatorul privind acoperirea dobânzilor

Exercițiul financiar Exercițiul financiar

încheiat la încheiat la

31 decembrie 2008 31 decembrie 2009

Profit înaintea plății dobânzii și impozitului pe profit 6,06 1,07

Cheltuieli cu dobânda

8. ALTE INFORMAȚII

Informații despre Societate

S.C. ALFA S.R.L. S.A. (“Societatea”) este o societate cu răspundere limitata infiintata in martie 2005, sediul social fiind înregistrat la adresa București, blv Magheru, ne 18, România. Societatea este înregistrata la Registrul Comerțului cu numărul J35/5090/2005.

Societatea comercializează îngrășăminte chimice pentru clienți de pe piața internă.

Informații privind relațiile cu părțile afiliate, filialele și entitățile asociate

Societatea nu deține titluri de participare la alte societăți.

Detaliile despre soldurile la încheierea exercițiului financiar și tranzacțiile în timpul anului curent cu societățile din cadrul grupului si filialele din cadrul grupului sunt incluse in Nota 12.

Metoda de conversie a activelor, pasivelor, veniturilor și cheltuielilor din devize in monedă locală

Descriere in Nota 6, paragraful c) “Conversii valutare”

Informații despre impozitul pe profit

2008 2009

Profit (pierdere) contabil(a) 11.912.848 195.846

Cheltuieli nedeductibile 2.817.922 392.503

Deduceri (rezerva legala) – –

Venituri neimpozabile 39.840 970

Pierderea fiscala din anii precedenti – –

Profit impozabil/(Pierderea fiscala) a anului 14.690.930 587.379

Impozit pe profit 2.350.549 93.981

Credit fiscal (271.000) (1.750)

Impozit minim TRIM 3 + TRIM 4 – 11.000

Impozit pe profit final 2.079.549 103.231

e) Evenimente ulterioare

Nu exista informatii care sa afecteze conturile societatii la 31 decembrie 2009.

Conform Codului Fiscal aplicabil de la data de 1 ianuarie 2007 reevaluarile ulterioare acestei date sunt recunoscute din punct de vedere fiscal. De asemenea, diferentele rezultate din reevaluarile efectuate in perioada 2004 – 2006 sunt recunoscute din punct de vedere fiscal in limita valorii fiscale neamortizate la data de 31 decembrie 2006. Diferentele din reevaluare aferente mijloacelor fixe reevaluate in perioada 2004 – 2006 nu sunt recunoscute fiscal in condițiile in care valoarea neta fiscala a acestora era zero la momentul reevaluării.

ADMINISTRATOR ÎNTOCMIT,

Numele și prenumele____________ Numele și prenumele____________

Semnătura____________________ Calitatea____________

Semnătura____________

Ștampila unității Nr. de înregistrare în organismul profesional

FORMULARUL 30

– lei –

ADMINISTRATOR, ÎNTOCMIT

_______________________ __________________________

(Numele, prenumele, (Numele și prenumele – calitatea

semnătura și ștampila unității) și semnătura)

BIBLIOGRAFIE

1. Brânzan, A., (coord.), Contabilitatea financiară, Editura Fundației „România de Mâine”, București, 1999.

2. Oprean, I., Întocmirea și auditarea bilanțului contabil, Editura Intelcredo, Deva, 1997.

3. Lezeu, D., N., Analiza situațiilor financiare ale întreprinderii, Editura Economică, București, 2004.

4. Inițiere in standardele internaționale de contabilitate (IAS/IFRS). Suport de curs compilat de Costel Istrate.

5. Ghid pentru înțelegerea și aplicarea Standardelor Internaționale de Contabilitate. Prezentarea situațiilor Financiare – Prof. Univ. dr. Mihai Ristea , Asist. Univ. drd. Camelia Iuliana Lungu, Asist. Univ. drd.Iulia JIanu, Editura CECCAR, 2004

6. State, V., Situațiile financiare anuale: sursa de informații pentru identificarea întreprinderilor în dificultate. In: Contabilitatea, expertiza si auditul afacerilor, 2005.

Legislație

Ordinul Ministrului Finantelor 1752/2005

Resurse internet

http://www.iasb.org/

http://www.scritube.com/economie/contabilitate/ELABORAREA-SITUATIILOR-FINANCI2031311205.php