PREZENTAREA SITUAȚIEI ACTUALE A PORTULUI GALAȚI 3.1. ADMINISTRAȚI A NAȚIONALĂ A PORTURILOR DUNĂRII MARITIME GALAȚI Compania Națională „Administrația… [625861]

PREZENTAREA SITUAȚIEI ACTUALE A
PORTULUI GALAȚI
3.1. ADMINISTRAȚI A NAȚIONALĂ A PORTURILOR
DUNĂRII MARITIME GALAȚI
Compania Națională „Administrația Porturilor Dunării Maritime” S.A. Galați a fost
fondată în anul 1991, reorganizată în Companie Națională prin Hotărârea Guvernului României
nr. 518/1998, completată prin Hotărârea Guvernului Romaniei nr. 222/2003, funcționează ca
societate pe acțiuni și își desfășoară activități de interes public național. În cei peste 15 ani de
activitate compania și-a consolidat o reputație de marcă în ceea ce privește eficiența și
profesionalismul serviciilor oferite. Compania gestionează întreagă infrastructură portuară situată
pe Dunărea maritimă, respectiv terenuri portuare și fronturi de acostare a navelor, de la Mila
marină 12,5, la km 17,5 si km 251 la km 255, incluzând porturile Galați, Brăila, Tulcea, Hârșova,
Isaccea, Mahmudia și brațele secundare Măcin, Chilia și Sfântu Gheorghe. Sediul A.P.D.M.
Galați se află pe malul Dunării, figura 3.1.
Fig. 3.1. Sediul A.P.D.M. Galați.

Infrastructura portuară administrată de C.N. „A.P.D.M.” S.A. Galați face parte din
domeniul public de interes national. În cadrul C.N. „A.P.D.M.” S.A. Galați s-au implementat si
certificat:
-Sistemul de Management al Calitatii, conform standardelor: SR EN ISO 9001: 2008 .
-Sistemul de Management de Mediu, conform standardelor: SR EN ISO 14001: 2005 .
Compania Naționala „Administratia Porturilor Dunarii Maritime” S.A. Galați are
calitatea de concesionar pentru administrarea domeniului public și își exercită prerogativele prin:
-punerea la dispoziția navelor fluviale și maritime a danelor de acostare,
-închirierea terenurilor către operatorii portuari,
-gestiunea deșeurilor provenite de la nave,
-alte servicii portuare.
Activitatile desfasurate de C.N. „A.P.D.M.” S.A. Galati sunt următoarele:
a).Activitati auxiliare activitatilor de transport naval . Acestea sunt înscrise în statutul
companiei și cuprind:
-întreținerea, menținerea, asigurarea caracteristicilor tehnice minime ale infrastructurii de
transport naval care i-a fost concesionată,
-punerea la dispoziția utilizatorilor a infrastructurii de transport naval în mod
nediscriminatoriu, în conformitate cu reglementările legale în vigoare,
-semnalizarea terestră și plutitoare pentru navigație,
-dragajul de întreținere pentru asigurarea adâncimilor în porturi și pe căi navigabile,
-asistența navelor la operarea mărfurilor periculoase,
-preluarea reziduurilor și a apelor uzate de la nave,
-preluarea gunoiului și a resturilor menajere de la nave,
-refurnizarea de apă, energie electrică și termică,
-salvarea și ranfluarea navelor.
b).Activități conexe activităților de transport naval care au ca obiect serviciile de
siguranță, în conditiile legii , astfel:
-siguranța respectă cerințele Codului I.S.PS.
-efectuarea controalelor la nave,
-verificarea actelor navelor și echipajelor,
-adoptarea măsurilor necesare menținerii siguranței navelor, mărfurilor și echipajelor.2

c).Alte activități, cum sunt:
-urmărirea traficului de mărfuri în port, centralizarea datelor privind volumul de marfă
operat, portul de încarcare/descărcare a mărfurilor, numărul de nave operate și normele de
operare și publicarea anuală a acestor date,
-supravegherea agenților economici care transportă sau operează mărfuri periculoase în
apele naționale navigabile sau în porturile aflate în zona sa de activitate,
-ținerea evidenței muncitorilor portuari și eliberarea carnetelor de lucru în port,
-asigurarea utilizării de către terți a infrastructurii de transport naval,
-avizarea studiilor și proiectelor privind dezvoltarea infrastructurii de transport naval,
-elaborarea tarifelor pentru toate facilitățile si serviciile cuprinse în obiectul de activitate,
-prestarea de servicii cu mașini, utilaje, nave și instalații proprii,
-elaborarea programelor anuale și de perspectivă pentru lucrări de întreținere, reparare și
modernizare a bunurilor proprietate publică a statului și a bunurilor proprietate a companiei,
-avizarea proiectelor de construcții și instalații în apropierea zonelor portuare care ar
putea afecta activitatea porturilor,
-întocmirea sau avizarea documentațiilor privind realizarea de noi infrastructuri portuare,
-promovarea porturilor maritime și fluviale pe plan intern și international, prin acțiuni
publicitare, studii de piață, editare și tipărire de materiale informative și înregistrari pe suporturi
informatice,
-realizarea informatizării porturilor maritime și fluviale și a legăturilor cu alte sisteme
informatice, naționale sau internaționale și asigurarea serviciilor informatice legate de activitatea
portuară,
-coordonarea traficului portuar în perioade aglomerate sau ca urmare a unor comenzi
guvernamentale și în aceste situații, stabilirea cu operatorii portuari a programelor de încărcare-
descărcare a mărfurilor în/din nave și prioritățile la intrarea navelor la danele de operare,
-eliberarea avizelor în vederea obținerii autorizărilor agenților economici,
-prin delegare de competență asigură ducerea la îndeplinire în zona sa de activitate a
obligațiilor care revin statului român din acordurile și convențiile la care România este parte.3

3.2. PREZENTAREA PORTULUI GALAȚI
Principalele caracteristici ale acestui port sunt următoarele:
-Poziția geografică: portul este amplasat pe malul stâng al Dunării la Mm 80, figura 3.2.
-Frontul de cheu se întinde pe o suprafață totală de 1.500 metri liniari, din care 500 m la
Dunăre, iar restul fiind aferent bazinului portuar existent.
-Portul este dotat cu o serie de tehnologii eficiente de exploatare portuară.
-Are o serie de capacități de depozitare multiplă, precum și mijloace mecanice pentru
ridicat, transportat și pentru stivuirea mărfurilor.
-Oferă o serie de uilități: energie electrică, apă, gaze naturale.
-Suprafața totală a portului este de: 864.131 mp.
-Număr de bazine portuare: 2 docuri, în Bazinul Nou.
-Lumgimea cheurilor: vertical = 4,675 m, perete = 2,390 m.
-Număr dane de operare: 56.
-Facilități pentru staționarea navelor pe timp de iarnă.
-Conexiune feroviară: lungime = 12.348 m, ecartament european.
-Cale ferată cu ecartament larg, în lungul danelor de operare.
-Punct de tarifare cale ferată.
-Conexiune cu sistemul rutier național.
-Parcare asigurată pentru camioane.
-Facilități de depozitare a mărfurilor, platforme deschise și magazii închise.
-Echipamente portuare pentru operarea navelor.
-Siloz pentru cereale.
-Gestiunea deșeurilor de la navă: gunoi menajer, ape uzate și ape de santină.
-Facilități pentru bunkeraj.
-Facilități pentru întreținerea navelor.
-Zona liberă.
-Punct vamal.
-Șantierul naval „Damen” Galați.
-Terminal cerealier.
-Terminal de containere.4

-Terminal petrolier.
Dotarea tehnică a portului este următoarea:
a).Macarale plutitoare , figura 3.3: 1 x 32 tone, 2 x 16 tone.
b).Macarale de cheu , figura 3.4: 2 x 10 tone, 3 x 8 tone, 3 x 5 tone, 1 x 25 tone (macara
pod-transcontainer).
c).Macarale mobile , figura 3.5: 1 x 50 tone, 1 x 25 tone, 1 x 63 tone.
Fig. 3.2. Imaginea generală a portului Galați.
Sursa: Google map.

Fig. 3.3. Macara plutitoare. Fig. 3.4. Macara de cheu.5

Fig. 3.5. Macara mobilă pe ecartament larg.
d).Motostivuitoare: 1 x 28 tone, 1 x 10 tone, 1 x 7 tone, 1 x 3,2 tone, 1 x 2 tone.
e).Încărcătoare frontale : 2 x 3,4 metri cubi.
f).Flota:
-1 remorcher/împingător fluvial de 600 CP.
-1 remorcher/împingător fluvial de 780 CP.
-1 navă fluvială autopropulsată cu o capacitate de transport de cca. 1500 tone,
-5 slepuri și 4 barje cu o capacitate totală de transport de cca. 11.500 tone.
g).Facilitățile portuare :
Accesul în port se face pe cale rutieră, cale ferată normală și largă și pe cale fluvială prin:
-Rețeaua de drumuri , care permite tranzitul mărfurilor standard și a celor agabaritice,
este conectată la rețeaua națională de drumuri și șosele.
-Calea ferată are o lungime de 2.619 metri și este împărțită după cum urmează:
-1.313 metri șină de cale ferată pentru recepție/livrare,
-1.206 metri front pentru încărcare/descărcare,
-100 metri de cale ferată largă pentru încărcarea/descărcarea vagoanelor
provenind din C.S.I.
Manevrarea vagoanelor în incinta portului se execută utilizând propria locomotiva.
-Calea fluvială astfel:
-accesul se poate face cu barje, nave fluviale și nave maritime de maxim 8.000
tdw (capacitatea și pescajul navelor admise la operare depind în exclusivitate de
adâncimea maximă a Dunării înregistrată la Bara Sulina.
-portul beneficiază de 7 dane, după cum urmeaza: 3 dane de câte 120 metri
lungime, situate de-a lungul Dunării și 4 dane de câte 90-110 metri lungime
situate în bazinul portuar, 1 dană de 130 metri lungime este situată în bazinul 6

portuar și este specializată în cereale.
Organizarea danelor portului Galați și adâncimile acestora sunt următoarele:
1).Portul „Mineralier” , figura 3.6:
-Dana 3:-la 5 m de cheu = 4,10 m.
-la 10 m de cheu = 4,70 m.
-Dana 4:-la 5 m de cheu = 4,70 m.
-la 10 m de cheu = 5,00 m.
-Dana 5:-la 0 m de cheu =5,80 m.
-la 5 m de cheu = 7,50 m.
-Dana 6:-la 0 m de cheu = 7,60 m.
-la 5 m de cheu = 8,80 m.
-Dana 7:-la 0 m de cheu = 5,00 m.
-la 5 m de cheu = 6,00 m.
-Dana 8:-la 0 m de cheu = 3,80 m.
-la 5 m de cheu = 4,70 m.
-Dana 9:-la 0 m de cheu = 4,30 m.
-la 5 m de cheu = 6,00 m.
-Dana 10:-este în operațiuni de dragaj.
-Dana 11:-la 0 m de cheu = 2,30 m.
-la 5 m de cheu = 3,00 m.
-Dana 12:-la 0 m de cheu = 4,50 m.
-la 5 m de cheu = 6,00 m.
2).Portul „Docuri” , figura 3.7:
-Dana 23:-la 15 m de cheu = 5,00 m.
-la 20 m de cheu = 6,90 m.
-Dana 24:-la 10 m de cheu = 3,60 m.
-la 15 m de cheu = 5,90 m.
-Dana 25:-la 10 m de cheu = 3,60 m.
-la 15 m de cheu = 5,50 m.
-Dana 26:-la cheu = 4,30 m.
-la 5 m de cheu = 5,80 m.7

Fig. 3.6. Portul mineralier Galați.
Sursa: Google map.
Fig. 3.7. Portul „Docuri”.8

-Dana 27:-la cheu = 4,40 m.
-la 5 m de cheu = 6,90 m.
-Dana 30:-la cheu = 2,70 m.
-la 5 m de cheu = 5,40 m.
Adâncimile minime din Dana 30 Port Docuri Galați sunt valabile pentru L = 100 m,
măsurați din capătul dinspre Dana 31, respectiv P13 – P3, profile materializate pe coronamentul
cheului. Pentru zona de 30 m din capătul Danei 31 spre Dana 29, adâncilile minime efectuate
sunt mici datorită pereului de la baza zidului de sprijin vertical din Dana 29.
-Dana 32:-la 10 m cheu = 6,60 m.
-la 15 m de cheu = 7,20 m.
În acest port se află noul terminal multi-modal de containere din portul Galați, figura 3.8.
Acesta are următoarele caracteristici:
-Este amplasat la danele 23 și 24, la Mila 80.
-Lungimea danelor = 85 m.
Fig. 3.8. Terminalul de containere Galați.
-Infrastructura terminalului:
-are acces direct la reteaua rutiera, cale ferata, normală si largă,
-capacitate de operare = 30.000 TEU/an,
-capacitate de stocare = 1.500 TEU
-dotare tehnica „Contstacker” de 45 tone,
-stivuitoare de 28 tone pentru containerele goale,
-2 macarale plutitoare de 32 tone,
-2 capuri-tractor,9

-o macara mobilă de 104 tone prevăzută cu dispozitiv de mânuire a containerelor,
-un birou de expediții și comisionare vamală.

3).Portul „Bazinul Nou” , figura 3.9:
-Dana 46:-la 10 m de cheu = 4,80 m.
-la 15 m de cheu = 7,20 m.
-Dana 47:-la 10 m de cheu = 6,10 m.
-la 15 m de cheu = 7,90 m.
-Dana 48:-la 10 m de cheu = 6,40 m.
-la 15 m de cheu = 8,60 m.
-Dana 49:-la 10 m de cheu = 7,30 m.
-la 15 m de cheu = 8,50 m.
-Dana 50:-la 10 m de cheu = 6,40 m.
-la 15 m de cheu = 8,60 m.
Fig. 3.9. Portul „Bazinul Nou” Galați.
4).Portul „Comercial” , figura 3.10:
-Dana 15:-la ponton = 3,30 m.
-dana de apă la 5 m de ponton = 6,40 m.
-Dana 21:-la ponton = 0,30 m.
-la 5 m de ponton = 0,30 m.
5).Dana S.C. „Unicom Oil Termianl” Galați :
-Dana 54:-la 30 m de cheu.10

-la 5 m de ponton.

Fig. 3.10. Portul comercial.
Facilitățile portuare de la această dană, aflate în zona de administrare a C.N. „A.P.D.M.”
S.A. Galați supuse Codului I.S.P.S. în condițiile normale de exploatare funcționează la gradul 1
de securitate.
6).Danele „Admimistrației Zonei Libere” Galați :
-Dana 51:-la 5 m de cheu = 3,95 m.
-la 10 m de cheu = 6,00 m.
-la 15 m de cheu = 8,50 m.
-Dana 52:-la 5 m de cheu = 3,40 m.
-la 10 m de cheu = 5,79 m.
-la 15 m de cheu = 7,75 m.
-Dana 53:-la 5 m de cheu = 4,20 m.
-la 10 m de cheu = 5,80 m.
-la 15 m de cheu = 6,80 m.
3.3. ACTIVITATEA ECONOMICĂ A PORTULUI
GALAȚI11

În portul Galați se desfășoară o serie de activități comerciale permanente și altele care se
desfășoară periodic sau temporar. Principalele societăți comerciale cu activitate în protul Galați
sunt înscrise în tabelul 3.1.
TABELUL 3.1. SOCIETĂȚILE COMERCIALE DIN PORTUL GALAȚI
Nr.crt.SOCIETĂȚILE CU ACTIVITATE PORTUARĂ Facilitati portuare pe numar dane
1.S.C „ROMPORTMET” S.A GALATI.Danele: 5, 6, 7, 8
2.S.C. „UNICOM OIL TERMINAL” S.A.
GALATI.Dana 54.
R.A. „Zona libera” Galati.
3.S.C. „DAMEN SHIPYARDS” GALATI.Danele 1-6.
Camera umedă și doc uscat.
4.C.N. „A.P.D.M” S.A. GALATI. Dana 15.
5.C.N. „A.P.D.M” S.A. GALATI SUCURSALA
TULCEA.Danele: 11, 21.
6.S.C. „PRUTUL” S.A GALATI. Dana 21.
7.S.C. „DOCURI” S.A. GALATI. Danele: 23, 24, 25, 26, 27, 28, 30.
8.S.C. „BAZINUL NOU” S.A. GALATI. Danele: 42, 43, 44, 46, 47, 48, 49, 50, 51,
52.
9.S.C. „ROMANEL INTERNATIONAL GRUP”
S.A. BRAILA.Dana 46.
10.S.C. „HERCULES” S.A. BRAILA. Danele: 34, 35, 36, 37, 38.
11.S.C. „TRANSEUROPA” S.A BRAILA. Danele: 23, 24.
12.S.C. „STX RO OFF-SHORE” S.R.L. BRAILA. Dana santier.
13.S.C. „CEREALCOM” S.A. BRAILA. Danele: 35, 36, 37.
14.S.C. „DELTANAV” S.A. TULCEA. Dana 1.
15.S.C. „FRIGORIFER” S.A. TULCEA. Ponton A.N.R. 2401.
16.S.C. „TRANSEUROPA PORT” S.A GALATI. Danele: 31, 32.
17.R.A „A.Z.L.” GALATI. Danele: 51, 52.
18.S.C. „CITYGAS” S.R.L GALATI. Dana: 53.
Sursa: C.N. „A.P.D.M.” S.A. Galați.
În afara acestor societăți comerciale care au danele închiriate de la C.N. „A.P.D.M.” S.A.
Galați, în portul Galați își mai desfășoară activitatea o serie de societăți comerciale și agenții
maritimo-fluviale, care au sediile centrale în alte loclaități și au reprezentanțe în portul sau orașul
Galați, prezentate în tabelul 3.2.12

TABELUL 3.2. AGENȚII MARITIME ȘI TRANSPORTATORI FLUVIALI
AGENȚII MARITIME AGENȚI ȘI TRANSPORTATORI
FLUVIALI
S.C. „IDU SHIPPING” S.R.L.
CONSTANȚA.C.N.F.R. „NAVROM” S.A. GALAȚI.
S.C. „ARUAMAR SHIPPING” S.R.L.
GALAȚI.S.C. „NAVROM PORTSERVICE” S.A.
GALAȚI.
S.C. „DAMARO SHIPPING” S.R.L.
GALAȚI.S.C. „LIVAMEX” LTD. TULCEA.
S.C. „LIVAMEX” LTD. TULCEA. S.C. „MARIO SANTALENA” LTD.
GALAȚI.
S.C. „RHENUS LOGISTICS” S.R.L.
PITEȘTI.
S.C. „NAVLOMAR SHIPPING” S.A.
GALAȚI.
S.C. „SANARA” S.R.L. GALAȚI.
S.C. „SEAHORSE MARITIME” S.R.L.
CONSTANȚA.
S.C. „MARIO SANTALENA” LTD.
GALAȚI.
Sursa: C.N. „A.P.D.M.” S.A. Galați.
Valorile traficului prin portul Galați sunt prezentate în tabelul 3.3.
TABELUL 3.3. DATE DE TRAFIC PRIVIND PORTUL GALATI.
TRAFIC
PORTUARTRAFIC FLUVIAL TRAFIC MARITIM TOTAL
ANULMII TONE
(GRAFIC)NR. NAVE
(GRAFIC)MII TONE
(GRAFIC)ANULMII TONE
(GRAFIC)NR. NAVE
(GRAFIC)
19988.7164.5817964.9309.5125.971
19997.8594.3739104.7408.7696.155
20006.8603.9061.1914.4258.0516.553
20015.9873.1968933.5866.8805.657
20027.3163.5181.1784.0278.4946.169
20037.5534.0361.4194.6488.9726.679
20048.3424.1411.1894.6959.5317.345
20059.3804.7221.1645.26410.5447.680
20068.5294.5871.1625.0579.6918.563
20078.4304.6141.6295.16210.0598.510
20087.0963.7391.7755868.8714.325
20092.9641.7371.8024824.7662.21913

2010, SEM. I1.9901.0869462362.9361.322
Sursa: C.N. „A.P.D.M.” S.A. Galați.
3.3.1. TRAFICUL DE CONTAINERE ÎN PORTUL GALAȚI
Prin folosirea containerizării, marfa este manipulată numai de două ori, la introducerea și
scoaterea ei din container întrucât la operațiile de încărcare-descărcare se manipulează
containerul și nu conținutul. Principalele categorii de mărfuri care se pretează la transport
containerizat sunt:
-produse din industria extractivă,
-produse din industria lemnului, celulozei și hârtiei,
-produse din industria materialelor de construcții etc.
Transportul și manipularea mărfurilor în sistem containerizat reprezintă cel mai modern
și ecologic sistem. În acest sens, tot mai multe categorii de mărfuri sunt supuse procesului de
containerizare. Avantajul economic major al tehnologiei de transport și manipulare în regim
containerizat rezidă din reducerea cu cca. 30 % a prețului de cost față de metodele clasice atât la
beneficiari și expeditori, cât și la transportatori, reducerea timpului de staționare a navelor
maritime și fluviale sub operațiuni până la 80 %, reducerea prețului de cost al manoperei și
transportului, reducerea cheltuielilor pentru ambalaj, protecția crescută a mărfurilor contra
furtului sau a deteriorarilor, etc.
Odată cu integrarea României în Uniunea Europeană, schimbul de mărfuri între
România și țările U.E. va crește datorită desființării restricțiilor vamale și a evoluției pozitive a
consumului că urmare a creșterii nivelului de trăi. Municipiul Galați și județele limitrofe
reprezintă o potențială sursă de generare a traficului de mărfuri.
Traficul maritim este în prezent de cca. 1,4 mil. tone/an, iar traficul fluvial în jurul a 7,5 a€€ 8,0
mil. tone/an. În prezent există un excedent de capacitate portuara. Pe categorii de mărfuri,
traficul derulat prin Complexul portuar Galați constă în minereuri feroase și neferoase, cărbune,
cocs și produse laminate. Principalul furnizor de trafic este Combinatul Siderurgic „AMS” S.A.
Galați. Considerând o rată de containerizare de 5 % a produselor laminate, rezultă că cca. 80.000
tone din aceste produse pot fi transportate containerizat. 14

Analizând poziția portului Galați și ținând seamă că transportul rutier este rentabil pe
o distanță de până la 150 km, rezultă că pentru o parte din localitățile județelor Brăila, Buzău,
Vrancea, Bacău, Vaslui și o zonă din Republică Moldova este rentabil că mărfurilor exportate
sau importate pentru acestea să fie transportate cu mijloace auto până la Galați și de aici
pe apa până la destinație.
Traficul total de mărfuri derulat între România și țările Dunării este estimat la 2066,6 mii
tone/an, din care traficul fluvial fiind de 1389,6 mii tone/an, iar cel auto de 677 mii tone/an.
În acest sens, traficul de mărfuri derulat prin portul Galați se poate estima astfel:
-trafic fluvial 158 mii tone/an,
-trafic auto 77 mii tone/an.
Din analiza efectuată rezultă că într-o prima etapă se poate estima un trafic de containere
de max. 7600 TEU/an.
Tipul navelor care pot derula traficul de mărfuri containerizate pe Dunăre spre și dinspre
Portul Galați este condiționat de adâncimea la bara Sulina și dimensiunile ecluzelor existente în
secțiunea fluviala amonte, pe Canalul Rhin-Main-Dunăre. Traficul cu nave maritime se poate
derula pe secțiunea Sulina (km 0) până în Portul Galați (km 150). Secțiunea maritimă de pe
Dunăre se extinde până în Portul Brăila (km 170), iar traficul cu nave fluviale se poate desfășura
pe întreagă lungime a Canalului Rhin-Main-Dunăre de la Sulină până în portul olandez
Rotterdam, capătul amonte al coridorul de navigație 7.
Navele maritime portcontainer care pot accede în Portul Galați sunt nave specializate în
transportul containerelor, nave pentru transportul mărfurilor generale sau în vrac amenajate
pentru transportul containerelor respectiv:
-nave portcontainer specializate,
-nave semi-portcontainer,
-nave fluviale adaptate.
Atragerea traficului de mărfuri containerizate se poate face atât prin contactarea
operatorilor din porturile riverane prevăzute cu terminale de container cât și prin acțiuni de
marketing cu firme de expeditori și beneficiari din țările riverane Dunării, care derulează mărfuri
containerizate.
Terminalul de containere asigură:
-derularea operațiunilor de acostare și operare nave, 15

-descărcare-încărcare containere din nave în mijloacele de transport pe platformă și
invers,
-manipulare, stocare containere într-un depozit,
– regrupare mărfuri din containere pe destinații și de desfășurare a altor activități
adiacente.
Terminalul de containere dispune de:
– front de operare nave, cu platformele adiacente și utilajele necesare,
– zona de depozitare, manipulare și transport containere,
– construcții pentru deservire utilaje cu containere și pentru personalul din incintă,
– rețele și instalații de utilități, pentru asigurarea terminalului cu apa, energie electrică,
canalizare, telecomunicații,
– utilaje specializate în încărcare-descărcare, manipulare și transport containere.

PROIECTELE DE DEZVOLTARE A
PORTULUI GALAȚI
4.1. PROIECTELE DE DEZVOLTARE AFLATE ÎN
PROCES DE DERULARE
Politica pe termen scurt și mediu a conducerii „Administratia Porturilor Dunării Maritime”
Galați are ca scop modernizarea și extinderea activităților portuare, pentru atingerea nivelului
celor mai importante porturi europene prin următoarele proiecte, la fiecare port în parte. În
ultimii 5 ani A.P.D.M. Galați a lansat o serie de proiecte de dezvoltare a portului, iar în prezent
unele dintre acestea se află în diferite stadii de realizare astfel:
1).Portul Docuri Galați:
-Reabilitarea și modernizarea platformelor și ale cailor de acces corespunzătoare danelor
nr. 22 și 23, pentru a permite traficul unui nou tip de marfă și anume marfă containerizata.
-termen de execuție: 1.03.2008. 16

Această lucrare s-a finalizat odată cu finalizarea terminalului de containere.
-Construirea unei dane noi destinate unui terminal de containere.
-termen de execuție: 15.05.2011.
-Achiziționarea unui motostivuitor și a unei macarale cu o capacitate de cca. 150 tone,
ambele specializate în manipularea containerelor.
-termen de execuție: 31.12.2008.
Aceste instalații au fost achiziționate la o altă data față de cea prevăzută inițial datorită întârzierii
construcției terminalului de containere.
2).Portul Bazinul Nou Galați:
-Reabilitarea și modernizarea platformelor și a cailor navigabile de acces
corespunzătoare danelor nr. 48, 49 și 50 pentru a permite traficul unui nou tip de marfă, și anume
marfă containerizata.
-termen de execuție: 31 decembrie 2007.
-Construirea unui terminal pentru marfă vrac în dana nr. 45 care să permită manipularea
a cca. 400.000 tone anual.
-termen de execuție: 31 decembrie 2008.
-Achiziționarea unei macarale cu o capacitate de cca. 150 tone, specializată în
manipularea containerelor.
-termen de execuție: 31 decembrie 2008.

3).Portul Mineralier Galati . Acesta nu are planificată nici o investiție, datorită situației
neclare a combinatului siderurgic „Arcelor Mittal Steel” Galați, a scăderii activității acestuia.
4).Proiectul „WANDA”. Proiectul „WANDA” are scopul de a creea un nou concept de
gestionare a deșeurilor generate de nave de-a lungul Dunării, care să adopte o abordare
transnațională coordonată, viabilă din punct de vedere al mediului, inclusiv dezvoltarea și
implementarea de măsuri corespunzătoare, pentru a proteja această sursă de apa și ecosistemele
sale complexe.
Activitățile și beneficiile proiectului sunt următoarele:
-Câte un partener din fiecare țara participanta în proiect, din Germania, Austria,
Slovacia, Ungaria, Croația, Serbia, Bulgaria și România,figura 4.1, va elabora și modifică
legislația națională, având la bază un concept cadru comun de management al deșeurilor. 17

-Acțiuni pilot exemplare, ca soluții practice pentru colectarea deșeurilor periculoase
precum și alte tipuri de deșeuri, care vor fi implementate pe sectorul Dunării de Sus în Austria,
Slovacia și Ungaria și pe cel al Dunării de Jos, în România. Activitățile vor include clarificarea
cerințelor, implementarea acțiunilor pilot și analiza rezultatelor obținute.
-Pe sectorul Dunării de Sus și pe cel al Dunării de Jos vor fi elaborate modele financiare
pentru gestionarea deșeurilor de hidrocarburi. Activitățile urmăresc clarificarea parametrilor
locali de bază, dezvoltarea unui model care să includă procedurile de colectare a taxelor și a unui
concept de implementare.
-Se va realiza o coordonare transnațională a tuturor partenerilor de proiect și un schimb
permanent de informații cu „Comisia Internațională pentru Protecția Dunarii” din Germania
(ICPDR), „Comisia Dunarii”, „Comisia Centrală de Navigație pe Rin” (CCNR), „Comisia Sava”
si cu alte parti implicate relevante pentru elaborarea conceptelor de management al deseurilor,
actiunile pilot si modelul financiar.
Fig. 4.1. Țările participante la proectul „Wanda”.
Proiectul se derulează din luna aprilie 2009 și se va termina în luna martie 2012. În total
sunt 9 parteneri de proiect din 7 țari, iar proiectul mai este susținut și de o serie de organizați cum
sunt: „Grupul de Experți pentru Consiliere” (WANDA) ca observatori ai proiectului, adică
I.C.P.D.R, „Comisia Dunarii”, C.C.N.R, „WSD-Süd”, „Comisia Sava”, etc. Partenerul principal
al proiectului este „Via Donau-Österreichische Wasserstraßen-Gesellschaft” mbH;
Bugetul proiectului este prezentat în tabelul 4.1.18

TABELUL 4.1. BUGETUL PROIECTULUI „WANDA”
BUGETUL TOTAL AL PROIECTULUI 1.667.240 €
Bugetul partenerilor din Romania: 595.660 €
Fonduri UE-FEDR (85%): 506.311 €
Co finantare nationala – bugetul de stat (13%): 77.436 €
Co finantare nationala – surse proprii (2%): 11.913 €
Proiectul „Wanda” se află într-o relație directă cu alte strategii, programe și planuri de
dezvoltare din Romania, astfel:
-„Planul National de Actiune pentru Protectia Mediului”, care este un instrument de
implementare a politicilor din domeniu, prin promovarea, sustinerea si urmarirea realizarii celor
mai importante proiecte cu impact semnificativ asupra mediului, in vederea aplicarii si
respectarii normelor interne si a directivelor Uniunii Europene. Planul include un capitol special
dedicat sistemului de tratare și colectare a deșeurilor generate de nave și prevenirea poluării pe
sectorul românesc al Dunării.
-„Strategia Națională pentru Dezvoltare Durabilă a Romaniei”, document național
elaborat în anul 2008, care respectă strategia UE de dezvoltare durabilă. Obiectivul general îl
constituie îmbunătățirea continuă a calității vieții, crearea unor comunități durabile, capabile să
gestioneze și să folosească resursele în mod eficient și să valorifice potențialul de inovare
ecologică și socială al economiei, în vederea asigurării prosperității, protecției mediului și a
coeziunii sociale. Proiectul „Wanda” e compatibil cu această strategie deoarece se urmărește
protecția mediului, prin măsuri care să permită disocierea creșterii economice de impactul
negativ asupra mediului.
-„Strategia pentru Transport Durabil” pentru perioadă 2007-2013 și 2020, 2030, care
conține un capitol special dedicat transportului maritim și pe căile de navigație interioară.
Obiectivele principale urmăresc promovarea transportului maritim și fluvial, oferind soluții
viabile pentru protecția mediului. Proiectul „Wanda” susține aceste obiective prin identificarea
celor mai bune metode de tratare, colectare și eliminare a deșeurile generate de nave pe Dunăre.
Programul Operațional Sectorial Transporturi (POS-T 2007-2013) are ca axă prioritara 3
„Modernizarea sectorului de transport” în scopul îmbunătățirii protecției mediului, a sănătății
umane și a siguranței pasagerilor. Proiectul „Wanda” susține obiectivele „POS-T” precizate în19

domeniul major de intervenție nr. 3 „Minimizarea efectelor adverse ale transporturilor asupra
mediului”.
4.2. STUDIUL TEHNICO-ECONOMIC PENTRU
DEZVOLTAREA PORTULUI GALAȚI
Criza economică a afectat întreaga economie mondială, la fel și pe cea națională.
Municipiul Galați a fost grav afectat de criză datorită închiderii unor secții de producție de la
combinatul „Arcelor Mittal Steel”, a scăderii activității combinatului. Aceasta a însemnat în
primul rând pierderea locurilor de muncă pentru un număr mare de cetățeni, intrarea acestora în
șomaj, scăderea veniturilor populației și a încasărilor la bugetul de stat.
În acest context fiecare instituție și societate comercială caută soluții de dezvoltare, de noi
investiții, de atragerea a noi clienți. Situația principalilor actori ese următoarea:
1).C.N. „A.P.D.M.” S.A. Galați . Aceasta fiind companie de stat aflată în subordinea
Ministerului Transporturilor și Infrastructurii nu poate să se manifeste ca o structură economică
independentă, strategia de dezvoltare a acesteia depinde de politica guvernului în domeniul
transporturilor. Pentru această perioadă nu este implicată în proiecte mari de dezvoltare
economică.
De remarca este faptul că în portul mineralier Galați pentru o lungă perioadă de timp nu
s-au mai facut nici un fel de investiții.
2).R.A. „Zona Liberă” Galați . O situație ceva mai bună, din punct de vedere decizional,
pentru dezvoltare și investiții, o are administrația Zonei Libere Galați. Aceasta ca regie autonomă
are un grad mult mai mare de libertate și poate să închirieze și să concesioneze terenuri și clădiri
pe teritoriul zonei libere, persoanelor fizice sau juridice române sau străine.
În zona liberă Galați se pot desfășura, pe bază de licență eliberată de regie, următoarele
activități:
-Producție de bunuri.
-Manipulare, depozitare, sortare, măsurare.
-Ambalare, condiționare, prelucrare, asamblare, fabricare.
-Marcare, testare, licitare.
-Vânzare-cumpărare.20

-Expertizare, reparare, dezmembrare.
-Organizare de expoziții.
-Operațiuni de bursă și financiar-bancare.
-Transporturi și expediții interne și internaționale.
-Închiriere de clădiri, de spații destinate depozitării și a spațiilor neamenajate destinate
construirii de obiective economice și hoteliere.
-Control calitativ și cantitativ al mărfurilor.
-Navlosire, agenturare și aprovizionarea navelor și a altor mijloace de transport.
-Prestări servicii și alte activități specifice zonelor libere.
Trebuie de menționat faptul că în cadrul zonei libere Galați investitorii trebuie să-și
dezvolte o investiție proprie pe suprafața de teren concesionată.
În prezent R.A. „Zona Liberă” Galați este titular al unui proiect de construcție a unei
„Hale depozitare parter”, care va fi construită pe amplasamentul regie din Galati, în zona liberă,
pe parcela „B”, platforma 1. Acest proiect este în stadiul de obținere a autorizațiilor de stat. Tot
în cadrul acestei regii se dorește extinderea regimului de zonă liberă și amenajarea cât mai rapidă
a platformei nr.1, pentru atragerea potențialilor investitori.
3).Societățile comerciale . De-a lungul timpului o serie de societăți comerciale au făcut o
serie de investiții, de mai mică sau mai mare amploare, atât în zona liberă cât și în zona portuară
propriu-zisă.
La fel au venit serie de investitori străini care s-au arătat interesați de efectuarea unor
investiții în municipiul Galați și mai ales în zona portului.
4.2.1. PROIECT DE INVESTIȚIE „PARCUL LOGISTIC INDUSTRIAL-
PORTUAR” GALAȚI

Proiectul de investiții „Parcul Logistic Industrial-Portuar” Galați se poate înființa în zona
liberă Galați, prin extinderea acesteia, în zona nefolosită din partea de est, figura 4.2. Înființarea
unui parc logisitc industrial-portuar necesită atât identificarea unui spațiu corespunzător, cât și
existența unei infrastructuri în zona adiacentă, care să permită desfășurarea activităților de tip
portuar, logistic și industrial. Zona aparține A.P.D.M. Galați si o parte din ea unor persoane
fizice.21

În cadrul parcului se pot construi:
-Dane noi de acostare, construite special pentru acostarea navelor maritime sau folosirea
danelor din apropiere, de la zona liberă sau de la terminalul petrolier al S.C. „Unicom Oil
Terminal” S.A. Galați.
-Spații de producție.
-Spații de depozitare.
-Spații pentru prestările de servicii.
-Spații și zone administrative.
-Infrastructura zonei, care este constituită din: drumuri, rețele de apă, gaze, energie
electrică, etc.
-Sedii de societăți comerciale cu activități conexe transporturilor fluviale.
Fig. 4.2. Zona potențială a unui parc logistic industrial-portuar.
Sursa: studiul autoarei.
Legendă:
-Drumul european E-584 (DN 2B): -22

-Drumul auxiliar: –
-Calea ferată: –
-Danele portuare existente: –
-Malul liber neamenajat: –
-Zona limită a parcului: –
Schema de principiu a unui parc logistic industrial portuar este prezentată în figura 4.3.
ZONA DE ACCES LA DRUMUL E-584
23
SPAȚII PENTRU
BIROURI,
SĂLI DE CONFERINȚE,
MAGAZINE,
CANTINASPAȚIU
SERVICII
REPARAȚII
SPAȚII DE
PRODUCȚIEHALĂ
MĂRFURI
GENERALESTATIE
PECO
DEPOZIT
MĂRFURI
GENERALEHALĂ PENTRU PARCAREA
AUTOCAMIOANE, TIR-URIHALĂ
MĂTERIALE
DE
CONSTRUCȚII
DEPOZIT
FRIGORIFICPARCARE
AUTOCAMIOANE,
TIR-URIDEPOZIT
COMBUSTIBILI

NOILE DANE PORTUARE
FLUVIUL DUNĂREA
Fig. 4.3. Schema amplasării elementelor parcului logistic-industrial portuar.
Sursa: studiul autoarei.
CONCLUZII FINALE
Realizarea unui parc logistic industrial-portuar în portul Galați poate duce la atragerea și
creșterea traficului de mărfuri, valorificând o mare parte din facilitățile oferite prin capacitățile
portuare actuale.
În acest sens, investiția este oportună în zona portuara Galați, conducând la următoarele
avantaje economice :
-utilizarea infrastructurilor portuare actuale prin exploatarea totală sau parțială a
cheurilor, platformelor, construcțiilor și rețelelor de utilități existențe,
-diversificarea activităților portuare, în zonă danelor existențe, față de traficul de mărfuri
generale și laminate derulat în prezent,
-capacitarea și intensificarea activităților de reparații și transport în incintă portuara prin
asigurarea serviciilor privind operațiunile de intervenție la containerele goale și utilaje de
deservire a traficului containerizat,
-venituri suplimentare generate de derularea traficului de mărfuri prin capacitățile
portuare care vor fi realizate,
-îmbunătățirea mediului de afaceri intern și posibilitatea atragerii de investitori străini, 24

-creșterea calității serviciilor de operare-manipulare mărfuri, în conformitate cu normele
europene adoptate de alte țări riverane Dunării,
-dezvoltarea întreprinderilor mici și mijlocii, care vor putea desfășura activități specifice
unui parc logistic și industrial,
-integrarea armonioasă în mediul înconjurător, prin asigurarea unui impact minim în
zonă și folosirea unui spațiu lăsat în paragină.
25