Prezentarea S.c. Torobisi Tricotext S.r.l

Introducere………………………………………………………………………………………………………………

Capitolul 1. Prezentarea S.C. Torobisi Tricotext S.R.L. ………………………………………………

1.1. Istoric………………………………………………………………………………………………

1.2. Aspecte structural – organizatorice………………………………………………………

1.3. Gamă sortimentală a produselor………………………………………………………….

1.4. Evoluție pe piață……………………………………………………………………………….

1.5. Investitori și parteneri de afacere…………………………………………………………

Capitolul 2. Delimitări conceptuale și fundamentări teoretice privind produsele…………….

2.1. Aspecte generale privind produsele………………………………………………

2.1.1. Definiție, importanță și rol………………………………………………….

2.1.2. Caracteristici și clasificare………………………………………………………….

2.1.3. Evaluarea produselor …………………………………………………………..

2.1.4. Evidența produselor…………………………………………………………….

2.2. Politici și reglementări contabile naționale………………………………………

2.3.1. IAS 2 „Stocuri”…………………………………………………………………..

2.3.2. SNC „Stocuri”…………………………………………………………………….

2.4. Metode de calculație a costurilor produselor finite…………………………….

2.5. Interferența dintre cost și preț…………………………………………………………..

Capitolul 3. Studiu de caz : Monografie contabilă – luna decembrie 2014………………………..

Capitolul 4. Analiza situației economico-financiară la S.C. Torobisi Tricotext S.R.L……….

4.1. Metode de analiză utilizate……………………………………………………………….

4.2. Analiza activității de producție și comercializare………………………………..

4.2.1. Analiza cifrei de afaceri………………………………………………………….

4.2.2. Analiza valorii adăugate…………………………………………………………

4.2.3. Analiza producției………………………………………………………………….

4.2.4. Analiza rapoartelor statice și dinamice dintre indicatorii valorici…

4.2.5. Analiza ritmicității producției și vânzărilor……………………………….

4.2.6. Analiza calității produselor……………………………………………………..

4.3. Analiza resurselor umane și materiale……………………………………………….

4.4. Analiza cheltuielilor………………………………………………………………………..

4.5. Analiza ratelor de gestiune……………………………………………………………….

4.6. Analiza rentabilității activității………………………………………………………….

4.7. Interpretarea situațiilor financiare anuale…………………………………………..

4.8. Analiza ratelor de structură a patrimoniului cu incidență financiară………

4.8.1. Analiza ratelor de structură ale activului……………………………………

4.8.2. Analiza ratelor de structură ale pasivului…………………………………..

4.9. Analiza soldurilor intermediare de gestiune………………………………………..

4.1.0. Evaluarea gradului de îndatorare………………………………………………………

4.1.1. Calculul și analiza capacității de autofinanțare…………………………………..

4.1.2. Analiza riscului de faliment…………………………………………………………….

4.1.3. Diagnostificarea societății………………………………………………………………

4.1.4. Analiza echilibrului financiar………………………………………………………….

Capitolul 5. Concluzii și propuneri…………………………………………………………………………….

5.1. Interpretarea sintetică a situației economico-financiară reflectată de indicatorii precedent calculați ……………………………………………………………………………………

5.2. Analiză S.W.O.T. ……………………………………………………………………………

5.3. Soluții în vederea îmbunătățirii performanțelor…………………………………..

Bibliografie/

Webgrafie/

Anexe/

Introducere

Prezenta lucrare este concepută în vederea prezentării aspectelor de natură normativă și legislativă, aplicativă și practică privind legătura dintre activitatea de producție redată la nivelul unei întreprinderi și modalitatea de contribuție a acesteia la bunul mers al economiei, în conformitate cu prevederile legale naționale și europene.

În conținutul lucrării sunt prezentate aspecte teoretice, privind organizarea contabilității stocurilor și într-o formă mai accentuată, a produselor – parte componentă a stocurilor, potrivit IAS2. De asemenea, am încercat redarea unui tablou al activității economico – financiare la o societate specializată în producția de articole de îmbrăcăminte, date de identificare ale căreia sunt prezentate în forma desfășurată în cadrul lucrării.

Deși datele societății inițial prezentate în conținutul lucrării oferă informații elocvente, dar nu detaliate, privind nivelul de funcționare a activității economico – financiare, în continuarea prezentării acesteia, am recurs la o evidențiere a operațiilor de natură economico – financiară, cu scopul de a observa tipurile de activități desfășurate în decursul unei luni calendaristice și totodată reliefa perioada în care societatea analizată își desfășoară cel mai intens obiectul de activitate specific. De asemenea, perioada aleasă pentru prezentarea unei scurte monografii contabile, nu întâmplător coincide cu închiderea exercițiului financiar anual. Acest fapt favorizează crearea unei viziuni globale despre rezultatele activității întreprinderii prezentate, la sfârșitul ultimului an de activitate.

În partea de final a lucrării, pe baza informațiilor prezentate în incipient, am urmărit analiza cât mai detaliată posibil, a tuturor elementelor ce caracterizează situația materială a societății, posibilitatea de menținere a nivelului anterior prezentat, gradul de valorificare a forței de muncă, riscurile ce pot conduce la dezechilibrul activității desfășurate și implicit la afectarea funcționării optime a întreprinderii, precum și a altor indicatori care oferă informații de natură economică privind anumite secțiuni demne de analizat pentru exprimarea unei opinii referitoare la poziția acestei societăți față de cele concurente. Cu precădere am axat obiectivul analizei asupra activității principale desfășurată în unitate, mai precis asupra activității de producție.

Structura lucrării este împărțită în cinci capitole. Astfel, în cadrul primului capitol : „Prezentarea S.C. Torobisi Tricotext S.R.L.” am oferit informații referitoare la poziționarea geografică a întreprinderii analizate, la istoricul acesteia, precum și la structura organizatorică, relații ierarhice și funcționale, cât și date statistice privind evoluția activității în ultimii ani, precum și aspecte legate de relațiile cu terții.

În conținutul celui de-al doilea capitol: „Delimitări conceptuale și fundamentări teoretice privind produsele” sunt redate aspecte teoretice cu referire la definirea, încadrarea conceptuală și clasificarea produselor, în clasa de active circulante pe care o reprezintă, și anume stocuri. De altfel, sunt prezentate prevederi de ordin legislativ, care conferă reguli, norme și principii de organizare, desfășurare și evaluare a stocurilor, și a activității de producție. În continuarea acestui capitol, am procedat la evidențierea unor metode de calcul a costurilor specifice activității de producție. Am finalizat ideile prin prezentarea modificărilor legislative din anul curent și a manierei în care acestea ar fi influențat modalitatea de observare, înregistrare, analiză și stocare a stocurilor, inclusiv a produselor.

Capitolul al treilea: „Studiu de caz : Monografie contabilă – luna decembrie 2014” este reprezentat în totalitate de o monografie în care am prezentat tranzacțiile efectuate de întreprinderea analizată, intrările și ieșirile de bunuri și resurse economice, precum și activitățile privind desfășurarea obiectului de activitate principal, și anume producția.

Capitolul al patrulea: „Analiza situației economico-financiară la S.C. Torobisi Tricotext S.R.L.” redă o imagine obținută în urma analizei în detaliu a tuturor indicatorilor specifici pentru diagnostificarea unei întreprinderii. Am pus însă accentul pe analiza factorilor de producție și asupra elementelor patrimoniale care au o influență asupra acestui tip de activitate.

Ultimul capitol: „Concluzii și propuneri” este chemat să prezinte concluziile, constatările personale, precum și propunerile formulate în vederea acordării unor soluții privind menținerea punctelor tari ale societății analizate și îmbunătățirea modului de desfășurare a activității, și nu în ultimul rând, spre înlăturarea cauzelor care conduc la dezechilibrul entității.

Capitolul 1. Prezentarea S.C. Torobisi Tricotext S.R.L.

1.1. Istoric

Societatea comercială S.C. Torobisi Tricotext S.R.L. a fost înființată în anul 1999, având ca domeniu de activitate producția de tricotaje din bumbac. Datorită cerințelor pieții, activitatea societății a cunoscut o dezvoltare în masă, ajungând să dețină un număr de 45 de salariați, situat la cota cea mai înaltă față de anii anteriori.

Volumul de producție înregistrat a atins, odată cu dobândirea de experiență pe piață, 10.000 – 15.000 de produse realizate în cursul unei luni. Acest fapt a condus treptat la creșterea cifrei de afaceri la 760.000 de euro.

În prezent, activitatea firmei se desfășoară în bune condiții, numărul cererii menținându-se la un nivel bine cotat.

1.2. Aspecte structural – organizatorice

Forma de proprietate a S.C. Torobisi Tricotext S.R.L. este privată, avându-l în calitate de director general pe Stavăr Sorin, funcția de administrator al societații fiind ocupată de Stavăr Daniela.

Întreprinderea este localizată în județul Prahova, comuna Măgurele, strada Cotonei nr.47, cod poștal 107345. Torobisi Tricotext S.R.L. deține capital social român în proporție de 100%, activitatea de bază fiind producția. Societatea nu efectuează activități de import sau export. De asemenea, nu este reprezentată în nicio corporație, nu este cotată la Bursă și nu beneficiază de intermediere.

Nișa de piață pe care este axată activitatea Torobisi Tricotext S.R.L. face referire la femei, bărbați și copii.

Societatea Torobisi Tricotext S.R.L. își desfășoară activitatea cu ajutorul resurselor umane, materiale și financiare existente și alocate pe perioada fiecărui exercițiu financiar în parte.

Din punct de vedere al numărului de personal, societatea nu s-a confruntat cu necesitatea de a face restructurări la nivel general, aceasta reușind să-și mențină forța de muncă de la an la an. În prezent, Torobisi Tricotext S.R.L. numără 30 de salariați; fapt ce indică circumstanța că de la înființarea firmei până în prezent au fost efectuate disponibilizări reduse ca număr.

Structura organizatorică a S.C. Torobisi Tricotext S.R.L. este desfășurată pe 5 nivele ierarhice. De asemenea, tipul organizării este unul pe produse, potrivit modalităților de grupare a activității specifice unei organizații, dată fiind gama variată de produse. Acest tip de structură permite controlul și coordonarea pentru fiecare tip de produs realizat.

Structura organizatorică a S.C. Torobisi Tricotext S.R.L. este compusă astfel:

Figura nr. 1:

Menționez că fiecare secție de producție în parte este caracterizată de un anumit număr al forței de muncă, după cum urmează în Tabelul nr. 1:

De asemenea, este important de precizat faptul că secțiile de producție sunt în număr de 3, datorită grupului țintă stabilit în urma alegerii nișei de piață, care este reprezentat de bărbați, femei și copii.

Societatea comercială Torobisi Tricotext S.R.L. își desfășoară activitatea de producție prin îmbinarea unor resurse umane, materiale, financiare și informaționale, având drept scop final realizarea de produse industriale destinate vânzării.

În cadrul acestei întreprinderi, activitățile desfășurate sunt grupate în funcție de caracterul lor, în mai multe categorii. Astfel se evidențiază funcțiunile Torobisi Tricotext S.R.L. după cum urmează :

Funcțiunea de producție;

Funcțiunea de personal sau resurse umane;

Funcțiunea comercială;

Funcțiunea financiar – contabilă;

Funcțiunea de cercetare – dezvoltare.

Funcțiunea de producție presupune activități de prelucrare a materiilor prime și activități de prelucrare a materiilor prime și a materialelor consumabile și auxiliare, în scopul obținerii, în urma derulării procesului de producție propriu – zis, intitulat și proces tehnologic, produsul finit care urmează să fie pus la dispoziția consumatorului în cadrul procesului de desfacere.

Funcțiunea de personal sau de resurse umane cuprinde activitățile de recrutare de personal, selecție, angajare, retribuire, instruire și evaluare a performanțelor acestuia, desfășurate de Torobisi Tricotext S.R.L., în vederea asigurării forței de muncă necesară în scopul desfășurării în condiții eficiente și productive activitatea specifică obiectului de activitate.

Funcțiunea comercială, denumită și funcțiune de marketing, cuprinde activitățile de aprovizionare, marketing și vânzare a produselor întreprinderii.

Funcțiunea financiar – contabilă presupune activități de natură financiară și contabilă.

Funcțiunea de cercetare – dezvoltare include activități de cercetare în scopul îmbunătățirii calității produselor realizate în cadrul S.C. Torobisi Tricotext S.R.L..

Ansamblul acestor activități grupate în funcțiuni formează mediul intern al firmei Torobisi Tricotext S.R.L..

1.3. Gamă sortimentală a produselor

S.C. Torobisi Tricotext S.R.L. este una din firmele mari, dintre cele existente pe piață, datorită numărului mare de produse realizate pe durata unui exercițiu financiar.

Nivelul producției realizat în cursul unui an calendaristic atinge cota cea mai ridicată spre sfârșitul anului, în lunile octombrie, noiembrie, decembrie când de regulă, produsele din gama sortimentală existentă sunt realizate în număr record pentru exercițiul financiar respectiv.

Astfel în ultimii 3 ani, printre produsele realizate de S.C. Torobisi Tricotext S.R.L. s-au numărat:

Tabelul nr. 2:

Gama sortimentală a produselor realizate în anul 2014 este completată și de următoarele produse :

Tabel nr. 3:

1.4. Evoluție pe piață

Societatea comercială Torobisi Tricotext S.R.L. a prezentat de-a lungul anilor 1999 – 2014, următoarea evoluție a profitabilității activității desfășurate:

Tabel nr. 4:

_ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _

_ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _

_ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _

_ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _

_ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _

1.5. Investitori și parteneri de afacere

Capitolul 2. Delimitări conceptuale și fundamentări teoretice privind produsele

2.1. Aspecte generale privind produsele

Produsul reprezintă una din principalele variabile controlabile de marketing care, în combinație cu alte variabile (preț, promovare, distribuție), alcătuiesc programe de marketing care concură la realizarea obiectivelor firmei.

Produsele firmei sunt deci rezultatele activității sale, fie de natura bunurilor materiale, fie a serviciilor.

Produsul reprezintă o combinație de bunuri materiale și servicii, capabile să satisfacă o nevoie bine definită.

Produsele existente pe piață pot fi clasificate în funcție de frecvența utilizării și prețul pe care îl poartă, în trei categorii:

a) produse de folosință curentă (lapte, carne, pâine, ouă, combustibil, etc.);

b) produse de folosință îndelungată (mobilier, autoturisme, electrocasnice, electronice, etc.);

c) produse de lux (obiecte de artă, bijuterii, etc.).

În funcție de destinația acestora, produsele pot fi grupate astfel:

a) produse destinate consumului final:

produse uzuale, comune ( achiziționate frecvent și fără implicare emoțională din partea cumpărătorului);

produse speciale, capabile să satisfacă o nevoie apărută spontan sau cu caracteristici unice.

b) produse destinate producției.

În funcție de durabilitatea acestora, produsele pot fi grupate astfel:

a) produse durabile, sau de folosință repetată (electronice, electrocasnice);

b) produse non-durabile sau de scurtă folosință, uzura acestora fiind accelerată atât fizic cât și moral;

c) servicii, care au un grad maxim de perisabilitate și nestocabilitate. Acestea pot fi incluse în categoria „produselor”, fiind la rândul lor, rezultatul activității întreprinderilor de profil.

Elementele componente ale produsului

În optica marketingului, un produs va fi privit nu numai ca o sumă de caracteristici materiale, identificabile metric sau organoleptic. Produsul reprezintă astfel suma atributelor, caracteristicilor și elementelor asociate unui bun material sau serviciu, capabile împreună a satisface o nevoie complexă a individului.

Privit astfel, produsul este compus din:

Elemente corporale

substanța materială, tangibilă a produsului, exprimată prin caracteristicile merceologice ale acestuia dar și ale ambalajului său: culoare, miros, proprietăți fizice, proprietăți mecanice, proprietăți chimice etc.

Elemente necorporale

ambianța în care este comercializat produsul, numele, prețul, marca, garanția oferită, protecția legală, condiții de plată, serviciile asociate produsului etc.

Comunicațiile legate de produs

informații despre produs furnizate de-a lungul canalului de distribuție potențialilor clienți, prin ambalaj, publicitate, merchandising etc.

Imaginea produsului

modul în care consumatorii percep produsul la un moment dat. Imaginea poate fi pozitivă sau negativă.

Ansamblul elementelor materiale, nemateriale, comunicaționale și simbolice alcătuiesc produsul total sau metaprodusul.

Produsul nu reprezintă o colecție de materii prime înglobate în procesul de producție, ci un ansamblu de elemente fizice, estetice, emoționale și de confort, pe care consumatorul le achiziționează în vederea îmbunătățirii stilului său de viață.

Ciclul de viață al produsului

Urmărind perioada de timp în care produsul există pe piață, observăm că evoluția vânzărilor și a profiturilor aduse de un produs nu sunt identice de la o perioadă la alta. Pentru a înțelege cu adevărat motivele pentru care un produs aduce sau nu profit la un moment dat și pentru a planifica cele mai potrivite acțiuni de marketing, trebuie să analizăm ciclul de viață al acestuia.

Ciclul de viață al produsului reprezintă perioada de timp în care un bun există pe piață, începând cu introducerea și sfârșind cu retragerea sa.

Chiar dacă un produs este retras la un moment dat de pe piață datorită unei nerentabilități evidente pentru producător, acesta poate rămâne în consum încă o perioadă de timp care variază în funcție de tipul de produs. Exemplu: Produsele de folosință îndelungată: automobile, electrocasnice, electronice, etc.

Principalele etape pe care le parcurge un produs în existența sa pe piață sunt:

Lansarea

Creșterea

Maturitatea

Declinul

Reprezentarea grafică a etapelor ciclului de viață a unui produs se poate face pornind de la evoluția în timp a veniturilor din vânzări respectiv a profiturilor firmei.

1. Faza de lansare sau introducere a produsului pe piață, se caracterizează prin:

Volum redus al vânzărilor;

Profit neglijabil, inexistent sau chiar pierderi;

Cheltuieli ridicate cu testarea și promovarea;

Imagine neclară ce cauzează neîncredere în produs.

Produsele care reușesc să străpungă bariera neîncrederii (bariera de imagine), trec în faza următoare, restul vor fi retrase curând de pe piață. Condiția necesară depășirii acestui obstacol o reprezintă satisfacerea cerințelor consumatorilor din segmentul de piață vizat.

2. Faza de creștere este caracterizată prin:

Creștere rapidă a vânzărilor datorită încrederii crescânde în produs și a acceptării sale;

Creșterea profitului raportat la produsul în cauză;

Activități susținute și diverse de promovare.

3. Faza de maturitate are de obicei o durată mult mai lungă decât celelalte, exceptând anumite produse care satisfac nevoi cu caracter sezonier sau de conjunctură. În această etapă:

Volumul vânzărilor își încetinește creșterea,se stabilizează pentru o perioadă, apoi, spre sfârșitul fazei, începe să scadă;

Profitul este maxim;

Sunt acoperite cheltuielile anterioare dar și cele ocazionate de lansarea altor produse care deocamdată se dovedesc nerentabile;

Costurile de marketing sunt în scădere, dar promovarea trebuie să fie competitivă, distribuția să acopere bine piața, iar fidelizarea devine elementul absolut necesar pentru menținerea cât mai îndelungată a produsului în faza de maturitate și păstrarea avantajelor ocazionate de aceasta.

Tendința de saturație și de ușoară reducere a vânzărilor, poate fi semnalul de intrare în ultima fază a ciclului de viață al produsului. În acest caz pot exista intenții de prelungire a fazei de maturitate printr-o strategie activă de revigorare a vânzărilor.

4. Faza de declin este marcată de:

Un volum al vânzărilor în scădere;

O scădere a profitului până la zero;

Încercări de restimulare a interesului pentru produs printr-un efort intens de promovare;

Necesitatea luării deciziei de retragere de pe piață a produslui și înlocuirea sa.

Ciclul de viață al produselor din portofoliul de produse al firmei poate deveni foarte important pentru firmă. Prea multe produse aflate în faza de declin și prea puține în creștere poate conduce la imposibilitatea continuării activității din lipsă de venituri. În același fel, prea multe produse în faza de lansare și lipsa celor mature, poate crea probleme serioase legate de lipsa profitului.

Utilitatea practică a analizei ciclului de viață se regăsește și în necesitatea fructificării oprtunităților de piață, ținând cont de faptul că marea majoritate a produselor au o viață din ce în ce mai limitată datorită progresului tehnic, iar curbele veniturilor și profitului nu coincid (nu sunt paralele) în cele 4 faze ale ciclului, deci nu se poate miza pe rentabilitate în tot timpul cât produsul există pe piață.

Gama sau portofoliul de produse

Portofoliul de produse sau gama de produse reprezintă ansamblul produselor pe care o firmă le oferă pe piață indiferent dacă este producător sau distribuitor. Aceasta este formată din articole (produse) și linii de produse.

Gama de produse cuprinde o grupă de mărfuri înrudite prin capacitatea lor de a satisface o nevoie socială sau prin caracteristicile fizice și chimice asemănătoare.

Linia de produse are în componență produse asemănătoare din punct de vedere al tehnologiei de fabricație, materiei prime și a nevoii ce va fi satisfăcută.

Dimensiunile sau elementele definitorii ale gamei de produse sunt:

Lungimea

Numărul de articole din cadrul întregii game de produse (însumarea efectivelor tuturor liniilor de produse).

Lărgimea

Numărul de linii de produse din gama respectivă.

Profunzimea

Numărul de produse distincte din cadrul unei linii de produse.

S.C. Torobisi Tricotext S.R.L. a avut în producție, în perioada anilor 2012 – 2014 următoarele linii de produse:

Bluze – 5 sortimente;

Body – 1 sortiment;

Buzunar – 1 sortiment;

Cămăși – 1 sortiment;

Colanți – 11 sortimente;

Compleu – 2 sortimente;

Echipament de protecție – 1 sortiment;

Fesuri – 1 sortiment;

Halat – 6 sortimente;

Hanorac – 2 sortimente;

Huse – 1 sortiment;

Lavete – 1 sortiment;

Maiou – 1 sortiment;

Pantaloni – 17 sortimente;

Pijama – 37 sortimente;

Salopetă – 1 sortiment;

Sarafan – 1 sortiment;

Trening – 12 sortimente;

Tricou – 21 de sortimente.

Dimensiunile gamei sale de produse vor fi:

Lungimea gamei: 5+1+1+1+11+2+1+1+6+2+1+1+1+17+37+1+1+12+21=123 sortimente;

Lărgimea gamei: 19 (bluze, body, buzunar, cămăși, colanți, compleu, echipament de protecție, fesuri, halat, hanorac, huse, lavete, maiou, pantaloni, pajama, salopetă, sarafan, trening, tricou);

Profunzimea gamei: 5,1,1,1,11,2,1,1,6,2,1,1,1,17,37,1,1,12,21.

Dimensiunile unei game de produse se modifică regulat, odată cu intrarea sau ieșirea unui produs din fabricație, cu lansarea unei linii noi de producție sau renunțarea la o linie de fabricație existentă.

Astfel, analizată în timp, gama de produse a firmei este supusă atât unui proces de înnoire cât și unui proces de diversificare.

De regulă, anual, pot fi calculați doi indicatori pentru analiza evoluției în timp a gamei de produse:

Ritmul înnoirii sortimentale (Ri), ca raport procentual între numărul de produse noi introduse în fabricație și numărul de produse existente la sfârșitul perioadei (anului).

Form. 1:

Pnoi

Ri = x 100

Pla sfârșitul perioadei

Ritmul diversificării sortimentale (Rd), ca raport procentual între diferența produselor noi și vechi și produsele existente la începutul perioadei analizate.

Form. 2:

Pnoi – Pvechi

Ri = x 100

Pla începutul perioadei

Știați că…

ARTICOLUL reprezintă individualitatea de bază a unui sortiment, acestea diferențiindu-se în cadrul sortimentului prin mai multe proprietăți (exemplu: o bluză pentru femei de aceeași mărime și materie primă, se deosebește de alta din cadrul sortimentului prin model și culoare).

SORTUL este unitatea elementară dintr-un sortiment, care particularizează articolele, deosebindu-le între ele printr-o singură proprietate ( exemplu: o bluză pentru femei de aceeași mărime, model, design, materie primă, se deosebește de alta din cadrul sortimentului doar prin culoare).

Majoritatea firmelor nu au în fabricație un singur produs, ci ceea ce numim o gamă de produse, uneori chiar mai multe game de produse în același timp. Numărul și diferențierea lor exprimă gradul de diversificare a ofertei.

Gama de produse poate cuprinde mai multe genuri de produse:

Dacă considerăm criteriul stabilității în cadrul gamei, produsele pot fi grupate în:

2.1.1. Definiție, importanță și rol

Conform OMFP nr. 1802/2014, ,,stocurile sunt active circulante:

a) deținute pentru a fi vândute pe parcursul desfășurării normale a activității;

b) în curs de producție, în vederea vânzării în procesul desfășurării normale a activității; sau

c) sun formă de materii prime, materiale și alte consumabile care urmează să fie folosite în procesul de producție sau pentru prestarea de servicii”. ( pct. 272(1))

De asemenea, „în cadrul stocurilor se cuprind:

a) mărfurile, și anume bunurile pe care entitatea le cumpără în vederea revânzării sau produsele predate spre vânzare magazinelor proprii;

b) materiile prime, care participă direct la fabricarea produselor și se regăsesc în produsul finit integral sau parțial, fie în starea lor inițială, fie transformată;

c) materialele consumabile ( materiale auxiliare, combustibili, materiale pentru ambalat, piese de schimb, semințe și materiale de plantat, furaje și alte materiale consumabile ), care participă sau ajută la procesul de fabricație sau de exploatare fără a se regăsi, de regulă, în produsul finit;

d) materialele de natura obiectelor de inventar;

e) produsele, și anume:

– semifabricatele, prin care se înțelege produsele al căror proces tehnologic a fost terminat într-o secție (fază de fabricație) și care trec în continuare în procesul tehnologic al altei secții (faze de fabricație) sau se livrează terților;

– produsele finite, adică produsele care au parcurs în întregime fazele procesului de fabricație și nu mai au nevoie de prelucrări ulterioare în cadrul entității, putând fi depozitate în vederea livrării sau expediate direct clienților;

– rebuturile, materialele recuperabile și deșeurile;

– produsele agricole;

f) activele biologice de natura stocurilor,(…);

g) ambalajele, care includ ambalajele refolosibile, achiziționate sau fabricate, destinate produselor vândute și care în mod temporar pot fi păstrate de terți, cu obligația restituirii în condițiile prevăzute în contracte;

h) producția în curs de execuție, reprezentând producția care nu a trecut prin toate fazele (stadiile) de prelucrare, prevăzute în procesul tehnologic, precum și produsele nesupuse probelor și recepției tehnice sau necompletate în întregime.(…)”

( pct. 276 (1))

Potrivit OMFP nr. 1802/2014, „ în cadrul stocurilor sunt incluse și bunurile aflate în custodie, pentru prelucrare sau în consignație la terți, mașinile folosite numai ca material de demonstrație pentru negociere în domeniul automobilelor, cu durată de utilizare de sub un an. Acestea se înregistrează distinct în contabilitate, pe categorii de stocuri. Dacă materialele de demonstrație au durată de utilizare mai mare de un an, ele reprezintă imobilizări. Totodată, sunt reflectate distinct în contabilitate, acele stocuri cumpărate, pentru care s-au transferat riscurile și beneficiile, aferente, dar care sunt în curs de aprovizionare (grupa 32 „Stocuri în curs de aprovizionare” din Planul de conturi general). ( pct. 276 (2,3))

Stocurile și producția în curs de execuție cuprind acele bunuri și servicii destinate a fi utilizate în procesul de producție sau pentru vânzarea, în forma în care au fost procurate, către terți.

Spre deosebire de imobilizări, stocurile și producția în curs de execuție se consumă, de regulă, la prima utilizare, în procesul de producție, schimbându-și forma, pe măsură ce parcurg fazele procesului tehnologic.

În cadrul ciclului de de exploatare, stocurile se află mai întâi în:

Faza de aprovizionare, sub forma materiilor prime și materialelor consumabile cumpărate de la furnizori; după care urmează

Faza de producție, când stocurile de materii prime și de materiale consumabile se avansează în procesul de producție, în vederea transformării acestora în semifabricate, produse finite, lucrări și servicii; și apoi

Faza de desfacere, în care stocurile de semifabricate, produse finite etc. se transformă în creanțe prin vânzarea acestora către clienți, iar în urma decontărilor cu clienții se transformă în active circulante, sub forma disponibilităților bănești.

În felul acesta, se închide ciclul de exploatare, iar entitatea cumpără din nou stocuri de materii prime și materiale pe care le avansează în procesul de producție ș.a.m.d.

În situația unei entități de comercializare, ciclul de exploatare începe cu:

Aprovizionarea de mărfuri de la producători sau de la unitățile angro și se continuă cu:

Desfacerea (revânzarea acestora în aceeași stare).

Conform IAS 2 Stocuri, putem utiliza trei criterii în funcție de care stocurile sunt clasificate și delimitate în contabilitatea financiară, și anume: criteriul fizic, al destinației și al fazei ciclului de exploatare în care se află stocurile.

1. După criteriul fizic (forma corporală a stocurilor), stocurile și producția în curs de execuție se structurează astfel:

– materiile prime sunt acele stocuri care participă și își transmit direct valoarea la fabricarea produselor, regăsindu-se integral sau parțial fie în starea lor inițială, fie transformată. Din această categorie amintim: stofa, cheresteaua, făina etc.

– materialele consumabile sunt acele stocuri care participă direct la procesul de producție fără a se regăsi, de regulă, în conținutul produsului finit.

Din această categorie amintim: combustibilii, materialele pentru ambalat, piesele de schimb, semințele și materialele de plantat, furajele etc.;

Produsele sunt bunurile rezultate în urma desfășurării ciclului de exploatare, fiind reprezentate de:

Semifabricatele al căror process tehnologic a fost terminat într-o secție sau fază de fabricație și care urmează a fi depozitate în vederea transformării lor în produse finite sau urmează a fi livrate în această stare clienților;

Produsele finite reprezentate de acele bunuri care au parcurs toate fazele ciclului de exploatare, fiind destinate livrărilor către clienți;

Produsele reziduale reprezentate de rebuturi, deșeuri, materiale recuperabile;

Producția în curs de execuție reprezintă acea parte a producției care nu a parcurs toate fazele de prelucrare prevăzute în procesul tehnologic, lucrările și serviciile aflate în curs de execuție sau neterminate, precum și produsele nesupuse probelor și recepției tehnologice sai necompletate în întregime;

Mărfurile sunt bunurile cumpărate de entitățile de comercializare, în vederea revânzării acestora, sau produsele predate spre vânzare magazinelor proprii;

Ambalajele sunt reprezentate de ambalajele refolosibile, achiziționate sau fabricate, utilizate în vederea păstrării și transportului în bune condiții a stocurilor și care, în mod temporar, pot fi păstrate de terți, cu obligația restituirii în condițiile prevăzute în contracte.

Remarcă

Ambalajele cu valoarea de intrare peste 1.800 de lei sunt incluse în categoria imobilizărilor corporale. (Conform HG nr. 105/2007, începând cu data de 12.02.2007, un bun încadrat în categoria imobilizărilor corporale trebuie să aibă valoarea de intrare de peste 1.800 de lei.);

Animalele și păsările includ: bunuri de origine agricolă obținute din producție proprie sau cumpărate, urmând a fi crescute sau vândute clienților. Acestea se grupează astfel:

Animalele și păsările crescute și folosite pentru reproducție (viței, miei, purcei etc.);

Animalele și păsările la îngrășat pentru a fi valorificate;

Animalele și păsările folosite pentru producție (lână, blană, ouă);

Coloniile de albine;

Animalele pentru producție – lână, lapte, blană;

Remarcă

Animalele de muncă (cai, boi, măgari, catâri), precum și vacile de lapte, sunt incluse în categoria imobilizărilor corporale.

O categorie special de stocuri o formează materialele de natura obiectelor de inventor și baracamentele, care au drept principală caracteristică aceea că nu se consumă la prima utilizare.

Materiale de natura obiectelor de inventor sunt acele bunuri cu o valoare mai mica decât limita prevăzută de lege pentru a fi considerate imobilizări corporale (1.800 de lei), indiferent de durata lor de folosință sau bunurile cu durata de folosință mai mica de un an, indifferent de valoarea lor. Din această categorie amintim: sculele – dispozitivele – verificatoarele (SDV-urile), aparatele de măsură și control (AMC – urile), echipamentul de protecție și de lucru, cazarmamentul, uneltele agricole etc.

Tot în categoria stocurilor sunt incluse și bunurile aflate în custodia entității în scopul prelucrării, sau în consignație la terți, mașinile folosite numai ca material de demonstrație au durata de utilizare mai mare de un an, ele sunt incluse în categoria imobilizărilor.

Remarcă

Potrivit prevederilor OMFP nr. 1802/2014 pentru aprobarea reglementărilor contabile conforme cu directivele europene, ,, în categoria stocurilor se cuprind și activele cu ciclu lung de fabricație, destinate vânzării (de exemplu, echipamente, nave, ansambluri sau complexuri de locuințe etc., realizate de entitățile ce au ca activitate principală obținerea și vânzarea unor astfel de produse). Dacă construcțiile sunt realizate în scopul exploatării pe termen lung, de către entitățile care le-au realizat, ele reprezintă imobilizări. De asemenea, atunci când un teren este cumpărat în scopul construirii pe acesta de construcții destinate vânzării, acesta este înregistrat la stocuri. ( pct. 272 (2,3))

În cazul activelor de natura ansamblurilor sau complexurilor de locuințe care inițial erau destinate vânzării și care ulterior își schimbă destinația, urmând a fi folosite de entitate pe o perioadă îndelungată, sau să fie închiriate unor terți, în contabilitate se înregistrează un transfer de la stocuri la imobilizări corporale…”. ( pct. 275 )

2. După destinația lor, deosebim:

– stocuri destinate realizării obiectului de activitate reprezentate de materii prime, materiale consumabile etc.;

– stocuri aflate în curs de execuție, reprezentate de produsele în curs de execuție, lucrările și serviciile în curs de execuție;

– stocuri fabricate destinate vânzării, reprezentate de produse finite, semifabricate etc.;

– stocuri cumpărate în scopul revânzării ân aceeași stare, reprezentate de mărfuri.

3. După criteriul fazei ciclului de exploatare în care se află, deosebim:

– stocuri aflate în faza de aprovizionare, reprezentate de materii prime, materiale consumabile, în cazul unităților productive, respectiv de mărfuri, în cazul unităților de comercializare;

– stocuri aflate în faza de producție, reprezentate de producția în curs de execuție;

– stocuri aflate în faza de desfacere, reprezentate de semifabricate, produse finite, respectiv mărfuri.

4. După criteriul locului în care se află, deosebim:

– stocuri aflate în depozitele entității;

– stocuri în curs de aprovizionare;

– stocuri aflate la terți, pentru prelucrare sau păstrare.

La rândul lor, stocurile aflate în depozitele entității se grupează, după criteriul apartenenței lor, astfel:

Stocurile proprii, cumpărate sau fabricate de entitate în vederea utilizării acestora în procesul de producție;

Stocurile aflate în gestiunea entității, dar care nu fac parte din patrimoniul acesteia, întrucât aparțin altor entități. Din acest motiv, ele sunt evidențiate în conturile speciale din clasa 8, Conturi în afara bilanțului ( de exemplu, contul 8032 „Valori materiale primite spre prelucrare sau reparare”, contul 8033 „Valori materiale primite în păstrare sau custodie”).

Importanța produselor este dată de influența acestora asupra întregii activități economice a unei întreprinderi. Acestea constituie pilonul de susținere a tuturor celorlalte procese care se derulează într-o entitate, procese prin desfășurarea cărora este urmărită obținerea unor avantaje economice de pe urma plasării în condițiile impuse de piață, a produsului conceput și obținut.

2.1.2. Caracteristici și clasificare

1. Caracteristicile  reprezintă mijlocul de diferențiere a unui produs față de cele ale concurențelor. Orice produs dispune de o multitudine de caracteristici pe care P.L. Dubois și A. Jolibert le grupează în:

a. caracteristici tehnice, fizico-chimice exprimate prin: formulă, compoziție, formă, culoare, densitate etc.

b. caracteristici de folosire reflectate în: varietate, specificitate, durată etc.

c. caracteristici psihologice concretizate în: frumusețe, tinerețe, libertate, forță.

d. caracteristici asociate evidențiate prin: preț, marcă, condiționare, nume, servicii.

Fiecare nouă caracteristică adăugată unui produs înseamnă un avantaj competitiv. De aceea marketingul este preocupat de legarea caracteristicilor produsului de percepțiile, atitudinile și comportamentul consumatorilor. S-au creat deja modele multi-atribute, care se interesează de descoperirea convingerilor ce orientează cel mai mult pe cumpărător în alegerea sa. Pe această bază se pot defini atributele cheie ale produsului care vor avea rolul esențial în percepția și atitudinea consumatorului. Se poate astfel, alege de către producător variante de produs cu anumite trăsături, care valorează cel mult pentru cumpărător în raport cu costurile ce le suportă producătorul, prin adăugarea de noi caracteristici și se asigură o anumită poziție pe piața produsului respectiv.

2. Calitatea produsului este ansamblul însușirilor și laturilor esențiale ale acestuia, ce permit satisfacerea consumatorilor/utilizatorilor. Ea reflectă capacitatea bunului de a-și îndeplini funcțiile și se exprimă prin: durabilitate, fiabilitate, precizie, ușurință în manevrare etc., atribute ce pot fi măsurate. Dar în viziunea de marketing, calitatea se măsoară prin prisma percepției consumatorilor. Constituie un instrument de poziționare pe piață și de aceea, pentru orice producător, este important ca la introducerea unui nou produs să-și aleagă un nivel al calității, iar după aceea să depună eforturi pentru a asigura consecvența calității, ceea ce presupune să nu apară defecte sau variații. În acest scop, firmele mari aplică managementul calității totale care “nu presupune atât descoperirea și corectarea defectelor după ce au apărut, cât mai ales prevenirea apariției acestora prin îmbunătățirea procesului de proiectare și producție”(Ph.Kotler…, Op. cit. p.659). De asemenea, calitatea totală are ca scop îmbunătățirea valorii oferite consumatorului și este un instrument pentru obținerea “satisfacției“ totale a consumatorului.

Îmbunătățirea calității produselor este un obiectiv al producătorului, pentru că îi asigură un avantaj competitiv, dar de obicei calitatea superioară înseamnă și cheltuieli suplimentare pe care consumatorul le va sesiza prin preț. De aceea, producătorul trebuie să țină seama de dorințele consumatorului și să îmbunătățească calitatea numai dacă dorește clientul acest lucru și va accepta plata suplimentară, după ce au perceput acest aspect.

3. Designul produsului este o tehnică modernă care urmărește să îmbine esențialul cu funcționalul și comunică prin mijloace specifice: culoare, formă, cuvinte, cifre. Este un concept mai larg decât stilul, care se referă doar la aspectul produsului. Designul nu implică doar aspectul produsului ci contribuie la îmbunătățirea performanțelor produsului, la creșterea calității lui. Ca urmare desinger-ul va avea ca obiectiv realizarea unui produs mai ușor, sigur, ieftin la folosire și reparare, simplu, economic de produs și distribuit.

Desingul are serios impact asupra activității de marketing, el constituind un instrument în lupta de concurență. Corelația desing-marketing se structurează pe patru paliere (B.Cotigaru și alții “Impactul marketing-desing în activitatea de cercetare-dezvoltare de produs” Buletin de marketing nr.2, 1977).

– funcțional: adaptarea produsului la nevoile care se cer satisfăcute, la condițiile de transport, depozitare, vânzare.

– industrial: rentabilitate optimă de fabricație, bază a formării prețului de vânzare.

– estetic: frumosul util, ca parametru al calității.

– promoțional: originalitate, diferențiere etc.

Desingul produsului este diferit pentru bunurile de consum și cele industriale, dar important pentru orice producător este să realizeze un desing adecvat, întrucât dacă este prost conduce la rezultate slabe.