Prezentarea Judetului Valcea

CUPRINSUL LUCRĂRII

Capitolul I. Prezentarea generală județului Vâlcea

1.1 Localizare. Date fîzico-geografîce ale județului Vâlcea 1

Scurt istoric

Structura administrativă

Economie și industrie

Turism

Cultură și artă

învățământ

Sport

Oportunități de afaceri

Populația județului Vâlcea

Analiza SWOT

Capitolul II. Caracteristici socio-culturale ale populației la nivelul Regiunii
Sud Vest Oltenia – încadrarea Județului Vâlcea în contextul demografic
regional

2.1 Prezentare generală a situației demografice la nivelul Regiunii
Sud Vest Oltenia

Densitatea populației

Centre de polarizare

Structura populației pe medii

Structura populației pe sexe

Populația pe grupe de vârsta

Migrația Internă

Piața forței de munca și posibilitățile de angajare

Capitolul III. Caracteristici socio-culturale ale populației la nivelul
județului Vâlcea

Populația pe sexe (stabilă)

Populația pe medii (stabilă)

3.3 Populația și densitatea populației la recensăminte

Populația pe localități urbane

Populația pe localități

Populația pe grupe de vârstă, sexe și medii

Capitolul IV. Evoluții în domeniul șomajului și a protecției sociale a
șomerilor în județul vâlcea

Structura pe tipuri de măsuri active ale Programului de Ocupare

Acordarea de servicii de consultanță și asistență pentru începerea
unei activități independente sau pentru inițierea unei afaceri

Ocuparea temporară a forței de muncă în lucrările publice de
interes comunitar

încadrarea prin încheierea de contracte de solidaritate în baza
Legii nr. 116/2002

Evoluții în domeniul Migrației forței de muncă

Relații de muncă

Efectivul salariaților din județul Vâlcea

Câștigul salarial mediu brut

Câștigul salarial mediu net

Numărul șomerilor înregistrați

4.10. Rata șomajului

CONCLUZII

BIBLIOGRAFIE

ANEXE

S Situație privind forța de muncă în județul Vâlcea

S Situație privind pupulația localităților din județul Vâlcea

•S Fotografii din județul Vâlcea

S Harta județului Vâlcea

Capitolul I. Prezentarea generală județului Vâlcea 1.1. Localizare. Date fizico-geografice ale județului Vâlcea

Județul Vâlcea se află în partea central-sudică a României, în bazinul mijlociu al râului Olt, la sud de Carpații Meriodali. Județul Vâlcea, din punct de vedere al localizării înregistrează următorii indicatori :

Suprafața totală a județului însumează 5765 kmp, adică 2,43 % din teritoriul țării. Din această suprafață, aproape jumătate este acoperită cu păduri, predominant de stejar și fag în zona colinară, și de conifere în zona muntoasă.

Clima este temperat continentală cu influențe mediteraneene.

De la Nord la Sud, relieful județului Vâlcea coboară în trepte. în partea de Nord lanțul Munților Carpați separă Oltenia de Ardeal, cu masive muntoase care ating înălțimi de peste 2200 m altitudine. De-a lungul coridorului format de râul Olt care străbate zona muntoasă de la Nord la Sud, încadrată de Munții

'institutul National de Statistica Direcția Județeană de Statistică – VÂLCEA, Anuarul Statistic al Județului Vâlcea, Capitolul 1. GEOGRAFIA ȘI MEDIUL ÎNCONJURĂTOR, pag. 7-8.

2 Conform Greenwich.

Căpățânei și Masivul Cozia este depresiunea Loviștei, ținut în care a apărut una din primele organizări statale românești.

Zona centrală și sudică este dominată de podișuri și dealuri cu înălțimi cuprinse între 400 și 800 m altitudine, care fac parte din Subcarpații Munteniei și Podișul Getic. Depresiunile și văile sunt propice culturilor agricole, iar pășunile alpine păstoritului3.

Rețeaua hidrografică este bogată fiind alimentată de un regim anual al precipitațiilor cuprins între 600 mm și 1200 mm. Oltul, unul dintre marile râuri ale României, străbate județul Vâlcea pe o lungime de 130 kmm adunând apele a numeroase râuri și pâraie, printre cele mai importante fiind Lotrul, Topologul, Oltețul, Cerna, Olănești, Bistrița, etc. Debitul lor bogat și constant au permis construirea a numeroase hidrocentrale, în special pe râurile Olt și Lotru.

Lungimea principalelor cursuri de apă4

3 Institutul National de Statistica , "Mediul înconjurător în România", pag 67.

4 Institutul National de Statistica Direcția Județeană de Statistică – VÂLCEA, Anuarul Statistic al Județului
Vâlcea, Capitolul 1. GEOGRAFIA ȘI MEDIUL ÎNCONJURĂTOR, pag. 7-8.

Relieful puternic frămâtat, pădurile seculare cu o mare varietate de plante și animale este atractiv prin peisaj și puritatea aerului și oferă multe oportunități de recreere și odihnă. Pe lângă pitoresc, însă, județul este recunoscut și prin bogăția miraculoaselor ape

tămăduitoare, care situează stațiunile sale balneare alături de celebrele stațiuni

de renume european; Baden-Baden, Karlovy-Vary, 1 Aix Ies Bains. Cunoscute și catalogate încă din secolul

XVIII, apele minerale de la Călimănești-Căciulata, de la Govora și Olănești fac adevărate minuni în tratarea unor afecțiuni ale aparatului digestiv, locomotor sau respirator.

Atracțiile județului Vâlcea5 sunt numeroase, variate și frumoase. Aici se află câteva așezări și vestigii istorice de valoare, multe dintre ele unice, precum Mănăstirile Cozia și Hurezu – valori din patrimoniu UNESCO; Mănăstirile Govora, Bistrița, Muereasca și Episcopia Râmnicului, schiturile Cornetu sau Pătrunsa, multe alte lăcașuri de cult, sunt valori de patrimoniu național. Acestora li se adaugă castrele

www.civalcea.ro

romane, cetățile geto-dacice sau daco-romane de la Buridava ori de pe Calea lui Traian, pe Valea Oltului. în munții Coziei, în rezervațiile naturale Buila Vânturarița și Căpățânii, în rezervațiile științifice din Masivul Parâng sunt ocrotite o serie de specii rare din flora și fauna României6.

1.2. Scurt istoric

Descoperirile arheologice de la Bugiulești au atestat că actualul teritoriu a fost locuit încă din paleolitic fiind dovezi care inscriu județul Vâlcea între locurile din țară și din lume cu cele mai vechi urme de conviețuire umană – circa 2.000.000 de ani. Au fost descoperite numeroase așezări din perioada neolitică, epoca bronzului sau a fierului. Cetățile dacice de la Ocnița (Buridava), Grădiștea, Roești și cele șapte castre romane care au format vestita Limes Alutanus amintesc de epoca frămâtată din istoria formării poporului român.

Atestarea documentară a județului Vâlcea datează din 8 ianuarie 1392, fiind cuprinsă în Condica Mănăstirii Cozia, loc unde se conservă hrisovul dat de domnul Țării Românești, Mircea cel Bătrân, care dăruia mănăstirii toate drepturile asupra "albinăritului din județul Vâlcea".

întreg Evul Mediu reprezintă, pentru Vâlcea, epoca de formare a bogatului și valorosului patrimoniu cultural care a făcut din județul nostru "inima României și patria patriei" așa cum 1-a caracterizat Henri Focillon. Din județul Vâlcea s-au ridicat numeroase personalități care au jucat un rol important în istorie. Motiv de mândrie locală ii constituie faptul că de aici se trag Mihai Viteazul și Nicolae Bălcescu. Pe teritoriul județului s-au ctitorit lăcașuri de cult care au constituit un leagăn al culturii românești. Mănăstirile Cozia, Govora, Arnota, Hurezi, etc. au contribuit la formarea și împlinirea spiritului românesc. Episcopia Râmnicului, care a aniversat 500 de ani de existență în anul 2003, a

6 www.infoturist.ro/iudete/valcea.html

fost un centru cultural puternic; aici încă din anul 1705 a funcționat o tipografie de carte românească difuzată atât în Oltenia cât și în Ardeal. Locuitorii județului Vâlcea au participat la toate marile evenimente care și-au pus amprenta pe istoria României. Este de menționat că, în anul 1948 la Râmnicu Vâlcea s-a intonat pentru prima dată, în cadru organizat și oficial, marșul revoluționar "Deșteaptă-te române" care este în prezent Imnul Național al României.

1.3. Structura administrativă

Organizarea administrativ-teritorială a județului este alcătuită din 89 de unități administrativ-teritoriale – două municipii (Râmnicu-Vâlcea și Drăgășani), 8 orașe (Băile Olănești, Băile Govora, Călimănești, Brezoi, Horezu, Băbeni, Bălcești, Ocnele-Mari), 76 de comune și 568 de sate.

Reședința județului este municipiul Râmnicu-Vâlcea. Populația județului este de 413. 245 locuitori dintre care 48% în mediul urban, iar 99% sunt de origine creștin-ortodoxă.

1.4. Economie și industrie

în industria județului, dezvoltată pentru valorificarea resurselor solului și subsolului, se regăsesc domenii de activitate necesare dezvoltării economico-sociale armonioase; chimia, construcțiile de mașini, energetica, exploatarea cărbunelui, a petrolului și a gazelor naturale, expoatarea și prelucrarea lemnului, construcțiile industriale și civile, industria ușoară și alimentară.

La Ocnele Mari este unul din cele mai mari zăcăminte de sare gemă din Europa. în partea vestică a județului se extrage cărbune energetic iar, în sudul județului se extrage petrol asociat cu valorificarea de gaze naturale. Chimia vâlceană are două unități emblematice pentru întreaga industrie românească: S.C. OLTCfflM S.A. și UZINELE SODICE GOVORA S.A. Industria constructoare de mașini este reprezentată de Societatea Comercială cu capital mixt româno-francez, VILMAR S.A. Râmnicu-Vâlcea și HERVIL S.A. Râmnicu Vâlcea. Vâlcea este un important centru de producție de energie electrică din România; amenajările hidroenergetice de pe râurile Olt și Lotru reprezintă cea mai mare amenajare hidroenergetică de pe râurile interioare, cu o putere instalată de peste 1100 Mw.

Cu o bogată tradiție este industria de exploatare a pădurilor și de prelucrare a lemnului. Societățile comerciale, în totalitate cu capital privat, produc mobilă, panouri din plăci aglomerate, binale, etc. în acest sector se

manifestă o accentuată tendință de modernizare prin asimilarea în fabricație a tehnologiei de fabricație a lemnului stratificat. Societățile comerciale de industrie alimentară prelucrează și produc: produse din lapte, carne, de panificație; S.C. Conservil S.A. Râmnicu Vâlcea este unul din cei mai importanți producători de conserve de legume și fructe, sucuri naturale din fructe cu o mențiune specială pentru sucurile obținute din fructe de pădure.

Județul Vâlcea păstrează vie tradiția meșteșugurilor populare. Centrul Horezu este recunoscut în țară pentru specificul și frumusețea ceramicii artistice sau de utilitate casnică.

în județul Vâlcea, funcționează în prezent 5289 de societăți comerciale dintre care 380 sunt cu capital străin.

1.5. Turism

Relieful cu un pitoresc fără seamăn și bogăția apelor tămăduitoare, de care beneficiază județul Vâlcea, au favorizat dezvoltarea turismului în primul rând, balnear în stațiunile Călimănești-Căciulata, Băile Govora, Băile Olănești și Ocnele Mari.

In decursul timpului a fost creată o puternică bază materială turistică care constă din peste 11.000 locuri de cazare, baze de tratament balnear și o extinsă rețea de localuri de alimentație publică. A fost creată în zona montană, într-un cadru natural de excepție, stațiunile de odihnă Vidra și Voineasa, cu reale posibilități de dezvoltare a sporturilor de iarnă, a turismului de agrement sau de aventură. Aflate la peste 1200 m altitudine, oferă și în prezent o plăcută reconfortare și practicarea unor sporturi de vară și iarnă.

Traseele truristice vâlcene îi călăuzesc pe doritori spre cele mai felurite puncte de interes; muzee, case memoriale,

târguri țărănești, zone folclorice, zone montane, peșteri, chei sălbatice, rezervații de floră și de faună. De-a lungul lor există numeroase posibilități de popas în hoteluri, vile, campinguri, cabane, moteluri.

Cunoscute și apreciate pentru efectele benefice asupra sănătății sunt stațiunile balneoclimaterice din zona colinară a județului Vâlcea. Stațiunea Băile Govora posedă factori naturali de cură balneară: ape cloruro-sodice, iodurate, bromurate,sulfuroase, nămoluri minerale și sapropelice, tratamentele facâdu-se tot timpul anului pentru afecțiuni ale aparatului locomotor, respirator, afecțiuni neurolologice periferice și centrale.

Stațiunea Băile Olănești – o stațiune permanentă cu ape slab sulfuroase, hipotone, calcice, magnezice ure.

Județul Vâlcea păstrează vie tradiția meșteșugurilor populare. Centrul Horezu este recunoscut în țară pentru specificul și frumusețea ceramicii artistice sau de utilitate casnică.

în județul Vâlcea, funcționează în prezent 5289 de societăți comerciale dintre care 380 sunt cu capital străin.

1.5. Turism

Relieful cu un pitoresc fără seamăn și bogăția apelor tămăduitoare, de care beneficiază județul Vâlcea, au favorizat dezvoltarea turismului în primul rând, balnear în stațiunile Călimănești-Căciulata, Băile Govora, Băile Olănești și Ocnele Mari.

In decursul timpului a fost creată o puternică bază materială turistică care constă din peste 11.000 locuri de cazare, baze de tratament balnear și o extinsă rețea de localuri de alimentație publică. A fost creată în zona montană, într-un cadru natural de excepție, stațiunile de odihnă Vidra și Voineasa, cu reale posibilități de dezvoltare a sporturilor de iarnă, a turismului de agrement sau de aventură. Aflate la peste 1200 m altitudine, oferă și în prezent o plăcută reconfortare și practicarea unor sporturi de vară și iarnă.

Traseele truristice vâlcene îi călăuzesc pe doritori spre cele mai felurite puncte de interes; muzee, case memoriale,

târguri țărănești, zone folclorice, zone montane, peșteri, chei sălbatice, rezervații de floră și de faună. De-a lungul lor există numeroase posibilități de popas în hoteluri, vile, campinguri, cabane, moteluri.

Cunoscute și apreciate pentru efectele benefice asupra sănătății sunt stațiunile balneoclimaterice din zona colinară a județului Vâlcea. Stațiunea Băile Govora posedă factori naturali de cură balneară: ape cloruro-sodice, iodurate, bromurate,sulfuroase, nămoluri minerale și sapropelice, tratamentele facâdu-se tot timpul anului pentru afecțiuni ale aparatului locomotor, respirator, afecțiuni neurolologice periferice și centrale.

Stațiunea Băile Olănești – o stațiune permanentă cu ape slab sulfuroase, hipotone, calcice, magnezice alină suferințe ale tubului digestiv și ale glandelor anexe, ale rinichiilor și căilor urinare, ale bolilor metabolice, alergice și respiratorii.

Apele minerale de la Călimănești-Căciulata sunt utilizate în tratamentul unor afecțiuni ale tubului digestiv, al celor hepato-biliare, rinichiilor și căilor urinare, în bolile de nutriție și metabolice, afecțiuni ale aparatului locomotor, neurologice periferice, profesionale.

1.6. Cultură și artă

Muzeul de Istorie Județean Vâlcea, care adăpostește peste 50 000 de obiecte, reflectă evoluția istorică neîntreruptă a acestor meleaguri. Orchestra Filarmonicii de Stat, un teatru profesional și o galerie de artă aparținând filialei locale a Uniunii Artiștilor Plastici, precum și centrele culturale municipale și

rurale, completează tabloul cultural al județului Vâlcea. Existența celor peste 26 de mănăstiri de patrimoniu național, a altor numeroase lăcașuri de cult religios pe lângă care s-a dezvoltat o puternică tradiție de creare a obiectelor de cult poate fi un punct de atracție și meditație pentru numeroși vizitatori. De altfel, bisericile ridicate în județul Vâlcea, de ctitori de seamă ai neamului românesc, poartă pecetea iubirii de frumos și de bunul Dumnezeu; se fac remarcate prin armonia proporțiilor, stilul unic arhitectural brâncovenesc, bogăția și frumusețea picturii, numeroase și bogate colecții de obiecte de artă religioasă .

1.7. învățământ

Județul Vâlcea dispune de 723 unități de invățământ: grădinițe, școli primare, școli gimnaziale, scoli speciale, școli profesionale, licee, invățământ superior de stat și privat.

1.8. Sport

Activitatea sportivă a județului cuprinde mai toate disciplinele. Sporturile cele mai atractive sunt atletismul, basketul, footbalul și handbalul. Județul Vâlcea are 20 de cluburi sportive, dintre care cel mai cunoscut este Clubul Oltchim Rm. Vâlcea. Echipa de handbal feminin a clubului este multiplă campioană națională și câștigătoare a unor importante trofee internaționale.

1.9. Oportunități de afaceri

Județul Vâlcea, situat într-o zonă colinară, la poale de munte, cu aproape 50% din suprafață acoperită cu păduri și-a creat o veche tradiție în prelucrarea lemnului. Pe luncile râurilor se cultivă cereale iar pe pantele dealurilor sunt înființate plantații de vie și pomi. Pe pășunile și imașurile colinare sau alpine se

7 www.valcea.dic.ro, www.biai.ro/node/2

cresc animale cea ce a permis înființarea a numeroase capacități de producție în domeniul industriei alimentare. Apele minerale cu proprietăți curative, peisajul de o frumusețe aparte a impus județul Vâlcea ca obiectiv de vacanță, izvor de sănătate sau odihnă. Pe lângă toate acestea trebuie adăugat spiritul întreprinzător al locuitorilor, calitatea ridicată a pregătirii profesionale și o bună educație pentru muncă. De altfel, acestea sunt argumentele care fac județul Vâlcea atractiv pentru un întreprinzător care dorește să-și întemeieze o afacere.

în domeniul prelucrării lemnului sunt suficiente resurse în baza cărora se pot crea noi capacități de producție, de la prelucrare buștean, uscare și prelucrare cherestea de fag, stejar sau rășinoase până la producție de mobilă.

în agricultură se pot dezvolta afaceri atât în sectorul producției vegetale cât și în zootehnie. Se apreciază că, agricultura județului trebuie să suporte un amplu proces de organizare și modernizare tehnologică, proces în care experiența regiunilor din Vestul Europei ar fi de un real sprijin. Valorificarea producției agricole și fabricarea de produse alimentare cu încadrarea acestora în standardele de calitate impuse de Uniunea Europeană oferă largi perspective de dezvoltare și un atractiv segment de afaceri, cu posibilități de desfacere la export dar și pe piața internă.

Turismul balnear dar și de agrement necesită investiții de capital. Se pot lua în considerație nevoile de modernizare a bazei materiale existente, spații de cazare și baze de tratament. In zona montană, în Munții Lotrului se pot construi noi capacități turistice, piste de schi alpin, etc. De asemenea, se pot organiza itinerarii pentru amatorii de vânătoare sau pescuit; practicarea turismului de aventură și sporturi extreme; itinerarii culturale la lăcașurile de cult și situri istorice.

1.10. Populația județului Vâlcea

Județul are o populație de 413.570 locuitori, din care aproximativ 60% aparține grupurilor de populație activă (15-59 ani pentru bărbați și 15-54 ani pentru femei). De asemenea, 161.755 de persoane locuiesc în zonele urbane, iar 251.815 în zonele rurale.

număr

Notă: Datele pentru anul 2007 sunt definitive și se referă la momentul producerii evenimentului; datele pentru 2008 sunt operative și se referă la momentul înregistrării fenomenului. Fenomenele au fost repartizate pe județe după domiciliu: născuții-vii după domiciliul mamei, decesele după domiciliul decedatului și divorțurile după ultimul domiciliu comun al soților.

Analiza SWOT a județului Vâlcea (Puncte tari, puncte

slabe)

Capitolul II. Caracteristici socio-culturale ale populației la nivelul Regiunii Sud Vest Oltenia – încadrarea Județului Vâlcea în contextul demografic regional

2.1. Prezentare generală a situației demografice la nivelul Regiunii Sud Vest Oltenia

Conform Anuarului Statistic al României, la 1 iulie 2001, Regiunea Sud Vest Oltenia avea o populație de 2.394.895 locuitori, ceea ce reprezintă 10,69% din populația totală a României.

Datele „Recensământului Populației si al Locuințelor – 2002", furnizate de Direcția Regionala de Statistica Dolj, prezintă o scădere îngrijorătoare a populației Olteniei, cu circa 2,8% fata de anul 2000.

Astfel, în ultima decada (1992-2002), populația regiunii a scăzut cu 126723 persoane, ajungând în martie 2002 la 2. 330.792 locuitori ( 10,75 % din populația României) :

Scăderea cea mai mare a populației s-a înregistrat în județul Mehedinți -25. 941 persoane în 10 ani, reprezentând 7,79% din populația județului în anul 1992.

Scăderea populației în ultimii 10 ani a fost mai accentuată la nivelul regiunii, comparativ cu nivelul național ( 5,15% fata de 4,94%).

Scăderea cea mai mare a populației s-a înregistrat în județul Mehedinți -25.941 persoane în 10 ani, reprezentând 7,79% din populația județului în anul 1992.

Scăderea populației în ultimii 10 ani a fost mai accentuată la nivelul regiunii, comparativ cu nivelul național ( 5,15% fata de 4,94%).

Se preconizează că și în următorii ani să continue aceasta tendința de scădere a populației.

Astfel, se înregistrează un spor natural negativ de – 3,2 % datorită evoluției ratelor mortalității și natalității, care la nivel regional sunt de 12, 5 %, respectiv 9,3%8.

8 Anuarul Statistic al României, Resursele umane și piața muncii din Regiunea Sud Vest Oltenia, pag. 71 -72.

La nivel național avem o rata a mortalității de 11,6 %, fata de 9,8 % rata natalității. Situația acestor indicatori la nivel de regiuni în anul 2001 era următoarea:

Mișcarea naturala a populației. Comparație între regiuni.

Cea mai ridicata rata a mortalității este întâlnită în județul Dolj- 13,5 % , iar cea mai scăzuta, în județul Gorj – 10, 9 %.

Mișcarea naturala a populației. Comparație intre județele regiunii

2.2 Densitatea populației

Densitatea populației în Regiunea Sud Vest Oltenia este sub media naționala, conform tabelului de mai jos (82,0% fata de 94,0%):

în regiunea Oltenia, județele Gorj, Mehedinți și Vâlcea sunt mai slab populate, având o medie mult sub cea naționala9, pe când Doljul și Oltul depasesc/se apropie de aceasta valoare. Exista 3 mari zone izolate în regiune unde satele se găsesc la peste 30 km de primul oraș. Acest lucru influențează într-o măsură negativă infrastructura, atât cea de transporturi și utilități, cat și cea managerială.

2.3. Centre de polarizare

In Regiunea Oltenia exista 9 tipuri de centre de polarizare, clasificate

astfel:

1. centru urban cu influența regionala – municipiul Craiova, ca puternic centru universitar cu influenta în întreaga regiune;

9 Anuarul Statistic al României, Resursele umane și piața muncii din Regiunea Sud Vest Oltenia, pag. 71-72.

centre urbane cu funcție interjudețeană — municipiile Râmnicu Vâlcea,
Drobeta Turnu Severin , Târgu Jiu și Slatina, cu influențe atât în județele
proprii, cât și în afara lor;

orașe cu influență interjudețeană redusă – orașe cu aflux de forța de
munca la nivel interjudetean redus – Filiasi, Calafat, Motru;

municipii și orașe cu influență zonala – orașe cu aflux de forța de munca
la nivel zonal – Caracal, Orșova, Ocnele Mari, Calimanesti, Băile
Olanesti;

orașe cu influenta locala I- centre locale de utilizare a forței de munca de
nivel I – Bailesti, Corabia, Bals, Dragasani;

orașe cu influenta locala II – centre locale de utilizare a forței de munca
de nivel II – Baia de Arama, Strehaia;

orașe cu influenta locala III 0 centre locale de utilizare a forței de munca
de nivel III – centre locale de utilizare a forței de munca în agricultura de
nivel I – Vanju Mare, Draganesti Olt, Piatra Olt, Segarcea, Horezu;

localități agricole cu arii de influenta în consolidare – centre locale de
utilizare a forte i de munca în agricultura de nivel I – Balcesti, Babeni

comune – centre de polarizare.

Centre de polarizare în regiunea Oltenia (sursa: Facultatea de Geografie din Craiova)

Planul de amenajare a teritoriului regiunii Sucf-Vest Oltenia

2.4. Structura populației pe medii

Populația urbana care reprezintă 45,4 % din totalul populației regiunii locuiește în 32 de orașe și municipii, nivelul de urbanizare fiind mai mic decât cel național – 54,6%.

Având o populație de 311326 mii locuitori, Craiova este cel mai mare oraș din regiune, celelalte orașe cu peste 100.000 de locuitori fiind Ramnicu Vâlcea și Drobeta Turnu. Severin . Celelalte reședințe de județ, Târgu Jiu și Slatina, se încadrează în categoria orașelor cu populație intre 75-100.000 de locuitori.

Populația se concentrează mai mult în mediul rural, având o pondere de 54,6%, din cauza prăbușirii activităților industriale și disponibilizărilor

masive de personal provocate de restructurarea unor întreprinderi sau sectoare, care au drept efect migratia populației (in special persoanele în vârsta) dinspre orașe spre sate. Singurul județ unde populația urbana este majoritara este Dolj -51,6%. Aceste procente situează România și regiunea Oltenia foarte departe de media Uniunii Europene, de 17,5% populație rurala. Populația în mediul rural este îmbătrânită, tinerii preferând orașul, unde posibilitatea găsirii unui loc de munca este mai mare decât la tara, unde practicarea agriculturii se face cu mijloace rudimentare. O dovada a acestui lucru este și faptul ca sporul natural al populației în mediul rural este negativ (-6,7 fata de 0,9 în mediul urban în regiunea Oltenia).

2.5. Structura populației pe sexe

Dintr-un total de 2 394 895 persoane (1 Iulie 2001), femeile din Oltenia reprezintă 50.85%, adică 1217986 persoane. Dintre acestea, 662139 trăiesc în mediul rural, adică 54.36% din totalul populației feminine.

2.6. Populația pe grupe de vârsta

Evoluția structurii pe vârste a populației Regiunii SV Oltenia releva apariția unui proces lent, dar constant de îmbătrânire demografica cu implicații negative pentru economie și societate, fenomen caracteristic tuturor județelor componente, datorita ratei scăzute a natalității, care contribuie în mod direct la reducerea ponderii populației tinere . în 1990, populația tânăra avea o pondere mai mare în totalul populației în raport cu populația vârstnica. Acest raport s-a schimbat pe parcursul a unsprezece ani, astfel ca acum populația peste 60 de ani are o pondere mai mare în totalul populației regiunii decât populația sub 15 ani.

2.7. Migrația Internă

Apare înregistrata o migratie a populației vârstnice din orașe către sate, mai ales în urma concedierilor masive din întreprinderile de stat, dar și datorita restituirii terenurilor agricole prin Legile 18/1991 și 1/2000.

Migrația urban-rural scoate în evidenta un declin al zonelor urbane, provocat de recesiunea economica din ultimii ani. Tendințele migratiei interne au rezultat din schimbările de domiciliu înregistrate în anii 1999 și 2000, la nivelul regiunii Sud Vest Oltenia. în anul 2000, migrația inter-regionala s-a diminuat fata de anul precedent.

Nivelul migratiei externe a crescut îngrijorător, cu aproape 35% în anul 2000 fata de anul 1999, în special în rândul tinerilor din cauza lipsei locurilor de munca.

Condițiile economice și sociale precare determina și ele intr-o mare măsura evoluția demografica negativa . Vârsta medie la data căsătoriei este în creștere atât la bărbați, cat și la femei; de asemenea, creste numărul familiilor cu un singur copil. Vârsta medie a femeilor la prima naștere este de asemenea în creștere.

Rata divortialitatii a înregistrat, în anul 2001, un număr de 2623 divorțuri – cu 440 divorțuri mai multe decât în anul 2000 – și o rata de 1,09 divorțuri la 1000 locuitori ( fata de 0,91 divo rturi la 1000 locuitori în 2000). Numărul divorțurilor, după numărul copiilor minori ramași prin desfacerea căsătoriei, pronunțate în 2001, în Regiunea Sud Vest Oltenia, reprezenta 8,4% din nivelul național.

2.8. Piața forței de munca și posibilitățile de angajare

Piața muncii din Oltenia reflecta în mare tendințele de la nivel național. S-a înregistrat o descreștere notabila a procentului de oc upatie intre 1995 și 2001, în comparație cu media naționala. în Regiunea Sud -Vest, populația ocupata civila a fost, la sfârșitul anului 2001 , de 944,3 mii persoane, în scădere fata de anul precedent cu 9,2 mii persoane ponderea acesteia în totalul populației fiind de 39, 42%, i. Femeile reprezentau 48,23% (455,5 mii) din totalul populației ocupate civile. Principalele ramuri ale economiei ce concentrează populația ocupata civila sunt: agricultura și silvicultura ( 50,7%), industria (19,6 %), comerțul (7,7 %), invatamantul (4,4%), construcțiile ( 3,7%) și sănătatea (3,6 %). de Raportul de ocupare (raportul dintre populația activa civila ocupata și resursele totale de munca) a fost în 2001 de 74,4%. De fapt, în timp ce populația potențial activa a rămas în mare aceiași – 57.9 % din totalul populației, ( 54,3% pentru femei), numărul total al populației angajate a scăzut substanțial. Numărul de salariați a scăzut de la 556 mii persoane în 1996 la 425 mii în 2001 ,atât pentru bărbați cat și pentru femei. Participarea pe piața muncii a fost într-o cădere notabila, atât în procentul înregistrat printre tineri (15-24 ani) – 9,6 % din totalul populației ocupate în 2001 – cât și la cel înregistrat la persoanele vârstnice (de peste 50 de ani) – 37,6 % din totalul populației ocupata în 2001)10.

în general, regiunea Oltenia a pierdut în perioada 1992- 2001 182.300 locuri de munca dintr-un total de 1.126.600 (16,18%), pierderile de la nivel național fiind de 1 895 500 dintr-un total de 10.458.000 locuri de munca (18,12%).

10 Anuarul Statistic al României, Resursele umane și piața muncii din Regiunea Sud Vest Oltenia, pag. 79-82.

Șomajul. Șomajul a fost în creștere în SV Oltenia, conform ILO și metodologiilor românești. în anul 2000 erau înregistrați 125.386 șomeri în Oltenia, reprezentând 11,6% din forța de munca, procent ce plas a Oltenia pe locul al doilea intre regiuni. în 2001, se înregistrează o scădere spectaculoasa a numărului de șomeri înregistrați – 109.625, conducând la o rata a Șomajului de 10.4%. Aceasta scădere de 1.2% a ratei Șomajului plasează în continuare regiunea pe locul 2 în tara, după regiunea Nord-Est (10.6%), deoarece o scădere semnificativa a ratei Șomajului (de 1,7%) a fost înregistrata și la nive 1 național (8,8%).

Aceste scăderi insa ar putea fi influențate dediminuarea perioadei de alocare a ajutoarelor financiare pentru șomeri, precum și de a perioadei minime de munca efectuata necesara pentru a putea beneficia de aceste ajutoare financiare.

Județele Dolj și Vâlcea au o rata a Șomajului semnificativ mai mare decât media naționala (11.2%, respectiv 13.5%), în timp ce județul Gorj are o rata de 10,3%. Județul Vâlcea se plasează pe locul 4 în tara (după Hunedoara, Neamț și Ialomița).

Evoluția Șomajului în Oltenia intre 1990 – 2001:

OP.

Numărul de șomeri în rândul femeilor a fost în anul 2000 mai scăzut decât la nive 1 național (44,1 fata de. 46,8) în toate județele cu excepția județului Vâlcea. în anul 2001, ponderea șomerilor femei reprezenta 42,86%, fata de situația la nivel național – 46,09%.

Județul Vâlcea are cel mai mare procent de șomaj în rândul tinerilor din România, 44,2% comparat cu media regionala de 31,6% și cu cea naționala de 29,4%. (date 2000)11.

Diferente notabile în ceea ce privește Șomajul pe termen lung comparativ cu media naționala întâlnim în județele Mehedinți (+4,5%) și Olt (+3,3%). Șomajul pe te rmen lung are tendința sa fie o problema mult mai serioasa pentru femei în comparație cu bărbații, în timp ce Șomajul în rândul tinerilor afectează mai mult bărbații decât femeile. Pe categorii de personal, cea mai mare parte dintre șomeri sunt muncitori (66,6 mii persoane), în timp ce 4,8 mii erau absolvenți de invatamant superior. în anul 2001, șomerii în rândul muncitorilor erau în număr de 55.900, iar în rândul persoanelor cu studii superioare – 3308.

Proporția șomerilor care nu mai beneficiază de ajuto r de șomaj sau alocație de sprijin a fost de 32,4% în anul 2000. în anul 2001, numărul acestora a crescut la 34,8% Se poate concluziona ca ultima restructurare industriala a constituit una din cauzele majore de creștere a Șomajului în Oltenia, chiar daca impactul a fost parțial echilibrat de creșterea numărului de angajați în

1 Anuarul Statistic al României, Resursele umane și piața muncii din Regiunea Sud Vest Oltenia, pag. 86.

agricultura. Procentele diferite ale acestor doifactori explica probabil majoritatea diferentelor înregistrate între județe. Lipsa dezvoltării perspectivelor și insuficientul număr de locuri de munca create afectează întreaga regiune, dar apare ca fiind în special o problema serioasa în județul Vâlcea, în care Șomajul în rândul tinerilor înregistrează un procent foarte mare. Exista puține indic ii privind dezavantajarea femeilor pe piața muncii, deși acestea ar putea sa fie afectate în special de Șomajul de lunga durata. Nu exista date disponibile pentru a putea trage concluzii cu privire la discriminarea pe piața muncii a grupurilor dezavantajate, ca de exemplu populația rroma (țigăneasca).

Capitolul III. Caracteristici socio-culturale ale populației la nivelul județului Vâlcea

Conform rezultatelor preliminare ale Recensământului Populației și al Locuințelor din 18 martie 2002, județul Vâlcea are o populație de 413.570 locuitori, reprezentând 1,91% din populația României, densitatea populației fiind de 71,7 Iocuitori/km2.

Potrivit acestor date, numărul locuitorilor din județul Vâlcea este mai mic fata de recensământul din anul 1992 cu 24.818 locuitori, respectiv cu 5,66%. Scăderea numărului populației se datorează atât sporului natural negativ (diferența dintre nascuti-vii și decedați), cât și soldului negativ al migratiei (diferența dintre persoanele plecate din județul Vâlcea în tara sau în străinătate, cu sau fara documente, și persoanele venite în județ):

Structura și evoluția populației județului se prezintă astfel:

Populația și densitatea populației la recensăminte se

prezintă după cum urmează

400000

Populația la recensăminte

29dec. 25ian. 21feb. 15mar 5ian. 'Ian. 18mar. 1930 1948 1956 1966 1977 1992 2002

2005

Ocnele Mari 0,8%

Horezu 1,7%

Călimânești 2,1%

Rm .Vâlcea 26,9%

Drăgășani Berbești 5,0% 1,4%

Bălceștl 1,4%

B. Olănești 1,1%

B.Govora 0,7%

3.5. Populația pe localități la 1 iulie al fiecărui an, din

perioada 2001-2005, se prezintă după cum urmează

Populația stabilă pe grupe de vârstă și sexe în mediul urban la 1 iulie 2005

—

0 2000 4000 6000 8000 10000

– nr. persoane –

1 Masculin □ Feminin

Din total: MEDIUL RURAL

IV. EVOLUȚII ÎN DOMENIUL ȘOMAJULUI ȘI A PROTECȚIEI SOCIALE A ȘOMERILOR ÎN JUDEȚUL

VÂLCEA

Prin intrarea în vigoare a Legii nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru șomaj și stimularea ocupării forței de muncă cu modificările și completările ulterioare, s-au creat premisele necesare pentru asigurarea unui nivel ridicat al ocupării și adaptării forței de muncă la cerințele pieții muncii.

Numărul persoanelor încadrate prin implementarea Programului de Ocupare a Forței de Ocupare a Forței de Muncă al ANOFM a fost de 282.951 persoane, cu 4,5% mai mult față de aceeași perioadă a anului trecut (respectiv 270.769 persoane)12.

Analizând rezultatele la 30 iunie 2007 ale programului de ocupare al ANOFM, pe structuri, se constată că numărul femeilor încadrate a crescut cu 4385 persoane (4,3%) față de perioadă corespunzătoare a anului trecut. Din totalul celor 282.951 persoane ocupate 47,2% provin din mediul rural.

4.1. Structura pe tipuri de măsuri active ale Programului de Ocupare

Medierea muncii este măsura cu ponderea cea mai mare (78,6%) în totalul realizărilor pe semestrul I 2007. Ponderea cea mai mare a persoanelor ocupate prin mediere, din totalul persoanelor ocupate prin program, pe țară, o are

12 Ministerul Muncii, Familiei și Egalității de Danse, Buletin Statistic Trimestrial în Domeniul Muncii și Protecției Sociale, București, 2007, pag. 6.

Regiunea Nord – Est, de 18,4%, cu 14,8 puncte procentuale mai mare fașă de Regiunea București -Ilfov (3,6%).

Din totalul persoanelor ocupate prin activitatea de mediere, 73,9% au fost ocupate pe locuri de muncă pe perioadă nedeterminată și 26,1% pe perioadă determinată.

Informare și consiliere profesională, măsură ce deține în sem. I 2007 o pondere de 9,0% din total persoane încadrate. Regiunile cu ponderea cea mai mare din total program sunt Nord -Est (27,53%) și Sud – Muntenia (25,32%) iar Regiunea București – Ilfov cea mai mică, respective 1,55%.

Ocuparea prin cursuri de formare profesională, Ocupare prin cursuri de formare profesională, măsură ce deține la nivel național un procent de 3,8% din totalul realizărilor pe sem. I 2007. Din totalul de 282. 951 persoane încadrate în muncă, în primul semestru al anului 2007, 12.810 persoane, respectiv 4,5%, au beneficiat de alocații înainte de expirarea perioadei de indemnizare a ajutorului de șomaj, cu 18,5% mai puțin decât în sem. I 2006.

Implementarea măsurilor de stimulare a angajatorilor pentru încadrarea în muncă a anumitor categorii de șomeri s-a concretizat în sem. I 2007 prin:

*k Subvenționarea locurilor de muncă prin încadrarea șomerilor de peste 45 ani sau șomeri unici susținători ai familiilor monoparentale: la nivel național ponderea acestei măsuri în total Program de ocupare a fost de 4,2%, respective 11.934 persoane, cu 10,4% mai mult decât în sem. I 2006.

*fc Subvenționarea locurilor de muncă prin încadrarea șomerilor care mai au 3 ani până la pensionare: au fost încadrate prin program de 276 persoane, cu 11,5% mai puțin decât în sem. I 2006.

•4» Subvenționarea locurilor de muncă prin încadrarea absolvenților instituțiilor de învățământ: 2,0% din program au fost ocupați în sem. I 2007 prin acordarea acestui tip de subvenție, iar din aceștia 15,9% au fost absolvenți ai școlilor de arte și meserii, 46,1% absolvenți de învățământ secundar superior sau postliceal, iar 38,0% au fost absolvenți de învățământ superior. Ca regiune, cel mai bine în totalul realizărilor la această măsură se situează regiunea Nord Est (20,0%) și Regiunea Nord Vest (16,7%). în sem. I 2006au fost ocupați2,7% din total persoane ocupate, cu 0,7% mai mult decât în sem. I 2007.

«t Subvenționare locurilor de muncă prin încadrarea persoanelor cu handicap: realizări la nivel național de 0,04% din total program. Din realizările la această măsură regiunea Centru deține un procent de 26,7%, iar regiunea București – Ilfov un procent de 2,5%.

Una dintre măsurile care vin în sprijinul persoanelor în căutare de loc de muncă este stimularea mobilității forței de muncă. Din totalul celor 1.760 persoane ocupate în sem. I 2007 (0,6% din total program de ocupare), prin acordarea de prime de mobilitate, un procent de 46,8% persoane au fost angajate într-o localitate situată la distanță mai mare de 50 Km de localitatea unde își au domiciliul ca urmare a angajării lor.

4.2. Acordarea de servicii de consultanță și asistență pentru începerea unei activități independente sau pentru inițierea

unei afaceri

Serviciile acordate s-au concretizat în furnizarea de informații juridice, metode și tehnici eficiente de management, consultanță acordată de către

furnizorii de servicii contractați în condițiile legii și persoane specializate din cadrul agențiilor județene, respective a municipiului București. In sem. I al anului 2007 această măsură deține o pondere de 0,09% din totalul realizărilor prin programul de ocupare.

4.3. Ocuparea temporară a forței de muncă în lucrările publice de interes comunitar

Această măsură poate interveni direct și operativ pentru a oferi locuri de muncă în zonele și localitățile cele mai afectate de șomaj; 12,9% persoane din program au fost ocupate în sem. I 2007 prin această măsură. Ponderea cea mai mare a realizărilor acestei măsuri în total program au avut-o regiunile Sud -Est (12,9%), Vest (15,8%), Sud – Muntenia (14,9%).

4.4. încadrarea prin încheierea de contracte de solidaritate în baza Legii nr. 116/2002

Prevenirea și combaterea marginalizării sociale vine în sprijinul tinerilor cu acces mai dificil pe piața forței de muncă:

«4». Tineri proveniți din centrele de plasament și centrele de primire a copilului din cadrul serviciilor specializate și al organismelor private autorizate în domeniul protecției copiilor;

4» Tineri singuri cu copii în întreținere;

4- Tineri familiști cu copii în întreținere;

4* Tineri familiști fără copii în întreținere;

4p Tineri familiști care au executat pedepse private de libertate;

4- Alte categorii de tineri aflați în dificultate;

în sem. I 2007 au fost încadrați în muncă 946 tineri, cu 7,4% mai mult decât în sem. I 2006. ponderea cea mai mare a realizărilor acestei măsuri în total program au avut-o regiunile Nord – Est (33,6%), Sud -Vest Oltenia (17,4%) și Centru (13,5%).

Numărul total de șomeri corespunzător lunii iunie 2007 a fost de 354.714 persoane, mai mic decât cel înregistrat în luna anterioară cu 15.118 persoane.

Din totalul șomerilor înregistrați, 115.055 au fost șomeri indemnizați și 239.659 neindemnizație. Atât numărul șomerilor indemnizați, cât și a celor neindemnizați a scăzut, cu 7.321, respective cu 7.797 persoane. Ponderea șomerilor neindemnizați în numărul total al șomerilor rămân în continuare ridicată (67,6%).

4.5. Evoluții în domeniul Migrației forței de muncă

Complexitatea acestui fenomen s-a dezvoltat în jurul a trei teme relevante: gestionarea migrației legale, combaterea migrației ilegale și integrarea migraților legali în societățile de primire.

în trimestrul II 2007 numărul contractelor de muncă obținut de lucrătorii mediați prin intermediul Oficiului pentru Migrației Forței de Muncă a fost de 13.524, în timp ce în aceeași perioadă a anului 2006 numărul contractelor de muncă a fost de 20.446. După cum se observă a avut loc o descreștere a numărului de contracte de muncă obținute prin intermediul acestei instituții,

astfel că în trimestrul II 2007 numărul contractelor de muncă a scăzut cu 33,9%, față de aceeași perioadă anului 2006.

4.6. Relații de muncă

în semestrul I 2007 numărul conflictelor de interes și salariații care au participat la aceste conflicte a scăzut de la 57 la 54, față de perioada corespunzătoare a anului trecut, respectiv de la 66.557 la 55.947. Numărul conflictelor de muncă se menține ridicat în industria de mașini și echipamente și în industria metalurgică unde se înregistrează și cel mai mare număr de salariați implicați în conflict, 19.740 respectiv 20.614.

Menținerea ponderii ridicate a conflictelor din zona industriei prelucrătoare coroborată cu schimbarea semnificativă a ponderii revendicărilor salariale în declanșarea conflictelor de interese atrage asupra problemelor de salarizare existente în ramură.

De asemenea se menține ponderea ridicată a conflictelor de muncă în zona întreprinderilor mici (0-300 salariați) și mijlocii (301-800 salariați), (38,9% respective 31,5%).

In privința numărului de unități înregistrate la direcțiile de muncă pe forme de proprietate, se constată o scădere per total al acestora de la 47.711 în sem. I 2006 la 24.408 în sem. 12007.

La nivel de regiuni de dezvoltare, Regiunea București – Ilfov și Regiunea Sud – Muntenia înregistrează cele mai multe unități (3.632 respectiv 3.468).

Principalele motive care au declanșat conflictele de interes în Semestrul I 2007 au fost:

4» Revendicările salariale, neacordarea compensărilor, indexărilor, neplata salariilor le termen, neacordarea unor prime de vacanță, tichete de masă etc-70,4%;

4t Refuzul semnării contractului de muncă și începerea negocierilor -25,9%;

4.6. EFECTIVUL SALARIAȚILOR DIN JUDEȚUL VÂLCEA

Deși la nivelul Regiunii Sud Vest Oltenia, județele Dolj și Vâlcea au o rata a Șomajului semnificativ mai mare decât media națională (11.2%, respectiv 13.5%), analizându-se evoluția numărului de persoane angajate în ultimii ani relevă a creștere a ponderii personelor ocupate în județul Vâlcea. în luna ianuarie 2008, la nivelul județului Vâlcea au fost înregistrați 86.371 angajați, iar în ceea ce privește domeniile de activitate proritare ale populației ocupate, situația se prezintă astfel:

persoane

Notă: Datele au fost estimate pe baza rezultatelor cercetării statistice lunare asupra câștigurilor salariale, completate cu informațiile existente în Registrul Statistic al întreprinderilor pentru întreprinderile cu 0-3 salariați și au fost repartizate pe județe și sectoare de activitate conform distribuției obținute din cercetarea statistică anuală asupra costului forței de muncă din anul 2006.

4.7. CÂȘTIGUL SALARIAL MEDIU BRUT

La nivelul anului 2007 și luna ianuarie 2008 situația veniturilor medii brute obținute de persoanele angajate este evidențiată în tabelul următor:

lei/persoană

Informațiile privind câștigurile salariale pentru activitățile de extracție a hidrocarburilor, poștă și telecomunicații și intermedieri financiare, în cea mai mare parte, sunt repartizate pe județe după sediul central al întreprinderii furnizoare de date.

4.8. CÂȘTIGUL SALARIAL MEDIU NET

La nivelul anului 2007 și luna ianuarie 2008 situația veniturilor medii nete obținute de persioanele angajate este evidențiată în tabelul următor:

lei/persoană

Informațiile privind câștigurile salariale pentru activitățile de extracție a hidrocarburilor, poștă și telecomunicații și intermedieri financiare, în cea mai mare parte, sunt repartizate pe județe după sediul central al întreprinderii furnizoare de date.

4.9. NUMĂRUL ȘOMERILOR ÎNREGISTRAȚI

Raportat la înregistrările Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă, în județul Vâlcea se constată o scădere a numărului de șomeri de la 9239 în luna ianuarie a anului 2007, la 7163 în aceeași lună a anului 2008.

persoane

Sursa de date: Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă.

4.10. RATA ȘOMAJULUI ÎNREGISTRAT

Raportat la înregistrările Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă, în județul Vâlcea se constată o scădere ratei șomajului de la 5,3 în luna ianuarie a anului 2007, la 4,1 în aceeași lună a anului 2008.

1)

Recalculată cu populația activă civilă la 01.01.2007

Sursa de date: Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă

CONCLUZII

Motto: Pitoresc și plin de farmec. Așa se dezvăluie călătorului abia sosit în acest ținut binecuvântat de Dumnezeu, cu munți, podișuri și dealuri, depresiuni și văi de o neasemuită frumusețe.

Județul Vâlcea se află în partea central-sudică a României și se întinde de-a lungul bazinului mijlociu al râului Olt, fiind înconjurat de Munții Cozia la est și Culmea Căpățânii în vest. Județul are o suprafață de 5,765 km , ceea ce reprezintă aproximativ 2,4% din suprafața totală a țării. Clima județului este temperat-continentală, cu slabe influențe mediteraneene. Reședința județului este municipiul Râmnicu Vâlcea, situat la confluența râurilor Olt și Olănești, la poalele dealurilor Capela, Petrișor și Cetățuia.

Județul are 89 de unități administrativ-teritoriale, respectiv două municipii (Râmnicu Vâlcea și Drăgășani), nouă orașe (Băbeni, Băile Govora, Băile Olănești, Bălcești, Berbești, Brezoi, Călimănești, Horezu și Ocnele Mari) și 78 comune.

Trei din cele 9 stațiuni balneare din țară se află în județul Vâlcea (Băile Govora, Băile Olănești și Călimănești) și două stațiuni de interes local (Horezu și Voineasa). De asemenea, în județ există 2 parcuri naționale (Cozia și Buila Vânturarița) și alte 46 de Rezervații și monumente ale naturii.

Materialele arheologice, informațiile învățaților lumii antice, vestigiile și monumentele istorice atestă în județul Vâlcea primele urme ale existenței umane

încă din paleolitic, iar descoperirile de la Bugiulești (comuna Tetoiu) transformă județul nostru într-unui din locurile cu cele mai vechi urme de viață și locuire umană – aproximativ 2.000.000 ani.

Prima mențiune a județului apare pe data de 8 ianuarie 1392 în Cronicile Mănăstirii Cozia, unde Hrisovul semnat de domnitorul Țării Românești, Mircea cel Bătrân, este încă păstrat.

în județul Vâlcea există 164 km de căi ferate și 2.167 km de drumuri din care 550 km sunt drumuri naționale. Rețeaua de distribuție a gazelor naturale există în 9 localități și are o lungime de 259,2 km. Lungimea rețelei de distribuție a apei potabile este de 563,9 km.

Profilul industrial al județului este în principal bazat pe industriile extractivă (cărbune, petrol, sare), chimică, alimentară, prelucrătoare, ușoară și textilă.

Județul are o populație de 413.570 locuitori, din care aproximativ 60% aparține grupurilor de populație activă (15-59 ani pentru bărbați și 15-54 ani pentru femei). De asemenea, 161.755 de persoane locuiesc în zonele urbane, iar 251.815 în zonele rurale.

Conform rezultatelor preliminare ale Recensământului Populației și al Locuințelor din 18 martie 2002, județul Vâlcea are o populație de 413.570 locuitori, reprezentând 1,91% din populația României, densitatea populației fiind de 71,7 Iocuitori/km2.

Potrivit acestor date, numărul locuitorilor din județul Vâlcea este mai mic fata de recensământul din anul 1992 cu 24.818 locuitori, respectiv cu 5,66%.

Scăderea numărului populației se datorează atât sporului natural negativ (diferența dintre nascuti-vii și decedați), cât și soldului negativ al migratiei (diferența dintre persoanele plecate din județul Vâlcea în tara sau în străinătate, cu sau fara documente, și persoanele venite în județ).

Deși la nivelul Regiunii Sud Vest Oltenia, județele Dolj și Vâlcea au o rata a Șomajului semnificativ mai mare decât media națională (11.2%, respectiv 13.5%), analizându-se evoluția numărului de persoane angajate în ultimii ani relevă a creștere a ponderii personelor ocupate în județul Vâlcea. în luna ianuarie 2008, la nivelul județului Vâlcea au fost înregistrați 86.371 angajați.

Raportat la înregistrările Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă, în județul Vâlcea se constată o scădere a numărului de șomeri de la 9239 în luna ianuarie a anului 2007, la 7163 în aceeași lună a anului

2008.

Raportat la înregistrările Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă, în județul Vâlcea se constată o scădere ratei șomajului de la 5,3 în luna ianuarie a anului 2007, la 4,1 în aceeași lună a anului 2008.

BIBLIGRAFIE

Anuarul Statistic al Județului Vâlcea , Institutul National de Statistica Direcția Județeană de Statistică – VÂLCEA,

Institutul National de Statistica , "Mediul înconjurător în România",

Anuarul Statistic al României, Resursele umane și piața muncii din Regiunea Sud Vest Oltenia,

Ministerul Muncii, Familiei și Egalității de Șanse, Buletin Statistic Trimestrial în Domeniul Muncii și Protecției Sociale, București, 2007,

www.cjvalcea.ro,

www.infoturist.ro/iudete/valcea.html, www.valcea.djc.ro, www.bjai.ro/node/2, www.infoturist.ro/judete/valcea.htmL

SITUAȚIE PRIVIND FORȚA DE MUNCĂ ÎN JUDEȚUL VÂLCEA

Sursa: Direcția Județeană de Statistică Vâlcea

Bărbați Femei TOTAL

411.576

89.900 77.000 166.900 40,6%

01.ian.08 Populație județ Populație ocupată

Agricultură și silvicultură

Industrie extractivă

Industrie prelucrătoare

Energie electrică, termică, gaze și apă

Construcții

Comerț

Hoteluri și restaurante

Transport și comunicații

Financiar, bancar și asigurări

Tranzacții imobiliare

Administrație publică și apărare

învățământ

Sănătate și asistență socială

Alte activități

31.ian.08 Total salariați

Agricultură, vânătoare, silvicultură și piscicultura Industrie și construcții Servicii și alte activități

Rata șomajului Număr șomeri

31.01.2008

Nr. mediu de pensionari Pensia medie

Câștigul mediu brut

Agricultură, vânătoare, silvicultură și piscicultura Industrie și construcții Servicii și alte activități

'^&LjW ■ . ':

■.■■■■

Manifestare Coco D ui de Hurez – județ Vâlcea

Valea Oltului

Baraj Călimânesti Vâlcea

Muzeul Satului Vâlcea

Arta populară Vâlcea

Municipiul Râmnicu Vâlcea

Municipiul Râmnicu Vâlcea

Târg popular județ Vâlcea

Târg popular județ Vâlcea

10000 20000 Meters

10000

o

JUDEȚUL VÂLCEA

N

BIBLIGRAFIE

Anuarul Statistic al Județului Vâlcea , Institutul National de Statistica Direcția Județeană de Statistică – VÂLCEA,

Institutul National de Statistica , "Mediul înconjurător în România",

Anuarul Statistic al României, Resursele umane și piața muncii din Regiunea Sud Vest Oltenia,

Ministerul Muncii, Familiei și Egalității de Șanse, Buletin Statistic Trimestrial în Domeniul Muncii și Protecției Sociale, București, 2007,

www.cjvalcea.ro,

www.infoturist.ro/iudete/valcea.html, www.valcea.djc.ro, www.bjai.ro/node/2, www.infoturist.ro/judete/valcea.htmL

Sursa: Direcția Județeană de Statistică Vâlcea

Bărbați Femei TOTAL

411.576

89.900 77.000 166.900 40,6%

01.ian.08 Populație județ Populație ocupată

Agricultură și silvicultură

Industrie extractivă

Industrie prelucrătoare

Energie electrică, termică, gaze și apă

Construcții

Comerț

Hoteluri și restaurante

Transport și comunicații

Financiar, bancar și asigurări

Tranzacții imobiliare

Administrație publică și apărare

învățământ

Sănătate și asistență socială

Alte activități

31.ian.08 Total salariați

Agricultură, vânătoare, silvicultură și piscicultura Industrie și construcții Servicii și alte activități

Rata șomajului Număr șomeri

31.01.2008

Nr. mediu de pensionari Pensia medie

Câștigul mediu brut

Agricultură, vânătoare, silvicultură și piscicultura Industrie și construcții Servicii și alte activități

'^&LjW ■ . ':

■.■■■■

Manifestare Coco D ui de Hurez – județ Vâlcea

Valea Oltului

Baraj Călimânesti Vâlcea

Muzeul Satului Vâlcea

Arta populară Vâlcea

Municipiul Râmnicu Vâlcea

Municipiul Râmnicu Vâlcea

Târg popular județ Vâlcea

Târg popular județ Vâlcea

10000 20000 Meters

10000

o

JUDEȚUL VÂLCEA

N