Prezentarea Impozitelor Indirecte

Introducere

Impozitele și taxele constituie componente tot mai importante ale vieții economice, prin intermediul cărora statul iși procură resursele financiare necesare acoperirii cheltuielilor publice, de a căror realizare depinde indeplinirea funcțiilor sale. Impozitele indirecte se percep de la toți cei care consumă bunuri din categoria celor impuse sau beneficiază de anumite servicii indiferent de veniturile, averea sau situația personală a acestora.

Fiind percepute in cote proporționale asupra valorii marfurilor vandute și a serviciilor prestate ori in sume fixe pe unitatea de măsura, impozitele indirecte creează impresia falsă ca ar fi suportate in aceeași măsura de toate păturile sociale, că ar asigura repartiția echitabilă a sarcinilor fiscale.

In economiile moderne, statele colectează impozitele atat pentru finanțarea cheltuielilor, cat și pentru indeplinirea triplului lor rol de stabilizare, de distributie și de alocare. Definitiile date impozitelor sunt multiple, in funcție de teoriile despre impozite care au fost emise in decursul vremii, pe de o parte, iar pe de altă parte, in funcție de poziția autorilor cu privire la impozite.

Cele mai reprezentative definiții ale impozitelor sunt :

„Impozitul reprezintă o formă de prelevare silită la dispoziția statului fără contraprestație directă și cu titlu nerambursabil, a unei părți din veniturile sau averea unei persoane fizice și/sau juridice in vederea acoperirii unor necesițăti publice”.

„Impozitul reprezintă prestație pecuniară, pretinsă pe cale de autoritate, cu titlu definitiv și fără contraprestație, in vederea acoperirii cheltuielilor publice.”(Gaston Jeze)

„Impozitele reprezintă o formă de prelevare a unei părți din veniturile și/sau averea persoanelor fizice și juridice, la dispoziția statului in vederea acoperirii cheltuielilor publice. Această prelevare se face in mod obligatoriu cu titlu definitiv (nerambursabil) și fără contraprestație directă din partea statului.

Impozitul are caracter universal ca o consecință a suveranității statului și el este o instituție de drept publică fără de care nu se poate concepe existența statului făcand parte organică din el.

In evoluția modernă a impozitelor, instituirea acestora cu consimțamantul contribuabililor a fost subordonată compețitiei parlamentare ca organe legislative cu caracter reprezentativ de a reglementa impozitele și celelalte venituri necesare acoperirii cheltuielilor publice. Plata impozitului are caracter obligatoriu pentru toate persoanele fizice și juridice care realizează venit dintr-o anumită sursă sau care posedă un anumit gen de avere. Dreptul de a institui impozitele il are statul, care il exercită prin organele puterii centrale (Parlamentul) și ale administrației locale de stat.

Rolul impozitului se manifestă pe plan financiar, economic și social, definit de o etapa de dezvoltare a economiei de alta

Rolul cel mai important al impozitelor, se manifestă pe plan financiar, in sensul că impozitele reprezintă mijlocul principal de procurare al resurselor bănești necesare acoperirii cheltuielilor publice. In țările dezvoltate din punct de vedere economic prin intermediul impozitelor și taxelor, se procură intre 80-90 % din totalul resurselor financiare publice.

Pe plan economic, rolul impozitelor se manifestă prin intermediul măsurilor pe care statul le ia pentru a interveni in activitațile economice cu ajutorul impozitelor care pot fi folosite ca un instrument de schimbare sau franare a unei activități economice de crestere sau reducere a producției sau a consumului uni anumit produs, de stimulare sau ingrădire a comerțului exterior.

Pe plan social, rolul impozitelor se manifestă in mai multe direcții, dintre care se poate menționa rolul de instrument de redistribuire a unei părți din PIB intre clase și pături sociale, intre persoanele fizice și juridice, etc.

CAPITOLUL 1

PREZENTAREA IMPOZITELOR INDIRECTE

Caracterizarea impozitelor indirecte

Alaturi de impozitele directe, orice țară apeleaza și la cele indirecte care imbracă forma impozitelor pe cheltuieli (pe consum).

Pentru a pune in evidență conținutul și necesitatea impozitării indirecte, se impune compararea diferențelor ce există, atat din punct de vedere știintific, cat și juridic-administrativ, intre cele două mari categorii de impozite.

Astfel, in cazul impozitării directe a venitului sau averii, există așa numitul rol nominativ (o poziție, un fișier in memoria calculatorului); orice plătitor are o poziție deschisă la fisc. Acest lucru nu se regăsește insă și la impozitele indirecte, unde nu se cunoaște dinainte contribuabilul.

Printre avantajele impozitelor directe putem aminti echitatea fiscală și faptul că asigură statului venituri relativ stabile.

Impozitarea directă are marele avantaj al perceperii lente, la mari intervale de timp a impozitului. De asemenea, impozitarea directă este vizibilă și mai ales iritabilă pentru contribuabil și, nu independent de acestea, prezintă un randament destul de scăzut.

Impozitarea indirectă prezintă marele avantaj al randamentului, deaoarece se impun nu un profit, un venit, o avere ci o circulație, o vanzare, o comparare, un consum. Un alt avantaj este rapiditatea perceperii impozitului și in același timp este și mai puțin costisitoare decat impozitarea directă.

Marele inconvenient al impunerii indirecte il reprezintă inechitatea fiscală, pe de o parte, ca urma a proporționalității cotei de impunere, iar, pe de altă parte, din cauza faptului că nu ține seama de situația personală a plătitorului.

Principalele categorii de impozite indirecte sunt:

-taxele de consumație;

-taxele vamale;

-monopolurile fiscale;

-taxele de inregistrare și de timbru.

In vederea procurării resurselor financiare necesare acoperirii cheltuielilor publice se instituie, pe langă impozitele directe, și impozite indirecte.

In țările dezvoltate de regula, aportul impozitelor indirecte la formarea veniturilor fiscale ale statului este mai mic decat cel al impozitelor directe. Ponderea impozitelor indirecte in totalul incasărilor fiscale, cunoaște unele diferențieri de la o țară la alta.

In țările in tranziție, de regulă, ponderea impozitelor indirecte o devansează pe aceea a impozitelor indirecte in totalul veniturilor fiscale ale statului. Apelarea pe scara mai largă a acestor țări la impozitele indirecte, trebuie privită in strănsă legătura cu nivelul veniturilor și averilor realizate (deținute de diferite categorii de persoane fizice și juridice). In condițiile in care economia acestor țări are o performanța mai scăzută comparativ cu aceea a țărilor dezvoltate și aportul și randamentul impozitelor pe venit ca, de astfel, și a celor pe avere este mai scăzut.

Utilizarea unor sisteme fiscale bazate, in pricipal, pe impunerea veniturilor și a capitalurilor ar putea conduce la stabilirea unor impozite mai mari in sarcina firmelor autohtone.

Cele mentionate mai sus motivează intr-un fel și ritmul de crestere mai accentuat pe care il inregistrează impozitele indirecte in țările in dezvoltare comparativ cu țările dezvoltate.

Avand in vedere practica din diferite țări rezultă că in general impozitele indirecte sunt instituite de stat asupra vanzărilor de mărfuri și prestarilor de servicii. Cotele utilizate pentru stabilirea acestor impozite nu sunt diferențiate in funcițe de venitul, averea, sau situația personală a celor care cumpară mărfurile sau apelează la serviciile ce fac obiectul impozitelor indirecte „asadar, impozitele asupra consumului nu țin seama de principiul echității fiscale,impovorand contribuabilii cu capacitatea redusă de plată și favorizand pe cei aflați la polul opus”.

Impozitele indirecte sunt vărsate la buget de regulă de catre industriasi comercianți etc, dar sunt suportate de către consumatori, deoarece se includ in prețul de vanzare al mărfurilor.

Prin urmare in cazul impozitelor indirecte nu este vorba de o constrangere politică așa cum se intamplă la impozitele indirecte, ci una de ordin economic.

In perioadele cand o economie inregistrează unc urs ascendent, impozitele indirecte pot avea un randament fiscal ridicat; in schimb in perioadele de criză și de presiune cand producția și consumul inregistrează un recul, incasările din impozitele indirecte urmează aceeași ecoluție, periciclitand realizarea echilibrului bugetar sau conducand la adancirea deficitului bugetar.

In țările dezvoltate cel mai important impozit indirect il contituie taxele de consumație.

De asemenea, in țările in tranziție, taxele de consumație dețin o pondere apreciabilă in totalul incasărilor provenite din impozitele indirecte.

După forma pe care o imbracă, impozitele indirecte se pot grupa in:

taxe de consumație care pot fi generale (se aplică la majoritațea bunurilor și serviciilor, cum ar fi taxa pe valoarea adaugată) și speciale (se aplică doar la anumite categorii de bunuri, cum sunt accizele);

venituri provenite de la monopoluri fiscale;

taxe vamale;

taxe de timbru și de inregistrare.

După obiectul impuneri, impozitele pot fi clasificate in impozite pe venit (profit), impozite pe avere (patrimoniul net sau capital) și impozite pe consum (cheltuieli).

In funcție de scopul urmărit de autoritățile la introducerea lor, impozitele pot fi grupate in impozite financiare și impozite de ordine.

Astfel, impozitele financiare sunt instituite pentru a asigura realizarea resurselor financiare publice necesare acoperirii cheltuielilor publice.

După frecventa realizării lor, impozitle se pot grupa astfel:

in statele de tip federal intalnim:

impozite federale;

impozite ale statelor, provinciilor sau regiunilor membre ale federației;

impozite locale.

In statele de tip unitar intalnim:

impozite ale administrației centrale de stat

impozite locale.

Pe plan economic, rolul impozitelor se manifestă prin intermediul măsurilor pe care statul le ia pentru a interveni in activitățile economice; impozitele pot fi folosite ca un instrument de schimbare sau franare a unei activități economice de creștere sau reducere a producției sau a consumului unui anumit produs, de stimulare sau ingrădire a comerțului exterior etc.

Pe plan social, rolul impozitelor se manifestă in mai multe direcții dintre care se poate menționa rorlul de instrument de redistribuire a unei părți din Produsul Intern Brut, intre clase și pături sociale, intre persoane fizice și juridice etc.

In funcție de criteriile care stau la baza așezării la impozitele directe, ele se pot grupa in impozite reale și personale.

Impozitele indirecte se percep cu prilejul vanzării unor bunuri și prestării unor servicii ceea ce inseamnă ca ele atribuie calitatea de subiect al impozitului altei persoane fizice sau juridice, decat suportatorului acestora.

Impozitele financiare sunt instituite in scopul reălizarii de venituri pentru acoperirea cheltuielilor statului. In această categorie se includ impozitele pe venit, taxele de consumație.

Impozitele de ordine sunt introduse mai ales pentru limitarea unei acțiuni sau in vederea atingerii unui țel care nu are caracter fiscal. Astfel prin instituirea unor taxe ridicate la vanzarea băuturilor alcoolice și a tutunului, se urmărește limitarea consumului, avand in vedere efectul nociv asupra organismului uman.

1.2. Taxa pe Valoarea Adaugată (TVA)

1.2.1. Sfera de cuprindere

In sfera de aplicare a taxei pe valoarea adaugată se includ operațiile efectuate in Romania, care indeplinesc cumulativ urmatoarele condiții:

sa fie o livrare de bunuri sau o prestare de servicii cu plată (trebuie să existe o legătură directă intre operațiune și contrapartidă obținută, adică operațiunea aduce un avantaj clientului și prețul este legat de avantajul primit);

locul de livrare a bunului sau de prestare a serviciului este Romania (cei care efectuează livrari in străinătate pot exercita dreptul de deducere, dacă ar beneficia de același drept in condițiile in care ar face livrarea in Romania);

operațiunile sunt efectuate de către persoane impozabile;

rezultă dintr-o activitate economică (producție, comerț, prestări de servicii, agricultură, extracție, profesii liberale);

importurile (cota de TVA este aceeasi cu cea care s-ar fi aplicat daca bunul respectiv ar fi fost produs in țară); nu intră in sfera TVA importurile in regim suspensiv;

achizițiile intracomunitare de bunuri, cu excepția cazului in care sunt efectuate de o persoană impozabilă care efectuează numai livrări de bunuri sau prestări de servicii pentru care taxa nu este deductibilă, sau de o persoană juridică neimpozabilă, sau cazului in care valoarea totală a acestor achiziții intracomunitare nu depăsește pe parcursul anului calendaristic curent sau nu a depășit pe parcursul anului calendaristic anterior plafonul de 10000 Euro.

Sfera de acțiune a TVA cuprinde:

operațiuni taxabile (cu cota de 24% sau cu cota redusă de 9%); taxa se aplică la suma obtinuță din livrări de bunuri sau prestări servicii;

operațiuni scutite cu drept de deducere: nu se datorează TVA, dar se poate deduce TVA platită pentru bunurile și serviciile achiziționate (exemplu: exporturile);

oprațiuni scutite fără drept de deducere: nu se datorează TVA, dar nici nu se poate deduce TVA aferentă bunurilor și serviciilor achiziționate.

Livrările de bunuri presupun transferul dreptului de proprietate. In categoria livrărilor de bunuri efectuate cu plata, se includ și cele cu plata in rate, executarea silită, lipsurile din gestiune, situațiile in care s-a dedus TVA și după aceea s-a schimbat folosința bunurilor, punerea gratuită a unor bunuri la dispoziția unor persoane (in afară de mecenat, sponsorizare și protocol), distribuirea de bunuri către asociați.

Nu sunt considerate livrări de bunuri: bunurile distruse in urma unor calamități naturale, stocurile degradate care nu pot fi valorificate, perisabilitățile in limitele stabilite de lege, casarea impobilizărilor chiar și inaintea expirării duratei de viată utilă, mostrele, sponsorizarea, mecenatul si protocolul (in limitele stabilite de lege).

1.2.2. Plătitorii

Persoana obligată la plata taxei pe valoarea adaugată este persoana impozabilă care efectuează livrări de bunuri sau prestări de servicii, cu excepția cazurilor pentru care beneficiarul este obligat la plata taxei.

Taxa este datorată de orice persoană impozabilă, inclusiv de catre persoana juridică naimpozabilă inregistrată in scopuri de TVA, care este beneficiar al serviciilor care au locul prestării in Romania și care sunt furnizate de către o persoană impozabilă care nu este stabilită pe teritoriul Romaniei sau nu este considerată a fi stabilită pentru respectivele prestări de servicii pe teritoriul Romaniei chiar dacă este inregistrată in Romania.

Taxa este datorată de orice persoană inregistrată careia i se livrează gaze naturale sau energie electrică , dacă aceste livrări sunt realizate de o persoană impozabilă care nu este stabilită in Romania sau nu este considerată a fi stabilită pentru respectivele livrări de bunuri pe teritoriul Romaniei chiar dacă este inregistrată in scopuri de TVA in Romania.

Taxa este datorată de persoana impozabilă sau persoana juridică neimpozabilă, inregistrată in scopuri de TVA care este beneficiarul unei livrări ulterioare efectuate in cadrul unei operațiuni triunghiulare, in următoarele condiții:

cumpărătorul revanzător al bunurilor să nu fie stabilit in Romania, sa fie inregistrat in scopuri de TVA in alt stat membru și să fi efectuat o achiziție intracomunitară a acestor bunuri in Romania, care nu este impozabilă;

bunurile aferente achiziției intracomunitare să fi fost transportate de furnizor sau de cumpărătorul revanzător ori de altă persoană, in contul furnizorului sau al cumparătorului revanzător, dintr-un stat membru, altul decat statul in care cumpărătorul revanzător să il desemneze pe beneficiarul livrării ulterioare ca persoană obligată la plata taxei pentru livrarea respectivă.

1.2.3. Baza de calcul

Baza de impozitare a taxei pe valoare adaugată este constituită din tot ceea ce constituie contrapartidă obținută sau care urmează a fi obținută de furnizor ori prestator din partea cumparatorului, beneficiarului sau a unui terț, inclusiv subvențiile direct legate de prețul acestor operațiuni.

Baza de impozitare cuprinde urmatoarele:

impozitele și taxele, dacă prin lege nu se prevede altfel, cu excepția taxei pe valoare adaugată;

cheltuielile accesorii, cum sunt: comisioanele, cheltuielile de ambalare, transport și asigurare, solicitate de către furnizor/prestator cumpărătorului sau beneficiarului.

Baza de impozitare nu cuprinde următoarele:

rabaturile, rmeizele, risturnurile, sconturile și alte reduceri de preț, acordate de furnizori;

sumele reprezentand daune-interese, stabilite prin hotărare judecătorească definitivă și irevocabilă, penalizările și orice alte sume solicitate pentru plăți cu intarziere;

valoarea ambalajelor care circulă intre furnizorii de marfă și clienți, prin schimb, fără facturare.

Pentru importul de bunuri, baza de impozitare este valoarea in vamă a bunurilor, stabilită conform legislației vamale in vigoare, la care se adaugă orice taxe, impozite, comisioane și alte taxe datorate in afara Romaniei, precum și cele datorate ca urmare a importului bunurilor in Romania.

1.2.4. Cote de impunere

Cota standard este de 24% și se aplică asupra bazei de impozitare pentru operațiunile impozabile care nu sunt scutite de taxă sau care nu sunt supuse cotelor reduse.

Cota redusă de 9% se aplică asupra bazei de impozitare pentru următoarele prestări de servicii și/sau livrări de bunuri:

serviciile constand in permiterea accesului la castele, muzee, case memoriale, monumente istorice, monumente de arhitectură și arheologice, grădini zoologice și botanice, tărguri, expoziții și evenimente culturale, cinematografe;

livrarea de manuale scolare, cărți, ziare și reviste, cu excepția celor destinate exclusiv sau in principal publicității;

livrarea de proteze și accesorii ale acestora, cu excepția protezelor dentare;

livrarea de produse ortopedice;

livrarea de medicamente de uz uman și veterinar;

cazarea in cadrul sectorului hotelier sau al sectoarelor cu funcție similară, inclusiv inchirierea terenurilor amenajate pentru camping.

alimentele (incepand cu data 01.06.2015).

Cota redusă de 5% se aplică asupra bazei de impozitare pentru livrarea locuințelor ca parte a politicii sociale, inclusiv a terenului pe care sunt construite. Terenul pe care este construită locuința include și amprenta la sol a locuinței.

Cota aplicabilă este cea in vigoare la data la care intervine faptul generator.

Cota aplicabilă pentru importul de bunuri este cota aplicabilă pe teritoriul Romaniei pentru livrarea aceluiași bun.

Cota aplicabilă pentru achiziții intracomunitare de bunuri este cota aplicată pe teritoriul Romaniei pentru livrarea aceluiași bun și care este in vigoare la data la care intervine exigibilitatea taxei.

Operațiuniunile de interes general care sunt scutite de taxă sunt:

spitalizarea, ingrijirile medicale desfășurate de spitale, sanatorii, centre de sănătate rurale sau urbane, dispensare, cabinete și laboratoare medicale, centre de ingrijire medicală și de diagnostic, baze de tratament și recuperare;

prestările de servicii efectuate in cadrul profesiunii lor de către stomatologi și tehnicieni dentari, precum și livrarea de proteze dentare efectuată de stomatologi și de tehnicieni dentari;

transportul bolnavilor și al persoanelor accidentate, in vehicule special amenajate in acest scop, de către entitați autorizate in acest sens;

livrările de organe, sange și lapte, de proveniență umană;

activitatea de invățămant;

meditațiile acordate in particular de către cadre didactice din domeniul invățămantului școlar, preuniversitar și universitar;

activitățile specifice posturilor publice de radio și televiziune, altele decat activitățile de natură comercială;

serviciile publice postale, precum și livrarea de bunuri aferentă acestora;

etc.

1.2.5. Declararea și plata

Taxa pe valoarea adaugată este un impozit cu plată fracționată, ceea ce inseamnă că se calculează și se datorează in fiecare etapă care intervine in valorificărea produsului sau serviciului. Pentru fiecare valoare adaugată, fiecare agent economic care intervine in circuitul economic trebuie sa verse către bugetul de stat TVA de plată ca diferență intre TVA colectată și TVA deductibilă și așa mai departe.

Producătorii și distribuitorii produselor plătesc TVA la achiziția materiilor prime necesare sau la achiziția bunurilor destinate vanzării și incasează TVA la vanzarea ulterioară a acestora, insă ei nu suferă nicio pagubă bănească, ci este vorba numai despre decalaje intre plăți și incasări, agentul economic urmanad să se deconteze ulterior cu statul.

Astfel, taxa pe valoarea adaugată este reportată de la un stadiu la altul al procesului de distribuție, pană cand in final va afecta consumatorul final, care va suporta integral TVA. De aceea se spune ca TVA este un impozit pe consum.

Accize

1.3.1. Sfera de cuprindere

Accizele amortizate, denumite in continuare accize, sunt taxe speciale de consum care se datorează bugetului de stat, percepute direct sau indirect pentru următoarele produse provenite din producția internă sau din import:

bere;

vinuri;

produse fermentate;

alcool etilic (spre exemplu, țuică și rachiurile din fructe);

tutun prelucrat;

produse energetice (spre exemplu, gaz natural, cărbune și cocs);

energie electrică.

Alte produse accizabile:

cafea verde;

cafea prajită, inclusiv cafea cu inlocuitori;

cafea solubilă, inclusiv amestecuri cu cafea solubilă;

confecții din blanuri naturale, cu excepția celor de iepure, oaie, capră;

articole de cristal;

bijuterii din aur și/sau din platină, cu exceptia verighetelor;

produse de parfumerie;

arme și arme de vanătoare, altele decat cele de uz militar, cu exceptiile prevăzute in lege;

iahturi și alte nave și ambarcatiuni cu sau fără motor pentru agrement;

motoare cu capacitate de peste 25 CP destinate iahturilor și altor nave si ambarcațiuni pentru agrement.

Produsele menționate sunt supuse accizelor in momentul producerii lor pe teritoriul comunitar sau la momentul importului lor in acest teritoriu.

1.3.2. Plătitorii

Accizele sunt venituri la bugetul de stat. Termenul de plată al accizelor este pană la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei in care acciza devine exigibilă.

Orice plătitor de accize poartă răspunderea pentru calcularea corectă și plată la termenul legal al accizelor către bugetul de stat și pentru depunerea la termenul legal a declaratiilor de accize la autoritatea fiscală competentă.

Lunar, pană la data de 15 a fiecarei luni, pentru lună precedentă, antrepozitarii autorizați pentru producție sunt obligați să depună la autoritatea fiscală competentă o situație, care să conțină informații cu privire la stocul de materii prime și produse finite la inceputul lunii, achizițiile de materii prime, cantitatea fabricată in cursul lunii, stocul de produse finite și materii prime la sfarsitul lunii de raportare și cantitatea de produse livrate.

Persoana platitoare de accize care au devenit exigibile este:

in ceea ce privește iesirea unor produse accizabile dintr-un regim suspensiv de accize:

antrepozitarul autorizat, destinatarul inregistrat sau orice altă persoană care eliberează produsele accizabile din regimul suspensiv de accize ori in numele căreia se efectuează această eliberare și, in cazul ieșirii neregulamentare din antrepozitul fiscal, orice altă persoană care a participat la ieșire;

in cazul unei nereguli in cursul unei deplăsari a produselor accizabile in regim suspensiv de accize: antrepozitarul autorizat, expeditorul inregistrat sau orice altă persoană care a garantat plata accizelor, precum și orice alta persoană care a participat la ieșirea neregulamentară și care avea cunoștință sau care ar fi trebuit să aibă cunoștință in mod normal de caracterul neregulamentar al acestei ieșiri;

in ceea ce privește deținerea unor produse accizabile in afara unui regim suspensiv de accize: persoana care deține produsele accizabile sau orice altă persoană implicată in deținerea acestora;

in ceea ce privește producerea unor produse accizabile, inclusiv neregulamentară, in afara unui regim suspensiv de accize: persoana care produce produsele accizabile sau, in cazul unor produceri neregulamentare, orice altă persoană implicată in producerea acestora.

Utilizarea de produse accizabile in interiorul antrepozitului fiscal altfel decăt ca materie primă.

Atunci cand mai multe persoane sunt obligate să plătească aceeași datorie privind accizele, acestea sunt obligate să plătească in solidar acea datorie.

1.3.3. Baza de calcul

Baza de calcul a accizelor, in dependență de cotele lor o constituie: pentru mărfurile supuse accizelor:

volumul in expresie naturală (litru, tonă, litru alcool absolut, bucăți, centimetri cubi), dacă cotele accizelor inclusiv in cazul importului, sunt stabilite in sumă absolută la unitatea de măsură a mărfii;

valoarea mărfurilor, determinată in prețuri fără accize și TVA, dacă pentru aceste mărfuri sunt stabilite cote procentuale;

volumul in expresie naturală și valoarea mărfurilor determinată in prețuri fără accize și TVA, dacă sunt stabilite cote duble, atat fixe cat și procentuale;

valoarea in vamă a mărfurilor importate, determinată conform legislației vamale precum și impozitele și taxele ce urmează a fi achitate la momentul importului, cu excepția accizelor și TVA, dacă pentru mărfurile in cauză sunt stabilite cote procentuale.

Cotele accizelor pot fi stabilite in cote fixe pe o unitate de produs și in cote procentuale asupra prețului de vanzare. Aceste cote pot fi utilizate separat sau combinat.

Conform Codului Fiscal, produsele accizabile sunt scutite de plata accizelor dacă sunt destinate utilizarii:

in contextul relațiilor diplomatice sau consulare;

de către organizațiile internaționale recunoscute ca atare de autoritățile publice din Romania și de către membrii acestor organizații, in limitele și in condițiile stabilite prin convențiile internaționale privind instituirea acestor organizații sau prin acordurile de sediu;

de către forțele armate ale oricarui stat parte la Tratatul Atlanticului de Nord, altul decat Romania pentru uzul forțelor armate in cauză pentru personalul civil insoțitor sau pentru aprovizionarea popotelor ori a cantinelor acestora;

de către forțele armate ale Regatului Unit staționate in Cipru in Tratatului de instituire a Republicii Cipru din 16 August 1960, pentru uzul forțelor armate in cauză, pentru personalul civil insoțitor sau pentru aprovizionarea popotelor ori a cantinelor acestora;

pentru consum in cadrul unui acord incheiat cu țări țerte sau cu organizații internaționale, cu condiția ca acordul in cauză să fie permis ori autorizat in ceea ce privește scutirea de la plata taxei pe valoarea adaugată.

1.3.4. Cote de impunere

Sursa: mfinante.ro (2015)

1.3.5. Declararea și plata

Accizele sunt venituri la bugetul de stat. Termenul de plată a accizelor este pană la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare celei in care acciza devine exigibilă.

Orice plătitor de accize poartă răspunderea pentru calcularea corectă și plata la termenul legal a accizelor către bugetul de stat și pentru depunerea la termenul legal a declarațiilor de accize la autoritatea fiscală competentă.

Lunar, pană la data de 15 a fiecarei luni, pentru luna precedentă, antrepozitarii autorizați pentru producție sunt obligați să depună la autoritatea fiscală competentă o situație, care să conțină informații cu privire la stocul de materii prime și produse finite la inceputul lunii, achizițiile de materii prime, cantitatea fabricată in cursul lunii, stocul de produse finite si materii prime la sfarșitul lunii de raportare și cantitatea de produse livrate.

Taxe vamale

1.4.1. Sfera de cuprindere

Se percep de către stat asupra importului, exportului sau asupra tranzitului de mărfuri.

Taxele vamale de import se percep asupra mărfurilor importate cand trec granitele vamale ale țării importatoare, fiind achitate de firmele importatoare și sunt incluse in prețurile de desfacere pe piața internă importatoare fiind in cea mai mare parte suportate de consumatorii finali.

Taxele vamale de export se percep asupra mărfurilor indigene la exportul acestora și au răspundere limitată, fiind percepute pentru un număr redus de mărfuri și pe timp limitat in scopul obținerii unor venituri bugetare suplimentare sau pentru limitarea exportului unor produse de bază in vederea prelucrării la intern.

Taxele vamale de tranzit se percep asupra mărfurilor străine in trecere pe teritoriul vamal al țării respective și sunt de importanță foarte mică intrucat tranzitul aduce alte avantaje pentru țara de tranzit.

După modul de percepere se disting:

taxe vamale specifice – se calculează pe unitatea de măsura fizică (masă, volum) a mărfurilor, iar aplicarea acestor taxe presupune exisțenta unui tarif vamal foarte detaliat care presupune o descriere amănunțită. Reprezintă o sumă fixă prelevată asupra unițatii fizice de marfă.

taxe vamale ad valorem – se prelevă sub forma unui procent determinat asupra mărfii importate și prezintă avantajul că aceste taxe nu cer un tarif vamal prea detaliat, iar din punct de vedere al veniturilor bugetare, acestea se aliniează prețurilor, fiind calculate sub formă de procent. Dacă taxarea se face conform declarației importatorului acesta are interesul să declare un preț cat mai redus pentru a plăti o taxă cat mai mică .

taxe vamale mixte – se percep in special ca adaos la cele specificate.

După scopul impunerii se disting:

taxe vamale fiscale – sunt taxe vamale, de obicei, mai scăzute care se percep cu scopul de a aduce un anumit venit statului.

taxe vamale protecționiste – sunt acele taxe care au ca scop principal crearea unei bariere pentru mărfurile străine, barieră care urmărește eliminarea concurenței străine pe piața țării respective și infăptuirea expansiunii pe piețele externe.

1.4.2. Plătitorii

Plătitori ai taxelor vamale sunt persoane juridice in al caror obiect de activitate sunt prevăzute și operațiuni de import, cat și persoane fizice autorizate să efectueze astfel de operațiuni.

De asemenea, pot deveni subiecți ai impunerii și persoare fizice neautorizate atat in cazul introducerii bunurilor in țara noastră, cat și in cazul scoaterii din Romania, dar dacă depasesc o anumită valoare sau plafonul valoric de scutire in vigoare la data trecerii fronierei. Direcția Generala a Vamilor a emis o listă de valori unice in vamă pe produse și grupe de produse.

Acestia au obligația să depună la organele vamale o declarație vamală la care să anexeze documentele necesare vămuirii: autorizația de import, documentul de transport al mărfurilor, facturi originale sau copia lor care cuprind denumirea și cantitatea produselor, cetificat de origine, certificat sanitar-veterinar pentru produsele de origine vegetală sau animală etc.

Taxele vamale sunt prevăzute in Tariful Vamal de Import al Romaniei, fiind exprimat in procente și se aplică la valoarea in vamă a mărfurilor importate exprimat in lei și se percep de organele vamale, pentru ca in final sa fie vărsate la bugetul de stat.

Taxele vamale sunt prevăzute in Tariful Vamal de Import al Romaniei, fiind exprimat in procente și se aplică la valoarea in vamă a mărfurilor importate, exprimat in lei și se percep de organele vamale pentru ca in final sa fie varsate la bugetul de stat.

Tariful Vamal prevede scutirea de taxe vamale pentru importul următoarelor categorii de bunuri:

ajutoare și donații cu caracter social, umanitar, cultural, sportiv, didactic;

bunuri străine care devin potrivit legii, proprietatea statului;

mostrele fără valoare comercială, materiale publicitare, de reclamă și documentare;

alte bunuri prevăzute de legi și H.G.-uri;

bunurile de origine romană;

bunurile reparate in străinătate sau cele care le inlocuiesc pe cele necorespunzătoare calitativ, returnate partenerilor străini in perioada de garanție;

bunurile care se inapoiază in țara ca urmare a unei expedieri eronate.

1.4.3. Baza de calcul

Baza de calcul a taxelor vamale o reprezintă valoarea in vamă a mărfurilor importate. Acestea se determină și se declară de către importatori, direct sau prin reprezentanții autorizați ai acestora care sunt obligați să depună la biroul vamal impreună cu celelalte documente necesare vămuirii, o declarație pentru valoarea in vamă, insoțită de facturi sau alte documente de plată a mărfii și a cheltuielilor pe parcurs extern pe parcursul acesteia, in cazul in care valoarea mărfurilor importate este stabilită, prin reglementări legale, in sumă fixă, importatorul nu este obligat să depună la biroul vamal declarația pentru valoarea in vamă. Procedura de determinare a valorii in vamă este cea prevazută in Acordul privind aplicarea articolului 7 al Acordului General pentru tarife și comert ( G.A.T.T.) incheiat la Geneva la 1 Noiembrie 1979, la care Romania este parte. „metoda de bază in determinarea valorii in vamă este metoda valorii tranzacționale”, potrivit căreia valoarea in vamă a mărfurilor importate va fi „valoarea de tranzacție”, adică „prețul efectiv plătit sau de plătit” pentru mărfuri, cand acestea sunt vandute pentru export cu destinația țării de import.

Prețul efectiv plătit sau de plătit poate fi ajustat atunci cand anumite elemente specifice care sunt considerate ca făcand parte din valoarea in vamă sunt in sarcina cumpărătorului, dar nu sunt incluse in prețul efectiv plătit sau de plătit pentru mărfurile importate.

La valoarea in vamă, in măsura la care au fost efectuate dar nu au fost cuprinse in prețul mărfii, se includ următoarele:

cheltuieli de transport ale mărfurilor importate pană la frontiera romană (portul sau locul de import care se află la frontieră);

cheltuieli de incărcare, de descărcare și de manipulare, conexe transportului mărfurilor importate, aferente parcursului extern;

costul asigurării pe parcursul extern.

Deci valoarea in vamă reprezintă prețul efectiv plătit sau de plătit in moneda de facturare respectiv plata totală efectuată de către cumparător, vanzătorului pentru mărfurile importate, care fac obiectul unor tranzacții comerciale.

1.4.4. Cote de impunere

O cotă tarifară reprezintă un volum de mărfuri exprimat cantitativ sau valoric ce poate fi pus in liberă circulație cu reducerea sau exonerarea taxelor vamale.

Cererea de alocare reprezintă o solicitare de aplicare a reducerii sau exonerării taxelor vamale in cadrul unei cote tarifare și constă in depunerea declarației vamale completată corespunzător și acceptată de biroul vamal. Cea mai mare parte a cotelor tarifare comunitare sunt administrate de Direcția Generală Taxare si Uniune Vamală (cu sediul la Bruxelles) numită DG TAXUD, in cooperare cu administrațiile vamale ale statelor membre. Cu toate acestea, un anumit numar dintre ele sunt administrate de DG AGRI prin mijlocirea unui sistem de certificate de import.

Acestea nu fac obiectul administrării de către autoritatea vamală romană.

Desi termenii „cota” și „contingent” sunt similari, in Romania a fost adoptat termenul de „cotă” tarifară pentru contingentele administrate de autoritatea vamală romană pentru a le deosebi de contingentele administrate pe baza de licență și eliberate de alte organisme guvernamentale. Acestea din urmă sunt doar controlate de autoritatea vamală romană in momentul vămuirii mărfurilor.

Principiile după care sunt administrate cele două tipuri de contingente sunt fundamental diferite. Cotele tarifare sunt administrate după principiul „primul venit-primul servit” și presupune faptul că nici un agent economic sau alt stat membru nu poate face o prealocare (rezervare). Acestea se alocă in ordinea cronologică a acceptarii declaratiei de punere in liberă circulație pană la epuizarea lor.

La nivelul autorității vamale romane administrarea cererilor de cote tarifare se face de către Biroul Cotei Tarifare din cadrul A.N.V. și de către birourile vamale.

Cotele tarifare sunt valabile o anumită perioada de timp. După expirarea acestui interval, mărfurile nu mai pot beneficia de reducerea sau exonerarea taxelor vamale. Dacă in acest interval de timp volumul inițial se epuizează, mărfurile pot fi importate numai cu plata taxelor vamale de bază.

Detaliile cotelor tarifare (exprimate printr-un număr de ordine) pot fi vizualizate pe siteul paginii principale a Direcției Generale Taxare și Uniune Vamală a Comisiei Europene.

1.4.5. Declararea și plata

Mărfurile destinate plasării sub un regim vamal trebuie să facă obiectul unei declarații pentru acel regim vamal. Mărfurile romanești declarate pentru regimul de export, perfecționare pasivă, tranzit sau antrepozitare vamală, sunt supuse supravegherii vamale din momentul acceptarii declarației vamale pană la momentul in care acestea părăsesc teritoriul vamal al Romaniei ori sunt distruse sau declarația vamală este invalidată.

In funcție de felul marfurilor și de regimul vamal care poate fi utilizat, Autoritatea Națională a Vămilor poate stabili prin decizie, că numai unele birouri vamale să fie competente să procedeze la efectuarea controlului vamal și la aplicarea reglementărilor vamale.

Declarația vamală se face:

fie in scris;

fie utilizandu-se un procedeu informatic aprobat de autoritatea vamală;

fie printr-o declarație verbală sau orice altă acțiune prin care deținătorul mărfurilor iși manifestă voința de a le plasa sub un regim vamal in cazurile și condițiile prevazute in regulamentul vamal.

CAPITOLUL 2

ROLUL IMPOZITELOR INDIRECTE IN FORMAREA RESURSELOR BUGETARE

In cadrul resurselor publice, ponderea cea mai mare o inregistrează veniturile cu caracter fiscal, mobilizate in special sub forma impozitelor directe și indirecte.

Evoluția nivelului veniturilor fiscale in perioada 2008-2012 :

Comparand informațiile cuprinse in tabele, rezultă o evoluție aproximativ aceeași ca și in cazul veniturilor fiscale, ca la veniturile totale putem spune o creștere constantă pană in 2008, pentru ca din 2011 evoluția veniturilor fiscale să fie ceva mai ridicată, creștere ce se datorează faptului modificării legislației de la an la an, datorită modificarii cotelor etc.

Evoluția nivelului impozitelor directe și indirecte:

In urma prezentarii tabelelor de mai sus, am realizat că in perioada 2008-2012, impozitele indirecte aveau un aport mai mare la formarea veniturilor bugetului general consolidat, comparative cu impozitele directe, accentul fiind pus pe creșterea incasărilor din impoztie indirecte la formarea resurselor publice.

Această reducere vizează atat diminuarea ponderii impozitului pe profit, cat și a impozitului pe salarii ceea ce impune găsirea unor surse alternative de venituri bugetare.

Evoluția nivelului impozitelor indirecte urmează aceeași coordinitate ca și in cazul celorlalți indicatori analizati anterior.

Spre deosebire de impozitele directe, impozitele indirecte au avut pană in anul 2009 inclusiv, un nivel mai scăzut decat primele, pentru ca dupa 2009 nivelul impozitelor indirecte să le depășeașcă valoric, ajungand in anul 2010 să aibă o pondere de trei ori mai mare in totalul veniturilor fiscale.

In concluzie, afirmăm faptul că impozitele indirecte in anul 2013 au reprezentat 68% din totalul veniturilor fiscale (cel mai ridicat nivel din perioada analizată).

Ceea ce este semnificativ pentru perioada analizată, este această mutație in structura resurselor fiscale, constand in tendința de devansare a impozitelor directe de către cele indirecte.

Grafic evoluția nivelului impozitelor directe și indirecte in perioada 2008-2012:

Pentru a putea determina care sunt impozitele care au cunoscut de-a lungul perioadei analizate o tendința de creștere mai pronunțată, vom proceda la intocmirea unui grafic in care vom compara evoluția impozitelor directe cu evolutia impozitelor indirecte, aceasta evoluție fiind reprezentată in urmatoarea figură:

In concluzie, analizand informațiile putem afirma că dacă in perioada 2008-2012 nivelul impozitelor directe a crescut, astfel că din anul 2008 pană in anul 2009 să-și păstreze o „crestere” aproape constantă, urmand ca din 2010 să aibă o tendință ascendentă in formarea veniturilor fiscale.

Resursele financiare reprezintă toatalitatea mijloacelor bănești necesare realizării obiectivelor economice și sociale intr-un interval de timp determinat.

In cadrul resurselor financiare publice, ponderea cea mai mare o detin veniturile cu caracter fiscal neprovenind din impozitul pe venitul persoanelor fizice și juridice, din impozitul asupra proprietații, din impozitele indirecte de tipul taxelor de consumație, taxelor vamale, taxelor de timbru și de inregistrare.

In cele ce urmează, vom incerca să determinăm ponderea impozitelor directe și a celor indirecte in totalul veniturilor fiscale pe anii analizați pentru a scoate in evidență principalele tendințe.

Structura veniturilor fiscale in anul 2008:

In acest an se inregistrează cea mai drastică scadere din ultimii 3 ani a impozitelor directe, ajungandu-se in situația in care impozitele indirecte să inregistreze doar 30% din veniturile fiscale, ca urmare a continuării politicii Guvernului, prin care se pune accent pe creșterea contribuției impozitelor indirecte in formarea veniturilor bugetului de stat.

Structura veniturilor fiscale pe anul 2009:

Se menține aceeași situație ca și in anul precedent, fapt datorat nemodificării niciunui eveniment major in cadrul legislației privind calculul și perceperea impozitelor.

Structura veniturilor fiscale pe 2010:

Ca și in anul anterior se poate constata o scădere a ponderii impozitelor directe deși valoarea lor a crescut ușor față de 2009, in schimb ponderea impozitelor indirecte continuă să crească ajungand la procentul de 72% din totalul veniturilor fiscale.

Structura veniturilor fiscale pe anul 2011:

In anul 2011 se observă o usoară creștere a valorii impozitelor directe, și anume cu un procent de 4% fată de 2010, ceea ce duce la scaderea valorii impozitelor indirecte.

Structura veniturilor fiscale pe 2012:

CAPITOLUL 3

Studiu de caz privind impozitele indirecte la Societatatea Comercială

„M&V GROUP” S.A. – IAȘI

3.1. Prezentarea societății

Societatea Comercială „M&V GROUP” S.A. – IAȘI are formă juridică de societate pe acțiuni, a fost inființată in anul 1991.

Sediul societății este in Județul Iași, Strada Targusor, Număr 63.

Obiectul de activitate al societății constă in producerea și comercializarea bauturilor alcoolice naturale, a vinurilor și produselor pe bază de vin (vinuri nespumoase, vinuri spumoase, vin special, vermuturi și alte produse pe bază de vin cu o concentrație de alcool de pană la 22%, inclusiv in volum).

Capitalul social este de 20 526 183 RON.

Conducerea societății se exercită de adunarea generală a asociaților, care se intruneste in sedintă ordinar, cel putin o dată pe an și extraordinar, de cate ori este nevoie.

3.2. Calcularea impozitelor indirecte

Pentru producerea băuturilor alcoolice naturale, vinurilor și a altor produse destinate industriei alimentare sau a consumului care conțin alcool etilic, „S.C. M&V GROUP” S.A. – IAȘI datorează bugetului de stat o acciză specifică.

Principiul general care stă la baza determinării valorii accizelor specifice, constă in inmulțirea accizei specifice exprimată in echivalent Euro/unitate de măsură, transformată in RON cu cantitatea de produs livrată, exprimată in aceeași unitate de măsură.

Băuturile alcoolice produse de societate, cat și accizele specifice pentru fiecare tip de produs, sunt reprezentate in tabel:

Transformarea in RON a sumelor exprimate in euro se face pe baza cursului de schimb valutar comunicat de Banca Natională a Romaniei pentru ultima zi a fiecarei luni. Acest curs se utilizează pentru calculul accizelor pe toată durata lunii următoare.

Sumele datorate bugetului de stat drept acciză specifică pentru producerea de vinuri spumoase, bauturi fermentate și produse intermediare, se determină astfel:

A = (K x R) / 100 x Q in care: A = cuantumul accizei

Q = cantitatea (litri)

R = cursul de schimb valutar

Societatea „S.C. M&V GROUP” S.A. – IAȘI vinde la data de 10 Ianuarie, sociețatii „Fraher S.R.L.” 40 litri de vin spumos, in valoare totală (total factură) de 2 856 000.

Factura furnizorului va cuprinde:

Prețul de vanzare pentru 40 litri vin spumos…………………………2 400 000

Acciza……………………………………………………………………………..684 734

Taxa colectată pe valoarea adaugată……………………………………….456 000

TOTAL FACTURĂ………………………………………………………….2 856 000

Baza de impozitare a taxei pe valoarea adaugată este constituită din prețul de vanzare (inclusiv acciza) iar cota de impozitare a taxei pe valoare adaugată, este de 24% (pentru bunurile și serviciile din țară).

TVA colectat este de 576 000 RON adică:

TVA colectat = 2 400 000 x 24% = 576 000 RON

Total factura = pretul de vanzare + TVA colectat

Total factură = 2 400 000 + 576 000 = 2 976 000 RON

„S.C. M&V GROUP” S.A. – IAȘI cumpară la data de 6 Ianuarie 2011 de la societatea „Panaia Cerna” produse de papetarie in valoare totală de 77.350 RON.

Factura fiscală numărul 2086152 va cuprinde:

Pretul de cumpărare a produselor de papetărie…………………62 379 RON

TVA deductibilă……………………………………………………….14 971 RON

Total chitanță fiscală………………………………………………….77 350 RON

TVA deductibilă este de 14 971 RON și s-a calculat astfel:

TVA deductibilă = 62 379 x 24% = 14 971 RON

Total factură fiscală = pretul de cumpărare + TVA deductibilă.

Pe baza facturilor fiscale privind cumpărarile de valori materiale sau serviciile executate de terți, , „S.C. M&V GROUP” S.A. – IAȘI intocmește „Jurnal de cumpărări”. In ANEXA 1 este redată o pagina din „Jurnal de cumpărări” intocmit de , „S.C. M&V GROUP” S.A. – IAȘI pe luna Ianuarie 2012.

„Jurnal de vanzări” (ANEXA 2) se intocmește pe baza facturilor fiscale privind vanzările de produse.

Firma este obligată de asemenea să intocmeasca lunar „Jurnalul privind vanzările de produse finite supuse accizelor” in baza documentelor de evidentă contabilă.

„Jurnal de cumparături” și „Jurnal de vanzări” sunt documente ce servesc la stabilirea lunară a taxei pe valoarea adaugată deductibilă, respectiv colectată.

Taxa pe valoarea adaugată este un element inclus in pretul cu amanuntul și nu in preturile cu ridicata, care sunt doar baza de calcul pentru taxa pe valoarea adaugată, la fiecare stadiu al circuitului parcurs de un bun (productie – comert de gros-comert cu amănuntul) practicate de către operatorii economici.

Din acest punct de vedere, cresterea prețului este influențată de factorii care acționează direct asupra prețului, prin cost, pe de o parte și prin raportul dintre cerere și ofertă pe de altă parte, in condițiile concurenței.

Incidența impozitelor indirecte asupra trezoreriei Societății Comerciale , „S.C. M&V GROUP” S.A. – IAȘI

Taxa pe valoarea adaugată prezentată ca un impozit neutru din punct de vedere al circuitelor de fabricație și distribuire este un impozit intervenționist din alte puncte de vedere.

Alaturi de costul administrativ, legat de acțiunea taxei pe valoarea adaugată, pe care intreprinderea il suportă in calitate de colectoare de impozite, ea suportă și un altul: costul de trezorerie.

3.3.1. Incidența taxei pe valoarea adaugată asupra bilanțului „S.C. M&V GROUP S.A.” – IAȘI

In bilanțul unei intreprinderi există două posturi referitoare la taxa pe valoarea adaugată.

Taxa pe valoarea adaugată deductibilă face parte din activul circulant, iar taxa pe valoarea adaugată de plătit este un element al datoriilor nebancare pe termen scurt.

Pentru a putea urmări incidența taxei pe valoearea adaugată asupra structurii bilanțului, trebuie construit bilanțul financiar, pornind de la elementele conținute in bilanțul financiar contabil. Astfel, posturile de activ și CP+DAT sunt grupate după ccriteriile de lichiditate – exigibilitate.

3.3.2. Bilanțul financiar al „S.C. M&V GROUP S.A.” – IAȘI

Taxa pe valoarea adaugată de plătit este superioără taxei pe valoare adaugată deductibilă, diferență de 223.507 antrenează un efect pozitiv asupra structurii bilanțului pentru că se majorează postul de disponibilități.

Incidența financiară a taxei pe valoarea adaugată poate fi analizată prin tratarea izolată a operațiilor a „S.C. M&V GROUP S.A.” – IAȘI poate fi analizată – respectiv o vanzare și o cumpărare.

Dacă „S.C. M&V GROUP S.A.” – IAȘI realizează o vanzare la 1 August (se consideră că lunile au 30 de zile), iar termenul de achitare al taxei pe tavoarea adaugată este de 25 a lunii Septembrie in care s-a nascut exigibilitatea taxei, atunci ea va dispune de un credit de 54 de zile (29+25 zile). Dacă vanzarea se efectuează pe 30 August, creditul de care va dispune este de numai 25 de zile (credit minim). Altfel, societatea poate dispune de un credit mediu de achitare a taxei pe valoarea adaugată de 39.5 zile.

Incidența financiară a taxei pe valoarea adaugată depinde de intervalul de timp acordat „S.C. M&V GROUP S.A.” – IAȘI clienților săi, pentru a-și onora plățile, deci depinde de durata creditului clienți.

De exemplu, „S.C. M&V GROUP S.A.” – IAȘI vinde la data de 20 August unui client băuturi in valoare de 100.000 RON, urmand să ii primească peste 40 de zile adică pe 1 Octombrie.

In această situație, creditul primit de la stat este de 34 de zile (9+25=34 de zile) in valoare de 19.000 RON. Societatea la randul ei acorda clientului un credit de 19.000 RON pe o durată de 40 de zile.

Nevoia financiară = 40 – 34 = 6 zile

Din cele relatate, rezultă ca „S.C. M&V GROUP S.A.” – IAȘI va plăti catre buget suma de 19.000 RON pe care incă nu a incasat-o, deci face un avans statului. Taxa pe valoarea adaugată colectată in acest mod, o nevoie financiară de 19.000 RON pentru că societatea se află in situatia de a găsi fondurile necesare pentru finantarea avansului.

3.3.3. Efectele taxei pe valoarea adaugată asupra trezoreriei din luna Martie 2011 la „S.C. M&V GROUP S.A.” – IAȘI

Pentru a putea analiza efectele taxei pe valoarea adaugată asupra trezoreriei „S.C. M&V GROUP S.A.” – IAȘI este necesar de știut structura operatiunilor pe parcursul lunii, și a creditelor furnizori și clienți.

Structura cifrei de afaceri realizată de „S.C. M&V GROUP S.A.” – IAȘI:

Toate produsele realizate sunt supuse cotei de 24 % și nu sunt scutite de plata taxei pe valoarea adaugată.

Aprovizionările realizate in aceeași lună, sunt structurate astfel:

Nivelul taxei pe valoarea adaugată colectată și deductibilă se prezintă astfel:

TVA colectată: 1 063 988 x 24% = 255 357,12 RON

TVA deductibilă: 479 360 x 24% = 115 046,7 RON

In realitate insă, prin luarea in considerare a creditului furnizor și clienți, nivelul taxei pe valoarea adaugată de plată devine:

TVA colectată (255 257,12 RON) – TVA deductibilă (115 046,7 RON) = 140 310, 42 RON.

Creditul „Clienți” este analizat după cum urmează:

Pentru livrările neincasate, in perioada in curs nu se calculează taxa pe valoarea adaugată colectată:

350 419 x 24% = 84 100 RON

In același mod, creditul „Furnizori” va influența nivelul taxei pe valoarea adaugată deductibilă:

Prin urmare, taxa pe valoarea adaugată deductibilă aferentă aprovizionărilor pentru care s-a beneficiat de credit din partea furnizorilor, este:

133 630 x 24% = 32 071 RON

Din aceste aspecte rezultă că duratele celor două tipuri de credite practicate precum și nivelul lor, influentează mărimea taxei pe valoarea adaugată, deci actionează asupra trezoreriei intreprinderii.

In raport cu clienții, creditul de peste 90 de zile acordat de „S.C. M&V GROUP S.A.” – IAȘI acestora, este preponderent. Această situație este dezavantajoasă din punct de vedere al trezoreriei.

De asemenea, mărimea creditului clienți, este mai mare cu 216 789 RON, decat mărimea creditului furnizori, justificată de interesul „S.C. M&V GROUP S.A.” – IAȘI de a-și vinde produsele.

3.3.4. Incidența creditului „Clienți” asupra trezoreriei „S.C M&V GROUP S.A” – Iași

Incidența financiară a taxei pe valoarea adaugată asupra trezoreriei și „S.C. M&V GROUP S.A.” – IAȘI legata de vanzari depinde de intervalul de timp acordat clienților săi pentru a-și onora plățile, deci depinde de durata creditului „Clienți”.

Dacă „S.C. M&V GROUP S.A.” – IASI practică un credit „Clienți” mediu de 45,84 zile/lună, acesta este mai mare cu 5,8 zile față de durata medie lunară a creditului primit de la stat de 40 de zile. In acest caz „S.C. M&V GROUP S.A.” – IAȘI plătește bugetului de stat o sumă medie lunară de 62 321,84 mii RON pe care incă nu a incasat-o de la furnizor, deci face un avans statului.

Durata medie lunară a creditului clienți de 45,83 zile, creează in acest mod o nevoie financiară pe care „S.C. M&V GROUP S.A.” – IAȘI se află insituația de a gasi fondurile necesare pentru finantarea avansului.

Incidența financiară a taxei pe valoare adaugată asupra trezoreriei ei legată de cumpărări depinde de durată medie lunară a creditului „Furnizori” (de 6.66 zile) care este inferior duratei medii de recuperare a taxei pe valoare adaugată (de30 de zile). Taxa pe valoarea adaugată deductibilă creează, in acest caz, o nevoie financiară, deoarece „S.C. M&V GROUP S.A.” – IAȘI iși recuperează taxa pe valoarea adaugată medie plătită furnizorilor după o durată de 28,34 zile.

In acest caz, durata medie lunară a creditului „Furnizor” creează un efect negativ asupra societății „S.C. M&V GROUP S.A.” – IAȘI.

Corelarea duratei creditului „Clienți” cu durata creditului „Furnizori”, conduce spre o incidentă negativă asupra firmei „S.C. M&V GROUP S.A.” – IAȘI de 450 848,4 RON asupra trezoreriei (pe ultimele 6 luni ale anului 2011).

Pentru a se afla intr-o situatie favorabila din punct de vedere al fluxurilor financiare, „S.C. M&V GROUP S.A.” – IAȘI trebuie să practice credite „Clienți” de mai mică durată. Astfel creditul „Clienți” mediu lunar de 16,6 zile este mai mic cu 23.3 zile fată de durata medie lunară a creditului primit de către „S.C. M&V GROUP S.A.” – IAȘI.

Taxa pe valoarea adaugată creează in acest mod o sursă financiară in suma medie lunară de 488 221,2 RON.

Pe ansamblul operatiilor rezultă un avantaj net de trezorerie in sumă de 760 661,2 RON pe ultimele 6 luni ale anului 2011, utilizate de societate ca disponibilități pentru plată datoriilor.

3.3.5. Evoluția datoriilor „S.C. M&V GROUP S.A.” – IAȘI către bugetul de stat

Datoriile către bugetul de stat ale „S.C. M&V GROUP S.A.” – IAȘI cuprind următoarele impozite și taxe: impozitul pe profit, impozitul pe salarii, taxa pe valoarea adaugată, majorări, penalități și amenzi pentru neplata la termen a obligațiilor către stat, alte impozite, taxe datorate bugetului de stat.

Ponderea impozitelor in datoriile către bugetul de stat la „S.C. M&V GROUP S.A.” – IAȘI:

In anul 2008 datoriile firmei „S.C. M&V GROUP S.A.” – IAȘI către bugetul de stat a fost de 908 794 RON iar ponderea in aceste datorii a impozitelor indirecte (63,83%) a depășit cu 27,66% ponderea impozitelor directe (36,17%).

Taxa pe valoarea adăugată pe care „S.C. M&V GROUP S.A.” – IAȘI a datorat-o statului a fost de 411 303 RON reprezentand 35,83% in datoriile către buget și 56,13% in impozitele indirecte.

Taxa pe valoarea adăugată datorată bugetului de stat in 2008 a fost de:

TVA de plată = VA inclusiv accize x 24%

TVA de plată = 1 713 763 x 24% = 411 303 RON

Ponderea ridicată a accizelor (27%) in datoriile totale catre bugetul de stat, se datorează faptului ca „S.C. M&V GROUP S.A.” – IAȘI produce băuturi alcoolice naturale, vinuri și produse pe bază de vinuri.

Valoarea adaugată (exclusiv accizele) realizată de „S.C. M&V GROUP S.A.” – IAȘI in valoare de 1 459,248 RON exprimă creșterea de valoare rezultată din utilizarea factorilor de producție indeosebi a forței de muncă și capitalului, este valoarea bunurilor și serviciilor provenind de la terți, in cadrul activității curente. In fapt, din valoarea adăugată, „S.C. M&V GROUP S.A.” – IAȘI plătește datoriile către bugetul de stat in sumă de 908 794 RON, restul de 550 454 RON este repartizată celorlalți participanți la activitatea economică a sa: personalului, furnizorilor de capitaluri sub formă de cheltuieli financiare și dividende, intreprinderii, sub formă de autofinanțare.

In anul 2009, „S.C. M&V GROUP S.A.” – IAȘI a datorat bugetului de stat suma de 1447 396 RON, datorie ce a crescut față de anul precedent cu 538 602 RON.

In urma analizei facute constatand ca impozitul pe salarii (190 414 RON) datorat statului, a scăzut cu 25 690 RON față de anul anterior. Această situație se datorează faptului că numarul salariaților de la „S.C. M&V GROUP S.A.” – IAȘI a scăzut cu 9 persoane (99-90) in anul 2009 față de 2008. De asemenea numărul colaboratorilor a scăzut cu 8 persoane de la 150 colaboratori in anul anterior.

Taxa pe valoarea adăugată datorată bugetului de stat in 2009 a crescut cu 158 443 RON față de anul precedent. Această situatie se datorează mai ales creșterii cu 18,5% a ponderii in datoriile către bugetul de stat a majorărilor, penalităților și amenzilor pentru neplata la termen a obligațiilor către bugetul de stat.

Cea mai importantă parte a datoriilor către bugetul de stat o constituie impozitele indirecte (63,83%), in cadrul acestora taxa pe valoarea adaugată deținand mai mult de jumătate de procente (35,83%) urmată de accize (28%).

Valoarea adăugată = TVA de plată / 24%

Valoarea adăugată realizată in 2009 a fost de 484 058/24% = 2 016 RON

In anul 2009, „S.C. M&V GROUP S.A.” – IAȘI a datorat accize in valoare de 462 890 RON inregistrand o creștere ușoară de 3,98 puncte procentuale in datoriile către bugetul de stat față de anul precedent.

Din valoarea adaugată (2 084 784 RON) societatea plătește bugetului de stat

1 447 396 RON iar diferența de 637 388 RON este repartizată celorlalți participanți la activitatea economică.

Societatea s-a confruntat cu o lipsă de lichidități astfel se explică faptul că majorările, penalitățile și amenzile pentru neplată la termen a obligațiilor către bugetul de stat, s-au situat la nivelul sumei de 309 543 in anul 2009.

In anul 2010, „S.C. M&V GROUP S.A.” – IAȘI a datorat bugetului de stat suma de 2 455 383 RON, datorie ce a crescut cu 1 007 987 RON față de anul precedent.

Referitor la impozitul pe salarii, acesta a scazut in anul 2010 cu 110 096 RON comparativ cu anul 2009. Aceasta situație se explică prin faptul că numărul salariaților a scăzut cu 15 persoane față de 2008.

Taxa pe valoarea adăugată de plată (1 252 790 RON) a crescut cu 768 732 RON comparativ cu anul 2009. Ponderea taxei in datoriile către bugetul de stat a crescut de la 33,44% in anul 2009 la 51,02% in anul 2010.

Cresterea valorică a taxei pe valoarea adaugată a fost determinată de creșterea valorii adaugate care a fost de:

1 252 790 / 24% = 521 995,83 RON

Suma datorată bugetului de stat privind accizele a crescut cu 330 589 RON in anul 2010 comparativ cu anul precedent.

Din valoarea adăugată (exclusiv accizele), „S.C. M&V GROUP S.A.” – IAȘI plăteste datoriile către bugetul de stat in valoare de 2 455 383 RON, iar diferența de 3 344 770 RON este repartizată celorlalți participanți la activitatea economică a societății.

In anul 2011, „S.C. M&V GROUP S.A.” – IAȘI a datorat bugetului de stat suma de 6 882 915 RON, datorie ce a crescut față de anul precedent cu 4 427 532 RON. In termeni reali, datoriile către bugetul de stat au inregistrat o crestere ingrijorătoare de 280,31% in anul 2011 comparativ cu 2010.

Această creștere se datorează in principal majorărilor, penalităților și amenzilor pentru neplata la termen a obligațiilor către bugetul de stat care de la o pondere de 21,39% in 2009 a ajuns la 52,87% in anul 2011.

Pentru a putea compara mai ușor impozitele indirecte și impozitele directe datorate bugetului de stat in anul 2011, fată de ceilalți ani, se analizează tabelul:

3.3.6. Evoluția impozitelor directe și indirecte la , „S.C. M&V GROUP S.A.” – IAȘI

Structura datoriilor către bugetul de stat la „S.C. M&V GROUP S.A.” – IAȘI:

Structura obligațiilor datorate bugetului de stat, a suferit in anul 2011 o serie de modificări importante. Astfel, impozitele directe au scazut la 6,95% față de 33,28% in anul 2008.

Constatăm o scădere a ponderii in datoriile către bugetul de stat atat a impozitelor directe cat și a celor indirecte, care s-a datorat creșterii majorărilor, penalităților și amenzilor pentru neplata la termen a obligațiilor către bugetul de stat.

Taxa pe valoarea adăugată de plată a crescut cu 600 525 RON fată de anul precedent.

Valoarea adaugată realizată de „S.C. M&V GROUP S.A.” – IAȘI a fost de :

1 853 315 / 24% = 772 214,5

Din valoarea adăugată (exclusiv accizele) in valoare de 8 842 314 RON, „S.C. M&V GROUP S.A.” – IAȘI plătește datoriile către bugetul de stat (6 882 915 RON), iar diferența de 1 959 399 RON este repartizată celorlalți participanți la activitatea economică a societății.

3.4 Calcularea ratelor de rentabilitate la „S.C. M&V GROUP S.A.” – IAȘI

CONCLUZII ȘI PROPUNERI

Lucrarea a fost intocmită pe baza documentelor puse la dispozitie de către Compartimentul Financiar – Contabil, și anume: bilanț contabil, balanțe de verificare, jurnal vanzări, jurnal cumpărări. In urma analizării documentelor care au stat la baza elaborării acestor lucrări (facturi, jurnale de TVA, registrul jurnal) s-a ajuns la concluzia că „S.C M&V GROUP S.A” – IAȘI organizează și conduce contabilitatea proprie potrivit prevederilor legii contabilității numărul 82/1991, republicată, Regulamentului de aplicare a acesteia, planului de conturi general și normelor de utilizare a acestuia prin care s-a urmărit asigurarea posibilităților de reflectare in contabilitate a operațiilor economico-financiare specifice economieii de piață, in concordanță cu legislația țării noastre in vigoare, precum și cu prevederile Directivei a 5-a a Comunitații Economice Europene și Standardelor de Contabilitate Internaționale.

De asemenea s-a constatat faptul că societatea este un bun platnic achitandu-și obligațiile la termen și in cuantumul legal stabilit.

In ceea ce privește impozitele indirecte, concluziile sunt următoare:

determinarea impactului pe care il au impozitele indirecte asupra prețurilor bunurilor și serviciilor, are o conotație mai mult teoretică. Determinarea cu exactitate a ponderii pe care acestea o dețin in preț este posibilă, in schimb este greu de demonstrat practic, cat din aceste impozite este suportat de producător și cat de cumpărător, cu alte cuvinte modul in care se repercutează impozitele indirecte in procesul schimbului, in funcție de condițiile pieței.

Introducerea unui impozit indirect provoacă inevitabil creșterea prețului produsului care face obiectul impozitului. Trebuie subliniat insă că impactul pe care il are acest impozit asupra cumpărătorului, a cetățeanului, este mai mare in cazul in care bunurile de larg comun intră sub incidența sa. Aceasta deoarece cumaprarea acestor bunuri este inevitabilă si deci nu este posibilă sustragerea de la plata impozitului. Daca impozitul ar afecta numai obiectele care sunt cu adevarat de lux, care nu sunt indispensabile vieții, atunci impozitul aferent ar putea fi evitat de marea masă de cumpărători.

Impozitele indirecte afectează venitul real al contribuabilului, defavorizandu-i astfel pe cei cu venituri mici, de aici caracterul inechitabil pe care acestea il au.

Prin așezarea și incasarea impozitelor indirecte, statul exercită o constrangere economică, fiziologică asupra cetățeanului. Cu toate acestea, impozitele indirecte au un rol de prima mărime in formarea bugetului de stat, in majoritatea țărilor lumii, și deci, nu se poate pune problema renunțării la ele. Ar trebui găsit insă o modalitate de eliminare a neajunsurilor in ceea ce privește caracterul inechitabil pe care acestea il au.

Propunerile referitoare la imbunătățirea modului de determinare și de achitare a impozitelor sunt următoarele:

Informatizarea cadrului legislativ al Romaniei la nivel de firmă

Imbunătățirea realațiilor cu instituțiile statului, cu atribuții in ceea ce privește modul de calcul și colectarea impozitelor la bugetul statului sau la bugetul local.

BIBLIOGRAFIE

Ioan Talpos, Finanțele Romaniei, Vol. I, Editura Sedona, Timișoara, 1995, pag. 137.

Iulian Vacărel, Gh. D. Bistriceanu și colectiv, Finanțe Publice ed. a IV-a, Editura Didactică și Pedagogică RA, București 2004, pag. 358.

Moșteanu N., “Finanțe publice”, Editura Universitară, București, 2004, pag. 53.

Moșteanu N., “Finanțe publice”, Editura Universitară, București, 2004, peg. 30.

Văcărel I., “Finanțe publice”, Editia IV, Editura Pedagocică și Didactică, București, 2004, pag. 23.

Gheorghe M. Voinea, Angela Boariu, Mircea Soroceanu, Concepte și expresii importante pentru Aplicarea Legislației Fiscale din Romania, Ed. Polirom, București 2005, pag.136.

Gheorghe M. Voinea, Finanțe locale, Ed. Junimea, Iași-2002, pag.69.

Legislație

Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, publicată în Monitorul Oficial nr. 927 din 23.12.2003, cu modificările și completările ulterioare

Hotărârea Guvernului nr. 44/2004 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, publicată în Monitorul Oficial nr. 112 din 06.02.2004, cu modificările și completările ulterioare

Ordonanța Guvernului nr. 92/2003 (republicată) privind Codul de procedură fiscală, publicată în Monitorul Oficial nr. 513 din 31.07.2007, cu modificările și completările ulterioare.

Hotărârea Guvernului nr. 1.050/2004 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Codului de procedură fiscală, publicată în Monitorul Oficial nr. 651 din 20.07.2004, cu modificările și completările ulterioare.

Alte surse

http://anaf.mfinante.ro/wps/portal (Ministerul Finanțelor Publice)

http://www.ier.ro (Institutul European din România)

http://www.infoeuropa.ro

ANEXE

Anexa 1: JURNAL PENTRU CUMPARARI

Anexa 2: JURNAL PENTRU VANZARI