Prezentarea generală S.C.POLIFLORA DIANA.SRL.FOCȘANI [609346]

0 CAPITOLUL 3

Prezentarea generală S.C.POLIFLORA DIANA.SRL.FOCȘANI

3.1 Elemente de identificare

Denumirea societății: S.C. POLIFLORA DIANA.SRL.FOCȘANI
Reprezentată prin: MARIN DIANA in calitate de fondator.
Forma juridică a societății : Persoană juridică română organizată sub forma unei
societăți comerciale cu raspundere limitată,care își desfășoară activitatea în conformitate
cu legile țarii și a prezentului statut.
Înregistrată la Registrul Comerțului J39/558/2003
Cod unic de inregistrare:156843 06
Sediul societății :
FOCȘANI Jud.VRANCEA
Tel .0742/606397
Capital social subscris și vărsat de MARIN DIANA asociat unic este de 2.000.000 lei,în
numerar.Capitalul social se divide în 20 parti sociale egale și indivizibile,numerotate de
la 1 la 20, în val oare de 100.000 lei fiecare,aparținând în intregime asociatului unic.
3.2 Obiect de activitate

Obiectul de activitate al societății cuprinde urmatoarele activităti dupa cum urmează:
Domeniul principal:
522 Comerț cu amănuntul al produselor alimentare,bău turilor și al produselor din tutun,în
magazine specializate
Activitatea principală:
5227Comerț cu amănuntul,în magazine specializate,al produselor alimentare(inclusive
miere de albine).

1 3.3 Relatii clienti

Societatea enumeră printre clienții săi cumpărători din toate categoriile sociale.
Relații furnizori
 SC Green Power SRL
 SC Onedia SRL
 SC Ofigal SRL
 SC Medica SRL
 SC Plant Extract SRL

3.4 Perspective de dezvoltare

Ca perspective se va incerca, in principalele orașe ale
țării(Constanța,Brașov, Timișoara,București),dezvoltarea unui lanț de magazine cu același
domeniu de activitate.Ele vor avea aceeași fațadă exterioară,aceeași firmă (nume,tip de
scris,culoare)si decorațiuni interioare.
În ceea ce privește produsele oferite, acestea vor fi identi ce în toate orașele,fără
diferențe notabile.Intr -un cuvânt,produsele vor fi aceleași pentru intreg lanțul de
magazine tinând cont de gusturile clienților din fiecare oraș și incercând o cât mai bună
satisfacere a cerințelor generale indiferent de zona de p roveniența.
Dezvoltarea unui lanț de magazine este o politică necesară pentru atingerea unor
scopuri pe termen mediu și lung(formarea unei clientele fidele,mărirea profitului
societații).
3.5 Organigrama

Organigrama S.C. POLIFLORA DIANA SRL aparține unui sistem ierarhic
liniar :
 Marin Diana – manager principal si administrator, vechime în cadrul societății 7
ani, pregătire profesională -limbi straine.Specializare în: management,relații
economice.
 Giurgea Manuela – director economic, vechime în cadrul soci etății 7
ani,pregătire profesională economist. Experiența profesională : expert contabil din
1997, membru activ CECCAR -FOCSANI; peste 25 ani în structuri de conducere
a unor întreprinderi cu capital majoritar de stat și/sau privat;

2  Mesaros Simona – directo r executiv ,vechime în cadrul unității 4 ani, pregătire
profesională economist;
 Personal – 4persoane. Experiența profesională: personal specializat în funcție de
specificul activității și responsabilităților atribuite în cadrul societății(respectiv
asisten ți de farmacie -absolvenți ai Scolii Postliceale”CAROL DAVILA” din
Focșani).
Principalul avantaj este acela al clarității și simplicității în organizare: fiecare
angajat își cunoaște locul în ierarhie si știe cui îi este subordonat. Un alt avantaj este dat
de faptul că informațiile circulă pe canale sigure, în ambele sensuri, și la faptul că se
poate executa un control riguros, care poate favoriza eliminarea posibilelor erori ce pot să
apară în sistem.

MARIN DIANA
Manager Principal
MESAROS
SIMONA
Director Executiv GIURGEA
MANUELA
Director economic

3 CAPITOLUL 4

Studiu de caz privind analiza cheltuie lilor, veniturilor și a rezultatului
exercițiului la S.C. POLIFLORA DIANA SRL FOCSANI

4.1. Înregistrarea operațiunilor efectuate în cursul lunii decembrie

În cursul lunii decembrie în cadrul societății comerciale POLIFLORA DIANA
SRL au loc următoarel e operații contabile:*
 societatea se aprovizionează cu marfă:

data:
1 decembrie
371 “Mărfuri”

= %
401 “Furnizori”
378 “Diferențe de preț la
mărfuri”
4428 “TVA neexigibilă” 18.600 lei
10.000 lei
5.000 lei
3.600 lei

4426 “TVA deductibilă” data:
1 decembrie

401 “Furnizori”
2.400 lei =

 se efectuează plata catre furnizori in numerar :

data:
1 decembrie
401“Furnizori” = 5311”Casa in lei”
12.400 lei

.

* sumele sunt exprimate în lei

4
 se vând mărfuri prin magazinul propriu:

data:
3 decembrie
5311 “Casa în lei” = %
707 “Venituri din
vânzarea mărfurilor”
4427 “TVA colectată” 18.600 lei

15.000 lei

3.600 lei

 se înregistrează descarcarea din gestiune:

data:
4 decembrie
%
607”Cheltuieli privind
marfurile”
378 ”Diferente de prêt la
marfuri”

4428 “TVA neexigibila” = 371”Marfuri” 18.600 lei

10.000 lei

3.600 lei

5

 se înregistreaz ă închiderea conturilor de venituri și cheltuieli :

data:
6 decembrie
121 “Profit sau pierdere” = 707 “Venituri din
vânzarea mărfurilor” 15.000 lei

data:
6 decembrie
607 “Cheltuieli privind
mărfurile” = 121 ”Profit sau pierdere ”
10.000 lei

 se înregistrează închiderea conturilor de TVA :

data:
6 decembrie
4427 “TVA colectată” = %

4426“TVA deductibilă ”

4423 “TVA de plată” 3.600 lei

2.400 lei

1.200 lei

 se înregistrează plata TVA :

data:
6 decembrie
4423 “TVA de plată” = 5121 “Conturi la bănci în
lei ”
1.200 lei

 se calculează impozitul pe profit după cum urmează:
5.000 lei reprezintă profitul brut;

5.000 lei * 16% = 800 lei profitul brut;

5.000 lei -800 lei =4.200 lei profitul net;

4.200 * 16% =672 lei.·
 se înregistrează impozitul pe profit :

6
data:
15 decembrie
691 “Cheltuieli cu impozitul
pe profit” = 441 “impozitul pe
profit/venit” 672 lei

 se înregistrează repartizarea profitului net în luna decembrie :

data:
17decembrie
129 “Repartizarea profitului ” = 117 “Rezultatul
reportat ” 4.200 lei

 se înregistrează (la începutul anului următor si închiderea contului 129):


121”Profit sau pierdere” = 129”Repartizarea
profitului” 4.200 lei

 profitul se repartizează , după aprobarea bilanțului anului precedent:ă

117”Rezultatul reportat” = 457“Dividende de plată” 4.200 lei

 se înregistrează impozitul pe dividende(4.200*16% =672 lei) :


457”Dividende de plată” = 446 “Alte impozite ,taxe
și vărsăminte asimilate” 672 lei

•se înregistrează plata dividendelor(4.200 lei -672 lei =3.528 lei) :

457”Dividende de plată”
= 5311“Casa în lei” 3.528 lei

● se înregistrează achitarea impozitului pe profit :

441”Impozitul pe
profit /venit”
= 5311“Casa în lei” 4.200 lei

7 ● se înregistrează plata salariilor:

641”Cheltuieli cu salariile
personalului”
= 421“Personal –salarii
datorate” 10.000 lei

●se îregistrează obligațiile care țin de societate :

●

2.889,6 lei

6451 “Cheltuieli privind
contribuția unității la
asigurările sociale”

=
4311 “Contribuția
unității la asigurările
sociale”

2.080 lei

6451 “Cheltuieli privind
contribuția unității la
asigurările sociale”

=
4312 “Contribuția
personalului la
asigurările sociale”

85 lei
6452 “Cheltuieli privind
contribuția unității pentru
ajutorul de somaj"
= 4371 “Contribuția
unității la fondul de
șomaj”

50 lei
6453 “Cheltuieli privind
angajatorul pentru
asigurările socialede
sanatate”
= 4373 “Contribuția
angajatorului pentru
fond garantare ”

25 lei
635 “Cheltuieli cu alte
impozite, taxe și vărsăminte
asimilate”
= 447 “Fonduri speciale
taxe si varsaminte
asimilate”
520 lei
6458 “Alte cheltuieli
privind asigurarile si
protectia sociala”

6458 “Alte cheltuieli
privind asigurarile si
protectia sociala ” =

= 447.1 “Contributia
angajatorului pentru
ITM”

447.3 Contributia
angajatorului pentru
asigurari sociale de
sanatate ”.
75 lei

54,6 lei

●se înregistrează obligațiile salariatului (asigurat) :

8
421 “Personal salarii
datorate” = %

4312 “Contribuția
personalului la
asigurările sociale”
4314 “Contribuția
angajatilor pentru
asigurarile sociale de
sănătate”
444 “Impozit pe
venituride natura
salariilor” 2.904 lei

1.050 lei

550 lei

1.304 lei

●se calculează impozitul pe salariul :

[(10.000 lei -1.600) -deducerea de bază 250 lei]*16% =1.304 lei

●se calculează salariul net :

10.000 lei -2.904 lei =7.096 lei

●se înregistrează plata salariului :

421“Personal -salarii
datorate” =

5311“Casa în lei”

7.096 lei

9 . 4.2.Analiza rezultatelor pe baza contului de profit și pierdere la S.C.
POLIFLORA DIANA S.R.L.

Potrivit reglementărilor în vigoare, societățile comerciale au obligația să
organizeze și să conducă contabilitatea proprie,respectiv contabilitatea financiară și
contabilitatea de gestiune.
Strucura informațiilor în contul de profit și pierdere pleacă de la natura
operațiilor economico -financiare desfășurate de un titular de patrimoniu, într -o perioadă
de gestiune. Ope rațiile efectuate într -o societate sunt foarte eterogene prin conținut: unele
sunt operații comerciale, altele sunt operații juridice; unele sunt tranzacții financiare,
altele sunt operații care reflectă diferite fenomene economice. Contul de profit și pie rdere
reflectă o imagine clară asupra performanțelor firmei,acesta sintetizează veniturile și
cheltuielile dintr -un exercițiu financiar și prezintă rezultatul activității într -o perioadă
determinată.
Un statut aparte îl au operațiunile financiare, care inc lud atât operațiuni
obișnuite cât și un caracter extraordinar. Operațiunile extraordinare care au un caracter
financiar sunt considerate operațiuni financiare deoarece natura financiară a unei
operațiuni primează asupra caracterului ei extraordinar.
Activi tatea de exploatare prezintă cea mai mare importanță în cadrul analizei pe baza
contului de profit și pierdere,indiferent de specificul activității.
Cifra de afaceri totală este reprezentatăde veniturile totale obținutev din operațiuni
comerciale,respectiv vânzarea de mărfuri,produse,lucrări și servicii,într -o anumită
perioadă de timp.Veniturile financiare și cele extraordinare nu se includ în cifra de
afaceri.
Potrivit Regulamentului de aplicare a Legii Contabilității,cifra de afaceri se
calculează astfel:
venituri din livrări de bunuri+venituri din
executarea de lucrări+venituri din prestări de
servicii(mai puțin rabaturile,remizele și alte
reduceri comerciale acordate clienților)

10

Fiecare tip de activitate (exploatare, financiară și extraordinară) este generatoare
de fluxuri de cheltuieli, venituri și rezultate, macheta contului de profit și pierdere al
societății S.C. POLIFLORA DIANA SRL. fiind următoarea:
Tabelul 4.1. Macheta contului de profit și pierdere -lei-

Cont de profit și pierdere Anul
2009 Anul
2010

Cifra de afaceri
710.725
661.224
Venituri din exploatare 716.525 650.526
Cheltuieli din exploatare 714.547 646.729
Rezultat din exploatare 1.978 3.797
Venituri financiare 27.841 1.985
Cheltuieli financiare 12.628 0
Rezultat financiar 15.213 1.985
Venituri extraordinare 0 0
Cheltuieli extraordinare 0 0
Rezultat extraordinar 0 0
Venituri totale 744.366 652.511
Cheltuieli totale 727.175 646.729
Profit brut 17.191 5.782
Impozit pe profit 2.806 5.733
Profit net 14.385 49

Începem astfel cu analiza cifrei de afaceri ,prin prisma categoriilor de venituri pe
care le încorporează.

= cifra de afaceri
620.000 640.000 660.000 680.000 700.000 720.000 1 2 2009 2010
1 2
cifra de afaceri 710.725 661.224 Evolutia cifrei de afaceri
cifra de afaceri

11

Figura 4.1. Diagrama privind evoluția cifrei de afaceri
După cum se poate observa ,cifra de afaceri urmează un trend descrescător,în
perioada analizată.Această evoluție se înregistrează în principal pe fondul diminuării,pe
parcursul periodei analizate a veniturilor din vânzarea mărfurilor.
Veniturile din exploatare sunt reprezentate de alte venit uri din exploatare și
veniturile din vânzarea mărfurilor ,având aceeași evoluție ca și cifra de afaceri..
Ponderea cea mai mare în cadrul veniturilor din exploatare o dețin veniturile din
vânzarea mărfurilor(în 2009) și veniturile din producția vândută(în 2010),care formează
cifra de afaceri.
Cheltuielile de exploatare reprezintă totalul cheltuielilor generate de desfășurarea
activității societății și au o evoluție asemănătoare veniturilor din exploatare urmând o,ca
și acestea ,o traiectorie descendentă.
Tabelul 4.2. Cheltuielile privind mărfurile
Perioada 2009 2010
Cheltuieli privind
mărfurile 564.282 489.477

Alături de aceste cheltuieli cu mărfurile sunt înregistrate și cheltuieli cu materiile
prime și materialele,chelt uieli cu personalul,cheltuieli cu despăgubiri,donații și activele
cedate,precum și alte cheltuieli de exploatare,care au o pondere semnificativă în totalul
cheltuielilor de exploatare.

0 200.000 400.000 600.000 800.000
1 2 3 716.525 714.547
1.978 650.526 646.729
3.797 Evolutia veniturilor din exploatare ,a cheltuielilor de
exploatare si a rezultatului din exploatare

12

Figura 4.2. Diagrama privind evoluția veniturilor din exploatare,a cheltuielilor de exploatare și a
rezultatului din exploatare
Veniturile financiare sunt într -o descreștere semnificativă în perioada analizată
respective,27.840 lei -2009;1.984 lei -2010.
Cheltuielile financiare sunt reprezentate de cheltuielile cu dobânzile,care nu a
înregistrat valori în anul 2010 întrucât nu s -a înregistra nici o plată efectivă a
acestora.
Rezultatul exercițiului ( rezultatul din ecploatare +rezultatul financiar +rezultatul
din activitatea extraordinară)are o evoluție descenden tă,înregistrându -se pierderi
însemnate în perioada analizată,o influență puternică având -o pierderile din
activitatea de exploatare dar și din activitatea financiară.
Tabelul 4.3. Rezultatul exercițiului

În graficul de mai jos este prezentată evoluția rezultatului brut al
exercițiului în perioada 2009 -2010 :

DENUMIREA
ELEMENTULUI 2009 2010
Profitul /pierderea din
exploatare 1.978 3.797
Profitul/pierderea financiară 15.213 1.985
Profitul/pierderea extraordinară 0 0
REZULTATUL
EXERCIȚIULUI 17.191 5.792
0 5.000 10.000 15.000 20.000
1 2
rezultatul brut al exercitiului 17.191 5.792 17.191
5.792
2009 2010 Evolutia rezultatului brut al exercitiului
rezultatul brut al
exercitiului

13
Figura 4.3. Diagrama privind evoluția rezultatului brut al exercițiului

Ca o concluzie generală, nivelul activității societății a scăzut ,înregistrând
pierderi semnificative.În graficul următor este prezentată evoluția rezultatului net în
perioada analizată :

Figura 4.4. Diagrama privind evoluția rezultatului net al exercițiului

. 4.2.1.Analiza ratei rentabilității economice

Rata rentabilității economice reflectă corelația dintre un rezultat economic și
mijloacele economice angajate pentru obținerea acestuia. În calculul ratei rentabilității
economice se poate utiliza rezultatul exploatării sau excedentul brut din exploatare i ar
la numitor mijloacele economice totale (activul total sau o parte a acestora). Pentru a
putea calcula rata rentabilității economice vom rezuma bilanțul contabil al firmei:

Tabelul 4.4. Bilanțul contabil al firmei -lei-

Bilanț contabil Anul
2009 Anul
2010

Active imobilizate
27.569
20.172
Active circulante 241.730 335.133
Active totale 269.299 355.305
Active totale –datorii curente 62.637 39.686
Datorii(pe o per.mai mare de un an) 16.000 0
Datorii (pe o per.mai mica de un an) 206.662 333.948 1 2
rezultatul net al
exercitiului 14.385 49 14.385
49 0 2.000 4.000 6.000 8.000 10.000 12.000 14.000 16.000
2009 2010 Evolutia rezultatului net al exercitiului
rezultatul net al
exercitiului

14 Datorii -TOTAL 222.662 333.948
Capital social 200 200
Rezerve 32.052 39.437
Profitul/pierderea reportata 14.385 49
Profitul/pierderea exerc.financiar 14.385 49
Capitaluri proprii -TOTAL 46.637 39.686
Capitaluri -TOTAL 46.637 38.686
Pasive totale(capitaluri+datorii pe
o per.mai mare de un an) 62.837 39.886

Rata rentabilității economice este independentă de structura financiară, politica
fiscală de impozitare a profitului, precum și de elementele extraordinare. Rata
rentabilității economice se poate stabili astfel:

06,1 100*3553053797Re%73,0 100*2692991978Re100*.exp.Re
20102009
  total activloatarii rezultatul

Tabelul 4.5. Rata rentabilității economice

Rata rentabilității economice 2009 2010
0,73 1,06

Figura 4.5. Diagrama privind evoluția ratei rentabilității economice

0,731,76
00.20.40.60.81
1evolutia ratei rentabilitatii economice
0,73
1,76

15 4.2.2. Analiza ratei rentabilității financiare
Rentabilitatea financiară exprimă corelația dintre profit și capitaluri (ca surse de
finanțare a activității). Având în vedere componența capitalului se pot analiza două rate și
anume: rata rentabilității financiare a capitalului propriu și rata rentabilității financiare a
capitalului permanent.
Rata rentabilității financiare a capitalurilor proprii măsoară în mărime relativă
remunerarea capitalurilor acționarilor (aduse ca aport sau profit net lăsat la dispoziția
firmei pentru aut ofinanțare. Rata menționată reflectă corelația dintre profitul net (ca venit
al acționarilor) și capitalurile proprii.
Rata rentabilității financiare a capitalurilor proprii se determină pe baza relației:
%12,0 100*3968649%87,30 100*4663714385100*PrPr
20102009
  
RfRfoprii CapitaluriofitNetRf

Tabelul 4.6. Rata rentabilității financiare

Rata rentabilității financiare 2009 2010
30,87% 0,12%

Figura 4.6. Diagrama privind evolu ția ratei rentabilității financiare a capitalurilor proprii

O condiție importantă pentru sporirea ratei rentabilității financiare a
capitalurilor proprii o constituie accelerarea vitezei de rotație.
0 0,2 0,4 0,6 0,8 1 30,87
0,12 30,87 evolutia ratei rentabilitatii financiare
30,87
0,12

16 Aparent, cu cât este mai mare factorul de multiplicare a capitalului propriu, cu
atât crește rentabilitatea financia ră. În practica economică însă, există o limită de
îndatorare acceptată de bănci. Depășirea acestei limite de îndatorare atrage pentru firma
în cauză dobânzi mai mari și garanții suplimentare cerute de bănci, riscul financiar fiind
mai mare.
Sporirea renta bilității nete a veniturilor totale reprezintă principala cale de
creștere a profitului net și reflectă în principal eficiența activității de exploatare a firmei.

4.2.3. Analiza lichidității și solvabilității societății
Lichiditatea este proprietatea elem entelor patrimoniale de a se transforma în
bani. Existența unei activități economice depinde ,în mare măsurăde potențialul de
lichiditate al activului patrimonial,de proporția și rapiditatea cu care elementele de active
pot fi transformate îin bani.
În gen eral, activele imobilizate au o lichiditate slabă în funcție de particularitățile lor:
 imobilizările corporale și necorporale supuse amortizării au o lichiditate direct
proporționalăcu gradul de amortizare;
 numai sistemul financiaral întreprinderii poate d etermina transformarea în bani a
acestora în afara criteriilor de rentabilitate;
 activele circulante au un potențial sporit de lichiditate ,variabil,atât ca proporție
cât și ca durată de transformare în bani;
 stocurile sunt mai mult sau mai putin lichide î n funcție de elementele care le
compun (materii prime,produse în curs de fabricație,produse finite,mărfuri),
elemente care au o anumita utilitate,respective valoare la un moment dat pe piață;
 disponibilitățile au gradul absolut de lichiditate.
Principalul obiectiv este măsurarea capacității societății de a face față
angajamentelor financiare pe termen scurt.
Acest tip de analiză urmărește reliefarea gradului în care societatea își poate
acoperi obligațiile curentedin resursele curente.

17 Capacitatea de plată semnifică solvabilitatea imediată,respectiv exprimă
capacitatea mijloacelor bănești la un moment dat sau pentru o perioadă scurtă de timp
(până la 30 zile)de a acoperi obligațiile scadente pentru același interval de timp.
Cele mai cunoscute rate de lichid itate sunt :
1.Rata lichidității curente:
%2 100*948.333275.5%44,34 100*662.206175.71100*
20102009
  
RRR
LCLCLCnte Pasivecurente Activecure

Tabelul 4.7. Rata lichidității curente

Rata lichidității curente 2009 2010
34,44% 2%

Figura 4.7. Diagrama privind evolu ția ratei lichidității curente

Rata reflectă gradul de acoperire a datoriilor curente (datorii cu scadență sub un
an),pe baza activelor curente.Valoarea minimă a acestei rate trebuie să fie 100%,iar dacă
este sub acest prag apare riscul de incapacitate de plată
0 10 20 30 40
1 2
rata lichiditatii curente 34,44 2 34,44
2
2009 2010 rata lichiditatii curente
rata lichiditatii
curente

18  Active curente=ACRnete –Stocuri
 Pasive curente=Datorii curente(Obligații de plată față de furnizori,obligații fiscale și
salariale,credite pe termen scurt,precum și partea din împrumuturi pe termen mediu
și lung a căror scadență este în cadrul exercițiului financiar curent)
2.Rata lichidității rapide:
%100 100*333948133.335%96,116 100*662.206730.241100*
20102009
  
RRR
LRLRLRente DatoriicurACR

Tabelul 4.8. Rata lichidității rapide

Rata lichidității rapide 2009 2010
116,96% 100%

Figura 4.8 Diagrama privind evolu ția ratei lichidității rapide

Rata reflectă gradul de acoperire a datoriilor pe termen scurt pe baza creanțelor
și disponibilităților bănești,iar valoarea acestei rate trebuie să se încadreze în intervalul
65%-100% sau 0,65 -1.
1 2
rata
lichiditatii
rapide 116,96 100 116,96
100
90 95 100 105 110 115 120
2009 2010 rata lichiditatii rapide
rata lichiditatii rapide

19 3.Rata lichidității imediate:

%04,0 100*333948136%46,33 100*662.206152.69100*
20102009
  
RRR
LILILIente DatoriicurDPB

Tabelul 4.9. Rata lichidității imediate

Rata lic hidității imediate 2009 2010
33,46% 0,04%

Figura 4.9. Diagrama privind evolu ția ratei lichidității imediate

Rata (capacitatea de plată imediată) reflectă gradul de acoperire a datoriilor
exigibile pe termen scurt pe baza celor mai lichide active(disponibilitățile)
Valoarea minimă a ratei cuprinsă între 0,2 -0,35,reflectă o garanție de lichiditate
,fiind asigurată achitarea obligațiilor pe termen scurt.
Solvabilitatea definește capacitatea societății de a -și onora obligațiile de plată
la termenele scadente.Aceasta depinde de mărimea datoriilor și a cheltuielilor
financiare(costul îndatorării).
rata lichiditatii imediate 0 20 40
1 2 33,46
0
2009 2010 rata lichiditatii imediate
rata lichiditatii imediate

20 Cea mai facilă apreciere a solvabilității se realizează prin comparația între
lichiditatea activului și exigibilitatea pasivului,respective a ac tivelor totale cu datoriile
totale.
ANC -activul net contabil
ANC=Total active –Total datorii
ANC=CAPITALURI PROPRII
ANC=(241.730+27.569) -(206.662+16.000)=46.637

ANC=(335.133+20.172) -(333.948+ 0)=39.686

Tabelul 4.10. Activul net contabil

Activul net contabil 2009 2010
46.637 39.686

Figura 4.10. Diagrama privind evolu ția activului net contabil

Rata solvabilității generale:

%39,106 100*948.333305.355%3,130 100*662.206299.269100*
20102009
  
RRR
SGSGSGale DatoriitotActivtotal
1 2
activul net contabil 46.637 39.686 46.637
39.686
36.000 38.000 40.000 42.000 44.000 46.000 48.000
2009 2010 Evolutia activului net contabil
activul net contabil

21 Tabelul 4.11. Rata solvabilității generale

Rata solvabilității generale 2009 2010
130,3% 106,39%

Figura 4.11. Diagrama privind evolu ția ratei solvabilității generale

Se aprecia ză că valoarea minimă a ratei trebuie să fie 1,4 sau 140%,iar sub acest
prag apare incapacitatea de plată.Rata solvabilității generale exprimăcapacitatea
rambursării unor datorii mai mari de un an din capacitatea de autofinanțare.

4.2.4.Analiza echilibrului financiar prin metoda ratelor
Echilibrul financiar al firmei reprezintă un sistem de corelații prin care se
stabilesc anumite propo rționalități în cadrul și între diferitele fluxuri financiare.Pentru
exprimarea sintetică a corelațiilor implicate de echilibrul financiar,în practica
economică se utilizează următorii indicatori :
 Ratele de îndatorare:(rata de îndatorare a capitalului pro priu,rata globală de
îndatorare) -cu cât rata de îndatorare este mai ridicată cu atât riscul financiar este
mai mare -;
 Ratele bazate pe cash -flow(rata de acoperire a dobânzilor,rata de acoperire a
cheltuielilor fixe) -cu cât este mai ridicat fluxul de lichid ități,față de cheltuielile
financiare cu dobânzile,cu atât este mai redus riscul financiar -;
 Alte rate ale echilibrului economico -financiar
0 50 100 150
1 2
2009 2010 Evolutia ratei solvabilitatii generale
rata solvabilitatii generale

22 Rata globală de îndatorare:

%39,106 100*305.355948.333%74,76 100*299.269662.206100*
20102009
  
RRR
GIGIGIle Activetotaale Datoriitot

Tabelul 4.12. Rata globală de îndatorare

Figura 4.12. Diagrama privind evolu ția ratei globale de îndatorare
4.2.5.Tabloul soldurilor intermediare de gestiune
Soldurile intermediare de gestiune constituie o prezentare economică a
contului de rezultate. În fapt, soldurile intermediare de gestiune sunt indicatori sub
forma de solduri care pun în evidență etapele formării rezultatului exercițiului, în
strânsă conex iune cu structura de venituri și cheltuieli aferente activității unei
întreprinderi. Necesitatea utilizării soldurilor de gestiune este impusă de două cerințe:
analiza economico -financiară a întreprinderii, plecând de la datele contabile, și Rata globală de îndatorare 2009 2010
76,74% 106,39%
0 50 100 150
1 2
2009 2010 Evolutia ratei globale de indatorare
rata globala de
indatorare

23 întocmirea con turilor naționale. Modelul românesc de cont de rezultate, cu structura
informațiilor după natura economică a veniturilor și cheltuielilor, permite întocmirea
soldurilor intermediare de gestiune:
 marja comercială
Este primul sold de gestiune și se referă l a întreprinderile de comercializare sau
la partea de activitate pur comercială efectuată de întreprinderile producătoare. Marja
comercială se calculează după următoarea relație:

Vânzări de mărfuri (ct. 707)
– costul mărfii vândute (ct. 607)
= marja comercială
Pentru întreprinderile comerciale marja comercială este un indicator esențial și
devine mai semnificativă ca informație, în activitatea de analiză și gestionare, cu cât ea
este determinată mai detaliat, respectiv pe produse sau grupe de produse .

 Producția exercițiului
Acest sold de gestiune caracterizează activitatea globală desfășurată de
întreprinderile de producție sau de prestări de servicii și se obține prin însumarea unor
elemente cum sunt:
– producția vândută evaluate la prețul de vânzare;
– producția stocată ca diferență între stocul final și stocul inițial, evaluată la cost
de producție;
– producția imobilizată evaluată la cost de producție. Relația de calcul al
producției exercițiului este următoarea:
Producția vândută (ct. 70 – ct. 707)
+/- producția stocată (ct.711)
+ venituri din producția de imobilizări (ct. 72)
= producția exercițiului

24 Din punct de vedere financiar, numai producția vândută este generatoare de
încasări monetare pentru intreprindere. Așadar producția exercițiului este indicatorul care
exprimă mai bine activitatea întreprinderii în cursul unui exercițiu, și nu cifra de afaceri.

 Valoarea adaugată
Valoarea adaugată exprimă o creare de valoare sau creșterea de valoare pe care
intreprinderea o aduce bunurilor și serviciilor provenind de la terți și se determină pe baza
relației:

 Excedentul brut de exploatare
Acest indicator măsoară eficacitatea capitalului economic. Excedentul brut din
exploatare reprezintă resursa rezultată din exploatare și folosită pentru menținerea și
dezvoltarea potențialului productiv al întreprinderii și remunerarea capitalurilor utilizate.
Excedentul brut din exploatare se determină după relația:

Valoare adaugată brută
+ subvenții din exploatare (ct. 74)
– cheltuieli cu impozitele, taxele și vărsămintele asimilate (ct. 63)
– cheltuieli de personal (ct. 64)
= excedent brut din exploatare

 Rezultatul exploatării Marja comercială
+ producția exercițiului
– consumația exercițiului provenind de la terți (din ct. 601 la 608, exclusiv 607, ct. 61 și 62)
= valoarea adaugată

25 Reprezintă rezultatul degajat din activitatea de exploatare, normală și curentă a
întreprinderii. Acest sold de gestiune constituie primul element de măsură a rentabilității
economice, independent de politica financiară a întreprind erii și incidența elementelor
excepționale. Calculul rezultatului exploatării se face după relația:

Excedent brut din exploatare
+ alte venituri din exploatare (ct. 75)
+ venituri din provizioane privind activitatea de exploatare (ct. 781)
– alte cheltuie li de exploatare (ct. 65)
– cheltuieli de exploatare privind amortizările și provizioanele (ct. 681)
= rezultat din exploatare (profit sau pierdere)

 Rezultatul curent al exercițiului
Acest rezultat este aferent operațiilor de exploatare și financiare efectuate de
intreprindere în cursul exercițiului și se calculează astfel:

Rezultatul exploatării (profit sau pierdere)
+ venituri financiare (ct. 76)
+ venituri financiare din provizioane (ct. 786)
– cheltuieli financiare (ct. 66)
– cheltuieli financiare privind amortizările și provizioanele (ct. 686)
= rezultat curent al exercițiului (profit sau pierdere)

Mărimea rezultatului extraordinar constituie o informație importantă, în special
pentru investitorii potențiali care pot evalua incidența evenimente lor extraordinare,
asupra întreprinderii.

 Rezultatul net al exercițiului
Este ultimul sold de gestiune și exprimă rezultatul degajat de întreaga activitate al
întreprinderii, în cursul unui exercițiu. El reprezintă variația situației nete a întreprinderii

26 între deschiderea și închiderea exercițiului ca urmare a activității econ omice. Se
determină pe baza relației:

Rezultat curent (profit sau pierdere)
+ rezultat extraodinar (profit sau pierdere)
– cheltuieli cu impozitul pe profit (ct. 691)
= rezultat net al exercițiului (profit sau pierdere)

Rezultatul net al exercițiului este rezultatul care urmează să fie supus deciziei de
repartizare de către adunarea generală a acționarilor sau asociaților, după caz.

4.2.6.Capacitatea de auto finanțare

Capacitatea de autofinanțare a unei întreprinderi este surplusul monetar
potențial generat de activitatea acesteia. Ea reprezintă o contribuție esențială a
activităților curente la variația fondului de rulment net global. Capacitatea de
autofinanțare se poate calcula plecând de la excedentul brut de exploatare, indicator
stabil it în cadrul tabloului soldurilor intermediare de gestiune:

Excedent brut din exploatare
+ Alte venituri din exploatare
– Alte cheltuieli din exploatare
+ Venituri financiare
– Cheltuieli financiare
+ Venituri extraordinare
– Cheltuieli extrordinare
– Impozitul pe profit
= Capacitatea de autofinanțare

27 Tabelul 4.13. Tabloul soldurilor intermediare de gesiune
-lei-
Nr. Solduri intermediare de gestiune Exercițiul financiar Abateri
crt. 2009 2010 (± Δ)
1. Venituri din vânzarea mărfurilor 710.547 652.139 -58.408
2. Cheltuieli privind mărfurile 564.282 489.477 -74.805
3. Marja comercială (1 -2) 146.265 162.662 +16397
4. Producția vândută 178 9.085 +8907
5. Cifra de afaceri netă (1+4) 710.725 661.224 -49.501
6. Variația stocurilor 0 13.643 +13.643
7. Producția imobilizată 0 0 0
8. Producția exercițiului(4+6+7) 178 22.728 +22.550
9. Consumuri intermediare 94.724 105.161 + 10.437
10. Valoarea adăugată (3+8 -9) 51.719 80.229 +28.510
11. + Subvenții de exploatare – – –
12. – Alte impozite și taxe 4.750 3.016 -1.734
13. – Cheltuieli cu personalul 71.676 59.626 -12.050
14. = Excedent brut de exploatare -24.707 17.587 +42.294
15. + Alte venituri din exploatare 5.800 2.945 -2.855
16. – Ajustare valori imobilizări 0 0 0
17. – Alte cheltuieli de exploatare 55.440 69.896 +14.456
18. = Rezultatul din exploatare -74.347 -49.364 +24.983
19. Venituri financiare 151 787 +636
20. – Cheltuieli financiare 12.907 5.457 – 7.450
21. = Rezultatul financiar (Rfin) – 12.756 -4.670 +8.086
22. Rezultatul curent (18 + 21) -87.103 -44.694 +42.409
23. Rezultatul extraordinar 0 0 0
24. Rezultatul brut 17.191 5.782 -11.409
25. – Impozitul pe profit 2.806 5.733 +2.927
26. = Rezultatul net 14.385 49 -14.336
27. Capacitatea de autofinanțare -88.909 -59.767 +30.142

Din tabelul soldurilor intermediare de gestiune se desprind următoarele concluzii:
 Creșterea marjei comerciale s -a datorat scăderii cheltuielilor privind mărfurile
 Scăderea cifrei de afaceri nete s -a datorat scăderii veniturilor din vânzarea de
mărfuri
 Creșterea valorii adăugate a fost consecința creșterii rapide a producției
exercițiului în raport cu consumurile intermediare
 Creșterea excedentului brut din exploatare s -a datorat atât creșterii valorii
adăugate pe seama cheltuielilor cu personalul cât și a altor impozite și taxe.

28 Creșterea rezultatului din exploatare este conse cința creșterii mai rapide a sumei dintre
excedentul brut din exploatare și alte venituri din exploatare comparativ cu suma dintre
amortizare și alte cheltuieli din exploatare.
– Rezultatul financiar a crescut în urma diferenței dintre veniturile și cheltu ielile
financiare.
Rezultatul net al exercițiului a scăzut într -un ritm superior rezultatului brut datorită
creșterii impozitului pe profit.

29 Concluzii și propuneri

Încă de la înființare,scopul principal al societății a fost de a implementa și menține
un î nalt standard de calitate.Astfel, S.C. POLIFLORA DIANA S.RL .,a
dezvoltat,documentat,menținut și îmbunătățit un sistem de management al calității pentru
a satisface cât mai bine necesitățile și cerințele clienților și pentru a -și perfecționa
propriul sistem de management..
Datorită punctualității și preciziei cu care sunt realizate obligațiile, firma și -a
putut atrage și alți clienți din domeniu.Seriozitatea societății se observă din contractele
ferme încheiate,din clientela fidelă.
Analizând situația princi palilor parteneri ai firmei,se constată că societatea este
oarecum stabilădin punct de vedere politic,cu tendințe de extindere în următorii ani.
În ceea ce privește S .C. POLIFLORA DIANA S.RL ., obținerea de profit
constituie un obiectiv fundamental.
Societa tea va ține cont de un factor de care depinde mărimea profitului și anume
de nivelul prețului de vânzare al mărfii, determinat de raportul cerere -ofertă în codițiile
unei pieți cu concurență perfectă sau imperfectă (nivelul prețului de vânzare aflandu -se în
raport direct proporțional cu profitul).
La nivelul stadiului de aprovizionare societatea va urmării accelerarea vitezei de
rotație prin:
 stabilirea furnizorilor apropiați;
 prețul de aprovizionare satisfăcător;
 aprovizionare ritmică;
 stocuri optime.
De a semenea conducerea societății va încerca să asigure echilibrul economico –
financiar și creșterea profitului prin luarea unor decizii cum sunt:
 reducerea cheltuielilor cu personalul;
 reducerea cheltuielilor financiare;
 reducerea cheltuielilor extraordinare ( amenzi,penalități );
 achitarea la timp a datoriilor către stat;

30  eliminarea stocurilor neperformante;
 creșterea veniturilor din exploatare, financiare;
 folosirea unui management performant.
Urmărind toate aceste decizii societatea va putea realiza un pas i mportant în
obținerea unor rezultate economico -financiare pozitive în raport cu noile cerințe ale
consumatorilor.
Având în vedere că unul din obiectivele sistemului informațional -contabil,
privește gestiunea fiscală, iar informați a contabilă este utilizată ca bază pentru
determinarea impozitelor, taxelor și a altor obligații fiscale sau sociale, desprindem
concluzia că între contabilitate și fiscalitate există atât raporturi de integrare cât și de
neutralitate, care în mod normal tr ebuie avute în vedere la elaborarea strategiei de
dezvoltare a firmei. În acest sens trebuie avut în vedere următoarele:
– soluțiile optime referitoare la: obiectul impunerii, cotele de impozit, termenele
de plata a obligațiilor fiscale și sociale;
– facilitățiile fiscale prevăzute de lege, constând î n: scutiri, amânări, eșalonări sau
reduceri la plata impozitelor și taxelor și altor obligații;
– ponderea impozitelor, taxelor și a altor obligații în total operațiilor de trezorerie,
respectiv total active sa u cifră de afaceri;
– evaluarea impactului fiscal asupra rezultatelor financiare, a eventualelor
sancțiuni de natură fiscală, ca urmare a nerespectării unor reglementări fiscale datorită
recunoașterii acestora, sau ca urmare a unei abilități fiscale extrem e la cxare sunt nevoiți
să apeleze agenții economici pentru a supraviețui în condițiile unei fiscalități excesive.
În condițiile actuale ale țării noastre, unde contabilitatea este reglementată,
politicile contabile chiar dacă sunt importante, nu sunt hotă râtoare în evaluarea deciziilor
manageriale întrucât impactul reglementărilor fiscale asupra mediului de afaceri dar și
asupra organizării contabilității este negativ, cel puțin din următoarele considerente:
-lipsa de coerență a diferitelor prevederi legis lative care reglementează același
domeniu sau sector de activitate;
-instabilitatea legislativă datorită frecventelor modificări ale reglementărilor
fiscale;

31 -modificarea frecventă a prevederilor unor legi organice prin ordonanțe de urgență
sau hotărâri al e guvernului;
-aplicarea diferențiată în teritoriu a unor reglementări fiscale sau aplicarea cu
întârziere ori retroactivă a acestora;
-imposibilitatea transpunerii în practică a unor legi, hotărâri sau ordonanțe până la
apariția uneori cu mare întărziere a instrucțiunilor, normelor și precizărilor privind
aplicarea acestora.

Propuneri

1. Decizia managerilor de concediere a unor persoane, are ca efect reducerea
cheltuielilor cu impozitul pe salarii, a contribuțiilor la: asigurările sociale, fondul de
șomaj, fondul de sănătate, determinând diminuarea cheltuielilor firmei și menținerea
nivelului trezoreriei.
2. Hotărârea acționarilor și asociaților de a reinv esti profitul obținut, generează o
reducere a sarcinii fiscale, în timp ce decizia de repartizare a profitului la dividende și
ridicarea acestora ar antrena majorarea obligațiilor fiscale prin impozitul ce trebuie plătit
bugetului de stat.
3. Declarațiile privind impozitele, taxele și co ntribuțiile depuse la organismele
fiscale și de protecția socială consemnează obligații ce vor afecta cheltuielile, rezultatele
financiare și trezoreria agenților economici.
4. Materialele întocmite de organele de control constituie surse de date pentru
impunerea persoanelor juridice și fizice ce au ca rezultat creșterea veniturilor bugetare și
diminuarea trezoreriei agenților economici.

32 Bibliografie:

1. Bojian Octavian Contabilitatea întreprinderii, Editura Economica, București, 1999
2. Burja Cameli a Analiza economico -financiară, Editura „1 Decembrie 1918” ,
Alba -Iulia, 2003

3. Cenar Iuliana,
Deaconu Sorin
Constantin
Todea Nicolae
Contabilitate practică, Editura Risoprint, Cluj -Napoca, 2003

4. Malciu Liliana
Contabilitate creativă, Editura Economică, București, 2000

5. Morariu Ana,
Radu Gabriel
Contabilitate și fiscalitate în dezvoltarea firmei, Editura ExPonto,
București, 2005

6. Nae Cerasela
Pleșea Doru
Noua contabilitatea a întreprinderilor mici și mijlocii și a
microîntreprinderilor, ediția a II -a revizuită, Editura Ecran Magazin,
Brașov, 2004

7. Negescu Ion
Bazele contabilității, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1998

8. Oprea Calin
Bazele contabilității, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1995

9. Pantea Petru,
Bodea Gheorghe
Contabilitate financiară, sinteze și aplicații practice, Editura Intelcredo,
Deva,1999

10. Pereș Ion
Bazele contabilității, Editura Mirton, Timișoara, 2005

11. Pleșea Doru
Bazele contabilitătii, Editura Omnia UNI SAST, Brașov, 2005

12. Pleșea Doru
Bazele contabilității. Contabilitate financiară, vol II, Editura Omnia UNI
SAST, Brașov, 2005

13. Ristea Mihai
Contabilitatea întreprinderii, Editura Didactică și Pedagogică, București, 2000

14. Ristea Mihai,
Cucu Dorina,
Contabilitatea întreprinderii, vol I, Editura Mărgăritar, București, 2001

33 Lăzărescu Corina

15. Ristea Mihai,
Contabilitatea societăților comerciale, Editura Univers, București, 2003

16. Rusu Dumitru
Bazele contabilității, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1997

17. Sălceanu
Nicolae

Contabilitate financiară, partea a II -a, Editura UPG, Ploiești, 2003

18. Todea Nicolae
Contabilitate -aspecte teoretice și aplicații practice, Editura Aeternitas,
Alba -Iulia, 2004

19. ***
Legea contabilității nr. 82/1991 republicată în Monitorul Oficial nr. 454
Din18.06.2008

20. ***
Legea privind Codul Fiscal nr. 571/2003, publicată în Monitrul Oficial nr. 927
din 23.12.2003 cu modificarile si completarile ulterioare
21. *** OMFP 3055/2009, publicată în Monitorul Oficial

34 Anexa1

CONTUL DE PROFIT SI PIERDERE
la data de 31.12.2009

DENUMIREA INDICATORULUI 2009 2010
A B 1 2
1. Cifra de afaceri netă (rd. 02 la 05) 01 710.725 661.224
Producția vândută (ct.
701+702+703+704+705+706+708) 02 178 9085
Venituri din dobanzi inregistrate de entitatile al caror
obiect de activitate il constituie leasingul(ct.766) 03
Venituri din vânzarea mărfurilor (ct. 707) 04 0 16.219
Venituri din subvenții de exploatare aferente cifrei de
afaceri nete (ct.7411) 05 0 0
2.Variația stocurilor (ct.711) ………Sold C 06 0
……….Sold D 07 0 13.643
3. Producția realizata de entitate pentru scopurile sale
proprii si capitalizata (ct. 721+722) 08 0
4. Alte venituri de exploatare (ct.7417+758) 09 5.800 2.945
VENITURI DIN EXPLOATARE – TOTAL (rd.01+06 –
07+08+09) 10 716.525 650.526
5.a) Cheltuieli cu materii prime și materiale
consumabile (ct.601+602 -7412) 11 7.164 6.557
Alte cheltuieli materiale (ct. 603+604+606+608) 12 1.833 8.431
b) Alte cheltuieli externe(cu energie și apa) (ct.605 –
7413) 13 3.031 2.596
c) Cheltuieli privind mărfurile (ct.607) 14 564.282 489.477
6. Cheltuieli cu personalul (rd.16+17) 15 71.676 59.626
a) Salarii si indemnizatii (ct.641+642 -7414) 16 56.275 46.188
b) Cheltuieli cu asigurarile și protecția socială (ct. 645 –
7415) 17 15.401 13.438
7.a) Ajustari de valoare privind imobilizarile corporale si
nercorporale (rd. 19 -20) 18 11.121 10.146
a.1) Cheltuieli (ct.6811+6813) 19 11.121 10.146
a.2) Venituri (ct.7813) 20 0 0
b) Ajustarea de valoare privind activele circulante (rd.
22-23) 21 0 0
b.1) Cheltuieli (ct.654+6814) 22 0 0
b.2) Venituri (ct.754+7814) 23 0 0
8. Alte cheltuieli de exploatare (rd.25 la 28) 24 55.440 69.896
8.1 Cheltuieli privind prestațiile externe (ct.
611+612+613+614+621+622+623+624+625+626+627+
628-7416) 25 49.148 67.247
8.2 Cheltuieli cu alte impozite, taxe și vărsăminte
asimilate (ct. 635) 26 558
8.3 Cheltuieli cu despăgubiri, donații și activele cedate
(ct.658) 27 5.734 2.649
Cheltuieli privind dobanzile de refinantare inregistrate de
entitatiilile al caror obiect de activitate il constituie
leasingul(ct.666) 28 0 0
Ajustari privind provizioanele (rd.30 -31) 29 0 0

35 Cheltuieli (ct.6812) 30 0 0
Venituri(ct.7812) 31
CHELTUIELI DE EXPLOATARE – TOTAL (rd.11 l+
15+18+21+24+29) 32 714.547 646.729
PROFIT SAU PIERDERA DI EXPLOATARE 1.978 3.797
-Profit(rd10 -32) 33
-Pierdere(rd 32 -10 34
9. Venituri din interese de participare (ct.7611+7613) 35 0 0
– din care venituri obtinute de la entitatile afiliate 36 0 0
10. Venituri din alte investiții si imprumuturi care fac
parte din activele imobilizate (ct.763) 37 0 0
– din care, veniturile obtinute la entitati afiliate 38 0 0
11. Venituri din dobânzi (ct.766) 39 1 1
– din care, veniturile obtinute la entitati afiliate 40 0
Alte venituri financiare (ct.762+764+765+767+768) 41 27.840 1.984
VENITURI FINANCIARE – TOTAL (rd.
+35+37+39+41) 42 27.841 1.985
12. Ajustarii de valoarea privind imobilizarile financiare
si investitiile detinute ca active circulante (rd.44 -45) 43
– Cheltuieli (ct.686) 44 0 0
– Venituri (ct.786) 45 0 0
13. Cheltuieli privind dobânzile (ct. 666 -7418) 46 10.807
– din care, cheltuieli in relatia cu entitatii afiliate 47 0
Alte cheltuieli financiare (ct.663+664+665+667+668) 48 1.821
CHELTUIELI FINANCIARE – TOTAL (rd.43+46+48) 49 12.628
PROFITUL SAU PIERDEREA FINANCIAR(A): 50
-Profit (rd.42. -49) 51 15.213 1.985
-Pierdere(rd.49 -42) 52 0 0
14 . PROFITUL SAU PIERDEREA CURENT(A):
-Profit(rd.10+42 -32-49) 53 17.191 5.782
-Pierdere(rd.32+49 -10-42) 54 0 0
15. Venituri extraordinare (ct.771) 0
16. Cheltuieli extraordinare (ct.671) 55 0
17.PROFITUL SAU PIERDEREA DIN
ACTIVITATEA EXTRAORDINARA:
– Profit (rd. 54 -55) 56 0 0
– Pierdere (rd. 55 -54) 57 0 0
VENITURI TOTALE (rd.10+42+54) 58 744.366 652.511
CHELTUIELI TOTALE (rd. 32+49+55) 59 727.175 646.729
PROFITUL SAU PIERDEREA BRUT (Ă)
– Profit (rd. 58 -59) 60 17.191 5.782
– Pierdere (rd. 59 -58) 61 0 0
18.IMPOZITUL PE PROFIT (ct.691) 62 2.806 5.733
19. Alte impozite neprezentate la elementele de mai sus
(ct. 698) 63 0
20. PROFITUL SAU PIEDEREA NET(A) A
EXERCITIULUI FINANCIAR :
– Profit (rd. 60 -61-62-63) 64 14.385 49
– Pierdere (rd. 61+62+63 -60) 65 0 0