Prezentarea Generala a Zonei Maramures
CUPRINS
CAPITOLUL I. PREZENTARE GENERALĂ A ZONEI MARAMUREȘ
1.1. Scurt istoric
1.2. Localizare – așezare și limite
1.3. Resursele naturale – importanța potențialului turistic al Maramureșului
1.1.1. Relieful
1.1.2. Clima și hidrografia
1.1.3. Flora și fauna
1.1.4. Rezervații și monumente ale naturii
1.5. Potențialul antropic al județului Maramureș
1.1.1. Edificiile istorice ,religioase și culturale
1.1.2. Monumente și lucrări de artă
1.1.3. Patrimoniul turistic etnografic
CAPITOLUL II. ANALIZA PRINCIPALILOR INDICATORI AI CIRCULAȚIEI TURISTICE DIN JUDEȚUL MARAMUREȘ
1.1. Numărul de unități de primire turistică cu funcțiuni de cazare turistică la nivelul județului Maramureș, în perioada 2009-2013
1.2. Capacitatea de cazare turistică – în funcțiune (locuri) la nivelul județului Maramureș, în perioada 2009-2013
1.3. Indicatori turistici în județul Maramureș
1.1.1. Numǎrul mediu zilnic de turiști
1.1.2. Numǎrul de înnoptǎri
1.1.3. Durata medie a sejurului
1.1.4. Densitatea circulației turistice
1.1.5. Coeficientul de utilizare a capacitǎții de cazare (CUC)
1.4. Previziunea evoluției indicatorului de circulație turistică
CAPITOLUL 3. STUDIU DE CAZ – DEZVOLTAREA PARCULUI NATURAL MUNȚII MARAMURES
1.1. Forme de turism practicate în județul Maramureș
1.2. Prezentarea infrastructurii turistice
1.3. Dezvoltarea eco-turismului în parcul național Maramureș
1.1.1. Prezentarea zonei și a infrastructurii
1.1.2. Proiecte privind dezvoltarea turismului maramureșean
1.4. Direcții strategice pentru dezvoltarea turismului
CAPITOLUL IV. PROPUNERI PRIVIND DEZVOLTAREA A NOI FORME DE TURISM
1.1. Analiza SWOT a activității industriei turismului din județul Maramureș
1.2. Analiza SWOT a Parcului Național Maramureș
1.3. Propuneri privind dezvoltarea a noi forme de turism
CONCLUZII
BIBLIOGRAFIE
ANEXA 1
ANEXA 2
ANEXA 3
ANEXA 4
ANEXA 5
ANEXA 6
ANEXA 7
ANEXA 8
ANEXA 9
ANEXA 10
ANEXA 11
CAPITOLUL I. PREZENTARE GENERALĂ A ZONEI MARAMUREȘ
Prezentarea generală a zonei Maramureș este tema primului capitol, în care se va descrie pe scurt istoria acestui județ, localizarea acestuia privind așezarea și limitele, accesibilitatea în cadrul acestei zone, iar apoi se vor prezenta resrusele naturale și antropice ale Maramureșului, acestea reprezentând potențialul turistic al zonei.
Scurt istoric
Din punct de vedere istoric, Maramureșul dintotdeauna a făcut parte din pământurile străvechi. Dacii au fost cei care au locuit și strămoșii noștri geto-dacii pomeniți în izvoarele vremii prin puternicul trib dacic al costobocilor ce locuiau pe o zonă mult mai întinsă: Maramureș, nordul Moldovei, Bucovina și Galiția, până spre sudul Poloniei de azi.
Pe timpul stăpânirii romane, Maramureșul a rămas în afară granitei Daciei Traiana, zona respectivă fiind parte integrantă a Daciei libere, dar supusă procesului normal de romanizare și integrare economică cu teritoriile dacice ocupate de Imperiul Roman timp de circa 165 de ani.
Dacii în general, dacii liberi în special, se credeau nemuritori. Dragostea de libertate la aceștia era foarte mare, trăsătura ce a învins de-a lungul secolelor și a menținut ființă națională statală. Dacă îi privim astăzi pe maramureșeni, dacă le analizăm modul de gândire, le studiem fizionomia, portul mai ales și obiceiurile, ne dăm seama că avem de-a face cu niște chipuri asemănătoare dacilor nemuritori, oameni curajoși și dârji, cărora le place dreptatea, cinstea și omenia, harnici și vrednici, cu respect față de tradițiile străbune.
În documentele latine, Maramureșul este înscris cu numele de Maramorisius, Maramurus, Maramaorosius, Maramoros și Marmatia; iar în cele grecești, slave și poloneze: Maramores și Maramoras.
Cetățile dacice din pământ și întărituri cu piatră sunt prezente și în Maramureș la Costiui, Teceu, Rozavlea, Ronisoara, Cuhea. Din limba dacilor se păstrează și azi unele nume de sate, văi și munți ca: Borșa, Ondava, Toroioaga, Codrava, Darmoxa, Tarmoxa.
În vorbirea curentă a locuitorilor de la sate sunt folosite și azi cuvintele dacice cu multă intensitate: brad, miel, viezure, grumaz, căpșuna, copil etc.
Tot de la daci ne-a rămas portul țărănesc: ițarii, sumanul și guba de lână, cămașa deschisă la piept, cureaua de peste mijloc, opincile, cojocul, părul lung purtat bucle și acoperit cu căciula de miel iarna, cuptorul și locul de dormit, care demonstrează o bogată civilizație materială și spirituală.
Maramureșenii au fost și sunt buni creștini, oameni ai bunului simț și respectului. Așa se face că, aici unde oamenii sunt pentru o bună conviețuire, au trăit și trăiesc multe minorități: ruteni, maghiari, ruși, evrei, ucrainieni, nemanifestându-se nici un fel de conflicte pe criterii interetnice. Maramureșenii (moroșenii) au un dicton: “Nu contează ce ești, de ce nație, ci contează în primul rând să fii om!”. Acest dicton este respectat cu sfințenie și în el găsim mult umanism, multă sinceritate, dorința de viață și libertate.
Localizare – așezare și limite
Teritoriul net individualizat sub aspect fizico–geografic, Maramureșul cuprinde depresiunea cu același nume și munții care o înconjoară până la cumpăna apelor. Aflat în nordul României, acest ținut este închis de ramificațiile vestice ale Carpaților Orientali ca într-o îmbrățișare protectoare, străjuit de codrii seculari și munții care se apropie și depășesc uneori 2010 m altitudine.
Relativă izolare geografică a contribuit mai mult decât în alte părți la păstrarea unor elemente de cultură străveche, a unui folclor extraordinar de bogat și a unei limbi viu colorată de arhaisme, demult dispărută din celelalte limbi de origine latină.
Partea situată în stânga râului Tisa, pe teritoriul României, denumită Maramureșul Românesc sau Țara Maramureșului, provincie locuită din vremuri îndepărtate mai poartă și numele sugestiv de Maramureșul Istoric.
Maramureșul Istoric este situat la granița cu Ucraina, având următoarele coordonate: 23º30’ – 24º55’ longitudine estică și 47º35’ – 48º00’ latitudine nordică.
Administrativ, acest teritoriu aparține județului Maramureș, ocupând jumătatea sa estică și nord–estică. Are o suprafață de 3218 kmp, ceea ce reprezintă 51,78% din teritoriul județului cu același nume.
Se învecinează cu județele Suceava (la est), Bistrița – Năsăud (la sud), Satu Mare (la vest); la nord, granița cu Ucraina este reprezentată de râul Tisa. În sens geografic, limitele Maramureșului traversează ținuturi montane și mai puțin depresionare.
La nord, granița este formată cu râul Tisa, pe o distanță de 62 km, din satul Piatra până la vărsarea Vișeului în Tisa. Urmează apoi o porțiune de graniță artificială peste crestele Munților Maramureșului, pe cumpăna de ape a acestor munți, trecând peste vârfurile muntoase Șerban, Pop Ivan. Granița se continuă spre sud–est până la muntele Jupania, iar pe o mică distanță Munții Maramureșului separă Maramureșul de județul Suceava. La sud și vest, delimitarea urmărește cumpăna apelor peste Munții Rodnei și peste lanțul muntos vulcanic ce desparte depresiunea Maramureșului de bazinul Transilvaniei și al Oașului.
Resursele naturale – importanța potențialului turistic al Maramureșului
Resursele naturale reprezintă potențialul turistic al fiecărei zone din orice destinație turistică, astfel că în acest subcapitol se vor discuta aspecte legate de relief, climă și hidrografie, flora și fauna zonei maramureșene.
Relieful
Maramureșul are o suprafață de 6.215 km² (2,6% din suprafața țării) și un relief variat ca morfologie și complex din punct de vedere geologic.
Aproape 50% din regiune este muntoasă, aici găsindu-se cel mai înalt vârf muntos din Carpații Orientali: Pietrosu (2303m). Patru lanțuri muntoase distincte separă Moldova de Transilvania. De la nord-vest la est, Munții Gutâi, Țibles și Rodna separă Maramureșul istoric de restul regiunii, iar munții Maramureșului formează o legătură naturală și politică cu Ucraina în nord-est.
Zona montană aparținând Carpaților Orientali reprezintă 43%, zona colinară (dealuri, podișuri și piemonturi) circa 30%, iar zona joasă (depresiuni, lunci și terase) restul de 27% din suprafața județului. Principalele unități montane sunt: Munții Rodnei (cei mai înalți), Munții Maramureșului și lanțul vulcanic Igniș-Gutâi-Țibleș.
Clima și hidrografia
Clima este diferențiată, în funcție de diversitatea formelor de relief, temperat continentală, cu vânturi din direcția sud-vest și sud-est; 275 de zile dintr-un an au valori pozitive de temperatură; precipitațiile atmosferice sunt printre cele mai ridicate din țară, circa 70% din zonele județului primesc între 900-1000 mm precipitații pe an.
Altitudinea și latitudinea mai ridicate, în condițiile expoziției nordice a versanților, conduc la creșterea funcției turistice a climatului de iarnă. Durata sezonului de schi este de 4-5 luni, iar grosimea stratului de zăpadă optimă activităților de agrement specific.
Vișeul este cea mai umedă zonă din Maramureș. Sunt aproape 140 de zile ploioase pe an, în timp ce sunt doar aproximativ 30 de zile pe an când ninge. Cel mai des, plouă la începutul primăverii, dar și în timpul lunilor iunie și septembrie. Luna în care ninge cel mai mult este ianuarie.
Cursurile de apă brăzdează ca un păienjeniș, de la Tisa cu afluenții săi: Vișeu (cu Cisla, Vaser, Ruscova), Iza (cu Mara, Ieud, Botiza), ce taie depresiunea printr-o vale largă mărginită de terase, la Someșul dinsud, cu afluenții: Lăpuș, Bârsău, precum și izvoarele cu apă minerală: Borșa, Crăciunești, Breb, Botiza. Hidrografia este întregită de lacuri naturale glaciare situate în munții Rodnei și Gutâiului, de cele cu sare de la Ocna Șugatag și Coștiui, precum și de amenajările de la Strâmtori-Firiza, cu circa 18 milioane m³ apa pentru alimentarea municipiului Baia Mare, și de cele de la Runcu-Brazi-Firiza proiectate pentru 30 milioane m³ apă care vor fi sursa de aprovizionare pentru zonele Baia mare și Sighetu Marmației.
Flora și fauna
Zona se caracterizează prin dealurile vălurite. Multe dintre acestea sunt acoperite de păduri dese de stejari, fagi și pini acoperă, iar livezi de meri, pruni și cireși domină împrejurimile satelor. O varietate bogată de floră prosperă se găsește pe aceste dealuri și între rețelele de râuri și de șuvoaie care traversează regiunea.
Vegetația și fauna sunt caracterizate printr-o varietate de specii în funcție de altitudine, unele având caracter endemic munților Rodnei. Speciile de animale sunt bine reprezentate, prezentând o mare varietate în funcție de altitudine: în zona alpină întâlnim capra neagră, marmota, acvila de stâncă, în jnepeniș, cocoșul de mesteacăn, iar în pădurile de conifere și rășinoase, râsul, cocoșul de munte, ursul brun, cerbul carpatîn și altele. În râurile de munte, Tisa, Vișeu, Ruscova și Vaser, alături de păstrăv și lipan trăiește cea mai valoroasă specie de salmonide, lostrița.
În județul Maramureș au fost inventariate speciile de floră și faună:
– 258 specii de floră (7 specii din încrengătura Briophyta, 18 specii din încrengătura Pteridophyta, 11 specii din încrengătura Gymnospermatophyta, și 222 specii din încrengătura Angiospermatophyta);
– 354 specii de faună (40 specii din clasa Pisces, 14 din clasa Amphibia, 11 din clasa Reptilia, 230 specii din clasa Aves și 59 specii din clasa Mammalia).
De asemenea au fost identificate:
– 189 de specii de floră și faună de interes comunitar (15 specii de floră, 6 specii de pești, 13 specii de amfibieni, 8 specii de reptile, 120 specii de păsări, 24 specii de mamifere și 3 specii de nevertebrate), 68 de specii de interes național (4 specii de floră, 3 specii de pești, 4 specii de amfibieni, 2 specii de reptile, 40 specii de păsări, și 15 specii de mamifere).
Rezervații și monumente ale naturii
Pentru însemnătatea lor științifică și totodată pentru a le salva de la distrugere iminentă, au fost puse sub ocrotire fiind declarate rezervații naturale sau monumente ale naturei.
Flora și fauna
Zona se caracterizează prin dealurile vălurite. Multe dintre acestea sunt acoperite de păduri dese de stejari, fagi și pini acoperă, iar livezi de meri, pruni și cireși domină împrejurimile satelor. O varietate bogată de floră prosperă se găsește pe aceste dealuri și între rețelele de râuri și de șuvoaie care traversează regiunea.
Vegetația și fauna sunt caracterizate printr-o varietate de specii în funcție de altitudine, unele având caracter endemic munților Rodnei. Speciile de animale sunt bine reprezentate, prezentând o mare varietate în funcție de altitudine: în zona alpină întâlnim capra neagră, marmota, acvila de stâncă, în jnepeniș, cocoșul de mesteacăn, iar în pădurile de conifere și rășinoase, râsul, cocoșul de munte, ursul brun, cerbul carpatîn și altele. În râurile de munte, Tisa, Vișeu, Ruscova și Vaser, alături de păstrăv și lipan trăiește cea mai valoroasă specie de salmonide, lostrița.
În județul Maramureș au fost inventariate speciile de floră și faună:
– 258 specii de floră (7 specii din încrengătura Briophyta, 18 specii din încrengătura Pteridophyta, 11 specii din încrengătura Gymnospermatophyta, și 222 specii din încrengătura Angiospermatophyta);
– 354 specii de faună (40 specii din clasa Pisces, 14 din clasa Amphibia, 11 din clasa Reptilia, 230 specii din clasa Aves și 59 specii din clasa Mammalia).
De asemenea au fost identificate:
– 189 de specii de floră și faună de interes comunitar (15 specii de floră, 6 specii de pești, 13 specii de amfibieni, 8 specii de reptile, 120 specii de păsări, 24 specii de mamifere și 3 specii de nevertebrate), 68 de specii de interes național (4 specii de floră, 3 specii de pești, 4 specii de amfibieni, 2 specii de reptile, 40 specii de păsări, și 15 specii de mamifere).
Rezervații și monumente ale naturii
Pentru însemnătatea lor științifică și totodată pentru a le salva de la distrugere iminentă, au fost puse sub ocrotire fiind declarate rezervații naturale sau monumente ale naturii o parte dincele mai reprezentative specii de plante și animale, precum și cele de interes geologic: Rezervația Pietrosu Mare, Rezervația Cornedei-Ciungii Balașinii, Rezervația de sub muntele Silhoi și Zimbroslavele, Rezervațiile de mlaștină oligotrofă-Vlaschinescu, Tăul lui Dumitru și Rezervația fosiliferă Chiuzbaia.
Rezervația Pietrosu Mare se întinde pe o suprafață de 3.300ha, dincare 1.200 ha reprezintă gol de munte și 1.500 ha pădure. Situată în zona orașului Borșa și a comunei Moisei, este limitată de pârâul Izvorul lui Dragoș spre sud-vest, culmea « Între pâraie» până la vârful Buhăescu și vârful Rebra spre sud, apoi pârâul Repedea spre sud-est; spre nord coboară până la limita de jos a pădurii.
Cu o suprafata initiala 183 ha,a afost extinsa treptat, dobândind totodată semnificații mult mai cuprinzatoare, fiind azi o rezervatie naturala complexa geologica,geomorfologica,floristica și faunistica).
Pe culmea Pietrosu Mare situată în centrul rezervației, sunt bine reprezentate urmele glaciației cuaternare, păstrate aici sub forma de creste tipice cu aspect de custuri, circuri, văi în forma de «U», morene, râuri de pietre.
Pe versantul nordic al Pietrosului Mare sunt trei căldări glaciare (Iezaru, Zănoaga Mare și Zănoaga Mică); versantul sudic adăpostește căldărea glaciară complexă Buhăescu-Repedea în care se află cele patru lacuri ale Buhăescului.
În județul Maramureș există și rezervații cu caracter geologic: Creasta Cocoșului (1.398m) dinmasivul Gutîn reprezintă un dyke andezitic modelat în urma acțiunii criogene, numit cum nu se poate mai sugestiv, este impresionant prîn aspect, dimensiuni și conformație; Cheile Tătarului, de pe pârâul Brazilor, afluent al Marei, formate în andezite bazaltoide adăpostesc totodată și o vegetație specifică; Izvorul Albastru al Izei, rezervație situată în raza comunei Săcel, cantonată în relief calcaros, izvorul reprezintă un izbuc; Rezervația naturală Cheile Babei, în raza comunei Coroeni, satul Baba, cantonate în formațiuni calcaroase; Lacul albastru situat la nord de orașul Baia Sprie pe Dealul Minei la 565m altitudine.
Potențialul antropic al județului Maramureș
Într-o simbioză multimilenar statornicită, cadrul natural al județului Maramureș și locuitorii spațiului său istorico-geografic au conlucrat la alcătuirea unui patrimoniu material și spiritual de o mare bogăție și originalitate.
Potențialul turistic de natură antropică al județului se compune din următoarele grupe majore de obiective:
– edificii istorice
– edificii religioase
– edificii culturale
– monumente și lucrări de artă
– obiective turistice propriu-zise
– patrimoniu turistic etnografic
– obiective economice cu însușiri turistice.
Edificiile istorice ,religioase și culturale
Edificiile istorice – În municipiul resedință de județ Baia Mare se păstrează vestigii ale vechilor fortificații ce înconjoară zona medievală a orașului, ridicat în secolul al XV-lea: Bastionul măcelarilor numit și Turnul de muniții.
Descoperirile arheologice de pe teritoriul județului atestă prezența omului pe aceste meleaguri încă din comuna primitivă. Unelte,obiecte casnice și arme din epocile de piatră și bronz s-au descoperit la Suciu de Sus, Lăpus, Sighetu Marmației, Sărăsău, Oncești, Tăuții de Sus, Bușag, Seini, Baia Mare, Hovrila, Curtuiușu Mare,etc.
Edificiile religioase – Bisericile de lemn specifice acestei zone exercită o atracție remarcabilă asupra privitorilor, prin suplețea etalării pe verticală a teulelor. Ele sunt, pe de o parte, rodul interdicțiilor impuse, de autoritățile timpului romanilor de a-și ridica sălașe de cult din piatră, iar pe de altă parte a măiestriei, dusă până pe culmile unei arte adevărate, a meșterilor locului.
Bisericile maramureșene, prin raportul greu de explicat între înălțimea deosebită a turlelor și îngustimea bazei de susținere, sunt apreciate de mulți specialiști ai domeniului ca veritabile capodopere ale arhitecturii europene.
Deosebit de valoroase ca artă populară și vechime sunt cele din: Ieud, construită în 1364 și unde se păstrează una din cele mai vechi cărți românești -«Zbornicul de la Ieud»; tot în Ieud, biserica din vale, denumită «Catedrala Maramureșului» construită în 1717, este considerată de specialiști ca fiind cea mai reușită din punct de vedere al armoniei și al proporțiilor; Hărnicești care păstrează trei icoane pictate pe lemn ce au făcut parte din expoziția de artă medievală românească organizată în 1965-1966 la Paris, Londra, Edinburg, Stuttgart.
Vestite sunt și bisericile din Breb (datând de la 1531 cu pictură interioară și valoroase icoane pe lemn), Sârbi (1532 și 1700), Sat Șugatag (1642), Botiza (1699), Desești (1770), Susani(1667), Josani(1665), Săliștea de Sus (biserica Nistoreștilor construită în 1680 și biserica Bălenilor construită în 1722), Moisei (1672), Bogdan Vodă (1718) etc.
În zona Lăpuș – Chioar, cea mai impresionantă este biserica de lemn din Surdești, ridicată în anul 1767 și având o înălțime de 54m ce o situează pe locul secund în Europa (între construcțiile din lemn). Ei i se alătura bisericile din Rogoz (1633 și 1717), Cupșeni (sec.XVII), Libotin (sec.XVIII), Laschia (sec XVIII), Plopiș (1796), Draghia (1706), Dobricu Lăpușului (1600 și 1740), Libotin (1660), Ungureni (1650), Remetea Chioarului (1800), Culcea (1720).
Alături de bisericile de lemn, există și biserici de piatră sau zidărie de o vechime și valoare apreciabilă: “Biserica minorităților” construită în 1402 în stil baroc și biserica Sfânta Treime construită de călugării iezuiți în anii 1717-1720 în stil baroc, în municipiul Baia Mare. La Sighetu Marmației se află în centrul orașului biserica ridicată în anul 1734 de călugării piariști; lângă vechiul palat administrativ, biserica reformată construită în a doua jumătate a secolului XV; Biserica ortodoxă, fostă greco-catolică ridicată în anul 1892 cu iconostasul realizat în anul 1924 de Traian Biltiu-Dancus; Marea Sinagogă construită în sec XIX.
Mănăstirea Moisei, străveche așezare monarhală este vestită prin procesiunile ce se desfășoară de 15 august (Adormirea Maicii Domnului). Prima biserică a mănăstirii, din lemn, a fost sfințită în anul 1672.
Muzeul de mineralogie este cel mai mare muzeu regional de acest fel din Europa. Colecția muzeului este construită din peste 15 de eșantioane minerale și roci, toate provenind din regiunea Baia Mare. Dintre acestea peste 1000 sunt expuse în cadrul expoziției permanente.
Muzeul Maramureșului din Sighetu Marmației cuprinde bogate și variate elemente de cultură materială și artă populară dezvăluite de istoria milenară a Maramureșului fiind organizat pe trei secții: secția de etnografie cuprinde colecții de măști, covoare, port popular, cioplituri din lemn, ceramică veche, unelte și podoabe casnice; secția de arhitectură populară cuprinde inventar agricol, case țărănești, anexe gospodărești, porți; secția de știintțe naturale cuprinde o bogată colecție de păsări și un ierbar al florei maramureșene cu peste 15 de planșe.
În timpul fluxurilor turistice de vară de la Muzeul Maramureșan se organizează ateliere care execută produse de artă populară (țesături, broderii, ceramică, cojocărie) de către meșterii populari cei mai vestiți.
Vechea închisoare din Sighetu Marmației a devenit după 1989 Muzeu al Gândirii Arestate și Centru Internațional de Studii asupra Totalitarismului, loc de reculegere și omagiu pentru numeroasele personalități politice, istorice, culturale și bisericești “epurate” datorită ostilității față de regimul instaurat în martie 1945.
De Muzeul Județean aparțin și casele memoriale ale unor personalități ale culturii române. În Băsești, localitatea natală a lui Gheorge Pop de Băsești, om politic și participant activ la pregătirea și înfăptuirea Unirii de la 1918, se află casa memorială a acestuia în care este amenajat și Muzeul de Etnografie și Artă Populară Codrenească.
Localitatea Sisești este legată de numele marelui luptător pentru unirea Transilvaniei cu România, Vasile Lucaciu, numit parohul bisericii din localitate în 1885.
Casa memorială “Vasile Lucaciu” păstrează școala construită în anul 1905 și casa în care a locuit.
În localitatea Giulești este amenajată Casa memorială “Ilie Lazăr , casă de lemn cu acoperiș ca de biserică, ridicată în anul 1826 și transformată într-un pios omagiu dedicat vrednicilor înfăptuitori ai României Mari.
Casa memorială și bustul scriitorului Petru Dulfu sunt situate în localitatea natală Tohat. În localitatea Băița se poate vizita Casa memorială a poetului-erou Ion Sugariu.În Moisei lângă monumentul ridicat de Vida Gheza în memoria celor 31 de persoane împușcate la octombrie 1944 se află Casa memorială ce conține documente și mărturii ale tragicelor evenimente.
În Sighet, Casa memorială “Dr.Ioan Mihalyi de Apsa” este dedicată primului academician maramureșan al Academiei Române. Casa are la parter o galerie de artă, iar la etaj o expoziție istorică și camere memoriale. Tot în Sighet pot fi vizitate casele memoriale “Alexandru Ivasiuc” și “Gheorghe Chivu”, marcate de plăci memoriale.
Monumente și lucrări de artă
Momumentul ostașului român situat în parcul municipiului Baia Mare este lucrat în calcar (1959) de sculptorul Andrei Ostap și arh.Anton Dâmboianu, fiind închinat eroilor neamului românesc care s-au jerfit pentru eliberarea patriei.
În localitatea Moisei se află monumentul ridicat de Vida Gheza în memoria victimelor din 16 octombrie 1944 (31 de persoane împușcate pentru evadarea din companiile de muncă ce construiseră fortificații militare în Munții Maramureșului).
Monumentul ridicat în travertin și inaugurat la 13 august 1972 este construit din 12 coloane așezate în cerc, simbolizând cultul soarelui și al luminii. Din cele 12 coloane, două au figură umană, celelalte fiind decorate cum măști populare.
În orașul Carei, obeliscul din blocuri de piatră, numit “Piatra Tătărilor” amintește despre luptele purtate împotriva ultimei năvăliri a tătărilor, cu inscripția “Anno 1717 usque hic fuerunt tartarie” (În anul 1717 până aici au ajuns tătării).
În fața bisericii reformate din Sighetu Marmației sunt două obeliscuri ridicate în 1887 pentru “Pasoptiștii” Asztalos Sandor și Moriez Samu, respectiv Leovey Klara.
Tot în Sighetu Marmației se află Monumentul deportaților, ridicat în memoria celor 38 de evrei din Maramureș, deportați în lagărele naziste în mai 1944.
La intrarea în localitatea Borșa a fost ridicat un obelisc având ca simbol floarea de colț a munților Rodnei și o gura de mină ce simbolizează bogația în minereuri a subsolului.
Grupul statuar “Sfatul bătrânilor” amplasat în Baia Mare lângă sediul Prefecturii, este o replică în piatră a lucrării în lemn aparținând sculptorului băimărean Vida Gheza.
Monumentul de lemn “Arcul solar” amplasat în fața clădirii Universității de Nord este realizat de sculptorul Ioan Marchiș.
Busturi aparținând unor mari personalități ale istoriei și culturii române sunt amplasate în parcuri, în fața unor instituții de învățământ, sau case memoriale: Mihai Eminescu, George Coșbuc, Nicolae Iorga, Vasile Lucaciu, Dragoș Vodă, Bogdan Vodă (Baia Mare), Ion Sugariu (Băița), Gheorghe Pop de Băsești (Băsești), Petru Dulfu (Tohat), Vasile Lucaciu (Sisești).
Plăcile comemorative readuc în actualitate mari personalități și monumente semnificative din istoria și cultura poporului nostru; ele au un rol important în turismul cultural, dându-i consistența și multiplicându-i obiectivele.
La Baia Mare, pe clădirea din colțul de sud–est al Pieței Libertății, o placă comemorativă amintește că “Aici a popsit Petofil Șandor la 8 septembrie 1847”. La Sighet, o placă comemorativă indică, casa natală a pictorului Hollosy Simon, creator și conducator al unei cunoscute școli de pictură.
Înglobează elemente construite în scopul ridicării valențelor estetice ale peisajului, a creșterii gradului său de accesorii menite a stimula agrementul.
Parcul orașului Baia Mare, situat între Valea Usturoiului și Valea Roșie, numit în perioada interbelică “Regina Maria”, a funcționat ca stațiune climaterică, cu sanatoriu și instalații de hidroterapie și era socotită cea mai frumoasă parte a orașului .Se întinde pe o suprafață de 14 ha și este un parc dendrologic și de agrement cu arbori ornamentali și exotici, unii cu vârsta de peste 150 ani, declarați monumente ale naturii. În parc este amenajat un circuit de cale ferată pentru copii, teren de tenis, un mic lac.
Lângă parc se află Grădina Zoologică și Câmpul Tineretului unde se află un loc folosit iarna ca patinoar, ștrandul, hanul “Dealul Florilor”, Muzeul de Etnografie și Artă Populară.
În parcul de pe malul Izei din Sighetu Marmației numit “Grădina Morii” se află câțiva arbori seculari, un ștrand natural în apele Izei, complexul hotelier Marmația.
Dealul Solovan situat în apropierea parcului reprezintă un loc de belvedere și totodată loc propice pentru practicarea sporturilor de iarnă.
Patrimoniul turistic etnografic
Sub raport etnografic și folcloric în judetul Maramures se disting patru zone numite « țări »: Țara Maramureșului, Țara Lăpușului, Țara Chioarului, Țara Codrului. Puternic individualizată și mai conservatoare este prima. Chioarul și Codrul pot fi considerate de tranziție, cu numeroase elemente comune cu centrul și sudul Transilvaniei, iar în Lăpuș se face simțită influența ținutului învecinat al Năsăudului.
Renumită prin elementele de etnografie și folclor, constituie una din puținele zone în care s-au păstrat aproape nealterate elementele de artă populară de o pregnantă originalitate: case, porți, unelte, țesături, ceramică, biserici, datini și folclor, unice prin frumusețe, semnificație, vechime și desfășurare. Toate acestea sunt întâlnite mai cu seamă în așezările de pe văile Marei, Coșaului și Izei, dar prezente și pe văile Tisei și Vișeului multe din ele sunt adevărate muzee în aer liber.
Traseele cele mai frecventate pentru valorile ernografice și folclorice sunt:
a) Văile Marei și Izei
b) Sighetu Marmației și Săpânța, ce poate fi continuat, peste pasul Huța, în pitoreasca și nu mai puțin importanta Țara Oașului.
Portul popular din județul Maramureș și cu deosebire cel din Maramureșul istoric are numeroase note de sobrietate, frumusețe și incontestabila vechime. În afară de funcția utilitară, portul are și o functie de recunoaștere. În general este bine păstrat, mai ales cel de sărbătoare și de aceea se recomandă ca această zonă să fie vizitată de preferință în zilele de sărbătoare.
De mare căutare se bucură ceramica arsă la roșu și nesmălțuită, de Săcel, folosită și azi pentru trebuințele zilnice sau ca elemente de podoabă în casă. O multitudine de manifestari folclorice de amploare, devenite tradiționale în viața cultural-artistică a populației acestor locuri atrag numeroși turiști din țară și străinătate. Festivalul “Datini și obiceiuri laice de iarnă” are loc în fiecare an între 22 și 28 decembrie la Sighetu Marmației.
Festivalul folcloric “Tânjeaua de pe Mara” desfășurat la Hoteni la sfârșitul lunii aprilie reia o veche datină (păstrată doar în trei sate: Hoteni, Hărnicești și Sat-Șugatag) care sărbătorește munca și hărnicia gospodarului care a ieșit primul cu plugul la arat.
Festivalul folcloric “Sâmbra oilor” din Pasul Huța și manifestarea pastorală “Ruptul sterpelor” din localitatea Dragomirești se desfășoară la începutul lunii mai și semnifică momentul adunării oilor în turme pentru plecarea la munte și al măsurării drepturilor (în brânză) datorate proprietarilor.“Festivalul cântecului, portului și dansului popular lăpușan” se desfășoară anual la Stoiceni.
Portul femeiesc are cămașa confecționată din pânză de cânepă sau bumbac, cu ornamente la umăr, utilizând broderia în alb sau policromă. Mâneca este terminată cu o manșetă mai largă încrețită în întregime și brodată. Zadiile, se pun peste poale, în față și în spate, fiind în același timp un element distinctiv foarte puternic, Au dungile orizontale (roșu, portocaliu, verde, negru, galben).
Pieptarul caracteristic pentru Maramureș, scurt și strâmt, se poartă neîncheiat.Decorul este realizat din solzi de leșină sau broderie de lânică dispusă în cercuri, cu ținte metalice sau oglinjoare. Pe piept au de o parte și de alta un șir perpendicular de ciucuri, culorile dominante fiind roșie sau vișinie.
CAPITOLUL II. ANALIZA PRINCIPALILOR INDICATORI AI CIRCULAȚIEI TURISTICE DIN JUDEȚUL MARAMUREȘ
Acest capitol are în vedere analiza principalilor indicatori ai circulației turistice din județul Maramureș în perioada 2009 – 2013, cu ajutorul următorilor indicatori – numărul de unități hoteliere
Numărul de unități de primire turistică cu funcțiuni de cazare turistică la nivelul județului Maramureș, în perioada 2009-2013
Tabelul nr.2.1.Structuri de primire turistică cu funcțiuni de cazare turistică în perioada 2009-2013
Sursa: I.N.S.S.E.-Anuarul Statistic al județului Maramureș- ediția 2013
Se observă că din anul 2010, odată cu începerea dezvoltării turismului, începe să crească și numărul unităților de cazare turistică. Ponderea majoritară o dețin pensiunile agroturistice, fapt ce demonstrează predilecția turiștilor pentru vacanțele liniștite, în natură.
Tabelul nr.2.2. Dinamica numărului de unități de cazare:
=1,0676 ȳ=172 =6,76% =11
Pe baza calculelor se constată o creștere în medie anuală de 11 unități, adică de 1,0676 ori, fapt ce semnifică o creștere medie anuală de 6,76%. Seria de date prezintă fluctuații de la an la an, cea mai mică valoare înregistrându-se la nivelul anului 2009, iar valori crescute se înregistrează la nivelul anilor 2009 și 2013.
Astfel, în 2010, s-a constatat o creștere a numărului de unități de cazare de 4,08% față de 2009, în valoare absolută creșterea fiind de 6 unități. În 2009, creșterea numărului de unități de cazare a fost de 26,53% raportată la anul de bază 2009 și de 1,63% raportată la anul 2011.
Tabelul nr. 2.3: Ritmurile medii de evoluție:
În urma analizei ritmurilor medii de evoluție a structurilor de cazare, se observă o creștere de 31,6% a hostelurilor, de 20,81 a pensiunilor turistice și de 20,93 a pensiunilor agroturistice, fapt ce dovedește preferința turiștilor pentru cazarea în astfel de tipuri de unități de cazare.
Tabelul nr. 2.4: Ponderea unităților de cazare în perioada 2009-2013
Capacitatea de cazare turistică – în funcțiune (locuri) la nivelul județului Maramureș, în perioada 2009-2013
Tabelul nr. 2.5 Capacitatea de cazare turistică existentă pe tipuri de structuri de primire turistică cu funcțiuni de cazare turistică, în județul Maramureș în perioada 2009-2013
Sursa: I.N.S.S.E.-Anuarul Statistic al județului Maramureș – ediția 2013
Tabelul nr.2.6 Dinamica numărului de locuri de cazare în perioada 2009-2013:
Sursa: I.N.S.S.E.-Anuarul Statistic al județului Maramureș – ediția 2013
ȳ=3913,6 =106,75% =6,75% =251,25
Se poate observa că numărul de locuri de cazare a crescut în fiecare an, cea mai mare creștere față de anul de bază 2009 înregistrându-se în anul 2013, în valoare absolută de 1005 locuri.
Tabelul nr. 2.7 Ritmurile medii de evoluție
Sursa: I.N.S.S.E.-Anuarul Statistic al județului Maramureș – ediția 2013
Analizând ritmurile medii de evoluție a structurii unităților de cazare din județul Maramureș în perioada 2009-2013, se observă că cea mai mare creștere o înregistrează hostelurile, în proporție de 57,02%.
Tabelul nr. 2.8 Ponderea locurilor de cazare în structura unităților de cazare în județul Maramureș, în perioada 2009-2013
Tabelul nr. 2.9 Indicii de utilizare a capacității de cazare turistică în funcțiune în perioada 2009-2013
Conform valorilor din tabelul de mai sus, gradul de ocupare din unitățile de cazare maramureșene este în scădere liberă, ceea ce determină probleme în ceea ce privește situația economico-financiară a zonei.
Figura 2.1:Evoluția gradului de ocupare turistică
Gradul de ocupare a scăzut treptat în perioada 2009-2013, ajungând de la valoarea de 17,6% în anul 2009, la 9% în anul 2013.
Indicatori turistici în județul Maramureș
Indicatorii turistici ce urmează a fii analizați sunt – numărul mediu zilnic de turiști, numărul de înnoptări, durata medie a sejurului, densitatea circulației turistice și coeficientul de utilizare a capacității de cazare din Maramureș.
Numǎrul mediu zilnic de turiști
Aratǎ intensitatea circulației turistice într-un anumit interval.
NT mediu = Σ T / n, unde: ΣT – suma turiștilor înregistrați într-o perioadǎ
n – numǎrul zilelor din perioada respectivǎ
Tabel nr. 2.10 Numǎrul de turiști români sosiți în județul Maramureș, între anii 2009-2013
Sursa: Anuarul Statistic al României 2009-2013, INSSE, București
Se poate observa numărul de turiști români ce realizează activități turistice în județul Maramureș, ca este în scădere, ajungând numărul acestora în anul 2013 la o valoare de 62384 turiști români.
Tabel nr. 2.11 Numǎrul de turiști străini sosiți în județul Maramureș, între anii 2009-2013
Numǎrul turiștilor sosiți între anii 2009-2013 în județul Maramureș este oscilant. Atât numǎrul turiștilor strǎini cât și al celor din țarǎ este în descreștere din anul 2009 pânǎ în 2012; în anul 2013 se poate observa o ușoarǎ creștere de la 61522 în anul 2012 la 62384 în 2013 (români), și de la 17315 în 2012 la 17688 în 2013 (strǎini).
Figura 2.2. Evoluția turiștilor români și străini
Evoluția turiștilor români și străini din Maramureș diferă în sensul că, turiștii români sunt în număr mai mic pe parcursul anilor, iar cei străini sunt în număr din ce în ce mai mare, lucru ce aduce avantaje prin creșterea consumului turistic.
Tabel 2.12. Numărul de turiști români raportat la numărul de zile (turiști/zi)
Din acest tabel putem observa ritmul evoluției privind numǎrul turiștilor sosiți în unitǎțile de cazare în județul Maramureș pe perioada anilor 2009-2013.
Ritmul evoluției privind numǎrul turiștilor români este oscilant, acesta crește și scade de la un an la altul; aceeași situație o prezintǎ și numǎrul turiștilor strǎini, care negǎsind ceva nou în aceastǎ zonǎ au început sǎ caute alte destinații.
Tabel 2.13. Numărul de turiști străini raportat la numărul de zile (turiști/zi)
Se observǎ o scǎdere a intensitǎții circulației turistice în primii 4 ani iar apoi o ușoarǎ creștere în anul 2013. O primǎ cauzǎ a acestei scǎderi dintre anii 2009-2012 este lipsa investițiilor din unitǎțile de cazare și slaba promovare a zonei.
Figura 2.3. Circulația turistică
Astfel, turiștii au cǎutat zone cu bogate resurse turistice atât naturale cât și antropice, zone care pe lângǎ liniște, odihnǎ și recreere, le oferǎ și programe turistice de agrement și tratament, cu ajutorul noilor aparate din tehnologia modernǎ.
Numǎrul de înnoptǎri
Numǎrul de înnoptǎri sau numǎr zile/turist reprezintǎ fluxul de turiști ce au cǎlǎtorit și s-au cazat în diferite unitǎți turistice dintr-o anumitǎ zonǎ intr-o perioadǎ de timp. Numǎrul de înnoptǎri sau zile/turist din județul Maramureș se prezintǎ astfel:
Tabel nr.2.14 Numǎrul de înnoptǎri înregistrate de turiștii români în unitǎțile de cazare turisticǎ din județul Maramureș între anii 2009-2013
Sursa: Anuarul statistic al județului Maramureș, anul 2013, INSSE, București
Numǎrul înnoptǎrilor înregistrate de turiștii români în unitǎțile de cazare turisticǎ ale județului în perioada 2009 – 2013 se prezintǎ astfel – numǎrul de înnoptǎri în județ scade treptat de la 189723 în anul 2009 la 137432 în anul 2013.
Tabel nr.2.15 Numǎrul de înnoptǎri înregistrate de turiștii străini în unitǎțile de cazare turisticǎ din județul Maramureș între anii 2009-2013
Sursa: Anuarul statistic al județului Maramureș, anul 2013, INSSE, București
Numǎrul înnoptǎrilor efectuate de strǎini este oscilant astfel că în 2009 situația era de 26560 nopți petrecute, iar în 2010 de 31733 nopți înregistrate, dar din 2011 se observǎ o ușoarǎ scǎdere pânǎ în 2012, moment în care, numǎrul turiștilor va începe să crească cu câteva unitǎți.
Figura 2.4.Evoluția numărului de înnoptări ale turiștilor români și străini în județul Maramureș
Ritmul evoluției privind numǎrul de înnoptǎri din unitǎțile de cazare turisticǎ în cazul turiștilor români ritmul fluctuează, acesta crescând în anii 2011/2010, 2012/2011, 2010/2009, iar apoi scade în anii 2013/2012. Turiștii strǎini în schimb, au un ritm descrescǎtor din anii 2010/2009, în anii 2011/2010 și 2012/2011, crescând apoi la 0,06 în anii 2013/2012.
Durata medie a sejurului
Reflectǎ posibilitatea ofertei turistice de a reține turistul într-o anumitǎ zonǎ.
Dsmediu = Σ nzt / T, unde: nzt – numǎr zile/turist (înnoptǎri)
T – numǎr turiști
Tabel nr. 2.16 Calcului duratei medii a sejurului turiștilor români în județul Maramureș între anii 2009-2013/ (zile)
Conform valorilor din tabelul de mai sus, durata medie a sejurului turiștilor români în județul Maramureș prezintă o situație instabilă, valoarea maximă atinsă de aceștia fiind în anul 2012, cu 2,5 zile petrecute în unitățile de cazare maramureșene.
Tabel nr. 2.17 Calcului duratei medii a sejurului turiștilor străini în județul Maramureș între anii 2009-2013/ (zile)
Se observǎ o scǎdere a duratei medii a sejurului pe total în perioada 2009 – 2013, o primǎ cauzǎ a acestei scǎderi fiind lipsa investițiilor moderne din unitǎțile de cazare și a personalului pregǎtit și specializat în domeniul turismului. În privința turiștilor români, durata medie a sejurului oscileazǎ de la an la an, iar în cazul turiștilor strǎini se aflǎ în continuǎ scǎdere, printre cauze numǎrându-se și lipsa promovării adecvate a potențialului turistic al zonei.
Densitatea circulației turistice
În raport cu populația
Pune în legǎturǎ directǎ circulația turisticǎ cu populația rezidentǎ a zonei receptoare.
D = Σ T / P, unde: T – numǎrul turiștilor
P – numǎrul populației
Tabel nr.2.18. Calculul densitǎții circulației turistice în raport cu populația în județul Maramureș (turiști/locuitor)
Sursa: date rezultate din prelucrare
Se observǎ o scǎdere a populației pe parcursul anilor 2010 – 2012 iar apoi o creștere a acesteia în anul 2013 la 535 000 persoane, o primǎ cauzǎ fiind creșterea ratei natalitǎții în aceastǎ perioadǎ.
Densitatea circulației turistice scade de la 0,18 în anul 2009 la 0,17 în anii 2010 și 2011 și la 0,15 în anii 2012 și 2013 fapt ce diminueazǎ riscul producerii unor conflicte sociale între populația gazdǎ și turiști, reduce aglomerarea și poluarea fonicǎ precum și posibilitatea furturilor și a imitǎrii comportamentului turistului.
În raport cu suprafața
Suprafața județului Maramureș este de 6 304 km2.
D = Σ T / S, unde: T – numǎrul turiștilor
S – suprafața
Tabel nr. 2.19 Calculul densitǎții circulației turistice în raport cu suprafața în județul Maramureș (turiști/km2)
Sursa: date rezultate din prelucrare
În cazul densitǎții turistice în raport cu suprafața județului, situația rezultată este una pozitivă și se aflǎ într-o ușoarǎ scǎdere, neproducând supraaglomerǎri sau degradarea suprafeței de teren.
Coeficientul de utilizare a capacitǎții de cazare (CUC)
Este un indicator sugestiv de apreciere a eficienței cazǎrii, calculat ca raport între capacitatea de cazare efectiv utilizatǎ la un moment dat sau într-o perioadǎ de timp și capacitatea de cazare maxim posibilǎ.
Cuc = nr. înnoptǎri (nr. zile turist) / nr. locuri de cazare * nr. zile funcționare * 100
Tabel nr. 2.20. Calculul coeficientului de utilizare a capacitǎții de cazare în județul Maramureș (%)
Sursa: date rezultate din prelucrare
Coeficientul de utilizare a capacitǎții de cazare este în continuǎ scǎdere, anul cu cel mai bun coeficient fiind 2009 cu 19%. Aceastǎ scǎdere se datoreazǎ activitǎții reduse de promovare a județului, lipsei noilor tehnologii din baza tehnico-materialǎ a județului, slaba pregǎtire a angajaților din domeniul turismului și calitatea redusǎ a serviciilor oferite.
Previziunea evoluției indicatorului de circulație turistică
a) Metoda sporului mediu
Pentru previzonarea prin metoda sporului mediu vom folosi urmatoarele formule:
v = * 100 = ӯ =
Tabelul nr. 2.21: Previziunea nr de sosiri pentru urmatorii 3 ani prin metoda sporului mediu
v = * 100 = 61281> 5% -> nu ajustează bine seria de date
= = = 60754832,5
ӯ = = = 99141,4
b) Metoda indicelui mediu
Pentru previzonarea prin metoda indicelui mediu vom folosi urmatoarele formule:
= = *
Tabelul nr. 2.22: Previziunea nr sosirilor pentru urmatorii 3 ani prin metoda indicelui mediu
= = = = 0,98
c) Metoda analitică a trendului liniar
Această metodă se bazează pe funcția polinomială de gradul 1 și se calculează cu formula următoare :
= a+b*
n*a =
b* =
Tabelul nr.2.23: Previziunea nr sosirilor pentru urmatorii 3 ani prin metoda trendului liniar
În urma analizării celor trei metode, cea mai bună pentru previziunea numărului de turiști s-a dovedit a fi metoda analitică a trendului liniar, în urma căreia s-a obținut cea mai mică valoare a indicatorului „v”.
Previzionând seria de date privind numărul de sosiri al județului Maramureș pentru următorii 3 ani, se constată de la an la an o scădere a acesteia. La nivelul anului 2016 se va ajunge conform previziunii realizate la un număr de sosiri de 112153,4. Acest lucru poate avea la bază mai multe cauze, printre care preferința turiștilor români pentru destinații în afara țării sau a celor străini pentru alte zone ale României, diminuarea veniturilor turiștilor, modificările climatice și altele.
CAPITOLUL 3. STUDIU DE CAZ – DEZVOLTAREA PARCULUI NATURAL MUNȚII MARAMURES
Cel de-al treilea capitol va aborda anumite studii de caz privind dezvoltarea parcului natural Munții Maramureș, se va discuta despre formele de turism practicate la nivelul acestui județ, infrastructura turistică, dezvoltarea ecoturismului în acest parc, și nu în ultimul rând, direcțiile strategice privind dezvoltarea turismului.
Forme de turism practicate în județul Maramureș
Prin relieful variat pe care îl deține județul Maramureș, turismul poate fi întâlnit aici în diferite forme și anume: turismul montan în munții Rodnei, Maramureșului, Gutâi, Țibleș, etc; turismul balnear datorită prezenței apelor minerale; turismul rural sau agroturismul practicat în gospodăriile țăranilor; turismul cultural și științific stimulat prin curiozitatea oamenilor de cunoaștere și vizitare, datorită prezenței numeroaselor obiective culturale, obiceiuri străvechi, biserici, precum și rezervații naturale.
Turismul montan – organizat la sfârșitul secolului XIX, s-a dezvoltat și a fost susținut de numărul de cabane și stațiuni care crește de la un an la altul. Cele mai importante masive ale județului pe care se practică turismul montan sunt: munții Rodnei ( Pietrosu 2302m altitudine max. ), munții Căliman, munții Țibleș, munții Maramureșului, munții Gutâi.
Durata unor trasee montane în județ oscilează între 2 și 10 ore în funcție de zonă și masiv.
Dintre toate traseele județului cele mai periculoase se află în munții Rodnei. Mountainbike-ul este practicat în județ pe traseele:
– Băile Borșa – Borșa oraș – Vișeul de Sus
– Remeti – Săpânța – Sighetul Marmației
– Rona de Sus – Giulești – Desesti – Ocna Șugatag
– Poienile de sub Munte – Repedea – Ruscova – Rozavlea – Vișeul de Jos
– Botiza – Rozavlea – Strâmtura – Bârsana – Călinești – Ocna Șugatag
– Escalada – Rapel – activitățile de alpinism și escaladă se desfășoară de obicei pentru cei antrenați și se alege un traseu mai dificil. Coborârea în rapel se poate face pe lungimi între 10-200 de metri pe stâncă sau în gol de pe pod. Rapel este o coborâre prin alunecare pe o coardă, acest sport se practică în stațiunea Borșa.
– Parapanta – depresiunea Maramureș este locul cel mai indicat pentru zborul cu parapanta, unde se întâlnesc cei mai puternici curenți de aer din județ.
Turismul rural – este reprezentat în județul Maramureș prin diferite sate și activități desfășurate, care atrag turiști, fiecare fiind unic și deosebit prin creațiile pe care le dețin. Turismul cultural – vizează în principal obiective turistice de proveniență antropică.
Ținutul Maramureșului deține un patrimoniu cultural-istoric și etnofolcloric de mare valoare și atractivitate turistică. Turismul științific – reprezintă o formă de turism cu potențial deosebit de dezvoltare datorat biodiversificării existente în Parcul Național Munții Rodnei.
Prezentarea infrastructurii turistice
În ceea ce privește infrastructura rutieră , Baia Mare este principalul nod rutier din județul Maramureș iar principalele căi rutiere sunt – E 58 Dej Baia Mare -Satu Mare, DN 1C Baia Mare -Sighetu Marmației. În municipiul Baia Mare există o rețea stradală extinsă, cu multe străzi de categoria I și II dar cu relativ puține intersecții amenajate pentru circulație (semaforizate). În municipiu funcționează o autobază de călători, care asigură transportul de călători spre comunele din județ și județele limitrofe .
Infrastructura de transport pe cale feroviară din Baia Mare asigură legătura pe magistrala IV între Dej și Satu Mare. Calea ferată este simplă, neelectrificată. Aici întâlnim și una dintre ultimele șine de căi ferate pentru locomotivele cu aburi, care încă mai este activă, din Europa, fiind și singura din România care încă mai este folosită pentru a coborî buștenii de pe munți. Construită după Primul Război Mondial doar pentru a transporta lemnul, Mocăniță , un tren cu aburi, îngust, al cărui singur scop e de a merge spre vale ,încă este folosită , în mod surprinzător , în scopul original.
Infrastructura aeriană se caracterizează prin prezența aeropoortului din imediata vecinătate a municipiului Baia Mare, în comuna Tauții Magherauș, Aeroportul Baia Mare. Acesta în curs de a fi modernizat, astfel încât să devină aeroport internațional. La distanța de 60 km există un aeroport internațional la Satu-Mare, iar la 150 km aeroportul internațional Cluj Napoca .
Dezvoltarea eco-turismului în parcul național Maramureș
Prezentarea zonei și a infrastructurii
Munții Maramureșului sunt cel mai înalt masiv montan situat pe granița de stat a României, punct de convergență a mai multor regiuni etnografice (Maramureșul românesc, Zakarpatia, Bucovina de sud și de nord, Galiția). Situați în partea nordică a Carpaților Orientali, munții Maramureșului se învecinează la est cu Obcinele Bucovinei, la sud cu munții Rodnei și depresiunea Maramureșului, iar la nord cu munții Rahiv, Cernahora și Civcin (Ucraina).
Frumusețea peisajului, ca rezultat al îmbinării armonioase ale diversității geomorfologice, floristice, faunistice și hidrologice precum și prezența unui număr mare de plante și animale sau habitate rare, endemice sau periclitate au determinat includerea acestei arii protejate în categoria Parcurilor Naturale.
Morfologia carstică de adâncime este prezentă prin 32 de peșteri (de dimensiuni relativ mici) și doua avene, toate cartate. Peșterile se află: în bazinul văii Repedea-Smereceni și Petriceaua-6, bazinul văii Socolau – Piatra Socolau-3, bazinul Bistrei-4, bazinul văii Tâsla – Cearcanu – 9, bazinul văii Bistrița Aurie-5. Peșteri izolate mai sunt explorate în vârful Mihăilecu, Cvasnita, Poienile de sub Munte, Piatra Băitei (Baia Borșa), obârșia văii Rica, Muncelasu, Izvorul Dracului și Kostila (Vaser), Cearcanul-Dealul Negru.
Obiective turistice
Lăcașuri de cult, monumente istorice, muzee, arii protejate
– Biserica de lemn din Borșa din Jos cu hramul „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil”, construcție 1700, lăcaș de cult (monument istoric) aflat în orașul Borșa.
– Biserica de lemn „Adormirea Maicii Domnului” din Moisei a fost construită în anul 1672 (monument istoric) și se află în incinta Mănăstirii Moisei.
– Biserica romano-catolică „Sf. Ioan și Ana” din orașul Vișeu de Sus. Clădirea a fost ridicată în anul 1812 și se află pe lista monumentelor istorice din județul Maramureș.
Biserica de lemn din Poienile de sub Munte (monument istoric) a fost construită în anul 1798 și are hramul „Înălțarea Domnului”.
– Biserica ortodoxă „Buna-Vestire” din Vișeu de Sus, construcție 1842, monument istoric.
– Biserica „Adormirea Maicii Domnului” din satul Petrova construită în anul 1864.
– Biserica de lemn din Ruscova-Oblaz cu hramul „Sfântul Ierarh Nicolae” (clădirea nu se află pe lista monumentelor istorice)
– Mocănița de pe Valea Vaserului (monument istoric), cale ferată (forestieră) îngustă construită între anii 1930-1933 cu o lungime totală de 56 km și care este în stare de funcțiune și astăzi. Vagoanele trase de o locomotivă cu aburi asigură și transporturi în scop turistic pe un traseu (din Vișeu de Sus pe Valea Vaserului) ce ajunge până aproape granița cu Ucraina.
– Monumentul martirilor români de la Moisei ridicat de Gheza Vida, un renumit sculptor din Maramureș. Monumentul este alcătuit din 12 figuri cioplite în piatră (reprezentând două chipuri omenești și 10 măști tradiționale).
– Casa memorială „Havrelo Clempuș” din satul Bistra, poet de expresie ucraineană din Țara Maramureșului.
– Parcul Național Munții Rodnei se află în imediata vecinătate sud-estică și este inclus în programul UNESCO, Omul și Biosfera
– Refugiul alpin Lucăciasa, obiectiv turistic aflat la o altitudine de 1.636 m, între vârful Toroioaga Militară și Piciorul Capra.
Arii naturale protejate incluse în parc
În suprafața ariei teritoriale a Parcului Natural Munții Maramureșului sunt incluse patru rezervații naturale de interes național:
Vârful Farcău – Lacul Vinderelu – Vârful Mihăilecu, rezervație naturală (de tip geologic, floristic și peisagistic) ce adăpostește rarități floristice, printre care: afin vânăt, floare de colț, bumbăcăriță sau vulturică.
Cornu Nedeii – Ciungii Bălăsinii arie naturală (tip faunistic) constituită în scopul protejării cocoșului de mesteacăn, o specie de pasăre din familia fazanilor.
Poiana cu narcise Tomnatec – Sehleanu, rezervație naturală de tip floristic și peisagistic creată în scopul protejării unei comunități de narcise din specia Narcissus radiiflorus care vegetează la o altitudine de 1600 m, în versantul vârfului Tomnatec (1.618).
Stâncăriile Sâlhoi – Zâmbroslavele, arie naturală protejată (de tip geologic, botanic și peisagistic) ce adăpostește specia floristică Cochelaria pyrineaca var. borzaeana, cunoscută de localnici sub denumirea de lingurea.
Lacuri glaciare.
Două lacuri glaciare pot fi descoperite în această zonă: Lacul Vinderel, cel mai mare lac glaciar din Carpații de Est, situate la o înălțime de 1.684 m, și Lacul Băița. Încă din anul 2000 Lacul Vinderel formează împreuna cu Vârful Farcău o rezervație naturală.
Lacul Băița este interesant și datorită faptului că în jurul său au supraviețuit mai multe specii de plante unice în zonă.
Obiceiuri și tradiții.
Maramureșul poate fi vizitat în orice perioadă din an, însă cele mai indicate sunt în timpul sărbătorilor, indiferent că este vorba despre cele de iarnă sau altele. Costumele populare, cântecele și dansurile fac parte din evenimentele locale care au loc an de an și care își păstrează autenticitatea de veacuri întregi. Conservarea artelor și tradițiilor populare au făcut renumită zona nu doar în România, ci și în străinătate, grație elementelor vechi nealterate.
Trasee turistice
În timpul liber, turiștii pot alege parcurgerea următoarelor trasee turistice marcate:
– Stația Bardău – Vf. Pietrosu Bardău – Vf. Pecealu – Cabana silvică Coșnea – Poienile de Sub Munte;
– Stația Șuligu – Valea Șuligu – Borcut (izv. Mineral);
– Stație Făina – Valea Mihoaia – Borcut Mihoaia;
– Pasul Prislop – Cabana Fântâna Stanchii – Tarnița Bălăsânii – Vf. Prislopu Cataramei – Șaua Gâliu;
– Baia Borșa (centru) – Valea Secu – Refugiul Lucăceasa – Haitul Măcârlău (Valea Vaserului);
– Cabana Coșnea – Stânișoara – Vf. Mihailecu – Lacul Vinderel;
A) Repedea – Chicera – Laba – Runea – Lacul Vinderel;
B) Valea Repedea – Canton silvic Repedea – Petriceaua – Lacul Vinderel
Unități de cazare și de alimentație:
Informații despre servicii de cazare și masă în PNMM sunt:
– Pensiunea Nagy
– http://www.pensiunea-nagy.ro/,,
– Ecotours S.R.L. “http://www.ecotours.ro/ .Este partenerul ideal pentru organizarea de călătorii individuale sau grupuri în zona Vișeu de Sus.
Pune la dispozitie urmatoarele
– Informații despre zonă și posibilitățile de petrecere a timpului liber (în limba engleză, germană, franceză și română)- centru de informare turistică
– Rezervarea și îndrumarea spre case private, pensiuni și hoteluri
– Organizarea de excursii în zonă, mâncare tradițională la foc de tabără, seară folclorică, vizită la o stână, la biserici etc. Pentru grupuri sau turiști individuali (ne ocupăm de cazare, masă și transport)
– Călătorii cu caleașca
– Ghid
Mâncarea și băutura:
În Vișeu de Sus veți găsi mai multe restaurante, baruri și cluburi.
Espresso Bar Moak (Str. 1 Decembrie, nr. 31, în centru), are o gamă variată de cafea;, Pizzeria Andra “(Str. 22 Decmbrie, nr. 25, în centru), nu veți găsi doar pizza, ci și mâncare tradițională și diverse preparate; restaurantul, Roman “cu renumita ciorbă de burtă și, Hotel Gabriela “. Tinerii se întâlnesc în Club Versus “(Str. Libertății, nr.19).
Servicii Bancare
Vișeu de sus dispune de mai multe bănci unde puteți schimba valută.În oraș sunt mai multe bancomate.
Hotel Gabriela
http://www.hotel-gabriela.ro/
Parcul Natural Munții Maramureșului a devenit pentru turiștii românii și străini unul dintre locurile preferate de vacanță. Turiștii români, dar și cei străini preferă Parcul Natural Munții Maramureșului pentru sălbăticia peisajului, dar și pentru dificultatea traseelor care ajung la peste 2.000 de metri altitudine. Pe lângă turismul pe munte, turiștii dornici de sporturi extreme practică raftingul și zborul cu parapanta.
Tabel 3.1. Tipuri de structure de primire turistică în județul Maramureș
Sursa : www.insse.ro
Interpretare: Se poate observa că de la an la an capacitatea de cazare turistică în unele tipuri de structuri turistice este:
– În creștere, de exemplu Cabane turistice (49) în anul 2010 comparativ cu Cabane turistice (17) în anul 2009.
– În descreștere, de exemplu Hoteluri (1831) în anul 2012, comparative cu Hoteluri (2086) în anul 2011.
Proiecte privind dezvoltarea turismului maramureșean
Moștenire maramureșeană între Mara și Cosău
Acest proiect are în vedere punerea în valoare a acestei zone cu ajutorul informării pieței turismului în ceea ce privește diversitatea obiectivelor existente și promovarea unor forme de turism sustenabil , cuprinse între valea Marei și valea Cosăului, cuprinzând anumite localități, Obiectivele specific ale acestui proiect constau în creșterea vizibilității acestei zone prin anumite măsuri de încurajare a turismului specific având ca scop dezvoltarea unei identități turistice originară zonei și mai ales deshiderea acestuia pe piața turismului, pentru consecințe positive în viitor.
Stimularea în ceea ce privește diversificarea formelor de turism practicate în această zonă prin maximizarea efectului comunicării cu publicitatea ca urmare a activităților de organizare a unor evenimente specifice.
Atracțiile acestei zone sunt reprezentate de pădurile, turbăriile, tăurii, stâncile cu forme deosebite, izvoarele ce alcătuiesc un peisaj nemaipomenit. În ceea ce privesc resursele antropice, acestea sunt bisericile din lemn, casele, instalații tehnice tradiționale, evenimente folclorice și meșteșuguri locale.
Pl@NETour -Crearea unui produs de turism științific și infrastructură pentru o rețea de cooperare transfrontalieră în domeniul turismului științific în Maramureș și Transcarpathia
Acest proiect dorește dezvoltarea potențialului turistic în regiunea Transcarpathia și regiunea maramureșeană prin crearea unui produs de turism științific, îmbunătățirea condițiilor Planetariului din Baia Mare, dezvoltarea unor rețele de parteneriat în domeniul științific al turismului, privind ușurarea bunelor practici, stimularea interesului public alcătuit din localnici dar și turiști, privind domeniul astronomiei și nu în ultimul rând, promovarea de activități educative mai puțin formale.
Natură, Tradiție, Aventură – Promovarea Turismului în Defileul Lăpușului
Prin acest proiect se dorește promovarea potențialului turistic natural din Defileul Lăpușului, folosind ca metode informarea publicului privind diversitatea resurselor turistice antropice și natural prezente în această zonă prin promovarea de produse turistice specifice acestei zone, cu scopul dezvoltării sustenabile a tuturor formelor de turism existente și creșterea atractivității regiunii privind investițiile viitoare din domeniile adiacent industriei turismului.
Direcții strategice pentru dezvoltarea turismului
Turismul reprezintă un sector economic care dispune de un valoros potențial, suficient încât să devină o sursă de atracție de capital pentru piața internă și externă. Deși resurse există chiar din abundență, oferta actuală de produse turistice din regiune este relativ difersificată și de o calitate adesea contestată.
Județul Maramureș nu duce lipsă de parcuri naturale, arii protejate, patrimoniu cultural, folcloric istoric și religios, posibilități de valorificare a peisajului rustic și a tradițiilor rurale, ape termale și de tratament, pârtii de schi, dar și de zone care se pot valorifica prin turism de aventuri/sport extrem sau speoturism.
Din păcate, în ultimii 16 ani s-a constatat o stagnare continuă a cererii turistice externe pentru Județul Maramureș. Cu toate acestea, conform Autorității Naționale de Turism, turismul și călătoriile vor fi alături de tehnologia informației și a comunicării (TIC) și telecomunicații cele trei industrii ale serviciilor cu cea mai mare cifră de afaceri în viitor.
Aceasta, deoarece serviciile turistice vor atrage în permanență, indiferent de stările conjuncturale și de mutațiile intervenite în cererea turistică, un segment tot mai mare de populație de pe mapamond.
Oferta turistică din regiune este relativ bună, deși subdezvoltată față de potențial.
Segmentul de turism rural și agroturism este acoperit în special de pensiuni rurale, vile și cabane turistice, recunoscute pe plan național și chiar internațional și care se regăsesc în ofertele turistice ale agențiilor de turism.
Județul Maramureș se situează pe un loc fruntaș la nivel național, având în anul 2005 un număr de 118 pensiuni rurale și 2 vile turistice.
Câteva probleme strategice care conduc la această situație sunt enumerate mai jos:
– nivel scăzut al cooperării între operatorii liniilor aeriene regulate și agențiile de turism;
– infrastructuri de promovare turistică puține și puține rețele de informare în turism;
– bsența unei agenții județene de promovare a turismului, a operatorilor internationali;
– ipsa marketingului regional de turism și a structurilor regionale de turism;
– lipsa centrelor de informare, panourilor istorice plasate în fața monumentelor de exemplu, panouri informative în parcuri, site-uri web de prezentare a zonelor atractive, broșuri, pliante publicitare etc;
– slaba promovare a turismului de nișă (turism cinegetic pentru vânătoare și pescuit sportiv, turism sportiv sau de agrement).
Pentru a nu risca suprasolicitarea stațiunilor balneare existente ar trebui sprijinite zonele cu potențial de dezvoltare în acest sens, cu potențial curativ. Se prefigurează crearea unor noi stațiuni turistice în Cavnic, Izvoarele, Suior Mogoșa și Coștiui, în paralel cu revitalizarea celor tradiționale, mai vechi.
Dezvoltarea turismului de nișă, cum ar fi turismul sportiv, de pescuit, de vânătoare, turismul cultural, turismul pentru tineri (parcuri tematice, parcuri de divertisment), ecoturismul, cicloturismul sau altele ar putea aduce beneficii substanțialejudețului, însă din păcate, la momentul actual lipsesc atât date referitoare la distribuția regională a cererii turistice pentru acest tip de servicii/produse, cât și initiativele private care să impulsioneze sectorul public.
Aceste tipuri de turism pot fi extinse, pe baza resurselor turistice specifice în județ.
”Nișe adiționale” potențiale pot să fie cele de turism medical, turism tehnic, turism de pensionari, de film making, etc.
Agroturismul este considerat, adesea limitativ, drept o soluție atât pentru agricultura (care după 2007 absoarbe mult mai puțină forța de muncă) dar și pentru turism, unde se previzionează o dezvoltare constantă, dar în și mici și foarte mici. Accelerarea procesului ar putea fi provocată de dezvoltarea și promovarea de programe turistice în domeniul specific al turismului rural, cum ar fi bucătăria tradițională cu produse agroalimentare de tip ecologic, pelerinaje, ecoturism specializat – speoturism, faună și floră rară, ecosisteme, viața în mijlocul comunităților care întretin și practică vechi tradiții etnofolclorice, medicină naturistă etc.
Turismul ecvestru, drumețiile, cicloturismul sau ecoturismul se pot îmbina cu turismul rural pentru a aduce plus de valoare, sau se pot dezvolta independent și constitui soluții de prelungire a sezonului turistic.
Se impune pe viitor atât modernizarea structurilor turistice și a stațiunilor existente, cât și crearea unor produse turistice noi, a unor programe atractive și inedite, amenajarea unor parcuri/zone/stațiuni noi, care ar putea să direcționeze importante fluxuri turistice spre Județul Maramureș.
Exemplul țărilor cu o bogată tradiție și experiență turistică demonstrează atractivitatea parcurilor tematice și de divertisment, a evenimentelor culturale și de divertisment de tip festivaluri cu specific local.
Trebuie accentuat faptul că unul dintre cei mai importanți factori care determină dezvoltarea viitoare a turismului în Județul Maramureș este publicitatea însoțită de “branding”, respectiv promovarea produselor de marcă (brand) cu recunoaștere regională, națională și internațională.
Obiective județene
Strategia de Dezvoltare a Turismului din Județul Maramureș se încadrează în strategia de dezvoltare regională pe perioada 2009-2013, având următorul obiectiv general:
– creșterea competitivității sectorului turistic prin modernizarea și dezvoltarea infrastructurii și serviciilor turistice, inclusiv investiții în crearea de noi atracții turistice.
– orientarea de bază a strategiei turistice o constituie potentarea punctelor tari ale județului în vederea valorificării oportunităților de creștere și minimizarea efectelor punctelor slabe prin eliminarea factorilor care blochează dezvoltarea.
Județul Maramureș, prin factorii de relief și de mediu, prin diversitatea și frumusețea peisajului, prin relativa eterogenitate etnică și implicit cea culturală, prezintă o diversitate de turism printre care deosebim turismul balnear, montan, cultural, rural, sportiv, ecumenic și turism pentru tineret.
Dezvoltarea turismului este de importantă pentru dezvoltarea economiei județului pe baza potențialului ei intern. Dezvoltarea turismului are un mare rol în creșterea angajării forței de muncă și constituie un suport pentru dezvoltarea mediului de afaceri pentru IMM-uri.
Strategia se centrează atât pe stațiunile turistice existente, dar trebuie dezvotate și alte produse turistice. De asemenea trebuie diversificată oferta existentă, astfel încât sezonul turistic să se prelungească pentru toate tipurile de turism din Maramureș. De interes va fi turismul balnear care va avea un sezon turistic mai mare, precum și turismul cultural care are un indice de atractivitate mare. De asemenea sectorul privat trebuie sprijinit pentru a-și diversifica oferta turistică, pentru o oferi prețuri mai mici și mai competitive și servicii cât mai complete.
Obiective generale:
– conservarea patrimoniului material și imaterial, natural, istoric și cultural din regiune, reabilitarea zonelor cu potențial turistic.
– modernizarea și dezvoltarea infrastructurii turistice.
– susținerea mediului de afaceri prin îmbunătățirea serviciilor turistice și a facilităților suport furnizate și dezvoltarea promovării turistice.
– promovarea brand-ului turistic “Maramureș”.
– dezvoltarea turismului de nișă.
Rezultate așteptate:
– creșterea anuală a numărului de turiști care vizitează județul Maramureș cu 10%;
– creșterea gradului de ocupare a structurilor turistice cu 20%;
– asigurarea infrastructurilor tehnice și edilitare pentru atragerea de noi investiții private sau în parteneriat public-privat;
– creșterea numărului de turiști străini cu 10% anual;
– revitalizarea și/sau crearea de noi stațiuni turistice;
– promovarea mărcii turistice “Maramureș” și a mărcilor locale construite pe proiectele județene;
– creșterea numărului de turiști și diversificarea segmentelor țintă de turiști;
– creșterea calității serviciilor furnizate pentru turiști și susținerea dezvoltării de infrastructuri de cazare superioare (4,5 stele);
– extinderea perioadei de utilizare a hotelurilor din stațiuni și zonele turistice prin dotarea acestora cu facilități pentru extrasezon – pișcine acoperite, săli pentru practicarea gimnasticii.
CAPITOLUL IV. PROPUNERI PRIVIND DEZVOLTAREA A NOI FORME DE TURISM
Pentru ca județul Maramureș să devină din ce în ce mai productive și mai competitiv, este necesar să se îndeplinească anumite obiective strategice. În cele ce urmează se vor enumera cele trei obiective și se va prezenta analiza SWOT a județului în ceea ce privește situația turismului existentă.
Primul obiectiv are în vedere creșterea nivelului competitivității economiei județului Maramureș prin stimularea unor activități innovative cu scopul de a obține produse cu o valoare adăugată mai ridicată, în special în sectoarele prioritare.
Al doilea obiectiv prevede asigurarea securizării cu privire la accesul în cadrul coridoarelor europene și în ceea ce privește dezvoltarea infrastructurii de support pentru a susține activitățile economice și sociale ale polilor de dezvoltare din regiunea maramureșeană.
Și nu în ultimul rând, cel de-al treilea obiectiv strategic propune dezvoltarea resurselor umane pentru a crește gradul de ocupare în cadrul pieței muncii, prin activități ce țin de modernizarea învățământului, dezvoltarea abilităților antreprenoriale și promovarea educației în rândul adulților și a formării continue.
Analiza SWOT a activității industriei turismului din județul Maramureș
Puncte tari
Oferta structurilor de cazare
Regiunea Nord Vest este pe locul 3 în România ca număr de locuri în structurile turistice după Reg. Sud-Est și Centru: are un număr de aproximativ 20.568 locuri, circa 9,92% din total România; peste ½ sunt concentrate în județele Bihor (al 5-lea județ din România după capacitatea de cazare) și Cluj.
Creșterea numărului de turiști în Regiune
În anul anteriori, Regiunea Nord-Vest a fost una din cele 3 regiuni cu o creștere pozitivă a sosirilor mai ales pentru segmentul de sosiri români. Numărul sosirilor vizitatorilor străini în România a crescut foarte mult în decursul ultimilor cinci ani, conform graficelor realizate în capitolul anterior.
Diversificarea sectorială a ofertei turistice
Atracții turistice numeroase care includ, printre altele:
– formațiuni geologice
– monumente naturale
– ape minerale, izvoare minerale
– biserici de lemn din Maramureș
– muzeul în aer liber al Țării Maramureșului
– muzeul de Mineralogie Baia Mare
Stațiuni turistice existente sau în dezvoltare:
– Ocna Șugatag
– Zona turistică Novat-Valea Vaserului
– Zona Borșa-jud. Maramureș
– Izvoarele
– Cavnic
Indicii de ocupare turistică
În această regiune, indicii de ocupare a locurilor de cazare ( aproximativ 104% în anul 2013 ) sunt mai buni decât la nivel național (29,3%); Bihorul are cea mai bună ocupare de 40,6 %, Cluj este sub media națională cu aproape 5%, pe ultimul loc fiind surprinzător jud. Maramureș 19,6%. Ocupare netă bună în structuri pt. tineret și low-cost ceea ce arată potențialul acestora de dezvoltare.
Segmentarea pieței
Cea mai mare parte a turiștilor străini din anul precedent provin din Ungaria (39,4%), și din țările Uniunii Europene.
Dezvoltarea turismului balnear în Regiunea Nord-Vest
Turismul balnear este văzut ca prioritar în regiune: are infrastructura și resurse balneare, există stațiuni turistice regionale cu tradiție: Felix, 1 Mai, Sângeorz-Băi și se prevede dezvoltarea integrată a altor stațiuni de interes local/județean: Cojocna, Marghita, Tușnad. În România hotelurile au înregistrat cel mai mare indice de utilizare în stațiunile balneare.
Potențial pentru turismul de nișă
Turism cultural: marile orașe, Baia-Mare, Sighetul Marmației oferă o gamă vastă de obiective culturale/de divertisment, reprezentate de muzee, teatru, case memoriale, vestigii istorice.
Arii protejate: suprafața totală protejată în regiune ajunge la 281.842 ha; există un parc național și 1 parc natural. Turismul de aventură și sportiv se poate dezvolta: drumeții, pescuit, rafting, fotosafarii etc. Turismul alternativ: academic și științific, încă neexploatat.
Legislație specifică
Legislația specifică sectorului turistic din România este armonizată în proporție de peste 80% cu legislația comunitară.
Puncte slabe
Slaba diversificare a infrastructurii de cazare pentru turismul rural și de tineret (agroturism, “hostels” și alte structuri “low-cost”)
Există puține pensiuni rurale înregistrate de statsticile INS în județe rurale: Bistrița-Năsăud(1), Sălaj(2) sau montane: Bihor(2); există doar 3 popasuri turistice și doar 6 hosteluri. Acest aspect datorându-se negației de a se adapta la present, și nu la trecut, mai exact că industria turismului s-a dezvoltat foarte mult și există numeroase tipuri de turism.
Lipsa de produse turistice și lipsa susținerii brandurilor
Lipsesc produsele turistice care să se poată vinde în pachete integrate, acolo unde se pot dezvolta circuite turistice; nu se susțin brandurile relevante din patrimoniul cultural; un singur tour-operator în turism balnear; organizații inadecvate profesional la nivel regional.
Pondere scăzută a turismului la formarea PIB regional
Turismul contribuie la formarea produsul intern brut în Regiunea nord-vestică cu o pondere foarte mică (Hoteluri și restaurante), aceasta fiind sub media României din ultimii ani și sub media altor regiuni din Europa de Est.
Slaba dezvoltare a turismului de nișă
Slaba promovare a turismului de nișă (ex. potențialul cinegetic pentru vânătoare și pescuit sportiv, turism de agrement). Lipsa unor strategii specifice pentru turismul cultural, istoric, turismul rural și lipsa parteneriatelor inter-institutionale.
Lipsa surselor financiare pentru proiecte de investiții și/sau alocarea acestora pe priorități comunitare
Slaba colectare la bugetele locale; lipsa unei planificări multi-anuale a bugetelor de investiții; legislație deficitară în domeniul avizelor/controlului în turism. Lipsește o evaluare a ofertei turistice pe baza factorilor de atractvitate turistică.
Structuri de promovare și informare puține sau absente
Puține infrastructuri și retele de informare și promovare a turismului. Lipsesc agenții regionali de promovare a turismului, operatorii internaționali. Lipsa unor centre de informare, panouri plasate în fața monumentelor, panouri de informare etc.
Cererea internă reorientată
Reorientarea unei părți a cererii turistice interne către destinații externe, în special pentru zonele învecinate care oferă aceleași tipuri de produse turistice, datorită tarifelor scăzute din acele țări și mai ales condițiile și calitatea serviciilor oferite de hotelierii străini.
Nivel scăzut de specializare a forței de muncă în turism
Puține cursuri turistice, persoanele specializate pleacă spre alte țări, lipsa cunoașterii limbilor străine reprezintă o reală problem în județ, dar și în România, deoarece majoritatea personalului existent este cel constituit din persoane de vârsta a doua, iar tinerii ce cunosc aceste limbi străine, caută servicii în alte țări. Lipsa instrumentelor de marketing și IT reprezintă o altă problemă datorită faptului că numeroase persoane nu s-au adaptat la modernizarea tehnologiei și la condițiile actuale de promovare a unui produs sau serviciu.
Degradarea patrimoniului cultural
O bună parte a obiectivelor culturale nu pot fi integrate în circuite turistice, din cauză că se află în paragină. Astfel este necesară strategia privind reabilitarea și conservarea patrimoniului natural și cultural al județului.
Scăderea forței de muncă ocupate în turism
Forța de muncă ocupată în turism a scăzut în ultimii ani în regiune datorită faptului că lipsește calificarea acestor persoane iar programele de formare continuă la nivelul firmelor, agențiilor de turism sau hotelurilor, sunt contra-cost, angajații fiind incapabili de a urma aceste cursuri datorită veniturilor mici.
Analiza SWOT a Parcului Național Maramureș
Oportunități:
– Vizitatorii vor contribui mai mult la finanțarea parcului;
– Înființarea centrelor de informare turistică;
– Creșterea segmentului de piață turistică interesat de ecoturism;
– Noi posibilități de marketing, în special pe Internet care permite accesul pe piețe internaționale aflate în căutare de noi destinații turistice la costuri foarte reduse;
– Rolul parcului în promovarea și managementul ecoturismului prin activități proprii și prin intermediul parteneriatelor.
Amenințări:
– Creșterea cantităților de deșeuri rămase în urma vizitatorilor;
– Camparea aleatorie în zone sensibile din punct de vedere al biodiversității;
– Apariția acomodărilor netradiționale sau defectuos proiectate;
Inabilitatea de a face față concurenței generate de cele 30.000 de arii protejate existente la nivel mondial;
– Eventualul eșec de a aduce infrastructura turistică la nivel european va duce la pierderea unor piețe turistice;
– Instalarea unui sistem de măsuri prea restrictive privind conservarea biodiversității fără justificarea acestora și popularizarea lor prin metode specifice.
Puncte tari:
– Existența reliefului, a peisajelor deosebite, a lacurilor glaciare, peșterilor;
– Parcul poate suporta un număr destul de mare de activități în aer liber cu impact redus asupra mediului, începând cu plimbările, drumețiile, alpinismul, ski (telescaun, teleski);
– Atracțiile turistice precum: Valea Vaserului; ansamblul monumental de la Moisei, realizat de sculptorul Vida Gheza; stațiunea Borșa; bisericile de lemn; Cimitirul Vesel de la Săpânța.
– Existența traseelor turistice: Cosnea- vf Pietrosul Bardăului- Bardău (Valea Vaserului); Valea Vișeului – Bistra – Valea Tomnatic – canton silvic Repedea; Valea Vaserului și retur cu mocănița.
– Posibilități de cazare: cabanele silvice Cosnea, Faina, Poiana Novat, pensiunile și hotelurile din Vișeul de Sus și Borșa.
Puncte slabe:
– Lipsa unor programe turistice mai complexe care să atragă diverse categorii de vizitatori;
– Deșeurile menajere – mentalitatea turiștilor față de depozitarea deșeurilor în locurile special amenajate, din păcate în acest moment este subdezvoltată;
– Numărul redus de locuri de cazare.
– Produsul,un factor cheie în dezvoltarea ecoturismului este realizarea unui program de dezvoltare a produselor tradiționale, destinat să crească veniturile din comunitățile locale și să susțină financiar activități ale Parcului.
Propuneri privind dezvoltarea a noi forme de turism
Turismul și facilitățile turistice intră deseori în conflict cu țelurile de conservare și protecție a habitatelor și deteriorează peisajele naturale. Presiunile pentru dezvoltarea unor asemenea facilități sunt deosebit de puternice, deoarece majoritatea proiectanților și investitorilor solicită capacități supradimensionate. Pregătirea și adoptarea planului de management presupune un proces participativ la toate lucrările premergătoare finalizării acestui plan.
În concluzie, Parcul Natural Munții Maramureșului reprezintă o atracție importantă a țării noastre, ce va crește ca valoare pe viitor, este necesar să fie planificat și administrat pentru a fi preponderent ecologic și să reprezinte o forță pozitivă în dezvoltarea durabilă a capitalului natural și structurilor socio-economice.
Propuneri pentru dezvoltarea ecoturismului
Organigrama Parcului cuprinde un șef, 6 angajați TESA, un responsabil în relația cu comunitățile și educație ecologică și doar 10 agenți de teren pentru acea imensă suprafață!
O decizie complet neinspirată.
Pentru a administra eficient o asemenea suprafață, numărul de agenți ar trebui să fie de cel puțin 100 (de exemplu, în Parcul Național Cernahora din Ucraina, situat pe versantul nordic al Munților Maramureșului, unul dintre cele mai bine administrate parcuri din Europa, personalul numără aproape 300 de oameni).
Activitățile desfășurate în incinta arealului ocrotit ar trebui să privească în mod prioritar monitorizarea diversității biologice, marcarea de trasee turistice prin diferite indicatoare, promovarea valorilor ecoturismului prin diverse programe de educație realizate atât pentru turiști cât și pentru localnici, prin diverse broșuri, certificarea pădurilor și educație ecologică.
Educația ecologică poate fi dezvoltată prin amplasarea de tonete de gunoi în locuri special amenajate. Pe locurile unde este interzis ca turiștii să calce iarba trebuiesc poziționate diferite marcaje cu semnul interzis, iar pentru copii marcaje cu diverse îndemnuri de felul: Nu călcați pe iarbă, deoarece le veți distruge casa gândăceilor!
Totodată ar trebui amplasate panouri cu legi și pedepse pentru nerespectarea regulilor.
La intrarea în Parc ar trebui să existe oameni specializați în ecoturism, ecologie care să le prezinte vizitatorilor cu răbdare și diplomație problemele de ecologie, regulile, amenzile și importantă ocrotirii naturii mai ales în ariile protejate.
Pentru a-i conștientiza cât mai bine pe vizitatori ar trebui să se plătească o sumă de bani la intrarea în Parc, iar cumulul acestor sume ar trebui să se folosească în scopul amenajării Parcului sau la plătirea angajaților săi.
Pentru a fi cât mai atractivă, plimbarea prin parc ar trebui să se efectueze cu mijloace de transport eco (plimbări pe cal, cu bicicletă, cu căruță prezent fiind și un ghid turistic).
Numărul vizitatorilor în Parc pe zi ar trebui limitat la grupuri mai mari, dar compacte pentru a nu “deranja” fauna si flora, iar orarul de vizită ar trebui să fie cât mai restrâns, în jurul a 4-6 ore maxim.
Ar trebui să se țină cont și de orele la care animalele se hrănesc pentru ca acestea să nu fie speriate sau stresate de vizitele turiștilor.
Existența unor programe special create pentru copii de diferite vârste, de la 7 la 18 ani prin care aceștia să fie informați cu privire la turismul eco, la regulile și normele unei zone protejate și prin care să fie conștientizați de importantă dezvoltării durabile a unei astfel de zone, dar și de protecția mediului ce-i înconjoară. Bineînțeles aceste programe trebuie să fie elaborate diferit pentru fiecare etapă de vârsta (7-10 ani, 11-15ani și 16-18 ani) astfel încât copii să înțeleagă, iar prezentarea să fie cât mai atractivă și chiar interactivă.
Centrele de vizitare, informare și documentare ar trebui să fie mult mai numeroase (în prezent există un singur centru de acest gen în comună Bistra la Crasna Viseului finanțat din fonduri europene și care, se afirmă, că ar fi costat 500.000 de euro).
Oamenii locului ar trebui conștientizați și informați cu privire la conceptul eco, la dezvoltarea durabilă a zonei și de ce nu la extinderea și promovarea obiceiurilor, materialelor artizanale, gastronomiei zonei, activităților desfășurate pe parcursul unei zile etc. Totodată turiștii ar trebui să fie lăsați să participe la activitatea de muncă a meșterilor din zonă pentru a cumula o experiență de neuitat, în același timp turiștii pot practica acasă sau își pot deschide ateliere cu practicând aceste activități în acest fel păstrându-se și promovându-se valorile culturale.
Mocănița ar trebui să fie modernizată și îmbunătățită semnificativ pentru ca Parcul să atragă mai mulți vizitatori și toate categoriile sociale să fie satisfăcute.
Ar trebui amenajate spații pentru toalete publice ecologice, pentru vânzarea de suveniruri și pentru alimentația publică. Totodată se pot organiza târguri cu produse alimentare artizanale în care turiștii vor putea să guste fiind inclusă și o taxă.
În zona Parcului ar trebui să existe unități de cazare de tip agroturistic în care turiștii să beneficieze atât de cazarea propriu-zisă, cât și de masa, dar să se familiarizeze și cu viața dintr-un saț, să vadă obiceiurile și tradițiile locului.
Organizarea de diferite activități de voluntariat care să aibă în vedere colectarea deșeurilor, eveniment la care să participe școlile și liceele din apropiere.
Organizarea de excursii de familiarizare pentru touroperatori și pentru mass-media cât și cadouri (sticle cu băuturi din fructe naturale, produse regionale, artizanale, relațiile publice prin conferințe de presă, seminarii, mijloace de informare proprii, evenimente speciale etc.)
De aceste acțiuni, care ar duce la o mai bună promovare și conservare a parcului ar trebui să se ocupe Primăria Județului Maramureș, Administrația Parcului Natural Munții Maramureșului, Ministerul Mediului și Dezvoltării Durabile, Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale, Ministerul de Resort. Comunitățile locale din zonă au un rol esențial în îndeplinirea obiectivelor Parcului Natural Munții Maramureșului, în special în ceea ce privește păstrarea biodiversității, conservarea tradițiilor și susținerea economică a zonei prin promovarea unor ocupații care să nu dăuneze mediului înconjurător.
Este necesară întocmirea și promovarea unor strategii și planuri de dezvoltare, care să fie atât în interesul parcului cât și al comunităților. În acest mod, impactul negativ asupra zonei Parcului generat de activitățile desfășurate de comunitățile locale, va fi eliminat sau cel puțin redus.
În același timp, le vor fi oferite surse alternative de venituri, care să ducă la scăderea presiunii asupra resurselor naturale.
Modernizarea și dezvoltarea infrastructurii de turism este prima prioritate a regiunii. Turismul oferă cea mai bună, și în multe cazuri singura perspectivă realistă pentru dezvoltarea economică.
De aceea, pentru valorificarea acestui potențial, sunt necesare investiții pentru creșterea atractivității și accesibilității unor zone cu potențial turistic, promovarea lor adecvată fiind o precondiție pentru stimularea investițiilor private.
Se consideră necesară promovarea dezvoltării serviciilor în sectorul turistic, prin oferirea de sprijin pentru investițiile în infrastructura turistică și în zonele turistice atractive.
Dezvoltarea și diversificarea industriei, îmbunătățirea calității serviciilor turistice și dezvoltarea tuturor serviciilor sunt strict condiționate de modernizarea și dezvoltarea infrastructurii de transport, comunicații și nu numai. Pentru punerea în valoare a obiectivelor turistice se dorește asigurarea accesibilității la rețeaua aeriană, feroviară și rutieră prin dezvoltarea și modernizarea aeroporturilor existente, modernizarea căilor rutiere și extinderea rețelelor telefonice la nivelul tuturor localităților prin utilizarea de tehnologii adecvate. Acesta prioritate vizează reducerea deficitului infrastructurii, urmărind creșterea competitivității turismului românesc și creșterea veniturilor realizate prin atragerea turiștilor.
O a doua prioritate regională pentru turism este sprijinirea societăților care activează în turism, în scopul sprijinirii procesului de creare masivă de locuri de muncă. Se dorește astfel dezvoltarea, stimularea și susținerea unor societăți care să acționeze în domeniul turismului prin creșterea calității serviciilor și prin promovarea produselor turistice. Se consideră că această prioritate ar putea contribui la dezvoltarea sectorului de întreprinderi mici și mijlocii , modernizarea și diversificarea activităților economice.
Altă prioritate este creșterea vizibilității regiunii, dezvoltarea marketingului regional. Pentru că în viitor ponderea acestui sector economic să crească semnificativ, sunt necesare acțiuni conjugate de promovare, care să aibă ca țintă utilizarea integrală a obiectivelor turistice dispuse pe întreaga suprafață a regiunii.
Pe lângă investițiile de reabilitare și modernizare a acestui sector, este necesară o reclamă turistică bine dirijată și susținută, care să aibă drept efect creșterea vizibilității regiunii prin dezvoltarea, diversificarea și promovarea ofertei turistice.
O a patra prioritate regională pentru turism este dezvoltarea resurselor umane din sectorul turistic. Strategia regională vizează creșterea capacității de angajare și ocupare prin adaptarea forței de muncă la necesitățile pieței muncii și societății și economiei bazate pe cunoaștere. Măsurile din cadrul acestei priorități își propun instruirea, perfecționarea personalului și a celor care activează în turism în vederea asigurării unor servicii de calitate, precum și dezvoltarea învățământului preuniversitar și de nivel superior în acest domeniu.
În vederea dezvoltării turismului rural din zona Maramureș, ar putea fi înființate clase speciale de turism și agroturism la unele licee maramureșene în vederea organizării unor cursuri de pregătire și perfecționare a celor care lucrează în agroturism.
O a cincea prioritate o reprezintă impactul schimbărilor mediului asupra turismului. Schimbările produse în mediul înconjurător contribuie la creșterea sau scăderea competivității turismului.
Între factorii de mediu care contribuie la creșterea atractivității turistice amintim: utilizarea ,protecția și îmbunătățirea arealelor de mare frumusețe ale peisajului natural sau cu resurse turistice reprezentative; îmbunătățirea transporturilor și a rețelei de comunicații prin tehnologii performante și nepoluante; protejarea și îmbunătățirea mediului urban(spații verzi și de recreere ,grădini,revitalizarea centrului istoric,salubrizare) ; existența unor stații de tratare și epurare a apei.
Desigur ,poluarea , degradarea zonelor turistice prin impactul econimic ,construcțiile intensive lipsa unei planificări ,organizări spațiale ,a unor apatii amenajate pentru agrement cotidian ,a transportului în comun ,sunt elemente de diminuare a atractivității pentru turism a teritoriului.
Totodată se poate încerca dezvoltarea activităților tradiționale ale județului (confecționare obiectelor din materiale neferoase, lemn, ceramică etc)
Informatizarea indutriei turistice a județului și conectarea acesteia la rețele turistice ale celorlalte județe ar fi o altă modalitate de valorificare a potențialului turistic.
Alte idei de valorificare a turismului ar fi:
– acordarea facilităților fiscale pentru grupurile care promovează turismul ecologic;
– utilizarea veniturilor obținute din penalizări (aruncarea gunoaielor în locuri neamenajate, de exemplu) pentru dezvoltarea turismului și agrementului ecologic;
– facilitarea promovării calității în turism ecologic prin mijloace mass media, instituțional cu instrumente specifice;
– organizarea unui concurs anual sponsorizat cu premii pentru desemnarea promotorilor ecologiei în turism și agrement;
– realizarea unui contact permanent cu comunitatea în privința nivelului educației turistice, ecologice;
– diminuarea impactului asupra numărului de specii protejate prin practicarea turismului ne-ecologic.
– dezvoltarea necontrolată a turismului poate determina o presiune mare asupra cadrului natural, ducând la degradarea acestuia, în acest sens fiind necesar implementarea conceptului de ecoturism, nu numai în ariile naturale protejate;
– amplasarea panourilor restrictive în arealele declarate ca habitat natural a speciilor protejate.
Pentru punerea la adevărata valoare a potențialului turistic din județul Maramureș, există și câteva programe susținute de organele statului sau din afară. Printre acestea se numără și:
– dezvoltarea zonei turistice Borșa.Derularea proiectului Dezvoltarea zonelor turistice Luna Șes- Borșa prin Program PHARE. Se va amenaja o pârtie de schi și instalație de transport, plus amenajări la trambulina existentă
– valorificarea potențialului turistic al văii Vaserului-Vișeu de Sus. Realizarea la Poiana Novăț a unui sat de vacanță, bisericuță de lemn în stil maramureșan, teren de tenis, păstrăvărie și asigurarea canalizării și curentului electric
– demararea Proiectului “Gutinul“. Se urmărește realizarea unei pârtii de schi alpin la Cavnic; realizare pârtie de schi fond și biatlon la Baia Sprie; reabilitarea infrastructurii DJ 183 acces în stațiunea Izvoare.
– realizarea infrastructurii în zona pârtiei de schi de la Icoana – Cavnic (Alimentare cu apă și rețea de canalizare; iluminarea pârtiei de schi)
– demararea proiectului “Turism balnear în Ocna Șugatag“.
– noi pensiuni agroturistice
– dezvoltarea turismului prin promovarea tradițiilor “Meșteri populari ai școlii Botiza continuatori ai tradiției“-finanțare Banca Mondială
Derularea Programului guvernamental “Investiții în turism”. Preluarea de către Agenția de Dezvoltare Nord Vest a documentațiilor pentru zona Borșa și Ocna Șugatag.
Companiile turistice încearcă acum să actioneza în moduri durabile și să lucreze cu organisme de conservare ,pentru a investi în conservare. Tot mai mulți turiști străini caută vacanțe care nu aduc pagube mediului înconjurător și nu ofensează cultura locală. Scopul nostru trebuie să fie dezvoltarea turismului care protejează și conservă mediul înconjurător și să fie practicat într-un mod durabil.
CONCLUZII
Turismul de afaceri deține, astăzi, circa un sfert din totalul călătoriilor și aproape ¼ din totalul încasărilor turistice, având cote diferite de la o țară la alta, în funcție de dotarea turistică și de nivelul de dezvoltare economică.
Diferențierea imaginii pensiunii, în rândul clienților care acționează diferit la o anumită imagine, chiar și atunci când ofertele concurente sunt similare. O imagine de success este rezultatul unei identități pe care pensiunea trebuie să și-o creeze, acest lucru fiind posibil prin susținerea unor puternice campanii promoționale. Crearea propriei identități se face cu scopul de a modela imaginea clienților consumatori despre pensiune, trebuind să sugereze un mesaj unic referitor la poziția și calitatea serviciilor oferite pe piață, acest mesaj trebuie transmis într-un mod diferit pentru a nu fi confundat cu mesajele concuranților.
Crearea unei imagini și a unei notorietăți solide necesită multă muncă și o creativitate pe măsură, aceasta trebuie transmisă permanent prin toate mijloacele posibile.
Din acest punct de vedere, spațiul în care pensiunea prestează serviciile, devine un puternic element generator al imaginii acestuia.
Elaborarea unor strategii de poziționare sau de diferențiere a serviciilor, pentru că nevoile clienților diferă, fiecare fiind atras de o anumită ofertă. Această strategie tinde spre oferirea unor servicii unice, dacă este posibil, pentru a spori volumul de servicii prestate.
Acest lucru este posibil prin furnizarea serviciului cerut repede, cu amabilitate și profesionalism din partea personalului.
Trebuie alese bine modalitățile de diferențiere pentru a fi eficiente și semnificative, pentru că nu orice diferență reprezintă un element de diferențiere. Modurile de diferențiere față de concurenți trebuie alese cu grijă, aceasta implicând anumite costuri, dar și anumite avantaje pentru clienți.
Diferențierile pe care pensiunea va trebui să le facă, trebuie să îndeplinească următoarele cerințe pentru a fi eficiente: să corespundă unor avantaje bine appreciate de clienți; să fie prezentate într-un mod aparte; să fie superioare celor folosite în perioada precedentă; să poată fi aduse la cunoștința clienților; să fie unice, caracteristice pensiunii, pentru a nu lăsa posibilitatea concurenților să le copieze; să fie accesibile pentru ca să ofere clienților posibilitatea de a le consuma și să fie profitabile și eficace pentru activitatea pensiunii.
BIBLIOGRAFIE
Botezatu C, Mihălcescu C, Iacob I, Sisteme informatice cu baze de date în tursim, Editura Universitară, București, 2011
Cândea Melinda, Erdeli George, Peptenatu Daniel, Șimon Tamara – “Potențialul turistic al României și amenajarea turistică a spațiului”, Editura Universitară, București, 2003
Ciangă, N., Turismul în Carpați Orientali, Studiu de Geografie Umană, Editura Presa Universitară Clujană, Cluj-Napoca,1997
Cocean, P., Geografia turismului românesc, Editura „Focul Viu”, Cluj-Napoca, 1997
Constantin Secăreanu – ”Statistică – sinteze, teste și aplicații” , Editura Scrisul Românesc, București, 2010
Cucu, V., Atlasul Județelor R. S. R., Editura Politehnică, București, 1978
Dăncuș Mihai – “Zona etnografică Maramureș”, Editura Sport-Turism, București, 1986
Dinu Mihaela – ”Geografia turismului” , Ediția a-V-a, Editura Universitară, București, 2007
Dodu P., Tehnologii hoteliere, Note de curs.
Dodu P., Tehnici operaționale ȋn agenția de turism, Ediția a –II –a, Editura Pro Universitaria, București, 2008.
Erdeli G., A. Gheorghilas , Amenajari turistice, Ed. Universitara, Bucuresti,2006,p.141
Erdeli G., Cucu V., Romania: populatie, asezari umane, economie, Editura Transversal, Bucuresti,2006,p.144
Firoiu Daniela – ”Industria turismului și a călătoriilor” , Editura ProUniversitaria, București, 2008
Firoiu D., Petan I., Gheorghe C., Turismul ȋn perspectiva globalizării, note de curs, Editura Pro Universitaria, București, 2008.
Firoiu D., Patricia Dodu, Gheorghe Camelia, Dridea Catrinel, Industria turismului și a călătoriilor, Editura Universitară, 2010, ediția a –III-a
Firoiu D., Patricia Dodu, Gheorghe Camelia, Dridea Catrinel, Studii de caz ȋn industria turismului și a călătoriilor, Editura Pro Universitaria, București, 2008.
Firoiu D., Resursele umane ȋn turism, Editura Pro Universitaria, București, 2007.
Firuță Corina, Cori Simiona Ion – “România. Obiective turistice”, Editura Alcor, București, 2002
Hotea M., Ilieș M., (2004) Geografia în contextul dezvoltării contemporane 2001 – 2003, UBB, Facultatea de Geografie, Cluj-Napoca, pag 243 – 248 „Aspecte actuale ale migrației internaționale din Țara Maramureșulu”.
Ilieș, M., Gabriela Tuduce, (1996), Complexul lacustru de la Coștiui (Depresiunea Maramureșului) Geneză și evoluție, Analele Universității Oradea, Seria Geografie Tom VI,1996
Ionescu , Ion, Economia ȋntreprinderii de turism și comerț, Editura Economică, București, 2004.
Neagu V., Busuioc M., Managementul calității serviciilor turistice ,Editura Pro Universitaria, București, 2007
Patrichi Ioana Cristiana – ”Turism durabil – o nouă perspectivă”, Editura ProUniversitaria, București, 2012
Patrichi Ioana Cristiana – ”Turism Internațional – Evoluție, particularități, tendințe”, Editura ProUniversitaria, București, 2013
Pânzaru, T. (1969), Lacurile antropice din Complexul lacustru Ocna Șugatag (Maramureș), Studia, UBB, Cluj-Napoca,1969
Posea G., Cucu V.,(1972), Județul Maramureș, Editura Academiei, București,1972
Radu Negru ,Mihai Vodă, Evaluarea resurselor turistice din perspectiva dezvoltării durabile, Editura Risoprint, Cluj-Napoca, 2005,p.254
Zaharia, Marian ( coord.), Economia serviciilor, Editura Universitară, București, 2005.
Zaharia, Marian ( coord.), Economia serviciilor, Aplicații și studii de caz, Editura Universitară, București, 2004.
Zaharia, Marian ( coord.), Modele și metode cantitative ȋn economia firmei, Editura Universitară, București, 2007.
www.adrcentru.ro
www.cjmaramures.ro
www.ecotours.ro
www.inforegio.ro
www.insse.ro
www.prefectura.ro
www.wikipedia.org
ANEXA 1
ANEXA 2
ANEXA 3
ANEXA 4
ANEXA 5
ANEXA 6
ANEXA 7
ANEXA 8
ANEXA 9
ANEXA 10
ANEXA 11
BIBLIOGRAFIE
Botezatu C, Mihălcescu C, Iacob I, Sisteme informatice cu baze de date în tursim, Editura Universitară, București, 2011
Cândea Melinda, Erdeli George, Peptenatu Daniel, Șimon Tamara – “Potențialul turistic al României și amenajarea turistică a spațiului”, Editura Universitară, București, 2003
Ciangă, N., Turismul în Carpați Orientali, Studiu de Geografie Umană, Editura Presa Universitară Clujană, Cluj-Napoca,1997
Cocean, P., Geografia turismului românesc, Editura „Focul Viu”, Cluj-Napoca, 1997
Constantin Secăreanu – ”Statistică – sinteze, teste și aplicații” , Editura Scrisul Românesc, București, 2010
Cucu, V., Atlasul Județelor R. S. R., Editura Politehnică, București, 1978
Dăncuș Mihai – “Zona etnografică Maramureș”, Editura Sport-Turism, București, 1986
Dinu Mihaela – ”Geografia turismului” , Ediția a-V-a, Editura Universitară, București, 2007
Dodu P., Tehnologii hoteliere, Note de curs.
Dodu P., Tehnici operaționale ȋn agenția de turism, Ediția a –II –a, Editura Pro Universitaria, București, 2008.
Erdeli G., A. Gheorghilas , Amenajari turistice, Ed. Universitara, Bucuresti,2006,p.141
Erdeli G., Cucu V., Romania: populatie, asezari umane, economie, Editura Transversal, Bucuresti,2006,p.144
Firoiu Daniela – ”Industria turismului și a călătoriilor” , Editura ProUniversitaria, București, 2008
Firoiu D., Petan I., Gheorghe C., Turismul ȋn perspectiva globalizării, note de curs, Editura Pro Universitaria, București, 2008.
Firoiu D., Patricia Dodu, Gheorghe Camelia, Dridea Catrinel, Industria turismului și a călătoriilor, Editura Universitară, 2010, ediția a –III-a
Firoiu D., Patricia Dodu, Gheorghe Camelia, Dridea Catrinel, Studii de caz ȋn industria turismului și a călătoriilor, Editura Pro Universitaria, București, 2008.
Firoiu D., Resursele umane ȋn turism, Editura Pro Universitaria, București, 2007.
Firuță Corina, Cori Simiona Ion – “România. Obiective turistice”, Editura Alcor, București, 2002
Hotea M., Ilieș M., (2004) Geografia în contextul dezvoltării contemporane 2001 – 2003, UBB, Facultatea de Geografie, Cluj-Napoca, pag 243 – 248 „Aspecte actuale ale migrației internaționale din Țara Maramureșulu”.
Ilieș, M., Gabriela Tuduce, (1996), Complexul lacustru de la Coștiui (Depresiunea Maramureșului) Geneză și evoluție, Analele Universității Oradea, Seria Geografie Tom VI,1996
Ionescu , Ion, Economia ȋntreprinderii de turism și comerț, Editura Economică, București, 2004.
Neagu V., Busuioc M., Managementul calității serviciilor turistice ,Editura Pro Universitaria, București, 2007
Patrichi Ioana Cristiana – ”Turism durabil – o nouă perspectivă”, Editura ProUniversitaria, București, 2012
Patrichi Ioana Cristiana – ”Turism Internațional – Evoluție, particularități, tendințe”, Editura ProUniversitaria, București, 2013
Pânzaru, T. (1969), Lacurile antropice din Complexul lacustru Ocna Șugatag (Maramureș), Studia, UBB, Cluj-Napoca,1969
Posea G., Cucu V.,(1972), Județul Maramureș, Editura Academiei, București,1972
Radu Negru ,Mihai Vodă, Evaluarea resurselor turistice din perspectiva dezvoltării durabile, Editura Risoprint, Cluj-Napoca, 2005,p.254
Zaharia, Marian ( coord.), Economia serviciilor, Editura Universitară, București, 2005.
Zaharia, Marian ( coord.), Economia serviciilor, Aplicații și studii de caz, Editura Universitară, București, 2004.
Zaharia, Marian ( coord.), Modele și metode cantitative ȋn economia firmei, Editura Universitară, București, 2007.
www.adrcentru.ro
www.cjmaramures.ro
www.ecotours.ro
www.inforegio.ro
www.insse.ro
www.prefectura.ro
www.wikipedia.org
ANEXA 1
ANEXA 2
ANEXA 3
ANEXA 4
ANEXA 5
ANEXA 6
ANEXA 7
ANEXA 8
ANEXA 9
ANEXA 10
ANEXA 11
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Prezentarea Generala a Zonei Maramures (ID: 123104)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.