Prezentarea Generala a Sectorului Productiv de Mobila din Ue Si Romania
Cuprins:
Introducere
Capitolul 1. Prezentarea generală a sectorului productiv de mobilă din UE și România
Cadrul economic general pe piața mobilei în UE
Cadrul economic general pe piața mobilei în Romania
Evoluția principalilor indicatori realizați
Producția și structura producției de mobilier
Structura investițiilor străine directe în sectorul mobilei din România
Principalii producători de mobilier de pe piata românească
Capitolul 2. Prezentarea agentului economic S.C. LEMN PROD S.A
Constituire și management
Organizarea societății
Prezentarea principalelor produse
Piața de desfacere
Analiza SWOT
Capitolul 3. Analiza comerțului exterior pe perioada 2011-2013 al agentului economic
Principalii parteneri la import
3.1.1. Principalele materiale importate
3.1.1. Analiza dinamicii la import
Principalii parteneri la expor
Analiza dinamicii la export
Factorii de influență a producției pentru export
Capitolul 4. Prezentarea principalilor indicatori financiari și analiza performanței
economice ai agentului economic
Analiza contului de profit și pierdere
Analiza rezultatului net prin soldurile intermediare de gestiune
Analiza bilanțului și poziția financiară a întreprinderii
Capitolul 5. Evaluarea activității societății comerciale privind managementul riscului
Concepția de risc
Expunerea agentului economic față de risc
Influența riscului legat de nepreluarea produselor comandate asupra performanțelor agentului economic pe perioada 2011-2013
Influența riscului valutar asupra performanțelor agentului economic pe perioada 2011-2013
Capitolul 6. Concluzii și propuneri
Bibliografie
Anexe
Introducere
Lucrarea de față își propune să prezinte evoluția agentului economic S.C.LEMN PROD S.A. prin intermediul analizei economico-financiare în cadrul întreprinderii pe o perioadă de 3 ani. Evoluția societății în direcția prezentată se datorează atât deciziilor conducerii firmei, dar și datorită evoluției pieței, iar această evoluție prezintă un model de urmat în domiul prelucrării lemnului, în special în această perioadă dificilă, când o mare parte din fabricile active din România și-au închis porțile.
Într-o perioadă în care se vehiculează tot mai mult termenul de criză financiară, analiza impactului acesteia și consecințele impactului au devenit obiectivele majore a oricărei unități.
În contextul reformei și al tranziției la economia de piață, fiecare întreprindere, indiferent de dimensiune, sector de activitate sau formă de proprietate, se confruntă cu o serie de probleme privind cerințele mediului în care își desfășoară activitatea, îmbunătățirea performanțelor economico-financiare și capacitatea concurențială în raport cu alte întreprinderi. Analiza economico-financiară are un rol important în realizarea acestor obiective, contribuind, prin metodele și tehnicile utilizate, la cunoașterea stării diferitelor fenomene, identificarea factorilor și cauzelor care provoacă anumite disfuncționalități și luarea măsurilor corespunzătoare pentru reglarea și optimizarea rezultatelor economico-financiare ale fiecărei întreprinderi.
În condițiile unei economii de piață, fiecare societate, indiferent de mărime și obiect de activitate trebuie să își îmbunătățească performanțele economico – financiare și capacitatea concurențială în raport cu celelalte întreprinderi aflate în concurență. Aceasta se realizează prin folosirea analizei economico – financiare ca instrument al managementului intern.
Cu ajutorul analizei economico – financiare se descoperă esența proceselor și fenomenelor economice, se determină cauzele modificării acestora și se elaborează soluții de prevenire, limitare și înlăturare a acelor cauze care au efecte negative. Ajută la fundamentarea deciziilor conducerii, și contribuie și la elaborarea programelor de activitate, la perfecționarea acestora.
Lucrarea este structurată pe cinci capitole. în primul capitol intitulat "Prezentarea generală a sectorului productiv de mobilă din UE și România" voi aborda evoluția principalilor indicatori prezenți în industria prelucrătoare a lemnului și voi analiza principalele cauze ale evoluției acestora in direcția prezentata.
Deasemenea efectele evoluției acestor indicatori au și un impact social care se îndreaptă către populația aptă ocupată, influențând direct locurile de munca din zonele cu industrie bazată pe prelucrarea maselor lemnoase. In zilele noastre, industria europeană a mobilei are un nivel ridicat al calității producției în termeni tehnici, estetici, de design și modă, și are o imagine foarte bună la nivel mondial. în România există peste 2.000 de producători de mobilier. Segmentul de mobilier pe comandă a fost foarte afectat ca urmare a crizei economice, după ce multe firme s-au închis în perioada anilor 2008- 2009, iar altele au trebuit să treacă prin procese de reorganizare.
În capitolul 2 voi prezenta agentul economic analizat, numit S.C. LEMN PROD S.A. care are ca obiect principal de activitate producția mobilierului pentru birou și magazine. Acest capitol descrie agentul economic de la constituire la management și piață de desfacere. SC LEMN PROD SA Galați este unul din producătorii cu tradiție de mic mobilier din județul Galați. înființată în 1991, firma pune la dispoziția clienților săi experiența sa în producția de mobilier. La începutul activității sale, LEMN PROD a produs cu succes mobilier pentru piața internă. începând din 1995, LEMN PROD a devenit un exportator de succes prin alinierea la standardele europene. Perioada de colaborare cu firme din Uniunea Europeana, mai ales din Germania, Olanda, Belgia, Suedia, Norvegia, Franța, Anglia, a dat posibilitatea unei bune cunoașteri a cerințelor clienților, motto-ul firmei fiind: "PRESTIGIU PRIN CALITATE".
În capitolul 3 intitulat "Analiza comerțului exterior pe perioada 2011-2013" se vorbește despre principalele țări cu care societatea are relații comerciale, dar și de principalii indicatori și cum evoluția lor influențează cifra de afaceri a firmei. Previziunile sunt destul de optimiste, așteptându-se la o creștere a comerțului cu țările în care se desfășoară deja schimburi comerciale dar și intrarea pe noi piețe de desfacere.
Capitolul 4 este cel care definește baza lucrării de față, intitulat "Prezentarea principalilor indicatori financiari și analiza performanței economice a agentului economic" în care se reflectă exact starea veniturilor și cheltuielilor dar și a patrimoniului firmei prin analiza situațiilor financiare și interpretarea lor. Concluziile sunt destul de bune, în special dacă raportăm activitatea societății la nivelul întregii economii naționale, putem spune că avem un exemplu de urmat în acest domeniu.
Capitolul 5 prezintă expunerea agentului economic la factorul de risc, dintre care cele mai importante sunt riscul legat de nepreluarea produselor comandate și riscul valutar. Important este că riscul valutar în ultimii doi ani are o influență benefică asupra veniturilor societății și asta din cauza scăderii leului în raport cu euro, moneda principală în cadrul contractelor internaționale derulate de agentul nostru economic. veniturilor societății și asta din cauza scăderii leului în raport cu euro, moneda principală în cadrul contractelor internaționale derulate de agentul nostru economic. Cauza acestei scăderi poate fi o politică internă monetară inflaționistă derulată de instituțiile centrale ale statului, dar și o influență exterioară prin activitatea de cerere/ofertă de monedă în cadrul piețelor financiare în care se tranzacționează leul. Cert este că acum este momentul oportun pentru orice agent economic care își desfășoară activitatea pe teritoriul României să caute noi piețe de desfacere în mediul internațional.
Lucrarea se încheie cu un capitol de concluzii și propuneri în care este reprezentat modul în care se poate desășura o activitate care înregistrează profit chiar și pe timp de criză. Pentru propuneri este prezentat un model de creștere a vânzărilor, respectiv a profitului prin eficientizarea factorilor de producție și modernizarea liniei de producție.
Capitolul 1. Prezentarea sectorului productiv de mobilă din România si UE
1.1. Cadrul economic general pe piața mobilei în UE
Industria mobilei este in principal o industrie de asamblare, care folosește diverse materii prime pentru a obține produsul final. Acestea pot fi de la lemn și plăci de lemn, până la elemente din metal, plastic, materii textile, piele și sticlă. Există multe tipuri de mobilă (de exemplu scaune, canapele, dulapuri, mobile de bucătărie, saltele) cu întrebuințări foarte diverse (în case, școli, birouri).
În zilele noastre, industria europeană a mobilei are un nivel ridicat al calității producției în termeni tehnici, estetici, de design și modă, și are o imagine foarte bună la nivel mondial.
Tabel 1.1. Evoluția principalilor indicatori specifici în industria mobilei din UE
Sursa: http://ec.europa.eu/enterprise/sectors/furniture/index_ro.htm
Tabel 1.2. Comerțul exterior în industria mobilei din UE (mii euro)
Sursa: http://ec.europa.eu/enterprise/sectors/furaiture/index_ro.htm
Potrivit datelor Uniunii Europene a Mobilei (UEA), la nivel european există peste 100.000 de producători, cu 1,2 milioane de angajați direcți.
Figura 1.1. Evoluția principalilor indicatori (mii euro)
Sursa: www.sc.europa.eu
1.2. Cadrul economic general pe piața mobilei din România
1.2.1. Evoluția principalilor indicatori realizați
Datele Asociației Producătorilor de Mobilă din România (APMR) arată că în anul 2013 volumul exportului de mobilă a fost de 1,358 miliarde euro, în creștere cu 15,6% față de 2012 (1,174 miliarde euro). Deasemenea, exportul a avut o pondere de 76,3% din producția totală de mobila, față de 64,5% în 2012.
Tabel 1.3. Evoluția principalilor indicatori realizați în industria mobilei
Sursa:http.V/innopas.eu/fileadmin/innotrans/Branchenberichte/Landessprache/RAPORT.pdf
În 2012, primele cinci țări către care s-a exportat mobilă au fost Germania (340,8 milioane euro), Franța (197,8 milioane euro), Italia (161,9 milioane euro), Marea Britanie (86,9 milioane euro) și Olanda(81,7milioane euro)3
Figura 1.2 Țari destinatare a produselor de mobilier românesc(mil.euro)
Sursa: www.business24.ro
În ceea ce privește importul, acesta a fost 0,358 miliarde de euro în 2012, în creștere cu 10% față de anul precedent, conform Asociației Forestierilor din România (ASFOR). În plus, prețul de vânzare mediu al produselor din lemn s-a diminuat cu 5% în 2012, deși, potrivit reprezentantului ASFOR, prețul utilităților s-a majorat, în timp ce tariful masei lemnoase a ajuns, în 2012, la 108 lei/mc față de 91 lei/mc, în 2014.4
Figura 1.3. Țări din care se importă mobilă (mil euro)
Sursa: www.innopas.eu
1.2.2. Producția și structura producției de mobilier
În prezent, în România există peste 2.000 de producători de mobilier. Segmentul de mobilier pe comandă a fost foarte afectat ca urmare a crizei economice, după ce multe firme s-au închis în perioada anilor 2008-2009, iar altele au trebuit să treacă prin procese de reorganizare.
3http://www.business24.ro/macroeconomie/industria-mobilei/mobila-romaneasca-la-mare- cautare-exporturile-au-crescut-cu-5-la-suta-1521275
4http://www.ziare.com/articole/export+mobila
Sursa: www.innopas.eu
Figura1.4. Distribuția producției de mobile pe plan regional
Figura 1.4. Distribuția producției de mobilă în plan regional
Sursa: www.innopas.eu
După cum se poate observa industria de prelucrare a lemnului este mai dezvoltată în zonele împădurite ale țării și anume în zona centrală a țării, Vest, Nord- Vest și Nord-Est.
Dezvoltarea industriei mobilei în aceste regiuni este motivată economic nu numai de accesul la materia primă dar și de aprl precedent, conform Asociației Forestierilor din România (ASFOR). În plus, prețul de vânzare mediu al produselor din lemn s-a diminuat cu 5% în 2012, deși, potrivit reprezentantului ASFOR, prețul utilităților s-a majorat, în timp ce tariful masei lemnoase a ajuns, în 2012, la 108 lei/mc față de 91 lei/mc, în 2014.4
Figura 1.3. Țări din care se importă mobilă (mil euro)
Sursa: www.innopas.eu
1.2.2. Producția și structura producției de mobilier
În prezent, în România există peste 2.000 de producători de mobilier. Segmentul de mobilier pe comandă a fost foarte afectat ca urmare a crizei economice, după ce multe firme s-au închis în perioada anilor 2008-2009, iar altele au trebuit să treacă prin procese de reorganizare.
3http://www.business24.ro/macroeconomie/industria-mobilei/mobila-romaneasca-la-mare- cautare-exporturile-au-crescut-cu-5-la-suta-1521275
4http://www.ziare.com/articole/export+mobila
Sursa: www.innopas.eu
Figura1.4. Distribuția producției de mobile pe plan regional
Figura 1.4. Distribuția producției de mobilă în plan regional
Sursa: www.innopas.eu
După cum se poate observa industria de prelucrare a lemnului este mai dezvoltată în zonele împădurite ale țării și anume în zona centrală a țării, Vest, Nord- Vest și Nord-Est.
Dezvoltarea industriei mobilei în aceste regiuni este motivată economic nu numai de accesul la materia primă dar și de apropierea de piețele de vânzare a acesteia, în mod deosebit în țările Uniunii Europene la Nord-Vest și Sud-Vest și zona Nord-Est către Ucraina și Rusia.
Producția de mobilă a României este mult mai mare comparativ cu necesarul consumului național, din această cauză, aproximativ 65% din volumul producției de mobilă este vândut către clienții externi, ponderea fiind deținută de unele țări ale Uniunii Europene.
Datele Asociației Producătorilor de Mobilă din România arată că, în 2010, volumul producției de mobilă și părțile acesteia a ajuns la 1,940 miliarde euro, din 2011 scăzând constant. Astfel, în 2011 a fost de 1,847 miliarde euro (-5%), în 2012 de 1,820 miliarde euro (-1,5%), iar în 2013 de 1,780 miliarde euro (-2,2%)5.
5 http://www.business24.ro/macroeconomie/industria-mobilei/mobila-romaneasca-la-mare- cautare-exporturiIe-au-crescut-cu-5-la-suta-1521275
Producția de mobilier a României este mult mai mare în comparație cu necesarul consumului național. în aceste condiții producătorii de mobilier și-au căutat clienți către export.Cu toate acestea,în deosebi dupa anul 2000,România a inceput sa importe mobilier pentru piața interna.În present aproximativ 30-35% din necesarul consumului de mobile pentru nevoile naționale,este importată.
Figura 1.6. Structura producției de mobilă pe grupe (%)
Sursa: www.mediafaxtalks.ro
La sfârșitul anului 2012, piața de mobilă avea o valoare de 900 milioane de euro fiind estimat ca valoarea pieței de mobilă să treacă de un miliard de euro, la sfârșitul anului 2013.
Piața internă a absorbit foarte puțin, iar consumul a continuat să scadă în 2011, dar pe fondul creșterilor salariale din 2012, s-a înregistrat o creștere a consumului. Chiar dacă nu e vorba exclusiv de piese de mobilier medieval, mobila românească rămâne apreciată mai mult de străini, în condițiile în care exporturile au crescut, timp de trei ani consecutiv. în mod paradoxal, românii preferă piesele de mobilier din import, având în vedere valoarea importurilor care au crescut, aproape constant6.
1.3. Structura investițiilor străine directe (ISD)
Tabel 1.4. Flux net ISD în anul 2013 pe domenii de activitate
Sursa: www.bnr.ro
Tabel 1.5. Flux net al ISD în sectorul industriei
Sursa: www.bnr.ro
1.4 Repartizarea pe principalele activități economice a soldului ISD la 31 decembrie 2012
Sursa: www.bnr.ro
5. Exporturile și importurile întreprinderilor investiție străină directă
Activitatea întreprinderilor investiție străină directă, în ansamblul ei, are un impact pozitiv asupra comerțului exterior al României, contribuția acestora la exporturile de bunuri fiind de 70,3 la sută, în timp ce la importuri este de 62,6 la sută.
În ceea ce privește soldul balanței comerțului cu bunuri a întreprinderilor ISD din diferitele ramuri economice, se constată că industria prelucrătoare este principala ramură cu excedent comercial (3 915 milioane euro), aceasta datorându-se în special subramurilor mijloace de transport (excedent de 2 211 milioane euro), metalurgie (excedent de 1 398 milioane euro), produse din lemn, inclusiv mobilă (excedent de 1 006 milioane euro) și textile, confecții și pielărie (excedent de 959 milioane euro).
Trebuie menționat că agricultura, silvicultura și pescuitul, deși înregistrează ISD la un nivel relativ redus (2,4 la sută din soldul ISD la 31 decembrie 2012), constituie singura ramură economică, exceptând industria, în care întreprinderile ISD au înregistrat excedent în comerțul cu bunuri (315 milioane euro). În toate celelalte ramuri întreprinderile ISD au înregistrat deficit comercial.
Exporturile și importurile întreprinderilor ISD sunt cele aferente companiilor cercetate în mod exhaustiv (cu peste 20 de salariați). Datele privind exportul și importul pe ansamblul economiei, luate în calcul la determinarea mărimilor relative, sunt cele raportate de operatorii economici care au depășit pragurile valorice de raportare pentru anul 2012, stabilite pentru declarațiile Intrastat.
* nu sunt incluse exporturile și importurile aferente activităților diviziunilor CAEN: 84 – Administrație publică, 97/98 – Activități ale gospodăriilor populației și 99 – Activități extrateritoriale.
Notă: Exporturile și importurile sunt agregate după activitatea de bază a firmelor, conform CAEN Rev. 2.
Sursa: www.bnr.ro
Pentru a rezista concurenței pe piața mobilei la intern cât și la export, managementul societăților comerciale și-a modernizat și înnoit tehnologiile și utilajele. Cele mai mari investiții fiind realizate din surse proprii 75%, credite interne 9%, credite externe 7%, capital străin 8% și 1% din alte surse.
România fiind o țară cu tradiție în producția de mobilier, managerii, specialiștii și în mod deosebit arhitecții designeri și-au adaptat continuu structura exportului de mobilier la cerințele clienților tradiționali, cât și ale pieții externe.
1.4. Principalii producători de mobilier de pe piața românească
Cei mai mari 40 de producători locali de mobilă au înregistrat anul trecut afaceri de 742 mii. euro, în creștere cu circa 10% comparativ cu 2010.
Tabel.9. Principalii producători de mobilă
Sursa: http://www.zf.ro/business-construct/topul-celor-mai-mari-producatori-de-mobila-40-de-companii-
au-avut-afaceri-de-peste-700-milioane-de-euro-10003349
Figura 1.10 Principalii producători de mobilă
Sursa www.finantistii.ro
Piața mobilierului se confruntă de mai mult timp cu scăderi, dar jucătorii din industrie încearcă să-și găsească salvarea pe piețele externe semnând contracte cu mari retaileri precum IKEA sau Kika sau, mai recent, mergând pe piețele estice. Cele mai multe fabrici sunt situate în nord-vestul țării, mai aproape de clienții tradiționali și unde se găsește materie primă.
Clasamentul celor mai mari fabrici de mobilă (fară retail) arată drept lider un producător discret din Baia Mare (județul Maramureș), Aramis Invest, care anul trecut a avut un rulaj de peste 100 de milioane de euro.
Aramis, firmă înființată în 1995, este o afacere antreprenorială românească controlată de omul de afaceri Vladimir Iacob (60%), care îl are ca partener pe Marius Selescu (40%). Potrivit unor informații din presă, compania (care nu are site propriu) ar fi unul dintre furnizorii locali ai IKEA. Gigantul suedez controlat de miliardarul Ingvar Kamprad realizează achiziții de la 22 de producători locali, iar primele contracte pe care le-a avut cu fabricile românești de mobilă au fost încă de dinainte de Revoluție.
4%
3%
Gammet 2000
în cadrul Aramis lucrează aproape 3.000 de oameni, iar potrivit datelor furnizate de Institutul Național de Statistică (INS) aferente perioadei ianuarie – iulie 2011, compania se afla pe locul 72 în topul celor mai mari exportatori locali. La distanță de 30 mii. euro se află Italsofa, fabrică situată tot în Baia Mare, care face parte din grupul italian Natuzzi. Și Natuzzi este unul dintre marii exportatori de mobilă. Producția realizată la Baia Mare este destinată aproape în întregime centrelor de vânzări deținute de grup în Europa.
Grupul Natuzzi, acționarul fabricii de mobilă din Baia Mare, deține brand-urile Natuzzi (poziționat pe segmentul high-end al pieței), Italsofa (linia de producție proiectată pentru segmentul comercial), Leather Editions și Softaly.
Dacă pe primul loc se află un furnizor al IKEA, pe locul trei se află o companie care produce pentru austriecii de la Kika – Cotta International – și care a devenit principalul furnizor de canapele pentru retailer. Kika cumpără de la mai multe companii din România, iar 15% din produse sunt realizate local.
În top 40, cel mai mare profit a fost obținut de clujenii de la Ecolor, furnizor al IKEA, care au contabilizat anul trecut un câștig de peste 5 mii. euro.
Sortilemn se află pe locul cinci în topul celor mai mari producători și realizează fotolii, tabureți, scaune și mese de bucătărie, mese de cafea, elemente mulate pentru scaune de bucătărie sau scaune pentru spații publice. Sortilemn a fost înființată în anul 1961 și privatizată în luna noiembrie 1999, în prezent acționarul majoritar fiind omul de afaceri Michael Brandhuber cu o participație de 64%. O participație de 35% în cadrul firmei îi aparține lui Ghișa Ludovic, iar 1% din titluri dețin foștii sau actualii colaboratori și angajați ai companiei.
Și Plimob, firma de pe locul șase, produce pentru IKEA, fiind un important furnizor de scaune. Volumul anual prelucrat de compania din Sighetu Marmației este de 40.000 de metri cubi de cherestea, Plimob utilizând în procesul de fabricație specii lemnoase precum fagul, stejarul sau mesteacănul. Producția anuală a companiei este de
aproximativ 2 milioane de scaune,la o capacitate lunară de 180.000-200.000 de unitați7.
__________________________
7http://www.zf.ro/business-constmct/topul~celor-mai-mari-producatori-de-mobila-40-de- companii-au-avut-afaceri-de-peste-700-milioane-de-euro-10003349
Capitolul 2: Prezentarea agentului economic SC. LEMN PROD SA
2.1. Constituire și management
SC LEMN PROD SA Galați este unul din producătorii cu tradiție de mic mobilier din județul Galați. înființată din 1991, firma pune la dispoziția clienților săi experiența sa în producția de mobilier.
La începutul activității sale, LEMN PROD a produs cu succes mobilier pentru piața internă. începând din 1995, LEMN PROD a devenit un exportator de succes prin alinierea la standardele europene. Perioada de colaborare cu firme din Uniunea Europeana, mai ales din Germania, Olanda, Belgia, Suedia, Norvegia, Franța, Anglia, a dat posibilitatea unei bune cunoașteri a cerințelor clienților, motto-ul firmei fiind: "PRESTIGIU PRIN CALITATE".
Pentru ca nivelul de calitate a produselor să fie ridicat și să se încadreze în cerințele pieței europene, LEMN PROD a făcut investiții substanțiale în tehnologii avansate de prelucrare a lemnului. Politica de investiții a firmei este menținerea unei linii de producție moderne și eficiente.
Prin potențialul uman extrem de calificat și experimentat de care dispune în momentul de față, LEMN PROD se pregătește să joace un rol de prim rang în cadrul industriei producătoare de mic mobilier din țară și străinătate.
SC LEMN PROD SA a fost înființată în 1991 de următorii acționari:
– Federalcoop Bistrița-Năsăud, persoană juridică română în virtutea Legii nr. 109/1996 privind organizarea și funcționarea cooperației de consum și de credit, cu sediul în județul Bistrița-Năsăud, localitatea Bistrița, str. Gheorghe Șincai nr. 37;
– Colțea Ana, persoană fizică română;
– Deac Mana, persoană fizică română;
– Cardoș Maria Magdalena, persoană fizică română;
– Cojoc Grigore, persoană fizică română;
– Baltă Ileana, persoană fizică română.
SC LEMN PROD EX COM SA este înregistrată la registrul Comerțului cu nr. J19/984/1991, cod unic de înregistrare 6377329 își desfasoara activitatea sub forma de proprietate 34, adică societate comercială pe acțiuni, cu o durată de funcționare de 5 ani, începând de la data înmatriculării la Registrul Comerțului.
Societatea funcționează în concordanță cu prevederile Legii 31/1990, care specifică următoarele aspecte în ceea ce privește societățile pe acțiuni (SA):
tipul de asociere – societate de capitaluri
constituire prin – contract de societare și statut
responsabilitatea – acționarii sunt obligați numai la plata acțiunilor lor
mărimea capitalului social – minim 25.000.000, caracter divizibil pe acțiuni
natura aporturilor – în numerar și în natură
număr acționari – minim 5 acționari
organe de gestiune – unul sau mai mulți administratori
aprobarea bilanțului – Adunarea Generală a Acționarilor
Obiectul principal de activitate al societății îl constituie producția mobilierului pentru birou și magazine (mobilier din lemn, pentru birouri, magazine, instituții administrative și social-culturale) – 3612.
Sediul societății este în România, județul Galați, localitatea Galați, str. Tecuci 290.
2.2. Organizarea societății
În 1991 societatea dispunea de un capital social și vărsat de 302.217 lei, 100% privat atohton, aport în natură și în numerar. Cota de participare a acționarilor la capital, care s-a păstrat până în prezent, este:
Uniunea națională a cooperativelor de consum Centrocoop – 91,43%
Federalcoop Bistrița-Năsăud – 8,4%
Colțea Ana – 0,033%
Deac Maria-0,033%
Cardoș Maria Magdalena – 0,033%
Cojoc Grigore – 0,033%
Baltă Ileana-0,033%.
Participarea la împărțirea beneficiilor și la suportarea pierderilor se face proporțional cu cota de participare la capital. în urma deținerii de acțiuni, acționarii au dreptul la încheierea exercițiului financiar (dacă societatea a înregistrat profit) la beneficii monetare încorporate în dividende.
Emisia de noi acțiuni influențează asupra diluării bogăției pe acționar, a diluării
beneficiului pe acțiuni și a diluării puterii exercitate de acționari.
Administrarea societății revine unui Consiliu de Administrație format din 3 membrii aleși pe o perioadă de 4 ani. Administratorii reprezintă societatea în raporturile cu terții și angajează societatea în toate raporturile patrimoniale, având atribuțiile și răspunderile stabilite de Adunarea Generală a Acționarilor. în prezent acesta este format din Gavrilescu George Mihail, Colțea Ana și Horobeț Cornelia.
Echipa managerială a SC LEMN PROD SRL este formată din:
Director general – Colțea Ana;
Director economic – Cardoș Maria Magdalena;
Director tehnic – Cojoc Grigore.
Număr angajați pe 2013 – 107 angajați
Anexa 1. Organigrama societatii SC LEMN PROD SA
Scopul principal pe care orice echipă de acest gen trebuie să îl aibă permanent în vedere se concretizează în stabilirea următoarelor aspecte:
obiectivele financiare ale firmei, definite prin profit, ca obiectiv de bază, prin structura financiară, costul de capital și politica de dividende, ca obiective secundare.
mijloacele și instrumentele folosite pentru măsurarea perfomanțelor financiare ale firmei. Ele sunt absolut necesare deoarece odată ce obiectivele firmei au fost identificate, definite și evaluate, performanțele obținute de întreprindere trebuiesc monitorizate, urmărite și analizate.
Deciziile cu care o astfel de echipă managerială s-a cofruntat pentru rezolvarea problemelor ce apar în cadrul întreprinderii și pentru asigurarea succesului de care s-a dat dovadă sunt următoarele:
decizii financiare de rutină, care au în vedere problemele de rezolvat "bine definite", cunoscute și pentru care există o soluție alternativă cunoscută. Exemplificăm aici cu calculul amortismentului, a impozitelor și taxelor datorate bugetului, a salariilor etc.
decizii financiare adaptive. Ele au un spectru mai larg, sunt mai complexe și prezintă drept caracteristică de bază faptul că presupun un anumit grad de incertitudine în privința apariției fenomenelor sau stărilor preconizate ce se doresc a avea loc în viitor. Importanța acestor decizii în înfăptuirea managementului firmei constă în aceea că pe măsură ce sunt fundamentate, adoptate și apoi implementate în practică, ele permit întreprinderii adaptarea la condițiile pieței.
deciziile inovative. Ele apar mai rar, sunt cele mai dificile și sunt legate de manevre strategice de anvergură ale întreprinderii și au ca orizont de timp, termene mai îndepărtate.
2.3.Prezentarea principalelor produse
Fluxul tehnologic existent în secția de producție și pregatirea profesională a personalului angajat oferă capabilitatea de execuție a unor produse competitive pe piața externă (în principal UE) unde se comercializează peste 92% din volumul producției. Gama de produse fabricate în prezent sunt:
produse din lemn masiv de rășinoase – pe piața din Germania, Olanda
produse din panouri furniruite cu stejar – pe piața Belgia, Franța, Norvegia
Mobilierul produs de S.C. LEMN PROD SRL România este reprezentat de mese și
scaune, mobilă pentru restaurant, scaune din lemn pentru restaurant, mobilă pentru dining, scaune balansoare, scaune coloniale, mobilier curbat, scaune din lemn curbat stil Thonet, mobilier bar din lemn, scaune pentru bar, cuiere pom lemn, mese fixe, mese cu extensii, mic mobilier, măsuțe de cafea, comode, noptiere, tabureți etc. Toate produsele de mobilă sunt realizate din lemn de fag și frasin, într-o mare varietate coloristică și finisaje diferite.
2.4.Piața de desfacere
Producția agentului comercial Ecomob SA este destinată în proporție de 100 % pentru export, asta înseamnând un venit de aprox. 1.299.132 Euro, din vânzările de mobilă pe piața din Europa. Principalele piețe din Europa sunt redate în tabelul 2.1.
Tabel 2.1. Principalele piețe de desfacere
Sursa: Raportul de activitate al consiliului de administrație 2012
Metodele de distribuție pentru produsele de mobilă fabricate sunt urmatoarele:
LEMN PROD- IMPORTATOR – MAGAZINE – CLIENT FINAL
LEMN PROD – IMPORTATOR – CLIENT FINAL (Internet)
LEMN PROD – CLIENT FINAL – în cazul contractelor de dotare cu mobilier a unor rezidente turistice
Prezența pe piața europeana se face în condițiile unei concurențe acerbe. Produsele LEMN PROD sunt în concurență directă cu produsele unor importanți furnizori cum ar fi:
producători din Asia – China, Vietnam, Indonezia
producători din țările baltice
producători din România
Pentru a rezista unei astfel de concurențe produsele LEMN PROD trebuie să corespundă calitativ, să fie competitive prin preț și totodată să aibă o receptivitate și flexibilitate față de cerințele pieții. Din aceste considerente se impune o specializare pe produs.
2.5. Analiza SWOT
Capitolul 3: Analiza comerțului exterior pe perioada 2011-2013 a agentului economic
3.1. Principalii parteneri la import
Aprovizionarea producției cu materii prime și materiale tehnologice se raportează în permanență la urmatoarele coordonate:
independența față de un singur furnizor
utilizarea materiilor prime regionale
un echilibru între importuri și piața internă
nivelul calitativ al resurselor la cel mai bun preț de pe piața internă sau din
import.
Materiile prime din cherestea de stejar, rășinoase, fag precum și materiile prime semifinite (PAL, placaj, furnire) reprezintă peste 70 % din costurile materiale ale produselor din mobilier.
Din aceste considerente activitatea de selecție a furnizorilor, siguranța livrărilor și cel mai bun preț de pe piață pot contribui hotărâtor la costuri de producție optime.
Astfel, pentru materia prima PAL, aprovizionarea se face de la trei firme independente:
Grupul KRONOSPAN, Elveția. Kronospan deține și fabrici producătoare în Uniunea Europeana, Rusia și China și acoperă 2% din capacitatea de producție la nivel mondial. Kronospan a intrat pe piața din România în anul 1999 când a deschis o firmă de import. în 2004 a achiziționat de la Gruppo Frați fabrica de la Sebeș care produce PAL (plăci aglomerate din lemn) și MDF (medium-density fibreboard) pentru industria mobilei, într-o tranzacție de 250 milioane euro. Capacitatea de producție anuală este de 840.000 de metri cubi de PAL și de 384.000 de metri cubi de MDF. în decembrie 2009 a inaugurat la Brașov o fabrică de plăci din lemn OSB (plăci din fibre orientate) pentru industria construcțiilor în care a investit 200 milioane euro. Capacitatea de producție de OSB este de 270.000 metri cubi, iar cea de PAL de 80.000 de metri cubi. Fabrica de la Brașov este a 27-a din rețeaua grupului austriac.
Grupul EGER, Austria. Egger este o companie producătoare de semifabricate din lemn din Austria. Este o afacere de familie care a fost fondată în anul 1961 și este unul dintre primii trei mari producători de semifabricate din lemn din Europa, având o cotă de piață de circa 11% pe sectorul plăcilor aglomerate din așchii de lemn și de produse înnobilate din lemn. Combinatele de prelucrare a lemnului situate în Austria, Germania, Franța, Marea Britanie, Rusia, și România asigură livrarea de produse pentru industria de mobilă, comerțul cu produse pe bază de lemn, inclusiv de parchet, cât și pentru șantierele de construcții. Egger este liderul de piață în Europa, ocupând circa 10 % din piață în anul 2006. Egger este prezentă și în România, unde deține fabrica din Rădăuți, care este una dintre cele mai mari investiții greenfield în România, cu 210 milioane de euro investițe până în 2009 în primul stagiu de construcție. în toamna anului 2008, a început producția plăcilor de material lemnos la fabrica din Rădăuți, producția fiind destinată atât pieței din România, cat și exportului.10
Grupul SAVIOLA, Italia. Cifra de afaceri a grupului a pus-o de ani de zile printre primele 300 firme industriale italiene și printre liderii din lume în sectorul economiei. De la începutul firmei, conducerea lansează un nou model de organizare, transparent, simplificat și eficient, care arată ca poate face față provocărilor de azi și mai ales mâine.11
Desigur în ceea ce privește prețul putem spune că s-a ajuns la un echilibru pe piață și prin urmare în alegerea furnizorului sunt la fel de importante și celelalte aspecte: flexibiliatea livrărilor, termenul de plată, timpul de livrare.
Pentru furnirul de nuc – specia cea mai des utilizată la produsele Mobam relațiile contractuale de aprovizionare sunt cu cele două grupuri ce domină piața mondială a furnirelor:
Grupul DANZER, Salzburg Austria. Danzer Salzburg este unul dintre cei mai importanți furnizori de furnir de specialitate de înaltă calitate în Europa.
În afară de toate speciile comune, compania păstrează, de asemenea, diverse sortimente de furnir, în magazinele sale. Fondată în 1973, Danzer Salzburg și-a extins continuu poziția sa pe piața de furnir. în acest segment, compania ocupă o poziție excepțională. De-a lungul anilor, Danzer Salzburg a construit o rețea internațională de furnizori de bușteni.12
Fabrica David WEEB COMPANY, Edinburg Marea Britanie. Astăzi, Webb Co este un lider mondial în îmbunătățirea constantă a metodelor de producție, tehnologie și instruire a angajaților. Influența Webb Co pe furnir și industria de cherestea, în special în ultimii 25 de ani, a fost semnificativă. Furnirul Webb Co a fost folosit în proiecte precum Biblioteca Congresului din Washington, DC, și Barney New York. Webb Co are propriii cumpărători cu experiență, foarte bine pregătiți pentru procurarea de furnir și cherestea de calitate. Webb Co reciclează deșeurile și reduce poluarea aerului. Webb Co împărtășește angajamentul Danzer de la utilizarea responsabilă de lemn. Angajații de la Webb Co se bucură de multe beneficii la locurile de muncă, inclusiv de asigurare, plan de pensie, și de timp liber plătit sunt doar câteva.13
Grupul GENERAL WOOD, Lithuania. Principalele activități ale companiei "General Group Wood" sunt bazate pe exportul de cherestea pentru paleți, bușteni de rășinoase și lemn pentru construcții. Oferă o gamă variată pentru clienți: elemente pentru paleți, cherestea de construcții, materii prime / lemn rotund. Linia de producție cuprinde toate speciile dintr-o varietate de lungimi, lățimi, și grosimi. Având în vedere de cererea clienților, cheresteaua poate fi comandată în stare verde, uscată (KD), sau AST (anti pată tratată) și toate certificatele necesare sunt disponibile. "General Group Wood" are o experiență foarte mare de lucru cu companii cunoscute din Orientul Mijlociu / Europa / Asia.14
____________________________________________________
10 http://ro. wikipedia.org/wiki/Egger 11http://www.grupposaviola.com/en/
12http://www.danzer.at/
13http://www.davidrwebb.com/
14http://www.gwg.lt/en
În ceea ce privește aprovizionarea cu materie primă de cherestea de diferite esențe, societatea are relații de colaborare cu furnizori regionali, iar pentru siguranța în aprovizionare pentru fiecare sortiment există cel puțin doi furnizori independenți.
3.1.1. Principalele materiale importate
După sursa de proveniență, achiziția materiilor prime se face conform tabelului de mai jos:
Tabel 3.1. Pornderea importurilor în achiziția de materii prime pe anul 2013
Sursa: Raportul de activitate al consiliului de administrație 2013
Tabel 3.2. Achiziția de materii prime în funcție de sursă pe 2013
Sursa: Raportul de activitate al consiliului de administrație 2013
Pentru fiecare sortiment de materii prime, materiale tehnologice, selecția furnizorului se face în baza unui studiu comparativ al ofertelor ceea ce face posibilă aprovizionarea la cel mai bun raport preț/calitate. Existența mai multor furnizori pentru principalele materii prime presupune o siguranță în aprovizionare și o competiție între furnizori.
Astfel materiile prime sunt importate în funcție de distanța relativă de aprovizionare, totalul volumului achiziționat și posibilitatea de stocare. După ponderea pe care o ocupă fiecare material achiziționat în structura importurilor avem următorul grafic:
Figura 3.1. Ponderea cu materii prime în structura importului pe anul 2013 (%)
Sursa: Raportul de activitate al consiliului de administrație 2013
Tabel 3.3. Principalele tari din care se importă pe anul 2013
Achiziția de materii prime din import se face cu un mai ușor efort datorită perioadei lungi de colaborare cu furnizorii din țările cu care soccietatea are relații comerciale. Deasemnea societatea are incheiate cu grupurile din aceste țări contracte comerciale pe termen lung iar faptul ca aceste grupuri sunt extinse pe piețe internaționale aduce siguranța respectării obligațiilor contractuale din partea lor. Transparența, seriozitatea și punctualitatea sunt principalele caracteristici ale acestor furnizori. Astfel țările din care se achiziționează materiile prime sunt:
Sursa: Raportul de activitate al consiliului de administrație 2013
3.1.2. Analiza dinamicii la import
Pe parcursul anilor 2010-2013 structura importurilor s-a schimbat datorită modificării comenzilor, dar și a prețurilor practicate atât de furnizorii locali cât și de cei externi. Astfel importurile s-au modificat conform următorului grafic:
Figura 3.2. Dinamica importului 2011-2013
Sursa: Calcule proprii conform Raportului de activitate 2011-2013
Din Figura 3.2. se observă că importurile de materii prime au crescut în 2012 față de 2011 cu 1,121% ca urmare a creșterii comenzilor către comenzile din exteriorul țării, dar este urmată de o scădere cu 1.086% în 2013 față de 2012. Asta înseamnă ca în 2013producția a scăzut ca urmare a scăderii consumului de mobilă.
Tabel 3.4. Modificarea importurilor pe perioada 2011-2013
Sursa: Calcule proprii conform Raportului de activitate 2011-2013
3.2. Principalii parteneri la export
Prin dotarea tehnică de care dispune societatea în prezent, precum și pregătirea și specializarea personalului productiv în prezent, produsele competitive se grupează astfel:
Mobilier din lemn masiv de rășinoase, stil rustic achiziționat de două importante firme de pe piața din Germania
Mobilier modern din panouri furniruite cu stejar achiziționat cu preponderență pe piața din Belgia
Mobilier pentru dotări complexe a rezidentelor turistice destinate în totalitate pe piața din Franța
Prezența pe piața europeană se face în condițiile unei concurențe acerbe. Produsele LEMN PROD sunt în concurență directă cu produsele unor importanți furnizori
Orientarea producției către cerințele pieții, exigența clienților, permanenta confruntare cu o concurență acerbă pe piață, impune o activitate constantă de proiectare a unor modele noi competitive din punct de vedere al prețului și design-ului.
Tabel 3.5. Principalele piețe de desfacere din total exporturi pe anii 2011-2013
Sursa: Raportul de activitate al consiliului de administrație 2011-2013
3.2.1. Analiza dinamicii la export
Pe parcursul anilor 2011-2013 structura exporturilor s-a schimbat datorită modificării comenzilor, dar și a piețelor de desfacere care au devenit mai sensibile la preț. Astfel exporturile s-au modificat conform următorului grafic:
Figura 3.3. Dinamica exportului 2011-2013 Sursa: Calcule proprii conform Raportului de activitate 2011-2013
Din Figura 3.3. se observă că exporturile au crescut în 2012 față de 2011 cu 1.32% ca urmare a creșterii comenzilor către comenzile din exteriorul țării, dar a urmat o scădere cu 1.21% în 2013 față de 2012. Asta înseamnă că în 2013 producția a scăzut ca urmare a scăderii consumului de mobilă pe piețele internaționale. Tabel 3.6. Valoarea exporturilor pe perioada 2011-2013
3.2.2. Factorii de influență a producției pentru export
Din analiza vânzărilor pe anul 2012 raportat la 2011 rezultă creșteri semnificative pe piața din Franța unde prin promovare constantă firma a beneficiat de comenzi suplimentare la dotarea cu mobilier pentru două obiective turistice față de programul din buget. Pe anul 2013 față de 2012 se înregistrează o reducere a volumului de livrări cu 17%, scădere ce se explică prin volumul investițiilor în construcții în scădere și necesarul mai redus de mobilier.
Piața germană rămâne, în toți cei 3 ani analizați, principala piață de desfacere cu o pondere de peste 40 %. Deși acest lucru contrazice elementul strategic al firmei, independența față de un anumit segment de piață, piața germană este imparțită între doua firme importante ce nu concurează între ele. Această piață a fost în decursul anilor cea mai constantă, predictibilă și foarte punctuală la plata obligațiilor și prin urmare cea mai sigură. Totuși în luna iulie 2013 un important partener german a intrat în insolvență și apoi în faliment, fapt ce a contribuit esențial la nerealizările anului.
Pe piața din Belgia se observă o creștere constantă ca rezultat a diversificării producției și flexibilității la producție.
Preocupările societății pentru anul 2013 au avut drept țintă echilibrarea structurii de piață prin dezvoltarea unor produse pentru piețe noi cu potențial de dezvoltare (Scoția, Olanda, Norvegia), astfel se poate observa o creștere a exportului în aceste zone până la 150.000 euro.
Această tendință generală pe termen mediu și lung de promovare a exportului de produse LEMN PROD este una din coordonatele care definesc strategia de dezvoltare a societății.
Capitolul 4: Prezentarea principalilor indicatori financiari si analiza performantei economice a agentului economic
Fiecare societate comercială este nevoită să-și elaboreze o strategie, nu numai de mentenanță, ci și de expansiune pe piață. Elaborarea unei asemenea strategii presupune o aprofundată analiză prealabilă a modului în care societatea a folosit toate condițiile pe care le-a avut la dispoziție și a rezultatelor financiare obținute în strânsă corelație cu aceste condiții. "Valorile absolute ale rezultatelor financiare obținute ale capitalului folosit, precum și a rezultatelor financiare, luate în sine, nu spun mare lucru. Firma este obligată să cunoască în orice moment raportul dintre efectul obținut, pe de o parte, și efortul făcut, pe de altă parte, să-1 aprecieze și să-1 prevadă pentru viitor într-o viziune care să-i asigure o poziție confortabilă în confruntarea concurențială.16" In concepția modernă cu privire la rolul și atribuțiile funcției financiare a întreprinderii, punctul de vedere cel mai răspândit este acela că scopul acesteia constă în a se lua decizii cu privire la fluxurile monetare ce caracterizează viața întreprinderii. Accentul este pus nu atât pe resursă ca atare, cât pe folosirea ei, ceea ce face necesar a sublinia aspectul decizional al exercitării sale. Informațiile obținute și vehiculate în legătură cu exercitarea funcției financiare a întreprinderii îmbracă forma indicatorilor. Aceștia devin un instrument de lucra indispensabil activității financiare și implicit derulării actului decizional micro Simplificând lucrurile, indicatorii pot fi considerați expresii concentrate ale informației economico-financiare, folosită în procedeul conducerii întreprinderii economic.
_______________________
16 Stancu I. (1997) Finanțe. Teoria piețelor financiare. Finanțele întreprinderilor. Analiza și gestiunea financiară, Ed Economică, București, pagina 461.
Figura 4.1.Evolutia profitabilitatii pentru LEMN PROD SA in perioada 1999-2013
Sursa: http://www.firme.info
4.1. Analiza contului de profit și pierdere
Luca Paciolo arăta că "scopul fiecărui negustor este de a dobândi câștig licit și competent pentru subzistența sa." Performanța era măsurată atunci pe baza câștigului, astăzi ea este măsurată prin intermediul contului de profit și pierdere pe care îl voi analiza în continuare. În mediul de afaceri, termenul de performanță este explicat printr-un "succes", în plan general sau pe domenii specifice de activitate ale întreprinderii. Acest "succes" poate fi cuantificat cu ajutorul unui ansamblu de indicatori sau criterii de natură cantitativă și calitativă (profit, rentabilitate, cifră de afaceri, cash -flow, cotă de piață, cost de externalitate, imagine de marcă, climat social, reputația echipei manageriale etc.) și este expresia gestiunii activității întreprinderii.17 În general, performanța exprimă:18
fie rezultatul unei acțiuni: în cele mai multe cazuri, cuvântul performanță este asociat rezultatului pozitiv al unei acțiuni, rezultatul bun obținut într-un domeniu particular de activitate;
17 Mironiuc, M., Analiza economico –financiară. Performanță, poziție financiar, risc , Editura Universității Alexandru Ioan Cuza, Iași, 2009, pag 41
18 Niculescu, M., Diagnostic global strategic, Editura Economică, București, 1997, pag. 225
fie reușita: performanța este asociată reușitei, succesului într-un anumit domeniu;
fie o acțiune care duce la succes;
Contul de profit și pierdere constituie o sinteză a contabilitității de flux la nivel microeconomic, pentru că pune în evidență fluxurile de valoare care au contribuit la creșterea sau la diminuarea averii întreprinderii pe parcursul unui exercițiu financiar.
Informațiile conținute în Contul de profit și pierdere sunt utile pentru evaluarea performanțelor, trecute și prezente, dar și pentru estimarea rezultatelor viitoare.
Contul de rezultate este cel care explică cum s-a format rezultatul exercițiului financiar ca diferență dintre cele trei categorii de venituri și cheltuieli specifice celor trei activități și anume de exploatare, financiare și extraordinare, care duc la determinarea unor rezultate intermediare cu influență directă asupra rezultatului net.
Rezultatul din exploatare reprezintă surplusul generat de activitatea curentă a întreprinderilor, măsurând performanțele realizate din activitățile de producție și comercializare. Un rezultat de exploatare negativ, pe parcursul a mai multor exerciții, indică incapacitatea întreprinderii de a realiza în mod performant obiectul de activitate pentru care a fost creată. Printre exemplele care pot duce la această situație se regăsesc:
realizarea unui portofoliu de produse neadaptat cererii pieței;
menținerea unor tehnologii de producție puțin performante;
un personal nemotivat etc.
Rezultatul financiar rezultă din compararea fluxurilor de venituri și cheltuieli legate de operațiunile financiare și evidențiază performanța activității financiare a întreprinderii, cât și efectele imputabile activității de exploatare și strategiei sale de dezvoltare. Din însumarea celor două rezultate reiese rezultatul curent.
Rezultatul extraordinar reflectă incidența evenimentelor extraordinare asupra rezultatului exercițiului financiar. Conform IAS aceste evenimente sunt extraordinare prin natura lor neobișnuită, derivată din faptul că un astfel de eveniment ( incendii, inundații, cutremure etc ) are un grad ridicat de anormalitate și legătură accidentală cu activitatea obișnuită a activității.
Cheltuielile cu impozitul pe profit se determină prin aplicarea cote de impunere la baza de impozitare, adică asupra profitului impozabil.
Rezultatul net determinat are dublă semnificație:
confirmă rentabilitatea globală a întreprinderii;
măsoară fluxul resurselor adiționale create de întreprindere sau fluxul resurselor consumate pe parcursul unui exercițiu financiar.
Pentru acționari acest rezultat este unul din cei mai importanți indicatori pentru că în funcție de acesta se împart dividende și este un mijloc de evaluare a capacității echipei manageriale în legătură cu activitatea întreprinderii.
In cadrul analizei economico – financiare contul de profit și pierdere este analizat pe verticală și pe orizontală.
Tabel 4.2. Contul de profit si pierderi pe 2011-2013
Sursa: Extras din declarațiile financiare pe perioada 2011-2013
Interpretarea rezultatelor analizei Creșterea rezultatului net în al doilea an cu 82.289 lei și diminuarea acestuia în 2012 față de 2011 cu 101.216 lei evidențiază activitatea desfășurată de către întreprindere astfel:
rezultatul din exploatare crește în prima perioadă comparată cu 527.221 lei și scade cu 564.740 lei în cea de-a doua perioadă deoarece veniturile din exploatare cresc față de cheltuielile din exploatare, în prima perioadă, iar în cea de-a doua perioada atat veniturile din exploatare cât și cheltuielile din exploatare au scăzut ceea ce a contribuit la scaderea rezultatului net, fara însă a ieși pe pierdere;
din analiza compoziției veniturilor din exploatare se constată că în prima perioadă analizată veniturile din producția vândută sunt predominante și au o evoluție crescătoare cu 847.415 lei (11,37%), în cea de-a doua ele scăzând cu 1.217.153 lei (8,27%). Deasemenea veniturile aferente costului producției în execuție cresc cu 215.049 lei (700%) și cu 3.635 lei (1,47%) în cea de-a doua perioadă. în cadrul cheltuielilor din exploatare componenta cea mai importantă cheltuilelile cu materiile prime si materiale consumabile înregistrează o creștere de 246.714 lei, urmată de o descreștere cu 194.917 lei. Creșterea rezultatului din exploatare se datorează diminuărilor cheltuielilor cu personalul precum și a altor cheltuieli de exploatare;
profitul financiar are o evoluție descrescătoare în prima perioadă analizată, astfel s-a diminuat cu 25.312 lei în 2012 față de 2011 și a crescut cu 27.303 lei în 2013 față de 2012, ca urmare a reducerii nivelului veniturilor financiare față de cel al cheltuielilor financiare, în cea de-a doua perioada cheltuielile financiare avand un ritm descrescător. Veniturile financiare se diminuează în prima perioadă comparată cu 17.819 lei ( 9,26% ) și cresc cu 20 lei lei în 2013, iar cheltuielile financiare cresc cu 7.493 lei ( 0,48% ) în 2012 și scad cu 27.283 lei (83,3% ) în 2013. Profitul financiar a contribuit la creșterea rezultatului net;
rezultatul extraordinar fiind nul, din cauza lipsei evenimentelor extraordinare din activitatea întreprinderii, nu a exercitat influență asupra rezultatului net al exercițiului;
creșterea rezultatului brut cu 87.951 lei în 2012 a dus la plata unui impozit pe profit mai mare cu 5.662 lei față de 2011, iar în cea de-a doua perioadă comparată, 2013 față de 2012, rezultatul brut a scăzut cu 120.163 lei, iar impozitul pe profit a scăzut cu 18.947 lei.
4.2. Analiza rezultatului net prin soldurile intermediare de gestiune Soldurile intermediare de gestiune sunt o serie de indicatori care completează gama indicatorilor de apreciere a performanțelor economico – financiare ale întreprinderii, cu ajutorul cărora se caracterizează modul de folosire a resurselor materiale, financiare și umane ale firmei19. Aceștia determină prin diferențe succesive între două sau mai multe valori, unele de natura veniturilor, altele de natura cheltuielilor. De cele mai multe ori un sold determinat anterior intră în calculul soldului intermediar următor. Acești indicatori analizați oferă detalii asupra provenienței rezultatului net al exercițiului și asupra cauzelor care au generat acel rezultat,20
Rezultatele analizei valorilor soldurilor intermediare ale gestiunii oferă informații importante despre evoluția economico-financiară a unei întreprinderi. Acestea sunt utilizate de către:
managerii întreprinderilor, care sunt interesați de rezultatele economice ale întreprinderii, precum și de modul de formare a acestora;
acționarii, care sunt interesați de rezultatul net obținut de întreprindere, de evoluția acestuia, precum și de modul de formare ca factor de creștere a drepturilor lor (valoarea acțiunilor, dividende);
stat, care privește întreprinderea ca pe un potențial plătitor de taxe și impozite și este interesat de evoluția indicatorilor economico-financiari;
sindicate și salariați, care sunt interesați de evoluția rezultatelor economico-fmanciare ca factor de creștere a salariilor.21
Unul din soldurile intermediare de gestiune este cifra de afaceri, acesta este un indicator care reflectă creșterea economică a întreprinderii, condiționează poziția sa strategică și definește locul întreprinderii în raport cu concurenții, în ramura de activitate căreia îi aparține22
Dacă cifra de afaceri are un nivel ridicat înseamnă ca întreprinderea desfășoară o activitate profitabilă, este garanția creșterii și dezvoltării acesteia.
Ca și structură cifra de afaceri este compusă din:
producția vândută ( Pv);
venituri din vânzarea mărfurilor ( Vmf );
venituri înregistrate de entitățile al căror obiect principal de activitate îl
constituie leasingul ( Vd );
venituri din subvenții de exploatare ( Vs ).
Marja comercială este un indicator specific întreprinderilor care practică activități de comerț și exprimă adaosul comercial total aferent vânzărilor de mărfuri.23 în mărimi absolute marja comercială este formată din:
venituri din vanzarea mărfurilor (v);
costul de cumpărare a mărfurilor vândute ( c );
Mc = v – c
Pe de o parte când marja comercială este pozitivă înseamnă că veniturile din vânzarea mărfurilor au crescut într-un ritm superior celui al cheltuielilor privind mărfurilor; pe de altă parte când marja comercială înregistrează valori negative înseamnă că ritmul de creștere a cheltuielilor privind mărfurile este superior celui al veniturilor din vânzarea mărfurilor.
Producția exercițiului este un indicator specific întreprinderilor care au ca obiect de activitate producția, este experesia valorică a tot ceea ce se produce în întreprindere și anume:
valoarea producției vândute ( Pv );
variația stocurilor de produse finite și a producției în curs de execuție(+/- ps);
valoarea producției imobilizate ( Pi );
Pe = Pv ±PS + Pt
Prin specificul activității pe care o desfășoară, întreprinderea transformă ansamblul factorilor de producție achiziționați de la terți în bunuri și ser\>icii cu valoare superioară, destinate a fi valorificate la un preț acceptat de piață. Diferența dintre valoarea bunurilor și serviciilor produse și vândute și valoarea bunurilor și serviciilor cumpărate și consumate reprezintă valoarea adăugată creată de întreprindere.24
Valoarea adăugată, într-o accepțiune, exprimă valoarea nouă creată de întreprindere prin activitatea tehnico – productivă, fiind unul dintre cei mai pertinenți indicatori ai creșterii averii întreprinderii. Acest indicator este un indicator de măsurare a performanțelor mai realist decât cifra de afaceri pentru că se evită dubla înregistrare, adică se consideră ca output-ul întreprinderii reprezintă input-ul alteia și se deduce valoarea acesteia din valoarea producției realizate.
Valoarea adăugată este un indicator care se formează între momentul achiziționării de factori și momentul vânzării produselor și serviciilor.
Valoarea adăugată permite aprecierea performanțelor economico – fianciare ale întreprinderii: puterea economică reală a acesteia, contribuția factorilor de producție la crearea propriei bogății, contribuția întreprinderii la crearea Produsului Intern Brut, capacitatea acesteia de a-și asigura prin forțele proprii un număr de faze de producție.25
Sistemul de relații contractuale dintre întreprindere și partenerii săi duce la cea de-a doua accepțiune a valorii adăugate, aceasta reprezintă suma acumulărilor monetare care servește la remunerarea participanților direcți și indirecți la activitatea întreprinderii, astfel:2
personalul, remunerat prin salarii, ajutoare materiale, participare la profit,indemnizații, contribuția angajatorului pentru asigurările sociale de sănatate, contribuția unității la fondul de șomaj, alte datorii sociale ( Chp);
statutul remunerat prin impozite, taxe și vărsăminte asimilate, impozitul pe profit (It)
creditorii ( capital împrumutat), remunerați prin dobândă și comisioane ( Chf) inclusiv societățile de leasing în legătură cu cheltuielile privind dobânzile de refinanțare înregistrate de entitățile al căror obiect de activitate principal îl constituie leasingul ( Chl);
acționarii ( capitalul propriu ) remunerați prin dividende (Div );
alți parteneri în legătură cu care se efectuează cheltuieli cu despăgubiri, donații și active cedate ( Chd ), cheltuieli extraordinare ( Chex );
întreprinderea remunerată prin autofinanțare ( Af ), profitul în rezen'ă ( Pr ), cheltuieli cu amortizările și provizioanele ( Am ).
VA=Pe + Mc-Ci
Excedentul / deficitul brut din exploatare reflectă performanța care derivă din activitatea de exploatare, înainte de deducerea cheltuielilor cu amortizarea și provizioanele, care sunt cheltuieili ce nu generează plăți imediate. Acest indicator este format din :
valoarea adăugată ( Vad ) ;
venituri înregitrate de entitățile al căror obiect principal de activitate îl constituie leasingul ( Vd );
venituri din subvenții de exploatare ( );
cheltuieli cu impozite, taxe și vărsăminte asimilate (/t);
cheltuieli cu personalul ( Chp )
EBE = Vad + Vd + Vs – It – Chp.
Excedentul brut din exploatare poate fi calculat și prin compararea veniturilor din exploatare, susceptibile să genereze încasări, cu cheltuielile de exploatare, susceptibile să antreneze plăți; de aceea acest indicator este considerat ca făcând trecerea de la analiza rezultatelor contabile la analiza fluxurilor financiare.
Rentabilitatea este unul dintre cele trei criterii esențiale de apreciere a "calității economice" a întreprinderii, alături de valoarea adăugată și cash – flow. Ratele de rentabilitate exprimă capacitatea întreprinderii de a asigura, cu ajutorul resurselor de care dispune, cea mai bună remunerare a capitalurilor investite. De aceste rate depinde viitoarea politica economico – financiară a întreprinderii și comportamentul investitorilor existenți și potențiali.
Soldurile intermediare de gestiune sunt indicatori care caracterizează performanța activității de producție și comercializare (cifra de afaceri, marja comercială, producția exercițiului, valoarea adăugată ) și indicatori care caracterizează rentabilitatea întreprinderii ( excedentul / deficitul brut de exploatare, rezultatul din exploatare, rezultatul financiar, rezultatul curent, rezultatul extraordinar, rezultatul brut și rezultatul net al exercițiului).
Tabel 4.3. Soldurile intermediare de gestiune
Sursa: extras din Conturile de profit si pierdere pe anii 2010-2012
Interpretarea rezultatelor analizei
Cifra de afaceri arată că valoarea afacerilor realizate de către S.C. LEMN PROD SA cu terții, ca urmare a exercitării activității curente de producție și comercializare, a crescut pe parcursul primei perioade analizate cu 855.155 lei ( 13,76% ) și respectiv a scăzut cu 1.206.599 lei ( 20,58% ) în perioada 2012-2013, ca urmare a sporirii veniturilor din vânzarea mărfurilor produse, respectiv a scăderii acestor venituri in perioada urmatoare. în anul 2012 producția vândută înregistrează o creștere cu 847.415 lei urmată de o descreștere în 2013 cu 1.217.153 lei. Marja comercială înregistrează în 2012 o creștere față de de 2011 în sumă de 677 lei ( 735%) datorită creșterii într-un ritm mai superior al veniturilor dar și al cheltuielilor privind mărfurile, iar în 2011 scade cu 502 lei datorită creșterii cheltuielilor privind mărfurile cu 11.056 lei într-un ritm mai rapid decât veniturile din vânzarea mărfurilor 10.554 lei. Aceasta denotă că întreprinderea nu are ca activitate comerțul cu mărfuri, dar totuși produsele comercializate de aceasta sunt absorbite de piață. Producția exercițiului crește cu 1.062.464 lei în 2012 , iar în 2013 descrește cu 1.213.518 lei datorită modificărilor producției vândute în prima perioadă cu 847.415 lei (13,65%), respectiv scăderea cu 1.217.153 lei (20,85%). în prima perioadă comparată activitatea de producție vanduta generează un flux de rezultate pozitiv, ce contribuie în mod favorabil la formarea rezultatului net, iar în 2013 aceeași activitate generează un flux de rezultate negativ, diminuând rezultatul net al S.C. LEMN PROD SA. Producția stocată a societății crește în ambele perioade cu 215.076 lei (700%) în 2011 si cu 3.635 lei (0,14%) în 2013. Societatea nu înregistrează producție imobilizată pentru scopurile pentru scopurile sale proprii. Valoarea adăugată, ca indicator de performanță care exprimă plusul de bogăție creat de întreprindere prin activitatea de exploatare, a înregistrat în 2012 o creștere cu 819.427 lei (23,15%) deoarece producția vândută a crescut cu 1.065.464 lei și marja comercială a crescut cu doar 677 lei, iar consumurile intermediare au inregistrat o creștere cu 246.714. În 2013 valoarea adaugată scade cu 1.019.103 lei (30,51%), în principal datorită scăderii producției exercițiului cu 1.213.518 lei și scăderii marjei comerciale cu 502 lei. Efectul pozitiv este dat de diminuarea consumurilor intermediare cu 194.917 lei (0,71%).
Excedentul brut din exploatare al întreprinderii analizate dovedește faptul că acesta poate să își mențină potențialul comercial și are capaciatea să își onoreze obligațiile fiscale. După cum se observă din analiza structurii excedentului brut din exploatare, valoarea adăugată este factorul principal care influențează creșterea excedentului brut din exploatare, datorită creșterii a acestui indicator față de cheltuielile cu alte impozite, taxe și vărsăminte asimilate, care scad cu 6.306 lei (18,88%) și a cheltuielilor cu personalul care cresc cu 299.645 lei (13,82%) în primul an urmând ca în al doilea an valoarea adaugată să scadă cu 1.019.103 dar cheltuielile cu palte impozite, taxe si varsaminte asimilate sa scada cu 5.895 lei (21,35%) și a cheltuielilor cu personalul scad cu 117.921 lei (5,01%). Excedentul brut din exploatare crește cu 526.088 lei în 2011 ( 39,49% ) și scade într-un ritm superior în 2013 cu 895.287 lei ( 92.98% ). Rezultatul financiar este pozitiv în ambele perioade, deși de diminuează in prima perioada ca mai apoi sa creasca la loc datorită diminuării veniturilor financiare si creșterii cheltuielilor financiare din prima perioada, iar in a doua perioada desi veniturile financiare cresc cu doar 20 lei, cheltuielile financiare reusesc sa scada semnificativ, cu 27.283 lei, astfel rezultatul financiar diminuându-se cu 25.312 lei în 2012 față de 2011 și crescând cu 27.303 lei în 2013 față de 2012. Rezultatul curent crește in prima perioada comparată cu 87.951 lei datorită influenței favorabile a rezultatului din exploatare si se diminuează în cea de-a doua perioadă datorită diminuării rezultatului financiar cu 120.163 lei.
Absența evenimentelor cu caracter extraordinar a lăsat neschimbat rezultatul net al exercițiului și a determinat egalitatea dintre rezultatul curent și cel brut.
Fiecare dintre aceste solduri intermediare de gestiune și-au pus amprenta asupra rezultatului net al exercițiului financiar acesta crescând in prima perioada cu 82.289 lei (93,32%), urmând sa scada cu 101.216 lei (41,12%) in perioada 2012-2013.
4.3. Analiza bilanțului si poziția financiara a intreprinderii
Bilanțul contabil este imaginea patrimoniului întreprinderii la un moment dat, în general în ziua de închidere a exercițiului,27 prezintă situația activă și pasivă a acestuia.
Activul și pasivul reflectă acceași realitate și impune un echilibru permanent între activele și pasivele bilanțului.
Bilanțul este considerat o situație ce poate fi prezentată printr-o perspectivă juridică, una economică sau una fianciară:28
conform concepției juridice activul reflectă bunurile economice ca obiecte de drepturi și obligații, iar pasivul reflectă drepturile și obligațiile titularului de patrimoniu;
potrivit teoriei economice, bilanțul prezintă capitalurile titularului de patrimoniu. Capitalurile sunt reprezentate atât sub aspectul originii, respectiv resursele, cât și al modului de utilizare;
conform teoriei financiare activul și pasivul sunt structuri specifice categoriei financiare de fonduri. Activul reprezintă valorile economice în care s-au investit fondurile întreprinderii, iar pasivul arată cum s-a făcut finanțarea acestor fonduri, din surse: proprii sau împrumutate.
Bilanțul contabil și notele explicative la situațiile financiare anuale sunt situațiile care oferă informații despre poziția financiară a întreprinderii.
Analiza poziției financiare a întreprinderii implică un studiu amplu, static și dinamic, asupra activelor, datoriilor, capitalului propriu și asupra corelațiilor ce se stabilesc între aceste elemente, de gestionarea cărora depinde existența durabilă a întreprinderii.29
___________________________
27 Avare, Ph., Ravary, L., Legros, G., Lemonnier, P., trad. Niculescu, M.,Dimitriu, M., Robu, V., Gestiune și analiză financiară, Editura Economică, București, 2002, pag. 31
28Bordeianu, G. D., Analiza poziției financiare a performanțelor întreprinderii. Editura Tehnopressjași, 2009, pag. 35
Mirniuc, M., Analiza economico — financiară. Performanță, poziție financiară, risc , Editura Universității Alexandru Ioan Cuza, Iași, 2009, pag 137
Utilitatea informațiile oferite prin intermediul analizei poziției financiare cu privire la resursele economice controlate de către întreprindere și la modificare a acestora în trecut rezidă din posibilitatea anticipării capacității întreprinderii de a genera în viitor lichidități, precum și a evaluării aptitudinilor administrative ale conducerii.
Pentru a se anticipa nevoia de creditare a întreprinderii sunt utile informațiile cu privire la structura financiară a întreprinderii, iar creditorii sunt interesați dacă întreprinderea are capacitatea de a-și onora angajamentele financiare scadent, daca este solvabilă și dispune de lichidități.
Petru a obține informații cât mai utile și corecte cu privire la poziția financiară a întreprinderii bilanțul contabil este analizat pe orizontală și pe verticală.
Analiza pe verticală a bilanțului corespunde cu analiza structurii acestuia și constă în determinarea proporțiilor diferitelor posturi de activ în totalul activului, evidențiindu-se astfel compoziția relativă a patrimoniuliu întreprinderii și a ponderii elementelor de pasiv în totalul capitalului întreprinderii, reliefându-se contribuția acestora la finanțarea întreprinderii,30
Atunci când analiza pe verticală este aplicată pe mai mulți ani succesivi se îmbină cu analiza pe orizontală și oferă informații privind evoluația structurii bilanțului, sub aspectul impactului schimbărilor interne și a interacțiunilor întreprinderii cu mediul de afaceri.
Pentru a se putea realiza analiza pe orizontală a bilanțului trebuie elaborat un bilanț financiar.
Bilanțul financiar sau bilanțul lichiditate – exigibilitate, reflectă solvabilitatea întreprinderii pe termen scurt (lichiditate ), pe termen lung și în același timp riscul de neplată sau faliment al acesteia. Pentru elaborarea acestuia se procedează la eliminarea non-valorilor (cheltuieli înregistrate în avans, diferențe de conversie ) și împărțirea activelor și pasivelor cu lichiditate peste un an și sub un an.
Pentru a analiza echilibrul financiar trebuie comparate succesiv grupele din activul bilanțului financiar cu cele din pasivul bilanțului, comparații care duc la analiza unor indicatori clasici: fondul de rulment, necesarul de fond de rulment și trezoreria netă.
Fondul de rulment reprezintă excedentul rezultat atunci când resursele permanente depășesc necesarul permanent de finanțat al întreprinderii. Se comportă ca o marjă de siguranță care permite întreprinderii să își conserve o anumită independență financiară față de creditori, în cazul în care intervin dificultățile financiare la nivelul activității curente.
Conform opiniei unor autori de specialitate se face distincție între fondul de rulment brut, fondul de rulment net, fondul de rulment propriu și fondul de rulment străin.
Fondul de rulment brut analizează toate elementele de activ susceptibile a fi transformate în lichidități, într-o perioadă mai mică de un an.
Fondul de rulment net prezintă cea mai mare importanță din punctul de vedere al analizei echilibrului financiar pe termen lung și reprezintă partea resurselor permanente rămasă după finanțarea necesarului permanent aceasta poate fi : -pozitiv și reflectă o sporire a marjei de siguranță a întreprinderii; -nul și evidențiază expresia perfectei armonizări a resurselor permanente cu necesarul de finanțat; -negativ și reflectă insuficiența resurselor permanente pentru finanțarea necesarului permanent, ceea ce înseamnă că o parte a imobilizărilor este finanțata din datorii curente,fără ca această situație să reflecte un dezechilibru. De asemenea fondul de rulment net reprezintă un criteriu de lichiditate. Lichiditatea va fi suficientă dacă activele circulante realizabile și disponibile vor depăși exigibilitatea angajamentelor întreprinderii pe termen scurt.
Fondul de rulment propriu reflectă autonomia de care dispune întreprinderea în finanțarea investițiilor. Acesta este în general negativ pentru că puține întreprinderi își pot finanța necesarul lor permanent doar din capitaluri proprii.
Fondul de rulment străin reflectă contribuția datoriilor care trebuie plătite într-o perioadă mai mare de un an la finanțarea necesarului permanent.
Necesarul de fond de rulment desemnează nevoile financiare generate de executarea unor operațiuni repetitive care compun ciclul de exploatare curentă al cărui total trebuie acoperit cel puțin parțial de resurse stabile 31 acesta poate fi: _______________ 31 Petrescu, S., Diagnostic economic – financiar. Metodologie. Studii de caz, Editura SedcomLibris, Iași, 2004, pag 194
pozitiv și reflectă un surplus de nevoi temporare în raport cu resursele temporare care pot fi mobilizate;
nul și indică faptul că lichiditatea întreprinderii este garantată pe termen scurt, însă aspecte neprevăzute, care pot modifica structura activelor și pasivelor curente, vor deteriora cu ușurință acest echilibru;
negativ și este semnalul unui surplus de resurse temporare, în raport cu necesarul temporar de finanțat a activelor circulante.
Trezoreria netă este un excedent de disponibilități derivat din activitatea desfășurată de întreprindere într-un exercițiu financiar 33 sau reprezintă excedent de disponibilități rezultat din evoluția curentă a operațiunilor de încasări și plăți ce se derulează în întreprindere într-un exercițiu financiar. In funcție de relațiile care se stabilesc între factorii care o determină aceasta poate fi:
pozitivă și este expresia echilibrului financiar stabilit la nivelul întregii activități a întreprinderii și rezultatul unui exercițiu financiar care s-a încheiat cu un surplus de disponibilități bănești.
nulă este rezultatul egalității expresiei matematice între fondul de rulment și necesarul de fond de rulment;
negativă și evidențiază o situație îngrijorătoare în legătură cu echilibrul de andamblu a întreprinderii, care se traduce prin imposibilitatea finanțării necesarului de fond de rulment din resurse financiare permanente.
Trezoreria netă favorabilă de-a lungul mai multor exerciții succesive reflectă succesul întreprinderii, fiind dovada unei poziții strategice bune în raport cu terții ( concurenții).
_________________________________
32Bătrâncea, I., Analiza trezoreriei entității economice. Modelare. Echilibru. Eficiență. Previziune, Editura Risoprint, Cluj-Napoca, pag 231
Tabel 4.4. Bilanțul simplificat pe anii 2011-2013
Sursa: extras din bilanțurile pe anii 2011-2013
Analiza echilibrului financiar prin indicatori în mărime absolută se realizează cu ajutorul următoarelor formule de calcul:
fondul de rulment net
FRn = Rp-Np = CPP – Ain sau FRN = NT – RT= Ac-Dc
Rp – resurse permanente
Np – necesar permanent
Ac – active circulante
Dc – datorii curente
fondul de rulment propriu (FRPr)
FRPr = CPr — NP = CPr — Ain
Cpr – capital propriu
Ain – active imobilizate
necesarul de fond de rulment net NFR = ( Nt – At ) = ( Rt – PT)
Nt— necesar temporar
At- active de trezorerie
Rt – resurse temporare
Pt – pasive de trezorerie
trezoreria netă
TN= FRn – NFR sau TN = AT – PT
At – active de trezorerie
Pt – pasive de trezorerie
Tabel 4.4. Principalii indicatori ai bilanțului
Sursa: calcule proprii extrase din bilanțurile anilor 2011-2013
Interpretarea rezultatelor analizei
Fondul de rulment net pozitiv, în toate cele trei perioade analizate, a înregistrat o creștere cu 12,91% în 2012 față de 2011 și o creștere cu 17,22% în 2013 față de 2012. Indicatorul reflectă echilibrul financiar între resursele și necesarul permanent de finanțat; întreprinderea dispune de un excedent de resurse permanente care finanțează total necesarul temporar de resurse financiare. Evoluția favorabilă a fondului de rulment net este explicată prin creșterea într-un ritm rapid al resurselor permanente în comparație cu necesarul permanent.
Fondul de rulment propriu pozitiv a avut avut tendințe crescătoare cu 12,91% în 2012 față de 2011 și aceleași tendinte crescatoare cu 17,22% în 2013 față de 2012. Acest indicator reliefează posibilitatea întreprinderii de a-și finanța din resurse proprii necesarul permanent ca urmare a majorării capitalului propriu; astfel creșterea autonomiei financiare a întreprinderii are influență favorabilă asupra posibilității de finanțare a activității curente a acesteia.
Necesarul de fond de rulment pozitiv și în creștere pe întraga perioada analizata evidențiand un surplus crescător de necesar temporar de finanțat în raport cu deficitul de resurse de mobilizat cu 33,98% in 2012 fata de 2011, respectiv cu 68,65% in 2013 fata de 2012.
Trezoreria netă este pozitivă in prima perioadă analizată fiind expresia unui fond de rulment pozitiv și superior necesarului de fond de rulment și cu 4,16%, iar în cea de- a doua perioadă înregistrează o scădere de 10,2%.
Capitolul 5: Concluzii și propuneri
Nu este un secret pentru nimeni că economia românească încearcă de ani buni să depășească perioada de tranziție la o economie de piață, dar nu reușește să facă decât câțiva pași și se întoarce. Care este problema, e frica de necunoscut, e neîncrederea în propriile forțe, e lipsa curajului de a face ceva nou, fără îndrumarea nimănui?
Analiza situațiilor financiare, oferă un ansamblu de concepte, tehnici și metode care permit tratarea informațiilor interne și externe, interpretarea acestora, formarea unor idei, aprecierea activităților întreprinderii în vederea formulării unei idei, unei opinii, unei recomandări pertinente privind evoluția acesteia, nivelul și calitatea performațelor, gradul de risc într-un mediu concurențial extrem de dinamic.
Informațiile privind performanța unei întreprinderi cu referire la profitabilitatea acesteia, sunt utile în luarea deciziilor legate de evaluarea modificărilor potențiale ale resurselor economice pe care le va putea obține în viitor întreprinderea. Astfel, informațiile despre variabilitatea performanțelor sunt importante și utile dacă se dorește anticiparea capacității unității de a genera fluxuri de lichidități cu resursele pe care le deține deja, dar și pentru formarea unui raționament privitor la eficiența cu care aceasta poate utiliza noi resurse.
Deasemenea aceste informații pot fi folosite pentru a oferi o previziune asupra evoluției acțiunilor cotate pe bursa de valori, și prin urmare un investitor își poate adapta strategia de a achiziționa sau vinde acțiuni ale companiei. în prezent acțiunile companiei se tranzacționează pe Bursa de Valori București cu 2 lei/ acțiune, (anexa 4)
In anul 2013 firma a depus un proiect de finanțare în cadrul Programului Operațional Sectorial CCE – investiții mici, la Organismul Intermeddiar pentru IMM cu proiectul "Modernizarea liniei de producție la SC LEMN PROD SA Galați" care presupune achiziția în principal a unui CNC pentru creșterea capacității de producție. Documentația tehnico-economică aferentă programului are la baza rezultatetele financiare ale anului 2012.
Criza economică declanșată în anul 2008 a obligat societatea la măsuri drastice privind redimensionarea personalului și redimensionarea capacității de producție la nivelul cererii din piață.
Cifra de afaceri a societății comerciale a suferit o scădere cu 17% în anul 2013 față de 2012, pe fondul crizei economice si scăderii consumului de mobilă.
Veniturile societății se realizează în proporție de 95 % din activitatea de baza, producția de mobilier. Astfel, veniturile totale din 2013 s-au realizat în procent de 90 % fața de anul anterior, urmare a reducerii comenzilor. Cheltuielile în schimb au depășit procentul veniturilor, ceea ce a dus la diminuarea profitului. Deasemnea, diminuarea profitului este influențată și de creșterea salariului mediu pe salariat și reducerea ușoară a productivității muncii.
Indicatorii echilibrului financiar pe termen lung și scurt sunt pozitivi (FR>0, NFR>0, TN >0) ceea ce reflectă o situație normala deoarece este consecința unor investiții privind creșterea nesesarului de finanțare a ciclului de exploatare. Valoarea pozitivă este redată și de surplusul de active circulante.
Pentru ca o firmă să își desfășoare activitatea în condiții cât mai profitabile este nevoie de un management eficient și aș mai recomanda :
■ îmbunătățirea imaginii firmei și crearea și impunerea unui nou brand propriu pe piața internă;
■ creșterea productivității muncii pentru a reduce costurile cu manopera;
■ îmbunătățirea proceselor de fabricație pentru creșterea calității produselor;
■ reducerea costurilor cu materialele prin utilizarea de materii prime de bună calitate la cel mai bun preț de pe piață;
■ reducerea stocurilor de produse finite și corelarea producției cu posibilitatea de preluare a clienților;
■ mărirea volumului de vânzări pe piața europeană prin câștigarea de noi clienți, din țările în care agentul economic desfășoare relații comerciale, dar și extinderea în țări din UE;
■ o structură echilibrată de produse și piață pentru a nu creea o dependență vitală față de un anumit client, o anumită piață sau un anumit furnizor;
■ selectarea partenerilor de afaceri în baza informațiilor privind bonitatea și solvabilitatea acestuia.
Preocuparea permanentă pentru diversificarea programului de fabricație cu ofertarea produselor pe noi piețe poate asigura un volum de comenzi la nivelul capacității de producție, cu desfacere asigrată și menținerea în totalitate a personalului existent cu realizarea de profit din activitatea de bază.
6. Bibliografie
Cărți:
Avare, Ph., Ravary, L., Legros, G., Lemonnier, P., trad. Niculescu, M.,Dimitriu, M., Robu, V. (2002) Gestiune și analiză financiară, Editura Economică, București, 2002;
Bătrâncea, I.,(2004) Analiza trezoreriei entității economice. Modelare. Echilibru. Eficiență. Previziune, Editura Risoprint, Cluj-Napoca;
Bistricenu Gh. D. (2001) Finanțele agenților economici, Editura Studia, București;
Bordeianu, G. D. (2009) Analiza poziției financiare a performanțelor întreprinderii, Editura Tehnopress,Iași;
Florin Buhociu, (2010) Analiza economicofinanciară, Editura Europlus, Galați;
Mironiuc, M., (2009) Analiza economico – financiară. Performanță, poziție financiar, risc, Editura Universității Alexandru Ioan Cuza, Iași;
1. 5. Niculescu, M., (1997) Diagnostic global strategic, Editura Economică, București;
Petrescu, S., (2004) Diagnostic economic – financiar. Metodologie. Studii de caz, Editura SedcomLibris, Iași;
Sârbu, C., Analiza econimico-financiară. Suport de curs, Universitatea Danubius, Galați;
Stancu I. (1997) Finanțe. Teoria piețelor financiare. Finanțele întreprinderilor. Analiza și gestiunea financiară, Ed Economică, București;
Articole de specialitate: 1. Contablitate (2004) Prezentarea situațiilor financiare, Editura CECCAR, București;
Articole sau documente descarcate de pe Internet:
Mobila romaneasca la mare cautare. Exporturile au crescut cu 5% (2012) – http://www.business24.ro/macroeconomie/industria-mobilei/mobila-romaneasca-la- mare-cautare-exporturile-au-crescut-cu-5-la-suta-1521275
Romanii prefera mobila de import (2012) http://www.ziare.com/articole/export+mobila
Romanii cumpără din ce in ce mai putina mobila. Exporturile au crescut insa cu 17% anul trecut (2012) – http://www.finantistii.ro/companii/romanii-cumpara-din-ce-in-ce- mai-putina-mobila-exporturile-au-crescut-insa-cu-17-anul-trecut-71220
Bibliografie
Cărți:
Avare, Ph., Ravary, L., Legros, G., Lemonnier, P., trad. Niculescu, M.,Dimitriu, M., Robu, V. (2002) Gestiune și analiză financiară, Editura Economică, București, 2002;
Bătrâncea, I.,(2004) Analiza trezoreriei entității economice. Modelare. Echilibru. Eficiență. Previziune, Editura Risoprint, Cluj-Napoca;
Bistricenu Gh. D. (2001) Finanțele agenților economici, Editura Studia, București;
Bordeianu, G. D. (2009) Analiza poziției financiare a performanțelor întreprinderii, Editura Tehnopress,Iași;
Florin Buhociu, (2010) Analiza economicofinanciară, Editura Europlus, Galați;
Mironiuc, M., (2009) Analiza economico – financiară. Performanță, poziție financiar, risc, Editura Universității Alexandru Ioan Cuza, Iași;
1. 5. Niculescu, M., (1997) Diagnostic global strategic, Editura Economică, București;
Petrescu, S., (2004) Diagnostic economic – financiar. Metodologie. Studii de caz, Editura SedcomLibris, Iași;
Sârbu, C., Analiza econimico-financiară. Suport de curs, Universitatea Danubius, Galați;
Stancu I. (1997) Finanțe. Teoria piețelor financiare. Finanțele întreprinderilor. Analiza și gestiunea financiară, Ed Economică, București;
Articole de specialitate: 1. Contablitate (2004) Prezentarea situațiilor financiare, Editura CECCAR, București;
Articole sau documente descarcate de pe Internet:
Mobila romaneasca la mare cautare. Exporturile au crescut cu 5% (2012) – http://www.business24.ro/macroeconomie/industria-mobilei/mobila-romaneasca-la- mare-cautare-exporturile-au-crescut-cu-5-la-suta-1521275
Romanii prefera mobila de import (2012) http://www.ziare.com/articole/export+mobila
Romanii cumpără din ce in ce mai putina mobila. Exporturile au crescut insa cu 17% anul trecut (2012) – http://www.finantistii.ro/companii/romanii-cumpara-din-ce-in-ce- mai-putina-mobila-exporturile-au-crescut-insa-cu-17-anul-trecut-71220
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Prezentarea Generala a Sectorului Productiv de Mobila din Ue Si Romania (ID: 145026)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.