Prezentarea Generala a Potentialului Turistic al Judetelor Arad Si Timis

Scopul acestei lucrări este de a investiga starea actuală a județului Arad și Timiș, din punct de vedere al turismului rural, precum și, potențialul său de dezvoltare.

Turismul rural este un tip de turism care oferă, pentru cei interesați, oportunități specifice de petrecere a timpului liber și divertisment.

Județele Timiș și Arad au un potențial deosebit pentru acest tip de turism, un efort investițional constant fiind vizibil în domeniul cazării de tip rural.

Cu toate acestea, acest tip de turism este, încă, într-un stadiu de dezvoltare, într-o etapă de căutare a identității sale, o identitate care corespunde caracteristicilor zonelor rurale județelor Arad și Timiș.

Scopul acestei lucrări este de a sublinia importanța căutării aceastei identități, pentru a estima starea turismului rural, și, în același timp, pentru a oferi câteva sugestii pentru o dezvoltarea viitoare a turismului rural în această regiune din România.

În primul capitol mi-am propus să fac o prezentare succintă a județelor Arad și Timiș și să prezint resursele și potențialul turistic al acestor județe, precum și o scurtă analiză SWOT a turismului din județele studiate.

În cel de-al doilea capitol am făcut o prezentare a turismului rural din aceste două județe și am prezentat starea și numărul unităților de cazare turistică din zona rurală, precum și facilitățile oferite în aceste unități.

În capitolul al treilea am realizat un studiu comparativ între județele Timiș și Arad din punct de vedere al circulației turistice din mediul rural, iar în final am tras concluziile studiului efectuat și am făcut câteva propuneri de îmbunătățire a turismului rural din aceste două județe.

CAPITOLUL 1. PREZENTAREA GENERALĂ A POTENȚIALULUI TURISTIC AL JUDEȚELOR ARAD ȘI TIMIȘ.

1.1 Județul Arad. Prezentare generală.

Situat în partea de vest a țării, județul Arad se învecinează cu județele Bihor, Alba, Hunedoara și Timiș, și este principala poartă de intrare în România dinspre Europa Centrală și de apus.

“Cu o suprafață totală de 7654 km2, județul cuprinde 78 de unități teritoriale și administrative din care un municipiu – Arad, municipiu reședință de județ, 9 orașe (Chișineu Criș, Curtici, Ineu, Lipova, Nădlac, Pecica, Pâncota, Sebiș, Sântana) și 68 de commune”.

Populația județului număra la ultimul recensământ 461791 locuitori din care 233992 locuitori aparțin urbanului.

Prezența locuirii în acest areal este atestată încă din paleolitic. Numeroase descoperiri arheologice au pus în evidență și atestă continuitatea locuirii în această zonă. Sunt bine reprezentate epoca bronzului, perioada formării și consolidării statului dac, perioada ocupării romane, epoca prefeudală și epoca feudală. Mureșul și cetatea dacică Ziridava sunt pomenite de Herodot și respectiv Ptolomeu, iar mai târziu, referiri la aceste zone sunt întâlnite în scrierile medievale Legenda Sfântului Gerard, Gesta Hungarorum și Cronica pictată de la Viena.

Participarea locuitorilor Aradului la evenimente istorice importante sunt consemnate de-a lungul timpului în diferite documente.

În prezent, județul Arad, prin valențele culturale și economice ale localitaților componente ocupă un loc de frunte între județele țării și dispune de un potențial uman de mare valoare.

Peisajul natural al județului este caracterizat de prezența unui relief etajat de la est la vest, bine distribuit, de o rețea hidrografică datorată în cea mai mare parte celor două râuri importante, Mureșul și Crișul Alb, de prezența unui climat temperat continental cu influențe oceanice și nu în ultimul rând de prezența unei flore și faune cu elemente de mare valoare.

Relieful este grupat în proporții aproximativ egale fiind reprezentat de treapta montană, treapta dealurilor, depresiunilor și culoarelor și de treapta câmpiilor, fiecare grupă în parte reprezentând aproximativ o treime din suprafața totală a județului.

Cele mai reprezentative unități de relief grupate la nivelul județului sunt: Munții Codru-Moma – cu înălțimile cele mai mari atinse în Vf. Pleșu (1112 m) și depresiunea intramontană Moneasa-Rănușa, Munții Bihorului – reprezentat de versanții sud-vestici ai Munților Găina cu vârful Găina (1486 m), și vârful Piatra Aradului (1429 m), Munții Zărandului, Piemontul Codrului, Depresiunea Zărandului, Depresiunea Almaș-Gurahonț, Depresiunea Hălmagiu, Dealurile Lipovei, Culoarul Mureșului (Lipova-Petriș), Câmpia Aradului, Câmpia Vingăi, Câmpia Teuzului (Câmpia Cermeiului) și Câmpia Crișului Alb.

Sub aspect climatic, clima județului Arad are caracteristicile climatului temperat continental cu influențe oceanice, cu o circulație a maselor de aer predominant vestică și cu o vizibilă etajare dispusă de la vest la est, odată cu cresterea altitudinii.

Din punct de vedere hidrografic, suprafața administrativă a județului Arad aparține bazinelor hidrografice a patru mari râuri din vestul țării: Mureșul, Crișul Alb, Crișul Negru și Bega.

Vegetația naturală ocupă un areal mult mai restrâns dar cu o bună reprezentare în zona montană.

Județul Arad dispune de resurse naturale importante pentru economia țării. Dintre acestea cele mai importante sunt resursele minerale precum zăcămintele de hidrocarburi de la Pecica, Peregu, Șeitin, Sântana, marmura de la Moneasa, apele minerale de la Lipova, Moneasa, Curtici, Macea, Dorobanți, minereurile de molibden de la Săvârșin și lista poate continua.

Economia județului cunoaște în prezent o dinamică puternică cu creșteri semnificative semnalate în toate sectoarele de activitate.

Potențialul agricol al județului face din acest areal unul dintre cele mai mari bazine cerealiere și legumicole ale țării.

1.2 Județul Timiș. Prezentare generală.

Așezarea geografică a județului Timiș îi conferă acestuia o amplasare privilegiată, fiind cel mai vestic județ al României.

Se învecinează la Vest cu județul Csongrad – Ungaria și la Sud-Vest cu provincia Voievodina – Serbia, legătura între cele două județe fiind asigurată de punctele de trecere a frontierei de la Cenad, respectiv cele de la Stamora Moravița și Jimbolia.

Județele române vecine cu județul Timiș sunt Arad la Nord, Hunedoara la Est și Caraș – Severin la Sud-Est.

Timișul, cel mai mare județ al țării (8697 km pătrați), beneficiază de un relief deosebit de variat: câmpie în partea vestică și centrală, zonă deluroasă continuată cu relief montan, în partea estică.

Teritoriul județului este traversat de râurile Timiș și Bega, iar clima este placută, temperat-continentală cu influențe mediteraneene.

Reședința județului, municipiul Timișoara, supranumit și “orașul rozelor”, este și cel mai important oraș al Regiunii Vest a României. Acesta este așezat pe cursul râului Bega și este un oraș cosmopolit locuit de peste 350.000 de români, maghiari, sârbi, slovaci, bulgari și alte etnii.

Lugojul, cel de-al doilea municipiu al județului, este așezat pe cursul râului Timiș, la intersecția a două importante drumuri comerciale, fiind cel de-al doilea centru urban și punct de importanță economică a județului Timiș.

Alte cinci orașe de mai mică mărime, Sânnicolu Mare și Jimbolia la vestul județului,orașul stațiune turistică Buziaș situată la numai 30 km de Timișoara, Deta și Faget la sud și est, completează echilibrat structura urbană a județului.

Alături de acestea diferența de pâna la aproximativ 700.000 de locuitori ai județului trăiesc în mediu rural în cele 75 de comune și 381 de satecare completează structura administrativ teritorială a acestuia.

Populația județului este de 687.377 locuitori, Timișul fiind un județ multietnic, în care conviețuiesc în armonie români, maghiari, germani, sârbi și alte minorități.

Distribuția populației pe mediile rural și urban este de circa 400.000 delocuitori în mediul urban, restul de 300.000 fiind localizați în mediul rural.

Forma de relief predominantă este câmpia, care acoperă partea vestică și centrală a județului, patrunzând sub forma unor golfuri în zona dealurilor, pe văile râurilor Bega și Timiș.

„În estul județului se desfășoară dealurile premontane ale Pogănișului și partea sudică a podișului Lipovei”.

Înălțimile maxime corespund culmilor nord-vestice ale masivului Poiana Ruscă, culminând cu vârful Padeșul (1.374 m).

Clima este temperată de tranziție cu influențe submediteraneene.

Teritoriul județului Timiș este străbătut de la est la sud-vest de râurile Bega și Timiș. În nord își urmează cursul, de la est spre vest, râurile Mureș și Aranca.

1.3. Resursele turistice ale județului Arad. Analiza SWOT a turismului în județul Arad.

Potențialul turistic al județului Arad este unul de mare valoare.

Îmbinarea armonioasă a formelor de relief, climatul favorabil, elementele faunistice și de floră, prezența apelor minerale și abundența monumentelor istorice și de arhitectură fac din acest areal o veritabilă zonă de convergență turistică.

Dintre cele mai reprezentative obiective turistice naturale ale județului Arad . amintim rezervațiile naturale Peștera Valea Morii (comuna Moneasa), Dosul Laurului și Baltele Gurahonț (comuna Gurahonț), Runcu-Groși (comuna Bârzava), Poiana cu narcise Rovina și Balta Rovina, (orașul Ineu), Balta Șoimoș (orașul Lipova), Pădurea Sic (comuna Cărand), Peștera lui Duțu (comuna Săvârșin), Locul fosilifer Monoroștia (Comuna Bârzava), Locul fosilifer Zăbalț (comuna Ususău), Pădurea de stejar pufos de la Cărand (comuna Cărand), Sărăturile (comuna Socodor), Arboretul Macea (comuna Macea), Prundul Mare (Parcul Natural Lunca) și parcul natural Lunca Mureșului ce se desfășoară atât pe teritoriul județului Arad cât și pe teritoriul județului Timiș.

Fondul turistic antropic al județului poate fi reprezentat de obiective turistice de mare valoare precum Cetatea Aradului (municipiul Arad), Cetatea Șoimoș (orașul Lipova), Castelul Macea (comuna Macea), biserica de lemn (comuna Brazii), biserica Pogorârea Sfântului Duh (comuna Hălmagiu), biserica Înălțarea Domnului (Comuna Pleșcuța), mănăstirea Hodoș Bodrog (Comuna Pecica), biserica Adormirea Maicii Domnului (comuna Hălmagiu), biserica Radna (orașul Lipova), fortificația Sântana (orașul Sântana), toate acestea fiind monumente istorice și de arhitectură ce aparțin patrimoniului național.

Clasificarea formelor de turism practicate în județul Arad în funcție de resursele naturale și antropice:

Turism cultural-istoric.

Turism balnear, curativ-recreativ

Turism religios

Turism ecologic, de agrement

Turismul rural

Turimul activ și sportiv

Turismul speologic

Turismul de vânătoare și pescuit

Turismul de afaceri

Turismul de weekend

Turismul de tranzit

Principalul tip de turism regăsit în județul Arad este cel de tranzit, cu toate că există și turism de afaceri, de recreere în perioada de vară și turismul balnear, ultimul fiind însă dependent de subvenții.

Agroturismul, menționat frecvent ca oportunitate de dezvoltare a turismului nu pare a avea deocamdată o tendință ascendentă.

Situația actuală nu avantajează domeniul turistic deoarece activitățile de promovare a acestuia sunt aproape inexistente, iar numărul de turiști care vizitează județul Arad este destul de redus.

“Omul, prin prezența ori activitatea sa, este purtător al tradițiilor sau creator al unor lucruri care, prin importanța sau unicitatea lor, devin obiective turistice de prim ordin”.

La nivelul zonei montane a județului Arad se regăsesc variate elemente al căror potențial turistic este pus, mai mult sau mai puțin, în valoare.

Dintre acestea amintim “nedeile de la Zimbru și Tăcășele, sânzienele de la Bârzava și vestitul Târg al Fetelor de pe Muntele Găina (iulie)”.

Județul Arad are potențial turistic cultural istoric destul de ridicat, și aici amintim valorile cultural-istorice aflate pe teritoriul acestuia:

cetăți medievale la Șiria, Dezna, Ineu

castele și conace ca și Castelul regal de la Săvârșin și bazarul turcesc din Lipova

muzeele din Arad, Lipova. Muzeul viei și vinului de la Miniș, muzeele din Zăbrani și Șiria

castelul Cservovics de la Macea unde este o expoziție de caricatură a lui Ștefan Popa Popa’s

monumental eroilor de la Păuliș

tabăra de sculptură Căsoaia

clădiri de patrimoniu și monumente istorice ca Palatul Administrativ din Arad, Palatul Culturii, Palatul Neuman, Casa Kelemen și alte clădiri și construcții cu valoare de patrimoniu de pe raza județului.

La capitolul turism balnear amintim stațiunea Moneasa cu apele sale semitermale recomandate în tratarea diverselor afecțiuni ale sistemului locomotor și nervos.

În cele ce urmează am făcut o scurtă analiză SWOT a turismului din județul Arad, încercând să scot în evidență punctele tari și slabe, dar și oportunitățile de creștere și îmbunătățire a turismului rural și a experiențelor turiștilor ce aleg să își petreacă vacanța sau concediul în aceste zone.

PUNCTE TARI

–          poziția geografică favorabilă, Aradul este o poartă de intrare în țară ceea ce constitue un avantaj în dezvoltarea turismului de tranzit;

–          varietatea peisajului (alternanța deal-câmpie-munte): Valea Mureșului, Valea Crișului Alb, zona montană – Moneasa, Hălmagiu, Zărand, peisajul din Munții Codru Moma, lacuri (Ghioroc, Tauț), zone viti-vinicole (Podgoria Aradului, Târnova-Ineu);

–          resurse de apă geotermală (Curtici, Macea, Șofronea, Dorobanți, Moneasa, Arad) și minerală (Lipova) datorită cărora s-a dezvoltat turismul balnear (Lipova – stațiune de interes local și Moneasa – stațiune de interes național);

–          trasee montane marcate în Munții Zărandului, Codru-Moma, Bihorului, practicabile și pentru cicloturism;

–          drumul european de drumeție de lungă distanță E7 care traversează județul Arad de la vest la est;

–          peisaj antropic de o mare diversitate: monumente istorice și de arhitectură, situri arheologice, cetăți, castele, lăcașe de cult (biserici de lemn, mănăstiri din sec. XVI-XVIII);

–          ofertă culturală bogată: festivaluri și sărbători, spectacole de teatru, concerte, expoziții, concursuri sportive; obiceiuri și tradiții bine conservate; interculturalitate datorată coabitării etnice: maghiari, germani, sârbi, slovaci, bulgari;

–          capacitate de comunicare în alte limbi de circulație internațională – engleză, germană, franceză, italiană;

–          servicii modernizate de poștă și telecomunicații (telefonie mobilă, telefonie prin cablu locală), aeroport;

–          structuri de cazare variate: pensiuni, cabane, popasuri turistice, campinguri, vile, hoteluri de la 1 stea la 4 stele;

–          existența unor unități de prestări-servicii diversificate (bănci, bancomate, benzinării, spălătorii, ateliere de reparații auto, ș.a.);

–          funcționarea structurilor ce favorizează turismul de afaceri.

PUNCTE SLABE

–          drumuri nemodernizate și infrastructură insuficientă în zonele agroturistice (rețele de apă, canalizare și telefonie, stații de epurare);

–          amenajare peisageră deficitară

–          calitate precară a serviciilor turistice

–          numărul redus al pensiunilor cu specific agroturistic

–          lipsa spațiilor de agrement în zonele împădurite

–          ofertă restrânsă pentru agrement

–          promovare insuficientă a resurselor și posibilităților de servicii turistice

–          exploatare redusă din punct de vedere turistic a obiectivelor istorice și de arhitectură

–          lipsa unor centre de informare turistică în Punctele de trecere a frontierei, în gară și aeroport, precum și în principalele orașe, stațiuni

–          absența unui sistem de indicatoare turistice rutiere și insuficiența marcajelor turistice montane

–          ofertă limitată privind activitățile sportive – agrement nautic, hipism, sporturi de iarnă

–          promovare inconsecventă în rândul populației a principalelor acțiuni și evenimente cultural-artistice

–          mijloace de transport public (autobuze, trenuri, tramvaie) uzate fizic și moral, necorespunzătoare și numeric insuficiente

–          ofertă slabă și nediversificată a souvenir-urilor

–          inactivitatea agențiilor de turism în organizarea de trasee turistice în județul Arad

–          lipsa ghizilor calificați pentru prezentarea atracțiilor turistice locale

–          insuficiența surselor de informare prin materiale specifice de promovare

–          grad scăzut de folosire a instrumentelor financiar-bancare moderne (carte de credit, virament prin internet)

 OPORTUNITĂȚI

–          dezvoltarea cooperării transfrontaliere în domeniul turismuluii

–          perspective de colaborare pe probleme specifice turismului

–          stabilirea de parteneriate și derularea de proiecte cu orașe și provincii din alte țări

–          abordarea unor concepte și strategii de dezvoltare turistică regională

–          oportunitatea finanțării interne și externe a programelor în care turismul este domeniu țintă

–          participarea la târguri de turism naționale și internaționale

–          interes crescut pentru domeniul turismului din partea ONG-urilor locale

–          buna relaționare instuțională: Consiliul Județean, Primăria Arad, Prefectură

AMENINȚĂRI

–          vecinătatea și concurența județelor cu potențial turistic bine dezvoltat și valorificat (Bihor, Timiș, Alba, Hunedoara)

–          degradarea monumentelor istorice și de arhitectură

–          pierderea tradițiilor și obiceiurilor în zona rurală

–          poluare culturală

–          depopularea satelor și migrarea tinerilor la oraș

–          nivel scăzut de trai al unui segment important al populației

–          nerespectarea reglementărilor legale care are ca rezultat afectarea mediului, a zonelor protejate, a fondului silvic, poluarea apelor

1.4. Resursele turistice ale județului Timiș. Analiza SWOT a turismului în județul Timiș.

“Turismul în județul Timiș este fundamentat cu precădere pe resursele antropice, mai ales pe cele economice și culturale, și mai puțin pe cele naturale”.

Acest potențial turistic este întărit de poziția foarte favorabilă a județului în ceea ce privește accesibilitatea și apropierea de piața de desfacere vest-europeană.

“Resursele turistice, cunoscute și ca potențial turistic sunt variate și se grupează în naturale și antropice.”

Cele din prima categorie sunt creația în timp a naturii, diferă de la o zonă la alta, fiind influnțate de catastrofe naturale, exploatarea necorespunzătoare și poluare.

Resursele antropice au fost create de oameni de-a lungul timpului, în majoritatea cazurilor la momentul creării au îndeplinit alte funcții, diferite de cea turistică, iar în componența lor se disting :

vestigiile istorice

așezările religioase

patrimoniul cultural artistic

„Diversitatea acestor resurse, unele dintre ele fiind unicate, este un atu important pentru activitatea turistică, atrăgând potențialii turiști, de aceea se încearcă protejarea, conservarea lor, exploatarea rațională.”

Resursele naturale ale județului constă în formele de relief carstic ale Munților Poiana Ruscă (Peșterile Românești și Pietroasa), izvoarele de ape minerale și termale (Buziaș, Călacea), rezervații naturale (rezervația ornitologică Satchinez) și fondul cinegetic și piscicol bogat.

Oferta turistică este completată de castele și cetăți medievale (Castelul Huniade din Timișoara), ansambluri arhitecturale și mănăstirești (Palatul Baroc din Timișoara, Castelul Reginei Elisabeta de la Banloc, Mănăstirea Partoș, Mănăstirea Săraca), evenimente culturale și festivaluri, muzee și case memoriale (Lugoj, Traian Vuia), etnografie și artă meșteșugărească (Muzeul Satului Bănățean, Dumbrava).

Tipurile de turism practicate în județ sunt în special:

Turismul de tranzit și de afaceri

Turismul urban

Turismul cultural-istoric

Turismul medical

Turismul balnear și de recreere

Turismul piscicol

Turism montan

Agroturism și turism rural.

Principalele areale turistice ale județului cuprind Municipiul Timișoara și împrejurimile, zona piemontană a Munților Poiana Ruscă și arealul Buziaș-Recaș-Lugoj.

Turismul balnear și de agrement se practică în Buziaș, Timișoara, Deta, Calacea, Lovrin.

Buziașul – aflat la34 km sud-est de Timișoara – se prezintă ca o stațiune balneoclimaterică permanentă, situată pe malurile unui afluent al râului Timiș.

Bazele de tratament ale stațiunii sunt dotate cu aparatură modernă: instalații pentru băi calde la cadă cu apă minerală, instalații pentru mofete, electro și hidroterapie, acupunctură, gimnastică medicală.

Turiștii pot vizita valoroasa colecție de artă populară, precum și parcul stațiunii, de un farmec deosebit, cu o amenajare unică în stațiunile din România.

Băile Calacea, stațiune balneoclimaterică de interes general, cu funcționare permanentă (la 38 km nord de Timișoara), este renumită în mod deosebit prin băile termale.

Alte obiective turistice sunt peșterile, dintre care amintim: Peștera de la Românești (la 13 km de Făget), Peștera albastră – lângă Pietroasa (la 12 km de Făget) și Peștera „Stânca lui Florian” –lângă Tomești (la 17 km de Făget).

Cele mai renumite rezervații și monumente ale naturii din județ sunt:

Mlaștinile de la Satchinez,

Parcul Dendrologic – Bazoș,

Locul fosilifer Rădămănești

Sărăturile de la Diniaș.

Turismul cultural-istoric cuprinde numeroase obiective în situri istorice și arheologice, monumente istorice și de arhitectură, biserici și muzee.

În Timișoara obiectivele turistice mai importante sunt:

Castelul Huniazilor care azi este muzeu

Casa prințului Eugeniu de Savoya

Cetatea Bastion

Teatrul Național

Biserica Mizericordierilor

Catedrala ortodoxă (sfințită la 6 octombrie1946 în prezența Regelui Mihai I),

Catedrala romano-catolică,

Catedrala ortodoxă sârbă,

Monumentul martirilor revoluției din 16-22 decembrie 1989,

Muzeul Satului etc.

PUNCTE TARI :

Populație deosebit de ospitalieră și prietenoasă

Pondere ridicată reprezintată de piața turismului de afaceri și de tranzit

Piață tradițională de turism local și transfrontalier

Județul este străbătut de drumuri europene

Folclorul și tradițiile locale culinare, viticultura și crame pentru degustarea vinului

Bogat patrimoniu cultural al județului: biserici, mănăstiri, castele și monumente din antichitate până în prezent

Lacuri de acumulare și cursuri de ape care pot fi amenajate

Parcuri naturale și alte zone protejate cu suprafețe întinse (rezervații naturale, parcuri dendrologice,etc.)

Existența renumitelor podgorii permite includerea degustărilor de vinuri în programul turiștilor care vin pentru afaceri sau sunt în tranzit

Existența excedentului de spații de locuit în gospodăriile din zona ruralăutilizabil pentru agroturism

PUNCTE SLABE :

Lipsa unui sistem unitar de administrare a zonelor protejate care să permită practicarea turismului în aceste zone

Poluare punctuală și poluarea făcută de turiști

Lipsa punctelor de informare și a hărților turistice

Lipsa infrastructurii de acces către obiectivele turistice

Lipsesc resursele umane specializate în domeniu

Lipsa organizațiilor de promovare a turismului rural

Nu existăr eglementări pentru posibilitatea folosirii bazelor din silvicultură în cadrul circuitului turistic

Lipsa infrastructurii de mediu în localitățile pe raza cărora există obiective turistice sau care sunt potrivite pentru practicarea unui turism de recreere în zonele premontane.

Lipsa sistemului de colectare a gunoiului menajer și folosirea bazinelor râurilor ca și groapă de gunoi a satului

Oferta de servicii turistice este de slabă calitate

Degradarea progresivăa patrimoniului cultural-turistic

Lipsa unor produse turistice

OPORTUNITĂȚI :

Posibilitatea accesării finanțărilor nerambursabile ale fondurile structurale ale UE

Existența programelor administrate de Ministerul Mediului și Dezvoltării Durabile prin care se pot da în administrare și exploatare turisticăzone protejate

Interes crescând pentru turismul cultural

Existența unor programe de finanțare pentru dezvoltarea rurală prin activități economice neagricole (meșteșuguri artizanale, agroturism etc.)

Recâștigarea atractivității centrelor turistice tradiționale pentru turiștii autohtoni și din țările vecine

Posibilitatea implementării relativ simple în circuitul turistic a unor trasee de drumeții

Reducerea deteriorării drumurilor agricole și forestiere create și folosite de manieră spontană prin repararea și întreținerea acestora ca urmare a practicării turismului

Existența programelor educaționale pentru calificarea și perfecționarea forței de muncă din domeniul turismului

Regimul silvic, reglementat legal, poate avea efecte favorabile asupra mediului și turismului

Convergența de interese pentru dezvoltarea turismului

AMENINȚĂRI:

Măsuri de protecția mediului în detrimentul activității turistice

Întârzierea privatizării unităților din turism

Calitatea slabăa mediului în unele zone de atracție

Lipsa de competitivitate a ofertelor de produse turistice

Dezvoltarea competitivității ofertelor turistice în zonele transfrontaliere

Stagnarea dezvoltării turismului rural în zonele monoindustriale

Dezvoltarea industrială, agricolă și silvică

Investiții scăzute în infrastructura turistică

Insuficiența fondurilor alocate pentru reabilitarea infrastructurii de transport (în special rutieră)

CAPITOLUL 2. TURISMUL RURAL ÎN JUDEȚELE TIMIȘ ȘI ARAD.

2.1 Turismul rural. Definiții. Generalități.

„Turismul se prezintă ca o activitate economică situată la interferența altor ramuri și de aceea determină dificultăți în definirea lui”.

Turismul în spațiul rural s-a practicat dintotdeauna, dar s-a conturat, a fost apreciat pe măsura evoluției civilizației.

„Turismul în spațiul rural este din ce în ce mai apreciat și solicitat de oamenii ce trăiesc și muncesc în condiții tot mai stresante.”

Turismul rural, în forma sa pură ar trebui să fie :

localizat în zone rurale

rural din punct de vedere funcțional, bazat pe trăsăturile specifice ale mediului rural și contact cu natura și activități tradiționale

la scară redusă

tradițional

Turismul accentuează problemele ecologice prin prezență frecventă și de aceea turismul rural trebuie să fie de tip ecologic

Gospodăria ar trebui să fie structura de primire cea mai frecventă și reprezentativă pentru turismul rural.

Un element specific turismului rural este reprezentat de celelalte tipuri de structuri de primire :

motel

hotel rustic

camping

pensiuni turistice

tabere

Structura de primire turistică împreună cu satul și spațiul, în condițiile derulării activităților specifice turismului rural creează tendința de comprimare a timpului și spațiului, conferind acestuia o activitate și un interes crescând.

„Turismul rural se bazează, în primul rând, pe dorința turiștilor de a cunoaște tradițiile rurale, cultura și natura, de a-și petrece vacanțele într-un mediu sătesc autentic, unde ei caută liniștea, aerul curat și unde doresc să practice sportul, drumețiile sau alte activități de acest fel.”

Ca forme particulare ale turismului rural se pot identifica următoarele tipuri :

turismul verde

turismul alb, sporturi de iarnă

turism albastru, practicat la mare.

În ansamblul economiei globale a turismului, turismul rural se definește ca fiind valorificarea turistică :

-a spațiilor rustice;

-a resurselor naturale;

-a patrimoniului cultural;

-a imobilelor culturale;

-a tradițiilor sătești ;

-a produselor agricole ;

prin intermediul unor produse de marcă ce ar trebui să ilustreze identitatea regională, care să acopere nevoile consumatorilor în materie de primire, alimentație, activități recreative, divertisment și diverse servicii, în scopul unei dezvoltări locale, durabile și a unui răspuns adecvat la nevoile de recreere din societatea modernă, într-o nouă viziune socială oraș- sat.

Deși acționează în spațiul rural, agroturismul și turismul rural sunt două concepte care pentru unii autori reprezintă același lucru iar pentru alții sunt două noțiuni diferite.

Practica arată că aceste două categorii se identifică până la un moment dat, care scoate în evidență elemente de identitate, incluziune, cât și elemente diferite care le conduc la diferențiere.

„Turismul rural este un concept care cuprinde activitatea turistică organizată și condusă de populația locală și care are la bază o strânsă legătură cu mediul ambient, natural și uman”.

„Turismul rural definește toate ofertele din mediul rural, care nu sunt legate cu necesitate de gospodăria țărănească, atributul definitoriu fiind localizarea în spațiul rural.”

Atât turismul rural cât mai ales agroturismul se bazează pe potențialul spațiului rural, pe oameni și produse specifice locului care trebuie să se adapteze cerințelor pieții turistice, trebuie să-și amenajeze gospodăriile pentru a fi la nivelul standardelor de calitate dorite de turiști, să pună în valoare tradițiile culinare specifice locului.

Agroturismul prezită mai multe trăsături care îl diferențiază de turismul clasic prin :

– consumul turistic se petrece în mediul rural unde esențiale sunt : calitatea pensiunii, serviciilor

de primire (ferme) ;

– oferta turistică este autentică condusă de oamenii locului ;

– este o activitate complementară activității agricole și nu alternativa acesteia ;

– oferă populației cu venituri reduse posibilitatea de odihnă, de recreere în vacanțe, week-end-uri, în peisajul mediului rural cu valori culturale educative și cu o ospitalitate specifică ;

– nu necesită investiții foarte mari pentru amenajări de infrastructură sau suprastructura turistică ;

– se evită marile aglomerări turistice de pe litoral sau din stațiunile balneare sau montane ;

– este un sistem difuz prin specificul ofertei sale diversificate și marea diseminare în spațiu ;

– nu aduce prejudicii prea mari mediului natural sau a celui construit însă trebuie să se țină cont de un anumit plan ecologic și fizic ;

-nu este compatibil pentru turismul de masă.

„Turismul rural trebuie înțeles ca o formă de activitate care asigură populației urbane cele mai adecvate condiții de terapie împotriva stresului determinat de tumultul vieții cotidiene.”

2.2 Prezentarea unităților de cazare turistică din zona rurală a județului Arad

Caracteristicile geografice și etnografice ale spațiului rural arădean reprezintă elemente de luat în considerare de către majoritatea turiștilor care își doresc petrecerea vacanței la țară, departe de aglomerația urbană.

În județul Arad “existau în anul 2002 un număr de 66 unități de cazare turistică, din care” :

15 hoteluri,

3 hanuri și moteluri,

7 vile turistice,

1 cabană turistică,

14 pensiuni,

1 camping,

11 bungalouri,

7 tabere de elevi și preșcolari,

6 căsuțe turistice.

Capacitatea de cazare turistică era de 4363 locuri.

Oferta turistică propune :

pensiuni rurale la Șiria, Cladova, Miniș, Julița, Hălmagiu, Păuliș, Biteni, Cladova

meșteșuguri tradiționale : – olărit la Târnavița, Bârsa; țesături la Șicula, și Almaș; împletituri de nuiele la Ineu, Fântânele și Beliu; pictură naivă la Brusturi și Hălmagiu

curiozități ca morile de apă de la Brazii, Secaș și Iacobini

lăcașe de cult ca bisericile de lemn de la Obârșia, Roșia sau Poiana

sărbători tradiționale ca Târgul de fete de pe Muntele Găina

manifestări culturale ca și Festivalul internațional al muzicii de fanfară de la Buteni

gastronomie locală cu specialități culinare la „Festivalul cătlanelor” de la Moneasa

degustări de vinuri produse la podgoria Miniș-Măderat și metode tradiționale de producere a țuicii din fructe.

La sfârșitul anului 2008 „situația uităților de cazare din județul Arad” arăta o varietate largă de unități de cazare destinate tuturor categoriilor de turiști. Astfel în tabelul 2.1 este prezentată situația acestor unități de cazare de la sfârșitul anului 2008:

Tabelul 2.1. Situația unităților de cazare din județul Arad la sfârșitul anului 2008.

Gradul de dezvoltare a turismului depinde și de existența unei baze materiale moderne și care să asigure atât accesul cât și satisfacerea diferitelor categorii de nevoi personale ale turiștilor.

Astfel trebuie să existe infrastructura necesară pentru a ajunge în acele zone turistice și acestea să ofere un minim de condiții turistului.

Turismul rural ca parte integrantă a turismului național, implică o activitate turistică la care să participe comunitățile locale și mediul înconjurător.

Județul Arad are un mare potențial turistic, iar agroturismul sau turismul rural este o bună oportunitate pentru dezvoltare.Turismul rural presupune a pune accentul pe specificul local atât decorativ cât și gastronomic, deoarece un turist care își dorește o vacanță la țară nu va fi încântat de o sală de mese la fel ca peste tot sau o mâncare comună care poate fi servită în orice restaurant din orașele mari.

În mediul rural din județul Arad existau în 2011, „un număr de 10 pensiuni turistice și agroturistice la Cladova, Miniș, Mândruloc, Nădlac, Nădab, Șiria, Buteni, Dezna, Julița, Lipova și Dorobanți”.

La 31 iulie 2011 situația locurilor de cazare și a structurilor turistice cu funcții de cazare se prezenta conform „tabelului 2.2”

Tabelul 2.2. Structura unităților de cazare din județul Arad în 2011.

Capacitatea de cazare diferă de la o pensiune la alta, fiind locații cu 4 dar și locații cu 20 de camere, prețurile oscilând în funcție de locație și confortul oferit turiștilor.

Se dorește crearea unui „drum al vinului” care să cuprindă localitățile din Podgoria Aradului și să se organizeze degustări de vinuri și diverse evenimente menite a atrage turiștii.

Activitatea agroturistică va contribui la dezvoltarea în ansamblu a zonelor rurale respective, iar aceasta va fi benefică atât localnicilor cât și turismului românesc.

Dinamismul și evoluția turismului, creșterea exigențelor turiștilor, schimbările intervenite de-a lungul timpului, fac necesară o adaptare permanentă a ofertei și serviciilor oferite, ceea ce presupune o viziune de durată și o gestionare eficientă a fondurilor deținute.

Ospitalitatea țăranului român devine ofertă a turismului rural în condițiile canalizării acesteia pe direcția amenajării și pregătirii gospodăriei țărănești pentru a ajunge la stadiul de ofertă comercială.

Principalele structuri de cazare (locuințe rurale) care funcționează în spațiul rural sunt:

Reședința,casa rurală de vacanță

Locuița agroturistică sau pensiunea agroturistică.

Spațiile rurale de cazare pot fi constituite din imobile tradiționale sau apartamente, independente, mobilate, situate în gospodăria proprietarului, în proximitatea acesteia sau a satului respectiv.

Ele pot consta în reședințe secundare sau în dependințe ale gospodăriei rurale amenajate corespunzător. Închiriate pe durate variabile de timp (anual, sezonier, săptămânal sau doar pentru sfârșitul de săptămână), reședințele rurale pot constitui un mijloc atractiv de petrecere a sejurului.

Ca exemple de locații în care se poate practica turismul rural în județul Arad am ales să prezint două pensiuni din zone turistice diferite, precum și posibilitățile ce le oferă aceste pensiuni.

Pensiunea “Patrimara” din localitatea Căprioara din comuna Săvârșin, care deține un domeniu ce se întinde pe 3 hectare de teren, într-o zonă înconjurată de pădure, cu izvor cu apă plată, nu are vecini și este păzit non-stop.

Pensiunea dispune de 18-20 de locuri de cazare, astfel:

– cabana: 3 camere duble și un apartament, living cu șemineu, cramă, sală amenajată pentru conferințe (22 locuri)

– 5 căsuțe lemn

– grill-uri amenajate, loc de joaca, foișor pe lac

– cuptor de pâine

– 3 lacuri populate cu pești.

Camerele din cabană și căsuțele sunt dotate cu baie proprie, cablu TV, încălzire centrală și acces la internet wireless gratuit.

În incinta complexului se pot desfașura programe de training și teambuilding.

Pensiunea Patrimara (anexa 1) organizează tabere de copii (24-26 locuri), iar printre activitățile de agreement ce le oferă pensiunea se numără :

Piscină în aer liber

Tenis de masă,

Biliard

Loc de joacă pentru copii

Trasee alpinism în incinta complexului cu 3 grade de dificultate

Paintball la cerere

Teren de sport (tenis,volei, minifotbal)

Plimbări cu barca pe iazurile propriiFoc de tabără

Internet Wireless gratuity

Excursii și drumeții: vizitare Castelul Regelui Mihai de la Săvârșin, cătunul Bulza – degustare de miere, lacul de la Căpâlnaș

În perioada iernii: patinaj pe lacurile complexului, pescuit la copcă, pârtie sanie.

“Cabana Didana” (anexa 2) stațiunea balneoclimaterică Moneasa pune la dispoziția turiștilor 8 camere duble mobilate modern și cu televizor, cablu TV, baie separată și balcon.

Facilități cazare: fax, TV în living, internet wireless, râu în curte, se acceptă animale, parcare, gradină/curte, piscină, spălătorie, room service, terasă, plată cu cardul, foișor în curte, grătar/barbeque, living, sală de mese, seif la recepție, livadă, loc amenajat de joacă, bar, restaurant, sală de conferințe.

Facilități camere: internet în cameră, uscător de păr, camere cu balcon, încălzire centrală, baie în cameră, minibar în cameră, telefon în cameră, cameră cu TV.

Activitățile ce se pot desfășura sunt vizitarea obiectivelor turistice din zonă precum și drumețiile.

Prezentarea unităților de cazare turistică din zona rurală a județului Timiș

Potențialul agroturistic ridicat din zonă rurală determină organizarea și crearea ofertelor de pensiune și produse turistice adecvate.

În special în raza comunelor Margina, Curtea, Pietroasa și Tomești unde păstrarea tradițiilor specifice și așezarea în zona premontană și montană sunt factori ce favorizează dezvoltarea turismului rural și tradițional.

“La 31 iulie 2010, în județul Timiș erau înregistrate 122 structuri de primire turistică cu funcțiuni de cazare din care: 55 hoteluri și moteluri, 3 hosteluri, 1 han turistic, 1 camping, 9 vile turistice, 42 pensiuni turistice, 7 pensiuni agroturistice, 4 tabere de elevi și preșcolari, cu o capacitate totală de 6 857 locuri”

La 31 iulie 2011 situația structurilor de cazare turistică din județul Timiș se prezenta conform „tabelului 2.3”.

Tabelul 2.3. Situația structurilor de cazare din județul Timiș în 2011.

Posibilitățile de cazare în mediul rural sunt extrem de diverse, în conformitate cu disponibilitățile gospodăriei și cu dorințele și exigențele turistului.

În țara noastră, practica închirierii spațiilor de cazare amenajate de săteni, în scopuri turistice, este abia la început. La ora actuală, impunerea unei cointeresări economice între țărani și turiști generează încă reticențe notabile.

Una dintre cauze este faptul că stă în firea țăranului roman să fie ospitalier cu toți cei care îi pășesc pragul casei și mai presus de aceasta să fie generos, fără a accepta avantaje materiale sau plată în schimbul unei atitudini consacrate de o îndelungată și frumoasă tradiție; pe de altă parte, turistul, cunoscând această trăsătură morală a țăranului, preferă să îndure capriciile naturii sau să se rezume la solicitările minime pentru a nu se simți împovărat de acceptarea unor servicii pe care este conștient că nu le va putea răsplăti prompt.

O relație sigură și durabilă între turiști și gazdele turistice rurale trebuie să aibă, inevitabil, conotații economice și nu poate fi susținută decât în condițiile promovării avantajului reciproc, chiar dacă nu toate componentele acesteia pot fi contabilizate.

În ultima vreme, în mediul rural, se remarcă o accentuare a pragmatismului relațiilor de tip social, pe fondul acutizării unor dificultăți. economice, concomitent cu emanciparea modului de viață.

Această tendință poate fi extrapolată în relația de tip turistic, cu atât mai mult cu cât spațiul rural intră puternic în sfera cererii turistice, iar turiștii devin tot mai exigenți în legătură cu calitatea produsului turistic oferit și, în consecință, tot mai dispuși să suporte financiar costul presupus de aceasta.

Prin urmare, în mediul rural pot fi amenajate de către săteni, cu cheltuieli minime sau modeste, facilități de cazare pentru turiștii aflați în trecere sau în sejur. În condițiile demarării și funcționării unui sistem de cazare contra cost, implicațiile sale în plan economic pot fi notabile, atât la nivelul individual, cât și la cel al coectivității.

În județul Timiș existau în anul 2006 un număr de 85 de commune și 313 sate arondate acestora.

Potențialul turistic în mediul rural este eterogen ca surse de formare: peisaj divers, tradiționalitate rurală în arhitectură, vestigii istorice și arheologice, resurse în ape minerale și termale și este, de asemenea, caracterizat printr-o subutilizare economică și o vizibilitate socială redusă.

Indicatorul gradul de atractivitate turistică se determină în funcție de prezența la nivelul comunelor a zonelor naturale protejate, a zonelor protejate construite, a stațiunilor balneare de importanță națională, respectiv de importanță locală, a turismului rural exprimat prin numărul de sate incluse într-un circuit de acest tip.

Alegerea acestui indicator a avut în vedere surprinderea aspectelor calitative ale turismului rural din România care pot constitui un element de bază în fundamentarea unor proiecte sau strategii de diversificare a economiei rurale.

În cele ce urmează am prezentat două dintre pensiunile rurale din județul Timiș, serviciile și activitățile ce se pot face în respectivele locații.

“Pensiunea Anette” (anexa 3) localizată în satul Covaci aflat la doar șase kilometri de Timișoara oferă spre închiriere 5 camere care pot fi închiriate în regim single sau double și sunt dotate cu baie cu duș (cadă cu hidromasaj în apartament), LCD cu TV satelit, wireless, telefon și minibar, room-service, încălzire proprie – toate gândite pentru a asigura confortul de care orice turist are nevoie.

Pe lângă centrul spa deținut de pensiune și drumețiile în zonă, mai pot fi vizitate obiective turistice ca și Castelul Contelui Mercy din satul Carani, stațiunea Călacea, bisericile romano-catolice de la Sânandrei și Vinga, mănăstirea Timișeni de la Șag, stațiunea Buziaș și apa sa minerală, fortificația cu valuri de pământ de la Cornești, dar și orașul Timișoara.

“Pensiunea Variaș” (anexa 4) este o pensiune localizată în satul Variaș din județul Timiș, oferă oaspeților condiții de cazare la cele mai înalte standarde precum și activități agro-turistice menite sa destindă și să bucure turiștii.

Zona pensiunii Variaș se afla in apropierea băilor Calacea, la o distanță egală față de orașele Timișoara și Arad (cca. 30 km), un loc ideal pentru vacanțe cu familia, seminarii, traininguri, conferințe, cursuri de specializare pentru firme.

Pensiunea pune la dispoziția turiștilor numeroase metode de relaxare active atrăgătoare pentru a petrece un week-end sau un sejur mai îndelungat. Pe timp de vreme însorită vă puteți bucura de terenul e tenis,  piscină  iar iubitorilor de echitație o plimbare  cu caii în împrejurimi, cai care se află la manejul de care dispune pensiunea.

Pensiunea dispune de 14 camere de cazare, din care 2 apartamente și 12 camere cu câte două paturi de o persoană.

Fiecare cameră este dotată cu baie separată, televizor, CATV, frigider, mini-bar, telefon, internet.

Dotările pensiunii:

– parcare iluminată

– personal calificat pentru deservire și menaj

– teren tennis

– piscină

– grădină

– terasă

– bar, restaurant, grill

– telefon, CATV, Internet

– Încălzire centralizată pe gaz

– hipodrom

– spațiu de joacă pentru copii

Zona rurală a județului Timiș are numeroase resurse turistice și locuri frumoase de petrecere a timpului liber, dar și de o ofertă variată de cazare și pensiune.

CAPITOLUL 3. CIRCULAȚIA TURISTICĂ – STUDIU COMPARATIV ÎNTRE JUDEȚELE TIMIȘ ȘI ARAD.

3.1 Circulația turistică. Generalități.

Măsurarea statistică a circulației turistice are drept scop de a determina dimensiunile acesteia și de a oferi informații utile pentru dezvoltarea în perspective a industriei serviciilor.

Indicatorii statistici utilizați în comensurarea și caracterizarea fluxurilor turistice sunt: numărul total de turiști, numărul total de zile-turist, numărul mediu zilnic de turiști, durata medie a sejurului, densitatea circulației turistice, preferința relativă a turiștilor.

Numărul total de turiști este un indicator absolut ce reprezintă numărul persoanelor care calătoresc în afara localitaților în care își au domiciliul stabil, pentru o perioadă mai micăd e 12 luni și stau cel puțin o noapte într-o unitate de cazare turistică.

Motivul principal al călătoriei este altul decât acela de a desfășura o activitate remunerată în locurile vizitate.

Înnoptarea turistică este considerată a fi, fiecare noapte petrecută de un turist sau pentru care un turist este înregistrat (prezența sa fizică nefiind necesară) într-o structură de cazare turistică privată sau colectivă.

Durata medie a sejurului reprezintă numărul mediu de zile de sejur a turiștilor într-o anumită zonă. Se determină împărțind numărul de zile – turist la numărul de turiști cazați în structurile de primire turistică.

Analiza circulației turistice este esențială pentru elaborarea unor politici eficiente de atragere a clienților în acest domeniu.

Cererea turistică este reprezentată din ansamblul persoanelor care își manifestă dorința de a se deplasa periodic și temporar în afara reședinței proprii, pentru alte motive decât prestarea unor activități remunerate la locul de destinație.

Consumul turistic este o expresie a cererii solvabile a populației pentru serviciile turistice, care își găsește echivalent în oferta turistică, în timp și spațiu.

Consumul turistic este format din cheltuielile efectuate de purtătorii cererii turistice pentru achiziționarea unor servicii și bunuri legate de motivația turistică.

Evoluția circulației turistice este determinată de o serie de factori, unii esențiali, alții cu o influență mai redusă și mai puțin semnificativă.

Instrumentele de bază pentru cercetarea turismului sunt observațiile directe, complete asupra fenomenului – de tipul recesămintelor, inventarelor – și observațiile parțiale – de natura sondajelor – realizate pe eșantioane având comportament identic cu cel al ansamblului.

Ele se aplică în locurile cheie ale activității tursitice, respectiv la punctele de frontieră, în mijloacele de găzduire a turiștilor, cu prilejul realizării tranzacțiilor financiare.

Cu ajutorul acestor instrumente se obțin informații cantitative și calitative ce permit alcătuirea unor statistici ale turismului intern sau internațional, statistici care, la rândul lor, sunt utilizate pentru fundamentarea deciziilor și politicilor macroeconomice în domeniu.

Dintre aceștia, cel mai frecvent întâlnite, structurate după locul sau unitatea de observare, sunt:

Statisticile sosirilor și plecărilor la frontieră;

Statisticile mijlocelor de găzduire;

Statisticile mijloacelor de transport – proprii turismului sau în general;

Statisticile asupra altor echipamente și activități: parcuri naționale și parcuri de distracție, echipamente/instalații sportive și culturale, muzee;

Anchete/sondaje asupra gospodăriilor și persoanelor;

Statistici tip recesământ economic;

Alte statistici: balanța de plăți, ocuparea forței de muncă, bilanțurile financiar-contabile ale societăților comerciale.

Indicatorul număr de turiști se obține din cumularea informațiilor cuprinse în diferite documente statistice, calculându-se efectiv la sfârșitul anului calendaristic, dar și pe perioade mai mici, în funcție de nevoile utilizatorului.

Acest indicator se poate determina pe total circulație turistică sau pe tipuri de acțiuni, zone turistice etc.

Indicatorul număr mediu de turiști se obține prin punerea în relație a numărului de turiști cu un aspect economic, putem obține astfel: număr mediu de turiști pe zi, lună sau pe litoral, la munte etc.

Formula de calcul pentru numărul mediu zilnic de turiști este următoarea :

=

Acest indicator arată intensitatea circulației turistice într-un anumit interval (calendaristic sau sezon turistic).

Numărul de înnoptări sau numărul zile-turist se obține din înregistrările în spațiile de cazare, prin însumarea numărului de zile de ședere al fiecărui turist; se poate determina pe tipuri de unități de cazare, pe tipuri de acțiuni, pe zone de proveniență a turiștilor etc.

Durata medie a sejurului se calculează ca raport între total zile-turist și numărul de turiști. Acest indicator arată timpul mediu (zile) de rămânere a turiștilor în spațiile de cazare și reflectă astfel posibilitatea ofertei de a reține turistul într-o anumită zonă, regiune etc.

Formula de calcul pentru durata medie a sejurului se calculează cu următoarea formulă :

=

Densitatea circulației turistice pune în legătură directă circulația turistică cu populația rezidentă a țării (zonei, regiunii) receptoare. Acest indicator se calculează ca raport între numărul turiștilor sosiți în zona și populația rezidentă a zonei și se poate calcula cu ajutorul formulei :

=

Gradul de utilizare a capacității de cazare reflectă relația existentă între capacitatea de cazare disponibilă (adică numărul de locuri oferite de un hotel) și utilizarea efectivă a acesteia într-o perioadă determinată de către turiști.

Acesta se poate determina în 2 variante:

– prin raportarea numărului total de înnoptări realizate efectiv, la capacitatea de cazare turistică aflată în funcție de perioada analizată, rezultatul înmulțindu-se cu 100:

= x 100 unde,

este indicele de utilizare a capacității de cazare

este numărul de înnoptări realizate

este capacitatea de cazare în funcție, adică numărul de locuri înmulțite cu numărul de zile (nopți) cât ar fi putut fi disponibile.

– a doua metodă de determinare a gradului de utilizare a capacității este:

=

unde: T – turiști înregistrați la recepția hotelului

– durata medie a sejurului

L – numărul de locuri de cazare existente în unitatea respectivă.

Acest indice se poate calcula pe fiecare unitate de cazare, la nivelul unei stațiuni, zonă turistică sau pe total țară în decursul unui an.

3.2 Circulația turistică în județul Arad

Turismul rural în județul Arad a început să se dezvolte din ce în ce mai mult, alături de cel cultural.Acesta va prinde contur , odată cu creșterea calității vieții din spațiul rural, dar și a acțiunilor autorităților locale și județene de valorificare și conservare a specificului local, a tradițiilor și obiceiurilor culturale ale zonelor rurale.

Rezultatul acestor acțiuni va putea determina dezvoltarea durabilă a mediului rural, acesta, oferind pe lângă cadrul natural nepoluat și peisaje de o frumusețe aparte.

În județul Arad, în anul 2010, conform datelor oficiale transmise de „Institutul Național de Statistică”, situația locurilor de cazare se prezenta conform tabelului 3.1.

Tabel 3.1. Situația locurilor de cazare din județul Arad în 2010.

Tabel 3.2.Situația capacității de cazare existentă și în funcțiune în județul Arad între 2005-2010

În graficul următor este prezentată evoluția pe ani a capacității de cazare existentă și a celei în funcțiune în perioada 2005 – 2010 la nivelul județului Arad.

Fig. 3.1. Evoluția capacității de cazare existentă și în funcțiune în județul Arad între 2005-2010.

Din graficele prezentate mai sus se observă o creștere constantă a capacității de cazare din județ, dar și o creștere a capacității de cazare în funcțiune, ceea ce insemnă un număr mai mare de turiști ce au vizitat județul Arad in ultimii ani.

Diversitatea serviciilor, caracterul sezonier al turismului, tipologia formelor de turism precum și categoria de prețuri tarife implică utilizarea unor indicatori care să poată da o situație cât mai reală a turismului din anumite zone.

Societatea rurală din județul Arad și nu numai, se diferențiază de cea urbană prin modul de organizare a societății, prin activitățile economice diferite și prin raportarea la spațiu, timp și mediu.

În perioada unui sejur sau a unei vacanțe în zona rurală, turistului trebuie să i se propună diverse activități care să-i ocupe timpul liber și care să îl facă să recomande și să își dorească să revină în acel loc.

3.3 Circulația turistică în județul Timiș.

Produsul turistic reprezintă în esență măsura activității turistice privită ca activitate economică într-o anume dimensiune, volum, structură sau calitate.

Satul românesc în general și cel cu vocație turistică în special reprezintă un produs turistic inedit pentru piața națională.

Satul românesc poate contribui la descoperirea țării noastre ca posibilă destinație turistică pentru străini.

Printre factorii care determină alegerea unui sat ca destinație turistică se află așezarea geografică, mentalitatea locuitorilor, infrastructura generală și metodele de petrecere a timpului liber.

În județul Timiș, în anul 2010, conform datelor oficiale transmise de Institutul Național de Statistică, situația locurilor de cazare se prezenta conform tabelului 3.3.

Tabel 3.3. Situația locurilor de cazare în județul Timiș în 2010.

În tabelul 3.4 se prezintă capacitatea de cazare existentă și capacitatea de cazare în funcțiune în perioada 2005 – 2010 în județul Timiș, iar în figura 3.2 se prezintă evoluția acestora pe ani.

Tabel 3.4.Situația capacității de cazare existentă și în funcțiune în județul Timiș între 2005-2010

Figura 3.2.Evoluția capacității de cazare existentă și în funcțiune în județul Timiș între 2005-2010

Se poate observa o creștere constantă a numărului locurilor de cazare, dar și un grad de ocupare mai mare ceea ce înseamnă că județul Timiș și zona rurală a acestuia au devenit o atracție turistică destul de căutată de persoanele ce își doresc petrecerea concediului sau al unui sfârșit de săptămână departe de aglomerația și zgomotul orașelor.

Locuitorii satelor și așezărilor rurale care vor să intre în circuitul turistic național și local, împreună cu administrațiile locale, trebuie să realizeze demersuri pentru repararea și modernizarea căilor de acces către aceste destinații, precum și un marketing favorabil care să îi diferențieze de alte localități și care să facă produsul turistic oferit, atractiv pentru turiști.

Turismul rural prin componentele sale trebuie să satisfacă o paletă largă de motivații ale turiștilor, prin urmare este nevoie de o adaptare a ofertei din zonele rurale ale județului Timiș, la nevoile turiștilor.

3.4. Aprecieri privind circulația turistică în județele Timiș și Arad.

Circulația turistică presupune deplasarea vizitatorilor dintr-un loc în altul, cel mai adesea între localitatea de reședință (considerată ca zonă emițătoare) și locul ales pentru satisfacerea necesităților recreativ – curative (zona receptoare).

Circulația turistică într-o regiune se caracterizează prin următorii indicatori: evoluția numărului de turiști, numărul înnoptărilor și gradul de ocupare a locurilor de cazare.

Identificarea exactă a circulației turistice în mediul rural este dificilă datorită nedeclarării numărului exact de turiști, cazarea acestora în gospodăriile rurale neomologate, în cabane silvice sau de vânătoare, în locuințe secundare private, sau camparea individuală sau grupată.

Pe baza potențialului diversificat se poate contura o ofertă turistică diversificată. Istoria celor două județe, moștenirea culturală bogată, biodiversitatea remarcabilă, fac din aceste județe o valoroasă zestre în potențialul turistic al României.

Cu toate că spațiul rural oferă vaste posibilități de petrecere a timpului liber, acesta nu este amenajat corespunzător pentru o exploatare maximă a resurselor locale, indiferent de natura lor.

Din punct de vedere al circulației turistice se observă o activitate mai intensă în județul Timiș față de județul Arad.

În toată perioada prezentată în capitolul 3 se poate observa că în județul Timiș capacitatea de cazare existentă a fost mai mare cu procente ce variază între minim 11% în 2005 și maxim 32% în 2008, capacitatea de cazare în funcțiune a fost mai mare în medie cu 45% în județul Timiș față de județul Arad, ceea ce înseamnă că județul Timiș este mai atractiv pentru turiști.

În anul 2010 în județul Arad, conform datelor oficiale transmise de Institutul Național de Statistică, au fost un număr de 161.8 mii de sosiri, cu aproximativ 25% mai puține față de județul Timiș, unde s-au înregistrat 216.2 mii de sosiri, iar la numărul de înnoptări diferența este net în favoarea județului Timiș care a avut 506.3 mii de înnoptări față de cele 304.9 mii din județul Arad, ceea ce reprezintă o diferență de aproximativ 60 de procente.

În tabelul 3.5 se pot observa mai bine diferențele între cele două județe.

Tabelul 3.5. Situația capacității de cazare Timiș vs Arad în 2010.

Figura 3.3. Situația capacității de cazare Timiș vs Arad în 2010.

În figura 3.3 este prezentată sub formă de grafic diferența între capacitatea de cazare existentă în județul Timiș și Arad și capacitatea de cazare în funcțiune din aceleași județe.

În tabelele de mai jos am exemplificat sub formă de grafice situațiile, la nivel de județ, a capacității de cazare din mediul urban și rural.

Astfel la sfârșitul anului 2012, la nivelul județului Arad existau „121 structuri de primire turistică cu funcțiuni de cazare clasificate” dintre care 45 se aflau în zona rurală a județului și restul de 76 în zona urbană. În figura 3.4 și 3.5 se observă sub formă grafică aceasta statistică.

Unitățile de cazare din zona rurală totalizau un număr oficial de 1646 locuri de cazare, adică un procent de 35,84% din totalul de 4592 locuri de cazare din județ.

Figura 3.4. Distribuția pe zone a structurilor de cazare turistică din județul Arad în 2012.

Figura 3.5. Distribuția pe zone a capacității de cazare turistică din județul Arad în 2012.

În județul Timiș, conform datelor oficiale prezentate de către „Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice”, la sfârșitul anului 2012 existau 164 de unități de cazare turistică clasificate dintre care 42 de unități se aflau în mediul rural, iar restul de 122 în mediul urban al județului.

Unitățile de cazare din mediul rural al județului Timiș totalizau un număr de 1017 locuri de cazare din totalul de 7092 locuri în județ, ceea ce reprezintă un procent de 14,34%.

In figura 3.6 și 3.7 se poate observa sub formă grafică distribuția unităților de cazare din județul Timiș la sfârșitul anului 2012 și a capacității de cazare.

Figura 3.6. Distribuția pe zone a structurilor de cazare turistică din județul Timiș în 2012.

Figura 3.7. Distribuția pe zone a capacității de cazare turistică din județul Timiș în 2012.

Din punct de vedere al circulației turistice, diferențele între numărul de înregistrări din mediul rural dintre cele două județe nu sunt foarte mari.

În județul Arad, din totalul de 161.8 mii de sosiri, în mediul rural s-au înregistrat aproximativ 23% dintre acestea.

Această statistică se poate observa mai ușor în figura 3.8.

Fig. 3.8. Distribuția pe zone a sosirilor în jud. Arad în 2012.

În județul Timiș, s-au înregistrat în mediul rural, un procent de 19% din totalul de 216.2 mii de sosiri în județ în 2012.

Distribuția pe zone a sosirilor în județul Timiș în anul 2012 este prezentată în figura 3.9.

Fig. 3.9. Distribuția pe zone a sosirilor în județul Timiș în anul 2012.

Procentual, județul Arad stă mai bine la acest capitol datorită zonelor rurale mai extinse, a zonei montane a județului și a stațiunilor care au atras mai mulți turiști decât zona similară a județului Timiș.

CONCLUZII

Sectorul turistic al județelor Timiș și Arad este într-o continuă dezvoltare.

În ultimul an, s-au organizat foarte multe reuniuni, seminarii și traininguri, atât de sectorul public, de cel privat și chiar de asociații.

Foarte multe firme, mici și mijlocii, au înteles importanța unor asemenea acțiuni și mai ales avantajele directe pe care le realizează și încep să organizeze din ce în ce mai multe întâlniri, mai ales team-buildinguri.

În practică, se realizează un mix între team-building, seminar și reuniune, scopul fiind analiza rezultatelor, prezentarea unor produse sau servicii noi.

În viitorul apropiat, abordarea turismului de afaceri trebuie facută prin toate mijloacele, atât cele tradiționale, cât și cele moderne (internet, rezervări online, etc.).

În județul Timiș nu există un material de prezentare a firmelor ce acționează în domeniul turistic în limba engleză. Acest material trebuie să fie diferit față de cel pregătit pentru piața română – trebuie să răspundă, în principiu întrebărilor turiștilor și care să îi facă pe aceștia să-și dorească să viziteze Timișoara și județul Timiș.

Turismul de afaceri este cea mai nouă tendință de dezvoltare pe piața timișoreană. Turismul de afaceri este cea mai importantă nișă prin care Timișoara poate intra în circuitul turistic internațional.

Este necesar ca atât Timiș, Autoritatea Națională pentru Turism, cât și agențiile private din județ, să participe la Târgurile Internaționale de Specialitate.

Infrastructura pentru turismul de afaceri (Centre de Conferință, hoteluri), este la nivel înalt, aici putând să se organizeze reuniuni la nivel European.

După realizarea acestei cercetări asupra capacității de cazare existentă și a numărului de turiști sosiți în județul Timiș este necesară realizarea unei strategii de dezvoltare și promovare a turismului la nivel european prin intermediul târgurilor de turism.

Este necesar să își concentreze eforturile pentru finalizarea proiectelor aflate în derulare și pentru administrarea cu rigoare și a resurselor astfel, încât, statutul privilegiat al județului clădit pe realități istorice, geografice și economice să fie pus în valoare spre binele locuitorilor județului Timiș.

„Prin agroturism, turism rural, turism verde sau ecologic se pot revitaliza acele sate de olari cu activitate încheiată,”.

Activitatea desfășurată de instituțiile și serviciile publice aflate sub autoritatea consiliului județean ar trebui să facă rapoarte și analize separate în cadrul comisiilor de specialitate, potrivit domeniului de activitate a acestora.

Există o serie de aspecte ale activității care au devenit certitudini, după cum, unele aflate în faza de proiecte trebuie continuate și multiplicate. De altfel, trebuie să se investească foarte mult, atât din resurse proprii cât și din accesarea finanțărilor puse la dispoziție de Uniunea Europeană.

Obiectivele strategice ale dezvoltării agroturismului :

– trebuie să plece de la realizarea de venituri complementare acțiunii agricole prin oferirea unor produse turistice noi și inedite pe piața turistică și prin acestea să ajungă la creșterea nivelului de trai în mediul rural, stimulând astfel stabilirea populației active din mediul rural

– stoparea migrației populației și stimularea revenirii cel putin parțial a populației urbane care este originară din zone rurale ;

– asigurarea condițiilor de trai și civilizație în mediul rural stimulând stabilitatea populației active în mediul rural ;

– venituri suplimentare rezultate din activitatea de turism ;

– valorificarea produselor din gospodăria proprie ;

– punerea în valoare a resurselor de care dispune zona ;

– utilizarea excedentului de spațiu, produse și forță de muncă ;

– satisfacerea clienților prin calitatea, flexibilitatea și prețul produselor și serviciilor ;

– conservarea locuințelor și obiceiurilor tradiționale – turismul contribuie la numeroase comunități ce se folosesc de aceste elemente ca de un mecanism de încurajare a circulației turistice 

– sprijinirea comunității locale.

Principiile pentru dezvoltarea durabilă a agroturismului :

– folosirea durabilă a resurselor turistice (exploatarea optimă, conservare) ;

– reducere asupra consumului și a risipei de resurse turistice ;

– menținerea diversității naturale, culturale, sociale a spațiului rural ;

– integrarea agroturismului în strategii de dezvoltare națională regională, locală (dezvoltarea ofertei, promovare, organizare, precum și dezvoltarea infrastructurii generale și tehnico-edilitare) ;

– sprijinirea economiei locale în dezvoltarea socio-economică a comunității dar și în protejarea naturii și a valorilor culturale ;

– implicarea comunităților locale în sectorul turistic prin sprijinirea grupurilor de inițiativă pentru dezvoltarea și promovarea ofertei turistice locale, pentru protejarea mediului și a bunurilor culturale de aici și rolul organizațiilor locale ale prestatorilor de servicii turistice.

– consultarea specialiștilor și a publicului în dezvoltarea agroturismului și a economiei locale pentru a evita conflictele de interese între politica guvernamentală, regională și cea locală.

– dezvoltarea durabilă a agroturismului trebuie susținută prin pregătirea profesională, calificare, perfecționare, pregătire civică, sociologică ;

– promovarea marketingului în agroturism ;

– cercetarea și monitorizarea acțiunii de turism și a activității de conservare și protejare a mediului înconconjurător precum și resursele turistice.

Turismul rural contribuie la viața economică a satelor prin :

– perspectiva dezvoltării satului pe termen lung în strânsă legatură cu agricultura, infrastructura , protecția mediului ;

– posibilitatea de a deveni suport pentru noi afaceri și locuri de muncă care să determine o dezvoltare pe plan local ;

– încurajarea activității locale – artizanatul- dar și cele care determină dezvoltarea unui comerț artistic ;

– creșterea veniturilor locuitorilor din așezările rurale prin valorificarea resurselor locale ;

– numărul crescând de oportunități pentru interacțiunea socială a localnicilor care deseori duc o viață izolată în comunitățile agricole.

Asociațiile locale, acolo unde este cazul, ar trebui să facă legătura între prestatorii de servicii din mediul rural și asociațiile județene de turism care ar trebui să aibă un rol de îndrumare.

Turismul rural și agroturismul sunt constituite ca niște activități economice în principal și ar trebui să valorifice resursele naturale, spirituale și umane ale unei comunități rurale.

Este foarte important ca prestatorii de servicii să fie educați în spiritul protejării și păstrării tradițiilor locale, dar și să fie ajutați să promoveze aceste valori din ce în ce mai rare.

Autoritățile locale, județene și regionale ar trebui să conlucreze și să realizeze parteneriate pentru promovarea turismului rural și nu numai și să ajute comunitățile locale.

Din ceea ce am studiat și analizat pe percursul acestei lucrări se observă o mai bună reprezentare a turismului rural din județul Timiș față de cel din județul Arad, cu toate că județul Arad deține resurse turistice rurale mai valoroase și cu un potențial mai mare în această direcție.

Bibliografie

BOIȚĂ, MARIUS, Marile provocări ale turismului rural și balnear în județul Arad, Editura Aius, Craiova, 2011.

BRAN, FLORINA, Turismul rural.Modelul european, Editura Economică, București, 1997.

GARCIA, HENCHE, BLANCA, Marketing în turismul rural, Editura Irecson, București, 2004.

MUREȘIANU, MIRCEA, Turismul rural și dezvoltarea durabilă a satului românesc contemporan, Editura Napoca Star, Cluj-Napoca, 2010.

NISTOREANU, PUIU, Turismul rural.O afacere mică cu perspective mari, Editura Didactică și pedagogică, București, 1999.

OLĂRITUL ȘI TURISMUL INTEGRAT, Editura InterGraf, Reșița, 2002.

PETREA, RODICA, Turism rural, Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 2000.

SAVA, CIPRIANA, Economia întreprinderii de turism, Editura Brumar, Timișoara, 2011.

SAVA, CIPRIANA, Mănăstirile timișene și turismul religios, Timișoara, Editura Marineasa, 2006

TACU, PUIU, ALECSANDRU, Turismul rural românesc.Actualitate și perspectivă, Editura Pan Europe, Iași, 1999.

TACU, PUIU, ALECSANDRU, Turismul rural românesc.Probleme generale, Editura Pan Europe, Iași, 2001.

Surse Web

http://www.cjarad.ro/judetul-arad/index.php?meniuId=15&viewCat=281, Prezentarea Județului Arad,

http://www.cjarad.ro/judetul-arad/index.php?meniuId=18&viewCat=292&lg=ro, Prezentare turistică generală,

http://www.bnro.ro/DocumentInformation.aspx?idInfoClass=13567&idDocument=13334&directLink=1, Monografia Județului Timiș

http://www.regiuneavest.ro/info/cunoaste-regiunea-vest/turis/

http://www.prefecturatimis.ro/judet.php

http://www.timis.insse.ro/cmstimis/rw/pages/statJud.ro.do

http://www.arad.insse.ro/main.php?lang=fr&pageid=542

http://www.insse.ro/cms/ro/content/prezentare-generala

http://www.pensiunea-patrimara.ro/

http://www.cabana-didana.ro/

Homepage with slideshow

http://www.pensiunea-varias.ro/

http://www.mdrt.ro/turism/unitati-clasificate

Anexe

Anexa 1 – Vedere de pe lac către pensiunea Patrimara – sat Căprioara, Săvârșin, Jud. Arad

Anexa 2 Cabana Didana – Moneasa , jud. Arad

Anexa 3. Pensiunea Anette – Sat Covaci, jud. Timiș.

Anexa 4. Pensiunea Variaș, sat Variaș, județul Timiș.