Prezentarea Generala a Politicii Si Legislatiei Fiscale a R.m

Capitolul 3:

3.1 Prezentarea generală a politicii și legislației fiscale a R.M

Sistemul fiscal al Republicii Moldova reprezintă o parte componentă a sistemului financiar și cuprinde impozitele și taxele, principiile, formele și metodele stabilirii lor, modificările și anulările, precum și măsurile de asigurare a achitării lor.

Pe parcursul tranziției la economia de piață, sistemul fiscal al Republicii Moldova s-a dezvoltat în permanent și evoluează în dependență de situația economică din țară, reflectînd necesitățile de fonduri necesare pentru îndeplinirea de către stat a funcțiilor sale de asigurare a unei creșteri economice și menținere a unei stabilități economico-sociale.

Sistemul fiscal include următoarele elemente:

– Legislația fiscală;

– Sistemul de impozite și taxe;

– Administrarea fiscală și organele fiscale;

Impozitele și taxele în Republica Moldova sunt reglementate de 2 tipuri de norme:

• Normele materiale ce stabilesc drepturile, obligațiunile și responsabilitățile atât ale

contribuabililor, cât și ale administrației fiscale;

• Normele procedurale conțin reguli cu privire la metoda de calculare și colectare a impozitelor și taxelor, căile de aplicare a sancțiunilor corespunzătoare în cazul în care contribuabilul nu reușește să-și onoreze obligațiunile sale fiscale, de asemenea, metodele de aplanare a disputelor dintre contribuabili și administrația fiscală. Constituția Republicii Moldova prevede o responsabilitate fundamentală a cetățenilor de a contribui la cheltuielile publice prin impozite și taxe.

În conformitate cu art. 3 al Codului Fiscal legislația fiscală se compune din:

-Codul Fiscal;

– Alte acte normative adoptate în conformitate cu acesta: instrucțiuni, hotărâri, scrisori, regulamente, acorduri internaționale (între două și mai multe țări), etc.

Prin Codul Fiscal se stabilesc principiile generale de impozitare în Republica Moldova, statutul juridic al contribuabililor, al organelor fiscale și al altor participanți la relațiile reglementate de legislația fiscală, principiile de determinare a obiectului impunerii, principiile evidenței veniturilor și cheltuielilor deduse, modul și condițiile de tragere la răspundere pentru încălcarea legislațiai fiscale, precum și modul de contestare a acțiunilor organelor fiscale și ale persoanelor cu funcții de răspundere ale acestora. În legătură cu codul fiscal se reglementează relațiile ce țin de executarea obligațiilor fiscale în ce privește impozitele și taxele generale de stat, stabilind de asemenea principiile generale de determinare și percepere a impozitelor și taxelor locale.

Unele prevederi referitoare la punerea în aplicare a legilor menționate mai sus se conțin în alte acte legislative, după cum urmează:

• Codul de Procedură Penală;

• Codul de Procedură Civilă;

• Codul Penal;

• Codul Contravențiilor Administrative;

• Codul Vamal.

Următoarele tratate internaționale ce se referă la politica fiscală au fost semnate/ratificate de către Republica Moldova:

• Cooperare și asistență reciprocă cu privire la chestiunile de conformitate fiscală (actualmente semnat pe baza bilaterală cu Rusia, Belarus, Uzbekistan, Azerbaidjan și pe bază multilaterală cu statele-membre ale CSI).

• Cu privire la principiile colectării impozitelor indirecte încheiat bilateral cu Rusia, Belarus, Uzbekistan, Kazahstan și Acordul CSI semnat de către Moldova).

• Cu privire la evitarea dublei impuneri ratificat cu 44 țări, cel mai recent (septembrie 2009) cu Irlanda, Portugalia și Belgia.

În conformitate cu art. 6 al CF în Republica Moldova se percep impozite și taxe generale de stat și locale. Sistemul impozitelor și taxelor generale de stat include:

– impozitul pe venit;

– taxa pe valoarea adăugată;

– accizele;

– impozitul privat;

– taxa vamală;

– taxele percepute în fondul rutier (în partea ce ține de taxa pentru folosirea drumurilor, percepută de la posesorii mijloacelor de transport înmatriculate în Republica Moldova) reprezintă surse de reglementare a veniturilor sistemului bugetar.

Impozitele și taxele locale reprezintă sursa de reglementare a veniturilor bugetelor unităților administrativ-teritoriale.

Sistemul impozitelor și taxelor locale include:(Anexa 1)

– impozitul pe bunurile imobiliare;

– impozitul pentru folosirea resurselor naturale;

– taxa pentru amenajarea teritoriului;

– taxa de organizare a licitațiilor și loteriilor pe teritoriul unității administrativ-teritoriale;

– taxa pentru amplasarea publicității;

– taxa de aplicare a simbolicii locale;

– taxa pentru unitățile comerciale și/sau de prestări servicii de deservire socială;

– taxa hotelieră;

– taxa de piață;

– taxa pentru cazare;

– taxa balneară;

– taxa pentru prestarea serviciilor auto de călători;

– taxa pentru parcare;

– taxa de la posesorii de câini

În ceea ce privește cadrul instituțional în domeniul legislației și politicii fiscale a RM include un spectru de instituții. Ministerul Finanțelor se axează, în primul rând, pe politica și legislația fiscală. În plus, există alte organe care se preocupă de administrarea fiscală și sunt abilitate cu funcții relevante pentru a asigura încasarea deplină la bugetele de toate nivelurile a impozitelor și taxelor, penalităților, amenzilor și altor sancțiuni, cât și a întreprinde acțiuni penale în cazul unor acuzații criminale cu caracter fiscal. În linii mari, cadrul instituțional poate fi descris după cum urmează:

• Ministerul Finanțelor – atribuții vizând politica fiscală și responsabilitatea pentru elaborarea proiectelor de acte bazate pe legislația fiscală;

• Serviciul Fiscal de Stat – acestea includ Inspectoratul Fiscal Principal de Stat și inspectoratele fiscale teritoriale. Ministerul Finanțelor efectuează ghidarea metodologică a Inspectoratului Fiscal Principal de Stat, fără a interveni în activitatea acestuia și în cea a inspectoratelor fiscale teritoriale;

Funcțiile Inspectoratului Fiscal Principal de Stat sunt:

– Organizarea activităților inspectoratelor fiscale teritoriale în vederea exercitării controlului asupra respectării legislației privind impozitele și alte plăți, asupra calculării corecte, vărsării depline și la timp la buget și în fondurile extrabugetare;

– Controlul activităților inspectoratelor fiscale teritoriale, examinarea scrisorilor, cererilor și reclamațiilor referitoare la acțiunile lor, ia măsuri în vederea sporirii eficienței acestei activități;

– Organizarea explicării în mase a legilor cu privire la impozitelor și taxelor ;

– Elaborarea metodelor și metodologiei în domeniul fiscalității.

Funcțiile inspectoratelor fiscale de stat teritoriale sunt:

– Asigură evidența deplină și la timp a contribuabililor de toate categoriile;

– Execută deciziile organelor de autoadministrare locală privind calcularea taxelor locale și acordarea de înlesniri fiscale;

– Exercită controlul asupra decontărilor și achitării impozitelor și altor plăți, asigurând vărsarea lor deplină și la timp la buget și în fondurile extrabugetare;

– Organizează evidența, evaluarea și desfacerea bunurilor confiscate, bunurilor fără stăpân și a celor moștenite de stat;

– Primesc datoriile istorice transferate statului ale întreprinderilor agricole care se privatizează și trec în cont;

– Lămuresc legislația privind impozitele și alte plăți la buget și în fondurile extrabugetare, examinează scrisorile, cererile și reclamațiile contribuabililor de toate categoriile.

• Organele vamale, care includ Serviciul Vamal; birourile și posturile vamale din subordinea acestuia. Serviciul Vamal, până nu demult organ independent ce raporta direct Guvernului, actualmente este subordonat Ministerului Finanțelor;

• Ministerul Afacerilor Interne și Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice și a Corupției prin subdiviziunile sale respective întreprinde acțiuni în cazuri legate de acuzații cu caracter penal;

• Ca parte a administrațiilor orășenești, cu excepția celor din Chișinău și Bălți, există servicii dedicate colectării impozitelor și plăților locale și exercitării anumitor funcții pentru administrarea impozitelor și plăților locale. Aceste autorități au funcții cheie în vederea inspectării contribuabililor, inclusiv dreptul de a intra în edificii, de a verifica documentația și informația; de a aplica penalități și sancțiuni, de a suspenda operațiuni bancare, de a confisca proprietatea, de a aresta etc.

3.2 ARMONIZAREA LEGISLAȚIEI ȘI POLITICII fISCALE CU STANDARDELE UE

Deoarece Republica Moldova dorește să devină parte componentă a UE, armonizarea legislației și a sistemelor fiscale este de o importanță specială. Procesul de armonizare are loc în două etape:

eliminarea tuturor tipurilor de bariere fiscale pentru schimbul de mărfuri

stabilirea, plasamentul și, eventual, alinierea normelor și procedurilor fiscale naționale la normele și procedurile comune adoptate în Uniunea Europeană.

La baza acestor două etape se află dezvoltarea treptată a unei administrații fiscale moderne și obiectiv echitabile. Această logică reprezintă fundamentul pentru angajamentele Republicii Moldova vis-à-vis de Uniunea Europeană în domeniul impozitări. În cadrul Acordului de Parteneriat și Cooperare Moldova–UE (APC), care a intrat în vigoare în iulie 1998 și continuă să fie în vigoare, Republica Moldova trebuie să lucreze în vederea asigurării că legislația țării, în peste 17 domenii diferite (inclusiv impozitul pe venitul persoanelor juridice și impozitele indirecte), va fi gradual armonizată, în ce privește compatibilitatea cu legislația UE.

Acordul, de asemenea, conține prevederi cu privire la evitarea dublei impuneri și evaziunii fiscale în contextul prevederilor comerciale din APC, referitoare la națiunea cea mai favorizată, iar prevederile cu privire la subvențiile de stat interzise (Articolul 48) sunt relevante, în măsura în care acestea sunt sau pot lua forma unor măsuri fiscale.

Cerințele ulterioare, din cadrul Planului de Acțiuni privind Politica Europeană de Vecinătate (PA PEV) din 2005, deși mai puțin obligatorii, din punct de vedere juridic, în comparație cu prevederile APC, elaborează detalii specifice și creează priorități specifice pentru angajamentele generale privind armonizarea treptată în domeniul impozitării din cadrul APC. Aceste cerințe se axează, printre altele, pe compatibilitatea deplină a legislației fiscale a Republicii Moldova cu normele OMC, consolidarea sistemelor de colectare a impozitelor și de control, adoptarea și conformitatea cu principiile Codului de Conduită al UE în Impozitarea Afacerilor și finalizarea unui șir de acorduri bilaterale dintre Republica Moldova și Statele Membre ale UE privind evitarea dublei impuneri. Alte cerințe similare apar în cadrul Acordului CEFTA 2006, care a fost ratificat de Republica Moldova în mai 2007.

Sursa: Raportul BNM privind executarea bugetului public național la situația din 31 ianuarie 2016, http://mf.gov.md/files/reports/Raport%20BPN%2031.01.2016.pdf

Conform Codului Fiscal al Republicii Moldova, sunt percepute și colectate atât impozite și taxe generale de stat, cât și impozite și taxe locale. La situația din 31 ianuarie 2016, veniturile bugetului de stat au ajuns la un 1582,9 mil. lei, principalul contribuabilul la formarea bugetului de stat fiind serviciul vamal care a participat la formarea acestuia în raport de 51,6%. Deasemenea la formarea bugetului de stat a contribuit și serviciul fiscal cu 44,7% și alți administratori cu 3,7%.

Ponderea impozitelor indirecte în veniturile bugetului de stat a constituit aproape 74% , ponderea TVA-ului fiind de 57,8%, a accizelor de 15,8% și a impozitului ăpe venit de 13,6%.

Actual în Republica Moldova există următoarle cote de impozit pe venit:

a) pentru persoane fizice și întreprinzători individuali, în mărime de:

– 7% din venitul anual impozabil ce nu depășește suma de 29640 lei;

– 18% din venitul anual impozabil ce depășește suma de 29640 lei;

b) pentru persoanele juridice – în mărime de 12% din venitul impozabil;

c) pentru gospodăriile țărănești (de fermier) – în mărime de 7% din venitul impozabil;

d) pentru agenții economici al căror venit a fost estimat în conformitate cu art.225 și 2251 – în mărime de 15% din depășirea venitului estimat față de venitul brut înregistrat în evidența contabilă de agentul economic.

Conform standardelor internaționale, impozitarea în Republica Moldova, la nivel de 17% din PIB, nu reprezintă o povară fiscală deosebit de grea. Mai mult decât atât, cota maximă (18%) a impozitului pe venitul persoanei fizice este cu mult mai mică decât media internațională a cotei maxime a impozitului (30%), iar cota 12% a impozitului pe venitul persoanelor juridice este, în particular, atractivă în raport cu media internațională.

În ceea ce privește TVA-ul în Republica Moldova sunt stabilite următoarele cote :

a) cota-standard – în mărime de 20% din valoarea impozabilă a mărfurilor și serviciilor importate și a livrărilor efectuate pe teritoriul Republicii Moldova;

b) cote reduse în mărime de:

– 8% – la pîinea și produsele de panificație, la laptele și produsele lactate, livrate pe teritoriul Republicii Moldova, cu excepția produselor alimentare pentru copii care sînt scutite de T.V.A;

– 8% – la medicamentele de la pozițiile tarifare 3001–3004, atît indicate în Nomenclatorul de stat de medicamente, cît și autorizate de Ministerul Sănătății, la alcoolul etilic nedenaturat, destinat producerii farmaceutice și utilizării în medicină, în limita volumului contingentului anual stabilit de Guvern, importate și/sau livrate pe teritoriul Republicii Moldova, precum și medicamentele preparate în farmacii conform prescripțiilor magistrale, cu conținut de ingrediente (substanțe medicamentoase) autorizate;

– 8% – la mărfurile, importate și/sau livrate pe teritoriul Republicii Moldova, de la pozițiile tarifare 3005, 300610, 300620000, 300630000, 300640000, 300660000, 300670000, 370790, 380894, 382100000, 382200000, 4014, 401511000, 481890100, 900110900, 900130000, 900140, 900150, 901831, 901832, 901839000;

– 8% – la gazele naturale și gazele lichefiate de la poziția tarifară 2711, atît la cele importate, cît și la cele livrate pe teritoriul Republicii Moldova;

– 8% – la producția din zootehnie în formă naturală, masă vie, fitotehnie și horticultură în formă naturală, produsă, importată și/sau livrată pe teritoriul Republicii Moldova;

– 8% – la zahărul din sfeclă de zahăr, produs, importat și/sau livrat pe teritoriul Republicii Moldova;

c) la cota zero se impozitează următoarle livrări:

mărfurile, serviciile pentru export și toate tipurile de transporturi internaționale de mărfuri (inclusiv de expediție) și pasageri, serviciile de transport internațional al gazelor naturale prestate de către S.A. “Moldova-Gaz”, precum și serviciile operatorului aerodrom (aeroport), de comercializare a biletelor de călătorie în trafic internațional, de deservire la sol a aeronavelor, inclusiv de livrare a combustibilului și a mărfurilor la bordul aeronavei, de securitate aeronautică, de căutare-salvare și de navigație aeriană, aferente aeronavelor în trafic internațional;

energia electrică, energia termică și apa caldă pentru bunurile imobiliare cu destinație locativă, indiferent de subiectul în a cărui gestiune se află aceste bunuri;

biomasa lemnoasă, erbacee și din fructe destinată producerii energiei termice și apei calde;

în baza principiului reciprocității, importul și/sau livrarea pe teritoriul Republicii Moldova a mărfurilor, serviciilor destinate folosinței oficiale de către misiunile diplomatice și oficiile consulare acreditate în Republica Moldova, de reprezentanțele organizațiilor internaționale acreditate în Republica Moldova, destinate uzului sau consumului personal de către membrii personalului acestor misiuni diplomatice și oficii consulare sau al reprezentanțelor organizațiilor internaționale, precum și de către membrii familiilor lor care locuiesc împreună cu ei, cu excepția cetățenilor Republicii Moldova, precum și a cetățenilor străini și apatrizi cu reședința permanentă în Republica Moldova. Modul de aplicare a cotei zero a T.V.A. se stabilește de Guvern;

importul și/sau livrarea pe teritoriul țării a mărfurilor, serviciilor destinate:

proiectelor de asistență tehnică, realizate pe teritoriul Republicii Moldova de către organizațiile internaționale și țările donatoare în limita tratatelor la care aceasta este parte;

proiectelor de asistență investițională, finanțate din contul împrumuturilor și granturilor acordate Guvernului sau acordate cu garanție de stat, din contul împrumuturilor acordate de organismele financiare internaționale (inclusiv din cota-parte a Guvernului), precum și din contul granturilor acordate instituțiilor finanțate de la buget.

Lista tratatelor internaționale la care Republica Moldova este parte, lista proiectelor de asistență tehnică, lista împrumuturilor și granturilor acordate Guvernului sau acordate cu garanție de stat, din contul împrumuturilor acordate de organismele financiare internaționale (inclusiv din cota-parte a Guvernului), din contul granturilor acordate instituțiilor finanțate de la buget, precum și modul de aplicare a cotei zero a T.V.A. la livrarea pe teritoriul țării a mărfurilor, serviciilor destinate proiectelor respective se stabilesc de Guvern;

mărfurile, serviciile livrate în zona economică liberă din afara teritoriului vamal al Republicii Moldova, livrate din zona economică liberă în afara teritoriului vamal al Republicii Moldova, livrate în zona economică liberă din restul teritoriului vamal al Republicii Moldova, precum și cele livrate de către rezidenții diferitelor zone economice libere ale Republicii Moldova unul altuia, cu excepția serviciilor de transport livrate în zona economică liberă din restul teritoriului vamal al Republicii Moldova, precum și cele livrate de către rezidenții diferitelor zone economice libere ale Republicii Moldova unul altuia;

serviciile prestate de întreprinderile industriei ușoare pe teritoriul Republicii Moldova în cadrul contractelor de prelucrare în regimul vamal de perfecționare activă. Tipul serviciilor care cad sub incidența prezentului punct, precum și modul de administrare a acestor servicii se stabilesc de Guvern, iar lista agenților economici se aprobă de Ministerul Economiei;

mărfurile livrate în magazinele duty-free;

mărfurile și serviciile livrate în Portul Internațional Liber Giurgiulești și Aeroportul Internațional Liber Mărculești din afara teritoriului vamal al Republicii Moldova, cele livrate din Portul Internațional Liber Giurgiulești și Aeroportul Internațional Liber Mărculești în afara teritoriului vamal al Republicii Moldova, cele livrate în Portul Internațional Liber Giurgiulești și Aeroportul Internațional Liber Mărculești din restul teritoriului vamal al Republicii Moldova, precum și cele livrate de către rezidenții diferitor zone economice libere ale Republicii Moldova, Portului Internațional Liber Giurgiulești, Aeroportului Internațional Liber Mărculești unul altuia, cu excepția serviciilor de transport livrate în Portul Internațional Liber Giurgiulești și Aeroportul Internațional Liber Mărculești din restul teritoriului vamal al Republicii Moldova, precum și a celor livrate de către rezidenții diferitor zone economice libere ale Republicii Moldova, Portului Internațional Liber Giurgiulești, Aeroportului Internațional Liber Mărculești unul altuia.

În conformitate cu Raportul recent al USAID:„Sistemul fiscal al Republicii Moldova are o serie de trăsături admirabile. Colectarea Taxei pe Valoarea Adăugată (TVA) este foarte mare în comparație cu țările cu cote de impozitare similare. Există un cod fiscal modern și comprehensiv, care integrează administrarea fiscală și o legislație fiscală de fond într-o sigură sursă accesibilă.”

Conform studiului realizat de USAID, nivelul global al impozitării în Moldova (34% din PIB) nu este nici prea înalt, dar nici jos în raport cu standardele internaționale. O analiză internațională comparativă a principalelor impozite colectate de către agențiile fiscale (cu excepția impozitelor pentru export și contribuțiile sociale) indică faptul că impozitarea în Republica Moldova, la 17% din PIB, nu reprezintă o povară fiscală deosebit de grea.

Pe baza analizei internaționale comparative, acest raport menționează următoarele:

Cota maximală a impozitului pe venitul persoanelor fizice, de numai 18%, este cu mult sub cota maximală medie internațională de 30% și este competitivă cu cotele impozitului din majoritatea statelor din spațiul ex-sovietic.

Cota impozitului pe profit din Republica Moldova, de 15%, este sub media cotei mondiale, precum și pentru statele din fosta Uniune Sovietică. Mai mult decât atât, schimbările recente în vederea excluderii economiilor din calcularea impozitului pe profit fac sistemul impozitelor pe profit al Republicii Moldova unul din cele mai competitive din lume. Impozitul de 15% pe profit este aproape identic cu cotele de impozitare aplicate de guvernele statelor ECE/ESE.

Cota TVA de 20% este un pic mai mare decât în alte state, dar acest lucru se pare că are un impact nesemnificativ asupra competitivității Republicii Moldova la nivel internațional, întrucât nu afectează prețurile relative ale factorilor de producție ale țării și nici nu adaugă, în mod direct, costurile de afaceri. Cota TVA de 20% este, în esență, aceeași ca și media pentru țările ECE/ESE și FUS.

„Presiunea fiscală”asupra forței de muncă din Republica Moldova, de 22%, este puțin mai mare decât presiunea fiscală medie mondială.

Astfel, sistemul fiscal din Republica Moldova, din punct de vedere al nivelului general de impozitare, al cotelor nominale de impozitare, schimbărilor recente din domeniul impozitării afacerilor, precum și al poverii fiscale, a fost considerat, cel puțin până la producerea impactului recent al crizei economice globale, ca fiind destul de competitiv, prin încurajarea investițiilor și crearea locurilor de muncă.

Reforma administrării fiscale în Moldova a înregistrat progrese semnificative până în prezent, deși mai rămân probleme serioase pentru anii care urmează. Mai mult decât atât, sunt preconizate schimbări importante în politica și legislația fiscală în anii care urmează, inclusiv o posibilă cota unică de impozitare a venitului persoanei fizice, reformele TVA și, în special, implementarea deplină a sistemului de restituire a TVA pentru persoanele fizice nerezidente, creșterea impozitului pe venitul corporativ și stabilirea unei cote unice reduse, completarea Codului Fiscal cu noi titluri privind contribuțiile sociale și taxele vamale, precum și majorarea cotelor principale la accize.

Conform cadrului bugetar pe termen mediu, obiectivele generale ale politicii fiscale pentru anii 2015 – 2017 se bazează în continuare pe:

asigurarea echității, stabilității și transparenței fiscale;

optimizarea presiunii fiscale;

sistematizarea legislației fiscale naționale;

îmbunătățirea și simplificarea sistemelor fiscale naționale;

armonizarea legislației fiscale naționale, inclusiv în contextul implementării Acordului de Asociere dintre Uniunea Europeană și Comunitatea Europeană a Energiei Atomice și statele sale membre, pe de o parte, și Republica Moldova, pe de altă parte.

Pe termen mediu se preconizează o serie de măsuri de politică fiscală pe principalele tipuri de impozite, precum urmează.

În ceea ce privește impozitul pe venit, în anii 2015-2017 se prevede:

menținerea sistemului progresiv de impozitare a veniturilor persoanelor fizice, concomitent cu majorarea tranșelor de venit impozabil, scutirii anuale personale, scutirii anuale personale majore și a scutirii anuale pentru persoanele întreținute la rata inflației prognozată pentru 2015-2017, conform tabelului 2.

Măsura dată are drept scop susținerea persoanelor fizice cu venituri mici și transpunerea treptată a presiunii fiscale asupra populației cu venituri medii și mai sus de medii.

Tabelul 2. Evoluția cotelor impozitului pe venitul persoanelor fizice, scutirilor anuale personale, personale majore și pentru persoanele întreținute în anii 2012-2017

Sursa: Sursa: Cadrul bugetar pe termen mediu pe anii 2015-2017, http://mf.gov.md/files/files/Acte%20Legislative%20si%20Normative/CBTM/2015%20%202017/Cadrul%20bugetar%20pe%20termen%20mediu%202015-2017.pdf

Deasemenea în anii 2015 – 2017 se prevede menținerea cotelor generale ale contribuțiilor de asigurări sociale (29%) și primelor de asigurare obligatorie de asistență medicală (8%).

Tabelul 3. Evoluția cotelor contribuțiilor de asigurări sociale de stat obligatorii și primelor de asigurare obligatorie de asistență medicală în anii 2012-2017

Sursa: Sursa: Cadrul bugetar pe termen mediu pe anii 2015-2017, http://mf.gov.md/files/files/Acte%20Legislative%20si%20Normative/CBTM/2015%20%202017/Cadrul%20bugetar%20pe%20termen%20mediu%202015-2017.pdf

În ceea ce privește TVA-ul , în anii 2015 – 2017 se prevede:

armonizarea în conformitate cu calendarul stabilit în Acordul de Asociere dintre Uniunea Europeană și Comunitatea Europeană a Energiei Atomice și statele sale membre, pe de o parte, și Republica Moldova, pe de altă parte, a actelor legislative privind TVA cu cele ale Uniunii Europene, și anume cu:

Directiva 2006/112/CE a Consiliului din 28 noiembrie 2006 privind sistemul comun al taxei pe valoarea adăugată;

Directiva 2007/74/CE a Consiliului din 20 decembrie 2007 privind scutirea de taxa pe valoarea adăugată și de accize pentru bunurile importate de către persoanele care călătoresc din țări terțe;

a treisprezecea directivă a Consiliului din 17 noiembrie 1986 privind armonizarea legislațiilor statelor membre referitoare la impozitele pe cifra de afaceri – Sisteme de restituire a taxei pe valoarea adăugată persoanelor impozabile care nu sunt stabilite pe teritoriul Comunității (86/560/CEE)

De asemenea în anii 2015 – 2017 se prevede următoarele ajustări privind accizele:

ajustarea la rata inflației prognozată pentru anii respectivi a cotelor accizelor stabilite în sume fixe (băuturi alcoolice, oxigen, azot, articole de bijuterie sau de giuvaiergerie, autoturisme, alte tutunuri și înlocuitori de tutun fabricate), cu excepția combustibililor (benzina, motorina și derivații acestora, păcura, gazele lichefiate) pentru care cota accizului se indexează la coeficientul de creștere anuală a produsului intern brut nominal prognozat pentru anii respectivi.

În vederea ajustării graduale a cotelor accizelor la produsele din tutun la nivelul țărilor din regiune, cât și la practica europeană, în anii 2015 – 2017 se prevede modificarea mărimii cotei accizului pentru țigarete cu filtru și fără filtru, care se prezintă în tabelul 4.

Tabelul 4: Evoluția cotelor accizelor pentru țigarete cu și fără filtru în anii 2012-2017

Sursa: Cadrul bugetar pe termen mediu pe anii 2015-2017, http://mf.gov.md/files/files/Acte%20Legislative%20si%20Normative/CBTM/2015%20%202017/Cadrul%20bugetar%20pe%20termen%20mediu%202015-2017.pdf

De asemenea în anii 2015 – 2017 se prevede:

armonizarea în conformitate cu calendarul stabilit în Acordul de Asociere dintre Uniunea Europeană și Comunitatea Europeană a Energiei Atomice și statele sale membre, pe de o parte, și Republica Moldova, pe de altă parte, a actelor legislative privind accizele cu cele ale Uniunii Europene, și anume cu:

Directiva 2011/64/UE a Consiliului din 21 iunie 2011 privind structura și ratele accizelor aplicate tutunului prelucrat;

Directiva 92/83/CEE a Consiliului din 19 octombrie 1992 de armonizare a

structurilor accizelor asupra alcoolului și băuturilor alcoolice;

Directiva 2003/96/CE a Consiliului din 27 octombrie 2003 privind restructurarea cadrului comunitar de impozitare a produselor energetice și a electricității,

Directiva 2008/118/CE a Consiliului din 16 decembrie 2008 privind regimul general al accizelor și de abrogare a Directivei 92/12/CE;

a treisprezecea directivă a Consiliului din 17 noiembrie 1986 privind armonizarea legislațiilor statelor membre referitoare la impozitele pe cifra de afaceri – Sisteme de restituire a taxei pe valoarea adăugată persoanelor impozabile care nu sunt stabilite pe teritoriul Comunității (86/560/CEE).

Pentru armonizarea legislație fiscale a R.M cu cea a UE, Republica Moldova își propune să efectueze anumite schimbări și în politica vamală și anume:

sistematizarea legislației vamale, prin implementarea noului Cod vamal într-o formulă revăzută, care va cuprinde Codul Vamal al Republicii Moldova, Legea cu privire la tariful vamal și Legea cu privire la modul de introducere și scoatere a bunurilor de pe teritoriul Republicii Moldova de către persoane fizice, precum și va fi corelată cu legislația vamală a UE și cea din regiune;

implementarea Nomenclaturii Combinate a Republicii Moldova, care include în sine atât tariful vamal, cât și nomenclatorul mărfurilor;

stabilirea taxei pentru efectuarea procedurilor vamale în sumă fixă pentru unele servicii specifice activității vamale, conform standardelor OMC și UE.

Ca obiective pe termen mediu, în 2015-2017 se prevede armonizarea în conformitate cu calendarul stabilit în Acordul de Asociere dintre Uniunea Europeană și Comunitatea Europeană a Energiei Atomice și statele sale membre, pe de o parte, și Republica Moldova, pe de altă parte, a actelor legislative vamale cu cele ale Uniunii Europene, și anume cu:

Regulamentul Consiliului (CEE) nr.2913/92 din 12 octombrie 1992 de instituire a Codului Vamal Comunitar;

Titlurile I și II din Regulamentul (CE) nr.1186/2009 al Consiliului din 16 noiembrie 2009 de instituire a unui regim comunitar de scutiri de taxe vamale;

Convenția din 20.05.1987 privind simplificarea formalităților în comerțul cu mărfuri;

Convenția din 20.05.1987 privind o procedură de tranzit comun;

Regulamentul (UE) nr.608/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 12.06.2013 privind aplicarea în vamă a drepturilor de proprietate intelectuală și de abrogare a Regulamentului (CE) nr.1383/2003.

Concluzia generală este că, în timp ce Republica Moldova are un sistem fiscal coerent,

elementele de bază ale impozitării directe și indirecte sunt compatibile cu normele UE și țara continuă să depună eforturi conjugate în vederea modernizării administrației sale fiscale. Cu toate acestea, noul progres al reformelor și soluționarea anumitor probleme cheie vis-à-vis de angajamentele actuale față de UE au fost stingherite de voința politică limitată și lipsa de responsabilitate față de aceste angajamente din partea Ministerului Finanțelor. Actuala agendă de armonizare UE în domeniul legislației și politicii fiscale rămâne a fi importantă pentru economia Moldovei, investitori și climatul său de afaceri. În timp ce dezvoltarea deplină a administrației fiscale la standarde moderne va necesita ceva timp și eforturi suplimentare (inclusiv suportul internațional), anumite aspecte, în special refinanțarea TVA, pot fi obținute destul de repede și, desigur, unele aspecte ce țin de impozitarea în UE sunt lăsate pentru o etapă mai târzie a procesului de integrare în UE. Guvernul Republicii Moldova a reiterat angajamentul privind conformarea și alinierea legislației și practicii fiscale la standardele europene. Deși, până acum, nu s-a acordat atenția necesară cerințelor UE privind legislația și politica fiscală, în prezent există o perspectivă realistă pentru Ministerul Finanțelor, în colaborare cu Inspectoratul Fiscal de Stat, de a-și asuma o responsabilitate proactivă în procesul de armonizare pentru următorii ani – în paralel cu respectarea angajamentelor față de FMI și imperativele fiscale naționale. În timp ce au demarat deja primele etape ale discuțiilor între Republica Moldova și UE privind noul acord de schimb comercial/asociere la începutul anului 2010, încă nu există informație detaliată disponibilă cu privire la detaliile unui astfel de acord cu privire la legislația și politica fiscală. Totuși, se pare rezonabil de a sconta ca problemele ce țin de impozitare să ocupe un loc important în noul acord. Se pare că acest acord va traduce fie cerințele deja existente (inclusiv cerințele din cel mai recent acord CEFTA 2006), fie o versiune îmbunătățită a cerințelor similare, precizându-se angajamentele cu privire la termenii limită pentru realizarea conformității cu normele juridice ale UE pe termen mediu, împreună cu măsurile fortificate de cooperare, inclusiv cooperarea în domeniul luptei cu frauda fiscală. În ceea ce privește impozitarea directă, Codul Fiscal al Republicii Moldova este apreciat ca fiind compatibil, în mare parte, cu cerințele UE, necesitând ajustări doar pe câteva aspecte. Problemele principale țin de impozitarea persoanelor nerezidente și necesitatea de a prevedea scutiri de la impozitare prin reținerea la sursă aplicabilă dividendelor remise de sucursalele, cu sediul în Moldova, companiilor–mame din Statele Membre ale UE. Unele prevederi ale Codului sunt considerate, de asemenea, recomandabile în ceea ce privește cooperarea cu Statele Membre ale UE în domeniul impozitării dobânzilor și asistenței reciproce privind colectările forțate și auditul și controlul transfrontalier. De asemenea, este recomandabil, în interesul clarității legale și certitudinii contribuabililor, ca principalele prevederi de procedură generală să fie incluse în Codul Fiscal. Mai mult decât atât, se consideră important ca să se depună eforturi în vederea asigurării că, în următorii ani, nu va exista nici o regresie vis-à-vis de Codul de Conduită al UE în Impozitarea Afacerilor. De asemenea, se subliniază faptul că armonizarea deplină nu este obligatorie din punct de vedere juridic până la o eventuală aderare a Moldovei la Uniunea Europeană. Acest lucru, oricum, nu ar trebui să distragă atenția de la faptul că mișcarea, în mod constant, în direcția armonizării are alte avantaje. Desfășurarea procesului, pas cu pas, va avea avantaje politice, deoarece ar putea fi mai ușor a obține suportul public pentru reforme, în cazul în care ele sunt conduse pas cu pas. În plus, această abordare poate fi utilă, deoarece ea oferă posibilitatea de a planifica procesul de implementare a schimbărilor. Mai mult decât atât, în măsura în care este posibil, ținând cont de perioada oarecum dificilă din punct de vedere economic, Moldova poate semnala disponibilitatea sa pentru reforme prin întreprinderea unor pași suplimentari spre armonizare, astfel permițând să fie văzută ca o țară care ar trebui să fie luată în serios în procesul de integrare în UE și în contextul unei eventuale aderări.Evaluarea impozitării indirectescoate în evidență o serie de aspecte problematice referitoare atât la sistemul TVA din Moldova, cât și la legislația cu privire la accize. În ceea ce privește TVA-ul, recomandările specifice se axează pe scutiri suplimentare de la TVA existente în Moldova, sistemul cotei zero, operațiile de restituire a TVA și facturilor, definiția juridică a locului de furnizare a serviciilor, combaterea fraudei TVA și îmbunătățirea aplicării TVA. În domeniul accizelor, problema principală constă în cotele, baza de impozitare pentru unitatea de acciz, necesitatea unei legislații suplimentare (în special cu privire la momentul apariției obligației fiscale și depozitare), precum și în tratarea zonelor libere. O abordare pe etape a acestor probleme este recomandată, axându-se, în primul rând, pe aspectele ce țin de sistemă și doar apoi pe armonizarea cotelor/cotelor minime de impozitare indirectă. Ținând cont de importanța unei administrații fiscale eficiente și moderne în procesul general de armonizare a legislației și politicii fiscale, sunt prezentate o serie de recomandări, care, în mare parte, susțin recomandările recente făcute de alți donatori internaționali și FMI. Una din recomandările cheie se referă la urgența modernizării până la un nivel de funcționare deplin a sistemului TI și a proceselor IFS. Reformele necesare continue ale IFS trebuie să fi inițiate cât mai curând posibil, pentru a îmbunătăți atât starea de lucruri curentă în administrația fiscală, cât și a pregăti administrația pentru a face față provocărilor europene. În special, ar trebui de proiectat un nou sistem TI, având în vedere că sistemul ar trebui, de asemenea, să fie capabil să facă față cerințelor UE. În contextul unei abordări strategice generale a armonizării în domeniul impozitelor, este de menționat faptul că, deși, din punct de vedere legal, responsabilitatea pentru

armonizarea legislației cu UE cu privire la impozitare este, în principal, a Ministerului Finanțelor, necesitatea armonizării cu standardele UE nu este încă stabilită în procesul de dezvoltare și de determinare a politicii fiscale și elaborare a reglementărilor legale. Acest proces creează riscul că se poate depune mult efort și resurse în procesul de dezvoltare a noii legi care, ulterior, poate să fie incompatibilă cu normele UE și cerințele acordurilor UE – Moldova. În această privință, se recomandă ca Ministerul Finanțelor să pregătească o Strategie privind armonizarea legislației UEpe termen mediu și lung (sau un plan relevant de acțiuni ), pe baza analizei făcute în prezenta publicație.Această abordare ar trebui să atragă o atenție specială unei serii de principii de bază, în special stabilității bugetare, recunoașterii necesităților mediului de afaceri, asigurării că sistemul fiscal al Republicii Moldova rămâne competitiv în ceea ce privește nivelul impozitării directe, finalizării legislației privind impozitarea indirectă, ținând cont de normele UE corespunzătoare, precum și funcționarea eficientă și eficace a sistemelor de impozitare indirectă, continuarea și accelerarea procesului de modernizare a administrării fiscale din Republica Moldova și consolidarea cooperării internaționale. De asemenea, trebuie de acordat o atenție corespunzătoare oricăror obligațiuni noi sau actualizate, preluate de Republica Moldova în contextul unui acord viitor de asociere împreună cu realitățile în evoluție privind dezvoltarea economiei interne – inclusiv intensitatea și durata actualei recesiuni și recuperări.