Prezentarea Generala a Firmei S.c. Krilati Team S.r.l

Înființată în 1991, S.C. KRILATI TEAM S.R.L. cu sediul în Timișoara, județul Timiș, strada Ion Slavici, a ajuns astăzi o firmă apreciată de multă lume (făcând față cu succes concurenței acerbe) deoarece răspunde cu profesionalism la cerințele tot mai diversificate ale clienților săi.

Societatea KRILATI TEAM este o societate cu răspundere limitată – S.R.L., având ca obiect de activitate comerțul cu amănuntul în magazine nespecializate, cu vânzare predominantă de produse alimentare, băuturi și tutun.

S.C. KRILATI TEAM S.R.L. este o firmă tânără și dinamică, formată din oameni înalt calificați cu vastă experiență în domeniul comerțului. Societatea a avut grijă ca personalul să fie foarte bine motivat și pregătit, și să aibă în plus un nivel ridicat al conduitei profesionale și al comportamentului pentru a răspunde cu succes valorilor fundamentale (morale și profesionale) ale societății:

Valorile morale:

Integritatea – suntem un colectiv cu o conduită onestă.

Loialitatea – suntem devotați companiei și clienților noștrii în scopul îndeplinirii obiectivelor asumate atât în nume personal cât și în numele companiei.
Responsabilitatea – ne asumăm responsabilitatea pentru activitățile întreprinse de noi, și suntem gata să suportăm consecințele acestora.
Respectul legii – respectăm prevederile legale și nu ne abatem de la acestea. Încălcarea legii este nepermisă.

Echitate – atât angajații societății cât și clienții sunt tratați imparțial, corect și echitabil.

Valorile profesionale:

Satisfacția clienților – folosim toate resursele pentru atingerea unui standard ridicat de calitate a serviciilor prestate, pentru satisfacerea cerințelor clienților și câștigarea loialității acestora.

Experiență și competență – ne bazăm pe o bună judecată profesională asigurată de experiența și valoarea angajaților noștrii.

Tradiție – S.C. KRILATI TEAM S.R.L., avand peste două decenii de experiență, am dobândit tradiție pentru că noi credem în continuitatea valorilor noastre.

Spirit de echipa – comunicăm, conlucrăm și reușim împreună. Nu întâmplător a fost ales pentru numele firmei și termenul “team”.

Magazinul este amplasat într-un cartier izolat, pe o suprafață de 100 mp, cu un program de tip nonstop având avantajul de a nu se regăsi în luptă directă cu supermarketurile și hypermarketurile din oraș. Chiar dacă în magazinele mari (ex. supermarket) prețul produselor alimentare este mai mic, atunci când ești presat de timp sau trebuie să cumperi puține produse, nu este rentabil să te deplasezi atâția km până la cel mai apropiat supermarket.

Totuși, pentru satisfacerea unor nevoi de bază a clienților, managerul a pus accent pe: importanța mărimii și structurii asortimentului de mărfuri, forma de vânzare (vânzarea în regim de autoservire în acest caz), dotările tehnice care facilitează vânzarea produselor (mașină de feliat mezeluri, lăzi și vitrine frigorifice), promovare continuă.

1.1. GAMA DE PRODUSE

produse alimentare de bază: panificație, carne, mezeluri, ouă;

produse alimentare auxiliare: conserve, dulciuri, băuturi răcoritoare, băuturi alcoolice, cafea, tutun, condimente și sosuri;

alimente congelate: carne, legume, semipreparate;

legume, fructe proaspete;

produse alimentare vrac;

produse dietetice: fără zahăr, fără sare, cu soia etc.;

produse alimentare pentru bebeluși;

produse chimice: detergenți, produse pentru menaj, vopsele;

produse cosmetice: creme, loțiuni, șampoane, pentru bărbierit etc;

articole pentru uz gospodăresc: lacăte, diferite scule;

articole pentru uz casnic: caserole, farfurii, umerașe plastic etc;

veselă, tacâmuri și accesorii pentru masă: articole ceramică, plastic, inox, bambus, sticlă

vase și accesorii pentru gătit: vase fontă, vase inox, tăvi cozonac, oale și tigăi;

articole din sticlă: scrumiere, pahare, vase tip Yena;

consumabile hârtie: șervețele, hârtie igienică, prosoape, hârtie ambalat;

articole birotică și papetărie: pixuri, benzi adezive, folii, dosare;

diverse consumabile: brichete, chibrituri, mănuși menaj, consumabile cosmetice;

textile: ciorapi damă, șosete, prosoape, maieuri etc.

1.2. PRINCIPALII FURNIZORI

Cris-Tim – liderul pieței de mezeluri din România;

C+C – este unul dintre cei mai mari producători de mezeluri din vestul țării, cu o producție de preparate din carne de peste 25 tone/zi;

Avis – cu o experiență de 40 de ani în domeniu, 25 de magazine proprii deschise în Hunedoara; producție carne pui, producție ouă consum;

Miruna International Impex – activitatea de bază a firmei o constituie distribuția de băuturi alcoolice și produse alimentare; suplimentar firma oferă servicii de mercantizare clienților precum și consiliere în derularea afacerii acestora;

Coca-Cola HBC – își desfășoară activitatea în fabrica din Timișoara începând cu anul 1995; fabrica de la Timițoara are mai multe linii de îmbuteliere pentru băuturile carbonatate și necarbonatate și o linie de îmbuteliere aseptică special creată pentru ceaiurile Nestea;

PepsiCo – în prezent este a doua cea mai mare companie din industria alimentară și a băuturilor la scară mondială și unul dintre liderii de piață din Europa; PepsiCo este prezentă de multă vreme pe piața românească în domeniul băuturilor prin companiile de îmbuteliere sub franciza PepsiCo: Sitaco din 1965, Quadrant Amroq Beverages din 1997, iar din 2004 este prezentă și în dimeniul snacksurilor când grupul a achiziționat Star Foods;

JTI România – face parte din grupul Japan Tobacco International, o companie internațională de tutun, înfințată în 1994;

Simba Invest – are ca obiect de activitate distribuția de țigări, produse alimentare, produse cosmetice și băuturi alcoolice;

European Drinks – obiectul de activitate al societății îl reprezintă producerea și comercializarea de produse alimentare lichide (băuturi răcoritoare, alcoolice, ulei lapte și alte produse alimentare);

Ulker – cea mai mare companie de larg consum din Turcia, înfințată în 1944, iar în România încântă de peste 15 qni consumatorii de toate vârstele;

Fares – cu peste 80 de ani de experiență, deține locul I pe piața ceaiurilor din România;

Smithfield Ferme (fosta Comtim) – este o companie românească de producere în sistem integrat a suinelor, care își desfășoară activitatea în Banat din anul 2004, și care este parte a Smithfield Foods, cea mai mare companie de creștere a porcinelor și procesare a cărnii de porc din lume.

1.3. ANGAJAȚII

Tendința actuală a firmelor de comerț este de a se axa pe vânzări și profit, ca elemente esențiale ale succesului în afaceri. Personalul de vânzări competent ajută la crearea unei imagini pozitive a firmei pe piață. În acest context, și personalul S.C. KRILATI TEAM S.R.L. a căpătat tendința de a deveni important și unic pentru firmă, produse sau clienți, în special datorită faptului că sarcinile și responsabilitățile acestuia sunt tot mai complexe.

Pentru maximizarea profitului managerul firmei KRILATI a pus mare accent pe angajați, având un personal competent, cu experiență și studii aprofundate în domeniul economic și financiar, cu vaste aptitudini și competențe personale. În prezent firma are 5 angajați: 3 vânzători, un manipulant și un supraveghetor. (fig. 1)

Este foarte important a avea angajați foarte bine pregătiți, deoarece vorbim în acest caz despre vânzare personală în magazin, care presupune un contact personal între vânzător și cumpărător,contact ce implică acțiunea vânzătorului de a furniza unor potențiali cumpărători, informații, iar apoi viitoarele beneficii capabile să-i motiveze și să-i convingă pe aceștia să cumpere produsul oferit.

Vânzarea personală facilitează armonizarea produsului cu cerințele cumpărătorului. Obiectivul acestei forme de vânzare este acela de a satisface necesitățile consumatorilor prin găsirea de bunuri la momentul, locul și prețul stabilit. Dacă acest obiectiv este îndeplinit rezultatul e un client mulțumit și de aici și posibilitatea mai mare a unei relații de lungă durată.

Procesul de vânzare pe care-l desfășoară angajații în această unitate comercială cu amănuntul, se compune între o serie de pași, sau etape, în care vânzătorul mai întâi abordează cumparătorul, apoi identifică nevoile acestuia, după care prezintă caracteristicile, avantajele și beneficiile produsului, soluționează eventualele obiecții ale clientului și în final încheie vânzarea.

Aceste etape sunt legate de diverse modele stilizate de comunicare dintre care cel mai întâlnit este reprezentat pe următoarele etape:

atenție – abordarea cumpărătorului: această etapă este foarte importantă deoarece

reprezintă oportunitatea inițială pentru vânzător de a face impresie bună, pentru a câștiga și a reține un contact viu cu potențialul client;

interes – identificarea nevoilor cumpărătorului: stârnirea interesului cumpărătorului se

realizează prin întrebările utilizate de către vânzător pentru a identifica nevoile acestuia și pentru a obține cea mai bună idee despre produsul care este căutat. Cu cât ascultă mai atent nevoile și dorințele pe care le expune clientul cu atât vânzătorul va fi capabil să-l influențeze în luarea deciziei de cumpărare;

dorință – argumentarea și demonstrarea vânzării: stimularea dorințelor și a preferințelor

precum și formularea unor propuneri concrete se face prin prezentarea produslui. În această prezentare este necesar să se aducă în prim plan caracteristicile, avantajele și beneficiile produslui, vânzătorul căutând să-l convingă pe client că acesta răspunde în mod explicit nevoilor sale concrete;

acțiune – finalizarea vânzării: vânzătorul va âncerca sî găsească momentul potrivit pentru

a obține acțiunea cumpărătorului, respectiv achiziționarea produsului;

satisfacție – menținerea relației cu cumpărătorul: un vânzător bun trebuie să întărească

convingerea cumpărătorului că alegerea produslui a fost optimă, iar decizia luată a fost înțeleaptă și eficientă.

Fig. 1. Structura organizatorică a firmei S.C. KRILATI TEAM S.R.L.

1.4. POZIȚIA ACTUALĂ PE PIAȚĂ ȘI MEDIUL CONCURENȚIAL

Pentru ca o firmă să-și evalueze poziția pe piață și să-și cunoască mediul în care activează, și anume: clienții, concurenții, distribuitorii, trebuie să recurgă la anumite cercetări. Cercetarea de piață pentru analiza poziționării, are ca obiectiv identificarea poziției ocupate de firmă în mediul concurențial, stabilirea atuurilor și punctelor slabe ale firmei, și în același timp, ale competitorilor, care ajută în determinarea celei mai bune strategii comerciale și de marketing. Prin mediul extern al firmei se întelege ansamblul factorilor externi acesteia, factori a căror existență este susceptibilă de a-i influența comportamentul și performanțele sale, afectând-o într-un fel sau altul. Deoarece impactul poate fi direct (acțiunile concurenței) sau indirect (schimbări generale în climatul de afaceri), analiza mediului extern trebuie realizată în două contexte diferite: contextul concurențial (mezomediul), generat de elemente aflate în imediata vecinătate a organizației și caracterizat prin posibilități sporite de influențare a acesteia, respectiv contextul general (macromediul), mai îndepărtat și cu posibilități mai reduse de influență asupra firmei.
Ca și scop, analiza mediului extern vizează studiul acelor variabile majore prin care mediul imediat sau cel lărgit influentează fima, furnizând diagnosticului informații asupra situației strategice complementare în raport cu cele oferite de analiza internă.

Mai pe scurt spus, în opinia lui Philip Kotler, mediul firmei, pe care acesta îl numește “global”, poate fi definit ca fiind “ansamblul factorilor și forțelor externe întreprinderii care sunt în măsură să-i afecteze acesteia maniera de dezvoltare”.

Fie că sunt realizate în cadrul contextului concurențial, fie că privesc contextul general al macromediului, analizele realizate la acest nivel au scopul de a sesiza oportunitățile și amenințările care există, dar și de a identifica factorii cheie de success ai sectorului de activitate, veritabile variabile strategice externe pe care toate firmele trebuie să le cunoască și să le stăpânească pentru a supraviețui.

Evaluarea mediului extern este una din primele etape ale procesului de planificare strategică. Aceasta permite managerilor să identifice schimbările, tendințele, oportunitățile, amenințările, și oferă de asemenea informații de bază pentru alte decizii de marketing.

Analiza mediului extern

Pentru a analiza influența mediului extern asupra societății KRILATI, recurgem la analiza PEST, prin care vom urmări dacă există oportunități care să ducă la o eficiență mai ridicată a activității economice sau amenințari reprezentate de obstacole potențiale, care să determine frânarea activității economice a firmei. De regulă, analiza PEST (politică, economică, socială, tehnologică) și îmbogățită cu alte două elemente rezultând PESTLE (legislativă, analiza mediului înconjurător) ajută la identificarea influențelor pe termen lung asupra firmei și astfel la găsirea viziunii pentru un management strategic.

Mediul politic- atât produsele firmei KRILATI cât și cele ale concurenților sunt supuse legislației din România. Deciziile de marketing, management și, în general, activitatea comercială, sunt puternic afectate de mediul politic, în special de mediul politic local, întrucât conflictele dintre partide sau campaniile de alegeri locale pot aduce schimbări importante pe piață și automat și în deciziile de marketing și management. De menționat faptul că în acest cartier firmele dominante au ca manageri oameni politici, simpatizanți ai fostului partid la conducere pe plan local. Într-un sens mai larg, promulgarea sau abrogarea unor legi, decrete, ordonanțe și hotărâri pot genera oportunități sau constrângeri pentru firmă, pentru furnizorii săi sau pentru clienții săi, dar la momentul actual, pentru KRILATI nu se poate vedea un impact semnificativ din mediul politic.

Mediul economic – evoluția vieții economice se regăsește în puterea de cumpărare și în modul de cheltuire a veniturilor. Mediul economic influențează prin nivelul veniturilor polulației, adică puterea de cumpărare, deci indicele prețurilor de consum influențează cererea de produse. În acest context al crizei economice, oamenii tind să cheltuiască mai puțin. Clienții se gândesc de două ori înainte de a scoate banii din buzunar. S.C. KRILATI S.R.L. are avantajul unor prețuri rezonabile pentru publicul larg, la acestea adăugându-se promoții, oferte ocazionale, cadouri pentru clienții fideli. Firma poate face acest lucru pentru că unele produse nu provin de la terți, ci prin parteneriatele managerului cu mai mulți producători locali sau regionali (exemplu: zarzavaturi, brânzeturi, preparate tradiționale din carne etc.), deci există un impact pozitiv pentru firmă în timpul crizei.

Mediul social – în zilele noastre oamenii cunosc problemele legate de mediu dar nu sunt implicați în astfel de acțiuni, mereu crezând că este responsabilitatea unei organizații. Totuși, firma KRILATI s-a implicat într-o campanie de responsabilizare socială, în campania socială numită “Să păstrăm parcul Petofi Sandor curat!”, așadar factorii sociali pot aduce un impact pozitiv.

Mediul tehnologic – tehnologia este una dintre forțele cu cel mai mare impact asupra pieței și politicilor de management pe termen mediu și lung. Creând tehnologii și produse noi, mediul tehnologic propune numeroase oportunități și amenințări pe piață. Managementul trebuie să sesizeze și să exploateze consecințele apariției unor tehnologii noi. Odată devenind tehnologia mai avansată este mai ușor pentru firmă să-și promoveze produsele pe internet, însă firma nu s-a lansat pentru moment și în domeniul comerțului on-line. Ca atare nu are beneficii de pe urma tehnologiei avansate.

Tabel 1 – Analiza mediului extern

Puncte forte: firmă cu tradiție, forța de muncă specializată; gama diversificată de

produse; calitatea produselor, servirea; aspect comercial modern; sisteme de promovare inovatoare, oferte, promoții;

Puncte slabe: număr redus de angajați, în raport cu volumul de marfă, fluxul de clienți și

spațiul de desfacere; dorința de a obține venituri mari în timp scurt; concurența unor firme cu produse similare;

Tabel 2. Analiza mediului concurențial

CAPITOLUL II

EVOLUȚIA PRINCIPALILOR INDICATORI ECONOMICI AI ACTIVITĂȚII FIRMEI S.C. KRILATI S.R.L.

Tabel 3. Evoluția principalilor indicatori economici

2.1. EVOLUȚIA CIFREI DE AFACERI A SOCIETĂȚII

Rațiunea de a exista a oricărei firme presupune desfășurarea oricărei activități durabile măsurată prin nivelul performanțelor economico-financiare ca expresie a eficienței activității de producție și comercializare a bunurilor materiale necesare satisfacerii unor nevoi sociale.

Cifra de afaceri exprimă totalitatea veniturilor obținute din activități comerciale curente, fiind unul dintre cei mai importanți indicatori de măsurare a performanțelor economice ale întreprinderii. Practic, cifra de afaceri permite determinarea poziției pe piață a unei societăți, oferă informații despre dinamica activității, țansele de extindere a afacerii sau importanța întreprinderii în cadrul sectorului. Cifra de afaceri reprezintă indicatorul fundamental al activității oricărei întreprinderi fiind situat în fruntea indicatorilor de performanță în măsura în care condiționează mărimea profitului și ratei rentabilității.

Cifra de afaceri poate fi abordată ca:

cifră de afaceri totală

cifră de afaceri medie

cifră de afaceri marginală

cifră de afaceri minimă (critică)

Scopul analizei cifrei de afaceri vizează cunoașterea dinamicii vânzărilor unei firme, a

factorilor care condiționează evoluția lor, în vederea elaborării strategiei de piață și fundamentării previziunilor principalilor indicatori economici.

Utilizatorii de informații oferite prin analiza cifrei de afaceri pot fi: managerii societății, acționarii, clienții, furnizorii, societăți bancare, iar sursele informaționale sunt: bilanțul contabil, date din evidența curentă, anuare statistice.

Analiza dinamică a cifrei de afaceri se face cu ajutorul indicatorilor de dinamică:

variația absolută a cifrei de afaceri

ΔCA = CA1 – CA2; Acest indicator arată cuantumul creșterii sau reducerii volumului

încasărilor obținute de întreprindere.

variația relativă a cifrei de afaceri

ΔCA = CA1 – CA2 × 100; Acest indicator arată ritmul de creștere al CA de la o perioadă

la alta. Factorii care influențează cifra de afaceri se împart pe două categorii:

factori interni: gradul de cunoaștere a nevoilor consumatorului, forța de vânzare, factori

comerciali (gama sortimentală, politica de produs, calitatea produselor, amplasarea unităților de desfacere); factori tehnici (gradul de înzestrare tehnică, gradul de modernizare, gradul de uzură al mijloacelor fixe folosite); calitatea prestațiilor

factori externi: concurența, legislația economico-financiară, evoluția caracteristicilor

clientului; creșterea sau scăderea veniturilor;

Tabel 4. Variația absolută a cifrei de afaceri

∆CA1 = CA2012 – CA2011

∆CA1 = 401264 – 398936

∆CA1 = 2328 lei

∆CA2 = CA2013 – CA2011

∆CA2 = 199503 – 398936

∆CA2 = – 199433 lei

∆CA3 = CA2013 – CA2012

∆CA3 = 199503 – 401264

∆CA3 = – 201761 lei

Tabel 5. Variația relativă a cifrei de afaceri

∆rCA1 = CA2012/CA2011 × 100 – 100

∆rCA1 = 401264/398936 × 100 – 100

∆rCA1 = 0,58%

∆rCA2 = CA2013/CA2011 × 100 – 100

∆rCA2 = 199503/398936 × 100 – 100

∆rCA2 = – 50%

∆rCA3 = CA2013/CA2012 × 100 – 100

∆rCA3 = 199503/401264 × 100 – 100

∆rCA3 = – 50, 29%

Grafic 1. Evoluția cifrei de afaceri

2.2. EVOLUȚIA VENITURILOR ȘI A CHELTUIELOR TOTALE

Veniturile constituie creșteri ale beneficiilor economice înregistrate pe parcursul perioadei contabile sub formă de intrări sau creșteri ale activelor ori descreșteri ale datoriilor care se concretizează în creșteri ale capitalului propriu, altele decât din contribuții ale acționarilor.

Tabel 6. Variația absolută a veniturilor

∆VT1 = VT2012 – VT 2011

∆VT1 = 401513 – 400897

∆VT1 = 616 lei

∆VT2 = VT2013 – VT2011

∆VT2 = 199590 – 400897

∆VT2 = – 201307 lei

∆VT3 = VT2013 – VT2012

∆VT3 = 199590 – 401513

∆VT3 = – 201923 lei

Tabel 7. Variația relativă a veniturilor

∆rVT1 = VT2012/VT2011 × 100 – 100

∆rVT1 = 401513/400897 × 100 – 100

∆rVT1 = 0,15%

∆rVT2 = VT2013/VT2011 × 100 – 100

∆rVT2 = 199590/400897 × 100 – 100

∆rVT2 = – 50,22%

∆rVT3 = VT2013/VT2012 × 100 – 100

∆rVT3 = 199590/401513 × 100 – 100

∆rVT3 = – 50,3%

Grafic 2. Evoluția veniturilor totale

Cheltuielile constituie diminuări ale beneficiilor economice înregistrate pe parcursul perioadei contabile sub formă de ieșiri sau scăderi ale valorii activelor ori creșteri ale datoriilor, care se concretizează în reduceri ale capitalului propriu, altele decât cele rezultate din distribuirea acestora către acționari. Definițiile veniturilor și cheltuielilor surprind caracteristicile lor esențiale,dar nu specifică criteriile ce trebuie îndeplinite pentru a putea fi înregistrate.

Tabel 8. Variația absolută a cheltuielilor

∆ChT1 = ChT2012 – ChT2011

∆ChT1 = 419179 – 391013

∆ChT1 = 28166 lei

∆ChT2 = ChT2013 – ChT2011

∆ChT2 = 195201 – 391013

∆ChT2 = – 195812 lei

∆ChT3 = ChT2013 – ChT2012

∆ChT3 = 195201 – 419179

∆ChT3 = – 223978 lei

Tabel 9. Variația relativă a cheltuielilor

∆rChT1 = ChT2012/ChT2011 × 100 – 100

∆rChT1 =419179/391013 × 100 – 100

∆rChT1 = 7,20%

∆rChT2 = ChT2013/ChT2011 × 100 – 100

∆rChT2 =195201/391013 × 100 – 100

∆rChT2 = – 50,08%

∆rChT3 = ChT2013/ChT2012 × 100 – 100

∆rChT3 =195201/419179 × 100 – 100

∆rChT3 = – 53,44%

Grafic 3. Evoluția cheltuielilor totale

2.3. EVOLUȚIA PROFITULUI SOCIETĂȚII

Profitul reprezintă câștigul pe care îl obțin întreprinzătorii, propietarii de capital, care își asumă riscul inițierii unei afaceri. Acesta este venit rezidual determinat ca diferența dintre prețul de vânzare al bunurilor economice și costul unitar. Existența profitului, obținerea lui de către întreprinzători ridică și problema justificării acestuia, ca o formă de venit distinctă a societății.

Considerat de mulți specialiști drept motor al societății noastre, profitul constituie motivația obiectivă a întreprinzătorilor și propietarilor firmelor. În această perspectivă putem spune că toate firmele ─ indiferent de mărimea sau forma lor ─ își organizează și desfășoară activitatea sub semnul profitului, urmărind profitul care de departe se prezintă ca fiind criteriul cel mai important de apreciere a activității globale a acestora și, desigur, singura sursă de dezvoltare a lor. Prin aceasta, profitul contribuie și la satisfacerea în perspectivă a unor nevoi potențiale de consum de bunuri și servicii, constituind acel element ce impulsionează pe întreprinzător în organizarea producției de noi bunuri și servicii.

Profitul îndeplineste urmatoarele funcții:

indicator sintetic de apreciere a eficienței folosirii capitalurilor și a desfășurării activității.

sursa de autofinanțare – o parte poate fi folosit pentru finanțarea propriei activități;

stimulează inițiativa și acceptarea riscului de către întreprinzători.

sursa de acoperire a capitalurilor împrumutate.

asigură formarea resurselor bugetului statului.

instrument de control a activității economice a întreprinderii.

Tabel 10. Variația absolută a profitului realizat

∆P1 = P2012 – P2011

∆P1 = – 17666 – 9884

∆P1 = – 27550 lei

∆P2 = P2013 – P2011

∆P2 = 4389 – 9884

∆P2 = – 5495 lei

∆P3 = P2013 – P2012

∆P3 = 4389 – 17666

∆P3 = – 13277 lei

Tabel 11. Variația relativă a profitului realizat

∆P1 = P2012/P2011 × 100 – 100

∆P1 = -17666/9884 × 100 – 100

∆P1 = -278,73%

∆P2 = P2013/P2011 × 100 – 100

∆P2 =4389/9884 × 100 – 100

∆P2 = – 55,6%

∆P3 =P2013/P2012 × 100 – 100

∆P3 = 4389/-17666 × 100 – 100

∆P3 = – 124,84%

Grafic 4. Evoluția profitului realizat

Rata profitului

Profitul se exprimă în mărimi absolute și relative. Sub aspect absolut, mărimea profitului este relevată prin masa profitului, care exprimă suma câștigului bănesc obținut de firmă, ramură sau economie națională. Mărimea relativă a profitului se măsoară prin rata profitului, care exprimă raportul procentual dintre masa profitului și un indicator de referință (cifra de afaceri, capitalul propriu utilizat, costurile etc). Aceasta se calculează pe produs, firmă, ramură și chiar economie națională.

Pentru agenții economici care sunt interesați să producă acele bunuri economice ce oferă cele mai mari posibilități de câstig, mărimea și dinamica ratei profitului constituie un criteriu de orientare a structurii producției și investițiilor.

În funcție de natura eforturilor depuse, exprimate prin parametrii de referință, în practica economică, rata profitului (Rp) se determină prin mai multe modalități, dintre cele mai utilizate fiind: rata profitului în funcție de cifra de afaceri (CA) – exprimă eficiența actelor de vânzare-cumpărare -cumparare efectuate de firmă.

Mărimea și dinamica ratei profitului este influențată de o serie de factori, și anume:

nivelul productivității factorilor de producție. Cu cât productivitatea factorilor de

producție este mai mare cu atât masa și rata profitului vor fi mai mari, și invers;

nivelul costului unitar. Cu cât nivelul costului unitar este mai mare, cu atât masa și rata

profitului pe produs vor fi mai mici, și invers;

nivelul prețului de vânzare al bunurilor economice. Cu cât nivelul prețului de vânzare al

unui bun economic va fi mai mare, cu atât masa și rata profitului vor fi mai mari, și invers. Deci, la un anumit nivel al prețului de vânzare masa și rata profitului vor fi cu atât mai mari cu cât nivelul costului unitar al bunurilor economice va fi mai mic, și invers;

volumul, structura și calitatea producției (activității economice). Dacă structura

producției și calitatea bunurilor economice rămân neschimbate, masa și rata profitului sunt direct proporționale cu volumul producției.

Rata profitului exprimă marimea profitului în formă relativă si se calculează ca raport procentual între masa profitului și un indicator corespunzător de referință. În funcție de acest indicator în teoria și practica economică se calculează mai multe rate ale profitului în cazul de față am calculat rata comercială, care reprezintă raportul procentual dintre profitul brut și cifra de afaceri.

Rata profitului = x 100 ; Rp = x 100

Rp2011 = 9884/398936 × 100

Rp2011 = 2,47%

Rp2012 = – 17666/401264 × 100

Rp2012 = -4,40%

Rp2013 = 4389/199503 × 100

Rp = 2,19%

Tabel 12. Variația absolută a ratei profitului

∆Rp1 = Rp2012 – Rp2011

∆Rp1 = – 4,40% – 2,47% = – 6,87%

∆Rp2 = Rp2013 – Rp2011

∆Rp2 = 2,19% – 2,47% = 0,28%

∆Rp3 = Rp2013 – Rp2012

∆Rp3 = 2,19% – 4,40% = -2,21%

∆Rp1 = Rp2012/Rp2011 × 100 – 100

∆Rp1 = – 4,40%/2,47% × 100 – 100 = – 278%

∆Rp2 = Rp2013/Rp2011 × 100 – 100

∆Rp2 = 2,19%/2,47% × 100 – 100 = -11,33%

∆Rp3 = Rp2013/Rp2012 × 100 – 100

∆Rp3 = 2,19%/4,40% × 100 – 100 = -50,22%

Tabel 13. Variația relativă a ratei profitului

Productivitatea muncii este unul din cei mai importanți indicatori sintetici ai eficienței activității economice a întreprinderilor, care reflectă eficacitatea sau rodnicia muncii cheltuite în procesul de producție. Nivelul productivității muncii se determină fie ca raport între volumul producției și cantitatea de muncă cheltuită pentru obținerea lui, fie prin raportarea timpului de muncă cheltuit la volumul producției obținute.

Productivitatea muncii exprimă eficiența cu care este consumată munca. Ea mai poate fi definită și sub forma capacității forței de muncă de a crea un anumit volum de bunuri sau de a presta anumite servicii într-o anumită perioadă de timp.

Productivitatea anuală a muncii se stabilește prin raportarea producției exercițiului, a cifrei de afaceri sau a valorii adăugate la numărul mediu al salariaților sau muncitorilor, adică:

Productivitatea muncii =  ; W =  ;

W 2011 = 398936 = 79787,2 lei/om anual

5

W 2012 = 401264 = 133754,66 lei/om anual

3

W 2013 = 199503 = 199503 lei/om anual

1