Prezentarea Fondurilor Structurale ale Uniunii Europene

Capitolul I – Prezentarea fondurilor structurale ale Uniunii Europene

Fondurile structurale sunt instrumente financiare , prin care Uniunea Europeană acționează pentru eliminarea diferențelor sociale și economice dintre țări și regiunile acestora. Principalul scop al fondurilor structurale este să acorde sprijin la nivel structural , sectorial și regional.

Fondurile structurale datează din anii 1960, ele au fost regrupate la finele anului 1980 și programate pe perioade plurianuale 1989-1993 , cincinale 1994-1999 și septenale 2000-2006 și 2007-2013. Fiecare perioadă de programare dispune de bugete generale , în cadrul bugetului Uniunii Europene , cunoscute sub termenul de perspective financiare.

Fondurile structurale sunt rezultatul negocieriilor complexe la nivel European. Negocierile sunt realizate între Comisia Europeană și fiecare Stat membru pentru a decide în ce manieră vor funcționa fondurile la nivel național respectând totodată reglementările în vigoare. Comisia poate refuza sau accepta planurile sau programele operaționale propuse de statele membre. Refuzul Comisiei Europene se datorează nerespectării obiectivelor propuse și a priorității comunitare iar în caz contrar , odată adoptate aceste programe , cele două părți semnează un document legal prin care sunt puse la punct toate procedurile de spupraveghere , control, evaluare și urmărire a fondurilor. Fondurile sunt transferate în tranșe și la diferite scadențe în contul statului membru.

Obiectivele Fondurilor Structurale

Alocarea Fondurilor structurale se face în funcție de obiective . Aceste obiective ajută la eliminarea diferențelor , discrepanțelor dintre țari , regiuni și sectoare .

În perioada 2000-2006 au existat 3 obiective , ce nu au avut denumiri alfabetice, acestea sunt numerotate cu cifre arabe.

Obiectivul 1 . Zonele unde produsul intern brut este mai mic de 75% din UE.

Obiectivul 2 . Zone în conversie economică și socială.

Obiectivul 3. Adaptarea și modernizarea sistemelor de învățământ și de folosire a forței de muncă.

În perioada 2007-2013 obiectivele generale ale fondurilor structurale au fost denumite astfel :

Obiectivul 1 – Convergența sau reducerea declajelor de dezvoltare dintre regiuni .

Statele pot solicita finanțare pentru regiunile care au produsul intern brut sub 75% din media euopeană. Acest obiectiv este destinat să grăbească dezvoltarea economică pentru regiunile rămase în urmă prin investitii în capital uman și intrastructură de bază.

Obiectivul 2 – Competitivitate regională și ocuparea forței de muncă.

Statele pot solicita finanțare pentru regiunile care nu sunt eligibile pentru obiectivul convergență. Acest obiectiv este destinat să consolideze competitivitatea și atractivitatea regiunilor , precum și capacitatea de ocupare a forței de muncă printr-o abordare dublă cea legată de angajați și angajatori.

Obiectivul 3 – Cooperare teritorială europeană sau transfrontalieră.

Acest obiectiv sprijină adaptarea și modernizarea politicilor și sistemelor de educație , instruire și angajare de forță de muncă. Urmărește întărirea cooperării la nivel transfrontalier, transnațional și interregional.

Comparație a obiectivelor din perioada 2000-2006 cu perioada 2007-2013:

Obiectivul 1 ( 2000 – 2006 ) și Convergența ( 2007 – 2013 )

Obiectivul 2 ( 2000 – 2006 ) și Competitivitate ( 2007 – 2013)

Obiectivul 2 pentru perioada 2000 – 2006 urmărește regiunile în conversie economică și socială. Conversia economică și socială este de aproape 18% din teritoriul Uniunii Europene. Regiunilor industriale în mutație le corespunde 12% din total , zonelor urbane în dificultate le corespunde 4% iar restul de 2% din teritoriul UE îi corespunde zonei în depresie dependente de pescuit.

Pentru perioada 2007 – 2013 obiectivul competitivitate vizează regiunile cele mai bogate ale Uniunii.

Obiectivul 3 ( 2000 – 2006) și Cooperare (2007 – 2013)

Obiectivul 3 în perioada 2000 – 2006 , urmărește susținerea proiectelor ale Fondului Social European cu scopul de a moderniza resursele umane și politice în domeniile educației , formării și a utilizării forței de muncă . Acest obiectiv dispare în perioada 2007 – 20013.

În 2006, existau patru Programe de Inițiativă Comunitară :

INTERREG , pentru cooperare transfrontalieră,

URBAN , pentru dezvoltare urbană,

LEADER , pentru dezvoltare rurală ,

EQUAL , pentru egalitate și dezvoltarea resurselor umane.

Perioada 2007 – 2013 nu va propune nici-un Program de Inițiativă Comunitară .

INTERREG devine obiectivul cooperare , statele membre sunt invitate să supună proiecte urbane. Comisia europeană a propus înfințarea unei entități juridice Grupul European pentru Cooperare Transfrontalieră, care se compune din colectvități regionale și locale, ce se ocupă cu punerea în aplicare a programelelor și a fondurilor transfrontaliere în fiecare regiune frontalieră.

LEADER continuă în cadrul noului Fond Agricol European pentru Dezvoltare Rurală.

URBAN , statele membre sunt invitate să facă o listă cu mai mult de 70 de orașe eligibile de a fi finanțate prin intermediul unei subvenții globale.

EQUAL dispare,chiar dacă aceste principia vor trebui să fie integrate transversal. Integrarea transversal favorizeză venirea unei societăți de integrare prin lupta împotriva discriminării și a excluderii.

Fondurile structurale ale Uniunii Europene

Fondurile Structurale sunt instrumente financiare, administrate de către Comisia Europeană, ce constitue a doua linia bugetară a Uniunii Europene în importanță, precedate numai de Politica agricolă comună , al căror scop este să acorde sprijin la nivel structural. Sprijinul financiar din Fondurile Structurale este destinat, în principal, regiunilor mai puțin dezvoltate, în scopul de a consolida coeziunea economică și socială în Uniunea Europeană.

Pentru programarea 2007-2013 există trei Instrumente Financiare cunoscute ca Fonduri structurale respectiv:

Fondul European pentru Dezvoltare Regională (FEDR)

Fondul Social European (FSE)

Fondul de Coeziune (FC)

Fondul European pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală (FEADR)

Fondul European pentru Pescuit (FEP)

În perioada 2007 – 2013 nu vor funcționa decat trei fonduri structural : Fondul European pentru Dezvoltare Regională , Fondul Social European și Fondul de Coeziune . Fondul European pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală și Fondul European pentru Pescuit vor opera în afara Fondurilor structurale.

Fonduri Structurale nu constituie o sursă unică de finanțare în cadrul bugetului Uniunii, ci fiecare fond acoperă zona sa tematica, specifică. Ele finanțeaza programe de dezvoltare regional multianuale trasate împreuna de regiuni, State Membre și Comisie, pe baza orientării propuse de Comisie pentru întreaga Uniune Europeana.

Fondul European pentru Dezvoltare Regională (FEDR)

Fondul European pentru Dezvoltare Regională (FEDR), este destinat să redreseze principalele dezechilibre regionale din Comunitate, contribuind la reducerea diferenței între nivelurile de dezvoltare a diferitelor regiuni și la recuperarea decalajului de către regiunile cele mai puțin favorizate, inclusiv zonele rurale și urbane, zonele industriale în declin, precum și regiunile afectate de un handicap geografic sau natural, precum regiunile insulare și zonele muntoase, zonele cu densitate mică a populației și regiunile de frontier.

FEDR urmărește consolidarea coeziunii economice și sociale în cadrul Uniunii Europene prin corectarea dezechilibrelor existente între regiunile acesteia.

Prin Fondul European pentru Dezvoltare Regională vor fi finanțate investiții productive care să contribuie la crearea și salvarea de locuri de muncă, în principal prin investiții cu prioritate în IMM-uri, investiții în infrastructură, dezvoltarea potențialului autohton prin măsuri de sprijin la nivel regional și local. Rata maximă de intervenție comunitară este de 85% pentru FEDR. Deși a păstrat denumirea, a suferit o serie de reorientări strategice față de perioada 2000-2006.

FEDR își concentrează investițiile asupra mai multor domenii prioritare cheie. Această abordare este cunoscută sub denumirea de "concentrare tematică":

Inovare și cercetare;

Agenda digitală;

Sprijin pentru întreprinderile mici și mijlocii (IMM-uri);

Economie cu emisii reduse de carbon.

Resursele FEDR alocate acestor priorități depind de categoria regiunii.

În regiunile mai dezvoltate, cel puțin 80% din fonduri trebuie să se concentreze pe cel puțin două dintre aceste priorități;

În regiunile de tranziție, concentrarea este de 60% din fonduri;

Concentrarea este de 50% în regiunile mai puțin dezvoltate.

În plus, unele resurse FEDR trebuie să fie canalizate în mod specific spre proiectele legate de o economie cu emisii reduse de carbon:

Regiunile mai dezvoltate: 20%;

Regiunile de tranziție: 15%; și

Regiunile mai puțin dezvoltate: 12%.

Cooperarea teritorială europeană

În cadrul programelor de cooperare teritorială europeană, cel puțin 80% din fonduri se vor concentra asupra celor patru domenii prioritare menționate mai sus.

Caracteristici teritoriale specifice

FEDR acordă, de asemenea, o atenție deosebită caracteristicilor teritoriale specifice. Acțiunile FEDR vizează reducerea problemelor economice, de mediu și sociale în zonele urbane, punându-se un accent special pe dezvoltarea urbană durabilă. Cel puțin 5% din resursele FEDR sunt rezervate pentru acest sector, prin intermediul "acțiunilor integrate" gestionate de orașe.

Zonele dezavantajate în mod natural din punct de vedere geografic (zone izolate, muntoase sau slab populate) beneficiază de tratament special. În cele din urmă, zonele ultraperiferice beneficiază, de asemenea, de asistență specifică de la FEDR pentru abordarea potențialelor dezavantaje cauzate de gradul de izolare a acestora.

Fondul Social European

Fondul Social European (FSE) ține seama de prioritățile și obiectivele pertinente ale Comunității din domeniul educației și formării profesionale, al creșterii participării persoanelor inactive din punct de vedere economic la piața muncii, al combaterii excluderii sociale – în special aceea a categoriilor defavorizate, precum persoanele handicapate, al promovării egalității între bărbați și femei și al nediscriminării.

FSE are ca sarcină îmbunătățirea oportunităților de angajare pentru șomeri și muncitori în Piața Unică, prin creșterea mobilității lor și prin facilitarea adaptării la schimbarile industriale, în particular prin instruire vocațională și reinstruire, precum și prin sistemele de recrutare. Prin intermediul său se acorda susținere financiară a acțiunilor de formare și reconversie profesională ca și celor vizând crearea de noi locuri de muncă. FSE și-a păstrat denumirea și obiectivele din perioada 2000-2006.

Fondul de Coeziune

Fondul de Coeziune, al intensificării coeziunii economice și sociale în cadrul Comunității în perspectiva promovării unei dezvoltări durabile, este fondul prin care se intervine pentru acțiuni din domeniul rețelelor transeuropene de transport, al celor legate de dezvoltarea durabilă care prezintă avantaje clare pentru mediu, precum eficacitatea energetică îi energiile regenerabile, în domeniul transportului care nu are legatură cu rețelele transeuropene, transportul feroviar, transportul pe căile navigabile interne, transportul maritim, sistemele de transport intermodal și interoperabilitatea lor, gestiunea traficului rutier, maritim și aerian, transporturile urbane specifice și transporturile publice.

Fondul de coeziune este destinat statelor membre al căror venit național brut (VNB) pe cap de locuitor este mai mic de 90% din media UE. Acesta vizează reducerea disparităților economice și sociale și promovarea dezvoltării durabile.

În prezent, se supune acelorași norme de programare, de gestionare și de monitorizare ca și Fodul European pentru Dezvoltare Regională și Fondul Social European, prin intermediul Regulamentului de stabilire a unor dispoziții comune.

În perioada 2007 – 2013, Fondul de coeziune vizează Bulgaria, Croația, Cipru, Republica Cehă, Estonia, Grecia, Ungaria, Letonia, Lituania, Malta, Polonia, Portugalia, România, Slovacia și Slovenia.

Fondul de coeziune pune la dispoziție o sumă totală de 63.4 de miliarde de euro pentru activități din următoarele categorii:

rețele transeuropene de transport, în special proiectele prioritare de interes european, astfel cum au fost identificate de UE. Fondul de coeziune va sprijini proiectele de infrastructură din cadrul Facilității "Conectarea Europei";

Mediu: în acest domeniu, Fondul de coeziune poate sprijini, de asemenea, proiecte legate de energie și de transport, atât timp cât acestea aduc beneficii vizibile mediului înconjurător în ceea ce privește eficiența energetică, utilizarea surselor de energie regenerabilă, dezvoltarea transportului feroviar, susținerea intermodalității, consolidarea transportului public etc.

Asistența financiară acordată de Fondul de coeziune poate fi suspendată printr-o decizie a Consiliului (aprobată prin majoritate calificată) în cazul în care un stat membru prezintă un deficit public excesiv sau în cazul în care nu a remediat problema sau nu a luat măsurile corespunzătoare în acest sens.

Spre deosebire de Fondurile Structurale, Fondul de Coeziune nu cofinanteaza programe, ci furnizeaza finantare directa pentru proiecte individuale, care sunt clar identificate de la inceput. Decizia de a finanta un proiect este luata de Comisie, in acord cu Statul Membru beneficiar, in timp ce proiectele sunt administrate de autoritati nationale si supervizate de un Comitet de Monitorizare. Fondul de coeziune este instrumentul financiar care sprijina investitiile in domeniul infrastructurii de transport, energiei si mediului. Rata maxima de finantare prin Fondul de Coeziune este de 85% din cheltuiala publica pe proiect.

Fondul European pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală

Fondul European pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală este acțiunea complementară destinată Politicii Agricole Comune a Uniunii Europene. Este destinat îmbunătățirii eficienței, structurilor de producție, procesare și marketing al produselor agricole și forestiere și dezvoltării potențialului local, de îmbunătățire a calității vieții și diversificare a activitățiilor economice în zonele rurale cu populație redusă până la zonele rurale periurbane aflate în declin sub presiunea centrelor urbane. Este corespondentul Fondului SAPARD, instrument activ în perioada 2000-2006, accesibil însă statelor membre ale UE, are ca obiective susținerea pieței produselor agricole și promovarea restructurării agriculturii comunitare.

Fondul European pentru Pescuit

Fondul European pentru Pescuit este instrumentul de tip structural, parte a Politicii Comune de Pescuit, care se concentrează asupra continuității activităților de pescuit și exploatare ratională și protejării resurselor de pescuit, dezvoltării de intreprinderi viabile în sectorul de pescuit, dezvoltării și îmbunătățirii calității vieții din zonele dependente de pescuit. FEP a înlocuit Instrumentul Financiar pentru Orientarea Pescuitului (IFOP), care a fost lansat în anul 1995.

Fondul European pentru pescuit (FEP) este acțiunea financiară complementară destinată politicii comunitare din domeniul pescuitului, care sprijină măsuri pentru creșterea competitivității sectorului piscicol, în condițiile asigurării unui echilibru durabil între resurse și capacitatea de exploatare .

Fondul

sprijină operatorii în tranziția către un pescuit durabil

ajută comunitățile din zonele de coastă să își diversifice economiile

finanțează proiecte care creează noi locuri de muncă și îmbunătățesc calitatea vieții în regiunile de coastă ale Europei

facilitează accesul la finanțare.

Mod de funcționare

Fondul este utilizat pentru a cofinanța proiecte, alături de resursele din bugetul național.

Fiecărui stat membru i-se alocă o parte din bugetul FEPAM, în funcție de importanța industriei pescuitului din țara respectivă.

Ulterior, autoritățile naționale întocmesc un program operațional  în care precizează cum intenționează să cheltuie banii alocați.

După ce Comisia aprobă programul, autoritățile naționale decid ce proiecte vor fi finanțate.

FEP dispune de un buget de 4,3 miliarde de euro pentru perioada 2007 – 2013.

Care sunt fondurile structurale de care beneficiaza Romania?

Pentru perioada 2007-2013, Romania este eligibilă pentru toate cele trei fonduri structurale de care dispune Uniunea Europeană pentru implementarea politicii de coeziune. Aceste fonduri sunt: Fondul European pentru Dezvoltare Regională, Fondul de Coeziune și Fondul Social European.

În afară de aceste fonduri, Romania mai beneficiază și de instrumentele financiare destinate agriculturii, dezvoltării rurale și pescuitului. Aceste fonduri nu mai sunt incluse în politica de coeziune (ca până în 2007), ci au fost înglobate în politica agricolă și în politica privind pescuitul. Aceste fonduri, deși nu sunt instrumente structurale, în mare, funcționează după aceleași principii ca și cele din urmă.

Astfel, Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurala (FEADR), este destinat, așa cum sugereaza și numele, acțiunilor vizând agricultura și dezvoltarea rurală.
Cel de-al doilea instrument, Fondul European pentru Pescuit (FEP) a înlocuit instrumentul structural destinat restructurării sectorului piscicol din Europa – IFOP (Instrumentul Financiar de Orientare Piscicola) și a fost înglobat în politica europeană pentru pescuit și afaceri maritime.
Tot ca parte a politicii agricole, Romania va primi fonduri și prin Fondul European pentru Garantarea Agricolă, destinat plăților directe și măsurilor de piață

Incluziunea socială

Incluziunea socială este un domeniu important al politicii Uniunii Europene. Aceasta finanțează proiecte ce luptă împotriva sărăciei .

Incluziunea socială în propunerile 2007 – 2013

Incluziunea socială este descrisă ca fiind o provocare majoră a regiunilor în materie de competitvitate. Prin intermediul Fondului Social European și al Fondurilor structural se voe susține politicile existente în domeniul incluziunii sociale. Consolidarea incluziunii sociale și a luptei împotriva discriminării constitue una dintre cele patru politici prioritare.

Incluziunea socială este un aspect important al proiectului de “ orientări strategice”. Orientarea este împărțită în mai multe subcapitole :

Întinderea și ameliorarea infrastructurilor de transport

Trebuie luate în considerare toate aspectelelegate de mediu dar și cele socialeale proiectelor legate de infrastructură . Trebuie să existe un echilibru între transporturile rutiere și alte moduri de transport , cu scopul de a avea acces și persoanele cu dezabilități.

Ameliorarea accesului la finanțări

Presupune liberul acces în zona interprinderilor a tuturor persoanelor . Se dorește reducerea discriminărilor în rândul persoanelor tinere , femeilor dar și a grupurilor etnice.

Angajări mai numeroase și de mai bună calitate

Una din prioritățile importante este de a asigura piețe ale angajărilor inclusive pentru persoanele defavorizate sau ce prezintă riscul de excludere socială, precum persoanele desprinsede școală, șomerii de lungădurată, minoritățile și persoanele cu dezabilități. Se convine a define parcursul ce duce la integrare și în absența discriminării, însoțirea socială și accesul la servicii de întreținere fizică , lupta împotriva sărăciei.

Incluziunea socială în Uniunea Europeană

Incluziunea socială în Belgia

In Belgia, incluziunea socială este de până la 52% din totalul Fondurilor structural. Aceste fonduri sunt puse la dispoziția Ministerului Integrării Sociale, ele sunt destinate solicitanților de locuri de muncă și celor care primesc minimul social și nu persoanelor care caută să se integreze în societate în afara pieței locurilor de muncă.

Incluziunea socială în Cipru

În Cipru, Fondurile structurale în perioada 2004 – 2006 au fost elaborate foarte rapid, folosite în primul rând în dezvoltarea economică și acordând puțin timp asupra scopului principal pentru care au fost create.

Incluziunea socială în Republica Cehă

În Republica Cehă , incluziunea socială a fost integrate în cadrul planificării Fondului Social European. Incluziunea socială este una dintre tematicile programului de lucru în materie de dezvoltare a resurselor umane. Principalele grupuri țintă ale incluziunii sociale sunt :

Minorități etnice

Mame izolate

Persoane cu handicap

Grupuri sociale vulnerabile care provin din regiuni defavorizate

Șomeri, în special tineri fără loc de muncă

Persoane în vârstă

Emigranți și solicitanți de azil

Incluziunea socială în Danemarca

În Danemarca, incluziunea socială își face simțită prezența chiar din faza de elaborare a Fondurilor structural. Obiectivele importante ale incluziunii sociale sunt :

Persoanele care trăiesc în situați de excluziune socială;

Egalitatea de șanse între barbate și femei.

Incluziunea socială în Germania

În Germania, incluziunea socială, are prioritate în primul rând pe piața muncii, apoi imigranți, șomeri de lungă durată și persoanele cu handicap.

Incluziunea socială în Spania

Grupurile țintă sunt, în mod esential, imigranții, emigranții, tinerii excluși, deținuții, romii, femeile defavorizate și persoanele cu handicap.

Incluziunea socială în Estonia

În Estonia, se poate estima, aproximativ 25% din Fondurile structurale sunt acordate incluziunii sociale.

Incluziunea socială în Ungaria

Incluziunea socială promovează în special integrarea pe piața forței de muncă și omit grupurile precum persoanele în vârstă. Promovarea egalității de șanse între barbate și femei este foarte puțin luată în considerare.

Incluziunea socială în Irlanda

Guvernul declară că 40% din Fondurile structurale sunt cheltuite în domeniul incluziunii sociale. Se investește în : învățământ, formare, angajări de-a lungul vieții și dezvoltarea calificărilor. Principalele grupuri de persoane sunt : șomerii, persoanele desprinse de școală, persoanele care au nevoie de îngrijire a copiilor, în special părinți izolați.

Incluziunea socială în Italia

Se acordă patina atenție programelor socio-culturale, cu excepția programelor de initiative comunitară precum EQUAL. Proiecte sunt destinate: persoanele cu handicap, persoanelor desprinse de școală, tinerilor șomeri, deținuților și toxicomanilor.

Incluziunea socială în Lituania

Incluziunea socială nu este un obiectiv declarant al Fondurilor structurale în Lituania.

Incluziunea socială în Portugalia

Are ca scop însoțirea dezvoltării sociale și de proximitate, integrarea persoanelor cu handicap și a grupurilor defavorizate, dezvoltarea cooperativă și promovarea egalități de șanse între femei și bărbați.

Incluziunea socială în Regatul Unit ( Marea Britanie )

Incluziunea socială este un obiectiv declarant al Fondurilor structurale britanice și se articulează astfel:

15 – 25% destinat priorității comunitare a dezvoltării economice,

35 – 40% destinat priorității referitoare la grupuile defavorizate

Fondurile erau acordate, șomerilor de lungă durată, tuinerilor șomeri, celor inactive economic, părinților izolați, grupurilor de minorități etnice, regugiaților și solicitanților de azil, persoanelor cu handicap, persoanelor care au în sarcina lor o persoană dependentă, persoanelor care suferă de deficient mintale, toxicomanilor, deținuților, persoanelor în vârstă și persoanelor aflate în situație de sărăcie care nu au legătură cu piața muncii.

Incluziunea socială în Malta

16,9 % din Fondurile structurale sunt acordate incluziunii sociale. Programele sociale malteze sunt cele care prevăd integrarea personelor cu handicap și a persoanelor care trăiesc în situații de excluziune socială pe piața muncii. Grupurile țintă sunt: șomerii, femeile, tinerii, persoanele cu handicap, personaele care nu au ma mult de 40 de ani, lucrătorii puțin calificați sau necalificați, părinții izolați, persoanele plasate în instituții, persoanelor care revin pe piața fortei de muncă după o anumită perioadă de absență, foștii deținuți, cei fără adăpost și alte grupuri vulnerabile.