Prezentarea din Punct de Vedere Tehnologic a Instalatiei de Cocosare

CAPITOLUL 1

PREZENTAREA DIN PUNCT DE VEDERE TEHNOLOGIC A INSTALAȚIEI DE COCSARE

1.1. Prezentarea instalației de cocsare întârziată

Cocsarea întârziata este singurul proces din rafinarii care are ca rezultat un produs solid: cocsul de pertrol. Odată cu creșterea ponderii țițeiurilor sulfuroase și grele, scopul procesului de cocsare s-a diversificat, distingandu-se astfel cocsarea materiilor prime cu conținut redus de sulf (sub 1,5 %), cu scopul producerii de cocs pentru mase anodice (cocs regular) și a cocsului pentru electrozi siderurgici (cocs acicular), cocsarea materiilor prime sulfuroase cand se urmarește obținerea cocsului drept combustibil la fabricarea cimentului sau la termocentrale, în amestec cu carbunele energetic. Pe langa cocs se obțin gaze, benzină nestabilizată, motorină ușoară, motorină grea, condensat. Produsele lichide și gazele au un caracter pronunțat nesaturat. Cocsarea este un proces distructiv de prelucrare a produselor petroliere. Prin procese distructive de prelucrare a produselor petroliere, se înțeleg procesele care au loc la presiuni medii (4-5 atm.), presiuni înalte (peste 5 atm.) și temperaturi de 470-550 °C în fază lichidă, al căror scop principal este obținerea benzinei, din fracțiuni mai grele de țiței. Reacțiile principale în procesele de cracare termică a fracțiunilor de țiței, sunt acelea de descompunere termică a hidrocarburilor cu forme de hidrocarburi inferioare, cocs de petrol și hidrogen. Reacțiile care au loc sunt preponderent endoterme. În procesele de cracare la presiuni înalte, au loc reacții principale de descompunere termică și reacții secundare (polimerizare, alchilare, condensare), care vor duce la formarea, pe lângă produși cu masă moleculară mai mică decât materia primă și la produși cu masă moleculară mai mare decât materia primă. Procesul are la bază cracarea termică a reziduului de vid, din instalatia DAV (distilare atmosferică și în vid). Au loc reacții de descompunere termică a hidrocarburilor și reacții secundare de polimerizare, alchilare, condensare, care duc la formarea, pe lânga produși cu masă molară mai mică decât a materiei prime și la produși cu masă molară mai mare decât a materiei prime.

1.2. Procedura tehnologică

În cadrul procesului tehnolgic din instalația de cocsare, materia primă folosită este gudronul rezultat din instalația DAV – Neutralizare.

1.2.1 Fazele procesului tehnologic

Materia primă este încalzită prin schimb de căldură cu produsele fierbinți existente în instalație și cu ajutorul cuptorului. Cocsarea propriu-zisă are loc în camerele de cocsare, care lucrează alternativ în cicluri, care cuprind urmatoarele operații:

Închis camera de reacție;

Încalzire și probare cu abur a camerei;

Încalzirea cu gaze de la o cameră în funcțiune până la temperatura de regim;

Încarcare cu produs în curs de coracare (cocsare);

Izolat camera de reacție și depresurizare;

Stripare cu abur a camerei;

Răcire cu apă a camerei;

Tăiere cocs si golire camera.

Al treilea proces este separarea prin distilare fracționată a produselor de reacție rezultate din camera de reacție.

1.2.2 Produse obtinute – utilizare

Principalul produs obținut în instalația de cocsare este cocsul de petrol. Este un produs comercializabil, fiind utilizat la producerea de electrozi.

Fig. 1.1 Cocs de petrol

Pe langa cocs de petrol, instalația de cocsare produce și urmatoarele semifabricate:

Gaze de cocsare: acestea sunt preluate de propriile compresoare de gaze, fiind dirijate în instalația DGRS (Desulfurare Gaze Recuperare Sulf) pentru desulfurare, în final fiind introduse în linia de gaze combustibile;

Benzina de cocsare: este dirijată la Hidrofinare benzină din instalația RC (Reformare Catalitică);

Motorina ușoară de cocsare: este dirijată la Hidrofinare motorină ce se află tot pe platforma instalației RC;

Motorina grea de cocsare: este amestecată cu distilatul de vid produs de instalația DAV, împreună constituind materia primă pentru instalația CC (Cracare Catalitică);

Condensatul de cocsare: este folosit ca și component în amestecuri combustibile pentru focare.

Fig. 1.2 Schema fluxului tehnologic

1.3 Noxe prezente în instalație

Similar Posts

  • Sistem de Asistenta la Pornirea Unui Autovehicul In Rampa

    Sistem de asistență la pornirea unui autovehicul în rampă Proiect de diplomă Introducere Capitolul 1. Noțiuni despre electronica auto 1.1 Istoric 1.2Sistem electronic, componente, codiții de funcționare Capitolul 2. Sisteme automate pe autovehicule Sistemul de frânare ABS Principiul de funcționare al sistemului de frânare ABS pentru automobile Componentele principale ale sistemului ABS pentru automobile Controlul…

  • Probleme de Traversare a Unui Rau Folosind Inteligenta Artificiala

    INTRODUCERE Lucrarea “Probleme de traversare a unui râu folosind inteligența artificială” are ca scop prezentarea rezolvării problemelor ca noțiune generală și ramură a Inteligenței Artificiale, înfățișarea unor exemple de probleme de traversare a unui râu cunoscute în Inteligența Artificială, elaborate de cercetătorii din domeniu de-a lungul timpului și rezolvarea într-o manieră algoritmică a acestora. Rezolvarea…

  • Dispozitive de Strangere

    1.Dispozitive de strângere cu membrane elastică,cu strângere pe interior pe mașini de rectificat rotund: 1.1 Scurt istoric Din lipsa unor izvoare certe se poate presupune că dispozitivele au apărut simultan sau imediat după apariția sculelor,din necesitatea ca supus prelucării să i se asigure orientarea și menținerea acestei orientări în niște condiții determinate. Un salt revoluționar…

  • Tehnici de Implementare a Problemelor cu Volum Variabil de Date

    CUPRINS: INTRODUCERE…………………………………………………………………………………………………………3 REZOLVAREA PROBLEMELOR CU AJUTORUL TABLOURILOR…………………………….3 REZOLVAREA PROBLEMELOR CU AJUTORUL POINTERILOR………………………………7 LEGĂTURA DINTRE OINTERI ȘI TABLOURI…………………………………………………..7 ALOCAREA DINAMICĂ A MEMORIEI……………………………………………………………..8 REZOLVAREA PROBLEMELOR CU AJUTORUL LISTELOR……………………………………10 IMPLEMENTAREA LISTELOR CU JUTORUL TABLOURILOR………………………..10 IMPLEMENTAREA LISTELOR FOLOSIND STRUCTURI CU AUTODEFINIRE..11 STRUCTURI ARBORESCENTE………………………………………………………………………………..35 ELEMENTE GENERALE………………………………………………………………………………….35 TRAVERSAREA ARBORILOR…………………………………………………………………………36 REPREZENTAREA STRUCTURILOR ARBORESCENTE………………………………….36 EXPERIMENT DEMONSTRATIV……………………………………………………………………………..38 BIBLIOGRAFIE: INTRODUCERE În diverse domenii ale științei…

  • Algoritmi Fuzzy Pentru Conducerea Proceselor Tehnologice

    CUPRINS === 5 === Capitolul 5 Prin controlerul Fuzzy, produs ELV, vă oferim o soluție Hard utilizând un microcontroler Single-Chip convențional și Soft Fuzzy. Avantajele obținute sunt: – raport preț / performanță foarte bun; – posibilitate de utilizare individuală; – intrări și ieșiri analoage și digitale direct pe placă; – viteză mare de prelucrare; –…

  • Dispozitive cu 5 Axe

    CUPRINS Capitolul 1 Noțiuni generale 1.1. Definiție – locul și rolul dispozitivelor în sistemele de fabricație 1.2. Clasificarea dispozitivelor 1.3. Structura dispozitivelor 1.4. Algoritmul de proiectare a dispozitivelor Capitolul 2 Caracteristici specifice ale dispozitivelor pe ramuri industriale 2.1. Introducere 2.2. Gradul de dotare cu dispozitive 2.3.Influența gradului de dotare cu dispozitive asupra productivității muncii 2.4….